Omf 6 Final PDF

CHIRURGIE ORO- Medicină Dentară – Anul VI
MAXILO-FACIALĂ
I. INFECȚII ORO-
MAXILO-FACIALE
FORME ANATOMO-PATOLOGICE
CELULITA
• Primul stadiu (reversibil) în evoluția procesului septic,
mainfestat prin vasodilatație, creșterea permeabilității
vasculare și marginație leucocitară, care duc la eliberarea
de histamină și formarea exsudatului inflamator
• Clinic
• Tumefacție dureroasă cu tegumente congestionate
• Stare generală alterată, febră, frison
• Evoluție
• Remisie spontană sau după antibioterapie
• Cronicizare
• Abcedare
ABCESUL
• Colecție purulentă limitată formată din: • Clinic
• Țesuturi necrozate • tumefacție dureroasă cu tegumentul sau
• celule parțial sau complet distruse mucoasa congestionate
• germeni fagocitați sau vii • fluctuență la palpare
• stare generală alterată, febră, frison,
• Membrana pianogenă este formată din: tahicardie
• vase de neoformație
• histocite
• Tratament – incizie, evacuare, drenaj
• limfocite • Evoluție
• plasmocite • fistulizare
• polinucleare • extindere în lojele vecine
• fibroblaști • invazia osului – osteomielita
FLEGMONUL
• Forma difuză a procesului supurativ cu caracter extensiv.

• Caracterizat prin tromboză septică vasculară, necroză întinsă, sfacele.
• Clinic – tumefacție difuză dură, lemnoasă, cu tegumente cianotice, destinse sau livide.
SINDROMUL TOXICO-SEPTIC
• Semne generale • Semne hemodinamice
• Temperatură > 38 °C sau < 36 °C • Tensiunea arterială sistolică < 90 mmHg
• Alternarea statusului mental • Disfuncții de organ
• Puls 90 sau de 2 ori mai mare decât normal • Hipoxie
• Tahipnee • Oligurie < 0,5 ml/kgc/h
• Edeme • Creatinina > 2 mg/dl
• Hiperglicemie • Trombocite < 100 000 / mmc
• Semne inflamatorii • Scăderea perfuziei tisulare
• Leucocitoză sau leucopenie sau forme
imature > 10 %
• CRP sau procalcitonina de 2 ori mai mare
decât normal
INFECȚII PERIOSOASE
ABCESUL SPAȚIULUI
VESTIBULAR
• Delimitare
• Medial – mandibula / maxilarul cu periostul acoperitor
• Lateral – mucoasa vestibulară
• Superior – mușchiul buccinator
• Anterior – mușchii intrinseci ai buzelor
• Posterior – spațiul maseterin și laterofaringian
• Faza subperiostală
• dureri intense date de distensia periostului
• tumefacție imprecis delimitată, cu mucoasa
congestionată și edemațiată în dreptul dintelui cauzal,
dureroasă la palpare
ABCESUL SPAȚIULUI
VESTIBULAR
• Faza submucoasă
• durerile scad în intensitate
• Tumefacția capătă caracter localizat, se percepe
fluctuența la palpare
• Trismus în cazul abceselor cu punct de plecare molarii
mandibulari
• Stare generală discret alterată, cu febră moderată și
agitație
• Diagnostic diferențial
• Chistul de maxilar (și chistul de maxilar suprainfectat)
• Tumori endoosoase
• Furunculele feței
ABCESUL SPAȚIULUI
VESTIBULAR
• Tratament
• Anestezie prin infiltrație submucoasă sau tronculară
periferică
• Incizie 2-3 cm decliv de colecția purulentă, în lungul
șanțului vestibular
• Evacuarea colecției purulente
• Drenajul cu lamă de dren sau meșă iodoformată 24-48 h
• Tratament medicamentos cu antialgice, AINS, antibiotice
• Tratamentul dintelui cauzal, radical sau conservator
SPAȚIUL PALATINAL
• Delimitare
• Superior – palatul dur
• Inferior – periostul
• Tablou clinic
• Tumefacție hemisferică, elastică, dureroasă, fluctuentă în
zona centrală
• Extinderea supurației spre vălul palatin provoacă
disfonie, disfagie, dispnee, alterarea stării generale
• Chistul maxilar suprainfectat
• Tumori ale fibromucoasei sau palatului dur
• Goma luetică
SPAȚIUL PALATINAL
• Tratament
• Anestezie prin infiltrație sau tronculară periferică la gaura
palatină mare
• Incizia - în funcție de sediul colecției
• la marginea gingivală liberă, când evoluează spre marginea
liberă a mucoasei;
• în felie de portocală când colecția evoluează spre linia
mediană;
• se va evita lezarea pachetului vascular palatinal mare.
• Evacuarea colecției purulente
• Drenaj cu meșă iodoformată 24 h
• Tratament medicamentos
• Tratamentul dintelui cauzal
SPAȚIUL CORPULUI
MANDIBULAR
• Delimitare
• Spațiul peribazilar este un spațiu virtual
situat între marginea bazilară a
mandibulei și periost
• Tablou clinic
• Tumefacție ce face corp comun cu osul și
nu permite palparea marginii bazilare.
• Tegumente congestionate, destinse,
luciaose, cu fluctuență la palpare.
• Trismus.
• Edem și congestie a mucoasei gingivale în
dreptul dintelui cauzal.
• Stare generală alterată
SPAȚIUL CORPULUI
MANDIBULAR
• abcesul de spațiu submandibular
• adenita supurată submandibulară
• Tumori suprainfectate ale corpului
mandibular
• Tratament
• Anestezie
• Incizie 3-5 cm submandibular, decliv de
colecția purulentă, la 2 laturi de deget
inferior de marginea bazilară, interesând
tegumentul, țesutul celular subcutanat,
m. platysma, fascia cervicală superficială
• Drenaj cu 2 tuburi fixate la tegument 24-
48 h
INFECȚII ALE SPAȚIILOR FASCIALE PRIMARE
Spațiile fasciale primare maxilare
SPAȚIUL GENIAN
• Delimitare
• Medial – mușchiul buccinator
• Lateral – tegumentul
• Superior – arcul zigomatic
• Inferior – spațiul peribazilar și spațiul mandibular
• Anterior – spațiul infraorbital, mușchiul coborâtor al
comisurii orale, mușchiul zigomatic mare
• Posterior – rafeul pterigo-mandibular și spațiul maseterin
• Spațiul genian este porțiunea superioară a spațiului
bucal, împărțit de buccinator într-un compartiment
extern și unul intern
SPAȚIUL GENIAN
• Tablou clinic
• Tumefacție voluminoasă în regiunea geniană, inițial fermă
apoi păstoasă
• În urma exteriorizării procesului supurativ, tumefacția
devine fluctuentă
• Marginea bazilară rămâne accesibilă palpării
• Tegumentele sunt congestionate, destinse, lucioase, calde
• Edem de vecinătate ce șterge reliefurile feței
• Mucoasa jugală este edemațiată, congestionată, cu
amprentele fețelor laterale ale dinților
• Poate fi prezent trismusul
• Stare generală alterată – febră, frison, tahicardie
SPAȚIUL GENIAN
• Celulita geniană cu Haemophilus influenzae
• Flegmonul difuz hemifacial
• Adenita geniană supurată
• Formațiuni tumorale benigne
• Chist sebaceu genian suprainfectat
• Lipoame geniene cu punct de plecare bula Bichat
• Tratament
• Incizie cutanată sau intraorală
• Evacuare și drenaj 24-72 h
SPAȚIUL
PARAMANDIBULAR
• Delimitare
• Constituie porțiunea inferioară a spațiului bucal
• Tablou clinic
• Tumefacție relativ bine delimitată la nivelul
vestibulului bucal inferior
• Semne inflamatorii locale
• Cordon fibros ce leagă tumefacția de capușonul mucos
al molarului de minte mandibular
• La presiunea pe colecție se exteriorizează secrecție
purulentă sub capușonul dintelui cauzal
• Tratament – incizie în vestibulul bucal inferior sau
cutanat submandibular, evacuare, drenaj, tratament
medicamentos, tratamentul dintelui cauzal
ABCESUL SPAȚIULUI
INFRATEMPORAL
• Delimitare
• Superior – baza craniului
• Inferior – inserția inferioară a pterigoidianului extern
• Lateral – ramul ascendent al mandibulei, tendonul m. temporal
• Medial – pterigoidienii
• Anterior – tuberozitatea maxilarului
• Clinic
• La debut – alterarea stării generale, trismus, reacție acută ganglionară,
ascensiune termică, hemicranie de intensitate medie
• În stadii avansate – tumefacția regiunii temporale, dispariția reliefului
arcadei zigomatice, edem periorbital cu închiderea totală sau parțială a
fantei palpebrale
• Endooral – tumefacție în vestibulul superior, distal de creasta zigomato-
alveolară, cu mucasa congestionată și durere la palpare
ABCESUL SPAȚIULUI
INFRATEMPORAL
• Tumorile din fosa infratemporală
• Nevralgiile trigeminale
• Tratament
• Incizie în vestibulul bucal, în dreptul dintelui cauzal sau incizie
cutanată
• Evacuare și drenaj
INFECȚII ALE SPAȚIILOR FASCIALE PRIMARE
Spațiile fasciale primare mandibulare
ABCESUL SPAȚIULUI
SUBMANDIBULAR
• Dellimitare
• Anterior – pântecele anterior al
digastricului
• Posterior – pântecele posterior al
digastricului
• Superior – mandibula,
milohioidianul
• Inferior – hioidul
• Medial – milohioidianul, hioglosul,
stiloglosul
• Lateral – tegumentul, platysma
SPAȚIUL
SUBMANDIBULAR
• Tablou clinic
• Tumefacție în regiunea submandibulară, ce se
poate extinde anterior și posterior
• Tegumente destinse, calde, dureroase la
palpare
• Inițial impastare, apoi fluctuență
• Trismus
• Mucoasa planșeului bucal și a pilierului
amigdalian anterior este congestionată și
edemațiată
• Evoluție în recesus → fluctuență pe fața
internă a mandibulei, în dreptul ultimilor doi
molari
• Tulburări funcționale – masticație și deglutiție
(disfagie cu odininofagie)
• Stare gen. alterată – febră, frison, tahicardie
SPAȚIUL
SUBMANDIBULAR
• Adenita supurată mandibulară
• Submaxilita litiazică acută supurată
• Abcesul spațiului peribazilar
• Abcesul spațiului sublingual
• Abcesul spațiului submentonier
• Flegmonul de planșeu bucal
• Actinomicoza
• Adenopatiile specifice
• Tratament
• Incizie intraorală cu 24-48 h
• Incizie cutanată în 1/3 posterioară a regiunii
submandibulară cu drenaj 48-72 h
ABCESUL SPAȚIULUI
SUBMENTONIER
• Delimitare
• Superior – milohioidianul
• Inferior – fascia cervicală
superficială, platysma
• Posterior – hioidul
• Lateral – pântecele anterior al
digastricului
• Tablou clinic
• Tumefacție submentonieră, cu
tegumente destinse,
congestionate, lucioase
• Simptomatologie orală absentă
ABCESUL SPAȚIULUI
SUBMENTONIER
• Adenite supurate
• Abcesul spațiului sublingual
• Piodermitele cu localizare
submentonieră
• Tratament
• Anestezie
• Incizie 4-5 cm la 1/2 distanței dintre
hioid și menton, paralelă cu marginea
bazilară
• Evacuare și drenaj 24-48 h
INFECȚII ALE SPAȚIILOR FASCIALE SECUNDARE
ABCESUL SPAȚIULUI
MASETERIN
• Delimitare
• Medial – ramul ascendent mandibular
• Lateral – maseterul
• Superior – arcada zigomatică, spațiul
infratemporal
• Inferior – chinga pterigo-maseterină,
marginea bazilară mandibulară
• Anterior – marginea anterioară a
maseterului
• Posterior – marginea posterioară a
ramului ascendet, înconjurată de glanda
parotidă
ABCESUL SPAȚIULUI
MASETERIN
• Tablou clinic
• Tumefacția regiunii maseterine de la
arcada zigomatică la gonion
lucioase
• Impastare, apoi fluctuență
• Durere
• Edem de vecinătate – temporal, genian,
submandibular, retromandibular
• Trismus intens (semn funcțional
dominant)
• Tumefacție și congestie infiltrativă de-a
lungul marginii anterioare a ramului
ascendent
ABCESUL SPAȚIULUI
MASETERIN
• Abcesul spațiului bucal
• Adenita supurată pretragiană
• Abcesul parotidian
• Parotidita acută supurată
• Adenite supurate intraparotidiene
• Tumori de parotidă invadante
• Osteomielita ramului mandibular cu
erodarea corticalei
• Formațiuni tumorale chistice benigne sau
maligne ale ramului mandibular
ABCESUL SPAȚIULUI
MASETERIN
• Tratament
• Anestezie
• Incizie cutanată
• În procese supurative cu trismus intens și tendință
extensivă
• 5-6 cm de la nivelul marginii anterioare a
maseterului, ocolind gonionul
• Drenaj 3-4 zile
• Incizie intraorală
• Colecții localizate în partea anterioară a spațiului
maseterin, care bombează la mucoasă în afara
marginii anterioare a ramului ascendent
• Incizie verticală, de la vârful coronoidei până la
fornixul vestibular inferior, lateral de marginea
anterioară a ramului ascendent
ABCESUL SPAȚIULUI
PTERIGOMANDIBULAR
• Delimitare
• Anterior – rafeul pterigo-
mandibular
• Posterior – glanda parotidă
• Medial – pterigoidianul
intern
• Lateral – fața internă a
ramului ascendent
mandibular
• Inferior – chinga pterigo-
mandibulară
ABCESUL SPAȚIULUI
PTERIGOMANDIBULAR
• Tablou clinic
• Semne exoorale puțin
evidente
• Tumefacție
subangulomandibulară
• Trismus
• Tumefacție medial de plica
pterigomandibulară
• Congestia mucoasei
• Disfagie, odinofagie
ABCESUL SPAȚIULUI
PTERIGOMANDIBULAR
• Supurațiile spațiului
laterofaringian
• Osteomielita de ram
mandibular
• Tumori de spațiu pterigo-
mandibular
ABCESUL SPAȚIULUI
PTERIGOMANDIBULAR
• Tratament
subangulomandibulară
• Incizie orală verticală de 3-4
cm, între marginea anterioară
a ramului ascendent și plica
pterigo-mandibulară, de la
trigonul retromolar până la
baza coronoidei
ABCESUL SPAȚIULUI
LATEROFARINGIAN
• Delimitare
• Medial – constrictorii faringieni superior și
mijlociu
• Lateral – pterigoidianul intern, capsula
parotidiană
• Superior – baza craniului
• Inferior – osul hioid
• Anterior – rafeul pterigomandibular,
spațiul sublingual, spațiul submandibular
• Posterior – spațiul retrofaringian
• Elemente anatomice importante
• Spațiul prestilian – prelungirea faringiană a
parotidei, a. faringiană ascendentă
• Spațiul retrostilian – carotida și jugulara
internă, nn. IX, X, XI, XII, ganglionul
simpatic cervical superior
ABCESUL SPAȚIULUI
LATEROFARINGIAN
• Tablou clinic
• Debut cu dureri la deglutiție
• Compartiment anterior
• Bombarea peretelui lateral al faringelui
• Devierea uvulei spre partea sănătoasă
• Tumefacție subangulomandibulară
• Trismus accentuat
• Dispnee, disfagie, odinofagie
• Compartiment posterior
• Tumefacția peretelui postero-lateral și pilierului amigdalian
posterior
• Trismus discret
• Torticolis – implicarea n. XI
• Stare generală alterată – tahicardie, cefalee, agitație, febră, frison,
curbatură, amețeli
• Sindrom Horner – implicarea ganglionului cervical superior, ptoză
palpebrală, mioză, anhidroza hemifaciesului respectiv, cu sau fără
enoftalmie
ABCESUL SPAȚIULUI
LATEROFARINGIAN
• Flegmonul amigdalian
• Abcesul spațiului submandibular cu evoluție în recessus
• Tumori laterofaringiene
• Tratament
• Incizia intraorală
• În supurațiile spațiului prestilian, când colecția este superficială, acoperită doar de
mucoasa faringiană aflată în tensiune
• Incizie verticală paralelă cu rafeul pterigomandibular, cu interesarea strict a
mucoasei
• Se pătrunde între mușchiul pterigoidian intern și constrictor superior al faringelui
• Atenție deosebită pentru a nu secționa a. faringiană ascendentă
• Drenajul nu este indispensabil – contracția mușchilor faringovelari asigură
evacuarea
• Incizia cutanată
• În supurațiile spațiului retrostilian sau a întregii loje
• Incizie submandibulară 5-6 cm până la marginea anterioară a SCM
• Drenaj cu 2 tuburi de cauciuc
ABCESUL SPAȚIULUI
PAROTIDIAN
• Delimitare
• Anterior – marginea
posterioară a ramului
ascendent mandibular
• Postero-medial – pântecele
posterior al digastricului și
mușchii stilieni
• Lateral – fascia parotideo-
maseterină
ABCESUL SPAȚIULUI
PAROTIDIAN
• Tablou clinic
• Tumefacție între mastoidă și marginea
posterioară a ramului ascendent, ce se extinde
rapid spre obraz și regiunea submandibulară
• Tegumente destinse, lucioase, congestionate
• Limitarea antalgică a deschiderii gurii
• Disfagie, odinofagie
• Torticolis ușor
• Intraoral – semne clinice reduse
• Secreție salivară modificată
ABCESUL SPAȚIULUI
PAROTIDIAN
• Diangostic diferențial
• Parotidite acute supurate
• Tumori parotidiene suprainfectate
• Abcesul spațiului maseterin
• Adenite supurate intraparotidiene
• Tratament
• Incizie cutanată subangulo-mandibulară, cu
perforarea fasciei parotideo-maseterine
• Incizie preauriculară prelungită sub lobul
urechii retromandibular
• Drenaj 5-6 zile
INFECȚII ALE SPAȚIILOR FASCIALE CU
LOCALIZĂRI PARTICULARE
ABCESUL LIMBII
• Etiologie
• Leziuni traumatice
• Hematoame sau formațiuni tumorale suprainfectate
• Difuzarea proceselor septice din spațiile vecine
• Localizare
• 2/3 anterioare sau 1/3 posterioară, superficial sau
profund
• Tablou clinic
• Tumefierea limbii
• Amprentele fețelor orale ale dinților pe marginile laterale
ale limbii
• Inflamația se poate extinde și către planșeu
• Mișcările limbii sunt dureroase
• Tulburări de deglutiție, fonație, respirație
ABCESUL LIMBII
• Chisturi dermoide suprainfectate
• Tumori maligne ale limbii suprainfectate
• Tratament
• Incizie orală
• În supurațiile porțiunii mobile
• Pe maxima bomare, longitudinal, paralel cu marginile limbii
sau cu linia mediană 1.5-2 cm
• Drenaj cu lamă de cauciuc sau 1-2 tuburi de politen
• În supurațiile bazei limbii
• Incizie arcuată între menton și hioid
• Se traversează mușchii planșeului oral până la baza limbii,
sub control palpator
• Drenaj cu 2 tuburi de cauciuc
ABCESUL ORBITEI
• Etiologie
• Sinuzite etmoidale, frontale, maxilare
• Exinderea din spațiile infratemporal și bucal (genian)
• Tablou clinic
• Edem palpebral intens, cu implicarea unghiului intern sau
extern
• Dureri pulsatile la nivelul orbitei
• Tegumentele pleoapelor congestionate și lucioase
• Chemozis
• Exoftalmie moderată
• Durere la presiunea pe globul oculare, care are mobilitate
diminuată
• Reflex fotomotor păstrat
ABCESUL ORBITEI
• Celulita orbitală pasageră
• Abcesul palpebral
• Abcesul spațiului infratemporal
• Tromboflebita sinusului cavernos
• Tratament
• Anestezie
• La unghiul intern în sinuzitele etmoidale
• Pe marginea superioară a orbitei în sinuzita frontală
• Pe marginea inferioară și la unghiul extern în sinuzita
maxilară
• Evacuare și drenaj cu lamă de cauciuc
SUPURAȚII DIFUZE
FLEGMONUL
PLANȘEULUI BUCAL
• Tablou clinic
• Debutează printr-o supurație de spațiu sublingual
• Tumefacția sublinguală se extinde bilateral și
difuzează rapid submandibular bilateral și
submentonier
• Tumefacție masivă de la un gonion la celălalt
• Edem difuz gelatinos la periferie – genian, cervical,
supraclavicular, presternal – numit „edem în
pelerină”
• La palpare se constată duritate lemnoasă, absența
fluctuenței, cu sau fără crepitații gazoase în fazele
avansate
• Planșeul bucal anterior bombează deasupra
marginii incizale a frontalilor inferiori, cu aspect de
„creastă de cocoș”
FLEGMONUL
PLANȘEULUI BUCAL
• Tablou clinic
• Mucoasa este roșie violacee,
edemațiată, cu depozite fibrino-
leucocitare (pseudomembrane)
• Limba este împinsă în sus și posterior,
mărită de volum, cu amprentele fețelor
orale ale dinților pe marginile porțiunii
mobile
FLEGMONUL PLANȘEULUI BUCAL
• Tulburări funcționale • Starea toxico-septică
• Trismus • Se instalează în primele 2 zile de la debut,
• Disfagie cu odinofagie cu adinamie sau agitație, facies pământiu,
• Dispnee subicteric, cianotic
• Inițial febră 39 – 40 °C
• Disfonie
• Hipersialie, salivă vâscoasă • Ulterior discordanță între puls (> 120, slab
perceptibil) și temperatură (37-37,5 °C)
• Halenă fetidă • Neutrofilie, leucocitoză, devierea formulei
• Stare toxico-septică Arneth la stânga (leucopenie), anemie
• Oligurie (< 0,5 ml/kgc/h) cu
subalbuminurie, cilindrurie, glicozurie
• Apariția dispneei toxice bulbare = semn de
gravitate deosebită
• Complicații – infecția se poate extinde către:
• Craniu – meningite septice, tromboflebita sinusului
cavernos
• Mediastin – mediastinită
• Plămân – gangrenă pulmonară
• Supurațiile supra- sau submilohioidiene
• Litiaze submandibulare suprainfectate
• Adenopatii metastatice submandibulare
• Tratament
• Incizie submentosubmandibulară, de la un gonion la celălalt
• Secționarea pântecelor anterioare ale mușchilor digastrici și
milohioidieni
• Drenarea largă a tuturor spațiilor planșeului bucal
• Explorarea spațiilor laterofaringiene și a limbii
• Se evacuează o serozitate murdară și fetidă
• Drenaj 5-7 zile cu câte 2 tuburi de dren plasate în fiecare lojă
implicată în fenomenul infecțios
• Irigații cu antiseptice de 4-6 ori pe zi
• Reechilibrare hidro-electrolitică
• Hidratare
• Tonice cardiace
• Antibioterapie, vitaminoterapie, AINS
• Evoluția favorabilă se evidențiază prin apariția în plagă a
secreției purulente și dispariția fenomenelor toxico-septice
FLEGMONUL DIFUZ
HEMIFACIAL
• Tabloul clinic
• Interesează spațiile bucal, maseterin, temporal,
infratemporal, submandibular.
• Se poate extinde la nivelul sinusului maxilar și orbitei.
• Debut – supurație de spațiu bucal sau submandibular.
• Procesul infecțios se extinde rapid, interesând celelalte
spații.
• Tegumente cianotice, în tensiune.
• Edem de însoțire – palpebral, piramida nazală, buze.
• Tumefacția este dură la palpare, fără fluctuență.
• Mucoasa jugală și labială tumefiată, acoperită cu false
membrane, cu amprentele dinților
FLEGMONUL DIFUZ
HEMIFACIAL
• Tabloul clinic
• Trismus.
• Halenă fetidă.
• Salivă vâscoasă.
• Stare toxico-septică.
• Discordanță puls/temperatură.
• Probe biologice modificate.
• Supurații de spațiu bucal (genian) sau maseterin
• Tumori jugale suprainfectate
FLEGMONUL DIFUZ
HEMIFACIAL
• Complicații
• Osteomielita maxilarului sau mandibulei
• Tromboflebita de sinus cavernos
• Meningită septică
• Supurații pleuro-pulmonare sau hepato-renale
• Tratament
• incizii submandibulare, suprazigomatice, temporale,
periorbitare
• Incizii intraorale vestibulare, perituberozitare, de-a lungul
marginii anterioare a ramului ascendent mandibular
• Drenaj 5-7 zile cu câte 2 tuburi pentru fiecare lojă
• Tratament medicamentos sistemic
FASCIITE NECROZANTE
FASCIITELE
NECROZANTE
• Generalități
• Afecțiuni rare de tip gangrenos, care
interesează țesuturile dermale și fasciile,
subminând structurile superficiale cutanate,
însoțite de alterarea stării generale de tip
toxico-septic.
• Evoluție rapidă și rată înaltă de mortalitate.
• Mai frecvente la extremități și în regiunea
abdominală.
• Etiopatogenie
• Infecție cu Streptococ ß-hemolitic grup A,
Stafilococ auriu, germeni anaerobi, Gram
negativi
• Factori favorizanți
• DZ, ateroscleroză, obezitate, etilism cronic,
mixedem, corticoterapie îndelungată
FASCIITELE NECROZANTE
• Tablou clinic
• La debut → congestia tegumentului, cu dureri locale
atroce
• Ulterior, tumefacția se extinde rapid
• Stare general cu fenomene toxico-septice
• În evoluție → hipoestezia tegumentului prin afectarea
terminațiilor nervoase de către țesutul necrotic
• Tegumentul devine brun-violaceu datorită trombozei
vasculare septice → necroza și lichefacția tegumentului,
cu expunerea fasciei și a țesutului subcutanat necrozat
FASCIITELE NECROZANTE
• Tratament
• Deschiderea și drenajul spaților afectate
• Necrectomie
• Irigații cu soluții antiseptice
• Antibioterapie cu spectru larg
• Plastia defectelor cutanate după stingerea procesului
infecțios
LIMFADENITELE CERVICO-FACIALE
NESPECIFICE
ADENITA ACUTĂ CONGESTIVĂ
• Tablou clinic
• Debut – nodul elastic, sensibil la palpare, cu
tegumente acoperitoare nemodificate
• Ulterior, dimensiunea crește, ganglionul devine
dureros spontan și la palpare, iar periadenita
determină fixarea sa de țesuturile vecine
• Stare generală discret modificată, cu subfebrilitate
• În lipsa tratamentului, evoluează către adenită
acută supurată
• Tratament
• Suprimarea factorului cauzal dentar
• Tratament medicamentos – antibiotice, antialgice,
AINS
ADENITA ACUTĂ
SUBMANDIBULARĂ
• Tablou clinic
• Debut – nodul elastic, nedureros și mobil,
care prin periadenită se fixează la
marginea bazilară, greu accesibilă palpării
lucioase și fluctuente la bombarea maximă
• Trismus și disfagie moderate sau absente
• abcesul spațiului submandibular
• submaxilita acută litiazică
ADENITA ACUTĂ PAROTIDIANĂ
• Tablou clinic
• La debut → nodul mobil, fixat prin periadenită,
care apoi supurează
• Tumorile de parotidă
• Supurațiile ATM
• Parotiditele acute
• Abcesul spațiului parotidian
ADENITA ACUTĂ GENIANĂ
• Tablou clinic
• Periadenită intensă
• Supurația poate cuprinde spațiul bucal în
totalitate
• Ulterior, procesul se delimitează sub forma unui
nodul cu fluctuență centrală
• În grosimea obrazului, se palpează un cordon
de limfangită care conduce spre poarta de
intrare
• Abcesul genian
• Chistul sebaceu genian
• Tumori beninge faciale
TRATAMENTUL ADENITELOR
SUPURATE
• Colecții supurate de dimensiuni reduse și bine delimitate → drenaj
filiform
• Adenită voluminoasă → tratament chirurgical cu incizie plasată decliv

