I.

TULBURARI CIRCULATORII

1.TROMBUSUL Tromboza extensie patologica a procesului de coagulare, caracterizat prin acumularea de coaguli in sistemul cardio-vascular in timpul vietii. Factori favorizanti ai trombozei: staza sangvina, leziunea endoteliala, hipercoaguabilitatea. Cheag cruoric Macro:lucios, neted Neaderent la peretele vasului Se extrage cu usurinta lastic Micro:masa fibrilara de fibrina amestecata cu hematii si leucocite Tromb / embol Macro: rugos, aspru !derent Nu se extrage din vas Friabil Micro: retea de fibrina in ochiurile careia se gasesc hematii, leucocite, trombocite

Evolutia trombului- "aca pacientul supravietuieste, trombul e populat de fibroblasti care sintetizeaza colagen, ceea ce duce la organizarea trombului si posibil la recanalizare. 2.STA A SA!"#$!A %ULMO!ARA CRO!$CA &e'i(itie: tulburare circulatorie de tip hiperemie pasiva, caracterizata prin acumularea de sange in sistemul venos si capilar pulmonar. #auza frecventa: i()u'icie(ta car*iaca )ta(ga. Macro: plaman marit de volum, violaceu, la sectionare se scurge sange negricios venos si lichid de edem spumos, aerat. Micro: capilarele si venele sunt dilatate, cu lumenul plin de hematii, septurile alveolare ingrosate cu lichid de edem, extravazari hematice. $n staza cronica, in septuri si alveole se gasesc macrofage incarcate cu hemosiderina, numite siderofage sau celule cardiace. %emosiderina este un pigment brun-auriu care se coloreaza in albastru pe coloratia & '(S.
1

+.STA A SA!"#$!A ,E%AT$CA "efinitie: tulburare circulatorie de tip hiperemie pasiva, caracterizata prin acumularea de sange in sistemul venos si capilar hepatic. #auze) insuficienta de cord drept. Macro - )ta*ii: *. Ficatul muscad pestrit, cu puncte violacee, incon+urate de tesut brun normal ,. Ficatul in cocarda prezinta zone punctiforme violacee incon+urate de zone galbene de incarcare grasa si zone brune de tesut normal. -. Stadiul final de ciroza hepatica ficatul e mic si fibros. Micro - )ta*ii: *. Ficatul muscad vena centro-lobulara dilatata, cu lumenul plin de hematii, extravazari hematice pericentro-lobulare care determina atrofia hepatocitelor din aceasta zona. ,. Ficatul in cocarda hepatocitele din zona pericentro-lobulara sunt atrofiate si necrozate) cele din zona medio-lobulara prezinta leziuni de steatoza .incarcare grasa/. -. Ficatul invertit stadiu strict microscopic. %epatocitele din zona pericentro-lobulara si medio-lobulara sunt atrofiate si necrozate iar cele periportale raman de aspect normal. (obulul hepatic pare centrat de spatiul port. 0. Stadiul de ciroza se vad benzi groase de fibroza care izoleaza noduluii hepatocitari. ..STA A SA!"#$!A RE!ALA &e'i(itie - tulburare circulatorie de tip hiperemie pasiva, caracterizata prin acumulare de sange in sistemul venos si capilar renal. #auze insuficienta cardiaca dreapta, tromboza venei renale, compresiuni extrinseci pe vena renala. Macro rinichi marit de volum, violaceu, pe sectiune se observa striatii rosiatice
2

Micro - capilarele interstitiale si glomerulare sunt dilatate, pline cu hematii, in interstitiu se acumuleaza lichid de edem, extravazari hematice, depozite de hemosiderina.

/.$!0ARCTUL M$OCAR&$C &e'i(itie zona de necroza de coagulare datorata obstructiei bruste pe artera coronara. 123 din $4 sunt trombotice. Necroza de coagulare necroza ischemica e o zona de tesut necrozata ischemic in care se pastreaza arhitectura tisulara si disparitia detaliilor celulare stergerea striatiilor fibrelor miocardice, limitele celulare devin imprecise, citoplasma este hipereozinofila granulara, nucleii se fragmenteaza si dispar. Macro $m este un infarct alb, prezentandu-se ca o zona palida, neregulata, care apare la minim *, ore de la producerea infarctului. (a aprox. -5 ore zona prezinta un lizereu rosiatic, iar la 6, ore si un lizereu cenusiu. $ncepand cu cea de-a treia saptamana, zona se transforma intr-o cicatrice alba retractila. Micro zona de necroza de coagulare. (izereul rosiatic este dat de vasodilatatia capilarelor din periferie, lizereul cenusiu este dat de infiltratul inflamator cu polimorfonucleare care dupa --6 zile sunt inlocuite de limfocite si macrofage care vor fagocita resturile celulare si infarctul va evolua spre cicatrice 'ibroa)a. 1.$!0ARCTUL %ULMO!AR &e'i(itie zona de necroza de coagulare a parenchimului pulmonar datorata unei obstructii bruste pe artera pulmonara. predominant embolic. Macro infarct rosu datorat dublei circulatii. Forma piramidala cu vf la hil si baza la pleura, culoare violacee, bombat. Micro - zona de necroza de coagulate in care septurile interalveolare sunt omoge(e2 hiali(e2 eo3i(o'ile, totul pe un fond intens hemoragic. $n evolutie, zona de infarct e populata cu monocite si macrofage care vor fagocita resturile celulare pt ca apoi in zona sa prolifereze fibroblaste care sintetizeaza colagen si infarctul se va cicatriza fibros.

