UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

"NICOLAE TESTEMIȚANU"

Teză de licenţă
Limfadenitele cervico-faciale la copii
Autor:Lupu Eugeniu,
Student anul 5, Grupa S1507
Conducător ştiinţific: Siminovici Vladimir
Doctor în ştiinţe medicale,Conferenţiar
universitar,
 Actualitatea Temei
 Limfadenita este inflamaţia ganglionilor limfatici, deseori însoțită şi de limfangită
 Incidența acestei patologii în structura morbidității infantile în staționarele
chirurgicale variază între 20-51%
 ocupă unul din primele locuri între maladiile inflamatorii
 Limfadenita este unul din simptomele precoce ale multor maladii infecțioase,
alergice, oncologice, de sistem ș.a Limfadenopatiile deseori pun o problemă de
diagnostic, ce ține de diversitatea lor etiologică
 Un diagnostic diferențial corect și cunoașterea cauzelor mai puțin întâlnite ale
limfadenopatiilor sunt absolut necesare în evaluarea copilului bolnav
 Una din tendințele principale în tratarea limfadenitelor cervico-faciale este găsirea
unor tactici noi și preparate, care să ofere o eficacitate înaltă și siguranță
procesului curativ
 Elaborarea , și implimentarea unui șir de măsuri profilactice la nivel național ar
diminua esențial incidența proceselor inflamatorii ale regiunii cervico-faciale și
complicațiilor acestora la copii
Obiectivele cercetării şi scopul lucrarii

 Aprecierea incidenței limfadenitelor de origine odontogenă, cauzate de

infecțiile oro-maxilo-faciale.
 Stabilirea diagnosticului pe baza examenului clinic, investigațiilor de
laborator, ecografiei.
 Comparația factorilor etiologici ai afecţiunii date în instituția medicală cu cele
din literatura de specialitate.
 Elaborarea unor măsuri profilactice de prevenire a proceselor inflamatorii
cervico-faciale de origine odontogenă.
 Studiul epidemiologic și clinic al limfadenitelor cervico-faciale la copiii cu
vârsta între 1-17 ani
 Generalitaţi
 Sistemul limfatic este o parte componentă a sistemului imun al
organismului și este alcătuit din vase limfatice, ganglioni limfatici, țesut
limfoid, limfă, splină și unele structuri limfoide în alte organe
 De-a lungul vaselor limfatice sunt dispuși ganglionii limfatici, prin care trece limfa,
îmbogățindu-și conținutul cu un număr variabil de limfocite produse de aceste organe
limfopoetice
 Ganglionul limfatic este alcătuit dintr-o capsulă fibroelastică și țesutul ganglionar cu o
zona corticală și una medulară
 La nivelul capului există un inel de ganglioni limfatici, dispuşi la limita dintre cap și
gât: ganglionii submentonieri, submandibulari, preauriculari, mastoidieni și occipitali
 La nivelul gâtului deosebim ganglionii laringieni, tiroidieni, faringieni, jugulari externi și
interni și recurenționali
 Ganglionii limfatici formează o barieră impotriva microbilor, intervenind activ și eficace
în mecanismele de apărare ale organismului împotriva infecțiilor
Anatomia ganglionilor
limfatici ai capului şi
gâtului
 Repartizarea nodulilor limfatici
Topografic
grupul parotidian
• este dispus în 2 planuri în
raport cu glanda parotidă
grupul genian
• întâlnit doar la copii
grupul infraorbital
• situat în fosa canină,
dreneaza părtile laterale ale
pleoapelor, conjunctiva,
partea temporală a
scalpului
grupul submandibular
• alcătuit din 5-15 noduli, care
se găsesc de-a lungul
marginii inferioare a
mandibulei
grupul submentonier
• alcătuit din 2-3 ganglioni
limfatici, situați intre
mușchii digastrici
grupul mastoidian
• format din 3-4 noduli
• drenează limfa din canalul
auditiv extern, pavilionul
urechii și porțiunea
temporală a scalpului
grupul occipital și auricular posterior
• este format din 2- 3 ganglioni, situați la
nivelul vertebrelor cervicale superioare
grupul retroangulomandibular
• drenează limfa din regiunea
amigdaliană și de la baza limbii
grupul laterofaringian
• colectează limfa din spatiul
pterigomaxilar, peretele lateral al
faringelui și regiunea profundă a feţii,
nodulii limfatici cervicali
• se găsesc în regiunile profunde,
drenează faringele, laringile, traheia,
esofagul, glanda tiroidă
 Epidemiologia