de colecția supurată și drenaj cu tuburi de politen fixate la tegument și
menținute 2-3 zile
• Supurațiile extinse în întreg spațiu fascial se tratează ca o supurație

fascială odontogenă
INFECȚII SPECIFICE
ACTINOMICOZA
• Debutul acut
• Proces supurativ periosos sau de spații fasciale, cu dureri
predominant nocturne, iradiate hemicranian
• Tumefacția este sensibilă la palpare, înconjurată de un
infiltrat inflamator de consistență „lemnoasă” sau de o
zonă eritematoasă
• Perilezional pot apare microabcese, ce pot fistuliza
spontan, cu eliminarea unei secreții „grunjoase”
caracteristice cu aspect de „granule de sulf”
• Cateterizarea traiectelor fistuloase se oprește în grosimea
părților moi, neajungând la substratul osos
ACTINOMICOZA
• Debutul cronic
• Proces supurativ periosos sau de spații fasciale, cu dureri
predominant nocturne, iradiate hemicranian.
• Tumefacția este sensibilă la palpare, înconjurată de un
infiltrat inflamator de consistență „lemnoasă” sau de o
zonă eritematoasă.
• Perilezional pot apare microabcese, ce pot fistuliza
spontan, cu eliminarea unei secreții „grunjoase”
caracteristice cu aspect de „granule de sulf”.
• Cateterizarea traiectelor fistuloase se oprește în grosimea
părților moi, neajungând la substratul osos.
ACTINOMICOZA
• Perioada de stare
• Tumefacția dură „lemnoasă” se extinde, putându-se
observa leziuni în diferite stadii evolutive – nodul, abces,
fistulă
• Multiple leziuni în diferite stadii evolutive induc aspectul
clinic de tegument „în stropitoare”, aderent la substratul
osos datorită bridelor cicatriceale
• Infecții specifice sau nespecifice cervico-faciale
• Tumori benigne sau maligne oro-maxilo-faciale
• Sclerodermia – faciesul capătă aspectul de „icoană
bizantină”
ACTINOMICOZA
• Tratament
• Identificarea și îndepărtarea factorului cauzal dentar
• În perioada de stare se practică incizia și drenajul
colecției supurate, lărgirea traiectelor fistuloase și
îndepărtarea țesutului de granulație format
• Intraoperator se recoltează secreție pentru antibiogramă
și fragmente tisulare pentru examenul histopatologic
• După chiuretaj se meșează plaga cu Protargol și se irigă
cu Betadină. Toaleta plăgii se face de 2-3 ori pe zi
• Antibioterapie – penicilină, augmentin, clindamicină,
cefalosporine asociate cu metronidazol timp de 3-4
săptămâni
• Afecțiunea se consideră vindecată când tegumentele se
asuplizează și fenomenele inflamatorii se remit complet
SIFILISUL
• Stadiul primar
• Șancru sifilitic la nivelul părților moi, localizat și
în afara sferei genitale, respectiv buză, gingie,
limbă, amigdală
• Șancrul de inoculare este o leziune ulcero-
erozivă neinflamatorie, rotundă cu margini
reliefate, lucioase, roșiatică, cu baza indurată dar
nedureroasă
• Leziunea primară poate fi unică sau multiplă,
însoțită de adenopatie regională, dură, mobilă și
nedureroasă
• Tabloul clinic se remite complet și spontan în
două-patru săptămâni
SIFILISUL
• Stadiul secundar
• Numit și stadiu de diseminare, se cracterizează prin
prezența leziunilor cutaneo-mucoase de tipul sifilidelor și
micropoliadenopatie dură, nedureroasă, localizată
cervical și peritrohlear
• Sifilidele sunt leziuni plurimorfologice de tip eritematos,
papulos, erozive, plăci mucoase, cheratozice. Ele pot fi
localizate frecvent la nivelul limbii, buzelor și comisurilor
labiale
• Perioada secundară durează în medie 6 săptămâni
• S-au constatat și rare cazuri de osteoperiostite
caracterizate de deformări osoase difuze însoțite de
dureri nocturne
SIFILISUL
• Stadiul terțiar
• Tuberculi și gome la nivelul părților moi.
• Tuberculii sunt noduli unici sau multipli care
se pot ulcera. Sunt localizați în derm,
fibromucoasă palatinală, limbă (glosita
seroasă).
• Nu apare adenopatie.
• Gomele au aspect pseudotumoral lăsând
prin ramolire și ulcerare defecte întinse. Pot
fi localizate în boltă, văl, limbă. După
ulcerare și cicatrizare se instalează tulburări
funcționale majore.
SIFILISUL
• Leziuni osoase
• Sifiloame la mandibulă, gome la maxilar
• Sifiloamele pot fi circumscrise sau difuze
• Sifilomul circumscris debutează endoosos, ducând la
deformări osoase, și se însoțește de durere, trismus și
semn Vincent pozitiv (hipoestezie în teritoriul nervului
alveolar inferior)
• Sifilomul difuz are aspect pseudotumoral, iar după
ramolire elimină sechestre și lasă defecte osoase
ample
• La maxilar, gomele determină apariția comunicării oro-
nazale largi, localizate de obicei în zona anterioară a
bolții palatine, pe linia mediană
• Tratament
• Specific, dermato-venerologic
• Chirurgical + protetic
TUBERCULOZA PRIMARĂ
• Tuberculoza primară
• Localizată la nivelul porții de intrare plasată mucozal,
unde se observă complexul format din șancru și
adenopatie satelită
• Șancrul este o leziune ulcerativă extinsă în suprafață, cu
margini subțiri, roșii-violacee, nedureroasă la palpare,
localizată la nivelul gingivoucoasei în zona posterioară a
cavității orale, mucoasă jugală, pilieri amigadlieni și limbă
• Adenopatia satelită e unilaterală, nedureroasă și
evoluează rapid cu apariția periadenitei și a fistulizării
tegumentare
• Starea generală este alterată progresiv, cu febră vesperală
și biopsie ganglionară
TUBERCULOZA PRIMARĂ
• Diagnostic pozitiv
• Examen clinic, IDR la tuberculină, puncție cu inoculare la
cobai și biopsie ganglionară
• Tratament
• Chirurgical în adenite supurate
• Concomitent cu incizia și drenajul se recoltează probe
pentru examenul microbiologic și anatomopatologic
• Tratament medicamentos antituberculos, condus de
medicul pneumo-ftiziolog
TUBERCULOZA SECUNDARĂ
• Ulcerația tuberculoasă
• Localizată la nivelul palatului, buzelor și feței dorsale a
limbii. Leziune unică, rotundă, cu margini delimitate,
reliefate. Fundul ulcerației este neregulat și prezintă
granulații gălbui
• Ulcerația este foarte dureroasă, spontan și la palpare,
uneori fiind însoțită de adenopatie satelită.
• Diagnosticul pozitiv se face pe baza examenului anatomo-
patologic ce evidențiază foliculul tuberculos
• Goma
• Localizată cel mai frecvent lingual, putând debuta
superficial sau profund.
• Etape evolutive: cruditate, ramolire, ulcerare și
cicatrizare.
• Goma în stadiul de ramolire se poate suprainfecta („abces
rece”) și poate fistuliza, eliminând un conținut purulent
galben-verziu.
• Examenul bacterioogic al produsului de evacuare conține
agentul patogen (bacilul Koch).
• Lupusul tuberculos
• Caracterizat prin prezența unor leziuni nodulare unice sau
multiple (lupoame, tuberculi lupici) care evolutiv trec prin
stadiile specifice ale tuberculozei.
• Localizările cele mai frecvente sunt la nivelul vălului
palatin, buzei inferioare și fibromucoasei procesului
alveolar maxilar.
• Leziunile ulcerative duc la apariția unor cicatrici cu
tulburări funcționale consecutive.
• Tuberculoza osoasă
• Apare de regulă la copii, calea de diseminare fiind
exclusiv hematogenă și se localizează în cartilajele de
creștere, central sau periferic.
• Apare o deformare osoasă progresivă și se modifică
caracteristic aspectul tegumentelor și mucoaselor
acoperitoare.
• Prin fistulizare se elimină țesutul necrotic, cazeumul și
sechestrele osoase formându-se astfel o geodă osoasă.
• Adenopatia satelită este prezentă în toate stadiile
evolutive.
II. FRACTURILE
OASELOR MAXILARE
FRACTURILE MANDIBULEI
CLASIFICAREA FRACTURILOR
MANDIBULEI
• După localizarea liniei de fractură • Kruger, Schill
• Fracturi mediane • Tip A – status dento-parodontal favorabil
• Fracturi paramediane aplicării atelelor
• Fracturi laterale • Tip B – edentat total sau parțial cu situație
nefavorabilă aplicării atelelor
• Fracturi ale unghiului mandibular
• Fracturi ale ramului mandibular • Tip C – dentiție temporară sau mixtă,
nefavorabilă aplicării atelelor
• Fracturi ale condilului mandibular
• Subcondiliene joase – la baza apofizei • Kazanjian, Converse
condiliene • Clasa I – dinți prezenți pe ambele
• Subcondiliene înalte – ale colului condilian fragmente
• Fracturile capului condilian – • Clasa II – dinți prezenți numai pe unul din
intracapsulare fragmente
• Fracturi ale coronoidei • Clasa III –dinți prezenți pe ambele
fragmente
SEMNE CLINICE COMUNE ALE
FRACTURILOR MANDIBULEI
• Inspecția • Manevrele Lebourg
• Deformări osoase ale etajului inferior al feței sau • Presiune pe menton → durere la nivelul ramului
proeminențe osoase sau condilului mandibular
• Edem al părților moi, echimoze, hematoame, • Presiune bilaterală transversală către medial pe
escoriații sau plăgi unghiurile mandibulei → durere la nivelul corpului
• Trismus mandibulei
• Tulburări de ocluzie • Presiune bilaterală verticală pe unghiurile
mandibulare → durere la nivelul ramului vertical
• Palparea sau condilului
• Discontinuitatea osoasă • Investigații imagistice
• Decalaje între fragmente • OPG
• Mobilitatea anormală a fragmentelor • Radiografia de mandibulă în incidență defilată
• Crepitații osoase • Radiografie de craniu/mandibulă în incidență
• Diminuarea sau absența transmiterii mișcărilor postero-anterioară
condilului în ATM de partea lezată • Radiografie incidență Parma
• CBCT/RM cu reconstrucție 3D
EVOLUȚIA FRACTURILOR MANDIBULEI –
VINDECAREA PRIMARĂ
• Consolidarea primară în condițiile unui spațiu • Consolidarea primară în condițiile unui contact
minim între fragmente perfect
• Osteosinteză cu plăcuțe și șuruburi • Osteosinteză cu plăci de compresie.
monocorticale • Permit o afrontare precisă a fragmentelor,
• Proliferarea capilarelor de la nivelul prin presiune axială.
periostului și din canalele Havers, care aduc • Consolidarea se realizează prin remodelare
la nivelul focarului precursori osteoblastici haversiană.
• Osul se formează progresiv direct pe
suprafețele de fractură
• 6 luni – apare os lamelar orientat paralel cu
linia de fractură
• În câteva luni, osul lamelar se va orienta în
lungul osulu, când se obține rezistența
completă a osului
EVOLUȚIA FRACTURILOR MANDIBULEI-
VINDECAREA SECUNDARĂ
1. Faza inițială 2. Faza de calus cartilaginos
• Ziua 1-6 • Ziua 6-12
• Hematon interfragmentar cu reacție inflamatorie • Apare țesut de granulație din spațile medulare
• Proliferarea vaselor de neoformație • Ulterior se transformă în țesut conjunctiv lax
• Diferențierea celulelor mezenchimale • Se inițiază formarea calusului fibrocartilaginos,
urmată de maturarea contdrobrastelor și
transformarea lor în condrocite
3. Faza de calus osos 4. Remodelarea osoasă

• Se produce calcificarea calusului fibrocartilaginos, • Etapa inițială în care osul imatur se
printr-un proces similar osificării encondrale
• În calusul fibros pătrund vase de neoformație
organizează în os lamelar
• Osteoblastele depun osteoid pe spiculii de cartilaj • Etapă de lungă durată, în care apar modificări
calcificat structurale și de arhitectură a osului, sub
• Osteidul se calcifică și se transformă în os de acțiunea stimulilor funcționali, cu implicarea
neoformație osteoclastelor
COMPLICAȚIILE FRACTURILOR
MANDIBULEI
• Complicații imediate • Complicații secundare • Complicații tardive
• Leziuni asociate • Supurații periosoase • Consolidarea întârziată
• Neurologice • Celulite • Pseudoartroza
• Insuficiență respiratorie • Abcese
obstructivă superioară • Constricția mandibulei
• Supurații osoase
• Hemoragie cu risc vital • Osteită • Consolidarea vicioasă
• Șoc hipovolemic • Osteomielită • Anchiloza temporo-
• Complicații locale • Complicații septice mandibulară
• Hemoragii de intensitate pulmonare
mică sau moderată • Stază pulmonară
• Leziuni nervoase prin • Aspirarea secrețiilor
comprimarea, elongarea septice din focarele
sau secționarea n. de fractură infectate
alveolar inferior
ALGORITMUL TERAPEUTIC DE
URGENȚĂ LA PACIENȚII ÎN
STARE GRAVĂ – PROTOCOLUL
ABC
• A (Airways) – eliberarea căilor
aeriene superioare prin
• identificarea și îndepărtarea
factorilor obstructivi de la nivelul
oro-faringelui
• menținerea permeabilității căilor
aeriene superioare prin
• așezarea pacientului în poziția
de siguranță;
• aplicarea pipei Guedel sau a
sondei flexibile nazo-faringiene;
• intubație rino- sau oro-traheală;
• puncție traheală, cricotirotomie
sau traheostomie
URGENȚĂ LA PACIENȚII ÎN STARE
GRAVĂ – PROTOCOLUL ABC
• B (Breathing) – respirație asistată prin

