Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scarlatina
◼Definiţie
Boalã infecto-contagioasã specificã omului,
◼Etiologie
Streptococul -hemolitic de grup A, pyogenes,
(rar C, G)
Patogenie
◼ Difuzarea în organism a eritrotoxinei (A, B
Epidemiologie
◼ Sursa de infecţie - omul bolnav:
scarlatinã
infecţii streptococice (angine, infecţii cutanate)
purtãtori sãnãtoşi de streptococ
◼ Calea de transmitere
❑ obiecte contaminate, mai rar
❑ aerogenã (picãturi nasofaringiene)
◼ Poarta de intrare:
❑ faringianã
❑ rareori cutanatã sau conjunctivalã.
◼ Contagiozitatea :
❑ necesitã contact strâns şi îndelungat;
❑ debut înainte cu 24h de la apariţia
simptomatologiei
❑ dureazã 24 - 36 h dupã introducerea
tratamentului cu penicilinã.
◼ Receptivitatea :
Epidemiologie
◼ Examenul obiectiv:
❑ anginã eritematoasã sau eritemato-pultacee
❑ limbã saburalã, adenopatie satelită.
Tablou clinic
antebraţelor şi a coapselor
◼ congestiv
◼ dispare la presiune
◼ nepruriginos
Tablou clinic
◼ Exantemul – caracteristici
respectã faţa: facies (masca)
Filatov:
◼ pomeţi si obraji hipermici
◼ buze carminate
◼ paloare circumoralã
respectã extremitãtile
(palmele si plantele)
Tablou clinic
◼ Exantemul – caracteristici
la nivelul plicilor de flexiune
– semn Pastia-Grozovici.
dupã 4-5 zile începe sã
Tablou clinic
◼ Enantemul este
întotdeauna prezent:
angina eritematoasã sau
eritemato-pultacee
ciclul lingual:
descuamatã de la vârf
spre bazã = “limbã cu
margini rosii”
Tablou clinic
◼ Enantemul:
a III-a zi limba în “2 V”:
Tablou clinic
◼ Perioada de covalescentã
dureazã 2-3 sãptãmâni
descuamare începe dupã terminarea ciclului
Tablou clinic
Diagnosticul pozitiv
◼Date epidemiologice
◼Date clinice
◼Date de laborator
Diagnosticul pozitiv
◼Date epidemiologice
absenta scarlatinei în antecedente
contactul infectant recent
existenta unui focar epidemic de
Diagnosticul pozitiv
◼Date clinice
Perioada de invazie:
Perioada de stare:
◼ febră + angină + ciclu lingual + exantem
Convalenscenţã:
◼ descuamare + semn Pastia + limba“lãcuitã”
Diagnosticul pozitiv
◼Date de laborator
leucocitozã cu neutrofilie, discretã eozinofilie
sindrom inflamator biologic
izolare streptococ -hemolitic grup A, C, G în
exudatul faringian
titrul ASLO crescut în dinamicã
Diagnosticul diferenţial
◼ Reacţii alergice:
◼ Infecţii virale:
V. rubeolic, Echo, Coxsackie, Epstein-Barr
Complicaţii
◼Toxice (precoce)
◼ Septice (medii)
◼Alergice (tardive)
Complicaţii
◼ Toxice (precoce)
Nefrita
Miocardita
Hepatita
Encefalita
Eruptia hemoragicã
Artrita
Şocul toxic
Complicaţii
◼ Septice (medii)
submandibulare
❑ Otite medii şi otomastoidite
❑ Sinuzite
❑ Abcese pulmonare
❑ Sepsis, rar.
Complicaţii
◼ Tardive (alergice)
◼ febrã
◼ HTA
◼ hematurie, edeme, oligurie
◼ ASLO , C`
Purpura Henoch-Sholein
Eritem nodos – vasculitã prin depunere de
complexe Ag-Atc.
Tratament
◼ Scarlatina este bola infecţioasă de grup A
◼ Igieno-dietetic:
Izolare
Repaus la pat
Regim lactohidrozaharat
◼ Patogenic:
Corticoizi: Prednison - 1mg/kgc/zi
-globuline standard
ser antitoxinic
Tratament
◼ Etiologic:
PENICILINA G sau V
◼ 50.000 UI/kgc/zi copil
◼ 2-3 mil. UI/zi la adult
Macrolide
Benzatin – penicilina (moldamin)
Amoxicilina/clavunalat
Clindamicina
Cefalosporine – II, III
Tratament
◼ Supraveghere clinicã si biologicã:
◼ Continuare tratament:
Antibiotic
Benzatin-penicilina
Profilaxie
◼ Igiena individualã si a colectivitãtilor
◼ Ancheta epidemiologicã
Depistarea sursei de infecţie
Control periodic al personalului din unitaţi
◼ Pentru contacţi:
Tratare (penicilina sau macrolide)
Izolare
Recoltare exudat faringian, ex. urină
Varicela
Definiţie
Patogenie
◼ VVZ pãtrunde pe cale respiratorie
◼ Tropism neurocutanat, ca urmare a valurilor
de viremie.
◼ După primoinfecţie VVZ persistã în ganalionii
Patogenie
bolnavul cu varicela
pacient cu herpes zoster.
Epidemiologie
◼ Calea de transmitere:
aerianã prin secretiile nasofaringiene
prin lichidul din vezicule.
foarte mare
începe cu 2-3 zile anterior erupţiei
durează încă 4-6 zile dupã ultimul val eruptiv.
Tablou clinic
◼ Perioada de incubatie:
aproximativ 15 zile
fãrã simptomatologie.
◼ Perioada de invazie:
durează1-2 zile
caracterizatã prin:
◼ Febrã
◼ Cefalee
◼ Curbaturã.
Tablou clinic
◼ Perioada de stare -
exantemul:
afecteazã tot tegumentul
(generalizată)
valuri succesive (2-7) la
Tablou clinic
◼ Ciclul evolutiv al leziunilor:
Tablou clinic
◼ Enantem:
❑ elemente veziculoase
❑ la nivelul mucoaselor (bucalã şi genitourinarã)
Forme clinice
◼ Uşoare:
anti-VVZ
reacţii postvaccinale
◼ Medii:
forma clinicã descrisã, obişnuitã
Forme clinice
◼ Severe:
granulopenici
Gravide şi nou-nãscuţi din mame cu varicela în
Diagnostic pozitiv
◼ Diagnostic epidemiologic:
Contact infectant în urmã cu 15-20 de zile cu:
◼ Persoană cu varicela
◼ Bolnav cu herpes zoster
Diagnostic pozitiv
◼ Izolarea VVZ prin cultivarea pe culturi a
Diagnostic diferential
◼ Eruptii papuloveziculoase:
• Muscãturi de insecte
• Infectia generalizatã cu herpes simplex virus la
imunodeprimati
• Herpes zoster la imunodeprimati (initial
pãroasã si mucoasele)
Diagnostic diferential
◼ Eruptii pustuloase:
Evolutie
• Benignã în general
• Severitatea creste cu vârsta
• gravide și nou-nãscut
Complicatii
• Sprainfectii bacteriene ale leziunilor ce duc
la cicatrici definitive
• Afectãri respiratorii:
• Afectãri SNC:
• encefalita
• ataxie cerebeloasã
• meningoencefalita
Complicatii
• Sindromul Reye:
• pancreatitã
• hepatitã
• ocluzie intestinalã.
Tratament
◼ Izolare:
◼ Mãsuri igieno-dietetice:
repaus la pat pe perioada febrilã
spãlarea cu sãpun dezinfectant a mâinilor
tãierea unghiilor
se evitã baia pânã la cãderea crustelor.
Tratament
◼ Tratament simptomatic:
antihistaminice orale
antitermice
Tratament
◼ Forme severe:
Valaciclovir
Famciclovir
Brival
Profilaxie
• Izolarea bolnavilor pânã la cãderea crustelor
• Izolarea contactilor pânã la 21 zile de la
contactul infectant
• La contacții cu risc crescut de varicelă severã
Herpesul Zoster
Definitie
◼ Recurenta infecției cu VVZ, localizatã la
Patogenie
◼ VVZ pãtrunde pe cale respiratorie
◼ Tropism neurocutanat, ca urmare a valurilor
de viremie.
◼ Dupa primoinfecţie VVZ persistã în
Tablou clinic
• Localizãri:
• Latero-toracic - frecvent
• ramura oftalmicã a nervului trigemen = zona
oftalmicã
• ramura maxilarã sau mandibularã a nervului
Complicatii
internã
Diagnostic pozitiv
Tratament
◼ Simptomatic:
• tratamentul durerii:
• Algocalmin, paracetamol, antinevralgic
• Derivați narcotici sau non-narcotici:
• Rongenterapie antiinflamatorie
• Vitamine din grupul B (B1, B6).
Tratament
◼ Aciclovir: 30-50 mg/kgc/zi, 7-14 zile
◼ Valaciclovir
◼ Famciclovir
◼ Brival
◼ La cei cu rezistentã la acyclovir:
Tratament
◼ La pacientii cu SIDA (pofilactic)
Rujeola
Definitie
◼ Boalã acutã infectioasã, specificã omului,
◼ Etiologie: v. rujeolic
Familia Paramyxoviridae,
Genul Morbillivirus,
ARN virus.
Epidemiologie
◼ Boalã endemicã, dar si epidemicã în
colectivitãti
◼ Incidenta maximã: vârsta 5-19 ani.
◼ Sursa de infectie - omul:
forme tipice
atipice de boalã.
◼ Calea de transmitere:
directã – aerogenã
indirect prin obiecte contaminate.
Epidemiologie
◼ Contagiozitatea: foarte mare, corespunde:
perioadei de invazie
primelor 2-5 zile ale perioadei eruptive.
Patogenie
◼ Virusul pãrunde în organism pe cãile aeriene
Patogenie
◼ Perioada de stare corespunde unui fenomen de
Tablou clinic
◼ Incubatia:
Tablou clinic
• Enantem bucal:
• picheteu hemoragic
pe vãlul palatin si
fundul gâtului
Tablou clinic
◼ Semnul Koplick:
mucoasa jugalã
micropapule albe
depozite epiteliale de
în dreptul molarului II
Tablou clinic
◼ Semnul Koplick:
Tablou clinic
• Semne digestive:
• vãrsãturi
• diaree
• dureri abdominale (enantemul tubului digestiv)
• Semne neurologice:
• indispozitie
• iritabilitate
• cefalee
• sindrom meningean
• convulsii etc.
Tablou clinic
◼ Exantemul:
• eritematos sau
maculopapulos initial
retroauricular si fatã
care progreseazã în sens
craniocaudal pânã la
extremitãti.
Tablou clinic
◼ Semnul Koplick:
mucoasa jugalã
micropapule albe
depozite epiteliale de
în dreptul molarului II
Tablou clinic
◼ Exantemul:
• se generalizeazã
în 5 zile
• dispare de pe
segmentele initial
afectate
• este urmat de o
pigmentatie brunã.
Tablou clinic
◼ Exantemul:
• Elementele
maculopapuloase au
talia cuprinsã între
câtiva mm si câtiva cm
• margini neregulate
• catifelate la pipãit
• izolate si confluente
• lasa zone de tegument
indemn.
Tablou clinic
◼ Alte semne ce însotesc eruptia:
febra
poliadenopatia
simptomele generale nervoase se accentuiazã
bronsita si pneumonia rujeolicã.
Complicatii
◼ Explicã 90% din cauzele de deces prin
Complicatii
◼ Terenul pe care apare rujeola, prin
leucoze
• Emfizemul cervico-mediastinal
• Keratita morbiloasã
• Encefalita cu incluzii
Complicatii
◼ Rujeolã - aceste complicatii apar în perioada
eruptivã si posteruptivã:
• Suprainfectii bacteriene pleuropulmonare:
• bronhopneumonii, pneumonii
• pleurezii purulente, abcese pulmonare
• Otite purulente
• Infectii bacteriene sistemice
• Gastroenterite, apendicitã
• Flegmon amigdalian
• TBC pulmonarã.
Complicatii
◼ Rujeolã - aceste complicatii apar în
• herpeticã
• infectii diseminate
• keratita dendriticã.
Complicatii
◼ Virusul rujeolic
rujeolic
• Catarul sufocant (bronsiolita capilarã)
Complicatii
◼ Virusul rujeolic:
• Complicatii neurologice:
• Encefalita acutã autoimunã – la sfârsitul perioadei
eruptive
• Encefalita subacutã cu incluzii – în urmãtoarele 6
luni de la eruptie
• Panencefalita subacutã sclerozantã (PESS) – poate
Forme clinice
◼ Rujeola “mitigatã” (modificatã):
Forme clinice
◼ Rujeola atipicã:
Forme clinice
◼ Rujeola atipicã:
Forme clinice
◼ Rujeola la imunocompromisi – este severã
asemãnãtoare PESS.
Forme clinice
◼ Rujeola asociatã sarcinei:
◼ Rujeola si TBC:
TBC este agravatã de rujeolã
IDR la tuberculinã este negativã timp de o lunã
Diagnosticul pozitiv
• Date epidemiologice:
• Date clinice:
• tuse
• catar oculo-nazal
• semnul Koplick
• eruptia maculopapuloasã.
Diagnosticul pozitiv
• Date de laborator:
• leucopenie marcatã
• determinarea Ag rujeolic în tesuturile infectate
prin imunofluorescentã
• identificarea Atc specifici IgM
• cresterea de cel putin 4 ori a Atc antirujeolici
Diagnostic diferential
• Stadiul preeruptiv:
• viroze respiratorii:
• rinofaringite
• gripa
• guturai
• traheobronsite
• adenoviroze
• adenoidita
• tuse convulsivã
Diagnostic diferential
• Stadiul eruptiv - cu alte boli infectioase:
• Virale:
• rubeola
• mononucleoza infectioasa
• enteroviroze (Echo, Coxsackie)
• boala zgârieturii de psicã
• encefalite cu arbovirusuri etc.
Diagnostic diferential
• Stadiul eruptiv - cu alte boli infectioase:
• Bacteriene:
• scarlatina
• septicemii
• lues secundar
• febra recurentã
• tifos exantematic
• febra tifoidã si paretifoidã.
Diagnostic diferential
• Stadiul eruptiv:
• Eruptii alergice rujeloliforme:
• alimentare
• medicamentoase:
• barbiturice
• diazepam
• sulfamide
• ampicilina
• boala serului
Diagnostic diferential
• Stadiul eruptiv:
• LED
• sclerodermia
• poliarterita nodoasã
• dermatomiozita
• sarcoidoza
• leucemii,
• limfoame.
Tratament
◼ Forma necomplicatã:
generalã.
Tratament
◼ Tratament igieno-dietetic:
Tratament
◼ Tratament medicamentos:
necomplicatã
Tratament
◼ Tratamentul complicatiilor:
• Laringita obstructivã:
• comprese calde locale
• sedative
• HHC/Dexametazona
• oxigenoterapie
• aspirarea secretiilor
• antibiotic
• traheostomie si internare în sectie de terapie
Tratament
◼ Tratamentul complicatiilor:
• HHC/Dexametazona
• solutie manitol 20 %
• solutii glucozã 5 %, 10 %
• furosemid
• corectarea dezechilibrelor H-E si acidobazice
• sonda nasogastricã si internare în terapie intensiva
Profilaxie
• Specificã:
• vaccinare cu virus viu atenuat - 10 luni
• MMR - dupa varsta de 1 an
• Pasivã:
• -globuline 0.25 ml/kgc i.m. în primele 3 zile de
la contactul infectant;
• urmatã de vaccinare la 15 luni;
• la copii imunocompromisi 0.5 ml/kgc, doza max.
15 ml i.m.