 Cel mai des se îmbolnăvesc copiii

de vârstă preșcolară
 Cel mai afectat de procesul
inflamator este grupul de
ganglioni submandibulari (50%)
și pe urmă cei cervicali
superiori(25%)
 Pentru copii este caracteristică
implicarea mai multor grupuri de
noduli în procesul inflamator
Cauzele apariției limfadenitelor
cervico-faciale la copii
 infecțiile virale Cauza principală a Ca factori etiologici
respiratorii acute, limfadenitelor pentru limfadenite mai
nespecifice sunt pot fi :
 infecțiile
maladii neinfecțioase
odontogene, 1. procesele
benigne(boala Kikuchi,
inflamatorii
 stomatogene, boala Kawasaki ș.a.),
odontogene -47%,
 tonzilogene, medicamente (unele
cel mai des
preparate
 otogene, periodontitele
antibacteriale,
molarilor temporari,
 posttraumatice, anticonvulsive ș.a.) și
2. pulpitele acute imunizări (tuberculoza
 postinfecțioase(scarla difuze, ș.a.)
tina, rujeola,
oreionul), 3. periostitele,
maladii oncologice
inflamațiile
 4. necrozele pulpare, ( maladia Hodgkin,
tegumentelor faciale 5. osteomielitele leucemie),
maladii autoimune si de
sistem ș.a
 Flora microbiană, responsabilă de antrenarea
ganglionilor limfatici în procesul infecțios după
categoriile de vârstă

Etiologia limfadenitelor Flora microbiană

0-3 ani
Până la 3 luni
• infecția respiratorie • Streptococcus Agalactiae( gr. B)
acută și cea
stomatogenă
copiii de la 3 luni
3-6 ani • Staphylococcus aureus și Streptococcus
pyogenis (gr. A) și anaerobii
• odontogenă

Copii vîrstă medie

4-7 ani
• care infecția polimicrobiană, de regulă,
• infecția apare la afecțiunile stomatologice sau ale
otorinolaringologică paradonțiului
 Fiziopatogenie și anatomie
morfologică
 Țesutul adipos abundent la copii, nerezistent la infecții, anastomozele
vasculare bine dezvoltate, imunitatea locală și generală joasă predispun
la un număr ridicat de complicații ale inflamațiilor.
 Sistemul limfatic, care are rolul de barieră și este alcătuit dintr-o rețea
numeroasă de vase și noduli limfatici, cu funcționalitate imperfectă, nu
face față la agresivitatea infecției. Ca rezultat, foarte des apar focare de
inflamație in ganglionii și vasele limfatice
Ganglionul limfatic Executarea răspunsului imunitar
un organ specializat și esențial în inițierea unui va avea loc în situl de introducere al antigenului,
răspuns imun specific, dependent de antigen, este sit responsabil de elaborarea răspunsului
locul de drenaj al antigenilor tisulari și situl de inflamator vascular inițial, pe urmă celular. Un
imunopoieză de către celulele purtătoare de astfel de răspuns imunitar implică fenomene de
antigen, de fagocitare a organismelor infecțioase, recunoaștere celulară dependente de moleculele
de activare și expansiune clonală de limfocite T, sistemului de histocompatibilitate tisulară.
apoi B, de producere a anticorpilor și a
citochinelor
 Clasificarea limfadenitelor

