Obiectiv: Starea Pacientei de Gravitate Medie. Tegumentele Palide Cu

Caz clinic 1
Bolnava R., 58 de ani, acuză slăbiciune generală, dispnee la efort fizic

neânsemnat, senzaţia de greutate şi disconfort în hipocondrul stâng.
Se consideră bolnavă în decursul ultimilor 3-4 luni, când au apărut acuzele
numite care treptat s-au intensificat.
Obiectiv: Starea pacientei de gravitate medie. Tegumentele palide cu
nuanţă icterică moderată. Sindromul hemoragic lipseşte. Se palpează toate
grupele de ganglioni limfatici periferici 2,5-3,5 cm. În plămâni respiraţie
veziculară. Zgomotele cardiace ritmice, sonore. Pulsul de calităţi satisfăcătoare
78 bătăi pe minut. Tensiunea arterială 130/80 mm/Hg. Ficatul depăşeşte
rebordul costal cu 5cm, splina se palpează la nivelul liniei ombelicale.
Analiza generală a sângelui: Hb - 62 g/l, er. - 2,0·1012/l, reticulocite -
58‰, leuc.-210,0·109/l, trombocite-102,0·109/l, nesegm.2%, limf.98%, VSH-
20 mm/oră.
1. Diagnosticul.
Diagnostic clinic prezumtiv : Leucemie limfocitară cronică (stadiul 4 după
Rai, stadiul C după Binet)
Acesta diagnoza poate fi pusă pe fundalul semnelor clinice :
 de sindrom anemic (Subiectiv: acuze la slăbiciune generală. Obiectiv:
tegumentele palide . AGS: Hb scazută, eritrocitopenie)
 Semne clinice caracteristice pentru leucemia limfocitară cronică:
Subiectiv: senzaţia de greutate şi disconfort în hipocondrul stâng.
Obiectiv: Se palpează toate grupele de ganglioni limfatici periferici 2,5-
3,5 cm. Ficatul depăşeşte rebordul costal cu 5cm, splina se palpează la
nivelul liniei ombelicale.
AGS : Hb scăzută, eritrocitopenie(intre în sindrom anemic), leucocitoza
mare(210,0·109/l) în baza limfocitozei(98%,), trombocitopenie(102,0·109/l).
 Are loc și sindrom hemolitic (Obiectiv: tegumentele palide cu nuanţă
icterică moderată. AGS: reticulocite - 58‰). El poate avea etiologie
autoimună, și de aceea trebuie sa fie făcut testul Coombs.
Diagnoza prezumtivă de Leucemie limfocitară cronică poate fi pusa pe datele
subiective, obiective, AGS cu Hb scăzută, eritrocitopenie (intre în sindrom
anemic),leucocitoza mare(210,0·109/l) în baza limfocitozei(98%,),
trombocitopenie(102,0·109/l), si pe corelație directă dintre dimensiunile a
ganglionilor limfatici, splinei și ficatului cu gradul de leucocitoză.
Diagnosticul final va fi pus după cîteva investigații suplimentare.
2. Planul de investigare
Pentru a pune diagnosticul final trebuie să fie făcute aceste investigații
suplimentare:
3. Imunofenotipare ( cu scopul de a depista Ag CD20-caracteristic pentru B-
limfocite)
4. Cercetarea citogenetică(aberații în Cr13q, 17p,11q)
5. testul Coombs
6. Analiza generala a sîngele pe frotiu cu depistarea umbrelor Gumpreht.
3. Tratamentul.
 Chimioterapie (în cazuri fără aberație în Cr 17p) cu Vincristina,
Ciclofosfamida.
 Terapia țințită(în cazuri cu aberație în Cr 17p) :
1) Ac monoclonali ( Rituximab- anti CD20,Alemtuzumab- anti CD52)
2) Inhibitori de tirozinkinaza( Ibrutinib)
 Radioterapie
 Tratament simptomatic( antiviral, antibacterial, transfuzii de masa
eritrocitară)
Problemă de situaţie 2
Bolnava B., 24 ani, acuză slăbiciuni generale, cefalee, dispnee la efort

