Sunteți pe pagina 1din 50

2.Necroza epiteliului tubilor renali contorţi.

Definiţia:Necroza este moartea localizată a celulelor şi ţesuturilor într-un


organism viu.
Tabloul microscopic:
-celulele epiteliale ale TCP şi TCD sunt tumefiate,nu conţin
nuclei,citoplasma este omogenizată,de culoare roz;
-lumenul tubilor este îngustat ,în unii din ei lipeşte complet din cauza
obturării cu mase de detritus celular.
-vasele sangvine sunt dilatate şi hiperemiate.
-structura celulară a glomerulilor,a anselor Henle şi a tubilor colectori se
păstrează.
Cauzele:
-tulburări hemodinamice(ischemia corticală a rinichilor)
-acţiunii toxice directe asupra nefrocitelor a diferitelor substanţe
chimice(biclorură de mercur,etilenglicol).
Modificările nucleului în necroză:nucleul se ratatinează,generînd condensarea cromatinei-cariopicnoza,se
fragmentează în blocuri-cariorexia şi se dizolvă în citoplasmă-carioliza.
Consecinţele necrozei:
-Regenerarea completa
-Organizarea (cicatrice) – t. conj
-Incapsularea (cazeioasa)
-Calcifierea (cazeioasa, ceroasa)
-Osificarea
-Formarea chisturilor(umeda)
-Sechestrarea
-Autoamputarea (gangreana uscata)
-Mumificarea
-Liza purulentă (umeda)

6.Infarct ischemic lienal (p.75)


Definiţia:
Infarctul- necroza unei porţiuni de organ sau a organului întreg cauzată
de întreruperea irigaţiei cu sânge, fiind o consecinţă a ischemiei .
Cauza: tromboza sau embolia arterei lienale.
-endocardita reumatismală verucoasă sau septică
-leucoze
-boala ischemică a cordului, boala hipertensivă etc..
Microscopic:
-o zonă necrotică amorfă, omogen-eozinofilă,
-celulele nu conţin nuclei (carioliză),
-conturul trabeculelor şi vaselor sanguine se păstrează.
-la periferia infarctului se constată infiltraţia cu leucocite
polimorfonucleare ca manifestare a inflamaţiei de demarcaţie, care
delimitează zona necrotizată. Ea este determinată de acţiunea nocivă
asupra ţesuturilor a substanţelor toxice eliberate din masele necrotice.
Macroscopic: -pe sectiune zone de culoare surie-galbuie
-de consistenta densa (necroza coagulativa)
-forma triunghiulara, baza orientata spre capsula, iar virful spre hil
-pe capsula depozite de fibrina
Complicaţii: are de obicei o evoluţie benignă, dar în unele cazuri poate
avea loc ruptura splinei cu hemoragie în cavitatea abdominală, abces,
necroza totală a splinei.
Consecinţe: organizarea şi cicatrizarea infarctului (scleroza) cu
deformarea splinei. Inflamaţia perifocală a capsulei duce adesea la
apariţia unor aderenţe între capsula splinei şi diafragm, peritoneul
parietal, ansele intestinale.
Variantele de infarct în dependenţă de formă. Variantele de infarct în dependenţă de culoare.

Criteriul de Varianta de infarct Mecanismul de formare Localizarea mai


clasificare frecventă
I - După mecanismul 1) Alb (ischemic) Insuficienţa circulaţiei colaterale Splină
de formare şi culoare 2) Roşu (hemoragie) a) vascularizarea dublă a organului Plămâni, intestin

b) staza venoasă

3) Alb cu chenar roşu Spasmul vaselor din zona periferică a Miocard, rinichi
(ischemic cu chenar infarctului este urmat de dilatarea lor,
hemoragie) hiperemie şi hemoragii diapedetice
II - După forma 1) Triunghiulară (conică) Tipul magistral de vascularizare a organului Splină, plămâni, rinichi
geometrică 2) Neregulată Circulaţia anastomotică bogată a organului Miocard, creier, intestin
III - După tipul de 1) Necroza uscată (de coagulare) Miocard, splină, rinichi
necroză
2) Necroza umedă (de colicvaţie) Creier, intestin

23.Lipomatoza inimii. (p.26)


Definiţie:Distrofie mezenchimala (extracelulara) lipidica,
cauzata de tulburărilor metabolismului grăsimilor neutre sau a
colesterolului şi esterilor lui.Se manifestă prin depozitarea
excesivă a lipidelor în epicard.*boala Dercum
Tabloul microscopic:În preparat se observă grupuri de celule
adipoase care infiltrează miocardul,disociind fasciculele de fibre
musculare,dintre care cea mai mare parte sunt atrofiate.Ţesutul
adipos proliferează sub epicard formînd un strat de grăsimi,care
înconjoară inima ca o teacă.
Cauze:
-alimentaţia dezechilibrată şi hipodinamia
-tulburările reglării nervoase şi
endocrine(hipercorticism,hipotiroidism,hipogonadism,hiperinsuli
nism) a metabolismului lipidic
-factorii ereditari.
Noţiune de obezitate:Obezitatea reprezintă o creştere a cantităţii de grăsimi neutre în depozite,ce poartă un caracter
generalizat.Se manifestă prin depozitarea excesivă de lipide în ţesutul celuloadipos
subcutanat,epiploon,mezou,mediastin,epicard.
Varietăţile obezităţii secundare:a)alimentară;(alimentaţie dezechilibrată)
b)cerebrală ;(tumori cerebrale,traumatisme)
c)endocrină;(hipercorticism,hipotiroidism,hipogonadism)
d)ereditară;

Clasificarea obezităţii după nivelul de depăşire a masei corporale:


•Obezitatea de gradul I(surplusul constituie 20-29%)
•Obezitatea de gradul II(surplusul constituie 30-49%)
•Obezitatea de gradul III(surplusul constituie 50-99%)
•Obezitatea de gradul IV(surplusul constituie mai mult de 100%)

Complicaţia: -insuficienţă cardiacă (scade forta de contractie a cordului)


-boala ischemică a cordului
- ruptura peretelui VD – tamponarea sacului pericardic – moartea subita

*lipide se coloreaza cu: Sudan 3 (rosu), Sudan 4/ acid osmic (negru), albastru de Nil (AG-albastru, grasimi neutre –
rosu)
25. Distrofia grasă a ficatului.(p.19)
Definiţia:Distrofia celulara lipidica cauzata de tulburari a
metabolismului lipidic.
Tabloul microscopic:Citoplasma hepatocitelor conţine numeroase
picături lipidice de diferite mărimi,fără o membrană limitantă

Initial in ct apar granule de lipide (steatoza pulverulenta) --- picaturi


mici (steatoza microveziculara) – conflueaza – macroveziculara.
Picăturile de grăsime se contopesc în picături mari unice,care umplu în
întregime citoplasma,iar nucleul apare turtit şi deplasat către membrana
celulară., hepatocit devine asemanator cu adipocitul
Picăturile lipidice sunt mai mari la periferia lobulului şi mai mici în
porţiunea lui central.

Cauze:
-lipidemia(în obezitate,exces de grăsimi în alimentaţie,alcoholism cronic,diabet zaharat,tulburări hormonale)
-intoxicaţiile hepatotrope(cu fosfor,etanol,cloroform)
-dereglările de nutriţie(avitaminoze,dereglări ale TGI)
-hipoxia celulară(insufienţă cardiac,anemii grave,afecţiuni pulmonare).
Mecanisme morfogenetice:-pătrunderea excesivă a acizilor graşi în hepatocite sau sinteza lor exagerată de către
aceste cellule;
-acţiunea substanţelor toxice ,care blochează oxidarea acizilor graşi şi sinteza lipoproteidelor în hepatocite;
-pătrunderea insuficientă în hepatocite a aminoacizilor necesari pentru sinteza fosfolipidelor şi a lipoproteidelor.
Zone periferice (steatoza periportala): infiltratia (hiperlipidemia)
Zone centrale (steatozacentrolobara): decompozitia (hipoxia)
Denumirea metaforică a ficatului:steatoză hepatică
Consecinţe:Tulburarea pronunţată a metabolismului lipidelor celulare în majoritatea cazurilor se soldează cu
moartea celulei,funcţia organului fiind dereglată,iar în unele cazuri-abolită.
-icterul;
-se combină cu pancreatita cronică, nevrite.
Complicaţii:Funcţia ficatului în distrofia grasă rămîne normal timp îndelungat.În cazurile în care acţiunea factorului
nociv persistă,se asociază procese de necroză şi treptat se instalează ciroza de tip portal (micronodulara).

81. Necroza cazeioasa a ganglionilor limfatici in TBC (p.56)


Definitia: Necroza - moartea localizata a celulelor si tesuturilor intr-un
organism viu
Necroza cazeioasa – o varianta de necroza coagulativa (uscata) care se
intilneste in TBC, sifilis si limfogranulomatoza, lepra, unele
granuloame micotice. Mase necrotice de consistenta densa, culoarea
alb-galbuie, friabile, amintesc brinza uscata
Tabloul microscopic: -zona de necroza este amorfa, microgranulara,
astructurata, colorata eozinofil
-pierderea completa a arhitectonicii structurii celulare
Cauze: TBC, sifilis si limfogranulomatoza, lepra, unele granuloame
micotice
Consecinţe: incapsularea și calcifierea (petrificarea) focarelor
necrotice.
Complicaţii
153. Pancreonecroza (pancreatita necrotica acuta) (p.56)
Definitia (steatonecroza): - necroza tesutului celulo-adipos. Forma
de necroza enzimatica cauzata de actiunea lipazei si tripsinei,
eliberate din celule acinare pancreatice in cazurile de pancreatita
acuta
Tabloul microscopic: Adipocite devin neclare, cu conturi sterse,
sunt colorate bazofil (albastru), ca urmare a continutului crescut
de Ca
Mecanisme morfogenetice: Lipaza patrunde in adipocite si
cauzeaza necroza lor si transformarea lipidelor in sapunuri
Enzimele pancreatice lichifiaza membrane adipocitelor, iar lipazele
discompun TG si esterii pina la AG. AG formati se combina cu Ca
si produc zone albe, asemanatoare cretei
Cauze: -alcoolism
-calculi biliari
-hiperlipidemia
Consecinţe: leziuni vasculare produc hemoragii in parenchim pancreatic, edem, inflamatia

18.Hialinoza arterelor lienale. (p.24)


Noţiune: Distrofia exracelulara caracterizata prin aparitia hialinului –
masa de origine proteica, semitransparenta, albicioasa, de consistenta
dura, cu aspect sticlos, asemanatoare cartilajului hialin
Tabloul microscopic:
-lumenul arterelor central ale foliculilor este îngustat
-pereţii arterii îngroşaţi din cauza depunirilor de hialin sub endoteliu
-masele hialinice se deplasează spre exterior şi distrug treptat
membrana elastic,media(fibrele musculare) se atrofiază.
-arteriola se transformă într-un tub hialin (asemanator cu tub desticla)
Hialinoza locală a arterelor splenice este un process fiziologic
determinat de particularităţile morfofuncţionale ale splinei ca organ de
depozitare a sîngelui.
Cauze: creşterea permeabilităţii vasculare în legătură cu procesele
angioneurotice,metabolice şi imunopatologice. si imbibatia plasmatica
a peretilor vaselor
-HTA
-diabet zaharat
Procese patologice precedente hialinozei:Infiltraţie plasmatică,intumescenţa fibrinoidă,inflamaţia,necroza şi scleroza.
Consecinţe: - ischemia si hipoxia organului
-atrofia parenchimului si proliferarea perivasculara a t.conj.
Insuficienţă splenică,nefroscleroza arteriolosclerotică cu ratatinarea rinichilor în boala hipertensivă,valvulopatiile
cardiac reumatismale,glomeruloscleroza intercapilară şi retinopatia diabetic.

19. Amiloidoza rinichiului (p.66 Serov - doheraaa)


Definitie: disproteinoza stromo-vasculara, insotita de aparitia unei
proteine fibrilare anormale si formarea in tesutul interstitiali si peretii
vaselor a unei substante complexe – amiloidul.
Amiloidul - glicoproteida, componentul principal al careia sunt proteinele
fibrilare(componentul F).
Caracteristica pentru amiloid este coloratia rosie cu rosu de Congo si cu
metil-violet(sau violet de gentiana) si luminiscenta specifica cu tioflavin-
S sau –T.
Micropreparat:
-depunerea selectiva de mase amiloide de culoare rosu inchis in
mezangiul si capilarele glomerulare, in peretele arterelor mici, sub
endoteliu, sub membrana bazala a tubilor si pe traiectul fibrelor reticulare
ale stromei.
-in celulele epiteliale ale TC se remarca modificari distrofice, in lumenul
unor tubi – cilindri hialini.
Macro “Rinichi mare slaninos”: In rinichi amiloidul se depoziteaza
in peretii vaselor, in ansele capilare si mezangiul glomerulilor, in
membranele bazale ale tubilor si in stroma. Rinichii devin duri, mariti si
“slaninosi”, capsula tensionata. Pe sectiune hotarul dintre stratul cortical
si cel medular este sters, tesut renal e de culoare surie-galbuie
Clasificarea:
1.In functie de cauza:
a)primara (ideopatica) – lipsa unei afectiuni “cauzale”, afectarea
preponderent a sist. cardiovasc., muschilor, nervilor si pielii, predispozitia
la formarea depozitelor nodulare, caracter instabil la colorare
b) ereditara – repartitia geografica sau a anumitor popoare vechi (evrei,
armeni). Cel mai des afecteaza rinichi
c)secundara(dobindita) – complicatie a unei afectiuni (“boala a doua”) :
infectii cronice, procese purulente, tumori maligne, boli reumatice. Cel mai
des se ibtilneste amiloidoza generalizata (mai multe organe)
d) senila – tulburari de virsta a metabolismului. Cel mai des inima,
arterile, creer, insule pancreatice
2.Dupa specifitatea proteinei fibrelor amiloridului : AL, AA, AF, ASC1
3.Dupa extinderea: generalizata, locala
4. Dupa manifestari clinice: cardiopatic, nefropatic, hepatopatic, epinefropatic, mixt
Consecinte: atrofia renichiului, nefroscleroza. Insuficienta renala

135.Ficatul în icter mecanic. (p.37)


Definiţia de icter:proces patologic complex ce apare ca rezultat al
creşterii nivelului de bilirubină în plasma sangvină şi apare coloraţia
galbenă a pielii,sclerelor,mucoaselor,seroaselor şi organelor interne.
Microscopic:
-canaliculele biliare şi unele canale interlobulare sunt dilatate
-acumulari de bila în lumenul lor de culoare brună
-în citoplasma hepatocitelor-granule de pigment biliar
-în centrul lobulilor hepatici sunt prezente focare de necroză a
hepatocitelor,îmbibate cu bilă.
Cauzele icterului mecanic:
-calculi biliari
-tumori ale ducturilor biliare,capului de pancreas,papilei duodenale
-malformaţii ale căilor biliare, deformaţii cicatriceale ale căilor biliare
-metastaze de cancer în limfoganglionii hilului hepatic