După
evoluţie

Acută Cronică

Hiperplastic
Purulentă Seroasă Purulentă
ă
Clasificarea limfadenitelor

După
etiologie

Neinfecţioas
Infecţioasă
ă

Specifică Nespecifică
 Aspectele clinice

Limfadenita seroasă

• este prima fază a procesului infecțios,

• localizat în stroma nodulului limfatic
• Este caracterizată de mărirea unui nod limfatic sau a unui grup de
ganglioni, care sunt mobili, de formă rotundă sau ovală, cu contururi clare,
elastici, la palpare indolori sau puțin dolori, nu sunt fixați de țesuturile
vecine.
• Tegumentele și țesuturile adiacente nu sunt implicate în proces. Starea
generală nu este alterată, poate fi constatată o subfebrilitate.
• La câteva zile,în cazul lipsei de tratament sau a unui tratament
neadecvat starea generală se inrăutățește, apare febra, insomnie,
fatigabilitate, scăderea poftei de mâncare, apatie sau neliniște.
• Ganglionul limfatic devine dolor spontan și la palpare, din cauza
periadenitei are loc fixarea de țesuturile adiacente, țesuturile moi se
edemațiază.
• După stabilirea diagnosticului, este necesar de căutat focarul de infecție
primar.
 Aspectele clinice
Limfadenita purulentă acută
• este favorizată de scăderea imunității din cauza unor maladii
cronice sau boli infecțioase curente.
• are loc necrotizarea țesutului ganglionar, în proces sunt
antrenate capsula și țesuturile moi alăturate
• Tegumentele sunt tensionate și hiperemiate, nu se pliază.
• Rămolirea și supurația se apreciază palpator sub formă de
fluctuație. Dacă adenitele sunt localizate în spațiile profunde,
atunci semnele locale nu vor fi accentuate, dar starea
generală va suferi mai mult.
• Se observă febră, frisoane, apatie, hipodinamie, paloarea
tegumentelor, dereglări de somn și apetit, cefaleie, asimetria
feței, apariția unei dureri pulsatile în sona ganglionului
afectat.
• Cel mai mult suferă copiii până la 5 ani.
 Evaluarea diagnosticului
Stabilirea diagnosticului se face prin colectarea minuțioasă a anamnesticului și efectuarea unui
examen clinic complet, care permit o orientare diagnostică inițială, dar cu certitudine este necesar
ajutorul unor investigații complementare

Anamneza include:
 vârsta și starea generală a copilului ;
 antecedentele pacientului(carie dentară, gingivite, stomatite, amigdalite,
infecție respiratorie acută ș.a. )-
 istoricul de infecție localizată;
 durata limfadenitei și circumstanțele apariției ei;
 statutul vaccinal al copilului;
 igiena orală;
 contactul cu animale;
 simptomele asociate- locale(durere, disfagie, disfonie) și generale, durata lor;
 tratamentul utilizat.
 Examenul clinic
Examenul local: Examenul Examenul
Inspecția- sediul limfadenitei, regional: general:
starea tegumentelor adiacente,
prezența sau absența fistulei. Se va căuta o posibilă poartă examinarea minuțioasă a
de intrare pentru infecția
Palpația trebuie să fie tegumentelor(echimoze, petehii);
microbiană (ulcerații,
minuțioasă și să răspundă la
următoarele întrebări: impetigo, mușcături de
tuturor zonelor
insecte, zgârieturi de pisică
numărul de ganglioni ganglionare( supraclaviculare, axiale,
palpați;
ș.a.) ori orice leziune, care a-r
invoca focarul primar. ingvinale ș.a
caracterul uni- sau
bilateral; Examenul palparea ficatului și splinei.
dimensiunile și
caracteristicile nodulilor
endobucal Examenul
măriți în volum
(consistența, (dentar, bucofaringian); paraclinic
mobilitatea, fluctuiența,
aderența la țesuturile
examinarea pielii feții,
adiacente); gâtului, scalpului. De obicei, diagnosticul preliminar mai este
semnele locale ale
inflamației( durere,
completat și de unele investigații de laborator.
hiperemie, hipertermie
locală). Cele de rutină sunt: hemoleucograma completă ,
cu aprecierea VSH.
 Diagnosticul diferențial
 În marea majoritate a cazurilor de limfadenită acută unilaterală, rolul
principal îi revine infecției bacteriene, provocate de streptococi ,
stafilococi sau flora anaerobă (odontogenă). Sunt prezente semnele
de inflamație locală a ganglionului limfatic, mai puțin cele de
alterare a stării generale.Limfadenita poate fi pe partea opusă
focarului primar de infecție. Analizele de laborator pot fi în limitele
normei sau atestă o hiperleucocitoză, VSH- poate fi ridicată