• Respirație gură la gură sau gură la nas
• Ventilație cu balon Ruben (pe mască
Ambou, pipă Guedel, sondă nazo-
faringiană sau sondă endotraheală) –
numai de către medicul ATI
• Ventilație asistată (de medicul ATI)
• C (Circulation) – asigurarea funcției
circulatorii prin
• Evaluarea rapidă (5-10 s) a prezenței
pulsului central (carotidian, femural)
• Monitorizarea constantă a ritmului cardiac
și tensiunii arteriale
ALGORITMUL TERAPEUTIC
DE URGENȚĂ LA
PACIENTUL CU LEZIUNI
ASOCIATE CU RISC VITAL
• Leziuni neurologice
• Leziuni ale coroanei cervicale
• Extremități flasce, areflexive
• Respirație diafragmatică
• Abilitatea de a flecta antebrațele,
imposibilitatea extensiei
• Reacție la un stimul dureros localizat
deasupra, dar nu și sub nivelul claviculei
• Hipotensiune nejustificată de o hemoragie
(„șoc spinal”)
• Fracturi de bază de craniu
• Echimoze periorbitale bilaterale
• Echimoze retroauriculare bilaterale
• Chemozis bilateral
• Epistaxis, rinolicvoree
• Otoragie, otolicvoree
• Uneori deficite motorii în teritoriul unor
nervi cranieni
DE URGENȚĂ LA
• Leziuni neurologice
• Hemoragia intracraniană și edemul
cerebral post-traumatic
• Pierderea conștienței, urmată de un
interval lucid, apoi cu o deteriorare bruscă
și rapidă a stării de conștiență, asociată cu
greață, emeză
• Apariția bruscă a unei cefalee severe
• Tinitus pulsatil
• Pupile inegale
• Deviația conjugată a ochilor în jos sau de
partea afectată
• Obnubilare, stupor sau comă
DE URGENȚĂ LA
• Insuficiența respiratorie obstructivă
superioară
• Semne clinice
• Dispnee predominant inspiratorie
• Tiraj suprasternal, supraclavicular
• Stază venoasă
• Anxietate, senzație de sufocare
• Etiologie
• Aspirarea de corpi străini
• Pierderea inserției anterioare a limbii și
căderea acesteia către posterior
(glosoptoză)
• Edem al părților moi oro-faringiene
• Hematom disecant al limbii și planșeului
bucal
URGENȚĂ LA PACIENTUL CU LEZIUNI
• Hemoragia cu risc vital
• Asigurarea hemostazei prin ligatură de urgență a
vaselor lezate
• Sângele acumulat în orofaringe se aspiră
• La nevoie se aplică o metodă de menținere a
permeabilității căilor aeriene superioare
• Șocul hipovolemic
• Manevre de hemostază
• Asigurarea unei linii venoase periferice care să
permită refacerea volemiei
• Măsuri de combatere a șocului, acestea intrând în
atribuțiile medicului ATI
DE URGENȚĂ LA
PACIENTUL FĂRĂ LEZIUNI
• Se urmărește precizarea
diagnosticului la prezentarea
pacientului
• Seroprofilaxia antitetanică (nu și
dacă s-a imunizat în ultimele 6 luni)
• Plăgile părților moi se
decontaminează, se debridează și se
suturează
• Extracția dinților și sutură post-
extracțională la dinții
• cu fractură raidculară,
irecuperabili;
• cu mobilitate excesivă (gr II/III);
• care împiedică reducerea fracturii.
DE URGENȚĂ LA
PACIENTUL FĂRĂ LEZIUNI
• Reducerea fracturii de mandibulă
prin repoziționarea manuală a
fragmentelor deplasate (restabilirea
ocluziei habituale și a continuității
osoase a bazilarei mandibulare)
• Imbobilizarea povizorie (de urgență)
cu:
• capelină cu frondă mentonieră
• ligaturi interdentare monomaxilare
din sârmă (ligatură hipocratică)
• ligaturi dentare intermaxilare di
sârmă (Ivy, Le Blanc, Ernst)
• ligaturi intermaxilare fixate cu
implanturi monocorticale
• Tratament medicamentos cu
atnibiotice, AINS, antialgice
TRATAMENTUL DEFINITIV
• Atitudinea față de dinții din focarul de fractură
• Extracție înainte de imobilizare
• Dinți cu fracturi corono-radiculare irecuperabili
• Dinți luxați cu mobilitate gradul II sau III
• Dinți care împiedică reducerea fracturii
• Extracție la 12-15 zile de la imobilizare
• Dinți care contribuie la stabilizarea fragmentelor dar care
prezintă distrucții corono-radiculare, procese periapicale,
fracturi interradiculare
• Dinți semiincluși
• Se conservă
• Dinții integri sau cu fracturi coronare ce pot fi restaurate
• Molarii incluși
• Metode ortopedice
• Indicații
• Fracturi incomplete, fără deplasare sau cu deplasare la care
reducerea manuală s-a făcut cu ușurință
• Unități dentare suficiente pentru aplicarea sistemului de
imobilizare
• Pacienți care refuză intervenția chirurgicală sau la care este
contraindicată operația
• Pregătirea cavității orale
• Anestezie loco-regională
• Detartraj
• Tratamentul provizoriu al cariilor
• Extracția resturilor radiculare irecuperabile
• Metode ortopedice
• Aplicarea atelelor
• Imobilizare elastică 24-48 h
• Imobilizare rigidă 3-4 săptămâni la copii, 4-
6 la adulți, 6-8 la bătrâni
• Dispensarizare
• Igienă orală riguroasă
• Antibiotice, antialgice, AINS
• Verificarea sistemului de imobilizare
săptămânal
• Metode chirurgicale
• Indicații
• fracturi retrodentare cu ascensionarea fragmentului distal
asupra căruia nu se poate acționa prin mijloace ortopedice
• fracturi cu angrenare strânsă a capetelor osaose care nu pot fi
degajate prin metode ortopedice
• fracturi cu deplasare mare, cu interpoziții de părți moi sau
corpi străini
• fracturi vechi, vicios consolidate, consolidări întârziate,
pseudoartroze
• fracturi la pacienți care nu prezintă unități dentare suficiente
care să permită reducerea fracturii
• fracturi multiple sau cominutive
• la cererea pacientului
• pacienți handicapați, epileptici, bolnavi psihici
• Metode chirurgicale
• Osteosinteza cu sârmă
• Sârmă de wipla 0,6-0,7 mm
• Orificiile la cel puțin 0,6 cm de linia de fractură, la distanță
de apexurile dentare și canalul mandibular
• Firele vor fi perpendiculare pe traiectul de fractură
• Osteosinteza cu plăcuțe și șuruburi
FRACTURILE PARȚIALE ALE MAXILARULUI
FRACTURILE PARȚIALE
• Fracturile crestei alveolare
• Traiectul de fractură delimitează un
fragment de proces alveolar, parțial
desprins și mobil în bloc cu grupul dentar
respectiv
• Echimoze sau plăgi în vestibulul bucal sau
mucoasa palatină
• Frecvent, dinții prezintă luxații, fracturi
coronare sau corono-radiculare
• Fracturile tuberozității maxilare
• Rar produsă prin mecanism direct
• Cel mai frecvent accident al extracției
dentare
• Fracturi cu deplasare – poate apărea
comunicare oro-sinuzală
• Perforațiile bolții palatine