Variantele de icter:
1. prehepatic(hemolitic) – hemoliza excesiva a eritrocitelor (anemii hemolitice,leucoze). Creste bilirubina libera
2. hepatic(parenchimatos) – distructia hepatocitelor (hepatite, ciroze). Creste bilirubina libera si conjugata
3. subhepatic(mecanic) – dereglarea permiabilitatii cailor biliare. Creste bilirubina conjugata
Consecinţe:
• Pigmentarea galben-verzuie a organelor şi ţesuturilor;
• Apar focare de necroză cu substituirea lor ulterioară cu ţesut conjunctiv şi instalarea cirozei;
• Dilatarea căilor biliare şi ruperea capilarelor biliare;
Complicaţii:
• Intoxicaţia generală(acizi biliari);
• Sindrom hemoragic;
• Leziuni distrofice ale rinichilor;
• Insuficienţă hepato-renală;
• Inflamaţia căilor biliare(colangită);
• Ciroza biliara colestatica
180. Hemosideroza rinichilor (p.36)

Definitie:
Hemosiderina- pigment hrmoglobinei fizilogic, de culoare bruna
care contine Fe
-se formeaza intracelular in cel. reticuloendoteliale (ficat, splina,
maduva osoasa, gangl. limf., rinichi)
-in hemoragii apare in primele 24 ore
-pentru depistarea – reactia Pearls (pe sectiune ferocianura de K si
HCl -- granule albastre)
Microscopic:
-in ct nefrocitelot tubilor contorti granule hemosiderinice de culoare
brună
-granule in lumenul tubilor
Variantele de hemosideroză:
• localizată (hidroliza extravascula a eritrocitelor)
• generalizată (hemolizei intravasculare masive şi prelungite a eritrocitelor)
Cauze: (p/u generalizata)
-anemii hemolitice
-leucoze
-boli infecţioase (septicemie, malarie, bruceloză)
-intoxicaţii cu toxine hemolitice (venin de şarpe)
-transfuzii cu sânge incompatibil etc.
Consecinţe: -depozitează cantităţi excesive de hemosiderină, organele căpătând o nuanţă ruginie
-cresterea sintezei de feritina si bilirubina

197. Calcinoza matastatica a renichilor (p.44)


*Ca se depisteaza prin reactia von Kossa cu nitrat de Ag
Definitia: Distrofia minerala caracterizata prin depozitarea excesiva s
sarurilor de Ca in tesuturi moi
Microscopic: depunerea sarurilor Ca extra si intracelular (in peretii
tubilor si in tesut fibroconj.)
Cauze: exces de Ca in plasma (mobilizarea din oase sau tulburari de
eliminare)
-hiperparatiroidiism primar (adenom) sau secundar
-tumori osoase
-fracturi multiple
-hipervitaminoza D
-osteoporoza, osteomalacie
-nefrita cronica
Mecanism: cresterea alcalozei in organ deoarece el elimina produse
acide (acid uric) aceasta favorizeaza absorbtia si precipitarea Ca
Consecinte:

*Exista si calcinoza distrofica – in tesuturi neviabile, necrotizate, iar


nivel de Ca in plasma este normal
Se intilneste in:
-TBC
-sifilis
-ateroscleroza
-infarct
-cicatrice
-paraziti mortificati
-valvulopatii
1.Infarct hemoragic pulmonar (p.73, 76)
Definitia:necroza unei portiuni de organ sau organului intreg cauzata
de intreruperea irigatiei sangvine, fiind c onsecinta ischemii.
Cauza: ostrucția unui ram a arterei pulmonare prin tromboză sau
embolie ( cu punct de plecare din venele membrelor inferioare)
Tipuri de infarct: vezi prima pagina
Macropreparat: -bine delimitat
-forma treunghiulara cu baza orientata spre pleura
-culoarea rosie-inchisa’
-consistenta dura, nearata, plina cu singe
-pe pleura depozite de fibrina
Micropreparat:
1.zona de infarct (semne de necroza a tesutului pulmonar)
-distructia septurilor alveolare
-lipsa nucleilor in celule septale si epiteliale
-infiltratia cu eritrocite aglutinate si hemolizate in alveole
2.zona de demarcatie(infiltratia leucocitara)
3.vasele sanguine sint dilatate si hiperemiate
4.staza venoasa, edem a tesutului adiacent
Caracter hemoragic e determinat de:
-circulatia dubla a t. pulm (artera pulm. – circulatia mica, artera
bronsica – circulatia mare): obstructia arterei pulmonare duce la
deschiderea anastamozelor cu artera bronsica si iesirea sub presiune a
singelui – se rup capilare si se revarsa singe in zona ischemica
-staza venoasa (in insuf. card. stinga) : favorizeaza circulatia
retrograda a singelui
Consecita: cicatrizarea sau liza purulenta.
Complicatii: pneumonie, abces, pleurezie, empiem, pneumotorax,
gangrena pulmonara.

5.Infarct renal (alb cu lizeu hemoragic) (p.76)


Definitia: necroza unei portiuni de organ sau organului intreg cauzata de
intreruperea irigatiei sangvine, fiind c onsecinta ischemii.
Cauza: trombembolia sau tromboza arterei renal
-endocardita reumatismala si infectioasa
-ateroscleroza
-HTA
-cardiopatia ischemica
Micropreparat:
1.zona de necroza: glomeruli, tubii necrotizati (lipsiti de nucleu)
2.zona de demarcatie (incluziuni rosii): hemoragii cu vase hiperemiate
Consecinta: cicatrizarea (organizarea)

Consecintele posibile a infarctului:


1.autoliza, resorbtia maselor necrotice cu restabilirea tesutului
2.organizarea(cicatrizarea)
3.incapsularea
4.petrificarea (calcificarea)
5.formarea chisturilor
6.hemosideroza
7.liza purulenta
10.Hiperemia venoasa cronica a ficatului (p.70)
Definitia: crestere a volumului de singe intr-un organ sau tesut
datorita reducerii refluxului de singe, afluxul de singe raminind
neschimbat.
Cauza:
1.hiperemia generalizata: -insuficienta cardiaca acuta (infarct,
miocardita acuta, endocardita, rupturi valvulare, criza hipertensiva)
-cronica (valvulopatii, cardioscleroza, tulburari de ritm)
2.hiperemia locala a ficatului: -insuficienta cardiaca dreapta (staza
in circuit mare)
- inflamatia si tromboza venelorhepatice (sd. Budd-Chiari)
-comprimarea venelor cu o tumoare
-tromboza
-dezvoltarii colateralelor venoase (la sistarea refluxului singelui prin
venele magistrale principale, venele colaterale supraumplute cu singe
se dilata considerabil, iar peretii lor se subtiaza, ceea ce poate cauza
hemoragii)
Macroscopic (ficat muscad): - ficat marit in dimensiuni
-consistenta densa
-capsula extinsa, suprafata netede (tensionata), marginea anterioara
rotunda
-pe sectiune are aspect pestrit: multiple mici focare rosii-inchise
altereaza cu mici focare surii-galbui (nuca de muscad)
Microscopic:
-vene centrale, portiuni centrale a capilarelor sinusoidale dilatate
-hepatocite atrofiate
-in centrul lobulilor se observa hemoragii diapedetice (lacuri de singe)
Mecanism: Se dezvolta in zona centrala, deoarece la pereferia lobului
are loc intrarea artelelor hepatice in capilare sinusoidale ce duce la
cresterea vitezei si presiunii sangvine, aceasta inlatura dezvoltarea
stazei venoase
Complicatii: ciroza de staza

9.Hiperemia venoasa cronica a plaminului


(induratia bruna a plaminului) (p.71)
Definitia: crestere a volumului de singe intr-un organ sau tesut
datorita reducerii refluxului de singe, afluxul de singe raminind
neschimbat
Cauza: insuficienta cardiaca stinga (stenoza mitrala) – “plamin
cardiac”
Mecanism: decompensarea circuitului mici --- hipoxia tisulara ---
dilatarea capilarelor ---cresterea permiabilitatii vasculare ---
hemoragii prin diapedeza(hemosideroza) si iesirea proteinelor plasmei
(ingrosarea septurilor si scleroza)
Microscopic:
-septuri interalveolare ingrosate, sclerozate
-in interiorul alveolelor aglomerari de siderofagi si sideroblasti
incarcate cu granule de hemosiderina (culoare bruna)
-vene si capilare dilatate
Complicatii: scleroza si staza plaminilor
*Leziuni mai pronuntate in zone postero-inferioare a plaminului
4.Tromb rosu (de coagulare) (p.90)
Definitia: Tromboza – proces de coagulare a singelui in lumenul
vaselor
Microscopic: retea de fibrina in care se gasesc eritrocite, trombicite si
un numar neinsemnat de neutrofile. Se intilneste in vene si este
obliterant
Macroscopic (Tromboza paritala a aortei):
Pe intima aortei se evidentiaza trombi parietali de culoare bruna, de
consistenta densa cu suprafata gofrata. E opac si fragil

Stadiile de formare a trombului


Stadiul I: aglutinarea trombocitelor.
Stadiul II: transformarea fibrinogenului în fibrină.
Stadiul III: aglutinarea eritrocitelor
Stadiul IV: precipitarea proteinelor plasmatice

Cauze (triada lui Virchow):


-leziuni locale a peretilor vaselor
-dereglari a circulatie sangvine
-modificari in compozitia singelui cu tulburari de coagubilitate

T – Tissue damage: traumatisme, arsuri, interventii chirurgicale


H – Hereditary condition (ereditar): insuficinta antitrombinei 3
R – Rest (repaus la pat): dupa interventii chirurgicale, fracturi
O – Obstetrics: sarcina normala, dezlipirea placentei
M – Malignancy: tumori
B – Blood flow disturbance: dilatarea varicoasa, hemoroizi, staza venoasa
I – Immune mechanism: lupus eritematos

Variantele de trombi în dependenţă de lumenul vasului


1.tromb parietal – cînd o parte din luemnul vasului rămîne liberă
2.obliterant – obturează lumenul
3.tromb de dilataţie – format îna nevrisme
4.tromb sferic – trombul din cavitatea atriului, care se „şlefuieşte” datorită
circulaţiei sîngelui.

Veriante de trombi in dependenta de aspect:


1.alb (de aglutinare) – aglomerari detrombocite, care formeaza structuri coraliforme, leucocite si fibrina. In artere
2.rosu
3.mixt(stratificat)
4.hialini – in microcirculatia

Diferenţierea trombului de cheag de sînge


Tromb Cheag cadaveric
Aderă de peretele vasului Nu este aderent de peretele vasului
După desprinderea trombului rămîne un defect al După desprinderea chegului endoteliul rămîne
endoteliului neted, lucios
Are o suprafaţă rugoasă, neregulată Are o suprafaţă netedă
Are aspect mat, opac, uscat Are aspect lucios, umed
Consistenţă crescută, dură Consistenţă moale, flască
Este friabil Este elastic

Consecinte: I. Favorabile: II. Nefavorabile:


a)resorbţia trombului a)autoliza septica
b)autoliza aseptică b)ruperea trombului şi transformarea lui în troboembol
c)organizarea conjunctivă
d)vascularizarea Complicatii:-trombembolia si infarcte in splina, renichi
e)canalizarea (recanalizarea) -gangrena
f)calcificarea (petrificarea)
13.Hemoragia puncriforma in tesut cerebral
(p79)
Definitia: ieşirea sângelui din lumenul vasului sanguin sau din
cavitatea inimii în mediul extern (hemoragie externă) sau într-o
cavitate a corpului (hemoragie internă)
Cauza: 1.diapedeza (cresterea permiabilitatii vasculare)
-hipoxia (insuf. cardiaca, resp, anemii)
-avitaminoza C
-HTA
-boli infectioase
p/u alte tipuri de hemoragii:
2.prin ruptura vaselor (HTA, ateroscleroza)
3.prin erodarea peretelui vascular (ulcer, febra tifoida, tumori
maligne)
Microscopic: aglomerari de eritrocite punctiforme, mai mici de 1 mm
Consecinte: resorbtia singelui, organizarea, formarea cavitatilor
chistice, supuratia.

Varitatile hemoragiilot externe:


-Epistaxix- hemoragie nazala
-Hemoptizie – hemoragie bronhopulmonara cu eliminarea singelui cu
sputa
-Melena – eliminarea singelui prin scaun
-Metroragie – hemoragie uterina
-Menoragie – menstruatie abundenta si prelungita
-Hematurie – eliminarea singelui cu urina
-Otoragie – hemoragie din urechi
Varietati de hemoragii in cavitatile seroase si organe cavitare
-Hemopericard
-Hemotorax- hemoragie in cavitatea pleurala
-Hemoperitoneu – acumularea de singe in cavit peritoneala
-Hemartroza – hemoragie in cavitatea unei articulatii
-Hematocel – hemoragie in tunica vaginala a testicolului
-Hemosalpinx – hemoragie in lumenul trompei uterine
-Hemocolecist – hemoragie in cavitatea veziculei biliare

Varietati de hemoragii interstitiale:


-Petesie – hemoragie mica punctiforma de origine capilara
-Echimoza – hemoragie in piele, de dimensiunea unei unghii care nu proemina la suprafata
-Sufusiune hemoragica – hemoragie plata sub un invelis de dimensiuni mari
-Infiltratie hemoragica – hemoragie intrun tesut cu extinderea singelui printre elemente tisulare
-Hematom- hemoragie interstitiala cu acumulare circumscrisa de singe si formarea unei cavitati datorita compresiunii
si distructiei tesutului adiacent

101.Embolia microbiana a vaselor renale (p.95)


Definitia: proces patologic caracterizat prin circulatia in sistem
cardivascular a particolelor microbiene care nimeresc in singe dintr-
un focar septic
Cauza: sepsis
-liza purulenta a trombi infectati (endocardita infectioasa)
Microscopic: -embolii microbieni in lumenul capilarelor (violet)
-focar de necroza in jur de embol
-aglomerari de leucocite neutrofile
Consecinte: leziuni ischemice si necrotice
Complicatii: abcese metastatice in organe
140.Embolia celulara(canceroasa) a venelor limf.
pulmonare (p.95)
Definitia: proces patologic caracterizat prin circulatia in sistem
cardivascular sau limfatic a celulelor izolate sau fragmentate de
tesut
Cauze: -tumori maligne (!): cancerul plaminilor, al glandei
mamare, al esofagului al stomacului.
-rupturi a valvelor cardiace (endocardita infectioasa)
-traumatisme cerebrale si hepatice
-embolia cu lichid amniotic
-la nou-nascut la traumatism obstetrician
-fracturi osoase (masaj direct a inimii si fractura coastelor)
Microscopic: Vasele limfatice sint dilatate, lumenul obturat, cu
aglomerari de celule canceroase (emboli celulari, tisulari.)
Consecinte: metastazare

35.Tesut de granulatie (p.170)


Definitie: faza initiala de regenerare a t. conj. fiind, de fapt, un
t. conj. tinar, bogat in celule si vase sanguine si sarac in fibre
colagene. Este un exemplu tipic de regenerare completa,
celulara.
Cauza: proliferarea celulelor mezenchimale tinere si
neoformarea de microvase sanguine in:
-regenerarea t. conj. propriu-zis
-regenerare incompleta a altor organe(cind defectul este inlocuit
de t. conj.)
-procesele de organizare, incapsulare
-vindecare a ranilor
-inflamatia productiva
Microscopic: -numeroase vase cu pereti subtiri, de calibru mic
-celule tinere (macrofage, leucocite, limfocite, plasmocite,
fibroblasti)
Consecinta: formarea tesutului conjunctiv fibros (cicatricial)

36.Hipertrofia compensatorie a miocardului (p.176)


