LEZIUNI CELULARE

SI EXTRACELULARE
LEZIUNI CELULARE

 LEZIUNI CELULARE REVERSIBILE ACUTE

 degenerescenta hidropica
 LEZIUNI CELULARE REVERSIBILE CRONICE
 Adaptari ale cresterii celulare
 Hipertrofia si hiperplazia
 Atrofia
 Acumulari intracelulare lipidice
 Steatoza
 Colesteroza
 Acumulari de pigmenti endogeni
 Sindrom icteric
 Hemosideroza localizata
ACUMULARI EXTRACELULARE
DE PROTEINE
 HIALINOZA
 Nefroangioscleroza benigna
 Hialinoza capsulei splenice
 AMILOIDOZA
 Amiloidoza renala
 Amiloidoza hepatica
CALCIFICARI PATOLOGICE

 CALCIFICARI METASTATICE
 CALCIFICARI DISTROFICE
 Placa de ateroscleroza calcificata
 Nodul tuberculos calcificat
LEZIUNI CELULARE

 Statusul morfologic celular normal in conditii

fiziologice, poate fi modificat fie sub actiunea unor
stimul fiziologici de intensitate sau durata
exagerate, fie sub actiunea unor agenti patologici
de intensitate variabila.
 Rezultatul este aparitia leziunilor celulare, initial cu
caracter reversibil, ulterior insa, prin persistenta
sau nivelul ridicat al agentului agresor, devin
ireversibile, soldandu-se cu moartea celulara.
LEZIUNI CELULARE
REVERSIBILE ACUTE

 Degenerescenta vacuolara si hidropica:

 apare cand celula nu mai poate mentine
echilibrul hidroionic;
 reprezinta prima manifestare in aproape toate
tipurile de agresiune celulara;
 aspectele morfologice microscopice, determinate
de hiperhidratarea celulara, variaza de la
vacuolizarea fina a citoplasmei (degenerescenta
vacuolara) pana la grade extreme, in care
citoplasma este complet necolorata pe sectiunea
microscopica (degenerescenta hidropica).
Degenerescenta hidropica
 Macroscopie:
 orgnele afectate sunt marite in volum , palide, de
consistenta friabila, cu aspect de carne fiarta (ex.
Rinichi, ficat).
 Microscopie:
 sectiune prin ficat (coloratie HE)
 celule hepatice tumefiate, cu diferite grade de
hiperhidratare cito-plasmatica (de la aspect fin
vacuolizat, palid, pana la necolorare completa, aspect
clar)
 sinusoide comprimate datorita maririi de volum a
hepatocitelor
 nucleii hepatocitelor pastrati.
 Microscopie electronica:
 dilatarea cisternelor reticulului endoplasmatic neted si
rugos, cu detasarea ribozomilor.
LEZIUNI CELULARE REVERSIBILE
CRONICE

 Adaptari ale cresterii celulare:

 pot apare in conditii fiziologice sau
patologice;
 reprezinta un status celular intermediar
intre celula normala si cea lezata.
Hipertrofia si hiperplazia
 Hipetrofia
= marire de volum a celulelor si respectiv, a tesutului sau
organului, fara multiplicare celulara
 Hiperplazia
= marire de volum a unui tesut sau organ prin multiplicarea
celulelor componente
 Pot fi:
 adaptativa
 compensatorie
 cauza endocrina
Frecvent, cele doua procese coexista.
 Producerea unui sau altuia din cele doua procese depinde si de
natura celulelor tinta pentru stimulul respectiv:
 celulele permanente nu se pot multiplica, singura posibilitate
adaptativa fiind hipertrofia (ex.hipertrofia cardiaca sau a muschilor
scheletici), celulele labile si in anumite conditii si cele stabile sunt
capabile de multiplicare putand suferi modificari atat hipertrofice,
cat si hiperplazice.
Hipertrofia concentrica a
ventriculului stang
Cea mai frecventa cauza: HTA.
 Macroscopie
(sectiune transversala si longitudinala):
 grosimea peretelui VS mult crescuta (peste 3 cm;
normal=1,5 cm), cavitatea ventriculara stanga
micsorata (fig. II-2). Greutatea cordului poate atinge
800 gr (normal 350 gr)
 Microscopie:
Sectiune pe miocard (coloratie HE)
 diametrul transversal al fibrelor miocardice marit
 nuclei de volum crescut (nucleomegalie),
hipercromatici, cu contur neregulat
 Microscopie electronica:
 Reticul endoplasmatic proeminent si miofibrile mai
numeroase, mitocondrii gigante.
Hiperplazia de prostata
determina un obstacol in calea eliminarii urinei
prin comprimarea uretrei prostatice
 cauza:
 dezechilibrul in raportul androgen/estrogeni rezultand
hiperstimularea estrogenica a prostatei.
 Macroscopie:
 Hipertrofia musculaturii vezicale (obstacol
incmplet):
 pereti vezicali ingrosati, colonete muscuklare reliefate
(vezica de lupta)
 Globul vezical (obstacol complet):
 vezica urinara mult dilatata prin acumularea urinii, pereti
vezicali subtiati (atrofiati prin com-presiune),
semitransparenti -
ATROFIA
Definitie:
micsorarea de volum a unui tesut sau organ anterior normal
dezvoltat prin scaderea volumului si/sau a numarului celulelor
componente;
se va diferentia de hipoplazie in care volmului redus al tesutului
sau organului este urmare a unei insuficiente dezvoltari
embrionare.
 Atrofia poate fi:
 fiziologica
 (ex. atrofie uterina la menopauza, atrofia timusului dupa
pubertate)
 patologica
 de diferite cauze:
 reducere functionala (ex: atrofia musculaturii scheletice a membrelor
imobilizate);
 pierderea inervatiei (ex: in paralizii);
 scaderea aportului de sange/oxigen,
 prin presiune (ex.atrofia vezicala);
 prin insuficienta endocrina.
ATROFIA - Exemple
 Hidrocefalia
 acumularea de LCR in sistemul ventricular cerebral)
 Macroscopie:
Sectiune longitudinala si transversala prin creier:
 ventriculul IV mult dilatat, parenchim cerebral atrofiat, subtiat,
prin compresiunea exercitata de acumularea de LCR. (fig II-5)
 Hidronefroza
 (dilatarea sistemului pielocaliceal prin acumularea urinii)
 Macroscopie
 Sectiune sagitala prin rinichi:
 calice si pelvis renale mult dilatate.
 In pelvisul renal, prezenta unui calcul ramificat (coraliform) care
determina un obstacol in eliminarea urinii.
 Sectiune sagitala prin ambii rinichi
 un rinichi cu hidronefroza, sistem pielocaliceal dilatat;
 al doilea rinichi de dimensiuni reduse prin incompleta dezvoltare
(hipoplazie) cu leziuni asociate de inflamatie tuberculoasa.
 Globul vezical (descris anterior).
Acumulari lipidice intracelulare

Lipidele in organism sunt de trei categorii:

 trigliceride (TG) sau lipide neutre
 colesterol
 lipide complexe.
 trigliceride (TG)
sunt elemente energetice esentiale ale metabolismului
celular
 colesterolul si lipidele complexe
sunt elemente de structura.
STEATOZA

Definitie:
acumulare excesiva de TG in citoplasma
celulelor care in mod normal nu contin acest
metabolit.
 gradele moderate de steatoza sunt
reversibile, steatoza severa devine
ireversibila
 frecvent apare in ficat (organ implicat in
metabolismul lipidic), dar poate apare si in
cord, muschi , rinichi.
Steatoza - Exemple
 Steatoza hepatica
 Macroscopie:
 in steatoza difuza, ficat marit de volum (hepatomegalie), de culoare
galbena, difuza, cu margini rotunjite si consistenta moale.
 Microscopie: (coloratie HE):
 citoplasma hepatocitelor
 ocupata de numeroase vacuole optic goale cu limite distincte (in raport
cu dimensiunea acestora, steatoza poate fi micro sau macroveziculara).
 Vacuolele reprezinta locul ocupat de TG (solvite in timpul
prelucrarii prin includere la parafina a materialului histologic).
 In stadii avansate vacuolele pot fuziona intr-o singura vacuola de
dimensiuni mari ce ocupa in intregime corpul celular, celula capatand
aspectul unui adipocit.
 Alteori, distructia membranelor citoplasmatice determina fuzionarea
lipidelor cu formarea de chisturi lipidice.
 coloratii spaciale (ex Negru Sudan) pe sectiunile de criostat,
 colorate efectiv cu negru Sudan, lipidele apar ca picaturi de culoare
neagra in citoplasma hepatocitelor.
COLESTEROLOZA
Definitie:
 prezenta in corion a plajelor de macrofage care au
fagocitat colesterolul reabsorbit la nivelul mucoasei
veziculare.