 Limfadenita acută virală

 Limfadenita cronică
 Afectarea tuberculoasă a nodulilor limfatici cervicali
 Boala” zgârieturii de pisică”
 Actinomicoza nodulilor limfatici
 Patologia oncologică
 Maladia Hodgkin
 Leucemia
 Principiile de tratament ale
limfadenitelor cervico-faciale
 Tratamentul se deosebește
in funcție de stadiul
limfadenitei. În cazul
limfadenitei acute seroase,
in primul rând se
depistează și se înlătură
factorul cauzal al maladiei.
La un proces odontogen,
extracția dintelui bolnav
permite lichidarea rapidă a
procesului inflamator.
Tratamentul este
conservativ, simptomatic.
Se prescriu antiinflamatorii
nesteroidiene, uneori
preparate antibacteriene,
imunomodulatoare,
fizioterapie. Local se indică
comprese spirtoase.
 Limfadenita acută purulentă
necesită o altă abordare a
tratamentului: intervenție
chirurgicală urgentă cu incizia
focarului purulent, evacuarea
conținutului, prelucrarea
plăgii cu antiseptice și
drenarea pentru căteva zile,
ulterior aplicarea bandajelor
cu creme și unguente
regeneratoare. Tratamentul
conservativ prevede
indicarea antibioticelor,
antiinflamatoarelor,
vitaminelor,
imunomodulatoarelor și in
perioada de reconvalescența-
a procedurilor
fizioterapeutice.
 Tratamentul
limfadenitei cronice se
focalizează pe măsuri
de îmbunătățire a
rezistenței
organismului și de
activizare a proceselor
imunologice în focarul
afectat. Se prescriu
medicamente pentru
îmbunătățirea
imunității, vitamine,
tratament
fizioterapeutic, terapia
cu lazer, plasmofereză,
hemosorbția ș.a
 MATERIALE ȘI METODELE DE
CERCETARE
 Studiul a fost realizat în IMSP IM şi C Clinica „ Emilian
Coțaga”și au fost analizate fișele medicale de observație a
pacienților, care s-au adresat cu diagnosticul de limfadenită
cervico-facială.
 Tipul studiului:
1. analiza
statistică a fișelor de observație a pacienților internați în secția
de chirurgie OMF pediatrică

2. cercetarea cazurilor clinice, la care am participat.

 Perioada de studiu: Au fost selectate dosarele pacienților
internați in perioada 01.01.2017-31.12.19.
 MATERIALE ȘI METODELE DE
CERCETARE
Populația studiului

• au fost incluși pacienții internați cu limfadenită cervico-facială

Volumul eșanționului

• au fost studiate 268 fișe de observație a pacienților și cercetate 9 cazuri clinice.

Criteriile de includere

• Criteriul principal pentru alegerea materialului de cercetare a fost dagnosticul de limfadenită cervico-
facială
Pentru fiecare fișă medicală au fost colectate următoarele date statistice

• Parametrii sociodemografici( vârsta, sexul, reședința)

Factorii etiologici
Parametrii clinici (anamneza, durata bolii, localizarea, caracteristicile,
semnele generale)
Parametrii paraclinici( analizele de laborator, puncția, analiza microbiologică, biopsie,
ecografie ș.a.)
Metodele de tratament, durata, eficacitatea, prezența
complicațiilor.
 MATERIALE ȘI METODELE DE
CERCETARE
 Am calculat:
-ratele
de prevalență în funcție de vârstă, sex, zonele de trai;
-incidența după tipurile
de limfadenită, factorul etiologic, localizare.
Am analizat comparativ datele statistice obținute
cu cele din literatura de specialitate.
 La cercetarea cazurilor clinice a pacienților cu limfadenită
cervico-facială au fost utilizate următoarele metode:

examenul clinic subiectiv ( am colectat

anamnesticul, ce a inclus acuzele, antecedentele, durata bolii,
tratamentul primit);
 MATERIALE ȘI METODELE DE
CERCETARE
 examenul clinic obiectiv, ce a inclus examenul local, regional. În cadrul examenului clinic am folosit
următoarele metode:
 Inspecția-am determinat sediul limfadenitei, starea tegumentelor adiacente, prezența asimetriei
feței, prezența traumelor, zgârieturilor, escoriațiilor ,petehiilor sau echimozelor, inspecția
mucoaselor bucale și a faringelui, inspecția cavității bucale( gingiilor și a dinților);

 Palpația-am palpat ganglionii limfatici locali și regionali, țesuturile adiacente, am apreciat

mobilitatea, consistența și aderența la țesuturile adiacente și semnele de inflamație, prezența sau
absența fluctuației , s-au palpat glandele salivare, scheletul facial. Endobucal am palpat mucoasele,
am evaluat prezența fluctuațiilor, durerii. Au fost palpați ganglionii limfatici din alte zone ale
corpului, ficatul și splina;
 
 Percuția-s-a efectuat percuția dinților, aprecierea durerii pentru a identifica o posibilă cauză
odontogenă.