Definitia: Cresterea numarului celulelor (hiperplazia celulara)
sau prin marirea lor in volum (hiperplazia intracel) in urma
activitatii functionale excesive a organului
Cauze:
VS: -valvulopatii (stenoza aortica)
-HTA
VD: -HTA in circulatia mica (emfizem, pneumoscleroza,
TBC, bronsectazia, fibroza pulmonara interstitiala)
-valvulopatii(a arterei pulmonare)
Micropreparat: -cardiomiocite marite in dimensiuni
-nucleu marit, de forma neregulata, bazofil
Macropreparat:
VS: -dimensiuni si masa marite 600-1000g (N: 260-280g)
-consistenta flasca
-pe sectiune peretele marit 2.5-3 cm (N: 1-1.2cm)
-muschi papilari si trabeculari mariti
VD(cord pulmonar): -peretele VD ingrosat 0.8-1 cm
(N:0.3-0.4)
-muschi papilari si trabeculari mariti
Consecinte:- la inlaturarea cauzei este reversibil daca nu s-a instalat decompensarea inimii
-insuficienta cardiaca

*Stadiile: 1.compensare – hipertrofia concentrica(activa/tonogena): cavitatile inguste, peretele gros


2.decompensare – hipertrofia excentrica(pasiva/miogena): cavitati dilatate, consistenta flasca, pe sectiune
opac, se observa steatoza (“inima tigrata”)

4.Hipertrofia VS 5.Hipertrofia VD

38.Hiperplazia granulo-chistica a endometrului (p.163)


Definitia: marirea in volum si masa a celulelor prin cresterea numarului
celulelor sau prin marirea organitelor celulare
Cauza: hipertrofia neurohormonala (hipersecretia hormonilor
estrogeni)
-disfunctia ovarelor
-tumoarea
Microscopic: glande endometriale alungite, cu aspect șerpuitor
-glande chistice dilatate
?Consecinte: hemoragii uterine neregulate

150. Cardioscleroza postinfarctica (p. 174)


Definitia: regenerarea incompleta a miocardului (deoarece in miocard
nu are loc neoformarea de celule musculare)
Focar lezional este substituit de t.conj. cicatricial, iar restabilirea
structurala se realizeaza prin hiperplazia intracel. a fibrelor restante
Cauza: infarct a miocardului (hipoxia data de ateroscleroza, embolia si
spasm a artei coronare) si substituirea necrozei cu t.conj.
Microscopic: -fibre de tesut fibroconjunctiv
-cardiomiocite hipertrofiate
?Consecinta: restabilirea functiei sau deformarea organului cu
hipofunctia
-formarea unui anevrism cardiac cu posibilă erupere a acestuia
-hipertrofia miocardului în zonele adiacente
Coloratie: picrofuscina van Gieson (tat galben)
12.Miocardita interstitiala (p.127)
Definitia: O varianta de inflamatie productiva (cronica) in care procesul
inflamator se localizeaza in stroma (interstitiul) organelor parenchimatoase
Cauza: -infectii virale (gripa, rujeola, rubeola)
-infectii bacteriene (scarlatina, tifos exantematic, menengita)
-septecemia
Microscopic: -infiltratie in interstitiu constituitadin limfocite, monocite,
macrofage, plasmocite, fibroblasti; predominant nesegmentati, tineri)
-fibre musculare cu modificari distrofice
Consecinte:
-fibroza (proliferarea t.conj. fara induratia organului)
-scleroza (proliferarea t. conj. cu induratiadefuza sau locala)
-daca infiltratcontine multe plasmocite, ele se pot transforma in sfere hialine
(corpusculi Russel)

28.Leptomeningita purulenta (p.121)


Definitia: Infectia meningococica este un proces infectios acut, care se
manifesta sub 3 forme principale: rinofaringita, meningita purulenta, si
meningococemie.
Este o inflamatie flegmanoasa – inflamatie purulenta fara o delimitare precisa
care se extinde difuz de-a lungul trunchiurilor neuro-vasculare
Agenti patogeni: meningococul Neisseria meningitis (pneumococul,
stafilococul, streptococul, bacilul tuberculozei, viruși (Coxsackie), treponema
palidum)
Microscopic: -infiltratia cu leucocite a leptomeningiului
-puroi in spatiul subarahnoidian largit
-tesut cerebral edematiat
-vasele meningelor sint hipermiate

Complicatii: -edem cerebral Consecinte: -daca e cronic - amiloidoza secundara


-septecemia -organizarea cu obliterarea sp. subarahnoidean
-trecere pe t. cerebral cu dezvoltarea miningoencefalitei
-cașexie generală cerebrală
-atrofia emisferilor
62.Pericardita fibrinoasa (crupoasa) (p.116)
Definitia: O varianta de inflamatie exudativa caracterizata prin formarea unui
exudat bogat in fibrina cu formarea pseudomembranei
Tipuri de inflamatia fibrinoasa:
1.crupoasa (!) 2.difteroida
-membrana subtire,fina -membrana groasa
-se dezlipeste usor, adera slab -adera strins
-pe epiteliu glandular unistratificat/seroase -pe epiteliu pavimentos stratificat
Cauza: - reumatism
-TBC
-infarct miocardic transmural
-uremia (intoxicatia)
Macroscopic (“cord vilos”): sub epicard se evidentiaza depozite masive
defibrina, de forma fasciculara (vilozita apar din cauza miscarii cordului), culoare
galbuie-surie, care sunt usor alipite de tesut adiacent si se dezlipesc usor . Inima
capata aspect păros sau “in limba de pisica” (cord vilos)
Microscopic:
-depozite de fibrina pe suprafata pericardului (pseudomembrana sus), colorate
eozinofil
-infiltratia pericardului cu leucocite
-vase hiperemiate
Consecinte: -organizare cu formarea cicatricelor/aderentelor (simfiza) intre foitele
seroase --- obliterea totala sau partiala a sacului pericardului --- depunerea Ca ---
petrificare (“inima in cuirasa”) --- insuf. card. cronica
-resorbtia (enzime fibrinolitice a leucocitelor)
82. TBC miliara renala (p.130)
Definitia: Inflamatia productiva (cronica) granulomatoasa specifica
Agentul cauzal: micobacteria tuberculozei (bacilul Koch)
Microscopic (structura granulomului)
Centru- necroza cazeioasa eozinofila, lipsita de nuclei
Periferia- cordon de celule (de la centru spre pereferie):
-cel. epitelioide (nuclei alungiti, palizi, dispusi radiar)
-cel Langhans (giganta, cu nuclei dispusi “in podcoava”): tipici p/u TBC,
in ct se pot gasi bacili Koch fagocitati
-cel. limfoide, printre ele macrofage, plasmocite
Consecinte:
1.favorabile: resorbtia, organizarea, incapsularea, petrificarea, osificarea
2.nefavorabile: necroza cazeioasa secundara

Inflamatia:
-reactia locala a organismului la alterarea tesutului de diferiti factori, care are scop de eliminare, inactivare,
delimitarea agentului patogen

I.Exudativa (acuta)
1.Seroasa – exudat galbui, cintine 3-8% de prot. (albumine), aminteste serul sangvin, sarac in el-te celulare
2.Fibrinoasa – exudat bogat in fibrina cu aspect de pseudomembrana
-crupoasa (usor se dezlipeste)
-diftroida (greu se dezlipeste
3.Purulenta – predominantain exudat a leucocitelor, necroza, liza tesuturilor
-abces (colectia limitata)
-flegmon (colectia difuza) : dur sau moale
4.Putrida (gangrenoasa) – suprainfectia cu bacterii de putrefactie (colibacili, Proteus vulgaris) a tesuturilor ce au
contact cu mediu extern; exudat cenusiu-verzui
5.Hemoragica – eritrocite in exudat
6.Catarala – mai intii seros, apoi mucos, apoi purulent; in cai respiratorii, TGI si cai urogenitale
-acut
-cronic
7.Mixta

II.Productiva (cronica)
1.Interstitiala
2.Granulomatoasa
-granuloame infectioase
-granuloame neinfectioase (pneomoconioza, corpi straini)
-de origine necunoscuta (b.Crohn)
*specifice: -TBC
-sifilis
-leproasa
-in rinosclerom
3.Cu formarea polipilor

73.Pneumonie franc lobara(stadiul de hepatizatizare


cenusie).

Pneumonia franc lobara- o boala acuta infecto-alergica in care


se afecteaza unul sau citiva lobi pulmonari,in alveole apare
exudat fibrinos,iar pe pleura-depozite fibrinoase. Sinonime :
= lobara =fibrinoasa = pleuropneumonie

Microscopic :
1. In lumenul alveolelor se observa acumulari de
fibrina,macrofage si neutrofile.Se observa patrunderea
filamentelor de fibrina prin porii alveolari dintr-o alveola in
alta.Scade intensitatea hiperemiei.
2. Vase hipermiate in septul interatrial

Cauza : pneumococ I ,II,III ,IV + diplobacil Friedlander


Senzibilizarea org la pneumococi,raceala, traumatisme.

4 stadii, dureaza 9-11 zile

*Stadiul de congestie ( 24 de ore) - hiperemie severa si edem microbian al lobului lezat ;in lichidul edematos se
depisteaza un numar mare de agenti patogeni.Se observa crestarea permiabilitatii capilarelor,inceputul diapedezei
eritrocitelor.Plaminul e usor condensat, hiperemiat considerabil.
*Stadiul de hepatizatie rosie(a 2-a zi de boala) se amplifica diapedeza eritrocitelor,ce se acumuleaza in lumenul
alveolelor.La ele adera un supliment de neutrofile,printre celule se depun filamente de fibrina.In exudatul alveolar se
depisteaza un numar mare de pneumococi,supusi fagocitozei de neutrofile.
*Stadiul de hepatizatie cenusie(a 4-5 zi de boala).In lumenul alveolelor se acumuleaza fibrina si neutrofile,care
impreuna cu macrofagii fagociteaza pneumococii in curs de scindare. Se observa patrunderea filamentelor de fibrina
prin porii alveolari dintr-o alveola in alta.Numarul eritrocitelor supuse hemolizei se micsoreaza,scade si intensitatea
hiperemiei.Are loc actiunea fibrinolitica a neutrofilelor asupra fibrinei.
*Stadiul de rezolutie(a 9-11 zi de boala).Exudatul fibrinos sub actiunea fermentilor proteolitici ai neutrofilelor si
macrofagelor se supune lichifierii si rezorbtieiSe produce purificarea plaminului de fibrina si pneumococi :exudatul se
elimina prin drenajele limfatice ale plaminului si cu sputa.

Consecinte : modificari distrofice a org.parenchimatoase


hiperemia lor + a ganglionilor
hiperplazie splina si maduva osoasa
edem encefal
Complicatiile :
*pulmonare se dezvolta ca urmare a dereglarii functiei firinolitice a neutrofilelor.In insuficienta acestei functii
masele de fibrina se supun organizarii,sunt invadate de tesut de granulatie,care maturizindu-se,se transforma in tesut
cojunctiv fibrilar matur-carnificare.In caz de activitate exagerata a neutrofilelor e posibila dezvoltarea abcesului si a
gangrenei pulmonare. Asocierea puroiului la pleurizia fibrinoasa duce la empiem pleural.

* extrapulmonare se observa la generalizarea infectiei.


1.generalizare limfogena -apare mediastinita purulenta si pericardita,
2.hematogena-peritonita,abcese metastatice in encefal,meningita purulenta,endocardita purulenta,endocardita acuta
ulceroasa sau ulcero-polipoasa,mai frecvent a inimii drepte,artrita purulenta.

Moartea : insuf.cardiaca, complicatii (abces, meningita)

74.Pneumonie focala. (bronhopneumonie)


Pneumonia de focar se numeste inflamatia plaminilor,dezvoltata in
legatura cu bronsita si bronsiolita.Are caracter de focar si poate fi o
manifestare morfologica a pneumoniilor acute primare(de ex. in
infectii respiratorii virale) si secundare(ca o complicatie a mai multor
boli).

Cauza :microbi ( pneumococi,stafilo,streptococi,virusuri,fungi)


factori chimici/fizici
*bronhopneumonie uremica
* bronhopneumonie lipidica
* bronhopneumonie cianotica
* bronhopneumonie actinica

La dezvoltarea pneumoniei in focar contribuie bronsita acuta,infamatia raspindindu-se pe tesutul pulmonar


endobronsic(pe cale descendenta,de obicei in bronsita sau bronsiolita catarala),mai rar peribronsic(de obicei in
bronsita si bronsiolita distructiva).Pneumonia in focar apare pe cale hematogena in generalizarea
infectiei.Dezvoltarea bolii este favorizata in caz de autoinfectie in caz de aspiratie-pneumonie prin
aspiratie,fenomenele de staza-pneumonia hipostatica,in aspiratie si tulburari neuroreflexe-pneumonia
postoperatoare.
Microscopic : In alveole se acumuleaza exudat cu impuritati de mucus,multe neutrofile,macrofagi,eritrocite,epiteliu
alveolar descuamat,uneori cantitati mari de fibrina.Exudatul se repartizeaza neuniform.Septurile alveolare sint
invadate de infiltrat celular.

1. infiltrat inflamator in peretele bronhiolei


2.exudat in lumen bronhie
3.exudat leucocitar in alveole

Focarele deinflamatie apar de obicei in segmentele posterioare si posterodistale ale plaminilor –II,VI,VIII,IX,X.In
functie de dimensiunile focarelor distingem pneumonie :miliara,acinoasa, lobulara-confluenta,segmentara si
polisegmentara.

Consecintele +Complicatii : Focarele de pneumonie se pot carnifica sau supura cu formarea abceselor ;daca
focarul e amplasat sub pleura e posibila dezvoltarea pleuriziei.
MOartea : supuratie plaman,pleurizie

126.Bronhopneumonie abcedanta

Def, cauze vezi sus.

Apare ca complicatie la pneumonie de orice origine (strepto/stafilo)

Microscopic :
1. Focar de inflamatie purulenta cu liza parenchim pulmonar (abces)
2. Alveole adiacenta cu exudat inflamator
Masele necropurulente lichefiate se elimina cu sputa si se formeaza Cavitatea
Abcesului.
Des, abcesul comunica direct cu bronhiile si puroiul e eliminat cu sputa.

Complicatii : dezvoltarea pleuriziei , pleurizie purulentamoarte.


gangrena pulmonara.

117.Bronsita necro-ulceroasa acuta in gripa

Bronsita acuta-inflamatia acuta a bronhiilor,boala de sine statatoare sau


manifestarea altei boli (pneumonie,glomerulonefrita, insuf .renala)

Cauza :Virusuri/bacterii, aer rece si uscat, factori chimici (vapori de


N,S,Cl)praf.
-are loc hipersecretia de mucus in bronhiidescuamarea epiteliului prismatic
ciliatdezgolirea mucoasei bronsicepatrunderea infectiei

Bronsita necro-ulceroasa (distructiva ) Microscopic :


-mucoasa hipermiata, edematiata 1.Portiuni de mucoasa l
-mici hemoragii si exulceratii 2.Peretele traheii cu ede
-mucus in lumenul bronhiei vaselor
-inflamatie fibrinoasa-hemoragica
-distructie perete bronhiei

Tipuri :
endobronsita – afectarea doar mucoasa
endomezobronsita-mucoasa+ strat muscular
panbronsita –toate straturile

Consecinte : dezv. pneumoniei, cronicizarea proces


Complicatii : aspirare mucus infectatinflamare tes pulmonar (bronhopneumonie) . Extindere pe tes interstitial
(pneumonie interstitiala)
106. Bronhopneumonie sero-hemoragica in gripa

Def, cauze vezi sus.