Colesterolaza veziculei biliare

 Macroscopie:
 numeroase mici proeminente de culoare galbena
(akene), care pe fondul congestiv al mucoasei, dau
aspectul caracteristic de “vezicula fraga”.
 Microscopie:
 faldurile mucoasei veziculare sunt largite prin
acumularea in corion, sub epiteliul de suprafata, a
histocitelor incarcate cu colesterol fagocitar (celule
voluminoase, rotunde sau poliedrice, cu nuclei mici
hipercromatici si citoplasma spumoasa, fie reticulata,
palida - celule xantice
Acumulari de pigmenti
endogeni

Pigmentii (substante colorate)

pot fi de natura :
 exogena (pigmentul antracotic)
 endogena (pigmenti biliari, hemosiderina).
Icterul

Definitie:
coloratia galbena a sclerelor si tegumentelor, datorita
hiperbilirubinemiei (bilirubina serica >1,2 mg/dl)
Icterul poate fi:
 hemolitic
 datorat distructiei hematiilor
 bilirubina indirecta crescuta
 Colestatic
 prin staza biliara determinata de: obstructii, sarcina,
unele medicamente
 bilirubina directa crescuta
 Hepatocelular
 prin boli ce afecteaza ficatul
 ambele fractiuni ale bilirubinei sunt crescute
Icterul - Exemple

Ficat icteric
 Macroscopie:
 parenchim hepatic cu aspect galben-verzui
difuz; colorantul trece si in lichidul fixator.
 Microscopie:
trombi biliari (coloratia HE)
 canale biliare mici continand mase condensate
de bila, de culoare brun-verzui (trombi biliari),
aspect caracteristic pentru icterul colestatic.
HEMOSIDEROZA
 Hemosiderina
 reprezinta forma de stocare a fierului in
organism ca agregate de feritina (Fe si
apoferitina care alcatuiesc terrade evidentiabile
in microscopie elecronica).
 in coloratia HE apare un pigment galben-brun
 reactia de identificare este reactia Perls Albastru de
Prusia (tratarea sectiunilor cu ferocianura de potasiu
si acid clorhidric determina aparitia ferocianurii ferice
– compus insolubil colorat albastru.
 distructia locala exagerata a eritrocitelor
determina aparitia hemosiderozei localizate.
HEMOSIDEROZA - Exemple
Congestia pasiva in pulmon (induratia bruna)
 Macroscopie:
 pulmon de culoare brun-inchisa,
 consistenta crescuta:
 ganglionii de drenaj (din hil) de culoare brun-inchisa.
 Microscopie:
 Sectiune prin pulmon (coloratia HE)
 peretii alveolari cu capilare dilatate, pline cu sange
 in lumenul alveolar, prezenta de macrofage incarcate cu
pigment granular, galben-brun de hemosiderina
(eritrocitele extravazate in lumenul alveolar sunt lizate si
apoi fagocitate de catre macrofage alveolare, care prin
actiunea enzimelor lizozomale transforma hemoglobina in
hemosiderina).
 Sectiune prin pulmon (reactia Perls)
 in interiorul alveolelor pulmonare, prezenta de macrofage
incarcate cu pigment granular albastru de hemosiderina.
ACUMULARI EXTRACELULARE
DE PROTEINE
 HIALINOZA
 Hialinul
este un material proteic cu structura biochimica
diferita, care se poate acumula intra sau
extracelular si, care , micrscopic in coloratiile
uzuale (HE) apare omogen, fara structura,
eozinofil.
HIALINOZA - Exemple
Hialinoscleroza arteriolei aferente (Nefroangioscleroza benigna)