Profilaxie
◼ Indicatii:
• Persoane cu risc de a dezvolta o rujeolã severã
• Copii cu boli maligne în tratament
Profilaxie
◼ Contraindicatiile vacinarii:
• Persoane cu imunitate celularã deficitarã
• Gravide
• Bolnavi cu infectie cu VIH/SIDA.
Rubeola
Definitie
◼ Boalã acutã viralã, contagioasã, specificã
◼ Etiologie:
v. Rubeolic
◼ ARN virus
◼ Familia Togaviridae
◼ Genul Rubivirus.
Epidemiologie
◼ Boalã cu caracter:
endemic
epidemic mai ales iarna şi primãvara.
• Sursa de infecţie:
• bolnavii cu rubeolã
• inclusiv cei cu forme de boalã inaparente
• nou-nãscutii cu rubeola congenitalã care eliminã
v. rubeolic prin:
• secretiile nasofaringiene
• urinã.
Epidemiologie
• Calea de transmitere:
• orinzontalã
• directã prin picãturile nasofaringiene
• verticalã, transplacetar de la mamã la fãt.
• Contagiozitatea mica decât a rujeolei:
• începe cu 7 zile înaitea erupţiei
• dureazã încã 5 zile dupã apariţia acesteia.
Epidemiologie
Patogenie
• V. rubeolic pãtrunde în organism pe cale
Patogenie
• Erupţia apare pe mãsura dezvoltãrii
Tablou clinic
◼ Incubaţia: 14-21 zile
◼ Perioada de invazie:
• Febrã moderatã
• Fenomene catarale nazale
• Discretã faringitã
• Stare generalã modificatã
• Adenopatie generalizatã, predominant la
• volum mediu
• mobili
• sensibili la palpare
• nu supureazã.
• Adenopatia:
• persistă câteva sãptãmâni
• poate precede erupţia cu o sãptãmânã.
Tablou clinic
• Perioada de stare:
• Exantemul:
• apare într-un singur
puseu
• cuprinde faţa şi
trunchiul
• Se generalizează în
24h
Tablou clinic
• Perioada de stare:
• Erupţia:
• dureazã 2-4 zile
• macule de culoare roz,
care nu conflueazã, de
dimensiuni mici.
Tablou clinic
• Perioada de stare:
• Enantemul – leziuni
petesiale
Forscheinerr:
• palatul moale
• nu sunt
patognomonice
Complicaţii
1. Artrita rubeolicã:
mai frecventã la sexul
feminin, adolescenţi si
adulţi
afecteazã articulaţiile
mici ale mâini, pumnului
şi genunchi
Complicaţii
2. Manifestãri hemoragice:
secundar:
◼ trombocitopeniei
◼ leziunilor vasculare
mediate imun
Complicaţii
3. Purpura trombocitopenicã posteruptivã:
fãrã sechele.
Diagnostic pozitiv
• Date epidemiologice:
Diagnostic pozitiv
• Date de laborator
• Diagnostic serologic:
• reactia de hemaglutinoinhibare inlocuita de
• reactii imunoenzimatice - anticorpi IgM, G
• ELISA
• latex aglutinarea pasivã
Diagnosticul diferenţial
• Boli infecţioase insoţite de erupţie:
• Scarlatina
• Rujeola
• Enteroviroze (ECHO, Coxsackie)
• Mononucleoza infecţioasa
• Adenoviroze
• Toxoplasmoza
• Roseola infantum
• Sifilis secundar.
Diagnosticul diferenţial
• Erupţii rubeoliforme medicamentoase
• Erupţii alergice urticariene
• Alte boli:
• leucemii
• limfoame
• boli sistemice
• boala serului
Tratament
Rubeola
congenitală
Rubeola congenitala
◼ În cursul primoinfecţiei la femeia gravidã se
Rubeola congenitala
◼ Infecţia în al doilea trimestru de sarcinã,
Rubeola congenitala
◼ Organismul nu se poate debarasa de virus,
Rubeola la gravidã
◼ Avorturi şi nasteri premature
◼ Rubeola congenitalã ce include malformaţii:
retinopatie, glaucom
Leziuni cardiace: stenozã de arterã pulmonarã,
Rubeola la gravidã
◼ Rubeola congenitalã evolutivã:
Afectare multivisceralã:
◼ miocarditã
◼ pneumonie interstitialã
◼ meningoencefalitã
◼ poliadenopatie
◼ hepatosplenomegalie
◼ leziuni osoase
Rubeola la gravidã
◼ Rubeola congenitalã evolutivã:
Distrofie intrauterinã:
◼ microftalmie
◼ micrognaţie
◼ hipoplazie dentarã
◼ criptorhidie
Tulburari hematologice:
◼ anemie hemoliticã
◼ leucopenie
◼ trombocitopenie
Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul pozitiv
• Diagnosticul precoce a rubeolei congenitale
hibridizare în situ
• din sãptãmâna 22 se pot detecta anticorpi IgM
Tratament
• Simptomatic
• Mãsuri de corectare chirurgicalã a unora
din malformaţii
• Supravegere
• Primoinfecţia la gravide în primul trimestru
Boli infecțioase
Curs introductiv
Introducere
Definiție
Procesul infecțios
• Infectiozitate
• Patogenitate
• Virulenta
• Invazivitate
• Adaptibilitate
• Putere antigenica
• Mecanisme de
aparare:
• Specifica
• Nespecifica
• Celulara
• Umorala
Factori
favorizanti
• Mediu
• Teren
• Genetici
Virusurile
Microorganisme nucleoproteice cu
caracter infectant intracelular
Dimensiuni: 20-200 nm
Forma: sferică/bastonș
Structura:
◦ Capsida – înveliș proteic ± lipidic
◦ Genom – ARN/ADN
Cultivate:
◦ Țesuturi vii (umane, animale)
Virusurile
Clasificare:
◦ După tipul acidului nucleic structural:
ARN virusuri
ADN virusuri
Virusurile
Virusuri ADN:
◦ Familia Adenoviridae – 34 serotipuri
Afecțiuni respiratorii (IACR, pneumonii)
Conjunctivite
Exantem
Gastroenterocolite
Infecții sistemice (nou-născut)
Cistite hemoragice/ GNF
Virusurile
ADN virusuri:
◦ Familia Herpesviridae – 8 serotipuri:
Hepes simplex 1 și 2
Varicella-zoster (HH-3)
Epstein Barr virus (HH-4)
Cytomegalovirus (HH-5)
Human herpesvirus 6 (boli
limfoproliferative)
Virusurile
ADN virusuri:
◦ Familia Papovaviridae
Papilomavirus
JC virus (boli degenerative cerebrale)
BK virus
◦ Familia Poxviridae
Smallpox virus (variola)
Orf virus (boala mulgătorilor)
Molluscum contagiosum virus
Virusurile
ARN virusuri:
◦ Familia Picornaviridae
Poliovirus
Coxsckievirus
Echovirus
Enterovirus
Rhinovirus
VHA
◦ Familia Calicivirus
V. Norwalk
VHE
Virusurile
ARN virusuri:
◦ Familia Togaviridae:
V. Rubeolic
V. Encefalitei eqvine (est și vest)
◦ Familia Flaviviridae
V. Febrei galbene
V. Dengue
V. Encefalitei St. Louis
V. West Nile
VHC
VHG
Virusurile
ARN virusuri:
◦ Familia Paramyxoviridae
Vv. Parainfluenzae
VSR
V. Urlian
V. Rujeolic
V. Bolii Newcastle
◦ Familia Orthomyxoviridae
Vv. Gripale A, B și C
Virusurile
ARN virusuri:
◦ Familia Arenaviridae
V. Coriomeningitei limfocitare
V. Febrei Lassa
V. Febrei Hemoragice de America de sud
◦ Familia Reoviridae
Rotavirus
Reovirus
V. Febrei de Colorado
◦ Familia Retroviridae
HIV 1 și 2
Virusurile
ARN virusuri:
◦ Familia Coronaviridae
coronavirus
◦ Familia Rhabdoviridae
V. Rabic
V. Stomatitei veziculare
◦ Familia Filoviridae
V. Ebola
V. Marburg
◦ Familia Bunyaviridae
Hantavirus
V. Encefalitei California
Bacterii
Definiţie
◦ microorganisme unicelulare
◦ conţin ambii acizi nucleici
Criterii de clasificare
◦ Morfologice: coci, bacili, spirochete
◦ Proprietăţi tinctoriale:
gram +/-;
acid-alcoolo-rezistenţi
◦ Toleranţa la O2:
aerobi
facultativ anaerobi, anaerobi
Bacterii
Coci
A. Gram pozitivi
◦ Aerobi şi facultativ anaerobi
Streptococcaceae: Streptococcus,
Leuconostoc, Aerococcus
Bacterii
B. Coci Gram-negativi:
◦ Aerobi:
Neisseria (meningitidis, gonorrhoeae)
Moraxella catarrhalis
Acinetobacter baumannii
◦ Anaerobi:
Veillonella
Megasphaera
Bacterii
BACILI
◦ Gram-pozitivi
Aerobi: Corynebacterium, Listeria
monocytogenes, Erysipelothrix
◦ Gram-negativi
Aerobi: Pseudomonas aeruginosa, Brucella,
Bordetella, Francisella
Bacterii
Spirochete:
◦ Treponema, Leptospira
Bacterii spiralate:
◦ Campylobacter
Chlamydii
Definiţie
◦ Microorganisme între virusuri şi bacterii
◦ Conţin ambii acizi nucleici
◦ Multiplicare prin diviziune binară
◦ Dimensiuni mari (200 – 500nm)
◦ Parazitism strict intracelular
◦ Sensibilitate la antibiotice (Tetraciclină,
Cloramfenicol)
Chlamydii
Clasificare - 4 specii:
◦ Ch. Pneumoniae
◦ Ch. Psittacii – ornitoza
◦ Ch. Trachomatis
Uretrita
Trahomul
Limgogranulomatoza benigna
Mycoplasme
Definiţie
◦ Microorganisme mici, filtrabile
◦ Nu au perete celular (rezistenţă la
Betalactamine)
◦ Sensibile la antibiotice (Tetracicline,
Macrolide)
◦ Cresc pe medii artificiale
Mycoplasme
Clasificare - 13 specii:
◦ 5 specii patogene – imunocompetenți
M. pneumoniae (pneumonii atipice)
M. hominis
M. genitarium
Ureaplasma urealiticum (uretrite, infecţii
genitale la femei)
Ureaplasma parvum
◦ 2 specii saprofite, condiționat patogene
M. salivarium
M. pharingitis
Ricketsii
Definiţie
◦ Microorganisme pleiomorfe (bacilare,
sferoidale)
◦ Au perete celular
◦ Sensibile la antibiotice
Tetracicline
Cloramfenicol
Ricketsii
Genul Rickettsia:
◦ R.prowazekii (tifosul exantematic)
◦ R.conorii (febra butonoasă)
◦ R.rickettsii (febra pătată a Munţilor Stâncoşi)
◦ R.akarii
Genul Coxiella
◦ C. Burnetti (febra Q)
Genul Rochalimaea
◦ R. Quintana
◦ R. Henselae (Bartonella henselae)
Fungi patogeni
Clasificare
◦ Candida spp.
◦ Cryptococcus spp.
◦ Aspergillus spp.
◦ Histoplasma spp.
Protozoare
Clasificare
◦ Entamoeba histolytica
◦ Trichomonas vaginalis
◦ Giardia lamblia
◦ Toxoplasma gondii
◦ Plasmodium falciparum
◦ Leishmania
◦ Cryptococcus sporidium
◦ Pneumocystis carinii
Metazoare
Clasificare
◦ Trichinella spiralis
◦ Strongyloides stercoralis
◦ Anchylostoma duodenalis
◦ Enterobius vermicularis
◦ Taenia saginata
◦ Taenia solium
◦ Hymenolepis nana
◦ Ascaris lumbricoides
◦ Necator americanus
Diagnosticul pozitiv
◦ Date epidemiologice
◦ Date clinice
◦ Date de laborator și paraclinice
Diagnosticul diferențial
Diagnosticul epidemiologic
Diagnosticul clinic
Anamneza
Examen clinic minuțios
Diagnosticul de laborator
Confirmă suspiciune de diagnostic
Date nespecifice:
◦ HLG, Biochimie, Probe inflamatorii
Date specifice:
◦ Boli virale: serologic, PCR, identificare
Ag virale - imunocromatografie
◦ Boli bacteriene: culturi, frotiu,
aglutinare – Ag bacteriene, PCR
◦ Boli fungice: culturi, frotiu, PCR
◦ Parazitoze: examen direct
Diagnosticul paraclinic
Imagistic:
◦ Radiografia (C-P, abdominală, etc)
◦ CT, PET-CT
◦ RMN
◦ Scintigrafie
◦ Echografia
◦ Urografia
Consulturi complementare:
◦ Confirmare diagnostic
◦ Complicații
◦ Diagnostic diferențial
Principii de tratament
Principii generale:
◦ Tratament igieno-dietetic
◦ Tratament patogenic (corticoterapie)
◦ Etiologic (etiotrop) specific:
Antibiotic
Antiviral
Antifungic
Antiparazitar
Profilaxia
Masuri nespecifice - nivelul:
◦ Sursei de infecție
◦ Căii de transmitere
◦ Masei receptive
Masuri specifice:
◦ Imunoglobuline
◦ Vaccinuri
Profilaxia nespecifică
Sursa de infecție:
◦ Izolare
◦ Tratament
◦ Consiliere medicală
Profilaxia nespecifică
Cale de transmitere:
◦ Orizontală:
Aerogenă
Digestivă
Parenterală
◦ Verticală:
Investigații prenatale
Avort terapeutic
Cezariana
Postnatal – interzicere alăptat
Profilaxia nespecifică
Masei receptive:
◦ Izolarea contacților
◦ Tratament
◦ Evitarea transfuziilor
◦ Educație medicală
◦ Consiliere medicală
Profilaxia specifică
Seruri: anticorpi
◦ Heterologe – altă specie
◦ Homologe – umane:
Nespecifice – Ig umane 5%, 10%
Specifice:
Anti VHB
Antirabic
Antitetanus
Antibotulinic
Antiviperin
Adrenalina
Cortizon
Antihistaminice
Boala serului
O singură dată în viață !
Antiviperin
AntiRh
◦ Germeni omorati:
Pertusis, Pneumo 23, AntiVHA
◦ Fracțiuni antigenice
Recombinate genetic – VHB
DT
Pertusis acelular
Prevenar 13
Pneumo 23
Antimeningococică (A, B, C. W, Y)
Antihemofilus inluenzae tip B
BCG – TBC
Febra tifoidă
Opțională:
◦ Campanii de informare a populației
◦ Combarerea “Teoriei conspirației”
Hep B, BCG
2 luni
DTPa-VPI-Hib-Hep B,
Pneumo conjugat*
4 luni
DTPa-VPI-Hib,
Pneumo conjugat*
6 luni DTPa-VPI-Hib-Hep B
12 luni DTPa-VPI-Hib, ROR
14 luni Pneumo conjugat*
4 ani** DTPa
6 ani*** DTPa-VPI
sau la care se înregistrează abandon şcolar vaccinarea se poate efectua de către medicul de familie.
**** Se realizează până în anul 2014, inclusiv.
Vaccinuri opționale
◼ Antimeningococic B – 3 doze
◼ Antimeningococic (A+C) – 3 ani
◼ Anti – Rotavirus – doua doze
◼ Anti – Varicelozosterian – doua doze
◼ Antigripal (anual)
◼ Anti – hepatita A – 5 ani
◼ Vaccinuri de călătorie:
Profilaxia postexpunere
Profilaxia postexpunere
Personalul medical în general și
medicii dentiști în special
reprezintă categorii sociale cu risc
crescut de a contacta un agent
patogen prin expunerea accidentală
la diverși germeni:
◦ virusuri (HIV, VHB și VHC)
◦ bacterii
◦ fungi
◦ paraziți etc.