Gripa- infectie virala respiratorie acuta, maladie infectioasa provocata de


virusurile gripala. Contaminarea de la om bolnav , cale aerogena.
Cauze : virusul gripal A (cel mai grav),B,C (orthomyxoviridae) -ARN virusuri

-Incubatie (2-4 zile)


-Patrundere si multiplicare virus in alveole si epiteliu bronhiolar
necroza epiteliu bronhiei(virusul are actiune citolitica asupra epiteliului
bronhiilor) distrofie epiteliu, necroza, descuamare

*virusul mai are actiune vasopatica =hiperemie,staze,hemoragie + inhiba


sistemele de protectie a organismului

Tip : forna usoara ,( !) semigrava , grava


Forma usoara : lezare mucoasa cai respiratorii superioare = rinolaringotraheobronsita catarala acuta
-mucoasa hipermiata,tumefiata,edem, inflitratie limfo-celulara.
-distrofia hidropica a cel, epiteliu ciliat (pierderea cililor )

! Forma semigrava : afecteaza nu doar mucoasa cai resp.superioare dar si bronhiilor mici/bronhiole/ parenchim.
In trahee si bronhii –inflamatie sero-hemoragica , focare de necroza.
Consecinte :
-Descuamare cel. epiteliale
-focare de atelectazie +emfizem
-pneumonie gripala

Complicatii :
carnificarea exudatului, bronsita obliteranta,scleroza perre bronsici, bronsectazii, emfizem obstructiv, pneumonie
ccronica,insuf cardio-pulmonara.

Microscopic :
1. exudat inflamator in lumen alveole ( eritrocite+lichid seros)
2.focare de necroza a peretelui bronhiei
3. tes. pulmonar adiacent ci hiperemia vaselor si emfizem acut

Forma garava : Variante : 1. intoxicatie generala pronuntata 2. complicatiile pulmonare in infectia secundara.
Edem hemoragic toxic in plamani, hemoragii extrapulmonare, panbronsita,
bronsectazii.

99.Traheita crupoasa difterica

Difteria- boala infectioasa acuta,caracterizata printr-o inflamatie fibrinoasa


la locul leziunii primare si intoxicatie generala (cauzata de absorbtia
exotoxinei microb)

Cauza : bacilul difteric


Contaminare de la bolnavi/ purtatori sanatosi.
Exotoxina lui inhiba biosinteza fermentilor ciclului respiratorparalizeaza
respiratia tisulara,modifica procesele colinergica,duce la acumularea
catecolaminelor in tesuturi.

NU desemineaza hematogen.Este o infectie LOCALA.


Bacilul se inmulteste la poarta de intrare pe mucoasa, elimina exotoxina care face necroza locala, dereglarea
permiabilitatii vaselor -edem, transudat cu fibrinogen. Fibrinogenul se coaguleaza (cu
tromboplastina)pseudomembrana fibrinoasa.
-inflamatie crupoasa a traheii,
-pseudomembrane fibrinoase usor detasabile (se elimina cu tusea)

Microscopic :
1.depozite de fribrina pe mucoasa traheii + mucoasa acoperitacu epiteliu prismatic.
2.ulceratii ale mucoasei
3.edem si hemoragii in stratul submucos
5. inelele cartilaginoase a traheii.

Complicatii : aplicarea intubatiei/traheostomie posibil formarea escarelor. Infectarea secundara a


escarelorpericondrita purulenta a cartilajelor ,flegmon,mediastinita.

Moartea : asfixie, pneumonie, complicatiile purulente

211.Bronsita cronica

Inflamatie cronica a bronhiilor cauzata de bronsita acuta cu evolutie


trenanta sau actiunea de lunga durata asupra mucoasei a factorilor biologici
/fizici/chimici (infectii,fumat,prafuirea)

Afecteaza mai des segmentele 2.6.8.9.10. (unde sunt premise nefavorabile


pt absorbtia exudatului)
-perete bronhie e ingrosat
-deformarea bronhiilor cu grad diferit de manifestare.

Mecanism de form a bolilor cronice :


1 !!!!.Bronsitogen- dereglarea functiei de drenaj a bronhiilor
2.Pneumoniogen- pneumonie acuta si complicatiile
3.Pneumonitogen – afect.cronice interstitiale

Microscopic :
1. infiltrat inflamator in perete bronsic
2. vase dilatate hiperniate

Complicatii :
bronsectazii sacciforme/cilindrice
obstructia lumen bronsic (nu se dreneaza) ->atelectazie
emfizem prin obstructie
pneumonie cronica
pneumoscleroza

75.Emfizem pulmonar

Emfizem pulmonar - boala,caracterizata printr-un continut excesiv de aer in


plamini si marirea dimensiunilor lor.

Tipuri :
1.cronic obstructiv difuz
2.cronic de focar(perifocal,cicatriceal) ;
3.vicariant(compensator) ;
4.primar(idiopatic)
5.panacinar ;
6.senil
7.interstitial.

Cauze : bronsita , bronsiolita cronica, bronsectazii, pneumoscleroza

Mecanism : Se afecteaza carcasa elastica si colagena a plamanului, din cauza activarii proteazelor , elastazei si
colagenazei.
Fermentii dati provoaca instabilitatea fibre elastice si colagene (deficienta genetica de antiproteaze serice)
Se formeaza efectul de supapa cu un dop de mucus – la inspir aerul trece, la expir nu iese.Aerul se acumuleaza,
largeste aciniiemfizem obstructiv difuz.

Mucoasa bronhilor e hiperemiata,cu infiltrat inflamator si un numar mare de celule caliciforme ; se observa hipertrofia
neuniforma a stratului muscular,mai cu seama in bronhiile mici.Extensia peretilor acinului duce la extinderea si
efilarea fibrelor elastice,la dilatarea canalelor alveolare,modificarea septurilor alveolare.Peretii alveolari se efileaza si
se indreapta,porii interalveolari,capilarele se oblitereaza.Bronhiolele respiratorii,conductoare de aer,se largesc sacii
alveolari se scurteaza ceea ce duce la reducerea suprafetei schimbului gazos.Reteaua capilara a portiunii respiratorii a
acinilor se reduce,ceea ce induce formarea blocului alveolo-capilar.In capilarele interalveolare prolifereaza fibre
colagene,se dezvolta scleroza intracapilara.

Complicatiile pulmonare si extrapulmonare :insuficienta pulmonara + insuficienta cardiaca.


torace emfizematos, pneumotorax spontan,HTA in mica circulatie—hipertrofie VD cord pulmonar.

Micro :
1.cavitati aerifere mari
2.septuri interalveolare subtiate
3.rupturi ale septurilor
4. scleroza vase sanguine

50.Carcinom pulmonar pavimentos necornificat (Epidermoid)


Carcinom pulmonar-se dezvolta din epiteliul bronhiilor (rar din alveole),
adica este bronhogen.,

Cauze: fum de tigara, pe cale limfo/hematogena: subs


cancerigene,pneumoscleroza, bronsite cronice, bronsectazii (metaplazii si
displaziile epiteliului) tbc,in jur corpi straini.
Mutatii punctiforme,aberatii cromozomiale.lezarea protooncogene.

Clasif:
*(loc) parahilar (central) ; periferic ; mixt
*(crestere ) endofit,exofit
*(macro) placa, polipos,difuz,nodular,ramificat, nodular-ramificat
*(micro) epidermoid, adenocarcinom, nediferentiat anaplastiic(microcelular
sau macrocelular) ; adenoscuamps, carcinom a glandelor bronsice.

Carcinom epidermoid :
1. inalt diferentiat –form cheratinei cu form „perle canceroase”
2.moderat diferentiat –mitoze si polimorfism celelar,unele contin keratina
3. slab diferentiat- polimorfism pronuntat, mitoze multiple,keratina in celule solitare,

Micro :
1.metaplazia pavimentoasa a epiteliu bronsic
2. campuri de celule tumorale atipice polimorfe

Complicatii : metastaze limfo/hematogene in ganglionii


peribronsici/bifurcatie; metastaze in ficat, oase, encefal,suprarenale. Leziuni
pulmonare secundare (atelectazie, necroze, formare cavitati si supuratia )
Moartea: din cauza metastaze si complicatiilor+casexie

51.Metastaze de carcinom pulmonar nediferentiat in miocard

Vezi totul mai sus )))

Micro :
1. nodul tumoral metastatic
2.celule canceroase nediferentiate
3.miocard cu distrofie granulara

Carcinomul nediferentiat anaplastic al plaman:


1.Microcelular-cel mici tip limfocite/bob ovaz, nucleu hipercrom, celule in cuiburi sau cordoane. Uneori au activitate
endocrina –ACTH,calcitonina, serotonina. Insotit de HTA (apudom malign)
2.Macrocelular –celule mari polimorfe , care nu pot produce mucus

Tumorile epiteliale fara localizare specifica


46.Papilom cutanat (p.200)
Definitia: - tumoare epiteliala benigna provenită din epit.
pavimentos pluristratificat şi de tip tranziţional.
Se întâlneşte pe piele şi pe mucoasele acoperite cu epiteliile
respective: cavitatea bucală, faringe, laringe (plicele vocale), esofag,
vezica urinară, colul uterin, ducturi excretoare a glandelor
Cauza: teoria fizica/chimica/virotica
Microscopic:
1.parenchim:
-epit. pavimentos pluristratificat îngroşat neuniform, formează
proliferări papilifere proeminente pe suprafaţa pielii
-str.cornos ingroșat (hiperkeratoza)
-str. malpighian (acantoză)

2.stroma: dezvoltată abundent, vasele sanguine repartizate neomogen.


Totodată se constată păstrarea integrităţii membranei bazale şi a polarităţii morfologice a celulelor
epiteliale (localizării diferitelor organite citoplasmatice în polul bazai şi cel apical al celulei), ceea ce este
caracteristic pentru tumorile benigne
 Atipie tisulara
Consecinte: la traumatizare se distruge usor, se inflameaza
Complicatii: depind de localizare, la iritatie mecanica permanentase poate maligniza

48.Adenocarcinom de colon (carcinom glandular) (p.204)


Definitia: tumoare epiteliala maligna derivata din epiteliu prismatic,
cilindric sau cubical membranelor mucoase si al organelor
glandulare)

Forme histologice: Dupa gradul de diferentiere:


-tubular -inalt diferentiat
-alveolar -moderat
-papilar -diferentiere joasa

Microscopic:
1.atipie celulara (forma diferita, nuclee hipercrome) si cel. polimorfe
2.glande atipice care patrund in grosimea peretelui intestinal
Consecinte: stenoza, leziuni necrotice, ulceratii, inflamatii, distructia tesutului adiacent
Complicatii: ocluzia intestinala, metastazare limfogena, recidivare
Clasificarea generala a cancerului:
1.in situ (preinvaziv)
2.pavimentos
-cornificat
-necornificat
3.glandular(adenocarcinom)
4.mucipar (coloid)
5.nedeferintiat
6.parenchimatos (medular)
7.fibros (schiros)
8.trabecular (solid)
9.dimorf

102.Carcinom pavimentos cu cornificare


(epidermoid /scuamocelular) (p.203)
Definitie: Tumoare epiteliala maligna, provine din
-epit. pavimentos (pielea, cavit.bucala, faringe, laringe, col uterin,
vagin)
- tranzitional (bazinete renale, ureter, vezica urinara)
-epit. glandular, care a suferit metaplazie epidermoida (bronhii,
endometrul)
Microscopic:
1.aglomerari focale, cu aspect de insula de cel. canceroase care
infiltreaza str. subendotelial
2.peretele carcinomatos (aglomerari de cel. carnoase)
→ «perle canceroase»
Consecinte: metastazare

52. Metastaze de carcinom glandular in ficat


Definitia: Tumoare maligna care se dezv din epiteliul prismatic al
mucoaselor si epiteliul glandelor, astfel se intilneste atit in mucoase cit
si in organele glandulare.
Clasificare:
-acinos
-tubular
-papilifer
Micropreparat:
-nodul tumoral metastatic
-parenchimul hepatic adiacent cu modificari distrofice si atrofice:atipia
cel epiteliale: forma diferita, nuclee glandulare hipercrome

Complicatii-Consecinte:
-hepatargia
-hemoragia
-casexia

41. Carcinom laringian


Def: tumoare maligna ce se dezvolta din cel epiteliale putin diferentiate sau
nediferentiate.
Cauze:
-fact chimici, fizici, virotici
Macroscopic:
-in cav laringelui se observa un nodul tumoral cu crestere exofita,
proeminind pe suprafata mucoasei, de consistenta dura
-in centru o zona de necroza si exulceratie
Complicatii:
-asfixie mecanica -metastaze, indeo
-hemoragie gangl regionali
-infl secundara -necroze
-infectie supraadaugata -fistula
-hemoragie
-casexie
39. Carcinom pulmonar centro-hilar
Definitia: tumoare maligna ce se dezvolta din cel epiteliale putin diferentiate
sau nediferentiate.
Cauze:
1.Fact chimici
2.Fact fizici (subst radioactive)
3. Fact ereditari
4.Fact geografici
5.Oncogene si fact de crestere(fam.Retroviridae)
Clasificare:
Dupa localizare:
-parahilar(central)- cu punct de plecare din bronhia principala, lobara si din
partea proximala a bronhiei segmentare
-periferic- cu punct d plecare din partea periferica a bronhiei segmentare si
ramificatiile ei, sau din epitel alveolar
Dupa forma Macro:
-mixt
-in forma de placa
Dupa caracterul de crestere:
-polipos
-exofit(endobronsic)
-endobronsic difuz
-endofit (exobronsic si peribronsic)
-nodular
-ramificat
-nodular-ramificat
Macropreparat:
-se dezv in mucoasa bronhiei principale, lobare si in partea initiala a bronhiei segmentare
-la inceput sub forma de nodul mic(placa) sau polip, ulterior capata forma cancerului endobronsic difuz,
nodular, ramificat sau nodular ramificat
-de culoare cenusie
-hilul pulmonar este distrofiat,ingrosat
Consecinte:
-metatazare pe cale limfogena(primele, mai frecvent)-gangl peribronsici, de bifurcatie, cervicali
-metast pe cale hematogena-ficat, encefal, oase, suprarenale
-raspindire prin contact pe tes mediastinului, pericard, pleura
-necroza tumorii
-form cavitatilor
-hemoragii
-supuratia
Complicatii:
-atelectazia segmetara sau lobara→dereglarea f-tiei de drenaj a bronhiei→dezv pneumoniei, abces,
bronsiectazii
-pleurezia
-casexia