• Copii
• Plagă muco-osoasă palatinală care
comunică cu fosa nazalî
• Epistaxis
• Refularea lichidelor pe nas
• Voce nazonată
FRACTURILE TOTALE ALE MAXILARULUI
FRACTURA LE FORT I –
FRACTURA OCLUZO-FACIALĂ
• Traiect
• Apertura piriformă, desupra apexurilor dentare
• Fosa canină
• Creasta zigomato-alveolară
• Tuberozitatea maxilară
• 1/3 inferioară a apofizelor pterigoide
• Tablou clinic
• Echimoze în fornixul vestibular superior
• Durere la palparea vestibulului bucal și retrotuberozitar, în dreptul apofizei
pterigoide (semn Guerin)
• Mobilitate anormală a platoului alveolo-palatin
• Tulburări de ocluzie – contacte premature la nivelul molarilor bilateral sau
ocluzie încrucișată
FRACTURA LE FORT II – DISJUNCȚIA
CRANIO-MAXILARĂ JOASĂ
• Traiect
• Osul nazal
• Osul lacrimal
• Apofiza ascendentă a maxilarului
• Rebordul orbital inferior
• Peretele antero-lateral al sinusului maxilar
• Peretele lateral al fosei nazale
• Vomerul
• Septul nazal cartilaginous
• 1/3 medie a apofizelor pterigoide
FRACTURA LE FORT II – DISJUNCȚIA
CRANIO-MAXILARĂ JOASĂ
• Tablou clinic
• Edem facial important – facies în butoi
• Retrudarea etajului mijlociu al feței
• Echimoze periorbitare, chemozis conjunctivo-bulbar
bilateral
• Epistaxis bilateral sau epifora prin obstrucția canalului
nazo-lacrimal
• Tulburări de sensibilitate în teritoriul n. infraorbitar
• Echimoze în vestibulul bucal superior și la nivelul vălului
palatin
• Tulburări de ocluzie – ocluzie inversă frontală, ocluzie
deschisă frontală și contacte premature la nivelul
molarilor bilateral, ocluzie încrucișată în deplasări
transversale
FRACTURA LE FORT III
– DISJUNCȚIA CRANIO-
MAXILARĂ ÎNALTĂ
• Traiect
• Oasele nazale în 1/3 superioară
• Osul lacrimal
• Apofiza ascendentă a
maxilarului
• Etmoidul
• Peretele intern al orbitei
• Peretele extern al orbitei
• Apofiza pterigoidă în 1/3
superioară
• Arcada temporo-zigomatică
• Vomerul
FRACTURA LE FORT III
– DISJUNCȚIA CRANIO-
MAXILARĂ ÎNALTĂ
• Tablou clinic
• Mobilitate anormală a întregului
etaj mijlociu al feței în raport cu
baza craniului
• Tulburări oculare – enoftalmie,
exoftalmie, diplopie, pareze ale
nervilor ciliari și oculomotori
• Rinolicvoree, otolicvoree
(indicatori ai fracturii anterioare a
bazei craniului)
• Tulburări respiratorii prin
obstrucția căilor aeriene
superioare, dată de retrudarea
masivului facial
FRACTURILE
VERTICALE ALE
MAXILARULUI
• Fractura mediosagitală (disjuncția maxilarului)
• Traiect vertical între IC, prin sutura medio-
palatină
• Se produce prin mecanism indirect –
traumatism pe menton – pacient cu gura
închisă
• Plagă pe fibromucoasa gingivală și palatinală
pe linia mediană
• Echimoze în vestibulul bucal, la nivelul bolții
palatine și vălului palatin
• Mobilitate în plan orizontal – ocluzie „în
acordeon”
• Fractura paramediană (parasagitală)
• Traiect vertical prin procesul alveolar în sus
către orbită, planșeul nazal, tuberozitate sau
sinusul maxilar
EVOLUȚIA ȘI COMPLICAȚIILE
FRACTURILOR MAXILARULUI
• Calusul fibros se formează în 8-10 zile
• Calusul osos se formează în 20-30 zile
• Consolidări vicioase frecvente datorate complexității anatomcie a osului
• Complicații supurative secundare mai rare
TRATAMENTUL FRACTURILOR
MAXILARULUI
Tratamentul de urgență urmărește același algoritm utilizat în cazul fracturilor
mandibulei
• Imobilizarea provizorie • Suspendările scheletice tip Adams
• Bandaj mento-cefalic • Fixează maxilarul sau complexul mandibulo-
• Capelină cu frondă mentonieră maxilar la baza osoasă craniană cu fire de
sârmă trecute prin părțile moi la puncte
• Dispozitiv „în zăbală” scheletice aflate deasupra liniei de fractură
• Ligaturi hipocratice (cojocărească)
• Ligaturi de sârmă „în punte” • Osteosinteza
• Atelă monomaxilară • Utilizează fire de sârmă sau mini-plăcuțe ce
vor fi aplicate la nivelul rebordului orbitar
• Imobilizare intermaxilară elastică sau rigidă inferior, superior și lateral, crestei zigomato-
alveolare, fosei canine, aperturii piriforme și
apofizei piramidale a maxilarului
FRACTURILE COMPLEXULUI ZIGOMATIC
FRACTURILE ANTERIOARE
• Traiect
• Rebordul orbitar inferior
• Apofiza ascendentă a maxilarului
• Sutura zigomatico-temporală
• Sutura zigomatico-frontală
• Peretele anterior al sinusului maxilar
• Fracturi parțiale
• Rebordul orbital inferior sau peretele lateral al
orbitei
• Planșeu orbitei – fractura „blow-out”
• Peretele antero-lateral al sinusului maxilar
FRACTURILE
ANTERIOARE
• Fracturi totale
• Fractură disjuncție de malar
• Fractură cominutivă a malarului
• Fracturi fără deplasare
• Edem în regiunea zigomatică și
palpebrală
• Echimoză palpebrală și conjunctivală
• Puncte dureroase la nivelul suturilor
osului zigomatic
• Hipoestezie discretă în teritoriul
nervului infraorbitar
• Epistaxis unilateral
FRACTURILE ANTERIOARE
• Fracturi anterioare cu deplasare
• Asimetrie facială prin înfundarea reliefului malar;
• Întreruperea continuității osoase, cu denivelare „în
treaptă” a structurii osoase afectate;
• Exoftalmie (prin hematom retrobulbar) sau enoftalmie
(prin deformarea pereților orbitei);
• Crepitații gazoase cauzate de emfizemul subcutanat prin
pătrunderea aerului din sinusul maxilar.
• Tulburări funcționale – diplopie, limitarea amplitudinii
deschiderii gurii;
• Tulburări de sensibilitate în teritoriul n. infraorbitar
FRACTURILE POSTERIOARE
• Pot fi unice, duble, triple sau cominutive
• Semne clinice
• Echimoză sau escoriație în dreptul arcadei temporo-
zigomatice
• Înfundarea reliefului osos al arcadei temporo-zigomatice,
cu discontinuitate osoase
• Limitarea mișcărilor mandibulare
TRATAMENTUL FRACTURILOR DE
MALAR
• Fracturile fără deplasare nu necesită tratament chirurgical
• Fracturile cu deplasare necesită tratament chirurgical instituit precoce (5-6 zile de la traumatism)
• Consolidarea malarului 2-3 săptămâni
• Reducerea chirurgicală pe cale temporală – procedeul Gillie Theodorescu
• Reducerea pe cale rinologică – în fracturile cominutive sau cele de planșeu orbitar
• meșă iodoformată în sinusul maxilar menținută 10-12 zile
• balonaș gonflabil introdus în sinus
• Osteosinteza – cu fire de sârmă sau plăcuțe aplicate la
• sutura fronto-zigomatică
• arcada temporo-zigomatică
• rebordul orbitar inferior
III. CHISTURI ALE
PĂRȚILOR MOI ORO-
MAXILO-FACIALE
CHISTUL DERMOID
PATOGENIE
• Chist de dezvoltare, datorat transformării chistice a
incluziilor epitelialre restante de la locul de unire a
arcurilor branhiale, pe linia mediană
• Apare cel mai frecvent la adulții tineri, uneori la nou-
născuți
• Se localizează de regulă în planșeul bucal, median sau
paramedian, uneori sub planul m. milohioidian sau se
poate extinde în loja submentonieră. Rareori se poate
localiza la nivelul limbii, pe linia mediană, sau în loja
submandibulară
CHISTUL DERMOID CU
LOCALIZARE ORALĂ
• De la câțiva mm până la 10-12 cm în diametru
• Creștere lentă, asimptomatică
• Destinde mucoasa acoperitoare, nemodificată
• Etalează frenul lingual
• Transpare conținutul chistic gălbui
• Consistență ferm-elastică
• Mobilitate pe planurie adiacente
• Lasă godeu la presiune digitală
• Dacă este perforat, se elimină conținut păstos cenușiu-gălbui și
se poate suprainfecta
• Deformează planșeul bucal anterior și împinge limba în sus și
spre posterior → tulburări de alimentație, fonație, respirație
CHISTUL DERMOID
SUPRAHIOIDIAN
• Deformare submentonieră, cu aspect de „bărbie
dublă”
• Tegumente supraiacente nemodificate
• Aceleași caracteristici palpatorii ca la localizarea orală
DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL ȘI
TRATAMENT
• Chistul dermoid oral • Extirpare
• Ranula sublinguală • Abord oral, cutanat sau mixt, în funcție de
• Chistul teratoid localizare
• Limfangiomul chistic al planșeului bucal • Recidivele după extirparea completă sunt
foarte rare
• Supurațiile lojei sublinguale
• Chistul dermoid suprahioidian
• Ranula suprahioidiană
• Abcesul lojei submentoniere
• Adenita submentonieră
• Chistul canalului tireoglos
• Adenopatia metastatică submentonieră
MUCOCELUL ȘI SIALOCHISTUL
PATOGENIE
• Mucocelul
• perforarea canalului de excreție a ungei glande salivare
accesorii și pătrunderea secreției salivare în țesuturile
adiacente
• traumatism acut sau microtraumatisme cronice ale
mucoasei orale prin ticuri de mușcare a buzelor sau
mucoasei jugale
• nu prezintă membrană chistică
• mai frecvente la copii și tineri
• localizare cel mai frecvent la nivelul mucoasei labiale
inferioare, paramedian, mai rar pe mucoasa jugală, fața
ventrală a limbii sau planșeul bucal, extrem de rar la
nivelul buzei suparioare
PATOGENIE
• Sialochistul
• dilatația chistică a canalului de
excreție a unei glande salivare
accesorii, în urma obstrucției cronice
și retenției de mucus
• poate apărea prin evuluția cronică a
unui mucocel sau direct, fără
etiologie precizată
ASPECTE CLINICE
• Mucocelul
• deformație rotund-ovalară de mici
dimensiuni, între câțiva mm și câțiva cm
• mucoasa acoperitoare nemodificată
• culoare albăstruie prin transparența
conținutului salivar
• dacă e localizat mai profund, nu
modifică culoarea mucoasei
• consistență fluctuentă
• nedureros sau discret dureros la
palpare
• dacă se „sparge”, elimină conținut
salivar și poate evolua spre vindecare
spontană sau evoluează cronic,
transformându-se în sialochist
ASPECTE CLINICE
• Sialochistul
• aspect de nodul submucos
• prin orificiul de excreție se elimină la presiune mucus sau secreție purulentă
• pot apărea și la nivelul glandelor salivare mari (frecvent la parotidă), cu aspect de
nodul de dimensiuni reduse, cu creștere lentă, asimptomatică
• se pot localiza la nivelul sinusurilor paranazale, mai frecvent pe pdoeaua sinusului
maxilar
• apare în special la adulți tineri, pe fondul unei sinuzite maxilare cronice, de multe
ori de natură alergică → hipertrofia celulelor specializate de la nivelul sinusului
maxilar, secreția de mucus acumulându-se între planșeul osos al sinusului și
mucoasa detașată
• în evoluție, se dezvoltă o cavitate chistică identificată întimplător în urma unui
examen radiologic (SAF sau OPG), cu aspect de „soare-răsare”
TRATAMENT
• Localizarea orală
• Hemangioame sau limfangioame
• Tumori benigne sau maligne ale glandelor
salivare mici
• Localizarea sinusală
• Polipul sinuzal
• Tumori beigne ale mucoasei sinusului maxilar
• Tumori maligne de mezostructură
TRATAMENT
• Mucocelul
• Poate involua spontan
• Dacă evoluează spre sialochist → extirpare chirurgicală,
împreună cu glandele salivare implicate
• Sialochistul glandei parotide
• Extirpare chirurgicală prin abord similar parotidectomiei
• Mucocelul și sialochistul sinusului maxilar
• Nu necesită în general tratament chirurgical
• Dacă are dimensiuni mari și obturează ostiumul sinusal
→ cura radicală a sinusului maxilar
RANULA
ASPECTE CLINICE
• Ranula sublinguală
• dimensiuni variabile
• localizare paramediană în planșeul bucal, deasupra planului m.
milohioidian
• ridică mucoasa planeușui bucal, prin care transpare conținutul lichidian
→ colorație tipică albăstruie
• consistență fluctuentă, nedureroasă
• nu aderă la corticala linguală a mandibulei, dar aderă la plaurile
profunde, cu delimitare imprecisă
• poate ocupa tot hemiplanșeul, împingând limba în sus și de partea
opusă
• uneori poate depăși linia mediană, apărând ușor strangulată la nivelul
frenului lingual
• se poate perfora spontan, eliminând un conținut vîscos, similar cu saliva,
cu conținut redus de ptialină, și se decomprimă, dar se reface în câteva
zile, revenind la volumul inițial
• rareori se poate infecta
ASPECTE CLINICE
• Ranula suprahiodiană („în bisac”, ”plonjantă”)
• formațiunea trece în loja submentonieră și submandibulară, printre
fibrele m. milohioidian sau prin interstițiul hiogloso-milohioindian
• formațiunea pare că ar avea două compartimente
• are forma unei „clepsidre” cu conținut lichidian, presiunea pe unul
din compartimente ducând la mărirea în volum a celuilalt
• formațiunea bombează submentonier și/sau submandibular,
paramedian, între marginea bazilară a mandibulei și hoid
• tegumente de aspect normal, mobile, neaderente
• oral, compartimentul supramilohioidian este mai puțin evident
clinic, fiind acoperit de glanda sublinguală
• Ranula submilohioidiană