Definiție
Totalitatea măsurilor specifice și
nespecifice luate pentru a
împiedica transmiterea unui agent
ca urmare a unui expuneri
accidentale
Expunere:
◦ Profesională
◦ Neprofesională
◦ Materno-fetală
◦ Sexuală
Profilaxia postexpunere
Accidental:
◦ Produse patologice:
Umori:
Saliva
Secreție nasofaringienă, lacrimală
Lichid spermatic
Sânge
Plasma
Materno-fetală
Profilaxia postexpunere
Contactul infectant:
◦ Mucoase intacte sau nu
◦ Plăgi produse prin traumatism
◦ Tegument cu leziuni
◦ Manevre invazive nesterile:
Tatuaje
Manichiura
Profilaxia postexpunere
Atitudine medicală:
◦ Imediat după accident spalare abundentă
◦ Se evita expresia zonei afectate
◦ Pansament blând
◦ Adresare către centru de profilaxie
Spital de Boli Infecțioase
Camera de gardă Spital de Boli Infecțioase
◦ Ideal:
Testare pacient presupus sursa de infecție
Profilaxia postexpunere
Atitudine medicală:
◦ Intocmire fișă de profilaxie
postexpunere
◦ Investigații de laborator inițiale
◦ Profilaxia propriu-zisă:
VHB:
VHC:
Interferon + Ribavirină – 6 săptamâni
Profilaxia postexpunere
Atitudine medicală:
◦ Profilaxia propriu-zisă:
HIV:
Antiretovirale: Combivir + IP
30 zile
◦ Bilanț medical:
6 săptămâni
3 luni, 6 luni
Profilaxia postexpunere
Copil născut din mamă cu infecție cu
VHB:
◦ Ig umană specifică antiVHB imediat după
naștere
Infecţii cu enterovirusuri
Etiologie
Familia PICORNAVIRIDAE
(pico = foarte mic, RNA )
Patogenie
❑ Stadiul intestinal – replicare în faringe si
perete intestinal
❑ Stadiul de viremie – diseminare
hematogenă SRE (ficat, splina,mãduva
spinãrii si ggl. limfatici profunzi) – viremie
“minorã”.
Epidemiologie
Poliomielita
Definitie:
Manifestari clinice
❑ Incubaţia :
❑ 9-12 zile (cu extreme de 5-35 zile).
❑ VP este eliminat în fecale cu 19 zile înaintea
apariţiei paraliziei
❑ 95% din infecţiile produse de VP sălbatic
sunt asimptomatice
Manifestari clinice
❑ Poliomielita neparalitică:
❑ prezintă în plus meningită aseptică
❑ simptomatologia este mai accentuată
Manifestari clinice
❑ Poliomielita paralitică reprezintă 0.1 %
dintre infecţiile cu VP
abortivă
❑ Perioada de latenţă – asimptomatică, 2-4 zile
Manifestari clinice
Manifestari clinice
Manifestari clinice
proximali ai membrelor
❑ mai frecventă la membrele inferioare
Manifestari clinice
afectarea bulbară
❑ afebrilitatea marchează stoparea progresiei
paraliziilor
❑ se poate asocia si paralizia vezicii urinare
Manifestari clinice
apărute tardiv
Manifestari clinice
❑ Perioada de sechele
❑ instalarea definitivă a paraliziilor cu atrofie
musculară
❑ deformaţii frecvente: picior varus ecvin, talus
Manifestari clinice
❑ Sindromul postpoliomielitic
❑ apare tardiv, după 25-35 ani
❑ 20-30% dintre bolnavii complet vindecaţi de
Forme clinice
Forme clinice
❑ Forme clinice paralitice:
❑ spinalã
❑ bulbarã
❑ encefaliticã
❑ mixte – spino-bulbare, bulbo-encefalitice, encefalo-
mielitice.
❑ atipice – tetraplegie spasticã, mielita transversã,
ataxie cerebeloasã
Forme clinice
Diagnostic pozitiv
Date clinice
Date epidemiologice
Date de laborator
Diagnostic pozitiv
❑ Date epidemiologice:
❑ epidemie, campanie de vaccinare (VPO);
❑ contact infectant intrafamilial sau în
colectivităţi închise;
Diagnostic pozitiv
Date clinice:
◼ examen clinic minuţios
◼decelarea sindromului meningian
◼semnelor neurologice discrete
◼vezi tabloul clinic, in functie de stadiul bolii sau
Diagnostic pozitiv
Date de laborator:
◼ izolarea EV în culturi de celule, LCR, lichid
măduva spinării
◼ identificarea EV se face cu antiseruri specifice
➢ detectarea antigenelor prin CIE, teste imunoenzimatice şi
Diagnosticul diferential
poliomielita abortivă ca şi meningita aseptică - cu
sindromul GUILLAIN-BARRE;
mielita transversă: deficite motorii şi de sensibilitate,
cu paralizie spastică
paralizii produse de virusuri nonpoliomielitice; isterie
neuropatii din difterie şi botulism
pseudoparalizii la copii cu artrită sau osteomielită
encefalite cu paralizii
Complicatii
◼ pneumonie de aspiraţie
◼ edem pulmonar asociat cu poliomielita bulbară
◼ embolie pulmonară prin staza venoasă a
membrelor paralizate
Complicatii
Prognostic
Mortalitatea poliomielitei epidemice s-a
situat la nivelul de 5-10% pentru toate
formele paralitice şi 20-60% pentru
formele bulbare
Prognostic
Paralizia faringiană se vindecă în 10 zile,
eventual complet
Paralizia musculară progresează în 1-3
Tratament
❑ nu există agenţi antivirali specifici
❑ tratamentul este suportiv şi simptomatic
❑ spitalizare obligatorie în perioada acută
❑ repausul la pat previne amplificarea şi extinderea
paraliziilor
❑ suport pentru plasarea piciorului paralizat în
Tratament
❑ pentru paralizia muşchilor respiratori este
Profilaxie
Vaccinare
Profilaxie
Vaccinare
nevaccinaţi
◼ Doze de rapel se administrează la vârsta de
4 - 6 ani.
Definitie
31 serotipuri - variate forme clinice:
◼ boli febrile nediferentiate: febrã, faringita,
mialgii, adenopatii
◼ boli febrile cu exantem: eruptie rubeoliformã
sau maculo-veziculoasã
◼ afectiuni ale cãilor aeriene superioare:
mielitei.
◼ boli diareice.
adesea letale.
La copii mari – meningite, boli febrile
nediferentiate, diaree.
La adulti – boli febrile cu exantem,
Prognostic
Favorabil
Exceptie – neuroviroze severe cu paralizii
ascendente.
Meningitele – sehele discrete.
Diagnostic
Izolare v. ECHO si cultivare pe medii
celulare:
◼ Secretii faringiene
◼ Fecale
◼ LCR
◼ Sânge.
◼ Teste serologice:
◼ Neutralizare
◼ Hemaglutinoinhibare.
Tratament
Nu existã tratament etiologic.
Tratament simptomatic:
◼ analgezice
◼ antipiretice
◼ antiinflamatorii
◼ vitamine.
Definitie
29 serotipuri:
◼ subgrup A – 23 serotipuri
◼ subgrup B – 6 serotipuri.
Forme clinice
Herpangina – Coxsackie A – febrã,
Forme clinice
Faringita – A 21
Mialgia epidemicã – B – febrã, cefalee,
Pericardita – B 2, 4, 5.
Meningita acutã seroasã – A, B.
Encefalita – în special la copil – B.
Forme clinice
Nevrita de nervi cranieni:
◼ paralizii faciale (A)
◼ poliradiculonevrita (B).
Forme clinice
Boalã febrilã nediferentiatã – aspect
Diagnostic
Izolare virus din:
◼ secretii faringiene
◼ fecale
◼ LCR
◼ sânge.
Teste serologice:
◼ Atc neutralizanti
◼ Atc fixatori de C.
Prognostic
Bun cu vindecare în majoritatea
cazurilor.
Exceptie:
◼ miocardite
◼ encefalite – sechele.
Tratament
Nu existã tratament etiologic.
Tratament simptomatic: antitermic,
antiinflamatorii, antialgice.
Encefalite, poliradiculonevrite, nevrite,
miocardite, pericardite-corticoterapie
Nu existã metode de profilaxie specifice.
Metode nespecifice: izolarea cazurilor,
Tetanosul
Etiologie
Clostridium tetani:
◼ bacil Gram-pozitiv
◼ anaerob
◼ mobil - cili;
◼ Secretă o toxină extrem de puternică
doza letală om = 0,1-0,25 mg
Patogenie
Poarta de intrare - plăgile cu risc tetanigen:
◼ plăgile uterine postpartum şi postabortum
◼ plaga ombilicală la nou născut
◼ ulcerele varicoase
◼ extracţiile dentare
◼ arsuri, degerături
◼ fracturi deschise
◼ injecţii septice
Patogenie
Multiplicarea germenului are loc la locul
inoculării
Exotoxina tetanică ajunge în SNC:
◼ direct - pe calea nervilor periferici
◼ secundar
➢ sanguin
➢ limfatic
Patogenie
Manifestari clinice
Incubaţia : 3-30 zile în funcţie de intensitatea
infecţiei tetanigene
Debutul poate fi brusc sau insidios cu
următoarele prodroame:
◼ sensibilitate la frig
◼ parestezii, senzaţia de arsură la nivelul plăgii
◼ tresăriri musculare, anxietate
◼ iritabilitate, insomnie şi trismus
Manifestari clinice
Perioada de stare - contractura tonică a
flexorilor şi extensorilor)
Manifestari clinice
Perioada de stare
◼ Orice excitaţie - crize de contracturi musculare
paroxistice
◼ Contracturile musculare - rupturi ale muşchilor,
fracturi osoase
◼ Semnele clinice de gravitate: febra, tahicardia,
insuficienţa respiratorie
◼ Bolnavii mai prezintă artropatii, retenţie azotată,
Forme clinice
Manifestari clinice
locul plăgii
Diagnostic pozitiv
Date epidemiologice – plagă cu risc
tetanigen
Date clinico-anamnestice
Date de laborator:
◼ Izolarea bacilului tetanic - culturi din plagă
pe medii anaerobe
Diagnostic diferential
In faza iniţială cu unele afecţiuni
neurologice - electromiograma
In perioada de stare:
◼ meningita acută
◼ tetania
◼ rabia
◼ intoxicaţiile cu stricnină
◼ reacţiile adverse la fenotiazină
Diagnostic diferential
Trismusul:
◼ abcesul molarul de minte
◼ osteita de mandibulă
◼ artrita temporomandibulară
◼ flegmonul amigdalian
◼ adenita supurată submandibulară
◼ parotidita supurată
Evolutie
Tetanosul netratat se soldează cu deces
Cazurile tratate evoluează în funcţie de
forma clinică
Mortalitatea maximă:
◼ nou-născuţi
◼ vârstnici
Evolutie
Cauzele decesului:
◼ acţiunea toxinei pe centrii bulbari vitali
◼ direct asupra cordului
◼ dezechilibrele hidroelectrolitice
➢ starea de acidoză
➢ hipoxie
Complicatii
Tulburări circulatorii severe:
◼ instabilitatea tensiunii arteriale
◼ tahicardie
Gastrointestinale:
◼ dilataţie gastrică acută
◼ ileus paralitic
Complicatii
Bronhopneumonii de aspiraţie
Osteoarticulare:
◼ osteoporoză
◼ deformaţii ale coloanei vertebrale:
➢ tasari
➢ scolioze
◼ fracturi
Tratament
Boală cu spitalizare obligatorie în centre
Tratament
2. Tratament chirurgical
◼ Eliminarea focarului tetanigen prin:
➢ debridarea plăgii
➢ excizia părţilor devitalizate
➢ eliminarea corpilor străini
Tratament
3. Sedarea şi controlul al contracturilor:
◼ Diazepam - miorelaxant, sedativ, anxiolitic
◼ Doze:
➢ 60 - 100 mg/zi (forme uşoare)
➢ 100-240 mg/zi (forme medii)
➢ 240-600 mg/zi (forme severe)
deprimării respiraţiei
Tratament
Curarizarea şi respiraţia asistată forme
severe de tetanos:
◼ galamina sau suxametoniu
◼ decametoniu
◼ d-tubocurarina
Tratament
4. Susţinerea funcţiilor vitale:
◼ perfuzii de reechilibrare hidroelectrolitică
◼ aport caloric
◼ aminoacizi
◼ alimentaţie sondă nazogastrică
Profilaxia
Imunizarea activă cu anatoxină tetanică - în cadrul
programului de vaccinări cu DTP
Vaccinarea antitetanică se realizează astfel:
◼ primovaccinarea cu DTP de la vârsta de 3 luni cu 3
(0,5 ml i.m.);
◼ revaccinarea III – 6 - 7 ani vârstă cu DT 0,5 ml i.m.
Profilaxia
La copiii peste 14 ani şi la adulţi:
◼ primovaccinarea se face cu 2 doze de ATPA
Profilaxia
Profilaxia tetanosului neotarorum se face prin
vaccinarea gravidelor:
◼ Cele nevaccinate - primovaccinarea din luna a
Profilaxia
Reacţiile adverse la ATPA sunt:
◼ reacţii alergice locale:
roşaţă
tumefacţie
fenomen Arthus granulom;
◼ reacţii generale:
erupţie, prurit;
◼ complicaţii neurologice:
nevrite, afazie, convulsii;
◼ reacţii anafilactice.
incomplet antitetanic:
◼ ser antitetanic în doză de 3000-10.000 UI
◼ sau imunoglobuline umane specifice
antitetanice 500 UI
◼ urmate de imunizare activă cu ATPA în 3
TUSEA CONVULSIVA
Definiţie
TUSEA CONVULSIVA
Etiologie
Bordetella pertussis
- exclusiv uman;
- cocobacil gram-negativ, aerob, mic (lungime 1-2µm), imobil,
nesporulat, încapsulat.
- Se cultivă pe mediul Bordet- Gengou.
- Prin treceri repetate pe mediul Bordet-Gengou scade virulenţa şi
Epidemiologie
Epidemiologie
Transmiterea bolii - direct prin aerosoli (picăturile Pflügger) şi mai rar prin
obiecte contaminate cu secreţii oro-faringiene
După vaccinare - scăderea cazurilor în primii 4-5 ani de viaţă (cca 29%), cu
creşterea ulterioară la copii >10ani (24-49%). Adolescenţii şi adulţii
înregistrează un procent de îmbolnăvire între 12-32%.
Patogeneza
Mecanismul tusei
a.
Tablou clinic
inapetenţă, apatie.
Tablou clinic
apar în tot timpul zilei, dar predominant noaptea între orele 2-4.
Tablou clinic
bronşice.
bronşice.
Tablou clinic
Perioada de convalescenţă
2-4 săptămâni.
Tablou clinic
a. Mecanice
b. Pulmonare
c. neurologice:
d. ORL:
e. Sechele.
Complicaţii
pneumotorax
emfizem mediastinal
hernie ombilicală
prolaps rectal
hemoragiile cerebrale, conjunctivale, pulmonare, epistaxisul.
Complicaţii
b. Pulmonare
1. Prin suprainfecţie bacteriană: Bronhopneumonia:(stafilococ,
pneumococ, bacili gram-negativi).
2. Prin tulburări de ventilaţie: Atelectazia pulmonară – complicaţie
severă., după 2 săptămâni de la apariţia acceselor, determinat de
obstrucţia bronhiilor şi bronhiolelor cu secreţii mucoase, vâscoase +
pareza bronşică indusă de toxina pertussis asupra terminaţiilor
nervoase peribronşice.