 (sectiune prin rinichi, coloratia HE)

 Macroscopie:
 rinichi atrofiati, palizi, cu suprafata externa (dupa decapsulare)
fin glanulata
 sectiune sagitala: corticala palida, atrofiata;
 hiperplazia tesutului adipos din hil.
 Microscopie:
 arteriolele aferente ale glomerulilor cu perete ingrosat,
omogenizat, eozinofil (hialinizare) si lumenul corespunzator
stenozat.
 glomeruli in diferite stadii de fibroza si hialinizare, pana la
transfor-marea completa in structuri sferice, omogen
eozinofile, fara structura si nefunctionale.
 tubii corespunzatori glomerulilor afectati sunt atrofiati , sau
dispar fiind inlocuiti de mici cicatrici conjunctive (determinand
aspectul fin granulat extern).
 tubii nefronilor neafectati, sunt dilatati, cu cilindri hialini in
lumen
Hialinoza capsulei splenice
 Macroscopie:
 arii de ingrosare neuniforma a capsulei
splenice, cu aspect albicios, sticlos (splina
glisata).
AMILOIDOZA
Defintie:
grup de boli care au in comun depunerea extracelulara
localizata, sau generalizata a amiloidului, poate fi
primara sau secundara.
 Amiloidul:
material proteic cu structura chimica variata, toate tipurile
fiind
caracterizate prin configuratie fibrilara beta-plisata.
 reactie de identificare:
 rosu Congo – amiloid colorat omogen in rosu,
 la examinarea sectiunilor colorate cu rosu Congo la
microscopul cu lumina polarizata, depunerile de amiloid apar
colorate verde stralucitor (fenomenul numit dicroism).
 Microscopie electronica
 fibrile neramificate care formeaza prin suprapunere o
textura sau fascicule.
Exemple Amiloidoza renala

 leziune comuna, frecventa in amiloidoza reactiva

(amiloidoza secundara)
 mai rara in amiloidoza determinata de discrazia imunocitului
B (amiloidoza primara).
 Macroscopie:
 rinichi usor marit de volum cu consistenta
cauciucata elastica, avand suprafata externa si de
sectiune cu aspect lucios si neted.
 Microscopie:
Sectiune prin rinichi (col. Rosu Congo)
 depozite de amiloid colorate in rosu, initial in
mezangiu si pe membrana bazala a capilarelor
glomerulare ulterior si in membranele bazale ale
tubilor renali si in peretii vaselor
Amiloidoza hepatica
(color Rosu Congo)

 depozite rosii de amiloid care apar

initial in spatiile Disse si care
progresiv, prin acumulare, vor
comprima sinusoidele si hepatocitele
 Cordoane de hepatocite mult
atrofiate prin compresiune, altele total
disparute si inlocuite prin depozite de
amiloid.
CALCIFICARILE TISULARE
PATOLOGICE
Sunt de 2 tipuri
 calcificari tisulare distrofice
 precipitare a sarurilor de calciu in tesuturi
lezate, in conditiile unei calcemii normale;
 calcificari tisulare metastatice
 precipitarea sarurilor de calciu in tesuturi
normale, in conditii de hipercalcemie.
 In coloratiile uzuale de calciu apar intens
hematoxifile (violet) prin tratarea sectiunilor cu
saruri de argint (reactia von Kossa) se coloreaza
in negru.
Exemplu
 Nodul tuberculos calcificat:
 leziune tuberculoasa nodulara, cu
diametru de aprox. 1 cm, localizat la
apexul pulmonar, cu aspect alb-cretos
 (leziune vindecata prin fibroza si
depunere de calciu).
Exemplu
 Placa aterosclerotica calcificata
 (sectiune longitudinala prin aorta)
 numeroase placi ATS reliefate in lumenul
arterei, unele acoperite de cruste rigide,
albicioase (asemanatoare cu coaja de ou);
 calcificare favorizeaza fisurarea si ruptura
placii