• Formațiunea aderă la glanda submandibulară
• Apare de obicei după extirpările incomplete ale ranulei în bisac
DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL
• Dilatațiile chistice ale canalului Wharton
• Chistul dermoid
• Chistul teratoid
• Chistul gastrointestinal heterotropic
• Hemangioame și limfangioame ale planșeului bucal
• Tumori benigne sau maligne ale glandelor sublinguale
(adenom, adenocarcinom)
• Tumori maligne ale mucoasei planșeului bucal
• Ranula suprahioidiană
• Chisturi cu localizare subentonieră și sau submandibulară
• Formațiuni tumorale cu localizare similară
• Fenomene supurative cu localizare similară
TRATAMENT
• Abord chirurgical oral, la nivelul planșeului
• Extirpare, cu icu izolarea și conservarea elementelor anatomice din planșeul bucal (canalul
Wharton, n. lingual, a. și v. linguală)
• Marsupializarea ranulei → recidive frecvente
• • Ranula suprahioidiană „în bisac”
• Abord mixt, oral și cutanat
• • Ranula submilohioidiană
• Abord cervical, submandibular
• Extirpare împreună cu glanda submandibulară de care aderă
CHISTUL SEBACEU SAU EPIDERMOID
PATOGENIE
• Chistul sebaceu
• origine la nivelul foliculului pilos, incluzând glandele
sebacee
• ia naștere prin blocarea excreției de sebum, cu
acumularea acestuia și proliferarea epiteliului adiacent
• Chistul epidermoid
• transformarea chistică a unei porțiuni invaginate e
epiteliului părți superioare a unității pilo-sebacee, fără a
include glanda (nu conține sebum)
• invaginarea traumatică a folicului pilos
• Localizare la nivelul tegumentelor cervico- faciale,
frecvent în regiunea geniană și preauriculară
• Prezente pe un fond acneic activ sau în antecedente
• Rare la pubertate, mai frecvente la adulți, mai ales la
vârsta a treia, mai frecvent la bărbați
ASPECTE CLINICE
• Nodul solitar de consistență fermă sau
fluctuentă
• Tegumente acoperitoare discret hiperemice, cu
transparența conținutului gălbui
• Nedureros la palpare (mai puțin în cazul
suprainfectări)
• Mobil pe planul tegumentar sau fixat prin
fibroza dată de suprainfectări repetate
• Poate fistuliza la tegument
• Adenita acută congestivă sau supurată
• Tumori benigne parotidiene (localizare în
regiunea parotidiană)
• Chistul branhial suprainfectat (localizare în
regiunea cervicală laterală)
• Chistul canalului tireoglos sau chistul dermoid
(localare în regiunea submentonieră)
TRATAMENT
• Extirpare obligatorie
• În caz de suprainfectare
• antibiotice și antiinflamatoare până la
remiterea fenomenelor supurative
• colecție supurativă → incizie, evacuare, drenaj
și temporizare până la remiterea fenomenelor
inflamatorii și refacerea chistului
• suprainfectări repetate → extirparea porțiunii
tegumentare aderente la chist, prin excizie în
„felie de portocală”
IV. TUMORI BENIGNE
ALE PĂRȚILOR MOI
ORALE ȘI CERVICO-
FACIALE
1. HIPERPLAZII ȘI
HIPERTROFII
REACTIVE ȘI
INFLAMATORII
HIPERPLAZIA FIBROASĂ INFLAMATORIE
EPULIS FISSURATUM
• Localizat cu predilecție pe verstantul vestibular al arcadei
maxilare sau în fundul de șanț vestibular, uneori și la
arcada inferioară, mai rar pe versantul palatinal sau lingual
• Se prezintă sub forma a două pliuri de mucoasă paralele cu
mucoasa alveolară iar șanțul format între pliuri
corespunde margini protezei
• Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificată sau poate
avea aspect hiperemic, uneori putând prezenta ulcerații
• Aspect fibros, cu dimensiuni variabile, consistență fermă,
nedureroasă sau discret dureroasă la palpare
POLIPUL FIBROEPITELIAL
• Localizare la nivelul palatului dur
• Aspect de formațiune vegetantă pediculată
• Formațiunea este comprimată de proteză, pediculul
putând fi evidențiat prin mobilizare și explorare
instrumentală
HIPERPLAZIA PAPILOMATOASĂ
INFLAMATORIE
• Localizată la nivelul palatului dur, mai rar la nivelul
crestei alveolare maxilare
• Excrescențe multiple de mici dimensiuni, cu aspect de
„broboane”, pe un fond hiperemic
• Nedureroasă la palpare, dar cu senzație de usturime și
durere la palpare când se asociază cu candoza orală
TRATAMENT
• Formele de debut ulcerative ale tumorilor maligne de gingivomucoasă alveolară
• Tratament
• Epulis fissuratum
• Se renunță la purtarea protezei 10-14 zile
• Colutorii orale antiinflamatoare
• Dacă fenomenele se remit complet → căptușirea protezei sau confecționarea unei proteze noi
• Dacă leziunea nu se remite → excizie până în țesut sănătos, cu menținerea periostului și purtarea
protezei imediat postoperator pentru menținerea formei și adâncimii șanțului vestibular
TRATAMENT
• Tratament
• Polipul fibroepitelial → extirpare chirurgicală la distanță, incluzând o porțiune limitată de
mucoasă palatinaă care circumscrie pediculul polipului
• Hiperplazia papilomatoasă inflamatorie
• Refacerea protezei
• Tratament antifungic local și/sau general
• Igienizare orală riguroasă
• Evitarea purtării permanente a protezelor
• Uneori necesită extirpare chirurgicală
GRANULOMUL PIOGEN
ASPECTE CLINICE
• Masă pseudo-tumorală pediculată sau sesilă
• Dimensiuni variabile
• Culoare de la roșu intens la roz în funcție de vechimea
leziunii
• Suprafață netedă, globulară, sau cu zone ulcerative
caracteristice
• Consistență moale, nedureroasă
• Sângerează la traumatisme mnme datorită
vascularizației intense
• Evoluție inițial rapidă, apoi staționară
FORME CLINICE
• Granulomul piogen gingival
• apare în spațiul interdentar, în special pe versantul
vestibular, în legătură cu microiritația locală și
inflamația cronică produsă de o carie subgingivală
sau o lucrare protetică fixă adaptată incorect
• Botriomicomul
• localizat la nivelum mucoasei labiale, linguale sau
jugale
• legat de traumatizarea mucoasei în decursul
masticației
• Granulomul gravidei
• mai frecvent în al treilea trimestru de sarcină
• cauză posibil hormonală, în asociere cu igiena
orală necorespunzătoare
• involuează după naștere, până la dispariție
DIAGNOSTIC
DIFERENȚIAL
• Fibromul osifiant periferic
• Granulomul periferic cu celule
gigante
• Tumori maligne ale mucoasei
crestei alveolare
• Granulomul piogen cu alte localizări
• Papilomul mucoasei orale
• Fibromul mucoasei orale
• Forme de debut
TRATAMENT
• extirpare chirurgicală cu margini de siguranță de aproximativ 2 mm,
cu deperiostare, iar dacă osul este moale, demineralizat, se
chiuretează până în țesut sănătos
• extracția dinților adiacenți mobili sau a celor celor care interferă cu
extirparea completă a formațiunii
• plaga postoperatorie se protejează cu meșă iodoformată sau ciment
parodontal
• îndepărtarea factorului iritativ local
• Granulomul piogen cu alte localizări orale
• trebuie identificat și îndepărtat factorul iritativ local
• plaga se închide de obicei prin sutură primară, dar se poate aștepta
epitelizarea scundară
• recidivele sunt rare, apărând de obicei în cazul extirpărilor
incomplete și neîndepărtării factorilor iritativi locali
FIBROMUL OSIFIANT PERIFERIC
PATOGENIE
• Hiperplazie reactivă a țesutului conjunctiv fibros
parodontal
• Origine în structurile parodontale, posibil prin prezența
unor osificări intralezionale care derivă din cement sau
lamina dura
• Se localizează la nivelul crestei alveolare dentate
• Apare mai frecvent la tineri, la sexul feminind, cu
localizare predilectă în regiunea frontală
ASPECTE CLINICE
• Masă pseudotumorală gingivală, localizată la nivelul
papilei interdentare, sesilă, mai rar pediculată, cu origine
la nivelul ligamentului parodontal
• Dimensiuni până la 2 cm
• Culoare roz sau roșie, uneori ulcerată
• Consistență fermă
• Evoluție relativ lentă, de obicei fără mobilitatea dintelui
• Examenul radiografic evidențiază distrucția marginii
alveolare sau a septului interdentar de la nivelul dintelui
implicat și uneori mici focare de osificare la nivelul
epulisului fibros
TRATAMENT
• Diagnostic diferențial • Tratament
• Granulomul piogen gingival • Extirpare chirurgicală a leziunii la distanță
• Granulomul periferic cu celule gigante de 2 mm de margini + extracția dintelui
• Tumori maligne cauzal
• Uneori dintele poate fi conservat, numai
când chiuretajul spațiului parodontal s-a
efectuat corect și dintele nu și-a pierdut
stabilitatea
• Rată de recidivă 15-20%, legată de
îndepărtarea incompletă a structurilor
parodontale din care derivă epulisul
GRANULOMUL PERIFERIC CU CELULE GIGANTE
PATOGENIE
• Leziune hiperplazică cu aspect pseudotumoral, localizată la
nivelul crestei alveolare, care derivă din periost sau din
structurile ligamentului parodontal
• Etiologie iritativă
• Este expresia centrală la nivelul părților moi a granulomului
central cu celule gigante (localizare intraosoasă)
• Apare la orice vârstă, mai frecvent după 50 de ani, relativ
prevalent la sexul feminin
• Se localizează exclusiv la nivelul crestei alveolare, în legătură
cu un dinte cauzal ce prezintă un factor iritativ gingivo-
parodontal, sau pe creasta alveolară edentată
ASPECTE CLINICE
• La edentați, leziunea localizată pe creasta alveolară
are formă ovoidală sau fusiformă, cu aspect similar
unei tumori vasculare
• Leziune nodulară de aprox 2 cm, putând ajunge
uneori până la 5-7 cm
• Culoare roșie-violacee
• Sesilă, mai rar pediculată
• Examenul radiologic
• liză osoasă, cu afectarea limbusului alveolar
subiacent și uneori a suprafeței radiculare a
dintelui cauzal
• în cazul edentațiilor, creasta alveolară
subiacentă prezintă o eroziune cu aspect de
„os ciupit”
TRATAMENT
• Diagnostic diferențial • Tratament
• Granulomul piogen gingival • Extirparea în totalitate a formațiunii cu
• Fibromul osifiant periferic margini libere plasate la aprox 2 mm în țesut
sănătos, împreună cu periostul subiacent,
• Tumori maligne ale crestei alveolare în faza până la nivelul osului alveolar
de debut
• Chiuretaj parodontal și osos până în țesut
sănătos
• Îndepărtarea factorului iritativ local
• Conservarea dintelui ține cont de gradul de
implantare în urma chiuretajului
• Vindecarea plăgii se face prin epitelizare
secundară, protejată cu meșă iodoformată
sau ciment parodontal, respectiv șină
linguală sau placă palatinală de protecție
• Rata de recidivă 10%, legată de chiuretajul
incomplet
GRANULOMUL CONGENITAL
PATOGENIE
• Leziune rară care apare la nou-născut, cu histogeneză
incertă și implicație a factorului hormonal
• Afectează 90% sexul feminin
• Se localizează cel mai frecvent pe creasta alveolară
maxilară, paramedian
ASPECTE CLINICE
• Formațiune pseudotumorală prezentă la naștere pe
creasta alveolară, rareori la nivelul mucoasei linguale
• Masă polipoidă de culoare roz-roșie, ovoidală sau
multilobulată, cu dimensiuni de până la 2 cm sau mai
mare
• În cazul formațiunilor mari, pot apărea tulburări
respiratorii sau fenomene de subnutriție → extirpare
precoce
TRATAMENT
• Chistul gingival al nou-născutului
• Tratament
• Extirpare chirurgicală
• Nu recidivează
• Fără tratament, are tendință de remisie lentă, putând
dispărea în totalitate după mai multe luni
• Nu se justifică atitudinea expectativă din cauza
tulburărilor funcționale
HIPERTROFIA MASETERINĂ BENIGNĂ
PATOGENIE
• Mărire de volum unilaterală (rar
bilaterală) a m. maseter pe
seama unei hiperfuncții
musculare prin obiceiuri vicioase
de bruxim unilateral sau
masticație unilaterală
• Apare mai frecvent la sexul
masculin
ASPECTE CLINICE
• Tumefacție a regiunii parotideo-
maseterine, cu localizare
unilaterală
• Se asociază cu îngroșarea
unghiului mandibulei la inserția
m. maseter, care poate fi
evidențiată palpator sau la
examenul radiologic
• Diagnosticul clinic se poate
stabili prin palparea m. maseter
când pacientul strânge dinții în
ocluzie
TRATAMENT
• Tumori parotidiene
• Tumori ale ramului mandibular
• Abcesul maseterin
• Tratament
• Decondiționarea obiceiului vicios (echilibrare ocluzală, gutiere ocluzale etc.)
• Etapă chirurgicală cu caracter de corecție fizionomică → rezecția modelantă a m. maseter, cu
abord oral
2. TUMORI
BENIGNE
EPITELIALE –
PAPILOMUL
PATOGENIE
• Infecția cu HPV
• 24 de tipuri de HPV sunt implicate în
apariția papilomului cu localizare OMF
• Tipurile virale 2, 6 și 11 – constant
identificate în cele cu localizare orală
• Incidența – mare, afectează 1/250, fără
prevalență în funcție de sex
• Grupa de vârstă cea mai afectată – 30-50 ani
ASPECTE CLINICE
• Formațiune tumorală cu creștere exofitică,