3. Tulburări funcţionale respiratorii
Complicaţii
c. Complicaţii neurologice:
Convulsiile – prin hipoxie/hipoxemie + hemoragice din substanţa cerebrală
sau subarahnoidiană.
Encefalita pertussis în săptămâna a 3-a – a 4-a de boală
Sechele - Netratată
bronşiectazii (rar), emfizem pulmonar
tulburări neuro-psihice, deficite motorii (paralizii, pareze),
tulburări de comportament.
Complicaţii
a. Hematologic –
b. b. Diagnostic microbiogic
Cultura -
Metoda directă Ac flurescenţi, (din secreţiile nazofaringiene) -
rapid,
PCR –
Teste serologice
Radiografia pulmonară:
Diagnostic de laborator
a. Hematologic –
Leucocitoză (15.000 – 100.000/mmc) cu limfocitoză până la 90% la
75% din cazuri la pacienţii nevaccinaţi. Limfocitele sunt atât de tip
T cât şi B şi nu sunt limfocite atipice. Creşterea numărului absolut
de neutrofile = complicaţii infecţioase secundare.
Diagnostic de laborator
Diagnostic diferenţial
chimioprofilaxia contacţilor.
Eritromicină, Chinolone, Macrolide noi, Cefalosporine de generaţia a
Tratament
Tratamentul patogenic
Corticosteroizii în formele severe – cu apnee şisau encefalita pertussis.
beta-2 adrenergicele (albuterol) - efect modest
d. Tratament igieno-dietetic
Formele medii de boală pot fi îngrijite la domiciliu, cele severe în spital.
Izolarea 5 -10 zile la cei trataţi cu antibiotice şi 21 de zile la cei netrataţi.
Tratament
simptomatologie.
vaccinarea anti-pertussis.-obligatorie
Profilaxie
GRIPA
Etiologie
Taxonomie
Tipul de virus/locul de origine/numarul tulpinii/anul izolării
(ex.: A/Moscova/10/99 sau B/Beijing/184/93)
Nucleocapsida
Genomul ARN; lanţ unic, sens-negativ; segmentat (7-8 segmente genomice)
Nucleoproteine
Polimeraze (PA,PB1,PB2)
ANTIGENIC DRIFT
ANTIGENIC SHIFT
Patogenie
Sursa Persoana
receptivă
Neuraminida
za reduce
vâscozitatea
mucusului
descoperă receptorii
celulari
hemaglutinina
ataşarea şi pătrunderea
virusului în celulă
răspunsul
inflamator
general
Semne
clinice
generale
Semne
clinice
locale
Tabloul clinic
catar nazal,
faringită,
laringotraheitã (arsuri
retrosternale, răguşeală, tuse
chinuitoare, seacă),
bronşită (raluri bronşice
febră,
conjunctivită,
menstrã prelungitã).
Perioada de convalescenţã
- se caracterizeazã prin scãderea febrei în 3 – 5 zile,
- transpiraţii abundente, profuze,
- astenie cu anergie,
- receptivitate crescutã la infecţii bacteriene.
Respiratorii
Cardio-vasculare :
Neurologice:
COMPLICAŢII
Respiratorii
laringita acutã (crup),
bronşiolita (gravã, letalã la copii mici şi bãtrâni),
pneumonie edematoasã cu aspect de edem pulmonar acut infecţios
COMPLICAŢII
Cardio-vasculare :
colaps, miocarditã de gravitate variabilã, pânã la moarte subitã,
insuficienţã circulatorie perifericã.
Neurologice:
COMPLICAŢII
Diagnosticul de laborator
Durata: 5 zile
Doze: 1 - 12 ani = 2 mg/kgcx2/zi
>13 ani = 75 mg x2/zi
vindecarea rapidă, cu 44% mai repede decât la cei trataţi cu placebo.
Grupurile de risc:
Copii sănătoşi 6 luni – 23 luni
Copii şi adulţi cu afecţiuni cardio-vasculare severe
Copii şi adulţi cu boli respiratorii severe (fibroză chistică, astm, displazii
pulmonare)
Copii şi adulţi cu afecţiuni hematologice (hemoglobinopatii)
Copii şi adulţi cu insuficienţă renală
Copii şi adulţi cu boli metabolice (ex. diabet)
Copii şi adulţi sub terapie cu aspirină (risc de sindrm Reye)
Copii şi adulţi cu imunodeficienţe (HIV
Profilaxia gripei
Vaccinuri antigripale:
Vaccinul trivalent cu virus integral inactivat – eficienţă 70-90% la
Profilaxia gripei
OREIONUL
Etiologie
- familia Paramyxoviridae, genul Rubivirus,
Epidemiologie:
Patogenie
pătrundere
aeriană
multiplicare în
mucoasa
respiratorie
angină febră,
alterarea stării
generale
Determinări
secundare
Continuă
multiplicarea
! Traversează placenta –
risc de avort spontan sau moarte in utero
CLINIC
1. Incubaţia – 2-4 spt
cefalee, curbatură
odinodisfagie
3. Stare
a. Afectare parotidiană
c. Afectare testiculară
d. Afectare pancreatică
e. Afectarea SNC
f. Alte manifestări
a. Afectarea parotidiană:
trismus
tumefacţie iniţial unilaterală, ulterior bilaterală
ştergerea şanţului retromandibular
tumefacţie elastică, sensibilă la palpare, fără modificări tegumentare
mucoasă jugală edemaţiată, hiperemiată, cu canal Stenon reliefat
2. Litiază salivară
Colică parotidiană
Necesită sialografie
3. Tumoră de parotidă
Tumefacţie lemnoasă,
Nedureroasă,Unilaterală
7. Afecţiuni
de vecinătate:
Adenite, Adenoflegmon
Furuncul de canal auditiv
Osteită, Mastoidită
1. Parotidita septică:
unilaterală, foarte dureroasă, consistenţă
lemnoasă, inflamaţia tegumentului
supraiacent,puroi prin Stenon
Biologic- sindrom inflamator important
c. Orhita urliană
de obicei unilaterală
Diagnostic diferenţial
Meningita urliană
Encefalita urliană
precoce (concomitent cu parotidita) sau tardivă
invazie neuronală virală cu demielinizări
deseori cu afectare cerebeloasă
convulsii
pot rămâne sechele
Nevrită optică
Surditate
Ataxie cerebeloasă
Pareză facială
Mielită transversă
Guillan-Barre
Hidrocefalie internă
f. Alte manifestări
Ooforita
Mastita
Tiroidita
Dacrioadenita
Miocardita
Artrita
Purpură trombocitopenică
DIAGNOSTIC
EPIDEMIOLOGIC
CLINIC
PARACLINIC
Teste nespecifice: leucocite N sau (cu excepţia orhitei)
TRATAMENT
1. Parotidita
2. Orhita
Repaus la pat
Suspensor
Pungă cu gheaţă
Cortizon
3. Meningita
Manitol
Dexametazonă
simptomatice
PROFILAXIE
Izolare
Bronşiolita acută
Definiţie
Infectie a căilor aeriene inferioare (bronhiolele) determinand prin inflamaţie
Etiologie
Virusul Sincitial Respirator ( VSR) - peste 70% din cazuri
Epidemiologie
putin sever;
Se corelează cu astmul bronşic ( mai multe episoade de bronsiolita acuta
din care cel putin una de severitate crescuta, care a necesitat spitalizare-
unul din criteriile majore de diagnostic al astmului bronsic )
Tablou clinic
Debutul
infectie de cai respiratorii superioare ( de tipr inofaringita – raceala) cu febră
Perioada de stare :
- respiratie rapida ( polipnee) - de la 40 –-80 respiratii / minut
dispnee expiratorie)
weezingului – respiratie suieratoare
tiraj ( substernal, intercostal, subcostal);
tuse iritativa, chinuitoare care in zilele urmatoare devine productiva
durata 5-7 zile, - 10-14 zile
dupa remisia simptomelor poate persista tusea chiar pana la 3 saptamani.
Complicatii
1. Insuficienta respiratorie
2. Acidoza metabolica ( hipoxie = scaderea oxigenarii si hipercapnie
aparitia pneumoniei/bronhopneumoniei
5. Convulsii febrile ( in ascensiunile termice bruste)
Diagnostic de laborator
Virusologic
Culturi – dificilă, sensibilitate scăzută
Detecţie Ag - teste rapide - din secreţii nasofaringiene
PCR - din secreţii
Serologic
Detecţie Ac pe seruri perechi
Tratament
Etiologic - nu există încă unul eficient - Ribavirină
Patogenic - in formele severe
Simptomatic - antitermice
- dezobstrucţie nazală
Igienodietetic :
Profilaxie
Măsuri nespecifice
alaptarea la san)
evitarea zonelor aglomerate si a contactului cu persoane bolnave
aerisirea frecventa a camerei evitarea fumatului ( nu numai in camera
Măsuri specifice
copiii cu risc (prematuri, boli pulmonare sau cardiace, deficit imun) –
anticorpi monoclonali anti VSR (palivizumab)
nu exista vaccin
Definiţie
Etiologie
o V. Febrei galbene
o V. Epstein Bar
o V. Citomegalic
o V. Herpes simplex și varicelo-zosterian
o Enterovirusurile (Echo și Coxsackie B)
o Adenovirusurile
o V. Rubeolic
o V. Rujeolic
Etiologia
o protein-fosfokinaza
o ADN-polimeraza
Etiologia
⚫ VHC: ARN – VIRUS (1988)
▪ Familia Flaviviridae
▪ Genul Hepacavirus
▪ Dimensiuni: 55 - 65nm
▪ Anvelopă lipidică cu 2 proteine
▪ Nucleocapsidă
Etiologia
Etiologia
Etiologia
Etiologia
Patogenia
⚫ Orofarige
⚫ Glande salivare
⚫ Epiteliul jejunal
– VHC:
⚫ Mononucleare
⚫ Epiteliul intestinal și biliar
– VHB și VHE:
⚫ Nu se cunoaste locul multiplicarii
– VHD:
⚫ De la inceput intrahepatic
Patogenia
2. Viremia – în incubatie – 2 consecințe:
▪ însămânțare hepatică – multiplicare
▪ activarea sistemului imun:
o celular
o umoral
Patogenia
o Periaterita nodoasă
o GNF-membranoproliferativă
o Crioglobulinemia
o Tiroidita autoimuna
o Porfiria
o Sindromul Sjogren
o Trombocitopenia autoimuna, etc.
Patogenia
o portaj asimptomatic
o cronicizare
o ciroza
o hepatom
Diagnosticul pozitiv
⚫ Dg. Epidemiologic
⚫ Dg. Clinic
⚫ Dg. Laborator
Diagnosticul epidemiologic
⚫ HAV CU VHA:
▪ Sursa de infecție – omul bolnav ce transmite boala:
▪ Căi de transmitere
o Fecal – orală – alimentele contaminate constitue
Diagnosticul epidemiologic
⚫ HAV CU VHA:
▪ Boală foarte contagioasă cu evoluție epidemică:
Diagnosticul epidemiologic
⚫ HAV CU VHA:
▪ Există 3 zone de endemicitate:
Diagnosticul epidemiologic
⚫ HAV CU VHB
▪ Sursa de infecție – persoane infectate cu VHB:
o Hepatită acută
o Hepatită cronică
o Ciroză hepatică
o Adenocarcinom hepatic
o Purtător VHB (Ag HBs)
Diagnosticul epidemiologic
⚫ HAV CU VHB
❑Caile de transmitere (VHB se află în sânge,
spermă și salivă):
⚫Parenterală (sânge și derivate)
⚫ Inoculare prin ace și instrumental contaminat
Diagnosticul epidemiologic
⚫ HAV CU VHB
❑Căile de transmitere (VHB se află în sânge,
spermă și salivă):
⚫ Verticală
⚫ Sexuală
⚫ Transplant organe
⚫ Conviețuire prelungită
⚫ Înțepătură insecte hematofage - controversat
Diagnosticul epidemiologic
derivate
▪ Hemodializații
▪ Personalul medico-sanitar
▪ Homosexualii
▪ Persoane cu contacte sexuale multiple cu
parteneri diferiți
Diagnosticul epidemiologic
⚫ HAV cu VHB
❑ Se descriu 3 zone de endemicitate:
Diagnosticul epidemiologic
⚫ HAV CU VHC
❑Sursa de infecție omul cu diverse forme de boală:
Diagnosticul epidemiologic
⚫ HAV CU VHC
❑Căi de transmitere:
▪ Contact sexual
▪ Vertical
▪ 40 – 50 % - necunoscute
Diagnosticul epidemiologic
⚫ HAV CU VHD
▪ Epidemiologie particulară legată de circulația
VHB
▪ Sursa de infecție este strict umană – omul cu
a infecției cu VHB
▪ Calea de transmitere – similară cu a VHB
Diagnosticul epidemiologic
⚫ HAV CU VHE
▪ Sursa de infecție – bolnavul cu infecție aparentă
sau inaparentă
▪ Contagiozitate – nu se cunoaște durata
inundații
Diagnosticul epidemiologic
⚫ HAV CU VHF
– Hepatita cu transmitere non-parenterală,
non-A, non-E
– Poate fi transmisă la maimuțe
⚫ HAV CU VHG
– Căi de transmitere:
Diagnosticul clinic
⚫ Date anamnestice
⚫ Date clinice subiective
⚫ Date clinice obiective
Diagnosticul clinic
⚫ HAV cu VHA
– Incubație: 21 – 45 zile
– Perioadă prodromală (preicterică): 3 – 7 zile
– Debutul clinic – aspecte:
gastric
⚫ Dureros – dureri în hipocondru drept - mimează:
– Colică biliară
– Colică apendiculară
Diagnosticul clinic
Diagnosticul clinic
– Exceptional:
⚫ Comă
⚫ Debut chirurgical – fals abdomen acut
Diagnosticul clinic
⚫ Subiectiv:
– Astenie progresivă, inapetență
– Urini hipercrome
– Scaune decolorate
⚫ Obiectiv:
– Hepatomegalie sensibilă la palpare
– Discretă splenomegalie
Diagnosticul clinic
icterului
– Urina se decolorează
– Scaunele se recolorează
– Hepatomegalia scade treptat
Diagnosticul clinic
Diagnosticul clinic
Diagnosticul clinic
⚫ Complicații:
– Anemie aplastică, hemolitică
– Tulburari neurovegetative
– Infecții: bacteriene, parazitare
Diagnosticul clinic
Diagnosticul clinic
Diagnosticul clinic
⚫ Meningită
⚫ Sindrom Guillain-Bare
⚫ Mielită sau encefalită
– Sindroame hematologice:
⚫ Agranulocitoză
⚫ Trombocitopenie
⚫ Anemie aplastică
– Modificari EKG
– Poliartrită nodoasă
– GNF cronică
Diagnosticul clinic
Diagnosticul clinic
⚫ Agitație ușoară
⚫ “Foetor hepaticus” – miros dulceag de ficat crud
⚫ Tulburari ale somnului
⚫ Flapping tremor
⚫ Obiectiv: ficat de dimensiuni scăzute
Diagnosticul clinic
(“nebunia hepatică”)
⚫ Stare de confuzie
⚫ “Foetor hepaticus” mai intens
Diagnosticul clinic
Diagnosticul clinic
⚫ Inexcitabilitate completă
⚫ Ficat de dimensiuni mult reduse
⚫ Pierderea reflexelor și a continenței sfincterelor
⚫ Sindrom hemoragipar
Diagnosticul clinic
Diagnosticul clinic
regulă severe:
⚫ Coinfecție VHB + VHD – evoluția este severă cu
potențial letal
⚫ Suprainfecție VHB + VHD – se decompensează
Diagnosticul clinic
a recăderilor
– Evoluție letală la gravide (1 – 3 %)
– Nu se cronicizează
– Nu există purtători de VHE
Diagnosticul clinic
hepatită cronică
– Rolul acestui virus în producerea hepatitei
Diagnosticul de laborator
⚫ Teste de confirmare:
– Evidențierea sindromului citolitic hepatic:
Diagnosticul de laborator
Diagnosticul de laborator
⚫ Teste de disproteinemie:
– Turbiditate la Tymol
– Sulfat de zinc
– Electroforeza proteinelor
– Imunograma
Diagnosticul de laborator
⚫ Teste de retenție:
– Fosfataza alcalină
– Colesterol total
– Gama GT
⚫ Teste nespecifice:
– Hemograma
– Grup sanguin, Rh
– Uree, creatinina, glicemia
Diagnosticul de laborator
⚫ Anti VHA Ig M
⚫ Anti VHA Ig G dupa 3 – 4 luni
⚫ Imunomicroscopie electronică – Ag
Diagnosticul de laborator
⚫ Perioada acută:
– Ag HBs (+)
– Ag HBe (+)
– Anti HBc Ig M (+)
⚫ Convalescență:
– Anti HBe
– Anti HBs
Diagnosticul de laborator
Diagnosticul de laborator
Diagnosticul de laborator
Diagnosticul de laborator
Diagnosticul de laborator
⚫ Anti VHE Ig M
– HAV CU VHF
– HAV CU VHG
⚫ Determinarea cantitativă a ARN – VHG prin PCR
Tratamentul HAV
⚫ Nu au tratament etiologic
⚫ Principii generale:
Tratamentul HAV
⚫ Drenaj biliar
⚫ Corticoterapie – 7 zile
Tratamentul HAV
⚫ Venostat, adrenostazin
⚫ Fitomenadion – vitamina K1
⚫ Etamsilat
⚫ Plasmă proaspată congelata
– Sedare blandă
– Transplant hepatic
Tratamentul HAV
⚫ Nu au dat rezultate:
– Epurare extracorporeală – abandonată
– Terapie cu - interferon
– Administrarea de soluții de aminoacizi:
Profilaxia HAV
⚫ Masuri – la nivelul:
– Sursei de infecție
– Căii de transmitere
– Masei receptive
Profilaxia HAV
⚫ Personal medico-sanitar
⚫ Colectivități
⚫ Zone endemice
Profilaxia HAV
domiciliu
– Folosirea materialelor de unică folosință (ace,
seringi, etc.)