fizic, hemoragii gingivale.
Istoricul bolii: Se consideră bolnavă în decurs de 2 săptămâni, când au
apărut acuzele numite, care treptat s-au intensificat.
Obiectiv: Tegumentele palide. Peteşii şi echimoze pe piele. Ganglionii
limfatici periferici, splina şi ficatul nu se palpează.
Analiza generală a sângelui(AGS): Hb - 48 g/l, er. - 1,5·1012/l, leuc. -
12,0·109/l, trombocite – solitare, celule blastice 58%, nesegm.1%, segm.6%,
limf. 35%.
1. Determinaţi diagnosticul
 Leucemia acută. Diagnosticul este stabilit be baza sindromului anemic,
hemoragic, datele AGS (unde celulele blastice depășesc 20%, er, hb, tr
micșorate).
2. Planul de investigaţii
 Determinarea variantei morfologice cu ajutor reacțiilor citichimice:
1cu sudan negru(la peroxidaza și lipide)
2PAS(glocogen)
3esteraza nespecifică
 după ce o clasificăm FAB
 examinarea LCR (depistarea neureleucemiei)
 metode imunologice (CD) cu Ac monoclonali
3. Tactica de tratament
 Patogenic:
1 inducția remisiei
2 consolidarea ei
3menținerea remisei
4 profilaxia neuroleucemiei(Citozar, Metotrexat)
 Sindromal:
1 substitute cu hemocompopenți, vzoprotectare, profilaxia complicațiilor inf, și
reacțiilor adverse la chimioterapie
Bolnava A., 54 de ani, acuză slăbiciune generală moderată, dureri

periodice în hipocondrul drept, senzaţie de greutate şi de disconfort în
hipocondrul stâng. Se consideră bolnavă în decurs de o lună.
Obiectiv: Starea generală a bolnavei este relativ satisfăcătoare.
Tegumentele de culoare obişnuită. Sindromul hemoragic lipseşte. Ganglionii
limfatici periferici nu se palpează. În plămâni se auscultă murmur vezicular.
Zgomotele cardiace sunt ritmice, clare. Pulsul - 68 bătăi pe minut. Tensiunea
arterială 120/80 mmHg. Abdomenul la palpare moale. Ficatul depăşeşte
rebordul costal cu 3 cm, splina se palpează la nivelul liniei ombelicale.
Analiza generală a sângelui: Hb - 128 g/l, er. - 4,1·1012/l, leuc. -
235,0·109/l, trombocite - 424,0·109/l, celule blastice 3%, prom. 5%, miel. 26%,
metam. 18%, nesegm. 15%, segm. 25%, eoz. 3%, baz. 2%, limf. 2%, mon. 1%,
VSH – 12 mm/oră.
1. Determinaţi diagnosticul
 leucemia granulocitară cronică faza manifestărilor c-h.
 Diagnostic stabilit pe baza de: slplenomegalia corelează cu nr de
leu(măriți, care sunt în mai multe stadii de dezvoltare);
2. Efectuaţi diagnosticul diferenţial

 cu mielofibroza idiopatică(st 3,4): aici splina=nr de leu, nu este scris
nimic de poichilo- și anozocitoza(caracteristice pt mi), nr de Tr nu este
majorat; trebuie efectuarea citogeneticei cu Cr Ph și fosfataza
alcalina(FA) (in LGC scăzut), trepanobiopsia
 reacțiile leucemoide(st 1,2): starea pacientului norm, Cr Ph, FA scăzută.
3. Tratamentul
 inhibitors a tyr.kinazei: Imatinib
 Hydrea/Myelosan
 INF-alfa
 in caz de rezistența - Raditerapia
Bolnava N., 52 de ani, acuză cefalee pronunţată permanentă, slăbirea

memoriei, dureri în degetele mânilor şi pocioarelor, prurit cutanat după
contactul cu apa, hiperemia feţei. Se consideră bolnavă în decurs de 2-3 ani.
Starea s-a agravat în ultimele 3 luni.
Obiectiv: Faţa, mânile şi partea superioară a toracelui sunt de culoare
roşie-violacee. Sclerele sunt injectate. În plămâni se auscultă murmur vezicular.
Zgomotele cardiace sunt ritmice, atenuate, zgomotul II pe aortă este accentuat.
Pulsul - 80 bătăi pe minut. Tensiunea arterială 170/100 mm/Hg. Ficatul nu se
palpează. Splina depăşeşte rebordul costal cu 3 cm.
Analiza generală a sângelui: Hb - 185 g/l, er. - 5,9·1012/l, Ht - 64%,
trombocite - 520,0·109/l, leuc. - 12,2·109/l, n. 5%, segm. 63%, eoz. 1%, mon.
4%, limf. 27%, VSH - 0 mm/oră.
1. Determinaţi diagnosticul preventiv