verucoasă sau conopidiformă, având prelungiri
digitiforme
• Pediculat, uneori sesil, cu dimensiuni de 0,5-1
cm
• Consistență moale sau fermă – în funcție de
prezența sau absența țesutului fibros
• Suprafața formațiunii este neregulată
• Culoare albă, roșiatică, cu mucoasă de aspect
normal
• Localizări tipice → mucoasa linguală, mucoasa
jugală, la nivelul roșului de buză
• Localizări atipice → palatul dur, vălul palatin,
luetă
TRATAMENT
• Granulomul piogen (botriomicomul)
• Fibromul mucoasei orale
• Forme de debut ale tumorilor maligne tip
carcinom verucos
• Forme de debut vegetante ale tumorilor
maligne de tip carcinom spinocelular
• Tratament
• Extirpare împreună cu baza de implantare
• Recidive rare
• Risc de malignizare scăzut
3. TUMORI
BENIGNE
MEZENCHIMALE
FIBROMUL
PATOGENIE
• Provine din țesut conjunctiv și se poate localiza
superficial sau profund la nivelul mucoasei orale dar și la
nivelul tegumentelor cervico-faciale
• Hiperplazie reactivă a țesutului fibros, în strânsă legătură
cu un factor iritativ sau microtraumatism cronic local
ASPECTE CLINICE
• Leziuni nodulare cu dimensiuni variabile: 0,5 – 2 cm
• Uneori se descriu cu aspect de masă tumorală de
dimensiuni mari, ocupând spațiile edentate, în
localizările de la nivelul gingivomucoasei procesului
alveolar
• Formațiune reliefată, cu suprafață netedă și mucoasă
acoperitoare de aspect normal
• Bază de implantare sesilă sau pediculată
• Suprafața leziunii poate prezenta uneori ulcerații
superficiale și semne de inflamație, mai ales cele
localizate la nivelul mucoasei jugale
• Nedureros la palpare
• Consistență variabilă în funcție de aspectul
histopatologic al leziunii, de conținutul de fibre
conjunctive sau vase sanguine și limfatice
• Localizare → mucoasa linguală, mucoasa jugală, fața
ventrală și vârful limbii, buze, gingivomucoasa
procesului alveolar, palat, planșeul bucal
TRATAMENT
• Granulomul piogen (botriomicomul)
• Papilomul mucoasei orale
• Tratament
• Extirparea în totalitate a formațiunii tumorale
• Rată de recidivă scăzută
• În localizările mucozale, se extirpă cu baza de
implantare printr-o incizie eliptică plasată în
țesut sănătos, la aprox 2 mm de marginile
clinice ale formațiunii tumorale
FIBROMATOZA GINGIVALĂ
PATOGENIE
• Afecțiune cu caracter ereditar, autozomal dominant,
asociată uneori cu sindroame complexe
• Nu are caracter congenital
ASPECTE CLINICE
• Gingivomucoasă de aspect normal la vârsta copilărieir,
dezvoltarea fibromatoasă apărând la vârsta adolescenței
sau chiar mai târziu
• Mărire de volum a fibromucoasei gingivală, cu
consistență fermă, fibroasă
• Are caracter dens, difuz, netedă sau nodulară
• Culoare normală sau palidă, nedureroasă și
nesângerândă
• Poate împiedica erupția dinților permanenți
• La adulți poate acoperi coroana dinților (elefantiazis
gingival)
TRATAMENT
• Hiperplazia gingivală medicamentoasă
• Hiperplazia gingivală din leucemii acute
• Neurofibromatoza ereditară și alte sindroame cu caracter
ereditar
• Tratament
• Excizia țesutului gingival în exces, dn considerente
funcționale și fizionomice
• Gingivectomie extinsă, pentru expunerea dinților acoperiți
• Are caracter recidivant, refăcându-se la 1-2 ani de la
intervenție
• Măsurile de igienă locală și îndepărtarea în mod repetat a
plăcii bacteriene dentare limitează într-o oarecare măsură
aceste recidive
LIPOMUL
PATOGENIE
• Incertă
• Apare frecvent la persoanele obeze – metabolismul
țesutului lipomatos intratumoral este independent de
metabolismul lipidic al organismului
ASPECTE CLINICE
• Localizare la nivel cervico-facial, în țesutul subcutanat superficial
• Masă tumorală cu creștere lentă ce deformează progresiv
regiunea în care este angrenată
• Consistență moale
• Tegumentele acoperitoare au aspect normal
• Localizări orale → regiunea jugală, vestibulul bucal, limbă,
planșeul bucal sau grosimea buzei
• Nu depășește 3 cm în dimensiuni
• Se prezintă submucos
• Mucoasa acoperitoare este intactă dar transpare uneori
culoarea gălbuie a formațiunii
• Sindromul Madelung (lipomatoza cervico-facială) – varietate
non-tumorală rară, ce constă în dezvoltarea unor mase
lipomatoase difuze, importante, localizate la nivelul toracelui,
feselor, dar și în regiunea cervico-facială, cu interesarea r
TRATAMENT
• Lipoamele solitare cervico-faciale
• Entități chistice
• Tumori benigne ale regiunii
• Adenopatii cervicale
• Lipoamele orale
• Chisturi
• Tumori benigne
• Tumori maligne cu debut nodular a glandelor salivare mici ale
mucoasei orale
• Tratament
• Tratamentul lipoamelor solitare → extirpare chirurgicală
• Tratamentul chirurgical al lipomatozei cervico-faciale din sd.
Madelung → îndepărtarea parțială duce la recidive, prelungirile
digitiforme grăsoase din țesutul adiacent formând noi lobi lipomatoși
NEUROFIBROMUL
PATOGENIE
• Incertă
• După unii autori, are origine în celulele Schwann și
fibroblaștii din perinerv
• Apare la nivelul porțiunii centrale a unui filet nervos
• Formațiunea înglobează nervul și infiltrează difuz
țesuturile perilezionale
ASPECTE CLINICE
• Poate fi solitar sau poate avea localizări multiple
(nerufibromatoza)
• Apare la adulții tineri
• Formațiune nodulară nedureroasă
• Consistență moale
• Slav delimitat, desoeri infiltrând structurile adiacente
• La palpare se percepe uneori suprafața lobulată
• Creștere lentă
• Poate ajunge și la dimensiuni mari
• Se poate localiza
• tegumentele cervico-faciale
• cavitatea orală → limbă, mucoasa jugală
DIAGNOSTIC
DIFERENȚIAL ȘI
TRATAMENT
• Lipom
• Hemangiom
• Limfangiom
• Rabdomiom
• Forme de debut nodulare ale
tumorilor maligne
• Tratament
• Extirparea formațiunii cu o proțiune
de țesut adiacent
• Recidive rare după extirpare
completă
• Risc redus de malignizare
HEMANGIOMUL
PATOGENIE
• Cea mai frecventă tumoră a perioadei
copilăriei, prezent la aproximativ 5-10%
dintre copiii cu vârsta de 1 an, mai
frecvent la sexul feminin (3 : 1)
• Se localizează în special în teritoriul OMF
• Uneori, la naștere, se poate identifica o
maculă de culoare deschisă cu rețea
teleangiectatică
• În primele luni de viață, tumora se
dezvoltă rapid
ASPECTE CLINICE
• Hemangioamele superficiale tegumentare

sunt reliefate și boselate, de culoare roșu
aprins
• Consistență fermă
• Tumora nu se golește de sânge la presiune
• Tumorile mai profunde sunt discret
reliefate, cu tentă albăstruie
• Faza proliferativă durează 6-10 luni, după
care creșterea este stopată și încep să
evolueze
ASPECTE CLINICE
• De cele mai multe ori, la vârsta de 5 ani,

colorația dispare complet
• Aprox 50% din hemangioame involuează
complet până la 5 ani și aproape toate după
vârsta de 10 ani
• Complicații în aprox 20% din cazuri →
ulcerații, hemoragii, ambliopie, strabism,
astigmatism, obstrucția căilor respiratorii
superioare, sindromul Kasabach-Merritt
(purpură trombocitopenică, coagulopatie de
consum, hemoliză microangiopatică și
fibrinoliză marcată intralezională, cu
mortalitate la 30-40% dintre copii mici)
TRATAMENT
• Hemangioame mici → dispensarizare (se
așteaptă remisia)
• Leziuni în etapa proliferativă cu complicații
→ tratament medicamentos →
corticoterapie 60-90 zile sau cu interferon-a-
2a.
• Radioterapia → carcinoame gigante
• Scleroterapie → hemangioame mici →
injectare cu polidocanol (Aetoxisclerol 3%)
• Tratament chirurgical → hemangiom mic, cu
creștere lentă, dar cu tulburări funcționale
semnificative → criochirurgia, scleroterapia,
laser-terapia, embolizarea
FORME
CLINICE
FORME
CLINICE
FORME
CLINICE
LIMFANGIOMUL
PATOGENIE
• • Clasificare
• Limfangiomul simplu (capilar) format din capilare
limfatice
• Limfangiomul cavernos, format din dilatații ale vaselor
limfatice mari → mai frecvente la nivelul cavitpții orale,
unde țesutul conjunctv dens și musculatura limitează
extinderea vaselor
• Limfangiomul chistic (higromul chistic) format din spații
chistice cu conținut limfatic
• Localizare predilectă în teriotriul OMF, peste 90% din
cazuri prezente clinic la vârsta de doi ani
• Apar mai frecvent în regiunea geniană și parotideo-
maseterină sau în trigonul posterior al gâtului
ASPECTE CLINICE
• Tumefacție de consistență moale, care își
accentuează volumul în contextul unei
infecții respiratorii acute
• Apar cel mai des în 2/3 anterioare ale
limbi, inducând macroglosie
• De obicei sunt superficiale, mucoasa
acoperitoare având aspect de
„broboane”, cu aspect asemănător unor
vezicule
ASPECTE CLINICE
• În localizările profunde se prezintă
ca formațiuni de consistență moale,
slab delimitate, cu mucoase
acoperitoare nemodificate
• Evoluția este lentă, cu tendință de
regresie spontană
• Se pot suprainfecta
TRATAMENT
• Expectativă cel puțin până la vârsta de 5 ani
• Se evită tratamentul chirurgical
• Dacă se indică tratament chirurgical → extirparea
formațiunii după investigare imagistică prin ecografie,
Doppler și RMN
• Recidive frecvente când extirparea nu este completă
• Nu răspund la tratament sclerozant
V. LEZIUNI ORALE CU
POTENȚIAL DE
MALIGNIZARE
LEUCOPLAZIA
LEUCOPLAZIA
• Pată sau placard alb, mai
mare de 5 mm, ce nu poate
fi îndepărtată prin ștergere
și care nu poate fi încadrată
în nici o altă entitate
patologică
LEUCOPLAZIA
• Leucoplazia omogenă este expresia