4.$!0ARCTUL RE!AL &e'i(itie zona de necroza de coagulare a parenchimului renal datorata unei obstructii bruste a arterei renale. ste in egala masura trombotic si embolic. Macro infarct alb de forma piramidala, cu vf la hil si baza la capsula. Micro zona de necroza de coagulare care evolueaza spre o cicatrice fibroasa.

II.DISTROFII 1.,$AL$!UL $!TRA S$ E5TRACELULAR &e'i(itie - reprezinta o acumulare intra si extracelulara de material proteic numit hialin. %ialinul e un material omogen, eozinofil, sticlos. Acumulari i(tracelulare *e hiali(: #orpii 4allor7 agregate proteice in citoplasma hepatocitelor din boala alcoolica #orpii 'ussel agregate de imunoglobuline care se depoziteaza in citoplasma plasmocitelor la pacientii cu stari hiperimune. $ncluziile virale de nucleoproteine Acumulari e6tracelulare *e hiali(: Fiziologice corpul !lbicans din ovar &atologice cicatricea cheloida. 2.&$STRO0$A 0$BR$!O$&A $! !O&ULUL ASC,O00 "efinitie distrofie extracelulara caracterizata prin acumularea de material proteic rezultat din distrugerea colagenului si a substantei fundamentale 8 necroza fibrinoida. !pare in cateva boli bine determinate: 9oli autoimmune '!!, poliartrita reumatoida, lupus :lcerul gastric semn de activitate $n peretele arteriolelor, in hipertensiunea arteriala maligna.

Micro zone intinse de necroza fibrinoida in derm, omogene, h7aline, fin granulare sau filamentoase, delimitate de o intensa reactie inflamatoare, cu limfo plasmocite, monocite macrofage, fibroblaste. +.ULCERUL "ASTR$C &e'i(itie afectiune cronica consecutive actiunii sucului gastric asupra peretelui digestiv. 'ol important in patogeneza lui il are %elicobacter p7lori. Macro : :lcerul acut lipsa de substanta la nivelul mucoasei gastrice, bine delimitata, cu fundul roscat-brun. :lcerul cronic nisa ulceroasa mai mica decat in ulcerul acut, bine delimitate, peretele Nisei este dur, pliurile micoasei converg catre nisa. Micro : :lcerul activ acut sau cronic : strat superficial necrotic cu exudat fibrino-purulent, detritusuri celulare) strat de necroza fibrinoida) tesut de granulatie) fibroza. :lcerul stationar acut strat necrotic inlocuit cu tesut de granulatie :lcerul stationar cronic fundul ulcerului format din tesut cicatriceal. 4arginile ulcerului acut prezinta edem, hiperemie, sufuziuni sangvine la nivelul mucoasei.

4arginile ulcerului cronic prezinta leziuni de gastrita cronica, proliferari polipoide ale mucoasei, leziuni de endangeita obliteranta, vegetonevrita si perinevrita. ..AM$LO$&O A RE!ALA &e'i(itie este o acumulare extracelulara de material proteic alcatuit din lanturi de imunoglobuline. Cla)i'icare: "upa localizare : amiloidoze generalizate si localizate .cardiac, renala/ "upa cauza: primare .primitive/ si secundare .in boli autoimune, in mielom multiplu/ Amiloi*ul substanta omogena, vatoasa, eozinofila, coloratie 'osu de #ongo, culoare caramizie, examinat in lumina polarizata este verde refringent. La (ivel re(al, amiloidul se depune sub capsula glomerulara, inlocuind progresiv glomerulul, perivascular si peritubular. volueaza rapid spre insuficienta renala. $n cord, amiloidul se depune perivascular si interstitial afectand sistemul excito-conductor, determinand aritmii severe si insuficienta cardiac rapid progresiva /.STEATO A ,E%AT$CA &e'i(itie: leziune reversibila, caracterizata prin acumularea anormala de lipide in hepatocite. #auza frecventa: consumul cronic de alcool. Macro ficat marit de volum, greutate crescuta, culoare galben lutos, consistenta moale. Micro in functie de gradul de incarcare cu lipide acestea realizeaza in citoplasma hepatocitelor un aspect micro sau macrovezicular. #and incarcarea e maxima, hepatocitul ia aspectul unui adipocit.
7

1.BOALA !$EMA!! - %$C7 &e'i(itie distrofie ereditara autosomal recisiva, caracterizata prin acumulare in celulele sistemului monocot macrofag a unui compus de metabolism intermediar lipidic sfingomielina. 9oala se datoreaza unei mutatii a genei sfingomielinazei. Macro hepatosplenomegalie, adenomegalie, afectare variabila a SN#. Splina din boala N& este mult marita de volum, galbuie lutoasa. Micro arhitectura normal splenica e inlocuita partial sau total de celule N& celule de talie mare, cu citoplasma abundenta, spumoasa, eozinofila, &!S ;-; si nucleu central. 4.BOALA "AUC,ER &e'i(itie - distrofie a metabolismului glucidic, cu transmitere ereditara autosomal recisiva, caracterizata prin acumularea in sistemul monocot macrofag a unui metabolit intermediar7 numit glucocerebrozid. 9oala se datoreaza unei mutatii genetice a genei care codifica glucocerebrozidaza. Macro hepatosplenomegalie, adenomegalie, posibila afectare a SN#. Splina e mult marita de volum, a+unge la < =g, palida. Micro arhitectura splenica e dezorganizata prin infiltrarea cu cellule >aucher .cellule mari pana la *22 ,u cu citoplasma abundenta, creponata, nucleu impend la periferie, &!S ;?@. #elulele >aucher la origine sunt monocite sau macrophage care au stocat in lizozom glucocerebrozid. 8.STA A B$L$ARA $!TRA,E%AT$CA &e'i(itie manifestari legate de diminuarea sau oprirea secretiei biliare, cu acumularea in sange a substantelor care sunt excretate prin bila .bilirubina, saruri biliare, colesterol/.