- Policitemia vera, stadiu 2A (Splina este mărită până la 5 cm, sindrom pletoric -
faţa, mânile şi partea superioară a toracelui sunt de culoare roşie-violacee.
Sclerele sunt injectate, Tr mărite) Criteriile majore - mărirea Hb și Hc
2. Indicaţi investigaţiile necesare pentru confirmarea diagnosticului

definitiv
 trepanobiopsia(cu hiperplazia medulară)
 teste citogenetice (cu JAK2 sau JAK2V617F)
 nivel de eritropoetina (scăzut)
3. Efectuaţi diagnosticul diferenţial

- cu eritrocitoză(ez): mărirea Hb, Er și Tr (în eritrocitoze se măresc numai
Er,Hb), splina mărita(in ez nu este mărită)
4. Stabiliţi tactica de tratament
 flebotomie(treptat) până Ht normal
 moniterapia cu Hydrea/ Myelosan
 aspirină(profilactica tromb)
 dacă flebotomia nu ajută - splenectonia, alo transplant
Bolnava D., 12 ani, acuză prezenţa peteşiilor şi echimozelor pe piele, care

au apărut peste 2 săptămâni după ce a suportat o infecţie virală.
Obiectiv: Tegumentele de culoare obişnuită. Pe piele peteşii şi echimoze.

Ganglionii limfatici periferici, splina şi ficatul nu se palpează.
Analiza generală a sângelui(AGS): Hb-125 g/l, er.-4,0·1012/l, trombocite –
solitare, leuc.-4,8·109/l, nesegm.2%, segm.64%, eoz.2%, mon.4%, limf. 28%,
VSH-5 mm/oră.
5. Diagnosticul preventiv ?
- thrombocitopenia heteroimună. (Sindrom hemoragic - peteșii, echimoze.
lipsa Tr in AGS, cu limitele normale a altor elemente)
6. Tactica de tratament ?
- după trecerea virusuliu nr de Tr se restabilește desinestătător. Rareori
apare necesitate de transfuzie de masa Tr sau administrarea corticosteroizelor.
Bolnava M., 45 ani, acuză prezenţa peteşiilor pe piele, care au apărut peste
3 zile după administrarea voltarenului.
Obiectiv: Tegumentele de culoare obişnuită. Pe piele peteşii şi echimoze

de diferită mărime. Ganglionii limfatici periferici nu se palpează. Din partea
organelor interne fără patologie.
În analiza generală a sângelui: Hb-125 g/l, er.-3,9·1012/l, leuc.-7,0·109/l,
trombocite – solitare, n.3%, s.68%, eoz.1%, mon.8%, limf. 20%, VSH-10
mm/oră.
7. Diagnosticul ?
- thrombocitopenia heteroimună. (Sindrom hemoragic - peteșii, echimoze. lipsa
Tr in AGS, cu limitele normale a altor elemente. Hb un pic scăzută poate din
cauza peteșiilor și echimozelor)
- după suspendare medicamentului nr de Tr se restabilește desinestătător.
Rareori apare necesitate de transfuzie de masa Tr sau administrarea
corticosteroizelor.
Pacienta G., 25 ani acuză hemoragii, apariţia repetată a hemoragiilor

punctiforme şi echimozelor pe piele, hemoragie nazală.
Obiectiv: Pielea de culoare obişnuită. Pe pielea corpului, mînilor şi

picioarelor hemoragii sub formă de peteşii şi echimoze.
Hemoragii nazale şi gingivale lipsesc. Dereglări din partea organelor
interne nu s-au depistat.
Datele de laborator: Hb-136 g/l, er.-4,1·1012/l, i.c.-0,9, leuc.-5,2·109/l,
n.1%, s.69%, mon.12%, limf. 17%, trombocite – solitare în preparat, VSH-12
mm/oră.
Timpul de sângerare după Duke 20 min, testul de autocoagulare timpul
tromboplastinei parţial activat, timpul de trombină şi protrombină normale.
Pe fondal de tratament cu prednizolon sindromul hemoragic a fost jugulat,
numărul trombocitelor în sângele periferic a crescut până la 260·109/l.
- Trombocitopenia autoimună. (clinic - peteşii şi echimoze,hemoragie nazală.
hematologic - trombocitopenia izolată)
10. Elaboraţi planul de tratament în continuare a pacientei.