Profilaxia HAV
Profilaxia HAV
⚫ HAV cu VHB:
– 3 doze de vaccin (AgHBs recombinat)
⚫ Administrare 1 ml i. m. 0 – 1 – 6 luni;
⚫ Eficienta 90 – 95 %
⚫ Vaccinați obligatoriu:
– Nou-născuții în prima zi de viață
– Contacți ai bolnavilor de hepatită acuta sau
⚫ Eșecul vaccinarii:
– Variante de VHB rezistente la vaccin
– Nerespectarea indicațiilor de păstrare,
DEFINIŢIE
ISTORIC
MONTAGNER.
ETIOLOGIE
FORMĂ SFERICĂ
gp120
gp41
membrană
lipidică
Matrix
Capsidă
Proteaza
Integraza
Revers
Transciptaza
Nucleocapsidă
ARN
6
HIV eliberați din limfocite CD4 (CDC/ C. Goldsmith, P. Feorino, E. L. Palmer, W. R. McManus)
EPIDEMIOLOGIE
PANDEMIE
TRANSMITEREA
PARENTERALĂ
MODULUI DE PREPARARE
PATOGENIE
PENTRU UNELE CELULE, MAI ALES L T CD4 ARE EFECT CITOPATIC MOARTEA
ISTORIA NATURALÃ A
INFECŢIEI HIV
EVOLUTIA STADIALÃ
11
Infecția
Primară Sd. retroviral acut
Săptămâni Ani
N
iv
e
lu
l
L
im
fo
c
it
e
lo
r
C
D
4
(
c
e
l/
m
m
3
)
R
N
H
IV
(co
p
ii/m
l)
Latență clinică
Adenohepato
splenomegalia
Infecțiile
oportuniste
Decesul
Primoinfecţia HIV
patru tablouri:pseudogripal;
mononucleozic;
hepatitã acutã;
meningitã acutã viralã
Simptomatologia se datoreazã
scãderii progresive a Limfocitelor T CD4
acţiunii directe a HIV.
I. Manifestãri nespecifice;
II. Manifestãri datorate acţiunii directe a HIV.
III.Infecţii oportuniste virale, bacteriene,
fungice, parazitare;
IV. Neoplazii secundare;
DIAGNOSTICAREA INFECȚIEI
HIV
Test screenig
Evidențierea virusului/materialului
genetic viral
SCREENING
Teste serologice ELISA – detecția Ac /+
Ag P 24- gen a 4a
HIV1 și 2
TEHNICA ENZYME-LINKED
IMMUNOSORBANT ASSAY (ELISA)
Tehnica
Ag virale (proteinele virale) după electroforeză sunt fixate - benzi de
testare
Incubate cu serul pacienților
Vizualizare reacție Ag- Ac similar ELISA
Proteinele virale
De înveliș - env – gp 120, 41, 160
Polimerazei – pol – p31/34,p39/40, p51/52,p66/68
De miez- gag- p17/18,p24/25, p55
CINETICA ANTICORPILOR ÎN
INFECȚIE HIV
Tardiv – p31
TESTAREA RAPIDĂ
Pot fi detectați
I. Manifestãri nespecifice
encefalopatia SIDA;
cardiomiopatie
herpes virusuri
HSV- stomatită, esofagită, encefalită,diseminare, keratită,
VZV- herpes zoster, keratită, diseminare
CMV- stomatită, retinită, pneumonie, esofagită,colită,
blefarită, keratită
ulceraţii cutaneo-mucoase
digestiv
măduva osoasă
Manifestări stomatologice
Candidoza orală
Congestivă –leziuni eritematoase extinse pe faţa dorsală a limbii,
depapilare
Pseudomembranoasă – plăci albicioase foarte aderente, sângerânde
Cheilita angulară – fisuri, ulceraţii, suparinfecţii
tratament: fluconazol, nistatin
Histoplasmoza orală
induraţii, ulceraţii la nivelul planşeului bucal , durere, febră, scădere
Criptococoză orală
Leziuni ulcerate, persistente şi dureroase linguale, palatine
tratament – fluconazol
pirazinamidă
Obiectivele tratamentului
antiretroviral
Scăderea încărcăturii virale (ARN HIV) la valori cât mai mici
(nedetectabile) pentru o perioadă cât mai lungă de timp
- Clase:
- Inhibitori de RT
- Inhibitori de protează
- Inhibitori de integrază
- Inhibitori de intrare
- Inhibitori de maturare- în studiu
Inhibitorii de revers
transcriptază
Nucleozidici
– similitudine structurală cu
bazele purinice si pirimidinice
Zidovudină
Lamivudină
Stavudină
Dideoxiinozină
Dideoxicitozină
abacavir
tenofovir
Non-nucleozidici
nevirapină
efavirenz
etravirină
Inhibitorii de protează
saqinavir
indinavir
ritonavir
nelfinavir
amprenavir
lopinavir
atazanavir
tipranavir
darunavir
Inhibitorii de integrază
Raltegravir
Elvitegravir
Dolutegravir
Cabotegravir
Inhibitorii de intrare
Inhibitori de fuziune
Enfuviride
Blocanți ai receptorului
CCR5
Maraviroc
Scheme de terapie
Iniţiere:
2INRT+1INSTI
SAU
2INRT+1IP
Rezistenţa virală - frecventă
- teste genetice de rezistenţă
Profilaxie specifică
la 1,3,6 luni)
Depistarea gravidei
Tratamentul gravidei
naştere cezariană
tratament nou – născut: zidovudină+lamivudină –
6 săptămâni
Clasificare
⚫ Meningite acute
⚫ Encefalite acute
⚫ Mielite acute
⚫ Menigoencefalite
⚫ Encefalomielite
Definiție
⚫ sunt inflamaţii acute ale meningelor
⚫ produse de agenţi infecţioşi
⚫ caracterizate prin prezenţa de leucocite
Definiții
⚫ Meningismul:
⚫ Reacţia meningeanã:
• sindrom meningian clinic manifest
• modificare minimã de LCR
• apare în cursul unor boli infecţioase
Clasificare
⚫ Dupã aspectul macroscopic al LCR:
Clasificare
⚫ Dupã aspectul macroscopic al LCR:
• Meningite purulente:
• bacteriene (cele mai frecvente)
• Meningite hemoragice:
• Antrax
• Listeria
Etiologie
⚫ Virusuri:
• Enterovirusuri:
• vv. Polio, ECHO, Coxsackie
• Mixovirusuri:
• urlian, rujeolic, vv. Gripale
• Herpetoviridae:
• HSV, CMV, VVZ,EBV
• Arenavirusuri:
• v. coriomeningitei limfocitare benigne
• Adenovirusuri
⚫ Ricketsii
⚫ Mycoplasme
Etiologie
⚫ Bacterii:
•Mycobacterium tuberculosis.
Etiologie
⚫ Spirochete:
• Treponema pallidum
• Borrelia burgdorferi
• Leptospira spp.
⚫ Protozoare:
• Naegleria fowleri
• Acanthamoebe
⚫ Helminţi:
• Angiostrongylus cantonensis
• Strongyloides stercoralis.
Etiologie
⚫ Sindroame infecţioase-focare
perimeningiene:
• Abces cerebral
• Sinuzite
• Otite
• Mastoidite
• Abces subdural
• Tromboflebită de sinus cavernos
• Abces pituitar
• Osteomielită craniană.
Patogenie
⚫ Iniţierea infecţiei - colonizarea mucoaselor şi
• tubul digestiv:
• pH acid gastric
• enzimele biliodigestive
Patogenie
⚫ Viremia şi invazia SNC se realizează prin
diseminare hematogenă.
⚫ Majoritatea virusurilor neurotrope se
multiplică iniţial în alte situsuri decât cel
nervos:
• la poarta de intrare (ţesuturile limfatice
Patogenie
⚫ Invazia SNC are loc prin mai multe mecanisme:
v. polimielitice).
Tablou clinic
⚫ Adult și copil mare:
• Febră
• Cefalee
• Varsaturi de tip central
• Fotofobie
• Somnolență/agitație psihomotorie
• Sindrom meningean prezent:
• Redoare de ceafa
• Kernig I, II
• Brudzinski I, II
Tablou clinic
⚫ Copil mic (varsta sub 1 an):
• Febră
• Vărsături incoercibile
• Refuzul alimentatiei
• Convulsii
• Somnolență/comă/agitație psihomotorie
• Bombarea fontanelei anterioare
• Absența sdr. meningean
Diagnostic pozitiv
⚫ Epidemiologic
⚫ Clinic
⚫ Laborator:
LCR
Meningita
R.
Pandy
Nr.
Elem
Limf - N/ N N + +
PMN Bact N + +
Limf BAAR + +
Fungica ++ Zeci-
sute
PMN Tus N/ N N + +
Diagnostic diferential
⚫ Dupa aspectul LCR – clar/purulent/hemoragic
⚫ Dupa etiologie: virala, bacteriana, fungica
⚫ Meningismul
⚫ Reactia meningeana
⚫ Meningite de vecinatate:
Diagnostic diferențial
⚫ Meningite cu lichid clar de alte etiologii:
• Iritative
• Alergice
• Afecţiuni neurologice:
• Tumori cerebrale
• Limfoame cerebrale
• Leucemii
• Reticuloze maligne cu determinãri meningiene.
Tratament
⚫ Depletive cerebrale: Manitol, furosemid
⚫ Patogenic: corticoterapie (HHC, Dexa, SoluM)
⚫ Simptomatic
⚫ Etiologic:
• Viral: Aciclovir
• Bacterian: antibiotice în funcție de etiologie
• TBC – Anti BK (4) – 9 luni
• Fungic: antifungice
Tratament etiologic
⚫ Meningita meningococică:
• Penicilina G
• Ampicilina
• Cefalosporine GIII
• Carbapeneme (Meropenem)
mortalitate ridicată
Tratament etiologic
⚫ Meningita pneumococică:
⚫ 14 – 21 zile
⚫ Frecvent complicații, sechele neurologice
Tratament etiologic
⚫ Meningita H. Influenzae:
• Ampicilina
• Cefalosporine GIII
• Carbapeneme
• Durata: 14 – 21 zile
⚫ Frecvent complicații:
• Cecitate
• Hipoacuzie
• Hidrocefalie
• Convulsii
Tratament etiologic
⚫ Meningita cu stafilococ:
• MSSA: oxacilina
• MRSA:
• Vancomicina
• Linezolid
• Biseptol
• Rifampicina
• Durata: 14 – 21 zile
• Frecvent complicații și evoluție nefavorabilă:
• Cloazonări
• Abcese cerebrale
Tratament etiologic
⚫ Meningita listeria:
• Ampicilina: 14 – 21 zile
⚫ Meningita Streptococ gr. B:
• Ampicilina
• Cefalosporine GIII
• Carbapeneme
• Fluconazol
• Voriconazol
• Amfotericina B
• Caspofungin
Complicații
⚫ Persistenţa sau reluarea infecţiei
meningiene
⚫ Meningitele recidivante
⚫ Complicaţiile mecanice:
• Cloazonarea
• Supuraţiile intracraniene
• Piocefalia
• Ventriculita
• Abcesul cerebral
• Meningita bazilarã
Complicații
⚫ Complicaţiile tardive:
• Empiemul subdural
• Convulsii
• Paralizii ale nervilor cranieni
• Hemiplegii, paraplegii
• Tulburãri ale auzului, ale vederii, atrofie opticã
• Hidrocefalie
• Tulburãri psihice şi de comportament.
Profilaxie – contacți
⚫ Meningita meningococică:
• Rifampicina – 2 zile
• Ciprofloxacina – o doza
• Ceftriaxona – o doza
⚫ Meningita H. Influenzae:
• Rifampicina – 4 zile
• Ceftriaxona – 2 zile
Profilaxie
⚫ Vaccinare:
• Antipneumococică:
• Prevenar 13
• Synflorix
• Pneumo 23
• Anti H. Influenzae:
• Hiberix
• Infanrix
• Antimeningococică:
• A, C, W, Y
• A, C
•B
Encefalitele acute
infecţioase
Definiție
⚫ Inflamaţie acută nesupurată a encefalului,
produsă de:
• microorganisme neurotrope cu acțiune directă
ADEM
⚫ Encefalomielită acută diseminată-formă severă
⚫ Proces mediat imun postinfecțios:
• Edem
• Inflamație perivasculară
• Demielinizare
Etiologie
⚫ Boli infecțioase:
• Virusuri
• Bacterii - meningoencefalite
• Fungi: Criptococcus spp., Histoplasma spp.