 
 Am studiat rezultatele examenelor de laborator
Analiza statistică a fișelor de observație

 Analiza statistică a fost efectuată în baza a 268 fișe de

observație a pacienților, care s-au adresat la IMSP IM şi C Clinica
„ Emilian Coțaga” în perioada 01.01.17-31.12.19 cu diagnosticul
de limfadenită cervico-facială.
 Analiza statistică a fișelor de observație
Distribuția pacienților după sex

fete
45%

55%
baieti
Pacienții după mediul de trai

urban
42% urban
rural
rural
58%
Analiza statistică a fișelor de observație

Distribuția pacienților după categoriile de vârstă

120

100 96

80

66
60
60

40

24 22
20

0
0-3 4-7 8-11 12-14 15-17
Analiza statistică a fișelor de observație

Diagnostic Numar Pacienti

Limfadenite cervicale 81

Submandibulare 111

Submentoniere 27

Preauriculare 33

Retroauriculare 3

Parotidiene 5

Afectarea simultana a 2 regiuni 8

Analiza statistică a fișelor de observație

Numar Pacienti Limfadenite cervicale

Submandibulare

Submentoniere

Preauriculare

Retroauriculare
3%
2%
1% Parotidiene
12%
30% Afectarea simultana a 2 regiuni

10%

41%
Analiza statistică a fișelor de observație

Tipul limfadenopatiei Repartiţia pacienţilor după tipul

2%
de tratament

30%

3% tratament chirurgical
tratament conservativ
29% tratament conservativ
eşuat

68%

68%

seroasa purulenta cronica

Analiza statistică a fișelor de observație

Distribuția pacienților după etiologie

94

83

57

14

9
1

odontogenă IRVA ORL traumatic mononucleoza neidentificat

infecţioasă
Analiza statistică a fișelor de observație

Distribuția pacienților după rezultatul examenului bacteriologic

23

1 1 1 1 1

st. Epidermidis st.aureus candida albicans proteus vulgaris proteus str viridans e. Colli
aeruginosa
Prezentarea cazurilor clinice

 Numele, prenumele: C. V.
Vârsta: 11
ani
Sex: feminin

Domiciliul:
Strășeni
 Examenul clinic subiectiv
 Acuze: dureri in regiunea mandibulară pe stânga, care au
apărut cu 5-6 zile în urmă și care treptat au progresat,
pulsatile, cefaleie, dereglarea apetitului și somnului, febră
până la 38 grade Celsius.

Din anamneză: des suportă infecții respiratorii

acute, în contact cu animale sau cu bolnavi de
tuberculoză n-a fost, vaccinele le-a efectuat conform
calendarului de vaccinări, alergie la medicamente n-are.
Tratament n-a efectuat.
 Examenul clinic obiectiv:
 Starea generală de gravitate medie. Tegumentele
pale. La examenul local se atestă asimetria feței
unilateral pe stânga în reg. mandibulară, tegumentele
adiacente ușor hiperemiate. La palpare se apreciază
ganglionul limfatic submandibular pe stânga mărit,
edemat, dolor, cu semne de fluctuație, tegumentele
ce-l acoperă nu se pliază. Alți ganglioni limfatici nu se
palpează, pielea gâtului, scalpului nu este schimbată.
La examenul endobucal schimbări patologice nu s-au
depistat. Ficatul și splina nu se palpează.

Examenul de laborator: s-a efectuat hemoleucograma,

la care s-a atestat o leucocitoză- 11,8 x10/l
 Diagnosticul: limfadenită acută submandibulară pe
stânga.

Tratamentul :Se indică intervenţia chirurgicală

«Deschiderea abcesului » sub protecţia de
anestezie generală, cu scop de evacuare a
exudatului purulent. De asemenea a fost
indicat tratament antibacterian.
Prezentarea cazurilor clinice

 Numele, prenumele: B.I.