192. Carcinom gastric nediferentiat (adenocarcinom tubular)


Definitia: Tumoare maligna care se dezvolta din celule epiteliale
nediferentiate.
Cauze:
1)factori cancerigeni exogeni(chimic, fizic UV, infectiosi)
2)stari precanceroase: gastrita cronica atrofica, anemia pernicioasa, ulcer gastric cronic, polipii
adenomatosi, bontul stomacului(consecinta rezect stomac), boala Menetrier
3)modificari precanceroase: metaplazia intestinala, displazia epiteliului gastric
Clasificare:
Dupa localizare:
-piloric -curbura mare
-curbura mica cu trecere pe -fundic
pereti -total
-cardial
Dupa caracterul cresterii:
1)cancer predominant exofit:
a) în formă de placă;
b) polipos (din polip gastric adenomatos)
c) fungiform;
d) exulcerat :a) ulceros primar, b)cancer “în farfurie” c)cancer din ulcer cronic malignizat);
2) cancer predominant endofit infiltrativ:
a) cancer infiltrativ-ulceros;
b) cancer difuz;
3) cancer cu crestere mixta
Dupa tipul histologic:
1)adenocarcinom(tubular, papilar, mucipar)
2)nediferentiat (solid, schiros, cu celule in “inel de pecete)
3) pavimentos
4)adenopavimentos
5)cancer inclasificabil
Macropreparat: Pe mucoasa stomacului se evident un nodul tumoral de cul surie, de forma polipoasa cu
supraf rugoasa cu crestere atit endofita cit si exofita.
Consecinte/Complicatii:
1)Modificari secundare necrotice si inflamatorii: perforatia peretelui, hemoragie, inflamatie, dezv flegmonului
gastric
2)Infiltratia cancerului in
-cap pancreas cu compresionarea sau obliteraraea canalelor biliare si a v.porte→icter, HTportala, ascita
-intestin subtire→ocluzie intestinala
-stenoza pilorica
-pleurezie hemoragica, empiem pleural
51.Carcinom esofagian
Definitia: Tumoare maligna care se dezvolta din celule epiteliale nediferentiate.
Cauze:
-excitarea cronica a mucoasei esofagului(alimente fierbinti, fumatul, alcoolul)
-modificari cicatriciale dupa arsuri
-infectii gastrointestinale cronice
-dereglari anatomice(diverticuli,)
-modificari precanceroase(leucoplazia, displazia epiteliului mucoasei)
Clasificare:
Forme macroscopice:
1)Cancer inelar dens
2)Cancer papilar
3)Cancer exulcerat

Macropreparat:
-pe mucoasa esofagului la nivelul bifurcatiei traheii se evident un nodul tumoral de cul surie-galbuie de
consistenta densa, cu marginile neclare
-nodulul tumoral creste endofit si exofit
Consecinte:
distructive – hemoragie, perforaţie, penetraţie;
inflamatorii
sclerozarea
malignizarea;
Complicatii:
-metastazarea pe cale limfogena
-invadarea traheei, stomacului, mediastinului pleurei
-form fistulilor esofago-traheale→pneumonia prin aspiratie→abces, gangrena plaminului, empiem pleural,
mediastenita purulenta
-casexia

74. Metastaze de carcinom în ficat


Def: Metastazarea-procesul de deplasare in organism a cel tumorale,
insamintarea si multiplicarea lor la distanta de tumoarea primara.
Macroscopic: pe sectiune multiple noduli de cul surie-galbuie ,de diverse
dimensiuni
Clasificarea:
1.hepatocelular:
-tubular
-acinos
-trabecular
-solid
2.din epiteliul ducturilor hepatici (colangiocelular)
3.mixt
4.hepatoblastom
Metastazare:
-limfogena (g/l paraportali, peritoneul)
-hematogena (plamini, oase)
*sunt de culoare verde, deoarece partial pastreaza functia de secretia bilei
Complicatii:
-icter
-hepatargia
-hemoragii din varice esofagiene
-hemoragia in cavit. abdominala din noduli tumorali necrotizati
-ascita
-peritonita
-casexia

42.Metastaze de cancer in plamin


Definitia: Metastazarea - procesul de deplasare in organism a celulelor
tumorale, insamintarea si multiplicarea lor la distanta de tumoarea primara
formind noduli tumorali secundari ori metastazele. Este caracteristic pentru
tumorile malgne (cancer, sarcom, melanom)
Cauza: cancerul glandei mamare, stomacului
Macroscopic: pe sectiunea tesutului pulmonar se evidentiaza multiple tumori
pulmonare de culoare surie-galbuie, de consistenta densa, cu margini neclare
Consecinte-Complicatii:
-atelectazia plaminului
-modif secundare necrozei tumorale-form de cavitati, hemoragie, supuratie
-casexie

56. Ficatul în leucoza mieloidă cronică


Def: Leucozele reprezinta maladii tumorale sistemice a tes
hematopoietic, care se caract prin proliferarea progresiva de sistem a
celulelor hematopoietice de natura tumorale(cel leucemice).
-initial cel tumorale prolifereaza in organele hematopoietice
-apoi pe cale hamatogena in alte organe form infiltrare leucemice in
jurul vaselor din parenchim si in peretele lor
-parenchimul se supune distrofiei, atrofiei, necrozei
Cauze:
1.Factori mutageni: 2.Factori ereditari
-virusi(retrovirusi, v,Epstein-Barr)
-radiatia ionizanta
-fact chimici
Clasificare:
A.Leucoze acute: B.Leucoze cronice:
1.nediferentiata -De geneza mielocitara:
2.mieloblastica 1.mieloida cronica
3.limfoblastica 2.eritromieloza cronica
4.plasmoblastica 3eritremie
5.monoblastica 4.policitemia vera(Vaquez-Osler)
6.eritromieloblastica -De geneza limfocitara:
7.megacarioblastica 1.limfoleucoza cronica
2.limfomatoza pielii(boala Sezary)
3.leucoze paraproteinemice: boala mielomatoasa,
macroglobulinemia primara(b.Waldestrom), b.lanturilor
grele(b.Franklin)
-De geneza monocitara:
(!)Leucoza mieloida cronica:
2 stadii:
1)monoclonala benigna
-citiva ani
-leucocitoza neutrofila
-cel MO morfologic si dupa capacitatile fagocitare nu difera de la norma dar contin cromozomul
Ph(Philadelfia)
2)policlonala maligna
-3-6 luni
-apar forme blastice(mieloblasti, eritroblasti, monoblasti) atit in encefal cit si in singe(criza blastica)
-↑leucocitele in singe
-marirea splinei,ficatului
-sdr hemoragic
Microscopic:
-prolif cel tumorale de origine mieloida pe traiectul capilareor sinusoide intralobulare
-cordoane hepatice cu modif distrofice
Complicatii:
-anemie -staze si trombi leucemici ce duce la infarct si hemoragii in organ
-sdr hemoragic -pancitopenia
-splenomegalie
57.Ficatul in leucoza limfoida cronica
-se intilneste la pers virsta medie/inaintata
-se dezv din limf-B
-are o evolutie benigna de lunga durata
-infiltrare leucemice in MO, gangl limf, splina ficat – de aceea sunt marite
-limf-B produc putine Ig→imunitatea umorala e inhibata→compliatii infectioase, reactii autoimune
Microscopic:
-prolif cel tumorale de origine limfoida pe traiectul vaselor portale
-lobul hepatic cu modif distrofice a hepatocitelor

Consecinte:
-diseminare difuze- infiltratia leucemica in multe organe
-diseminare focala-form nodulilor de diverse dimensiuni
Complicatii:
-complicatii infectioase(pneumonie)
-stari hemolitice-icter hemolitic, hemoragii prin diapedeza, hemosideroza generalizata
-Marirea:ficat,splina, gangl limf( mezenterici, mediastinali, cervicali, inghinali)→ complresiunea organelor
limitrofe(inima, esofag, trahee, v.porta)

145. Plasmocitom(boala mielomatoasa)


Def: Tumori provenite din plasmocite(limf-B mature), functia carora este legata de reactiile imunitatii
umorale.B.mielomatoasa proliferarea cel mielomatoase in MO si in afara ei
-ele sintetizeaza paraproteine(Ig) care sunt prezente in singe si in urina
Dupa morofologie:
-difuza-se vombina cu osteoporoza
-difuza-nodulara-apar noduli tumorali
-nodulara multipla-infiltratia mielomatoasa difuza lipseste
Cauze:
1.Factori mutageni: 2.Factori ereditari
-virusi(retrovirusi, v,Epstein-Barr)
-radiatia ionizanta
-fact chimici
Microscopic:
-cel tumorale polimorfe de orig plasmocitara
-stroma tumorii cu vase sangvine
-focare hemoragice
Consecinte:
1.amiloidoza
2.depunerea subst pseudoamiloidice si cristaline in tesuturi
3.dezv edemelor paraproteinemic sai a paraproteinozei organelor+insuf lor f-tionala
-nefroza paraproteinemica→scleroza rinichi→ratatinare→decesului
-viscozitate exagerata si coma paraproteinemica
-modificri inflamatorii(pneumonii, pielonefrita)

58.Gangl limfatic in boala Hodgkin


Def:B.Hodgkin e o maladie cronica recidivanta , mai rar cu evolutie
acuta, in care proliferarea tumorala se produce cel mai des in gangl
limfatici.
Cauze:
1.Factori mutageni:
-virusi(retrovirusi, v,Epstein-Barr)
-radiatia ionizanta
-fact chimici
2.Factori ereditari
Clasificare:
Dupa morfologie:
-localizata-> afect un grup de gangl limfatici: cervicali, mediastinali,
retroperitoniali.Mai intii moi,suculenti apoi duri cu necroza
-generalizata->nu doar in focarul localizarii primare. Splenomegalie
cu aspect pestrit
Dupa clinico-morfologic:
1.cu predominanta limfocitara
2. cu scleroza nodulara
3. cu celularitate mixta- are loc generalizarea procesului, corespunde stad II-III a bolii.La microscop: prolif
elem limfoide cu divers grad de maturitate, cel gigante Hodgkin si Reed-Berezovski-Sternberg, aglomerari
de limfocite, eozinofile, plasmocite, neutrofile; focare de necroza si fibroza
4.(!)cu depletie limfocitara-se intiln in evolutia nefavorabila a bolii.Generalizarea limfogranulomatozei.
Uneori-prolif tes fibroconj, cel Hodgkin,Cel gigante Reed-Sternberg, scleroza lipseste.
Microscopic:
-cel gigante polinucleate Reed-Sternberg
-cel mononucleate Hodgkin
-focare de necroza cazeoasa
-fascicule de tes fibroconjunctiv neoformat
-limfocite
Consecinte: limfadenopatie nedureroasa
Form noduli tumorali in splina, ficat, MO s.a.
Ateroscleroza. Hipertensiune
181. Tromboza arterei coronare
Definitia:
Ateroscleroza –boala cronica rezultata din dereglarea metabolismului
lipidic si proteic:
-afectiaza artere de tip elastic si elastico-muscular (mare si medii)
-depuneri focale in intima a lipidelor si prot.
-proliferarea reactiva a t.conj.
*NU e aRteroscleroza, doar o varianta arterosclerozei (sunt 7, p274)
Cauze – Factori:
(!)1.Metabolici: hiperColemia cu predominarea VLDL si LDL asupra
HDL
2.Hormonali: ↑ riscul – diabet zaharat, hipotiroidiizm; ↓ hipertiroidiism
si estrogenii
3.Hemodinamici: HTA, (!)↑ permiabilitatii vasculare
4.Nervos: stari de stres si conflict → tulburari reglarii endocrine a metabolismului
5.Vascular (starea peretelui):
-infectii, intoxicatii
-arterita, imbibatia plasmatica
-TROMBI (pe ei «se construieste» placa aterosclerotica)
6.Ereditari si etnici
Stadii microscopice:
1.Prelipidic – tulb.metabolice + «traumatizarea» intimei (↑permiabilitatii cu depozitarea prot. plasm. si
fibrinei cu formarea trombilor plati)
2.Lipoidoza – infiltrarea cu lipide → pete si bandelete lipidice, acumularea lor in macrofage →
cel.spumoase
3.Liposcleroza – ca raspuns la lezarea endoteliului prolifereaza t.conj.→ placi sclerotice in care apar vase ce
comunica cu vasa vasorum
4.Ateromatoza – mase lipidice si fibre colagene se descompun → masa amorfa (detritus ateromatos) pe
margini carei multiple vase, t. conj. sicel spumoase → leziuni complicate (trombi); distrugerea vaselor cu
hemoragia in peretele placii →
5.Exulcerare – ulcer ateromatos → acoperirea defectului cu mase trombotice → tromb parietal/obliterant
6.Aterocalcinoza – depunerea Ca
Stadii macroscopice:
1.Pete si bandele lipidice
2.Placi fibroase (sclerotice)
3.Leziuni complicate : placi fibroase cu exulceratii, hemoragii si depozite de mase trombotice
4.Calcinoza
Microscopic:
1. Placa aterosclerotică stenozantă în peretele arterei.
2. Tromb roşu recent pe suprafaţa plăcii aterosclerotice.
3. Muşchiul cardiac adiacent cu modificări distrofice.
Complicatii:
-criza coronara → cardiopatia ischemica → infarct a miocardului
-ischemia cronica → atrofia parenchimului → cardioscleroza microfocala
64. Nefroscleroză arteriolosclerotică
Definitia: Forma clinico-morfologica a aterosclerozei cu stenoza
lumenului de catre placa a arteriolilor rinichiului, de obicei unilaterala
Cauza: ↑ (ateroscleroza), HTA
Microscopic:
1. Arteriolă cu hialinoza peretelui şi stenoza lumenului.
2. Arteră de calibru mediu cu hiperplazia membranei elastice interne
(elastofibroză).
3. Glomerul atrofiat, hialinizat cu obliterarea cavităţii capsulei.
4. Glomerul hiperplaziat
5. Tub atrofiat cu peretele subţire şi lumenul dilatat.
Consecinta:
-atrofia parenchimului, colapsul stromei, substituirea cu t.conj.
-infarcte → organizare → cicatrice retractile
Complicatii: rinichi ratatinat macronodular primar, insuficienta renala, uremia azotemica

67. Cardioscleroză microfocală aterosclerotică. Coloraţie: picrofuxină


(metoda van Gieson)
Definitia: substituirea t.cardiac cu t.conj.
Cauza:
(!)1.Ateroscleroza → cardiopatia ischemica cronica → difuza microfocala
(difuza)
2.Infarct → macrofocala (focala) → anevrism cronic
Variante:
 Postinfarct (macro)
 Substituitiva (micro)
 Miocardica (difuza –miofibtoza)
Microscopic:
1. Fascicule de fibre colagene (colorate în roşu).
Complicatii: 2. Fascicule de fibre musculare
(colorate în galben)
-insuficienta cu dereglari de ritm
-anevrism cardiac cronic

3. Ateroscleroza aortei (tromboza parietală).


Definitia: Tromboza – proces de coagulare a singelui in lumenul vaselor
*tromb parietal – cînd o parte din lumenului vasului rămîne liberă
Cauza: (!)ateroscleroza si alte a trombului
* triada lui Virchow:
-leziuni locale a peretilor vaselor
-dereglari a circulatie sangvine
-modificari in compozitia singelui cu tulburari de coagubilitate
Macroscopic:
Pe intima aortei se evidentiaza trombi parietali de culoare bruna, de
consistenta densa cu suprafata gofrata. E opac si fragil
Consecinte:
I.Favorabile: II. Nefavorabile:
a)resorbţia trombului a)autoliza septica
b)autoliza aseptică b)ruperea trombului şi
c)organizarea conjunctivă t ransformarea lui în troboembol
d)vascularizarea
e)canalizarea (recanalizarea)
f)calcificarea (petrificarea)
Complicatii:-trombembolia si infarcte in splina, renichi
-gangrena

14.Anevrism a aortei
Difenitia: Bombarea peretelui pe locul leziunii lui
Cauza: ateroscleroza in faza de exulceratie
Forme: cilindrice, sacciforme, herniforme
Tipuri:
(!)1.Adevarat – peretele anevrismului formar de aorta
2.Fals – peretele format de tesuturi adiacente, hematom
3.Desecant – singele cauzeaza clivajul mediei de la intima cu formarea unui canal tapetat cu endoteliu
Macroscopic: in reg.abdom. a aortei se evidentiaza o bombare a peretelui, de forma cilindrica cu form. unei
cavitati ce contine mase trombotice. Peretele anvrismului formatde aorta
Complicatii:
-ruperea → hemoragii
-trombembolia
-atrofia tesuturilor adiacente (stern, corpul vertebrelor)