• Protozoare: Plasmodium, Toxoplasma
• Metazoare: Echinococcus, Plasmodium, Trichinella
⚫ Alte cauze :
• Postvaccinal: gripa, rujeola, rubeola, rabic
• Boli autoimune
• Procese paraneoplazice
• Boli de colagen
Etiologie
⚫ Virusuri:
⚫ Rickettsia
⚫ Mycoplasma
⚫ Chlamydia
Clasificare
⚫ Dupa mecanismul de producere:
Tablou clinic
⚫ Febră
⚫ Cefalee
⚫ Vărsături
⚫ Alterarea stării generale
⚫ Somnolență/Agitație Letargie/Comă
⚫ Afectare neurologica
• Crize focale status convulsivant
• Paraze, paralizii
• Ataxie
Diagnostic pozitiv
⚫ Hemograma
• Leucocitoză/leucopenie cu limfomonocitoză
• Neutrofilie (bacteriene)
⚫ Probe inflamatorii:
• VSH, Proteina C reactiva, Fibrinemie, PCT-Q
⚫ EEG cerebral – traseu lent
⚫ CT/RMN cerebral- leziuni ale
parenchimului cerebral
Diagnostic pozitiv
⚫ PL: LCR clar, limpede, hipertensiv
• Pleiocitoza- limfo-monocitoză
• Glicorahie normala
• Proteinorahie crescută sau normală
Diagnostic diferențial
⚫ Tulburari metabolice și HE:
⚫ Afectari neurologice:
• Epilepsie
• Scleroza multiplă
• Accidente vasculare cerebrale
• Troboflebite cerebrale
Diagnostic diferențial
⚫ PEES
⚫ Encefalopatia din bolile maligne:
• Leucemii
• Limfoame
Tratament
⚫ Internare secție de TI – IOT+VM:
• Manitol 20 %
• Furosemid
⚫ Patogenic - Corticoterapie:
• Puls terapie – Solumedrol 30 mg/kgc
• Dexametazona – 1 mg/kgc
Tratament
⚫ Simptomatic:
• Anticonvulsivant:
• Fenitoin
• Fenobarbital
• Valproat
• Antitermice
• Antivomitive
⚫ Reechilibrare HE și AB
⚫ Imunoglobline umane
Complicații
⚫ Neurologice:
• Convulsii
• Retard psihomotor
• Pareze, deficite motorii
• Hidrocefalie – șunt ventriculoperitoneal
• ADHD
⚫ Surditate
⚫ Oftalmologice:
• Tulburari acomodare
• Scadere acuității vizuale - cecitate
Rabia
•Turbarea
Definiție
⚫ Boală infecţioasă acută, determinată de
Etiologie
⚫ Virusul rabic:
• descoperit de L. Pasteur
• virus neurotrop ARN
• Genul Lyssaviridae (familia Rhabdoviridae)
• dimensiuni 100-150 nm
• Exterior - anvelopă glicoproteică, de formă
Epidemiologie
⚫ Boala este endemicã pe tot globul
⚫ Absentã în ţãrile insulare: Anglia,
Epidemiologie
⚫ Rabia este o zoonoză, cu un număr mare de
Epidemiologie
⚫ Animalul este contagios înainte de apariția
Patogenie
⚫ Poarta de intrare - plaga tegumentarã
Tablou clinic
⚫ Perioada de incubație:
de zile de la expunere
• Durata medie este de 20 – 60 zile cu extreme
Tablou clinic
⚫ Faza prodromală: medie 4-10 zile
Tablou clinic
⚫ Perioada de stare :
• Infecția rabică îmbracă două forme
clinice :
• furioasă (encefalitică)
• paralitică
Tablou clinic
⚫ Forma furioasă:
transpiratii profuze.
Tablou clinic
⚫ Forma furioasă:
Tablou clinic
⚫ Forma paralitica este la fel de gravã, dar
Tablou clinic
⚫ Decesul survine în 8 – 10 zile.
⚫ Protezarea respiratorie prelungeşte viaţa
Diagnostic
⚫ In perioada de incubație nici un test
⚫ Diagnosticul pozitiv:
• Epidemiologic- plagă produsă de un animal
Diagnostic de laborator
⚫ Imunoflurescenta este metoda standard de
diagnostic a rabiei.
• Izolarea virusului rabic din salivã şi inocularea
intracerebralã la şoarece;
• Izolarea virusului rabic din creier postmortem
• La om – imunofluorescenţa prin biopsie de piele din
Diagnostic
⚫ Hemograma evidenţiazã leucocitozã.
⚫ Examenul LCR:
• poate fi normal
• pleiocitoză, 90% fiind mononucleare
• proteinorahie ușor crescută
Diagnostic diferențial
⚫ encefalite acute
⚫ encefalopatii toxice, medicamentoase
⚫ encefalomielita postvaccinalã
⚫ ADEM
⚫ neuropatii - sindrom Guillain-Barré
⚫ poliomielita
⚫ mielopatii
⚫ tetanos
Prognostic
⚫ Prognosticul este extrem de grav.
⚫ Toate cazurile diagnosticate cu rabie
Tratament
⚫ Este o boală de grupa A cu declarare şi
şi terminalã.
⚫ Nu există tratament specific antirabic
⚫ Principii de tratament – terapie intensivă:
• Ser antirabic
• Sedative, anticonvulsivant
• Suportiv: PEV, simptomatice
• IOT+VM
Profilaxia rabiei
⚫ Mãsurile nespecifice:
• Profilaxia antitetanică
• Antibioticoterapie – penicilina/macrolid
Profilaxia rabiei
⚫ Masuri specifice - instituite cât mai
precoce posibil.
⚫ Se face în funcție de:
• Plaga:
• Localizare anatomică
• Profunzimea plăgii
medicul veterinar
• Cunoscut, dar cu risc de rabie (provine din zona
⚫ Vaccinare antirabică:
• Verorab – culturi celulare umane
• Reacții adverse minime
• Schema: 0-3-7-14-28 + 90
Profilaxia rabiei
⚫ Plaga fără risc rabigen produsă de animal
animalului - vaccinare
• Masuri nespecifice
Profilaxia rabiei
⚫ Plaga cu risc rabigen produsă de animal
animalului - vaccinare
• Masuri nespecifice
Profilaxia rabiei
⚫ Plaga fără risc rabigen produsă de animal
❑ Prevenţie
❑ Tratament
❑ Estetică
INFECŢIILE ORALE
❑ cauză importantă de morbiditate
❑ determinate de diferite clase de microbi:
➢ virusuri
➢bacterii
➢ fungi
CLASIFICAREA BACTERIILOR
– necesară întrucât încadrarea în anumite clase
Criterii de clasificare:
1. Forma
2. Coloraţie Gram
3. Utilizarea sau necesarul de oxigen
severitatea infecţiei.
2) Celulită – prin progresia infecţiei netratate cu germeni
aerobi
3) Abcesul – apariţia unei cavităţi cu puroi – produs de
germeni anaerobi
4) Abcesul cronic sau de lungă durată – traiect fistulos de
drenaj
❖Fascii
❖Ligamente
❖Tendoane
❖Muşchi
❖Structuri osoase.
FASCIILE
❖ straturi dense de ţesut conjunctiv ce învelesc muşchii, asigurând
mişcarea şi alunecarea lor
❖ creează bariere în calea diseminării infecţiilor
❖ secreţiile lichide şi eliminările de gaze produse de infecţii produc
disecţia straturilor fasciale, determinând infecţiile fasciale
profunde.
RAPORTURILE ANATOMICE
- dintre vârfurile dentare şi inserţiile musculare – direcţionează
infecţia spre anumite spaţii.
ARHITECTURA OSOASĂ
– relaţiile dintre vârful dintelui şi osul adiacent, ca şi compoziţia
ţesutului osos, influenţează căile de răspândire a infecţiei.
EVALUAREA PACIENTULUI
1. Istoricul medical - APP - Exemple:
❖ Afecţiuni renale
❖ Afecţini hepatice, abuz de alcool
❖ Diabet zaharat dezechilibrat
❖ Splenectomie
❖HTA, tulburări de coagulare
❖ Boli de colagen
❖Medicaţie imunosupresoare
2. Examinarea pacientului:
❖ Semnele vitale: AV, FR, TA, SaO2, t0
❖ Semne de sepsis (tahicardie, tahipnee,
febră/hipotermie, leucocitoză/leucopenie)
❖ Semne de trimus
❖ Tulburări de respiraţie
❖ Disfonia (modificarea vocii), disfagia – prin
1. CARII DENTARE
2. PULPITE
3. ABCESE PERIAPICALE
4. GINGIVITE
5. INFECTII PERIODONTALE
6. INFECTII ALE SPATIULUI FASCIAL PROFUND
1. CONSIDERATII MICROBOLOGICE
COLONIZATE DE
ORGANISME
SPECIFICE
SUPRAFATA DENTARA:
- Streptococcus sanguis
- Streptococcus mutans
- Streptococcus mitis
- Actinomyces viscosus
SPATIUL GINGIVAL
- Fusobacterium
- Porphyromonas
- Prevotella
- Spirochete anaerobe
Streptococcus tigurinus
Helicobacter pylori
- varsta
- dieta
- igiena dentara
- fumat
- afectiuni periodontale, carii dentare
- tratamente antimicrobiene
- hospitalism
- factori genetici
- factori rasiali
❑ PRODUCERE DE:
- substante bactericide
- IgA si peroxidaze
- lizozim si lactoferina
- proteine salivare
PLACA BACTERIANA
❑ Microflora orala comensala este perfect
adaptata nisei ecologice unice a cavitatii orale, fiind
inclusa intr-o structura complexa numita biofilm.
❑ Coloniile bacteriene sunt inconjurate de canale
ce functioneaza ca un sistem circulator primitiv,
asigurand:
- nutritia
- eliminarea reziduurilor
- comunicarea interbacteriana
Sursa de infectie IO
S. Mutans (serotipul C) - Caria dentara;
Placa supragingivala
(preponderent
microorganisme Gram
pozitive, S. sanguis,
Actinomyces)
- Infectii endodontice;
- Abcese periapicale;
Placa subgingivala
(preponderent bacili Gram
negative si microorganisme
mobile)
- Infectii periodontice;
- Gingivita (Prevotella intermedia0;
- Periodontita adultului (Prevotella gingivalis);
- Periodontita juvenila (A.
Actinomycetemcomitans);
- Pericoronarite;
- Infectii profunde ale sp. Fasciale si
osteomielita;
2. MECANISM PATOGENIC
2.1. CARIA DENTARA
colagenaze, hialuronidaze
- str. mutans - are capacitatea de a produce
acid si de a creste in mediu acid
- lipopolizaharide
- enzime proteolitic
❑ FACTORI DIETETICI
- dieta nu are un rol semnificativ in patogenia bolii
periodontale, spre deosebire de caria dentara
2. Lamina propria
➢ contine leucocite, macrofage - prima linie de
aparare
➢ alte celule imunocompetente ce alcatuiesc
tesutul limforeticular asociat mucoasei (MALT)
▪ aglutinarea bacteriilor
▪ inhibarea aderentei bacteriene
▪ neutralizarea toxinelor
▪ scaderea sintezei citokinelor
▪ proinflamatorii
bacterii,
➢ produsii lor de metabolism, resturi
alimentare
➢ actiune enzimatica – inhiba cresterea
bacteriana
▪ lizozim
▪ lactoferina
▪ defensina
▪ sistem peroxidaza
4. CONSIDERATII ANATOMICE
❑ Infectiile tesuturilor moi cu origine odontogena tind sa
disemineze de-a lungul planurilor cu rezistenta redusa
prezente in structurile suportive ale dintelui afectat, spre
spatiile vecine;
❑ Puroiul acumulat perforeaza structura osoasa acolo unde
este mai subtire, inainte de a se extinde spre aria periapicala
sau spre spatiile fasciala profunde;
❑ Barierele anatomice locale reprezentate de os, muschi si
fascie predetermina traseul diseminarii si extinderii infectiei;
❑ Cunoasterea cailor anatomice potentiale care servesc in
raspandirea si extinderea procesului infectios sugereaza
totodata caile optime de abord chirurgical pentru drenajul
acestora.
5. MANIFESTARI CLINICE:
5.1. INFECTIILE PULPEI DENTARE
- cald, rece
- zaharuri
- alveolare
5.1.4. TRATAMENT:
1. STOMATOLOGIC:
- eliminarea pulpei infectate
- curatare periodontala profunda
- extractie dentara
- drenaj chirurgical pentru abcese dento-alveolare
2. ANTIBIOTIC
- indicat de la inceput daca infectia nu poate fi drenata
- hidratare
- consum de alimente moi
- igiena orala
- analgezice.
gatului
a. GINGIVITA SIMPLA
➢ coloratie rosu-violacee a gingiei
➢ edem si ingrosare a marginii libere a gingiei
➢ tendinta la sangerare
➢ nedureroasa
➢ halena fetida – “foetor oris”
TRATAMENT:
- debridare locala
- apa oxigenata
- antibioterapie : PENICILINA, METRONIDAZOL
B. PERIODONTITE
➢ inflamatia cronica ale parodontiului este cauza majora a
MANIFESTARI CLINICE:
1. Presiune locala, gust neplacut
2. Sensibilitate la cald si rece
3. Senzatia de mancarime a gingiei
4. Gingia inflamata si decolorata sangereaza usor
5. Pungi de puroi in jurul dintilor care se exprima la presiune
TRATAMENT:
➢ Antibioterapie- METRONIDAZOL sau
D. ABCESE PERIODONTALE
➢ Localizate sau difuze
➢ Clinic: - tumefactii rosii, fluctuente ale gingiei,
sensibile la palpare care comunica cu un sac
periodontal care poate fi exprimat
TRATAMENT:
➢ Antibioterapie- METRONIDAZOL, AUGMENTIN sau
E. PERICORONARITA
➢ inflamatie localizata determinata de un opercul gingival
trismusul
TRATAMENT:
➢ Antibioterapie
➢ Chirurgical – excizia operculului, debridare blanda
maxilomandibular
➢ sensibilitate si induratie de-a lungul
sternocleidomastoidianului
➢ hemocultura: - fusobacterium necroforum
➢ mortalitate crescuta prin eroziunea arterei carotide,
TRATAMENT:
➢ Drenajul spatiilor laterofaringiene, ligatura venei
conjunctive si pleoape
✓ Pareze de nervi cranieni (III, IV, VI)
✓ Formare de abcese in tesuturile moi vecine
✓ Sindrom de iritatie meningeala
➢ Mortalitate 15-30%
TRATAMENT:
TRATAMENT:
➢ Antibiotice 10 - 14 zile (DOXICILINA/MINOCICLINA
+ METRONIDAZOL)
➢ Chirurgical – atentie la extractia dentara
➢ Factori favorizanti:
✓ Fractura cominutiva de mandibula
✓ Iradiere anterioara
✓ Osteoporoza, boala Paget, Diabet zaharat
✓ Tratament corticosteroidiant prelungit
TRATAMENT:
➢ Antibioticoterapie prelungita
➢ Chirurgical – sechestrectomie + decorticare + irigare +
suctiune
➢ Adjuvant – oxigen hiperbaric
➢ Factori favorizanti:
✓ Fractura cominutiva de mandibula
✓ Iradiere anterioara
✓ Osteoporoza, boala Paget, Diabet zaharat
✓ Tratament corticosteroidiant prelungit
TRATAMENT:
➢ Antibioticoterapie prelungita
➢ Chirurgical – sechestrectomie + decorticare + irigare +
suctiune
➢ Adjuvant – oxigen hiperbaric
leziunilor cutanate;
➢ Pacientii cu IOF au incidenta crescuta a complicatiilor
gastro-intestinale si renale;
Calea de transmitere:
- directă, aerogenă,
- indirectă: obiecte contaminate (rar),
- digestivă: alimente, apă
Angine:
infecţioase:
- primare
- secundare:
- în contextul unei boli infecţioase;
- pe fond de imunodepresie (agranulocitoză,
leucoze) determinate de flora saprofită.
Boala Bechcet
ETIOLOGIE SINDROM/BOALA %
VIRALĂ
Rhinovirus (100 tipuri ) guturai 20%
Coronavirus (3 tipuri) guturai, SARS 5%
Adenovirus (tip 3,4,7,14,21) faringoconjunctivită 5%
V. herpes simplex (tip 1 şi 2) gingivite, stomatite,
faringite
4%
tendinţă la extindere,
Clostridium).