Vârsta: 2,5 ani

Sex: masculin

Domiciliul: Hîncești, s. Mirești

 Examenul clinic
 Examenul clinic subiectiv:
 Acuze: din spusele mamei - dureri în regiunea
submandibulară, care au apărut cu o săptămână
în urmă și au progresat ca intensitate, apariția
unui infiltrat în regiunea submandibulară pe
stânga, apatie,febră până la 38,5 grade Celsius,
adinamie, lipsa poftei de mîncare, somn neliniștit.
Inițial a suportat o amigdalită, a efectuat un
tratament prescris de medicul de familie. Din
anamneză: des suportă infecții respiratorii acute,
amigdalite. Maladii concomitente: malnutriție,
anemie.
Prezentarea cazurilor clinice

 Examenul clinic obiectiv:

 Starea generală: gravitate medie. Zgomotele cardiace clare, ritmice, tahicardie-
112 b/min. Respirație –veziculară. Ficatul și splina nu se palpeaza.
 Status localis : Tegumentele pale. În regiunea feței, pe stânga, submandibular se
observă un infiltrat pronunțat, hiperemiat. La palpare se apreciaza nodulul
limfatic submandibular mărit, fluctuient, dolor, țesuturile moi adiacente edemate,
tegumentele congestionate. Alți ganglioni limfatici nu sunt măriți. La examenul
endobucal se observă faringele hiperemiat. Zgomotele cardiace clare, ritmice,
tahicardie-112 b/min. Respirație –veziculară. Ficatul și splina nu se palpeaza.
 Diagnosticul clinic: Limfadenită acută purulentă submandibulară pe stânga.
 Tratamentul: Se indică intervenţia chirurgicală «Deschiderea abcesului » sub
protecţia de anestezie generală, cu scop de evacuare a exudatului
purulent.Tratament antibacterian, antiinflamator, imunomodulator,
vitaminoterapie.
 Concluzii
Realizând obiectivele propuse, am căutat să găsesc asemănările și deosebirile cu datele studiilor teoretice și practice
internaționale ale bibliografiei, dictate de specificul și realitățile locale.
 1. Realizând primul obiectiv, am constatat următoarele: incidența limfadenitelor, provocate de afecțiunile odontogene
în studiul realizat, este mai mică decât apreciază literatura de specialitate[8, 11,14]. Dar consider, că aceasta se
datorează frecvenței ridicate a limfadenitelor la copiii de vârsta 0-3 ani comparativ cu celelalte vârste și studiile
științifice confirmă procesele respiratorii virale acute și infecțiile ORL ca cauză principală la această categorie de vârstă.
 2. Stabilirea diagnosticului de limfadenită cervico-facială poate fi inițial realizată prin colectarea minuțioasă a
anamnesticului și prin efectuarea unui examen clinic complet. Participarea personală la cazurile clinice îmi confirmă
acest lucru. Dar, totodată, studiind sursele citate ale biblografiei, am constatat că în unele cazuri necesitatea unui
diagnostic diferențial corect și amplu poate fi hotărâtor în evaluarea și tratarea adecvată a unor limfadenite. De
asemenea , în multe cazuri pot fi necesare examene paraclinice complementare pentru stabilirea unui diagnostic corect
și ajustarea unui tratament corespunzător.
 3. În rezultatul acestui studiu s-au stabilit principalii factori etiologici ai limfadenitelor cervico-faciale la copii în instituția
dată în perioada studiată. În principiu, ei nu diferă de cei apreciați în diferite surse bibliografice. Aceasta demonstrează
influența particularităților anatomice a sistemului limfatic la copii asupra cauzelor proceselor inflamatorii ale ganglionilor
limfatici.Principalele cauze rămân a fi: infecțiile virale acute, infecțiile stomatogene, oto- și tonzilogene.
 4. În rezultatul studiului s-a observat o incidență mai mare a limfadenitelor la copiii din zonele rurale. Una din cauzele
principale ar putea fi asistența medicală neadecvată la sate, în special a celei stomatologice, dar poate și lipsa de
informare corectă sau neglijența părinților la examinarea profilactică a copiilor. De aceea, cred că ar fi binevenite niște
măsuri ample medico-sanitare de profilaxie a bolilor și de menținere a sănătății, în special în domeniul stomatologic. Dar
acestea vor fi eficiente doar în cazul, când se va ține cont de etiopatogenia maladiilor și de aspectele epidimiologice.
Principalele obiective trebuie să fie îndrepate spre măsuri de profilaxie în grădinițe și școli(examenul profilactic și
tratamentul la necesitate), vizitarea periodică a stomatologului, alimentația și igiena corectă a copiilor, educația igienică
a copiilor și a părinților.