121.Hematom cerebral
Definitia: Hematom- hemoragie interstitiala cu acumulare de singe coagulat
si formarea unei cavitati datorita compresiunii si distructiei tesutului adiacent
Cauza:
1.diapedeza (cresterea permiabilitatii vasculare)
-hipoxia (insuf. cardiaca, resp, anemii)
-avitaminoza C
-HTA (!)
-boli infectioase
p/u alte tipuri de hemoragii:
2.prin ruptura vaselor (HTA, ateroscleroza)
3.prin erodarea peretelui vascular (ulcer, febra tifoida, tumori maligne)
Macroscopic:
- pe sectiunea t.cerebral se evidentiaza o zona de culoare rosie
inchisa,consistenta flasca, cu margini neclare.
-t.cerebral adiacent in stare de ramolisment
Consecinte: resorbtia singelui, organizarea, formarea cavitatilor
chistice, supuratia, calcificarea
Complicatii: moartea, daca supravietuieste chist cu pereti bruni
Varietati de hemoragii interstitiale:
-Petesie – hemoragie mica punctiforma de origine capilara
-Echimoza (plate)– hemoragie in piele, de dimensiunea unei unghii care nu proemina la suprafata
-Sufusiune hemoragica – hemoragie plata sub un invelis de dimensiuni mari
-Infiltratie hemoragica – hemoragie intrun tesut cu extinderea singelui printre elemente tisulare

9.Infarct de miocard
Definiţia infarctului: necroza unei porţiuni de organ sau a unui organ
întreg cauzată de întreruperea irigaţiei cu sînge,fiind o consecinţă a
ischemiei.
*În inimă infarctul este de obicei alb cu lizereu hemoragic,de formă
neregulată.Atacă de regulă VS şi septul interventricular
Macroscopic: in regiunea peretelui VS se evidentiaza o zona palida-
galbuie de consistenta flasca cu mici hemoragii in jur, forma
nedeterminata
Cauze:tromboza,trombembolia, spasm arterei coronare
-ateroscleroza
-HTA
-efort muscular
Localizarea frecventă:
-sub endocard(infarct subendocardial)
-sub epicard (infarct subepicardial)
-partea mijlocie a peretelui (intramural)
-cuprinde toată grosimea miocardului(infarct transmural)
Consecinţe: autoliza, organizarea, incapsularea, petrificarea, formarea chisturilor, hemosideroza, supuraţia.
Complicaţii: insuficienţă acuta, soc cardiogen, asistolia, fibtilatia, miomalacia, pericardita şi anevrism
cardiac

10. Anevrism cardiac (postinfarctic) cu tromboza (vezi p. 9)


Definitia: Tromboza – proces de coagulare a singelui in cavitatea inimii
Cauza anevrismului: infarctului vast transmural
*t. conj. cicatricial , ce substituie infarctul devine perete al inimii. Acesta
se subtiaza si sub presiunea singelui se bombeaza, formind sacul
anevrismal, umplut cu mase trombotice stratificate
Macroscopic:
-in regiunea apexului VS seevidentiaza o bombarea peretelui, cu formarea
unei cavitati cu mase trombotice
-peretele anevrismului e subtiat, de culoare surie-albicioasa, consistenta
densa
Consecinte: insuficienta cardiaca cronica
Compliacatii:
-tromboembolie
-rupturi ale peretelui anevrismului cu tamponada cavitatii pericardului

83. Rinichi ratatinat (nefroscleroza)


Definitia – o condensare si deformare a rinicjilor ca rezultat al proliferarii t. conj
Clasificarea (+cauze):
-primara: HTA, ateroscleroza
-secundara: glomerulonefrita, pielonefrita, amiloidoza, litiaza, TBC renala,
glomeruloscleroza diabetica, infarct renal
Patogenia:
1.faza «nozologica» - manifestari a bolii principale → blocul circulatie renale
2.faza «sindromica» - blocul circulatie renale → atrofia →scleroza
Forme:
-macronodulara – ateroscleroza, pielonefrita, amiloidoza (blocheaza vase mari)
-micronodulara – HTA, glomerulonefrita (blocheaza vase mici)
Macropreparat: Rinichi micsorat in dimensiuni, suprafata rugoasa/nodulara, consistenta densa, capsula se
detaseaza greu, cu multiple aderente. Pe sectiune proliferari de t. conj.
Complicatii: insuficienta renala cronica
Cardiomiopatia ischemica
65.Infarct miocardic recent
Definitia: Necroza ischemica a muschilui cardiac. De obicei ii alb cu lizeu
hemoragic (spasmul vaselor din zona periferică a infarctului este urmat de
dilatarea lor, hiperemie şi hemoragii diapedetice)
Localizarea cea mai frecventa: bazinul ramurii anterioare
interventriculare a a.coronare stingi (apex, perete ant si lateral a VS,
partea ant a septelui interventr)
*rar-partea post (ram. circumflexa a a.coron.stingi, daca si a.dreapta → IM
vast
Cauza:
-ateroscleroza
-spasm (HTA) arterei coronare
-tromembolia
-suprasolicitarea functionala (stress)
Factori de risc: Stadiile infarctului:
-hiperlipidimia –fumat –sex masculin 1.Necrotic
-HTA –diabet zaharat 2.Cicatrizare
-obezitate –diateza urica (organizare)
-mod sedimentar de viata –predispozanta genetica
Clasificari:
1.Dupa timpul aparitiei: 3.Dupa localizarea:
-IM primar (acut): acupa ~ 8 sapt. dupa instalarea ischemiei-sub endocard(infarct subendocardial)
-IM repetat: peste 8 sapt. de cel primar -sub epicard (infarct subepicardial)
-IM recidivant: apare pe parcursul a 8 sapt. dupa cel primar-partea mijlocie a peretelui (intramural)
2.Dupa gradul de extindere: -cuprinde toată grosimea miocardului(infarct
-microfocal- transmural transmural)
-macrofocal
Microscopic: 65a.Infarct miocardic in curs de
organizare
65.(st. de necroza)
 zona de infarct
-necroza
-perivascular tesut intact
 zona de demarcatie (infiltrat leucocitar)
 mioacard adiacent persistent
65a. (st. de organizare)
*7-8 saptam
*incepe cind leucocite sunt inlocuite cu macrofagi si fibroblasti
 zona de infarct
 infiltrat de macrofage care absorb mase necrotice (detritus cel)
si fibroblasti ce formeaza t.de granulatie →t.conj.
 t.de granulatie in jur de necroza
 miocard persistent hipertrofiat

Consecinţe: autoliza, organizarea, incapsularea, petrificarea, formarea chisturilor, hemosideroza, supuraţia.


Complicaţii: insuficienţă acuta, soc cardiogen, asistolia, fibtilatia, miomalacia, pericardita, tromboza
parietala şi anevrism cardiac acut
Moartea:
-fibtilatia vent., asistolia, soc cardiogen
-ruptura inimii cu tamponada pericardului
-trombembolii (ex:creer)
Boli reumatice:
59.Endo-miocardita reumatica productiva granulomatoasa
Definitia: Reumatism – boala infecto-alergica cu afectarea
preponderent a cordului si vaselor, evolutie ondulata, cu perioade de
acutizare si remisie
Endocardita – inflamatia endocardului
Miocardita – inflamatia miocardului
Agent: streptococul hemolitic β din gr.A (sensibilazarea
organismului dupa angina sau eriditar)
Forme de miocardita:
(!)1.nodulala productiva (granulamatoasa)
2.exudativa interstitiala difuza
3.exudativa interstitiala de focar
Forme de endocardita:
1.valvulara (difuza) «ofilit» (involutiv)
2.verucoasa acuta -fibroblastii substituie macrofagii
3.verucoasa-recurenta -resorbtia completa fibrinoidului
Granuloame:(Aschoff) -fibre de colagen → cicatrizare
-limfocite, plasmocite
«floride» (mature)
-facar de intumescenta fibrinoida si necroza
-macrofagi care absorb fibrinoid si fixeza Ig
-limfocite si plasmocite
Microscopic:
1.granuloame reumatice Aschoff in endocard parietal
2.necroza fibrinoida in centrul
3.macrofage la perifiria
4.miocard adiacent cu modif. distrofice
Consecinte: scleroza perivasculara → cardioscleroza
Complicatii: Moartea: valvulopatii decompensate, complicatii
trombembolii
-leziuni a valvelor
-sursa de trombembol → infarcte in rinichi splina, retina, extremitati, creer
-aderente a cavitatilor (pericard, pleura)
125.Periarterita nodoasa (b.Kussmaul-Meyer)
Definitia: boala reumatica caracterizata prin leziunea de sistem
a t.conj a arterelor
*cel mai des in rinichi
Cauza: necunoscuta
Mecanism: imunocomplexe de afectare a peretelui vasc. →
vasculite (inflamatia) → necroza fibrinoida →scleroza →
ingrosari nodulare
Vascultia: distructiva, distructiv-proliferativa, productiva
Evolutia periarteritei: acuta, subacuta, cronica ondulata
Microscopic:
1.Peretele arterial ingrosat
2.infiltratie limfo-macrofagala difuza localizata preponderent in
adventitie
3.lumen stenozat a arterei
Complicatii:
acuta, subacuta→ ischemia, infarcte, hemoragii
cronica ondulata→scleroza +distrofia si hemoragia
*rinichi: glomerulonefrita subacuta (productiva extracapilara) / cronica (mezangiala) → ratatinarea
→insuficienta

127.Trombendocardita parietala
Definitia: Consecinta endocardita parietale fibroblastice cu
eozinofilie (b.Loffler) – boala rara caracterizata prin insuficienta
cardiaca, leucocitoza eozinofila +leziuni cutan.
Cauza: infectia bacter/virala (complexe imune circulante)
Mecanism: ingrosarea ventricolului pe fond de necroza si fibroza ei
→ distrugerea fibrelor si substituirea cu colagen → pe suprafata apar
trombi
(trombendocardita)
Microscopic:
1) mase trombotice pe suprafaţa endocardului parietal
2) endocardul parietal cu infiltraţie inflamatorie cronică
3) miocardul adiacent cu modificări distrofice

Consecinta: favor/nefavorabile la tromb


Complicatii:
-propagarea procesului pe valve → insuf. mitrala
-trombembolii → infarcte si hemoragii
-infiltratia eozinofila a organelor

Bolile organelor genitale masculine. Sifilis

226. Ginecomastia
Definitia: hipertrofia(hiperplazia) neurohormonala a glandelor
mamare la bărbaţi cauzată de hipofuncţia glandelor sexuale
Hiperplazia - ↑ № de celule / hipertrofia - ↑ dimensiunilor celulelor
Cauza: -atrofia in testicule
-↓ LH (luteinizant) in procese patologice a hipofizei
Microscopic: 1) ducturi glandulare dilatate cu proliferarea epiteliului.
2) fascicule de ţesut fibroconjunctiv
3) ţesut adipos.
Complicatii: cancer?

227. Adenocarcinom de prostată pe fond de hiperplazie glandulară


Definitia: forma obișnuita de cancer a prostatei care apare
predominant peste 50 ani
-de obicei se localizeaza in reg. periferice externe a prostatei
-predomina microcarcinoame care pot fi depistate numai microscopic
Cauza: -hiperplazia nodulara a prostatei
-↑ hormonilor androgeni
-factori eridetari
-factori de mediu
-mutații dobîndite
Microscopic: 1) focarul de ţesut canceros cu proliferarea unor
structuri glandulare atipice.
2) ţesutul prostatic adiacent cu semne de hiperplazie
-glande dilatate chistic de formă neregulata
-t. fibro-muscular
Consecinte: propagarea pe organe vecine, invadint vazica urinara, rect, vezicule seminale
Complicatii: metastaze in ganglionii limfatici (bazin mic, iliaci, inghinali) si oase, plamini, t.cerebral

214. Seminom testicular


Definitia: cancer tipic a testiculelor caracterizat prin tumoarea
«pura» din celule germinale
alte tipuri de cancer: -cancer embrionar
-teratoblastomul → corioncarcenom
Cauza (necunoscut, dar sunt factori predispozanti):
-testicol necoborit
-disgenezie testiculara
-ereditar

Microscopic:
1)Celule tumorale: -mari, cu ct clara, uniforme, cu margini distincte
-dispuse in mici lobuli cu septuri fibroase intercalate
2) Infiltrate limfoide în fasciculele fibroconjunctive
Complicatii: metastaze limfogene si hematogene (in ganglioni limfatici para-aortici)

33. Mezaortită sifilitică


Definitia: Sifilis- boala venerica infectioasa cronica, care se
caracterizeaza prin afectarea pielii, mucoaselor, organelor interne cu 3
perioade succesivea bolii
Cauza: treponema palida
Microscopic:
1)infiltratia limfo-plasmocitara in jurul vasa vasorum in adventitia si
media peretelui aortei
2)focare de destructie a fibrelorelastice (distruse de infiltrat limfocitar)
3)focare de calcinoza
Consecinte: arterioscleroza

Complicatii:
-anevrism sifilitic a aortei (p/u ca rezistenta peretelui ↓ si lumenul se largeste) → uzura sternului, sectoarelor
adiacente a coastelor, poate bomba sub piele, perforind-o
-leziunea aortica sifilitica (trecerea inflam. pe valva aortica si cicatrizarea ei)
-insuficienta coronara (daca infiltrat o trecut pe coronare)

Perioade sifilisului
1.Primara (3 saptamini):
formarea la poarta de intrare a induratiei, pe locul carei apare o ulceratie rotunda, nedureroasa cu fund lucios
neted, marginile regulate, de consistenta cartilaginoasa → afect primar sifilitic – șancrul (ulcer dur)
+gangioni linf. mariti, densi = complex sifilitic primar
2.Secundara (6-10 saptamini):
aparitia sifilidelor – rozeole, papule, pustule (se pot sparge → peroada foarte contagioasa)
dupa vindecarea sifilidelor (3-6 sapt) ramîn cicatrice, ganglionii se sclerozeaza
3.Terțiala (3-6 ani):
Inflamatia interstitiala difuza (ficat, plamini, peretele aortei, testiculi) → ciroza sifilitica
Goma- focar de necroza inconjurat de limfocit, plasmocite si cel.epitelioide si multiple vase cu endoteliu
proliferant

15. Anevrism sifilitic al aortei


Definitia: Sifilis- boala venerica infectioasa cronica, care se caracterizeaza
prin afectarea pielii, mucoaselor, organelor interne cu 3 perioade succesivea
bolii
*-in goma sefilitica sunt prezenti vase (in TBC nu-s)
-prezenti diferiti agenti patogeni
Cauza: treponema palida
Transmiterea (la lezarea mucoaselor, epidermului):
-sexuala
-extragenitala ( sifilis familiar, profesional → dobindit)
-intrauterin (sifilis congenital)
*perioada de incubatie 3 saptamini
Macroscopic: -in regiunea ascendenta sau arcului aortei se evidentiata o largire
de forma cilindrica (sacciforma)
-peretele aortei ingrosat
-pe inima multiple formatiuni de culoare surie, consistenta densa, diverse
dimensiuni si forme, care proiemina in lumenul
-intima aortei are aspect șangrenoid
Consecinta: ruperea anevrismului → hemoragia