COMPLICAŢII
septice:
- locale: flegmon periamigdalian, supuraţii cervicale,
- sistemice
tardive: imun-alergice
În perioada de contagiozitate
Adenopatie satelită
Complicaţii tardive:
Etiologic:
- Acyclovir: angina herpetică
- Amantadină/rimantadină: angina din gripă
- Penicilină G/alte antibiotice
- Antifungice: anginele micotice
ANGINA STREPTOCOCICĂ
Epidemiologie:
Manifestări clinice:
Diagnostic:
exudat faringian:
ASLO:
se pozitivează la 3-6 săptămâni de la boală, în 45% din
cazuri.
TRATAMENT
Scopul terapiei este:
- prevenirea complicaţiilor supurative şi non-supurative
- ameliorarea simptomelor
- reducerea infecţiozităţii
Se utilizează:
- penicilina V-10 zile
- benzatin penicilina G, im, în priză unică. Se
erupţie)
- macrolide (atenţie la rezistenţă). Rămân alternative în
Amoxicilină/ac
clavulanic
Alternativă terapeutică
Cefalosporine orale Metronidazol +
macrolide
Penicilina + rifampicină
Clindamicină Penicilină +
rifampicină
Amoxicilina/ac
clavulanic
Macrolide*
Angină virală
virale - de obicei v. EB
Angină pseudo-membranoasă
Angina herpetică
Herpangina
cervicală.
Erupţia veziculoasă ,dispusă “în buchet”, mucoasa este
evoluție autolimitată
b.Angina Ludwig
bacil gram-pozitiv,
nesporulat, neîncapsulat şi imobil,
lung de 2-4 microni, cu capetele îngroşate ca o
Tinsdal
- mediul de îmbogăţire O.C.S.T. (ou-cisteină-ser-
telurit).
Este subdivizat în 3 tipuri:
- gravis (13 subtipuri),
- intermedius (4 subtipuri)
- mitis (40 subtipuri).
EPIDEMIOLOGIE
MANIFESTĂRI CLINICE
difterice
În perioada de stare:
sistemică
Tratament antibiotic
- întreruperea producerii de toxină prin omorârea
agentului bacterian,
- ameliorarea infecţiei locale,
- prevenirea răspândirii microorganismului la contacţi.
TRATAMENTUL COMPLICAȚIILOR
Obstrucţia căilor respiratorii → traheostomie sau intubaţie ca
PREVENIRE
V. Epstein Barr
EPIDEMIOLOGIE
90-95% dintre adulţi au anticorpi anti-VEB.
SURSA
MANIFESTĂRI CLINICE
Perioada de stare:
1). Febra la 90% dintre bolnavi, până la 400C, fără frisoane, nu cedează
Complicaţii
A). Hematologice:
Teste nespecifice
Evaluarea complicatiilor
DIGNOSTIC DE LABORATOR
1). Hemoleucograma:
2). Serologic
Hăngănuţiu-Deihert-Davidson.
Diagnosticul diferenţial:
1. Boli infecțioase
CMV,
hepatite virale,
toxoplasmoză acută,
rubeolă,
angine,
infecţie HIV primară.
2. Neoplazii
Leucemie
limfom
TRATAMENT
Patogenic –
IFN alfa şi gama – rar
corticosteroizi: scad perioada de febrilitate, se utilizează numai în:
Prevenire
izolarea nu este necesară, răspândirea necesită
contact intim,
nu donează sânge 6 luni
vaccinarea în studiu.
ANTIBIOTICE
Mecanisme de acţiune
Afectează sinteza peretelui celular
Rezistenţă dobândită:
Inactivarea antibioticului
Stimularea efluxului antibioticului din bacterie
Modificarea ţintei antibioticului
Utilizarea unei căi metabolice alternative
CLASE DE ANTIBIOTICE ŞI
MECANISME DE ACŢIUNE
-Lactamine
generația III
Peniciline
Penicilina G (parenteral)
Penicilina V (oral): rezistentă la pH acid
AEROB
+
ANAEROB
Peniciline
Indicaţii (actuale):
1. Infecţii streptococice: angină, scarlatină, erizipel
2. Sifilis
3. Angina fuzospirilară
4. Leptospiroza
5. Profilaxie plăgi muşcate
Aminopeniciline
Bacterii sensibile
1. Enterococcus faecalis
2. Bordetella pertussis, H influenzae nonB
3. Vibrio cholerae
Peniciline antistafilococice
Carboxipeniciline
Ticarcilina
Ureidopeniciline
Piperacilină
Pseudomonas
Cefalosporine
- spectrul de activitate
- capacitatea de a rezista inactivării enzimatice
Cefazolina
Spectru:
Cefuroxima
Ceftriaxona
Indicaţii:
1. Infecţii severe intraabdominale, meningiene, urinare,
respiratorii, LCR
2. Infecţii severe la neutropenici (+/- aminoglicozide)
Cefepima, Cefpiroma
Beta-lactamine +
inhibitori de betalactamaze
1. Amoxicilină-clavulanat:
• infecţii respiratorii, ORL, stomatologice, muşcături
2. Ampicilină-sulbactam
3. Ticarcilină-clavulanat
4. Piperacilină-tazobactam
5. Cefoperazonă-sulbactam
Monobactami:AZTREONAM
Carbapeneme
Reprezentanţi:
• Imipenem
• Meropenem
• Ertapenem
Probleme:
Lacune spectru:
• SA metiR, enterococ AR
• Cl. difficile, Stenotrophomonas maltophilia
Carbapeneme – Indicații
1. Infecţii severe localizate/generalizate cu germeni probabil
multirezistenţi (de ex: infecţii nosocomiale)
- Pneumonii
- Infecţii intraabdominale
- Endocardite
- Abcese cerebrale, meningite (meropenem)
Glicopeptide
* vancomicina
* teicoplanina
Glicopeptide
nulă), respiratorie
Toxicitate:
• renală importantă (doar vanco)
• neutropenie (adm prelungite)
• sindromul omului roşu – administrare prea rapidă
Glicopeptide – Indicații
AB de rezervă
1. În primă intenţie dacă există o suspiciune importantă de
implicare SAMR
2. Indicaţii etiologice: SAMR, enterococi AR, streptococi PR
3. Infecţii severe la alergici la beta-lactamine, în infecţii care
Dalbavancin
intermedius, S constellatus)
Activitate:
• S aureus (inclusiv metiR, vancoI/R)
• Enterococcus spp (inclusiv ampiR sau vancoR)
• S pneumoniae (inclusiv penicilinoR)
Nu are activitate asupra bacililor gram negativi.
Indicaţii
- Infecţii severe de părţi moi
- Endocardită cu germenii menţionaţi
- Indicaţii etiologice
Lipopeptide: DAPTOMICINA (CUBICIN)
Aminoglicozide
AB doză-dependente
Reprezentanţi:
• Streptomicina (arhaic)
• Gentamicina, tobramicina
• Amikacina, netilmicina, isepamicina
• Spectinomicina: utilizare im – doar pentru gonoree (doză unică)
• Neomicina – singurul po – reducerea amoniogenezei (ciroză),
2. BGN aerobi
1. E. coli, K. pneumoniae, Proteus sp.
2. Acinetobacter, Citrobacter, Enterobacter sp.
3. Morganella, Providencia, Serratia, Salmonella, Shigella
4. Pseudomonas aeruginosa (amik>tobra>gent)
3. Mycobacteria
1. tuberculosis (streptomicina)
2. atipice (streptomicina, amikacina)
Aminoglicozide – Indicații
Efecte adverse:
• nefrotoxicitate reversibilă
• ototoxicitate ireversibilă
• blocada neuromusculară
Indicaţii:
1. Asocieri AB în infecţii severe (endocardite, pielonefrite...)
2. Infecţii severe cu Ps aeruginosa, Acinetobacter baumanii,
Macrolide
- Spectru extins
- PK ameliorată – penetrare tisulară , T1/2
-Toleranţă digestivă mai bună
(patogeni respiratori)
Helicobacter pylori
Legionella pneumophila
Mycobacterium avium-complex: claritromicina,
azitromicina
3. Eradicare H pylori
4. Uretrite negonococice
5. Acnee
LINCOSAMIDE: Clindamicina
Mecanism de acţiune
- Inhibarea sintezei proteice prin legare de subunitatea
ribozomală 50S
• extensie spectru:
- unii coci Gram pozitivi: EryR, clindaS (inclusiv unii MRSA
comunitari)
- anaerobi – cu excepţia Bacteroides
- Pneumocystis, Toxoplasma
Clindamicina – indicaţii
1. Infecţii osteoarticulare
3. Pneumonia de aspiraţie
5. Toxoplasmoza cerebrală
Sinergistine (streptogramine)
Pristinamicina
Dalfopristin/quinupristin (Synercid)
Indicaţii:
• infecţii respiratorii, ORL, osteoarticulare (staf) – pristinamicina
• antibiotic de rezervă pentru enterococ vancoR (synercid)
Ketolide: TELITROMICINĂ
Indicaţii:
• infecţii respiratorii
• infecţii ORL
Oxazolidinone: LINEZOLID
stafilococ)
LCR superioară
Mecanism de acţiune:
Blochează formarea complexului 70S ribozomal (etapă
precoce în sinteza proteică)
LINEZOLID – clinica
Indicaţii etiologice:
• Infecţii sistemice cu enterococi VR, stafilococi MR,VR
Reacţii adverse:
• trombocitopenie,
• hepatită
Cloramfenicol
Cicline – doxiciclina
Fluorochinolone (FQ)
Avantaje:
• Spectru extins
• PK – biodisponibilitate excelentă, penetraţie tisulară, T1/2 prelungit
• Efecte adverse reduse
Fluorochinolone
“vechi”
Norfloxacin – doar infecţii digestive/urinare
Ciprofloxacin – PO, IV
“noi”
Levofloxacin – PO, IV
Gatifloxacin – PO, IV
Moxifloxacin (Avelox®) – PO, IV
au activitate sporită:
SA meticilinoS, S pneumoniae chiar multirezistent
Limitat: S viridans, Enterococcus sp.
3. Alţi germeni:
•Bacillus anthracis, atipici, Mycobacterium spp
2. Infecţii digestive
5. Infecţii oculare
6. Micobacterioze atipice
7. Antrax
Metronidazol
Indicații
• iniţial în tratamentul infecţiilor cu protozoare
• ulterior evidenţiată activitate antianaerobă foarte bună
Anaerobi
Bacteroides sp.
Fusobacterium
Prevotella sp.
Clostridium sp.
Helicobacter pylori
Protozoare anaerobe
Trichomonas vaginalis
Entamoeba histolytica
Giardia lamblia
Gardnerella vaginalis
Metronidazol
4. Tetanos
5. Giardioză, trichomoniază
Rifamicine
Mecanism de acţiune:
polimeraza ADN-dependentă
• rifampicina
• rifabutina
• rifaximina
Rifamicine
Indicaţii clinice:
Rifampicină
1. Tuberculoză
2. Legioneloză
3. Infecţii osteoarticulare (în asocieri)
nefrotoxic
Cotrimoxazol
(sulfametoxazol –trimetoprim)
Spectru:
Cotrimoxazol
Indicaţii
• Pneumocistoză
• Toxoplasmoză
• Infecţii cu SAMR-comunitar, Stenotrophomonas
• În raport cu antibiograma: infecţii urinare, diaree
Efecte adverse
Sulfamide
Herpesvirusuri
Virusuri gripale
Virus sinciţial respirator
Virusuri hepatitice B, C
Enterovirusuri
Retrovirusuri (HIV, HTLV)
ANTIHERPETICE
Mecanism de acţiune:
- Blochează elongarea catenei ADN
- Inhibă ADN-polimeraza virală
Reprezentanţi:
Probleme aciclovir/ganciclovir
Biodisponibilitate
redusă a ambelor
Esterii valaciclovir,
respectiv valganciclovir
CMV la ganciclovir
Foscarnet (CMV): iv
Indicaţii terapeutice
1. Aciclovir (valaciclovir):
- herpes genital, labial (primoinfecţie, recurenţe)
- encefalita herpetică (doar iv)
- varicelă, herpes zoster
2. Ganciclovir (valganciclovir)
-retinita CMV (iv/apoi po ± intravitrean)
- profilaxie reactivare CMV la transplantaţi (valG. po)
fomivirsen topic
ANTIGRIPALE
Inhibitorii proteinei M2
Inhibitori de neuraminidază
Inhibitorii proteinei M2
* amantadina (po)
* rimantadina (po)
- împiedică decapsidarea şi eliberarea ARN gripal în celula
infectată
- utilizare: profilaxie şi tratament
Probleme:
- activi doar asupra virus gripal A
- reacţii adverse frecvente: neurologice, digestive
- selectare rapidă tulpini rezistente (2-3 zile) la 1/3 dintre cei
trataţi; rezistenţa este încrucişată
•oseltamivir (po)
• zanamivir (intranazal)
= împiedică eliberarea virionilor nou formaţi din celulele
infectate
= activi pe virusuri gripale A şi B
-utilizare: tratament; profilactic doar oseltamivir
Probleme:
- reacţii adverse: digestive, rare crize de bronhospasm la
zanamivir (1/10000) contraindicat astmatici, BPCO
- tulburări psihice
- apar cazuri de rezistenţă la oseltamivir
- costul mai ridicat faţă de amantadină
Inhibitori de neuraminidază
Oseltamivir (Tamiflu)
* Prezentare: 1 cp = 75 mg
Suspensie orala pediatrica (12 mg / ml)
Zanamivir (Relenza)
Ribavirina
* Analog nucleozidic
* Spectru larg:
virusuri (para)gripale
virus hepatitic C
Hantavirusuri
v. febrei de Lassa
• Indicaţii
- hepatita cronică (acută?) cu VHC (po, 1000-1200 mg/zi)
- bronşiolita cu virus sinciţial respirator (aerosoli, 3-7 zile)
- Febre hemoragice (iv, 2,4-7,2 g/zi în 3 prize, 10 zile)
1. DEFINIȚII
Bolile diareice acute infecțioase sunt afecțiuni acute ale tractului gastro-
intestinal, determinate de variați agenți patogeni (virusuri, bacterii, fungi,
protozoare) care, în funcție de segmentul tubului digestiv afectat, produc tablouri
clinice de gastro-enterite sau enterocolite.
3. EPIDEMIOLOGIE
Incidența BDA variază între 0,5–2 episoade/copil/an, pentru grupa de vârstă 0-3
Rotavirusul este cel mai frecvent agent etiologic al BDA în Europa. Rata de
spitalizare variază între 7-80% în diferite țări europene. Dintre BDA nosocomiale, 50-
70% sunt determinate de rotavirus, ce este responsabil pentru prelungirea duratei de
spitalizare cu 4-12 zile, direct proporțional cu costurile aferente. Norovirusul va deveni
principala cauză a BDA în țările cu mare acoperire vaccinală pentru rotavirus. Este
responsabil pentru 10-15% dintre cazurile de BDA spitalizate. Determină forme mai
severe de boală decât rotavirusul și reprezintă una dintre principalele cauze de diaree a
călătorului.
Cele mai frecvente etiologii bacteriene sunt reprezentate de Campylobacter și
Salmonella.
BOLI DIAREICE ACUTE INFECȚIOASE
As. Univ. Dr. Constanta-Angelica VISAN
❖ Vârsta:
producing E.coli);
o Shigella, Salmonella, C.jejuni, Giardia.
❖Microbiota intestinală
Tractul intestinal conține un complex microbian de cca.100 trilioane de celule,
reprezentând un număr de 10 ori mai mare decât numărul celulelor corpului
uman.
➢ Rolurile microbiotei:
✓ asigură echilibrul competitiv al colonizarii, protejând de colonizarea cu
❖ Factorii genetici
Studiul factorilor genetici ce influențează susceptibilitatea la
epiteliului intestinal.