#olestaza se produce prin: obstructia cailor biliare, oprirea formarii bilei datorata unei leziuni hepatocitare. Colestaza extrahepatica determinata de obstructia caii biliare principale .litiaza, neoplasme/ Colestaza intrahepatica data de : - Abstructia cailor biliare intrahepatice .neo intrahepatice, amiloidoza, steatoza, ciroza primitiva/ - Aprirea formarii bilei de catre hepatocit .hepatite acute, cornice, ciroza/ Macro ficat marit de volum, brun-verzui, consistenta crescuta. #anale biliare dilatate, cu bila concentrate negru-verzuie. Micro !par depozite de pigment biliar in hepatocite. "uctele si canaliculele biliare apar destinse de acumularile de bila, culoare verde maro. 9ila extravazata este fagocitata de cellule Bupffer. &eriductular apare edem si infiltrate cu neutrofile. $n timp, apare fibroza in spatiul port, iar extinderea la parenchimul hepatic duce la ciroza biliara secundara. 9.%LACA &E ATEROM - ATEROSCLERO A &e'i(itie distrofie lipidica, caracterizata de acumularea de trigl7ceride si cholesterol sub intima arterelor. Macro leziunile de ateroscleroza trec prin doua faze successive: Striul lipidic leziune liniara, galbuie, usor proeminenta &laca de aterom leziune de forma neregulata, galbuie, proeminenta in lumen, cu tendinta de confluare cu placile vecine. Micro placa de aterom e alcatuita din trei component: #omponenta lipidica grasimi intra si extracelulare si cristale de cholesterol. Nu se coloreaza pe sectiuni la parafina cid oar pe

sectiuni la gheata grasimi.scharlach/.

colorate

cu

coloranti

speciali

de

#omponenta celulara macrophage spumoase, histiocite, limfocite, fibroblaste. #omponenta fibrilara fibre de collagen si elastina, degradate. #omplicatiile placii de aterom: - :lceratii cu tromboza - %emoragia in placa - "ilatatiile anevrismale si ruptura peretelui vascular III.INFLAMATII NESPECIFICE 1. %ER$CAR&$TA 0$BR$!OASA &e'i(itie inflamatie acuta exudativa a pericardului, care determina aparitia unui exudat sero-fibrinos in cavitatea pericardica Macro exudat sero-fibrinos cu :u(ti *e 'ibri(a si )triuri albicioa)e (eregulate :e )eroa)e. Micro retea densa de fibrina cu hematii si leucocite pe suprafata pericardului. &ericardul apare ingrosat prin procese de fibroza. 2. A%E!&$C$TA ACUTA 0LE"MO!OASA &e'i(itie - inflamatie acuta exudativa purulenta caract. prin infiltrarea difuza a peretelui apendicular in toata grosimea lui. Macro - apendice marit de volum, mezoul h7peremic, seroasa acoperita de exudat fibrinopurulent.&eretele este
10

ingrosat, mucoasa prezinta hemoragii punctiforme, lumenul purulent. Micro - lumenul apendicular contine puroi detritus necrotic, &4n si piocite. Toate straturile peretelui sunt infiltrate masiv de &4N. +. ABCESUL ,E%AT$C &e'i(itie inflamatie acuta exudativa circumscrisa, a parenchimului hepatic. purulenta,

Macro in functie de calea pe care infectia a+unge la ficat, se descriu mai multe tipuri: !bces pioemic germenii a+ung la ficat pe calea arterei hepatice, in conditii de sepsis.prezenta de germeni in sange/ !bces pileflebitic germenii a+ung la ficat pe calea venei porte, in enterocolite severe. !bces colangitic germenii ascensioneaza pe cai biliare, de obicei de la o colecistita acuta supurata. !bces prin insamantare directa sau contiguitate de la leziuni de vecinatate. !bcesele colangitice sunt multiple, verzui si mici, pe cand cele pioemice sunt unice cu continut purulent galbui. Micro abcesul are in centru o zona de detritus fibrinoleucocitar si necrotic, alcatuit din: resturi de fibrin, &4N degradate si resturi de hepatocite necrozate. (a periferie prezinta tesut de granulatie si posibil o capsula fibroasa. .. LE%TOME!$!"$TA ACUTA %URULE!TA &e'i(itie inflamatie exudativa acuta purulenta localizata la nivelul leptomeningelui..alcatuit din piamater si arahnoida/
11

Macro leptomeningele e ingrosat, congestive, cu luciu pierdut, iar (#' este de la tulbure pana la franc purulent. $n etiologia meningitei acute sunt implicate numeroase bacteria: Neisseria 4eningitidis, Staphilococcus !ureus, ischerichia #oli. Micro meningele e ingrosat prin lichid de edem, vasele meningeale sunt dilatate cu lumenul plin de hematii, in spatial subarahnoidian se gaseste abundant exudat alcatuit din fibrin, polimorfonucleare integer si degradate .piocite/. /. E!TEROCOL$TA ULCERO ; !ECROT$CA &e'i(itie - inflamatie acuta intestinului subtire si gros. alterative necrozanta a