90. Hiperplazia nodulară a prostatei cu hipertrofia peretelui vezicii


urinare
Definitia: prostatopatia foarte raspandita, observata la 95% de barbati
trecuti peste 70 de ani si caracterizata prin proliferarea elimentelor
stromale si glandulare a prostatei
-de obicei se mareste zona de tranzitie (mediana) a prostatei cu
proimenarea in lumenul vezicii urinare
Cauza: exces de androgeni (dehidrotestosteron)
Macroscopic: -prostata marita in dimensi, de consistenta densa/elastica
cu suprafata nodulara care comprima uretra
-vezica urinara marita in volum, peretele ingrosat, pe mucoasa se
evidentiaza procese distructiv-inflamatorii (depozite de
fibrina, mici hemoragii)
Complicatii:
-deformarea uretrei si a colului vezicii urinare → eliminarea urinei
deficila
-hipertrofia compensatorie a peretelui vezicii urinare (nu e suficient) →
acumularea surplusului de urina → infectia: cistita, pielita, pielonefrita
ascendenta, sepsis urogen
-dezvoltarea cancerului de prostata
Forme (dupa structura histologica):
1.glandulara - ↑ el-lor glandulare, dimensiuni a lobulilor variaza
2.miofibroasa (stromala) - ↑ fibre musculare netede, printre ele el-te glandulare atrofiate
3.mixta - … + formatiuni chistice de retentie
Forme de hipertrofia:
-vicant (unul organ o fost exterpat)
-proliferarea hipertrofica
-neroumorala
-compensator (de lucru)
Bolile organelor genitale femenine

38.Hiperplazia granulo-chistica a endometrului (p.163)


Definitia: proliferarea glandelor și stromei endometriului în legătură cu
tulburările neurohormonale a ciclului menstrual
*mai des femei mature, in virsta dupa 40 de ani
Cauza: hipertrofia neurohormonala (hipersecretia hormonilor
estrogeni)
-disfunctia ovarelor (climax, polichistoza, obezitate)
-tumoarea (hipersecretia estrogenelor)
Microscopic:
-glande endometriale alungite, cu aspect șerpuitor
-glande chistice dilatate (forma de ferestrau/tirbuson)
*daca apar semne de atipie →hiperplazia atipica
Consecinte: mucoasa umple toată cavitatea uterină→suprafețele
anterioară și posterioară ale cavității uterine se comprimă
reciproc→tulburări circulatorii→necroze, detașarea mucoasei și
hemoragii abundente
Complicatii:
-hemoragii uterine aciclice(metroragii)
-inflamatia mucoasei →scleroza
-cancer de corp uterin ( hiperplazia se considera o stare precanceroasa)

215.Mastopatie fibro-chistica (displazia benigna a gl.mamare)


Definitie: Displazia benigna a gl.mamare se caracterizeaza prin
dereglarea diferentierei epiteliului, atipia lui, deregl.histostructurii,
dar fara invadarea membr.bazale si cu posibilitatea retrogradarii
Forme:
(!)1.neproliferativa – proliferarea
1 t.conj. dens + hialinoza, in care se include lobuli atrofici si ducturi chistic
dilatate
Ducturi si chisturi
3 sunt tapetati cu epiteliu atrofic sau inalt care prolifereaza papilifer → noduli albicioase cu
chisturi (mastopatie fibro-chistica)
2.proliferativa – proliferarea epiteliului, mioepiteliului:
-adenoza: proliferarea lobulilor, structura se pastreaza
-proliferarile epiteliului ductal si lobular: formarea structurilor solide
-adenoza sclerozanta: proliferarea mioepiteliului
Cauza:
-perioada de premenapauza
-modificari mamare ciclice ce se produc in ciclul menstrual
Microscopic:
1.ducturi dilatate chistic
2.t.conj. hialinizat intre ducturi
3.ducturi nemodificate
Complicatii: cancer mamar (este o stare precanceroasa)
63.Salpingita purulenta
Definitia: Inflamatia trompelor uterine care apare aproape intodeauna
ca o componenta a bolii inflamatorii pelviene
Cauza (infectii genitale cronice): m/o - gonococi (gonorea),
non-gonococi (Chlamidia, Mycplasma), strepto/stafilococi, TBC

Microscopic:
1.leucocite in lumenul salpinxului
2.infiltratia leucocitara a epiteliului

Macroscopic (Salpingita cronica)


Trompa uterina putin marita, de consistenta densa, pe suprafatase
evidentiaza multiple aderente de culoare surie

Consecinte: purulenta (acuta) → cronica:


-aderente la ovar si ligamente → abces tubulo-ovarian
-aderentele intre peretei trompei → sarcina tubara
-lezarea/obstructia trompei → sterilitate
-la general: febra, dureri in abdomen inferior sau pelviene

105. Cancerom de corp uterin:


Definitia: Tumoarea malingna a cel. epiteliale, apare dupa 50 de ani

Cauza:
-tulburari hormonale ( ↑estrogemi)
→ hiperplazia
-polipi stari
precanceroase
Macroscopic: in regiunea corpului uterin se evidentiaza nodul tumoral
de culoare roza-surie, de consistenta densa, cu margini neclare, creste
exofit
Histologic: adenocarcinom inalt/moderat diferentiat
Consecinte: necroza, exulceratii
Complicatii: metastaze – g/l micului bazin, hematogen rar
101.Endometrita
Definitia: Inflamatia endometrului
Cauze:
1.acuta – dupa nastere, avort (m/o: staf, strepto, anaerobe, E.coli)
(!)2.cronica – dupa acuta
Macroscopic: mucoasa hiperemiata, edematiata, de culoare bruna cu
multiple depozite de fibrina si mici hemoragii
Consecinte:
 acuta: propagarea infectiei pe vasele miometrului → metrita
purulenta, tromboflebita Formele mor
 (!)cronica: -Catarală
-Fibrinoasă
-secretia mucopurulenta, uneori abundenta (leucoree - fluor albus) -Hemoragică
-atrofia glandelor → endometrita atrofica -Purulentă
-compresia ducturilor excretorii a glandelor → condensarea continutului glandei → formarea chisturilor
→ endometrita chistica
-hiperplazia din cauza inflamatiei cronica → endometrita hipertrofica (poate fi confundata cu hiperplazia
glandulara a endometriului)
103.Polip endometrial
Definitie: O varianta de inflamatie productiva (cronica) cu proliferarea
epiteliului si t.conj. (daca prolifereaza si stroma atunci is candiloame
acuminate, provocate de HPV apar in sifilis, gonoree)
Pot aparea in nas, stomac, intestin, rect, uter, vagin

Cauze:
-inflamatie cronica (endometrita, endocervicita)
-hiperplazie epiteliala
-procese neoplazice
-dishomeostazii hormonale

Macropreparat:
-pe mucoasa endometrului se evidentiaza o formatiune de culoare roza-surie , de consistenta densa, forma
ovala/rotunda cu cresterea preponderent exofita
-pe un piciorus Variante:
-cu crestere preponderent exofita 1.Glandular
Consecinte: 2.Glandulo-fibros
-metroragie 3.Fibros
-malignizarea (cancer de corp uterin) 4.Adenomiomatos (conține celule
-inflamatia secundara musculare netede)
-tulburari circulatrii
-deformarea uterului (stenoza)
106. Carcinom de col uterin:
Definitia: Tumoarea malingna a cel. epiteliale, apare mai des decit la corp
Cauza: stari precanceroase – endocervicoze, displazia grava, leucoplazia
Eritroplazia, adenomatoza, polipi a portiunii vaginale a colului uterin,
papiloma virus
Micr
Tipuri:
-pav
 d/a cresterea: invaziv (in situ), neinvaziv
-ade
 d/a localizare:
- mix
-portiunii vaginale (exofit) /aden
-canalului cervical (endofit)
Macroscopic: in regiunea corpului uterin se evidentiaza nodul tumoral cu suprafata rugoasa, de
consistenta densa, cu margini neclare, creste atit exofit ci si endofit
Complicatii:
-exulceratii → fistule (anastamoze) vezico-vaginale, recto-vaginale
-infiltrarea peretelui vezicii urinare, rectului

110. Chistoadenom ovarian (seros)


Definitia: Tumoarea benigna epiteliala a ovarului, mai frecvent unilaterala,
sub forma de chist
Tipuri: seros (!), mucinos
Cauza: repetate ovulatii si cicatrizari → suprafata epiteluilui este inclusa in
cortex ovarian→chisturi
Macropreparat: pe sectiunea ovarului se evidentiaza un chist multicameral cu
continut seros, peretele chistului e subtiat, neted (*daca rugos deja e cancer), de
culoare roza-surie
Complicatii: malignizarea in chistoadenocarcinom seros

111. Chist ovarian dermoid


Definitia: Teratom chistic benign (matur) derivat din 3 straturi de cel
germinale: ectoderm, endoderm, mezoderm
Cauza: neponeatno
Macroscopic: pesectiunea ovarului se evidentiaza un chist dermoid cu
continut slaninos si fire de par. Peretele chistului ingrosat, dens
Complicatii: infertilitate, torsiune → urgenta chirurgicala
*daca contine t.nervos → encefalita limbica

112. Carcinom ovarian


Definitia: tumoare maligna ce se poate dizvolta din:
-componente normale a ovarului (mezoteliu de invelis, ovulul si derivatii lui,
cal.granuloase)
-rudimentare (cancer rihichilui primar,canal Wolff)

Cauza: malignizarea chistoadenomului seros/mucinos

Macropreparat: ovar marit considerabil, pe sectiune nodul tumoral, de


culoare roza-surie, de consistenta densa, cu crestere infiltrativa
Coomplicatii: metastazare limfo/hematogena → g/l, peritoneu, organe
interne

113.Carcinom de glanda mamara


Definitia: Cea mai raspandita tumoare maligna la femei
Cauza: stari precanceroase – displazia benigna a gl.mamare, papiloame
intraductale
Forme macroscopice: nodular, infiltrativ +cancer mamelonului si areolei
(b.Paget)
Histologic:
1.neinfiltrativ:
-intralobular
-intraductal (solid, cribros, papilar, acneiform)
2.infiltrativ
-lobular
-intraductal (medular, solid, cribros, papilar)
Macroscopic: pe sectiune a gl.mamare se evidentiaza un nodul tumoral de culoare surie-albicioasa, de
consistenta densa, cu margini neclare
Consecinte: extinderea pe toata suprafata glandei acoperind-o cu o carapace consistena →
cancer «in cuirasa»
Complicatii:
- raspandirea prin invadarea t.moi a glandei
- metastaze in g/l regionali: axilari, toracici anteriori, subclaviculari, supraclaviculari, parasternali
hematogen: oase, plamini, ficat, rinichi

Patolofia sarcinii si lauzii


108.Sarcina tubara
Definitia: dezvoltarea fatului in afara cavitatii uterine, in trompa
Cauze:
-salpingita acuta →cronica→ scleroza peretelui→aderente intre
pereti→obstructia trompei (agent: gonoreea)
-anomalii congenitale
-tumori
Tipuri:
1.implantarea in extremitatea abdominala a trompei → tubara
ampulara
2.extremitatea uterina (istmul) → tubara interstitiala
3.ruperea trompei si implantarea in ligamentul lat → extrauterina
interligamentara
Microscopic:
1.vilozitati coriale care patrund in strat muscular a trompei si o distrug
2. celule deciduale clare si mari 2 1
Macroscopic:
-trompa uterina marita in dimensiuni, de consistenta densa, de culoare
bruna
-pe sectiune in lumen se evidentiaza chiaguri de singe si tesut
embrionar
Complicatii:
 avort tubar incomplet : distrugerea peretelui → hemoragii
intratubulare → detasarea fatului in lumenul trompei
 avort tubar complet: expulzarea fatului mort prin extrimitatea
fimbrilara in cavitatea abdominala
 ruptura peretelui si hemoragia in cav.abdom. → moartea
 nimerirea fatului in
cav.abdom. mumificarea: fat papiroceu
petrificarea: fat litopedion
 rar: sarcina
abdominala secundara

107.Mola hidatiforma
Definitia:
o placenta cu distrofia hidropica si chistica a vilozitatilor coriale
+ proliferarea si cresterea brusca in numar a vilozitatilor, transformarea lor in conglomerat de chisturi care
amintesc ciorchine de poama
Cauza: necunoscut, poate tulburari hormonale a ovarelor cu chisturi foliculare
Microscopic:
1.vilozitati coriale edimatiate, marite in dimensiuni
2.epiteliu corial proliferativ
Complicatii:
-coriocarcinom
«boala
-infiltrarea vilozitatilor in vene, tot perete uterului → mola disecanta → embolia placentara a vaselor trofobla
pulmonare stica»

129.Calcinoza distrofica a placentei


Definitia: depuneri de saruri de Ca in placenta
Cauza: imbatrinirea fiziologica a placentei, infectii in timplul
sarcinii, boli ce cauzeaza spasmul vaselor (HTA, diabet, toxicoza
gravidelor), anemia
Mecanism : transformarea fibrinoida a trofoblastului si
sedimentarea fibrinei din singe matern → blocarea accesului de
singe spre vilozitati coriale → unele vilozitati mor → infarcte
ischemice a placentei → necroza → depuneri de Ca
Microscopic: depuneri de Ca in vilozitatii
Complicatii: insuficienta placentara, hipoxia fatului, nasterea
prematura

111.Carcinom uterin si sarcina


Vezi mai sus definitia, cauza, tipuri
Microscopic:
1.focare hemoragice
2.cel epiteliale ale citotrofoblastului cu ct clara (cel Langhans)
*vilozitatile sunt acoperite cu trofoblast care are 2 straturi – intern (citotrofoblast) si
extern (sincitiotrofoblast)
3.cel. atipice sincitiale cu hipercromia nucleilor
Macroscopic: in regiunea colului uterin e evidentiaza un nodul tmoral
de culoare surie-galbuie de consistenta densa, cu margini neclare. Uter
marit in volum, se observa prezenta fatului
Complicatii:

Patologia pre/postnatala
69.Metamarfoza citomegalica a epiteliului tubilor renali
Definitia: Infectia virala (din gr.herpes v.) care afecteaza glandele
salivare si induce formarea unor celuli gigante cu incluziuni
celulare caracteristice («ochi de bufnita»)
Patogenia: latent sta in gl. parotida → ↓imunitatea (leucoza,
tumori, HIV) → desimenarea hematogena prin tati organe
Forme:
1.localizata
2. generalizata
 congenitala (leziuni in
organe + encefalita→hidrocefalie, uruptii hemoragice pe piele,
anemie hemolitica, trombocitopenie, icter)
 (!)dobindita a sugarilor (lipsa leziunilor cerebrale)
-pulmonara
-a rinichilor
-intestinala
Microscopic:
1.transformarea citomegalica a epiteliului tubilor renali
2.distrofia proteica a tubilor contorti
Complicatii: suprapunerea altor infectii

190. Fibroza chistica a pancreasului in mucoviscidoza


Definitia: Boala eriditara caracterizata formarea unui mucus viscoz,
tulburarea eliminarii lui si formarea chisturilor de retentie
*se afecteaza pancreas, plamini, ficat, caile biliare, intestin, glande
salivare/sudoripare/lacrimale
Cauza: ereditar, autosomal recesiv
Microscopic:
1.ducturi dilatate chistice
2.continut condensat eozinofil al ducturilor
3.fibroza difuza si infiltratia limfohistocitara
Complicatii: insuficienta progresiva a pancreasului→ casexia
(dereglarea metabolismului l/g/p, vit.)

