N.

89 Distrofia toxică acută a ficatului

Definiţie: Distrofia toxică a ficatului, mai corect necroza masivă a ficatului, este o boală acută, rareori
cronică, caracterizată prin necroza masivă evolutivă a ficatului şi insuficienţa hepatică.

Etiologie:

-în intoxicaţii exogene: intoxicaţii cu alimente de proastă calitate, ciuperci, heliotropism, fosfor, arsen

- intoxicaţii endogene: toxicoza gravidică, tireotoxicoză

- în hepatita virală ca manifestare a formei maligne

Stadiile:

1. stadiul distrofiei galbene

2. stadiul distrofiei roşii

Tabloul microscopic:

1, stadiul distrofiei galbene:

în primele zile:

- distrofia grasă a hepatocitelor din centrul lobulilor

- înlocuirea rapidă prin necroză şi descompunerea autolitică cu formarea detritusului proteolipidic

spre sfîrşitul săptămînii II

- necroza ocupă toate sectoarele lobulilor

- doar la periferie rămîne o fîşie îngustă de gepatocite în stare de distrofie grasă.

2. stadiul distrofiei roşii

În a treia săptămînă:

- fagocitoza şi resorbţia detrisului proteolipidic din lobuli

- sinusoide dilatate considerabil şi hiperemiate

- celule prezente doar la periferia lobulului

Consecinţe:

În necroza masivă a ficatului

- icter

- hiperplazia ganglionilor limfatici paraportali şi a splinei

- hemoragii multiple în piele, mucoase, seroase, în plămîni

- necroza epiteliului tubilor renali

- modificări distrofice în pancreas, miocard, SNC

În necroza progresivă a ficatului – mor de:

- insuficienţă acută hepatică

- insuficienţă renală

- sdr hepato-renal

- se poate sfărşi cu dezioltarea cirozei hepatice postnecrotice.

N.37 Ciroza micronodulară a ficatului

Definiţie: Distrofia toxică a ficatului, mai corect necroza masivă a ficatului, este o boală acută, rareori
cronică, caracterizată prin necroza masivă evolutivă a ficatului şi insuficienţa hepatică.

Etiologie:

-în intoxicaţii exogene: intoxicaţii cu alimente de proastă calitate, ciuperci, heliotropism, fosfor, arsen

- intoxicaţii endogene: toxicoza gravidică, tireotoxicoză

- în hepatita virală ca manifestare a formei maligne

Stadiile:

3. stadiul distrofiei galbene

4. stadiul distrofiei roşii

Tabloul microscopic:

1, stadiul distrofiei galbene:

în primele zile:

- distrofia grasă a hepatocitelor din centrul lobulilor

- înlocuirea rapidă prin necroză şi descompunerea autolitică cu formarea detritusului proteolipidic

spre sfîrşitul săptămînii II

- necroza ocupă toate sectoarele lobulilor

- doar la periferie rămîne o fîşie îngustă de gepatocite în stare de distrofie grasă.

2. stadiul distrofiei roşii

În a treia săptămînă:

- fagocitoza şi resorbţia detrisului proteolipidic din lobuli

- sinusoide dilatate considerabil şi hiperemiate

- celule prezente doar la periferia lobulului

Consecinţe:
În necroza masivă a ficatului

- icter

- hiperplazia ganglionilor limfatici paraportali şi a splinei

- hemoragii multiple în piele, mucoase, seroase, în plămîni

- necroza epiteliului tubilor renali

- modificări distrofice în pancreas, miocard, SNC

În necroza progresivă a ficatului – mor de:

- insuficienţă acută hepatică

- insuficienţă renală

- sdr hepato-renal

- se poate sfărşi cu dezioltarea cirozei hepatice postnecrotice.

N.157 Carcinom hepatocelular pe fond de ciroză hepatică

Definiţie: Cancer hepatic este o tumoare relativ rară, dezvioltată de obicei pe fondul cirozei hepatice,
considerată o stare precanceroasă. Carcinomul hepatocelular slab diferentiat, dezvoltat pe ciroza hepatica.
Tumora epiteliala maligna este formata din celule tumorale discoezive, cu pleomorfism marcat (anizocitoza,
anizocarie). Tumora are stroma redusa si arii de necroza centrala. In formele bine diferentiate, celulele
tumorale se aseamana cu hepatocitele normale si se dispun in cordoane/trabecule/cuiburi mici.

Etiologie: Se dezvoltă cel mai des pe fonndul cirozei hepatice, sau în ficatul intact.

Clasificare:

I. după formele macroscopice:

1. cancer nodular

2. cancer masiv

3. cancer difuz

forme particulare – cancer „mic” şi peduncular

II. după caracterul de creştere:

1. expansiv

2. infiltrativ

3. mixt

forme particulare – creştere pe parcursul sinusoidelor

- creştere prin substituţie

III. după particularităţile histogenezei:

1. hepatocelular

2. din epiteliul ductulilor hepatici (colangiocelular)

3. mixt (hepato-colangiocelular)

4. hepatoblastom

IV. tipuri histologice:

1. trabeculară

2. tubulară

3. acinoasă

4. solidă

5. cu celule clare

Forma microscopică:

1. adenomul hepatocelular:

- tumoare benignă

- format din hepatocite ce formează trabecule

- se întîlneşte sub formă de noduli solitari sau multipli

2. carcinom hepatocelular:

- hepatocite atipice

- formează structuri tubulare, acine, trabeculare

- stroma e săracă, conţine vase sanguine cu pereţi subţiri.

Metastaze:

1. pe cale limfogenă – ganglioni limfatici paraportali, peritoneul

2. pe cale hematogenă – plîmîni, oase

Complicaţii:

- hepatargia

- hemoragia în cavitatea abdominală din nodulii tumorali în curs de necrozare

- caşexia
N.209 Hepatită virală, forma ciclică acută

Hepatita moderata : spatiile porto-biliare sunt marite si deformate (nu mai au forma triunghiulara) datorita
unui abundent infiltrat inflamator mononuclear (limfocite, plasmocite). Lama limitanta de hepatocite (care
separa spatiul porto-biliar de lobulul hepatic) este intrerupta prin liza hepatocitelor de la acest nivel, urmata
de patrunderea infiltratului inflamator in lobulul hepatic - hepatita de interfata. In interiorul lobulului
hepatic, pot exista micronoduli inflamatori formati, predominant, din limfocite. Hepatocitele pot prezenta
aspecte de degenerescenta hidropica, steatoza sau pot acumula intracitoplasmatic pigment de
hemosiderina sau de bilirubina.