clinică a displaziei de gradul I sau II a
mucoasei orale, cu caracter reversibil,
fiind deci leziune cu potențial de
malignizare. Se prezintă clinic ca o pată
albă sidefie nereliefată, cu aspect neted,
care la palpare nu prezintă niciun fel de
rugozități. Aproximativ o treime dintre
leucoplaziile reversibile se remit după
îndepărtarea factorilor de risc (în special
renunțarea totală la fumat).
LEUCOPLAZIA
• • Leucoplazia nodulară
(granulară, verucoasă) se
prezintă ca un placard
leucoplazic de mici dimensiuni,
cu suprafață neregulată,
papilară, veruciformă. Este o
formă rară, cu potențiat de
malingizare, evoluția putând fi
spre un carcinom verucos.
LEUCOPLAZIA
• • Leucoplazia verucoasă proliferativă
este expresia clinică a displaziei
tisulare de gradul III a mucoasei
orale, uneori fiind în asociere cu
candidoza orală. Apare sub forma
unor placarde leucoplazice multiple,
slab delimitate, cu suprafață
anfractuoasă, rugoasă și cu tendință
de extindere progresivă. Evoluează
lent spre carcinom verucos sau se
grefează cu focare eritroplazice,
situații în care evoluția este spre
carcinom spinocelular.
ERITROPLAZIA
• • Pată roșie, cu aspect catifelat, care nu
poate fi îndepărtată prin ștergere și care nu
poate fi încadrată în nici o altă entitate
patologică. Clinic se prezintă rareori izolată,
cel mai frecvent în asociere cu leucoplazia.
Este în fapt expresia clinică a displaziei
severe și carcinomului in situ și este
considerată o formă de debut a tumorilor
maligne ale mucoasei cavității orale.
LUPUSUL
ERITEMATOS
PATOGENIE ȘI ASPECTE
CLINICE
• Forme clinice
• Lupusul eritematos cronic discoid sau cutaneo-mucos
• Lupusul eritematos acut sistemic sau diseminat
• Semne obiective
• Erupție cutanată → placard eritematos sau mai multe
plăci ovalare sau policiclice de dimensiuni variabile, cu
dispoziție unilaterală sau sistemică
• Erupția mucoasă poate fi marcată subiectiv, inconstant,
de senzație de uscăciune a gurii și nasului
TRATAMENT
• Lichenul plan
• Leucoplazia
• Tratament
• Antipaludice de sinteză
• În formele rezistente la antipaludice de sinteză →
corticoizi sau citostatice
• Local
• Corticoizi în pansamente ocluzive
• Tratament calmant
• Crioterapia cu zăpadă carbonică sau azot lichid
• laserterapie
VI. TUMORI MALIGNE
DE PĂRȚI MOI ORALE
ȘI CERVICO-FACIALE
CLASIFICAREA TUMORILOR MALIGNE
ALE CAVITĂȚII ORALE
• TUMORA PRIMARĂ (T)
• TX - Tumora primară nu poate fi evidenţiată
• TO - Nu există dovezi despre tumora primară
• TIS - Cancer preinvaziv (cancer in situ)
• TI - Tumoră de 2 cm sau mai mică în dimensiunile sale cele mai mari
• T2 - Tumoră mai mare de 2 cm, dar nu mai mare de 4 cm în dimensiunile sale cele mai mari.
• T3 - Tumoră mai mare de 4 cm în dimensiunile sale cele mai mari
• T4 - Tumora invadează structurile adiacente.
• LIMFONODULII REGIONALI (N)
• NX - Limfonoduli regionali nu pot fi dovediţi
• NO - Nu există metastaze în limfonoduli regionali
• NI - Metastază într-un singur limfonodul regional ipsilateral de 3 cm sau mai mic în dimensiunea
sa cea mai mare
• N2 - Metastază într-un singur limfonodul ipsilateral mai mare de 3 cm, dar nu mai mare de 6 cm
sau în limfonoduli ipsilaterali multipli, nici unul mai mare de 6 cm sau bilateral; sau colateral nu
mai mare de 6 cm
• METASTAZE LA DISTANȚĂ (M)

• MX - Prezenta metastazelor la distanţă nu poate fi stabilită (evidenţiată)
• MO - Fără metastaze la distanţă
• M1 - Metastaze la distanţă
• GRADAȚIA HISTOPATOLOGICĂ (G)
• GX - Nu poate fi stabilit gradul de diferenţiere histopatologică a tumorii
• G1 - Tumora este histopatologic bine diferenţiată
• G2 - Tumora este histopatologic moderat diferenţiată
• G3 - Tumora este histopatologic slab diferenţiată
• G4 - Tumora este histopatologic nediferenţiată
• TUMORA REZIDUALĂ (R)

• RX - Prezenţa tumorii reziduale nu poate fi stabilită (evidenţiată)
• RO - Fără tumoră reziduală
• Rl - Tumoră reziduală evidenţiabilă microscopic
• R2 - Tumoră reziduală evidenţiabilă macroscopic
STADIALIZAREA TUMORILOR
CAVITĂȚII ORALE
• STADIUL I
• Cuprinde leziunile cavității orale care măsoară mai puțin de 2 cm
• Nu se poate stabili implicarea limfonodulilor
• STADIUL II
• Cuprinde orice leziune mai mare de 2 cm, dar mai mică de 4 cm în dimensiunea ei cea mai mare
• Nu se poate stabili implicarea limfonodulilor sau a altor organe aflate la distanță
• STADIUL III
• Există dovada clinică a implicării limfonodulilor alături de o leziune primară de 4 cm sau mai mică
• Leziuni care au diametrul maxim peste 4 cm, chiar dacă nu sunt însoțite de limfonoduli palpabili
• STADIUL IV
• Leziuni foarte avansate, care depășesc limitele menționate ale leziunii primare cu afectarea certă a limfonodulilor, sau
orice tumoră indiferent de diametru, dar care infiltrează țesuturile vecine
FORME ANATOMO-CLINICE DE DEBUT
ALE TUMORILOR MALIGNE ORALE
• Forma ulcerativă
• Debutează sub forma unor leziuni ulcerative, de mici dimensiuni, pe fond de leucoplazie,
eritroplazie sau leuco-eritroplazie
• Fundul ulcerației are aspect granular și este acoperit de sfacele necrotice sau cruste hemoragice
• Marginile ulcerației sunt rulate spre interior, cu versantul extern neted, congestiv, și versantul
intern anfractuos
• Baza ulcerației este mai exstinsă în țesuturile învecinate, de consistență fermă și cu limite
imprecise
• Fundul ulcerației are un aspect granular
• Leziunile sunt nedureroase inițial, durerea ulterioară fiind dată de suprainfectare
FORME ANATOMO-CLINICE DE DEBUT
ALE TUMORILOR MALIGNE ORALE
• Forma vegetantă (exofitică)
• Leziuni proeminente, burjonate, cu aspect conopidiform, uneori dificil de diferențiat de masele
polipoide benigne
• Suprafața leziunii este brăzdată de șanțuri cu aspect ulcerativ-fisural, alternând cu zone
ulecrative, acoperite cu depozite fibrinoase, care sângerează spontan sau la palpare
• Baza leziunii are consistență fermă, fără limite precise
• Forma infiltrativă, nodulară (endofitică)
• Specific formelor tumorale cu debut la nivelul glandelor salivare mici
• Nodul dezvoltat submucos, cu mucoasa acoperitoare inițial intactă
• La palpare, formațiunea are consistență fermă și limite imprecise în profunzime
• Creștere predominant infiltrativă, care invadează țesuturile înconjurătoare
• În forme avansate, mucoasa ulcerează
FORME ANATOMO-CLINICE ÎN PERIOADA
DE STARE ALE TUMORILOR MALIGNE
ORALE
• Trecerea tumorilor maligne ale părților moi orale către perioada de stare se caracterizează
prin indurarea bazei leziunii și infiltrarea difuză, cu fixarea formațiunii. Aria perilezională
este congestivă și tumefiată
• Inițial durerea are intensitate moderată și se declanșează cu mișcările funcționale
• Ulterior, durerea iradiază și se accentuează ca intensitate
• La nivelul leziunii apare hemoragie spontană sau provocată de actele funcționale
ORALE
• Forma ulcero-distructivă
• Leziune de tip ulcerativ, cu margini neregulate, evazate și reliefate
• Marginile sunt rulate spre interior și prezintă un versant extern neted, congestiv, și un versant
intern ulcerat, anfractuos
• Fundul ulcerației este murdar, acoperit cu sfacele fibrino-leucocitare, sub care se găsesc muguri
cărnoși, cu aspect hemoragic
• Din cauza suprainfecției, leziunea este fetidă și sângerează la cele mai mici traumatisme
• Baza tumorală are consistență crescută, se întinde în profunzime și nu are limite precise
• Regiunea perilezională este tumefiată, infiltratul este mai mult sau mai puțin extins, iar bolnavul
acuză dureri la presiune sau spontane, accentuate în decursul acetelor funcționale
• În cazul tumorilor de limbă, aceasta își pierde mobilitatea, având tendință de fixare
ORALE
• Forma ulcero-vegetantă
• Apare pe un fond ulcerativ o formațiune cu aspect vegetant, conopidiform, cu margini tumorale
reliefate, sub forma unui burelet
• Suprafața tumorală este brăzdată de șanțuri mai mult sau mai puțin adânci, acoperite parțial cu
depozite fibrino-leucocitare, murdare, fetide
• Baza de implantare este fermă, infiltrativă, fără limite precise, de obicei mai extinsă decât
formațiunea tumorală aparentă la examenul clinic
• Forma infiltrativ-difuză și forma scleroasă
• Deformarea regiunii în totalitate
• În stadii avansate, efracționează mucoasa, determinând zone ulcerative ce alternează cu zone
tumorale infiltrative
• La palpare, are consistență fermă, durerea fiind spontană și accentuată de actele funcționale
TUMORILE MALIGNE ALE BUZELOR
ASPECTE CLINICE
• Debut
• Formă ulcerativă
• Formă superficială
• Formă nodulară
• De obicei localizare paramediană
• Formă ulcero-distructivă
• Formă ulcero-vegetantă
• Formă „terebrantă” (stadiu foarte
avansat)
DIAGNOSTIC
DIFERENȚIAL
• Ulcerații mecanice
• Leziuni datorate unor arsuri
• Ulcerații herpetice
• Ulcerații tuberculoase
• Șancrul primar
• Cheilite microbiene sau chimice
• Tumori benigne ale buzelor
EVOLUȚIE
• În general lentă
• Adenopatii metastatice loco-regionale
• Afectare osoasă de vecinătate
• Metastaze la distanță
• Stare generală afectată în stadiile tardive
• Se extind și invadează părțile moi labio-
geniene, vestibulul bucal, arcul osos mentonier
• Afectarea osoasă se poate produce direct, prin
invazia osului din aproape în aproape, sau
indirect, prin adenopatie secundară
TUMORILE MALIGNE ALE LIMBII ȘI
PLANȘEULUI BUCAL
DEBUTUL
• Formă nodulară (intraparenchimatoasă)
• Localizare frecventă la nivelul marginilor porțiunii
mobile, pe fața ventrală și în șanțul pelvilingual,
mai rar pe vâr sau pe fața dorsală
• La nivelul palnșeului, se situează paramedian în
porțiunea anterioară a acestuia, sub formă de
leziune ulcerativă, mai rar proliferativă
PERIOADA DE STARE
• Forma ulcero-distructivă
• Forma ulcero-vegetantă
• Forma infiltrativă, scleroasă (schiroasă)
• Ulcerații traumatice
• Afte bucale
• Ulcerația tuberculoasă (șancru primar)
• Sifilisul primar
• Tumori benigne
• Chisturi ale planșeului bucal
• Litiaza canalului Wharton
• Abcesul limbii, abcesul lojei sublinguale, abcesul zonei
submandibulare cu evoluție în recessus, flegmonul
planșeului bucal
EVOLUȚIE
• De regulă rapidă, cu invazia țesuturilor
din aproape în aproape și extinderea
către amigdale, vălul palatin, mandibulă
• Durerea apare precoce și se
accentuează pe măsura creșterii și
invaziei tumorale
• Limitarea actelor funcționale, putându-
se ajunge chiar la anciloză pelvi-linguală
• Adenopatia apare precoce
TRATAMENT
• Pelvectomia simplî
• Pelviglosectomia
• Pelvigingivectomia
• Pelvi-gloso-mandibulectomia cu sau fără întreruperea
continuității osoase
TUMORILE MALIGNE ALE MUCOASEI JUGALE
DEBUT
• Debut
• Formă vegetantă
• Afte bucale
• Ulcerația tuberucloasă (șancru primar)
• Ulcerațiile sifilitice
• Tumori benigne
• Litiaza canalului Stenon
• Abcesul genian, adenita geniană
EVOLUȚIE
• Apare durere și trismus în momentul în care
tumora infiltrează maseterul și pterigoidienii
• Masticație dificilă, dureroasă
• Hemoragie minoră la nivelul mugurilor tumorali
cu fiecare act masticator
• Adenopatia apare precoce
TRATAMENT
• Extripare
• Reconstrucție
TUMORILE MALIGNE ALE COMISURII
INTERMAXILARE
TRIGONUL RETROMOLAR
ASPECTE CLINICE
• Debut ulcerativ sau nodular (interstițial)
• Trismus, durere în actul funcțional
• Hipersalivație reflexă și halenă fetidă
• Leziuni specifice
• Tumori benigne
• Abces maseterin
• Evoluția și prognostic rezervat (evoluție rapidă, către regiunea amigdaliană, spațiul
pterigomandibular, ramul mandibulei și caracter metastazant loco-regional)
TUMORILE MALIGNE ALE MUCOASEI
GINGIVALE
ASPECTE CLINICE
• Debut
DIAGNOSTIC
DIFERENȚIAL ȘI
EVOLUȚIE
• Ulcerații mecanice, herpetice sau aftoase
• Ulcerații specifice
• Tumori de granulație specifice – epulide
• Tumori benigne ale mucoasei crestei alveolare
• Tumori benigne sau maligne cu debut endoosos
• Evoluție
• Invazia osului alveolar subiacent
• Prognostic mai rezervat la mandibulă (mai
limfofile)
TUMORILE FIBROMUCOASEI PALATULUI DUR
ASPECTE CLINICE
• Debut
• Nodul interstițial
• Eroziune sau ulcerație superficială
• Formă vegetantă, verucoasă
• Semne dentare → odontalgii, mobilitate
• Semne sinuzale → rinoree sero-purulentă, epistaxis,
tulburări de sensibilitate la nivelul n. infraorbitar
• Formele ulcerative
• Ulcerații traumatice, termice etc.
• Ulcerații specifice
• Afte bucale
• Sarcomul Kaposi
• Formele vegetante
• Tumori benigne ale mucoasei palatului dur
• Tumori benigne ale glandelor salivare mici
• Torus palatin
EVOLUȚIE
• Extensia în fosa pterigomaxilară → dureri similare
sinuzitelor maxilo-etmoido-frontale
• Tulburări de fonație și masticație
• Metastaze ganglionare
• Limfofilie scăzută
• Prognostic mai bun decât al celorlalte tumori maligne
ale părților moi orale
TUMORILE MALIGNE ALE VĂLULUI PALATIN
ASPECTE CLINICE
• Debut
• Leziune ulcerativă
• Forma ulcero-distructivă → de obicei la jumătatea vălului
palatin
• Forma ulcero-vegetantă → situată pe o bază largă de
implantare, cu aspect conopididiform
• Forma infiltrativă → aspectul unei infiltrații difuze a
palatului moale
ASPECTE CLINICE
• Afectare funcțională
• Durere
• Sialoree reflexă
• Odinofagie
• Reflux oro-nazal
• Rinolalie
• Halenă fetidă
• Adenopatie loco-regională
• Prognostic rezervat (caracter invaziv difus și metastazant
loco-regional și la distanță)
VII. CANCERE
MAXILARE
TUMORILE MALIGNE ALE ETAJULUI MIJLOCIU
AL FEȚEI
TUMORILE MALIGNE DE
INFRASTRUCTURĂ TIP CARCINOM
• Debut
• Ulcerație a gingivo-mucoasei crestei alveolare, frecvent pe
versantul vestibular
• Defecte osoase crateriforme, perforând uneori podeaua sinusului
maxilar
• Durerile devin violente și iradiate în hemicraniu odată cu invazia
structurilor profunde
• Evuloție → extindere → invadează osul și chiar sinusul maxilar
• Radiologic
• Debut → demineralizare neomogenă
• Perioada de stare → distrucție osoasă cu margini neregulate,
zimțate, în care dinții par a fi suspendați
TUMORILE MALIGNE DE
INFRASTRUCTURĂ TIP SARCOM
• Debut
• Nespecific, asimptomatic
• Dureri nevralgiforme, odontalgii, mobilitate dentară
• Asimetrie facială datorată unei deformări osoase
• Evoluție
• Tumora efracționează corticala și se exteriorizează în vestibul sau în palat
• Evoluție rapidă, caracter vegetant, polilobat, acoperind dinții și sângerând la cele mai mici
traumatisme
• Epulis, tumoră cu mieloplaxe, osteodistrofii
TUMORILE MALIGNE DE
MEZOSTRUCTURĂ TIP CARCINOM
• Punct de plecare → mucoasa sinusului maxilar, extinderea proceselor tumorale maligne din
infrastructură, extinderea unui proces tumoral malign al tegumentelor etajului mijlociu
• Debut
• Nespecific
• Secreții serosanguinolente sau seropurulente pe una din narine
• Dureri și mobilitate dentară (contraindicată extracția!!!)
• Tumora erodează pereții osoși ai sinusului maxilar, invadând vestibulul, mucoasa palatinală sau jugală
• Aspect ulcero-vegetant, cu tendință de invazie progresivă spre fosele nazale, orbită, spațiul
pterigomaxilar sau baza craniului
• Rinoscopia anterioar → muguri cărnoși tumorali în meatul mijlociu
• Semn caracteristi → hipoestezia n. infraorbitar
TUMORILE MALIGNE DE
MEZOSTRUCTURĂ TIP CARCINOM
• Radiologic → valoare omogenă a sinusului maxilar, cu interesarea pereților osoși, unde sunt
prezente distrucții osoase cu contur neregulat, zimțat, fără limite precise
• Sinuzita odontogenă
• Osteita sau osteomielita maxilarului superior
• Tumora cu mieloplaxe
• Sarcoame
TUMORILE MALIGNE DE
MEZOSTRUCTURĂ TIP SARCOM
• Debut
• Oligosimptomatic
• Scurgeri serosanguinolente unilaterale, fetide
• Mobilitate dentară + dureri iradiate în hemicraniu
• Asimetrie facială dată de evoluția excesivă a procesului tumoral
• Inviazia țesuturilor de vecinătate → semne oclulare (edem palpebral, chemozis, nevralgii de tip
oftalmic), fenomene de obstrucție nazală, epistaxis și deformări ale piramidei nazale
• Tegumente infiltrate tumoral, aderente la os, de culoare roșie-violacee
• Se exteriorizează în cavitatea orală ca o tumoră vegetantă
• Evoluție rapidă, prognositc sever
• Radiologic → opacifierea sinusului cu distrucția pereților osoși
TUMORILE MALIGNE DE
SUPRASTRUCTURĂ TIP CARCINOM
• Debut
• În unghiul supero-intern al sinusului maxilar sau în celulele etmoidale anterioare
• Semne sinuzale similare celor din tumorile de mezostructură
• Semne oculare → diplopie, exoftalmie, diminuarea acuității vizuale sau chiar amauroză
• Tumora se exteriorizează la nivelul pleoapelor și la unghiul intern al orbitei
• Tegumente roșii-violace, ulcerate
• Evoluție extensivă, rapidă, către baza craniului, la nivelul lamei ciuruite a etmoidului
• Radiologic
• Demineralizare difuză a conturului orbitar
• Opacifierea porțiunii supero-interne a sinusului maxilar
• Distrucția pereților obito-etmoid-sinuzali, cu contur crenelat și limite imprecise
• Interesare precoce a limfonodulilor, cu afectarea în principal a nivelelor cervicale I și II
TUMORILE MALIGNE DE
SUPRASTRUCTURĂ TIP SARCOM
• Debut
• Semne indirecte, ca și în cazul carcinoamelor
• Erodează în întregime osul și invadează părțile moi
TUMORILE MALIGNE ALE MANDIBULEI
TUMORILE MALIGNE PRIMARE DE
ORIGINE MEZENCHIMALĂ
• Tipuri • Perioada de stare
• Osteosarcomul • Deformarea corticalei, cu suprafață neregulată și
• Sarcomul Ewing consistență variabilă
• Sarcomul periostak • După efracționare, tumora se extinde spre părțile
moi învecinate
• Codnrosarcomul
• Intraoral → masă tumorală cu aspect vegetant,
• Condrosarcomul mezenchimal conopidiform, care ocupă vestibulul sau șanțul
• Angiosarcomul mandibulolingual
• Fibrosarcomul • Sângerează spontan sau la traumatisme mici și
provoacă tulburări funcționale
• Debut
• Dureri de intensitate mare, iradiate în hemicraniu
• Dureri nevralgiforme, mobilitate dentară, fără
semne de implicare odonto-parodontală • Radiologic → aspecte diverse în funcție de forma
anatomo-patologică → radioopacități
neomogene, cu caracter neregulat (în „rază de
soare” în osteosarcom, „foaie de ceapă” în
sarcomul Ewing)
TUMORI MALIGNE PRIMARE
ODONTOGENE
• Carcionoame odontogene
• Origine
• Transformarea malignă a unui ameloblastom
• Direct din resturile epiteliului odontogen
• Din membrana epitelială a chisturilor odontogene
• Semne de malingizare nespecifice și oligosimptomatice pe o perioadă de timp îndelungată
• Radiologic
• Forme de evoluție lentă → radiotransparență relativ bine delimitată
• Forme de evoluție rapidă → radiotransparență difuză, cu margini zimțate, neregulate
TUMORI MALIGNE PRIMARE
ODONTOGENE
• Sarcoame odontogene
• Forme diverse
• Sarcom ameloblastic
• Fibrodentinosarcom ameloblastic
• Fibroodontosarcom ameloblastic
• Carcinosarcoame odontogene
VIII. AFECȚIUNILE
ARTICULAȚIEI
TEMPORO-
MADNIBULARE
LUXAȚIA ANTERIOARĂ
SIMPTOMATOLOGIE
• Durere puternică + cracment intraarticular →
imposibilitatea închiderii gurii
• Tulburări funcționale → incontinență saliară,
masticație imposbilă, fonație și deglutiție dificile
• Luxația bilaterală
• Gura parțial deschisă, cu mandibula protruzată
• Inocluzie verticală frontală, cu contact pe ultimii
molari, linia interincisivă nedeplasată
• Depresiune pretragiană
• Condilul poate fi palpat sub arcada temporo-
zigomatică
• Obraji turtiți și alungiți
SIMPTOMATOLOGIE
• Luxația unilaterală
• Gura mai puțin deschisă
• Contact între mlari doar pe partea afectată
• Linia interincisivă deplasată contralateral
• Obrazul turtit și alungit de partea afectată și relaxat de
partea opusă
• Fractura subcondiliană
• Contractura spastică a manductorilor
• Paralizii faciale
• Tratament → reducerea luxației prin tehnica Nelaton sau
Valerian Popescu → bandaj mento-cefalic sau ligaturi
interdentare tip Ivy timp de 24 h → alimentație lichidă și
limitarea mișcărilor mandibulare timp de o săptămână
LUXAȚIA POSTERIOARĂ
SIMPTOMATOLOGIE
• Mișcări mandibulare absente
• Otoragie cu scăderea acuității auditive
• Gură întredeschisă la 1-2 cm
• Retrognatism mandibular cu inocluzie sagitală frontală
• Obraji turtiți
• Depresiune pretragiană, condili palpabili în conductul
auditiv extern
• Dacă peretele anterior al conductului auditiv extern este
fractura, gaura este închisă iar iar incisivii inferiori sunt în
contact cu mucoasa palatinală
TRATAMENT
• Reducerea luxației
• Se aplică policele pe mandibulă în șanțurile vestibulare,
din zona laterală
• Se exercită o presiune în jos urmată de o tracțiune
anterioară a mandibulei
• După reducere se aplică bandaj mentocefalic timp de 24
de ore pentru a preeni reluxarea
• Alimentație semilichidă și limitarea mișcărilor
mandibulare pentru o săptămână
• Se pot produce complicații septice dacă s-au înfundat
pereții conductului auditiv extern → dispensarizare
ANCHILOZA TEMPORO-MANDIBULARĂ
ANCHILOZA
INTRACAPSULARĂ
• Imposibilitatea permanentă a
deschiderii gurii
• Asimetrie facială
• Anchiloza intracapsulară unilaterală
• Menton retrudat
• Linia interincisivă deviată de
partea bolnavă
• Mișcarea de lateralitate diminuată
de partea sănătoasă
• Hemimandibula afectată poate fi
hipoplazică, dar pare bombată
• Obraz relaxat de partea afectată
ANCHILOZA
INTRACAPSULARĂ
• Anchiloza intracapsulară bilaterală
• Relief mentonier șters
• Bărbie mult retrudată
• Profil caracteristic de „pasăre”
• Hipoplazie bilaterală a mandibulei
• Hipotrofie maseterină și hipertonia musculaturii
suprahioidiane
ANCHILOZA EXTRACAPSULARĂ
• Limitarea parțială dar permanentă a deschiderii gurii
• Devierea mandibulei de partea afectată
• Mișcări de protruzie și lateralitate posibile dar reduse ca amplitudine
• Asimetria facială este mai redusă comparativ cu cea din anchiloza intracapsulară
• Tratament
• Anchiloza intracapsulară → artroplastie
• Anchiloza extracapsulară → îndepărtarea cauzei + mecanoterapie + fizioterapie
IX. AFECȚIUNI ALE
GLANDELOR
SALIVARE
LITIAZA SALIVARĂ
• Prezența calculilor salivari