*alte organe:
-intestin → perforarea → peritonita meconiala intrauterina; ocluzia meconiala
-ficat → ciroza
-plamini → pneumonia cronica

220. Membrane hialine in plamini


Definitia: Sd. de detresa respiratorie a nou-nascutilor, face parte
din pneumopatiile care cauzeaza asfixia nou-nascutilor
Cauza: prematuritatea, vicii cardiace congenitale, traumatism
intracranian la nastere, fetopatie diabetica, cezariana
Mecanism:
-imaturitate t.pulm., alveole neorganizate → ↓suprafata de
respiratie
-absenta/↓ surfactantului
-imaturitatea fermentilor fibrinolitici

Atelectazia
(trecerea singelui din inima dreapta in stinga (prin orif.oval si
ductul Bottalo)
Hipoxia + retentia de CO2
(insuf VS→ hiperemia vaselor pulmonare si
↑permiabilitatii)

Transsudat cu proteine si fibrinogen in


interstitiu, alveole

Condensarea prot. si fibrinei (nu se lizeaza pt ca nu-s


enzime)→ hialin
Microscopic:
1.mase proteice densificate în formă de inele, care aderă la pereţii cavităţilor alveolare.
2.exsudat inflamator în cavităţile alveolelor şi în septurile interalveolare
Complicatii: asfixia in 24-36 de ore; daca supravietuieste: persistenta canalului artetial, hemoragia
intraventriculara, enterocolia necrotica

191. Leziunile ţesutului cerebral în toxoplasmoză


Definitia: Toxoplasmoza – boala parazitara cronica dobindita sau
congenitala care face parte din zoonozele care afecteaza encefalul si
ochii cu formarea chisturilor multiple
Agent patogen: toxoplasma, de la pisici si ciini
Microscopic:
1. Chisturi de dimensiuni mici în ţesutul cerebral.
2. Țesutul cerebral adiacent cu edem.
Complicatii:
-encefal: ~ viciu congenital (microcefalie, hidrocefalie)
+ casexia, paralizii, retard mintal, cecitate
-asocierea infectiei secundare → meningoencefalita purulenta si
piocefalia

7. Viciu cardiac congenital : defect al septului interventricular


Definitia: Viciu congenital non-cianotic (palid) cu torent circulator de
la stinga la dreapta
Cauza: intirzierea cresterii a uneia din structurile septului
Localizarea: membranoasa (superior; cel mai des), in partea
musculara a septului
Macroscopic:
-in regiunea septului interventricular se evidentiaza un defect de forma
ovala 0.5 cm
-peretele VD e hipertrofiat
Comlicatii: hipertrofia VD, daca mic – nu influenteaza hemodinamica,
toate se inchid spontan (50% pînă la 2 ani, 90% pînă la 6 ani, 10% în
perioada școlară)

86. Polichistoza rinichilor


Definitia: viciu congenital a rinichilor compatibil cu viata, caracterizata
prin metamarfoza chistica bilaterala a unei parti din parenchim relativ
dezvoltat
Cauza: ereditar
Macrocopic:
-rinichi marit in dimensiuni, se aseamana cu ciorchini de poama
-atit pe suprafata cit si pe sectiune se evidentiaza multiple chisturi, de
diverse dimensiuni si forme, cu continut seros
-parenchim intre chisturi e atrofiat, sclerozat
Consecinte:
-atrofia, inflamatia parenchimului
-ruperea chisturilor
-supuratia chisturilor
Complicatii: pielonefroza, pielonifrita, insuficienta renala progresiva,
uremie azotemica, rar – tumoarea in peretele chistului
77. Polichistoza ficatului
Definitia: Se intilneste rar, de obicei asociata cu polichistoza rinichilor si pancreasului
Cauza: congenital
Macroscopic: pe sectiunea t.hepatic se evidentiaza multiple chisturi, de diverse dimensiuni si forme, cu
continut seros. Parenchim hepatic intre ele e atrofiat
Complicatii: atrofia, insuficienta hepatica, supuratia chisturilor → peritonita

123. Hidrocefalie
Definitia: Viciu congenital compatibil cu viata, dar provoaca dimenta.
Acumularea excesivade de lichid cefalo-rahidian
in vebtricoli → hidrocefalia interna
in sp.subarahnoideane → externa
Cauza:
-vicii congenitale a SNC
-meningita, toxoplasmoza
-tumoriea cu atrezia apeductului Sylvius
Macroscopic:
-ventricole laterale largite, contin o cantitate excesiva de lichid
cefalorah.
-tesut cerebral atrofiat
Complicatii: retard, asocierea infectiei

157. Anencefalie
Definiţie: agenezia encefalului in care lipsesc compartimente anterioare, medii, uneori si posterioare. Bulb si
maduva se pastreaza
* anencefalia se combină cu acrania – lispa oaselor boltei craniene, ţesuturile moi şi a pielii
* in locul t. cerebral:t. conj.bagat în vase , neuroni solitari, celule nevrogliale
Cauza:
•Virusul rubeolei, HIV
•Herpes simpliu, virusul citomegalic, Coxsakie Variantele herniei cerebrale în
•Preparate medicamentoase-chinina funcţie de conţinutul ei:
•Alcool, energie radiantă, hipoxie Meningocel –meninge + lichid
•Afecţiuni cromozomiale cefalorahidian
Macroscopic: t.osos si cerebral lipsesc, uneori se observa rudimente de t.cerebr. Meningoencefalocel - meninge +
Complicatii: incompatibil cu viata substanţă cerebrală
Encefalo-cistocel – subst.cerebrală
158. Hernie cerebrală (encefalocel) + ventriculii cerebr
Definiţie: proeminarea a substantei cerebrale si medulare, precum si a invelisului acestor substante prin
defecte a oaselor craniului, suturile lor, canal vertebral
*cel mai des in reg.occipitala (orif mare)
Cauze: vezi sus
Consecinte: inlaturarea chirurgical
Complicatii: infectii purulente – meningita purulenta, meningoencefalita

Patologia SNC

68.Infarct ischemic cerebral


Definitia: Infarctul- necroza unei porţiuni de organ sau a organului
întreg cauzată de întreruperea irigaţiei cu sânge, fiind o consecinţă a
ischemiei
Cauza: ateroscleroza, spasm, tromboza si trombembolia a arterei
cerebrale sau precerebrale (carotide si vertebrale)
Microscopic: *Macro – focar de ramolisment cenusiu a encefalului
1. Focar de necroză cu rarefierea ţesutului cerebral.
2. Ţesutul cerebral adiacent cu edem (intra/extracelular)
Consecinte: autoliza, organizarea, incapsularea, petrificarea, formarea chisturilor (sechele
cerebrale), hemosideroza, supuraţia.
Complicatii:
-edem cerebral cu angajarea trunchiului→moartea
-paralizii

123. Meningiom fibroblastic


Definitia: Tumoarea benigna din cel leptomeningelui,bine delimitata, atasata la dura mater, face parte din
tumorile meningiovasculare
Cauza: factori cancerigeni
Tipuri:
 Tipice:
-sincitial: aglomerari spiralate de cel fara membrana celulara vizibila
(!)-fibroblastic: cel alungite si depozite de colangen intre ele
-tranzitional: mixt
-psamomatos:cu corpi psammomatosi
-secretor
 Atipice: putin mi maligne, pot infiltra t.cerebral
 Maligne

Microscopic:
1. Fascicule de celule tumorale de tip fibroblastic.
2. Fascicule de fibre colagene.
Complicatii: malignizarea, compresia t.cerebral adiacent

225. Metastaze de melanom


în creier
Definitia: Melanomul -
tumoare maligna a tesutului
melanoformator, una din
tumorile cu cel mai inalt grad
de malignitate si cu o
predispozitie pronuntata la
metastazare
*metastazele de melanom
contin pigment melanic,
tumoarea primara fiind
localizata in:
-ochi ( in globul ocular enucleat se observa focarul tumoral de culoare
bruna neagra)
-pielea fetei, extremitatilor, organelor genetale externe
Cauza: metastazare pe cale sangvina sau limfogena a melanomului
Microscopic:
1. Celule tumorale bogate în melanină.
2. Ţesutul cerebral adiacent cu edem.

Complicatii:
1.edem
2.sd.paraneoplasice:
-degenerescenta cerebeloasa subacuta
-encefalita limbica
-neuropatia senzoriala subacuta
-sd.psihozei, catatoniei, epilepsiei, comei

45. Glioblastom multiform


Definitia: Tumoarea maligna a encefalului,
dezvoltata din substanta alba, face parte din
tumori neuroectodermale slab diferentiate
Cauza: factori cancerigeni

Microscopic:
1.Celule tumorale atipice (formate din astrocite si
dendrocite) şi polimorfe (diverse nuclei, contin
mult glicogen, mitoze patologice)
2.Focar de necroză.

122. Macroscopic (Tumoarea cerebrala):


- pe sectiune t.cerebral se evidentiaza un nodul tumoral de culoare surie-galbuie, de consistenta densa, cu
margini neclare
-creste infiltrativ, sunt posibile hemoragii, necroza
Consecinte: necroza, hemoragii
Complicatii:
-metastaze in limitele encefalului
-moartea in citeva luni
-dupa inlaturarea recediveaza
-edem → deces 121.Hematom cerebral
Definitia: Hematom- hemoragie interstitiala cu acumulare de singe coagulat
si formarea unei cavitati datorita compresiunii si distructiei tesutului adiacent
Cauza:
1.diapedeza (cresterea permiabilitatii vasculare)
-hipoxia (insuf. cardiaca, resp, anemii)
-avitaminoza C
-HTA (!)
-boli infectioase
p/u alte tipuri de hemoragii:
2.prin ruptura vaselor (HTA, ateroscleroza)
3.prin erodarea peretelui vascular (ulcer, febra
tifoida, tumori maligne)
Macroscopic:
- pe sectiunea t.cerebral se evidentiaza o zona de culoare rosie
inchisa,consistenta flasca, cu margini neclare.
-t.cerebral adiacent in stare de ramolisment
Consecinte: resorbtia singelui, organizarea, formarea cavitatilor
chistice, supuratia, calcificarea
Complicatii: moartea, daca supravietuieste chist cu pereti bruni
Varietati de hemoragii interstitiale:
-Petesie – hemoragie mica punctiforma de origine capilara
-Echimoza (plate)– hemoragie in piele, de dimensiunea unei unghii care nu proemina la suprafata
-Sufusiune hemoragica – hemoragie plata sub un invelis de dimensiuni mari
-Infiltratie hemoragica – hemoragie intrun tesut cu extinderea singelui printre elemente tisulare
124. Leptomeningită purulentă
Definitia: Infectia meningococica este un proces infectios acut, care se manifesta sub 3 forme principale:
rinofaringita, meningita purulenta, si meningococemie.
Este o inflamatie flegmanoasa – inflamatie purulenta fara o delimitare precisa care se extinde difuz de-a
lungul trunchiurilor neuro-vasculare
Agent patogen: meningococul Neisseria meningitis
Macroscopic: leptomeninge e opac cu depozitari masive purulente de culoare galbuie cu nuanta verzuie,
vase sangvine hiperemiate
Complicatii: -edem cerebral Consecinte: -daca e cronic
-septecemia, soc endotoxic → amiloidoza secundara
-organizarea cu obliterarea sp. subarahnoidean
-trecere pe t. cerebral cu dezvoltarea miningoencefalitei
-cașexie generală cerebrală
-atrofia emisferilor
Moartea: Sd.Waterhouse-Fridrehshtein - hemoragia in suprarenale
Clinic: purpura indusa de CID, «cocoș de pușca»

Patologia pielii si t.moi


188. Hemangiom capilar
Definitia: Tumoare benigna mezenchimala din capilare sangvine cu
cresterea autonoma, progresiva sub forma unui nodul de culoare albastra
sau rosie
Localizare: piele, rar-ficat, alte organe
Cauza: congenital
Tipuri: (!)1.capilar, venos, cavernos, hemangiopericitom benign
Microscopic:
1. Celule fusiforme aranjate compact cu spații care conțin sânge.
2. Stroma conjunctivă redusă.
Consecinta:
-exulceratii → sepsis la sugari
-are crestere infiltrativa → pot recidivadupa extirpare
Complicatii: rar, daca gigant – sd.Kasabach-Merritt (trombocitopenie,
hemoragii masive → letal)

43.Fibrosarcom
Definitia: Tumoare maligna a t.conj. fibros
*mai frecvent pe brat, coapsa
Tipuri:
1.diferentiat (fibro-celular): predomina fibre
2. slab diferentiat (celular): predomina cel imature – fibroblasti
Microscopic:
1. Celule tumorale atipice (asemănătoare cu fibroblaştii).
2. Fascicule de fibre colagene.
Consecinta: infiltrarea tesuturilor
Complicatia: metastazare

142. Carcinom bazocelular (bazaliom)


Definitia: Tumoarea a pielii cu cresterea distructiva locala (intermediara: nu-i maligna, dar nu si benigna)
*localizarea: git, fata
*aspect de placa/ulceratie profunda
*cea mai raspandita tumoare a pielii
*NU metastazeaza
Microscopic: cuiburi de celule tumorale maligne (mici, ovale, cu cerculet de ct bazofila, asemanătoare cel.
str. bazal al epidermului )
Consecinte: recidive dupa extirpare, invadarea tesuturilor

159. Hiperkeratoza pielii


Difenitia: Ingrosarea stratului cornos a pielii
Cauze:
-endogene: psoriaz, ihtioza, diaet zaharat, obezitate, hipovitaminoza A, C
-exogene: traumatizarea cu incaltamintea/ imbracaminta, ingrijirea proasta
Tipuri:
-foliculara
-difuza
Microscopic: stratul cornos al epidermul îngroșat (hiperkeratoză).
Consecinte:
-pe picior: crapaturi cu singerari, asocierea infectiei micotice
-folicular → piodermia
-daca e in forma de candiloame poate maligniza

75. Metastaze de melanom in ficat


Definitia: Melanomul - tumoare maligna a tesutului melanoformator, una
din tumorile cu cel mai inalt grad de malignitate si cu o predispozitie
pronuntata la metastazare
*metastazele de melanom contin pigment melanic, tumoarea primara
fiind localizata in:
-ochi ( in globul ocular enucleat se observa focarul tumoral de culoare
bruna neagra)
-pielea fetei, extremitatilor, organelor genetale externe
Cauza: metastazare pe cale sangvina sau limfogena a melanomului
Macroscopic: pe sectiune a tesutului hepatic se evidentiaza multiple
tumoride culoare inchisa, consistenta densa, margini neclare, de diferite
dimensiuni si forme

251. Papilom cutanat


Definitia: - tumoare epiteliala benigna provenită din epit. pavimentos
pluristratificat şi de tip tranziţional.
Se întâlneşte pe piele şi pe mucoasele acoperite cu epiteliile respective: cavitatea
bucală, faringe, laringe (plicele vocale), esofag, vezica urinară, colul uterin, ducturi
excretoare a glandelor
Cauza: teoria fizica/chimica/virotica
Macroscopic: pe piele se evid.o formatiune pe o baza ingusta, de forma sferica, de consistenta moale, cu
aspect papilar (se aseamana cu conopida sau fructe de zmeura), de demensiuni de un graunte de mei
Consecinte: la traumatizare se distruge usor, se inflameaza
Complicatii: depind de localizare, la iritatie mecanica permanenta se poate maligniza