Macro - mucoasa prezinta edem, hemoragie, focare necrotice galbui-murdare, incon+urate de un lizereu rosiatic. Micro - ulceratii ale mucoasei, constand in detritus necrotic si numeroase &4N. &eretele intestinal prezinta edem in toate straturile, vasele sunt dilatate pline ci hematii si discret infiltrate inflamator granulocitar. 1. %AROT$&$TA E%$&EM$CA &e'i(itite - inflamatie acuta, specifica, a glandei parotide, data de virusul urlian Macro - parotida e marita de volum, de obicei bilateral, de consistenta lemnoasa. Micro - stroma glandulara prezinta infiltrat inflamator limfocitar si edem. #elulele ductelor salivare au leziuni distrofice hidroprotidice reversibile. 4. TESUTUL &E "RA!ULAT$E &e'i(itie este o inflamatie cronica reparatorie. Macro rosu, umed, friabil
12

Micro alcatuit din : Tesut con+unctiv cu numeroase fibrocite si fibroblaste care sintetizeaza colagen $nfiltrat inflamator limfo-plasmocitar #apilare de neoformatie cu endoteliu inalt #elule gigante multinucleate de corp strain celule de talie mare cu multi nuclei asezati aleator in citoplasma.

8. E!&OCAR&$TA $!0ECT$OASA &e'i(itie process infectios in care endocardul este colonizat cu bacteria si fungi ce duc la formarea unor vegetatii friabile de fibrina. Macro eroziunea si perforarea alveolelor, abcese miocardice. Se vindeca prin procese de fibro-scleroza si calcificari. Micro celulele endocardului sunt ulcerate, cu depozite de fibrin ce contin meutrofile si colonii microbiene, infiltrate leucocitar si material necrotic. 9. %$ELO!E0R$TA ACUTA &e'i(itie afectiune inflamatorie renala, caracterizata prin aparitia de focare supurative la nivelul parenchimului renal. Macro rinichi marit de volum, benzi liniare galbui la nivelul medularei datorate puroiului, prezenta unei arii piramidale in corticala. Micro focare supurative in interstitial renal, lumenul tubular plin cu &4N neutrofile. 1<. %!EUMO!$A 0RA!CA LOBARA

13

&e'i(itie - inflamatie acuta exudativa purulenta care intereseaza doar alveolele pulmonare. Macro lobul afectat trece prin patru faze successive: Faza de congestie lobul e marit de volum, violaceu, de consistent crescuta, cu crepitatii diminuate. %epatizatie rosie lobul afectat are consistenta crescuta, crepitatii disparate, proba docimaziei negative. %epatizatie cenusie lobul afectat are culoare violaceu cenusie iar la sectionare se scurge un lichid tulbure. Faza de remisiune lobul afectat revine incet la aspect normal. Micro in faza de congestive septurile interalveolare sunt ingrosate prin lichid de edem iar arteriolele din septuri sunt dilatate cu lumenul plin de hematii.in alveoli se afla un exudat sero-fibrinos cu rare polimorfonucleare. $n faza de hepatizatie rosie alveolele sunt pline cu exudat alcatuit din fibrin, &4N intregi si degradate si colonii microbiene. $n faza de hepatizatie cenusie, exudatul alveolar este mai putin si alcatuit din resturi de fibrin si &4N. $n faza de remisiune exudatul se resoarbe lent si plamanul recapata aspect normal. #aracteristic pneumoniei france lobare este monomorfismul lezionar exudatul alveolar este identic in toate alveolele afectate/.

11. BRO!,O%!EUMO!$A &e'i(itie - inflamatie acuta exudativa purulenta a bronhiolelor terminale si a alveolelor din +urul lor. 9& e afectiunea pacientilor imunocompromisi, in special nou nascuti cu prematuritate si batrani imobilizati dupa accidente vasculare cerebrale.

14

Macro - plamanul este afectat difuz, sub forma de nodule imprecise delimitati, de consistent crescuta, din care la sectionare se evacueaza dopuri purulente. Micro - in lumenul bronhiilor afectate se gaseste exudat fibrino-leucocitar iar alveolele din +urul acestor bronhii sunt pline cu exudat polimorf alcatuit in proportii variabile din fibrin, &4N intregi si degradate, hematii si limfocite. #aracteristic 9& este polimorfismul lezionar exudatul e diferit de la alveola la alveola/

12. ,E%AT$TA CRO!$CA &e'i(itie afectare hepatica datorata inflamatiei cornice., de etiologie virala Macro ficat usor marit de volum, fara modificari macroscopic notabile Micro evaluarea se face dupa mai multe criteria: !ctivitatea necro-inflamatoare : hepatita de interfata .eroziunea hepatocitelor aflate la interfata dintre lobul si spatial port/, necroza hepatocitara confluent .necroza unor grupuri intinse de hepatocite/, necroza hepatocitara focala .unele hepatocite inlocuite de limfocite si macrophage, apoptoza, inflamatie intralobulara/ Fibroza tiologia hepatocite omogena) cu citoplasma palida, eozinofila,

15

 nuclei nisiposi mari) leziuni ductale, steatoza) infiltrat inflamator nodular,

infiltrat bogat in plasmocite 4entiune speciala hepatocitare. prezenta de leziuni distrofice

1+. C$RO A ,E%AT$CA &e'i(itie reprezinta stadiul final pentru mai multe afectiuni hepatice. Macro ficat de consistenta mult crescuta, marginea anterioara ascutita, suprafata neregulata datorata numerosilor nodule de diferite dimensiuni, in functie de care se descriu mai multe tipuri macroscopic de ciroza: #iroza macronodulara noduli peste - mm #iroza micronodulara nodule pana in - mm Forma mixta Micro stergerea arhitecturii normale, prezenta de nodul separati de benzi de fibroza, cordoame hepatocitare groase cu cellule mari cu multi nuclei, steatoza marcata si corpi 4allor7, depozite de fier in hemocromatoza.