• Tumefacția glandei afectate
• Colici salivare
• Abces salivar (în suprainfectări)
• Localizări
• Glandele submandibulare
• Glandele sublinguale
• Glanda parotidă
• Glandele salivare accesorii
SINDROMUL SJOGREN
• Sd Sjogren primar
• Xeroftalmie
• Xerostomie
• Mărirea de volum a glandelor parotide
• Sd Sjogren secundar
• Sindromul sicca = xerostomie +
keratoconjunctivită
• Simptome oculare – senzație de uscăciune a
ochilor sau de „nisip în ochi”, zilnică, pe o
perioadă de mai mult de 3 luni
• Simtpome orale – senzație persistentă de
uscăciune a gurii, pe o perioadă mai lungă de 3
luni, sau tumefacția persistentă a gladenlor
salivare
ADENOMUL PLEOMORF
• Tumoră mixtă
• Se localizează cel mai des la parotidă
• Debut nodular, cu deformarea discretă a regiunii
• Este nedureros și mai mult sau mai puțin mobil pe
planurile subiacente, în funcție de profunzimea
localizării
• Tegumente acoperitoare nemodificate clinic și nu aderă
la formațiunea tumorală
ADENOMUL PLEOMORF
• Starea generală nu este influențată, putând apărea

uneori disfagia (localizări profunde în parotidă cu
bombare în laterofaringe)
• Evoluție lentă, progresivă, fără durere, tulburări
funcționale sau adenopatii
• Poate ajunge la dimensiuni importante, deformând în
totalitate regiunea
• Poate fi prezentă o discretă senzație de tensiune loco-
regională
• Suprafața tumorală are uneori contur polilobat,
tomura rămânând mobilă pe planurile superficiale și
profunde
CHISTADENOLIMFOMUL
PAPILAR (TUMORA WARTHIN)
• Tumoră benignă cu caracter chistic, care afectează
aproape exclusiv parotidele
• Debut nodular nedureros, de consistență fermă sau
renitentă și cu creștere lentă
• Poate avea caracter multifocal la nivelul aceleiași glande
și poate afecta glandele bilateral
• Tumora este încapsulată, bine delimitată, cu aspect
polichistic septat, cu conținut clar, mucoid sau semisolid,
de culoare maronie
X. DESPICĂTURILE
ORO-MAXILO-
FACIALE
CLASIFICĂRI
• Clasificarea Veau a Despicăturilor Labiale • Clasificarea Veau a Despicăturilor Palatine
• DLc – despicătură labială “cicatricială” • DPs – despicătură palatină submucoasă
• DLUS – despicătură labială unilaterală • DPSs – despicătură palatină simplă cu
simplă staphiloschisis
• DLUT – despicătură labială unilaterală • DPSu+s – despicătură palatină simplă cu
totală urano-staphiloschisis
• DLBS – despicătură labială bilaterală • DPUT – despicătură palatină unilaterală
simetrică totală
• DLBA – despicătură labială bilaterală • DPBT – despicătură palatină bilaterală
asimetrică totală
• DLBT – despicătură labială bilaterală • DPC – despicătură palatină centrală
totală • DPA – despicătura procesului alveolar
• DLC – despicătură labială centrală
CLASIFICAREA VALERIAN POPESCU
Despicături parțiale Despicături parțiale
anterioare posterioare Despicături
• Incomplete (uni sau bilaterale) • Incomplete

• Gradul 1 – despicătura
• Asociate
afectează părțile moi ale buzei, • Gradul 1 – despicătura afectează
putând fi simple schițe numai lueta
• Gradul 2 – despicătura afectează
• Gradul 2 – despicătura
atât lueta cât și vălul palatin • Totale
afectează buza superioară în
totalitate și pragul narinar • unilaterale
• bilaterale
• Complete → interesează
• Complete (uni sau bilaterale) →
interesează buza superioară în integral bolta palatină, vălul
totalitate, pragul narinar și și lueta
procesul alveolar
CLASIFICAREA
LAHSAL
• L = right Lip (hemibuza dreaptă);
• A = right Alveolus (procesul
alveolar de partea dreaptă);
• H = Hard palate (palatul dur);
• S = Soft palate (palatul moale;
vălul palatin);
• A = left Alveolus (procesul alveolar
de partea stângă);
• L = left Lip (hemibuza stângă).

Omf 6 Final PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Omf 6 Final PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CHIRURGIE ORO- Medicină Dentară – Anul VI

• Forma difuză a procesului supurativ cu caracter extensiv.

• Adenită voluminoasă → tratament chirurgical cu incizie plasată decliv

• Supurațiile extinse în întreg spațiu fascial se tratează ca o supurație

3. Faza de calus osos 4. Remodelarea osoasă

• B (Breathing) – respirație asistată prin

• Perforațiile bolții palatine

• Formațiune tumorală cu creștere exofitică,

• Hemangioamele superficiale tegumentare

• De cele mai multe ori, la vârsta de 5 ani,

• Leucoplazia omogenă este expresia

• METASTAZE LA DISTANȚĂ (M)

• TUMORA REZIDUALĂ (R)

• Prezența calculilor salivari

• Starea generală nu este influențată, putând apărea

• Incomplete (uni sau bilaterale) • Incomplete

S-ar putea să vă placă și