Mulți agenți patogeni au capacitatea de detecție a semnalelor din mediu
❖Mărimea inoculului
➢Variază în funcție de microorganism, dar și de gazdă ;
➢Doza medie infectantă – ID50 = inoculul necesar pentru a produce
▪ Motilitatea intestinală
❖Toxigeneza
➢ Exotoxinele sunt polipeptide produse de bacteriile gram-pozitive în timpul
vieții acestora;
❑ Neurotoxinele
Toxinele bacteriilor patogene din tractul gastro-intestinal cu acțiune neurotoxică
❑ Enterotoxinele
Unele bacterii produc enterotoxine ce acționează direct
❑ Citotoxinele
Shigella dysentariae tip1 și unele tulpini de STEC produc familia de proteine
toxina Shiga.
Aceste tipuri de toxine puternice au drept țintă celule endoteliale ce dețin
Aceste mecanisme determină apariția sindroamelor clinice majore prezente în cadrul BDA:
▪ Sindrom acut de vărsături;
▪ Sindromul diareei apoase;
▪ Sindromul diareei invazive - dizenteric;
▪ Sindromul diareei persistente;
▪ Sindromul febrei enterice.
BACTERII PARAZIȚI
1. E.Coli ent-invaziv 1. Entamoeba histolytica
2. Salm.enteritidis
3. Camp.jejuni
4. Clostridium
5. Yersinia
BOLI DIAREICE ACUTE INFECȚIOASE
As. Univ. Dr. Constanta-Angelica VISAN
reticuloendotelial
✓ Diareea poate lipsi, dar tabloul clinic poate fi sever, cu febră și
bacteriemie
distincte:
✓ Sindromul acut de vărsături
✓ Sindromul diareei apoase
✓ Sindromul diareei invasive = dizenteric
✓ Sindromul diareei persistente
✓ Sindromul febrei enterice.
potabilă.
➢Căile de transmitere:
traheobronșite
❑ SDA este prezent aproape întotdeauna
scade în greutate;
❑ la prematuri boala poate evolua cu hipotermie;
❑ rata mortalității este mare, decesul poate surveni în 24-48 h.
antibioticoterapiei.
➢ Sensibilitatea abdominală
➢ Starea senzorială
➢ Complicații extradigestive.
CLASIFICAREA SDA:
1. După pierderile hidro-electrolitice:
❑ Izotonă:
▪ pierderi egale de apă și electroliți;
▪ Na seric 130-150 mEq/l;
❑Hipotonă:
▪ predomină pierderile de Na (Na < 130 mEq/l);
▪ deshidratare extracelulară;
❑ Hipertonă:
▪ predomină pierderile de apă;
▪ deshidratare intracelulară;
▪ Na seric > 150 mEq/l
CLASIFICAREA SDA:
2. După forma clinică:
❑ SDA Ușoară:
▪ pierderi < 5% din greutatea corporală;
▪ frecvent asimptomatică;
❑ SDA Medie:
▪ pierderi 5-10% din greutatea corporală;
▪ clinic: pliu cutanat leneș, turgor flasc, mucoase uscate, fontanela anterioară
1. Comunitară/asociată călătoriilor
2. Nosocomială
3. Persistentă
metil
❑ Microscopie electronică – vizualizare virusuri, după impregnare
cu soluții metalice
❑ Imunofluorescența directă – anticorpi specifici marcați cu
uree, citrați)
❑ Importanță:
Entameoba)
▪ Hemoleucogramă
▪ Biochimie (uree, creatinină, ionogramă, EAB),
▪ Probe inflamatorii: VSH, fibrinogen, proteina C reactivă;
❑ Investigații paraclinice:
▪ Colonoscopie, tușeu rectal
▪ Rectosigmoidoscopia (diagnostic bioptic, diagnostic
diferențial)
▪ Radioscopia baritată gastro-intestinală, irigografia
▪ Colon iritabil
▪ Boala Chron
hipoxie)
▪ Enterocolita ulcero-necrotică – ischemie intestinală
▪ Alte cauze rare: megacolon, duplicație intestinală, malformații vasculare
▪ Diverticul Meckel
▪ Boala Chron
▪ Colita ulceroasă
❖ COMPLICAȚII
❑ Bacteriene: Salmonella, Yersinia
❑ Convulsii febrile: Shigella, Salmonella, Campylobacter
❑ Encefalopatie: Shigella, Salmonella
❑ Infecții extraintestinale: Salmonella, altele
❑ Sindrom Guillain-Bare: Campylobacter jejuni
❑ Meningita: Salmonella (nou-născut, sugar)
❑ Alterarea statusului mental ± convulsii: BDA cu tulburări severe hidro-
electrolitice
❑ Sindrom hemolitic uremic: E coli O157:H7
❑ Tromboze (v. renala): BDA severe
❑ Efuziune subdurală: BDA cu hipernatremie
❑ Perforație intestinală care determină megacolon toxic urmată de bacteriemie
❖ TRATAMENT
Principii generale:
A. Reechilibrare hidro-electrolitică
B. Tratament patogenic
C. Tratament etiologic
D. Regim alimentar
1. REHIDRATAREA ORALĂ
Soluțiile de rehidratare orală (SRO) cu osmolaritate redusă - 50-60
2. INDICAȚII DE SPITALIZARE
▪ Șocul
▪ SDA severă - peste 10% din Greutatea corpului
▪ Manifestări neurologice (letargie, convulsii)
▪ Eșecul tentativelor de rehidratare orală
▪ Suspiciunea unei cauze chirurgicale
▪ Lipsa posibilităților de îngrijire la domiciliu
sau pe SNG
▪ Vărsături persistente în ciuda tentativelor de rehidratare p.o.
sau pe SNG
▪ Distensie abdominală severă sau ileus.
6. CRITERII DE EXTERNARE:
Copilul cu BDA poate fi externat în următoarele condiții:
ulterior;
❑ Nu mai necesită proceduri diagnostice sau terapeutice ce pot fi efectuate numai în
spital;
❑ Familia poate continua îngrijirea copilului la domiciliu.
7. MANAGEMENTUL NUTRIȚIONAL
8. TERAPIA FARMACOLOGICĂ:
❑ Antiemetice - Ondansetron – unicul produs acceptat
❑ Adsorbante – Diosmectita
❑ Antisecretorii – Racecadotril (DC – Hidrasec)
❑ Probiotice - L. rhamnosus GG și S. boulardii
❑ Antiinflamatoare – Ibuprofen
❑ Antitermice – Paracetamol
❑ Antiflatulente - simeticonă
ATENTIE!
MEDICAMENTE NERECOMANDATE/CONTRAINDICATE:
❑ Antiperistaltice – Loperamid
❑ Bismuth subsalicilat
❑ Prebiotice, Sinbiotice
❑ Gelatine tannate
antibiotice
Antibiotic de primă
intenție
Antibiotice alternative
Cefixime (8 mg/kg/zi);
ciprofloxacinz PO
(20–30 mg/kg/zi). Pentru o tulpină
Salmonella spp
(nontyphoidal)
Campylobacter
spp
Azithromycin
(10mg/kg/zipentru 3
zile, sau o singura
doza de 30 mg/kg)
Shiga toxin-
producing
Escherichia coli
(STEC)
--
Enterotoxigenic
Escherichia
coli(ETEC)
zile)
Antibiotice alternative
Clostridium
difficile
Tratamentul cu
antibiotice este
recomandat
pentru cazuri moderate
și severe
PO = per os.
* Depinde de profilul local de susceptibilitate la antibiotice, care trebuie monitorizat.
y TMP/SMX, trimethoprim–sulfamethoxazole.
z Ciprofloxacin nu este de obicei recomandat în grupul de vârstă pediatrică, dar poate fi utilizat la copii <17
ani când nu este posibilă o
alternativă.
§ Vezi textul.
9. PROFILAXIE
❖ Măsuri generale
❑ Igienă individuală
❑ Igienă alimentară
❑ Prepararea corectă a alimentelor
❑ Evitarea consumului de alimente crude
❑ Surse curate de apă potabilă (Clorinare, control)
❑ Colectarea corectă a dejectelor și gunoaielor
❑ Măsuri de eliminare a insectelor și rozătoarelor
❑ Excluderea purtătorilor din:
▪ Sectoarele de activitate ce impun manipularea apei, alimentelor
▪ Colectivități de persoane (cămine, spitale, școli, grădinițe, internate, etc.)
10. VACCINURI
❖ Anti – Rotavirus
10. VACCINURI
❖ Anti - holeric:
❖ Anti – dizenteric:
TOXIINFECȚIILE ALIMENTARE
❖ Boli acute cu tablou clinic de gastro-enterită acută de tip infecțios sau
sursă a îmbolnăvirii.
❖ EXCEPȚIE: Botulismul – focarul poate fi alcătuit dintr-un singur
caz.
❖ ETIOLOGIA BACTERIANA:
❑ Salmonella
❑ Stafilococul auriu
❑ Shigella
❑ Clostridium
❑ Campylobacter
❑ E.coli
❑ Bacillus cereus
❑ Vibrio spp.
❑ Yersinia
❑ Bacillus subtilis.
➢ ÎN ROMÂNIA:
❑ Salmonella
❑ E.Coli
❑ Proteus
❑ Stafilococ
❑ Clostridium botulinum, perfringens.
❖ ETIOLOGIA TOXICĂ:
❑ Constituenți naturali ai unor alimente
❑ Substanțe formate din alimente prin degradarea substanțelor nutritive, sub acțiunea
unor enzime, a unor microorganisme sau prin prelucrare incorectă
❑ Poluanți chimici:
➢ Metale, metaloizi
➢ Pesticide, Azotiți
➢ Hidrocarburi, Radionuclizi
➢ Monomeri din mase plastice.
❖ EPIDEMIOLOGIE
❑ TIA – trăsătură caracteristică – apariția bruscă a manifestărilor digestive la
❑ Animală
➢ Animale bolnave – surse de carne, lapte
➢ Dejecte – contaminarea mediului.
❑ Contaminarea alimentelor
➢ Direct de la sursă
➢ Pe traseu, în timpul transportului sau prelucrării
➢ Păstrarea în condiții necorespunzătoare
➢ Depășirea termenului de valabilitate (modificarea pH, anaerobioză)
ATENȚIE !!!
ROLURI IMPORTANTE:
✓ Ingredientele folosite
✓ Apa contaminată
✓ Vârsta
✓ Boli cronice: - Diabet
- Ciroza
- Ulcere digestive
- Imunodepresie
A.TIA CU SALMONELLA
Salmonella este un bacil gram negativ nesporulat, mobil ce aparține familiei
Enterobacteriacee.
❖ SURSA DE INFECȚIE:
❑ Produse vegetale – tomate
❑ Produse animale – lapte, ouă, produse din lapte și ouă, carne, pești,
crustacei
❑ Omul – bolnav, convalescent sau purtător
❖ PATOGENIE
❑ TIA cu salmonele evoluează pe modelul citotoxic – inflamator
❑ Mecanismele agresiunii sunt:
➢ Acțiunea citotoxică
➢ Acțiunea leucotactică – salmonella stimulează producerea de IL8, care este un
❖ SURSA DE INFECȚIE:
❑ Alimente ce conțin carne, lăsate la temperatura camerei, în care
❖ PATOGENIE
❑ TIA cu clostridium perf. este determinată de ingestia alimentelor ce conțin bacili și
toxine preformate
❑ După aderarea bacteriilor la mucoasa intestinală, au loc multiplicarea, sporularea și
➢ Enterotoxinele pot fi identificate prin tehnici ELISA sau prin latex aglutinare
de holeră
➢ Enterotoxina termostabilă - produce o formă clinică asemănătoare celei
produse de stafilococi
❑ Diagnosticul de laborator
➢ Coprocultură, urmată de serotipare necesară pentru stabilirea sursei de
infecție
multiplicării în alimente
❖ SURSA DE INFECȚIE:
❖ PATOGENIE
❑ Enterotoxinele stafilococice A și B sunt termorezistente, rezistente
❖ DIAGNOSTIC
❑ Clinic
❑ Epidemiologic
❑ Laborator
❖ TRATAMENTUL TOXIINFECȚIILOR
Este individualizat în funcție de vârstă și forma clinică:
❑ Patogenic: reechilibrare hidroelectrolitică și acidobazică
➢ Simptomatice:
▪ Antiemetice
▪ Anticolinergice
▪ Antitermice
▪ Antiinflamatoare
❑ Antibiotic:
➢ În formele comune, în TIA nu se indică antibiotice, întrucât
Cefalexim
✓ Cotrimoxazol - Trimetoprim
✓ Acid nalidixic, Ciplofloxacină
✓ Tetraciclină – contraindicată la gravide și copii
1.2.2. BOTULISMUL
❖ ETIOLOGIE:
❑ Cl. Botulinum – bacil Gram pozitiv, strict anaerob, care persista în sol, sub
formă de spori.
❑ Sporii rezistă mai multe ore la 100 oC;
❑ Sporii se distrug la 120 oC, în 4 min.
❑ Există 7 tulpini diferite de Cl.botulinum, prin proprietăți și toxine. Fiecare
❖ ETIOLOGIE:
❑Toxina botulinică este sintetizată în timpul creșterii celulare, sub forma protoxinei foarte puțin virulente
și este eliberată prin liza celulară; foarte rar se sintetizează ca toxină direct activă;
❑ Protoxina devine activă prin acțiunea proteazelor endogene sau exogene;
❑Toxina botulinică este termolabilă, fiind inactivată în 1 ora la 80 oC sau în 10 min la 100 oC. În anumite
❑ANTITOXINA BOTULINICĂ, obținută prin injectarea anatoxinei la cal, neutralizează toxina și stă la
baza toxinotipiei.
❑NEUROTOXINA BOTULINICĂ este cea mai toxică substanța biologică cunoscută. Se spune că 200
grame ar putea fi suficiente pentru a distruge populația globului, în cantități de cca 5 - 50 ng/kg corp.
➢ Există 4 căi de transmitere:
1. Calea directă exogenă – mecanismul pentru botulismul de inoculare: toxina trece direct în
circulație de la nivelul unei plăgi contaminate cu bacili;
2. Calea indirectă exogenă – mecanismul pentru botulismul de ingestie: toxină este ingerată prin
intermediul unor alimente, conservate sau nu, insuficient preparate termic;
❖ PATOGENIE:
❑ Toxina se fixează la nivelul joncțiunii neuro-musculare și blochează
musculare striate
❑ Toxina nu pătrunde în parenchimul cerebral – senzoriu clar (constiența
păstrată)
❑ Toxina legată ireversibil, se degradează în timp (30 – 60 zile) și nu
❖ PERIOADA DE INVAZIE
❑ Tulburări digestive:
❑ Tulburări neurologice
❑ Tulburări de acomodație – vedere neclară de aproape
❑ Tulburări secretorii – bucofaringiene: sete intensă, disfagie
❖ PERIOADA DE STARE
❑ Sindrom neurologic particular
❑ Paralizii bilaterale și simetrice asociate cu tulburări secretorii
➢ Atingerea oculară – prima manifestare, prezentă constant
➢ Paralizia musculaturii extrinseci a globilor oculari – perechile
III, IV și VI
✓ Oftalmoplegie bilaterală și simetrică
✓ Diplopie – prin paralizia mm extrinseci
✓ Vedere neclară
✓ Ptoză
✓ Strabism
✓ Paralizia marelui oblic
✓ Tulburări de deglutiție
✓ Dizartrie
✓ Scăderea reflexului de vomă
✓ Disfagie intens dureroasă
✓ Disfonie
✓ Abolirea reflexului velo-palatin
❖ DIAGNOSTIC DE LABORATOR
❑ Probe biologice:
➢ Sânge
➢ Scaun
➢ Aspirat gastric
➢ Aliment contaminat
➢ LCR
➢ Autoanticorpi
❖ TRATAMENT:
❑ Suportiv – îngrijire în secția TI, monitorizare permanentă
BIBLIOGRAFIE:
VA MULTUMESC!!