IV. INFLAMAII SPECIFICE 1. "RA!ULOM TUBERCULOS - TBC %ULMO!ARA S$ "A!"L$O!ARA

16

&e'i(itie - tuberculoza este o inflamatie cronica granulomatoasa specifica, data de m7cobacterium tuberculosis .bacilul Boch/. Foarte rar la pacientii imunosupresati pot da infectii m7cobacterium bovis si m. !vium. $('ectia TBC cu(oa)te *oua eta:e: &rimoinfectia apare in copilarie la prima expunere la bacilul Boch. "aca intervine la un individ sanatos e asimptomatica si se vindeca spontan lasand mici cicatrici fibroase. (a indivizi imunocompromisi imbraca aspect de tuberculoza miliara. 'einfectia apare fie prin activarea bacililor dormanti din leziunile de primoinfectie, fie prin reinfectare exogena. Macro in tuberculoza miliara apar numeroase leziuni albsidefii pe seroase si in organele parenchimatoase. $n tuberculoza secundara, leziunea caracteristica este granulomul .foliculul/ T9# care e o leziune nodulara, imprecis delimitata, care poate prezenta in centru o substanta alba, granulara numita cazeum. #el mai adesea apare in lobii superiori pulmonari dar poate afecta orice organ. Micro dinspre centru spre periferie, foliculul T9# e alcatuit din: $n centru necroza de cazeificare.e un material omogen, eozinofil, granular, cu resturi hematoxinofilice nucleare.$n necroza, pe coloratia Ciehl Nielsen se identifica bacili acid alcoolo- rezistenti rosii. #elule gigante multinucleate (anghans histiocite de talie mare cu multi nuclei dispusi la periferie in potcoava. :n placard de histiocite epitelioide celule mari cu un singur nucleu situat la periferie. Sunt singurele care nu pot lipsi din folicului T9#. A coroana de limfocite T activate. Tuberculoza gangl onara consecinta diseminarii limfactice a infectiei tuberculoase. Macro ganglion marit de volum , cenusiu, poate avea in centru cazeum. Micro leziunea caracteristica e foliculul T9#.

17

2. BOALA REUMAT$SMALA A COR&ULU$: "RA!ULOMUL ASC,O00 =M$OCAR&$TA REUMAT$SMALA>2 E!&OCAR&$TA REUMAT$SMALA &e'i(itie - '!! este o boala inflamatorie, in principal a copilului, ce apare dupa o infectie cu streptococ b-hemolitic de tip !. 9oala reumatismala a cordului este cea mai importanta manifestare a reumatismului articular acut, cu posibila evolutie spre deces.!fecteaza toate cele trei structuri cardiace endocard, miocard, pericard. M ocar! "a reu#a" $#ala Macro - co()i)te(ta )ca3uta a miocar*ului2 *ilatatie mo*erata a cavitatilor cur*ului. Micro - i('iltrat i('lamator cro(ic i(ter)titial2 'ocare *e miocitoli3a2 :re3e(ta (o*ulilor A)cho'' care trec :ri( trei 'a3e: Faza precoce exudativa, necroza fibrinoida, infiltrat redus cu neutrofile Faza intermediara proliferativa, granulomatoasa, cu zone de necroza fibrinoida, infiltrat cu limfocite, plasmocite, macrofage, histiocite de talie mare celule !schoff Faza finala fibroasa sau de vindecare, nodulul se transforma intr-o cicatrice hialina. En!ocar! "a reu#a" $#ala ndocardul este afectat concomitent. #aracteristic aparitia de vegetatii mici friabile, de *-, mm pe marginea valvelor, din material fibrinoid, greu detasabile de endocard. +. "LOMERULO!E0R$TA %OSTSTRE%TOCOC$CA ACUTA &$0U A

&e'i(itie afectare renala datorata infectiei cu streptococ betahemolitic, prin mecanism autoimun Macro rinichii mariti de volum, cu parenchim palid si zone mici hemoragice pe corticala.
18

Micro aspect de glomerulo-nefrita proliferativa endocapilara: >lomerulii largiti de proliferarea celulara si de afluxul de celule inflamatorii .neutrofile, mononucleare/ Tubii renali leziuni distrofice, lumenul tubular plin de hematii si leucocite, interstitiu edematos. .. "RA!ULOMUL &E COR% STRA$! - te)utul *e gra(ulatie &e'i(itie este o inflamatie cronica reparatorie. Macro rosu, umed, friabil Micro alcatuit din : Tesut con+unctiv cu numeroase fibrocite si fibroblaste care sintetizeaza colagen $nfiltrat inflamator limfo-plasmocitar #apilare de neoformatie cu endoteliu inalt #elule gigante multinucleate de corp strain celule de talie mare cu multi nuclei asezati aleator in citoplasma. /. AORT$TA LUET$CA &e'i(itie leziune inflamatorie a aortei, intalnita in sifilisul tertiar. Luesul infectie cu transmitere sexuala data de o spirocheta treponema pallidum. Se mai transmite prin sange sau de la mama la fat. $nfectia luetica trece prin patru stadii evolutive: Sifilis primar apare la aprox ,* zile dupa infectare sub forma unei leziuni ulcerate nedureroase, la nivelul portii de intrare numita sancru dur. Se vindeca spontan in 6 zile. Sifilis secundar apare la cateva saptamani sub forma unei eruptii cutanate maculo-papulare, eritematoase, care nu raspunde la antihistaminice dar dispare spontan in cateva saptamani. Sifilis tertiar apare dupa ani de zile si asociaza leziuni cardio-vasculare, ganglionare si de SN#.
19

 Sifilis cuaternar apar complicatii ale leziunilor din stadiul anterior. Macro aortita luetica afecteaza primul segment al aortei care sed ilata anevrismal. Micro leziunea e de tip mezoaortita si se caracterizeaza prin distrugerea colagenului din tunica medie si infiltrat inflamator cu plasmocite, perivaso-vasorum. 1. ACT$!OM$CO A &e'i(itie inflamatie distructiva data de o bacterie anaeroba actinom7ces israelii. Micro tesuturile afectate au zone intinse de necroza cu infiltrat inflamator polimorf, iar pe coloratia &!S se identifica colonii de actinom7ces. 4. %$ELO!E0R$TA M$COT$CA &e'i(itie infectie fungica, cea mai raspandita candidoza. Macro apare sub forma de pseudohife din care se formeaza blastospori. Se pun in evidenta prin coloratia &!S. Spectrul infectiei: proliferari superficiale .ale pielii, mucoasei bucale si urogenitale/ asociate cu o boala usoara, forme grave diseminate hematogen la pacienti imunodeficienti. $n cazuri invazive este afectat rinichiul apar microabcese galbui in cortex si medulara. Micro in centrul abcesului pseudohife si blastospori, incon+urati de necroza si infiltrate cu neutrofile. $n tubi si capilare glomerulare se observa filamente micotice.

8. BOALA CU $!CLU $$ C$TOME"AL$CE &e'i(itie e asimptomatica la indivizi sanatosi si are semnificatie patologica doar la pacienti imunodeprimati.

20

$nfecteaza mai ales celulele epiteliale ale tractului digestiv, respirator, glande exocrine. Macro nu da. Micro celulele infectate sunt mari, prezinta intranuclear o incluzie eozinofila cu halou clar.

V. TUMORI BENI%NE 1. %A%$LOMUL &e'i(itie - tumora benigna a epiteliilor pavimentoase scuamoase: piele, mucoasa cavitatii orale, esofag, anus, vulva, vagin, exocol, santul balano-preputial. Macro - tumora vegetanta, conopidiforma, sesila sau pediculata, acoperita de tegument cu aspect normal. Micro - tumora e alcatuita din axe con+unctivo vasculare tapetate de epiteliu pavimentos cu acantoza .ingrosarea stratului spinos/ si hiperortocheratoza .ingrosarea stratului de cheratina/.

2. %OL$%UL &e'i(itie - tumora benigna a epiteliilor cilindrice .mucoasa nazala, tract respirator, stomac, intestin subtire, colon, rect, endocol, uter/.

21

Macro - tumori de dimensiuni variabile, vegetante, sesile sau pediculate. Micro - tumora e alcatuita din axe con+unctivo vasculare tapetate de celule cilindrice mari cu nuclei tahicromi .intens colorati/, alungiti. Se clasifica in functie de aspectul micro, in: &olipi tubulari celulele tumorale formeaza structuri tubulare &olipi vilosi alcatuit din axe con+unctivo vasculare digitiforme, tapetate de celule tumorale &olipi tubulo vilosi.

+. !E#UL !E#O - CELULAR - alu(itele &e'i(itie - tumora benigna a celulelor pigmentare din piele Macro - tumori pigmentate de dimensiuni variabile, plane sau elevate, uneori cu fire de par. Micro - tumora e alcatuita din cuiburi de celule cubice monomorfe. Se descriu trei tipuri de nevi: Nevi intradermici prolifereaza strict in derm Nevi +onctionali cuiburile in +onctiunea dermo epidermica Nevi micsti cu cuiburi atat in derm cat si in +onctiune.

.. 0$BROA&E!OMUL MAMAR
22

&e'i(itie - tumora benigna a glandei mamare. !pare mai cel frecvent la femei in perioada de activitate genitala, foarte rar la barbati. Macro - tumora nodulara de consistenta crescuta, bine delimitata. Micro - proliferare bifazica care asociaza proliferarea ductelor si a stromei fibroase. Se descriu doua forme: Fibroadenomul intracanalicular prolifereaza mai mult epiteliul ductal formand ducte ramificate in coarne de cerb. Fibroadenomul pericanalicular prolifereaza mai mult stroma fibroasa care izoleaza ducte mici rotunde. /. LE$OM$O0$BROMUL UTER$! &e'i(itie - tumora benigna a miometrului tunica musculara a uterului Macro - tumora nodulara, bine delimitata, de consistenta ferma, care herniaza pe suprafata de sectiune. Micro - alcatuit din fascicule de fibre musculare netede, alungite, mari, cu nuclei ovali, cu capete rotun+ite, in trabuc.

1. A&E!OMUL %LEOMOR0 &E "LA!&A %AROT$&A &e'i(itie - tumora benigna a glandelor salivare mari, cel mai frecvent parotide. Macro - tomora nodulara aparent bine delimitata, prezinta o capsula care de cele mai multe ori include insule tumorale ceea ce determina recidive frecvente.
23

Micro - tumora e alcatuita din insule si trabecule de celule mici, cubice, dispuse intr-o stroma fibroasa, cu zone mixoide cartilaginoase sau chiar de osificare. Tumora are aspect polimorf, alternand zone dens celulare cu zone sarace in celule. 4. !EUR$!OMUL =SC,?A!OMUL> &e'i(itie - tumora benigna a tecilor nervoase din celula SchDann. (ocalizare nervii mari cranieni si spinali si ramurile lor.. ste o tumora solitara cu crestere lenta. Macro - tumora bine delimitata, albicioasa cenusie, consistenta ferma. Micro - alcatuita din fascicule de celule alungite, cu margini rotun+ite, cu nuclei alungiti paraleli care dau aspect de palisada.&rezinta doua zone: Cona !ntoni ! celule asezate in fascicule dense cu palisade numeroase. Cona !ntoni 9 - celule separate de o stroma laxa, mixoida cu vase numeroase 8. ,EMA!"$OMUL CA%$LAR CUTA!AT &e'i(itie - tumora benigna a vaselor capilare sangvine. Macro - tumora violacee de dimensiuni variabile, plana .in pata de vin/ sau tuberoasa proeminenta. Micro - la nivelul pielii, tumora se dezvolta strict in derm si e alcatuita din vase capilare cu perete subtire si lumen dilatat plin cu hematii. &oate prezenta tromboze intraluminal.

VI. TUMORI MALI%NE

24

1. CARC$!OMUL BA OCELULAR &e'i(itie tumora maligna a stratului bazal al pielii. !pare numai pe tegument, in special pe zonele expuse la soare, cel mai adesea in ,E- superioare ale fetei. ste cea mai frecventa tumora maligna dar malignitatea ei se exprima numai la nivel local, nu metastazeaza dar invadeaza si distruge tesuturile din vecinatate. Macro - tumora este nodulara, ulcerata, cu margini perlate. Micro tumora este alcatuita din insule ciclaze de celule mari cu citoplasma bazofila si nuclei tahicromi. (a periferia insulelor tumorale nucleii se dispun paraleli cu aspect de palisada. 2. CARC$!OMUL =):i(ocelular> SCUAMOCELULAR *e tegume(te

&e'i(itie tumora maligna a celulelor scuamoase din piele. 4ai pot aparea la nivelul tuturor mucoaselor pavimentoase precum si la nivelul insulelor de metaplazie scuamoasa. Metaplazie inlocuirea tesutului normal cu alt tesut de aspect normal dar care nu are ce cauta acolo. .fie pe colul uterin fie la nivelul mucoasei bronsice/. !pare cel mai frecvent in *Einferioara a fetei si pe buze. Micro tumora e alcatuita din insule si pla+e de celule mari, poligonale cu citoplasma abundenta, eozinofila, si nuclei mari cu numeroase atipii: nucleoli vizibili, cromatina dispusa in gramezi, inversarea segmentelor nucleo citoplasmatice. $n centrul insulelor tumorale se formeaza globi de cheratina. &e masura ce carcinomul scuamocelular este mai slab diferentiat celulele tind sa fie din ce in ce mai mici cu mai multe atipii si mai dure. +. MELA!OMUL MAL$"! &e'i(itie este tumora maligna a celulelor pigmentare. Macro - imbraca - forme:
25

 melanom nodular - leziune nodulara infiltartiva pigmentata sau acromica. melanom lentiginos leziune usor elevata cu tendinta la extindere in suprafata. melanomul acrol - apare la exterior....... .....fara legatura cu expunerea la soare. Micro tumora e alcatuita din insule si cuiburi de celule mari, fusiforme sau epitelioide cu numeroase atipii: celulele pot contine pigment melanic care se evidentiaza prin coloratia Fontana. Ariginea melanomului malign e intotdeauna la +onctiunea dermo-epiderm. #el mai important factor de prognostic este invazia in profunzime care se cuantifica dupa doi indici: indicele #lar= indica tesut din profunzime in care invadeza tumora. indicele 9resloD masoara in mm distanta de la stratul granular al pielii la cea mai profunda insula tumorala. .. A&E!OCARC$!OMUL &E COLO! S$ METASTA ELE L$M0O"A!"L$O!ARE ALE ACESTU$A &e'i(itie - tumora maligna a mucoasei colonice. Factori de risc: dieta saraca in fibre si bogata in carne, bolile inflamatorii cronice ale colonului, prezenta polipilor. Macro - prezinta - forme : vegetanta poliploida - mai frecvent in +umatatea dreapta a colonului infiltrativa stenozanta - in +umatatea stanga a colonului si la nivelul rectului ulcerata mai rara la niv colonului Micro celule mari mucosecretoare, cu numeroase atipii dispuse in glande cu arhitectura dezorganizata. Me"a$"azele l #&ogangl onare - reprezinta extensia pe cale limfatica a adenocarcinomului de colon Macro ganglion marit de volum, cenusiu, posibil cu zone de necroza.
26

Micro structura ganglionara proliferari...........identice cu tumora de origine /. CARC$!OMUL "ASTR$C

inlocuita

de

&e'i(itie tumora maligna a epiteliului gastric. Macro - tumora imbraca - forme macro vegetanta ulcerata lipsa de substanta, cu pereti duri infiltrativ stenozata peretele gastric e ingrosat , cartonos si dse mai mult lim plastica. Micro - carcinomul gastric prezinta , forme tip intestinal - cu celule tumorale dispuse in structuri glandulare tip difuz celulele se dispun in pla+e si trabecule. #elulele tumorale secreta mucus care se acumuleaza intracelular cu aspect de celule in inel cu pecete si extarcelular cu o formare de lacuri de mucus. 1. CARC$!OMUL &E COL UTER$! &e'i(itie - Tumora maligna a epiteliului scuamos ...sau a zonelor de metaplazie scuamoasa de pe endocol. !re tendinta sa fie mai prost diferentiat si mai agresiv decat carcinomul de tegument. Micro tumora e alcatuita din insule si pla+e de celule mari, poligonale cu citoplasma abundenta, eozinofila, si nuclei mari cu numeroase atipii: nucleoli vizibili, cromatina dispusa in gramezi, inversarea segmentelor nucleo citoplasmatice. $n centrul insulelor tumorale se formeaza globi de cheratina. &e masura ce carcinomul scuamocelular este mai slab diferentiat celulele tind sa fie din ce in ce mai mici cu mai multe atipii si mai dure.

27

VII. PATOLO%IA ORAL' 1. C,$ST BRA!,$AL &e'i(itie - tulburare de embriogeneza caracterizata prin prezenta unor resturi din arcurile branhiale. Macro - formatiune elastica nodulara de cativa milimetri situata pe marginea S#4. Micro - alcatuit din tesut limfoid care include resturi de epiteliu pavimentos mormal. 2. "RA!ULOM &E RE%ARAT$E "$"A!TO - CELULAR =E%UL$S> &e'i(itie - proliferare a parodontiului de cauza de obicei iritativa. !pare pe marginea libera a gingiei in special la femei tinere sau la pacienti cu lucrari dentare vicioase. Macro - formatiune nodulara, acoperita de mucoasa normala sau ulcerata. Micro - exista doua forme evolutive de epulis pulis granulomatos alcatuit din tesut de granulatie cu proliferare fibroblasto fibrocitara, infiltrat inflamator polimorf, capilare de neoformatie si celule gigante multinucleate de corp strain. pulis fibromatos rezulta prin evolutia indelungata a primei variante si se caracterizeaza prin infiltrat inflamator redus cantitativ intr-un tesut con+unctiv fibros. +. L$C,E! %LA! BUCAL &e'i(itie tulburare de cheratinizare de cauza incomplet cunoscuta, probabil autoimuna.

28

Macro leziune in placa sau retea, albicioasa, striata, care apare pe tegumente si mucoase. 4ecanismul etio-patogenic este reprezentat de distruferea cheratinocitelor de catre limfocite T activate. Micro lichenul asociaza urmatoarele leziuni: %iperortocheratoza ingrosarea stratului de cheratina !cantoza ingrosarea stratului scuamos Facuolizari ale celulelor stratului bazal prin lichid de edem. Stergerea limitei dermo epidermice prin infiltrat inflamator cu limfocite, dispus in banda. #heratinocite apoptotice numite corpi #ivatte. .. A&E!OM %LEOMOR0 &E "LA!&A %AROT$&A tumora mi6ta *e gla(*a :aroti*a &e'i(itie - tumora benigna a glandelor salivare mari, cel mai frecvent parotide. Macro - tomora nodulara aparent bine delimitata, prezinta o capsula care de cele mai multe ori include insule tumorale ceea ce determina recidive frecvente. Micro - tumora e alcatuita din insule si trabecule de celule mici, cubice, dispuse intr-o stroma fibroasa, cu zone mixoide cartilaginoase sau chiar de osificare. Tumora are aspect polimorf, alternand zone dens celulare cu zone sarace in celule. /. CARC$!OM A%ARUT $! CA&RUL U!U$ A&E!OM &E "LA!&A %AROT$&A

1. CARC$!OM S%$!OCELULAR &E LAR$!"E

29

4. %AROT$&$TA E%$&EM$CA - oreio(ul &e'i(itite - inflamatie acuta, specifica, a glandei parotide, data de virusul urlian Macro - parotida e marita de volum, de obicei bilateral, de consistenta lemnoasa. Micro - stroma glandulara prezinta infiltrat inflamator limfocitar si edem. #elulele ductelor salivare au leziuni distrofice hidroprotidice reversibile. 8. "RA!ULOM &E!TAR %$O"E! &e'i(itie - este o forma circumscrisa de parodontita cronica. !pare frecvent pe ramul mandibulei in +urul radacinii unui dinte lezat si se poate transforma in abces periapical. Macro - nu are. Micro - exista doua forme >ranulomul simplu alcatuit din tesut de granulatie. >ranulomul epitelial include resturi de epiteliu odontogen. 9. A&AMA!T$!OM =AMELOBLASTOM> &e'i(itie - tumota benigna a epiteliului odontogen. !pare cel mai adesea la nivelul ramului mandibulei. xista trei forme de ameloblastom !. &olichistic comun !. :nichistic !. xtraosos Micro tumora e alcatuita din insule de celule odontogene care dinspre centru spre periferia insulelor recapituleaza odontogeneza. (a periferia insulelor tumorale, celulele se dispun regulat cu aspect in palisadare sau polarizare inversa. xista o forma de a. &lexiform care nu recapituleaza odontogeneza.

30

1<.C,$STUL &E!T$"ER &e'i(itie o acumulare de apa in +urul coroanei unui dinte inclus. Macro se diagnosticheaza pe radiografie unde se identifica dintele inclus si o zona radio opaca in +urul coroanei sale. Micro peretele chistului e tapetat de epiteliu scuamos necheratinizat asemanator cu mucoasa orala, care poate prezenta ulceratie, displazie sau chiar carcinom scuamo celular.

31