 administrate în continuarea a corticosteroizelor (Prednisolon 1 mg/kg/zi)
timio de 4-5 săptămâni, apoi doza se micșorează treptat până la
suspendare
 dacă apar recedive - splenectomia după prim recediv (după jugularea
sindromului hemoragic)
 dacă splenectomia neefectivă - tratament cu imunodepresante -Imuran 2-
3mg/kg/zi
Bolnava A., 24 ani, acuză prezenţa echimozelor şi peteşiilor pe piele.

Obiectiv: Se consideră bolnavă de la vârsta de 18 ani, când pentru prima
dată a observat apariţia echimozelor şi peteşiilor pe piele. Ganglionii limfatici
periferici, ficatul şi splina nu se palpau.
În analiza sângelui: Hb-120 g/l, er.-4,3·1012/l, i.c.-0,9, trombocite –
solitare, reticulocite - 8‰, leuc.-8,0·109/l, n.1%, s.71%, eoz.2%, mon.1%, limf.
26%, VSH-6 mm/oră.
A fost indicat tratament cu prednizolon – 60 mg zilnic, vasoprotectori
(ascorutin, dicinon). S-a jugulat sindromul hemoragic. Numărul de trombocite
s-a ridicat până la 40,0·109/l. Evoluţia bolii pe parcursul acestor ani a fost cu
acutizări frecvente, care se manifestau cu sindromul hemoragic cutanat.
Splenectomie pacienta a refuzat. Peste 4 ani a născut un copil – avea sindromul
hemoragic cutanat. În analiza sângelui la copil trombocitele au fost solitare.
Naşterea şi perioada postnatală fără complicaţii. Peste 1 săptămână sindromul
hemoragic la copil a dispărut fără tratament şi trombocitele în analiza sângelui
s-au normalizat – 240,0·109/l. La mamă trombocitele se menţineau solitare cu
sindrom hemoragic cutanat.
11. Diagnosticul la mamă şi copil ?

 la mama: thrombocitopenia autoimună (clinic - peteşii şi echimoze.
hematologic - trombocitopenia. reticulicite mărite din cauza sângerărilor
permanente.)
 la copil: trombocitiopenia transimună
12. Tratamentul ?
- copilot nu necesită. mama - majorarea dozei de corticosteroizi (Prednisolon de
la 1 mg/kg/zi la 2-3), splenectomia necesară.
13. Planul de investigaţii ?
- pentru conformarea diagnozei - medulogramma, proabele imunologice pentru
depistarea Ac anti-trombo-/megacariocitari, analiza ferului seric și feritinei
(hemoragii permanente)
Caz clinic 9
Bolnava L., 44 ani, spitalizată cu acuze la slăbiciune generală.
Obiectiv: Se consideră bolnavă pe parcursul unui an. Starea generală
satisfăcătoare. Tegumentele de culoare obişnuită. Ganglionii limfatici periferici
nu se palpează. În plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace sonore,
ritmice. Pulsul de calităţi satisfăcătoare 80 bătăi pe minut. Tensiunea arterială
130/75 mm/Hg. Abdomenul la palpare indolor. Ficatul la rebordul costal. Splina
cu 5 cm mai jos de rebordul costal, dură.
Analiza sângelui: Hb-120 g/l, er.-3,65·1012/l, leuc.-5,5·109/l, segm.65%,
eoz.3%, baz.2%, mon.11%, limf. 19%, trombocite - 255,0·109/l, VSH-10
mm/oră. Datele mielogramei în limitele normei. Proteina generală – 82 g/l,
albumina – 48%, indicele protrombinei – 95%, fibrinogen – 5,1 g/l, ALT – 48
mmol/l (N – 28-190), AST – 31,9 mmol/l, glucoza – 5 mmol/l, ureea - 6,5
mmol/l, bilirubina - 2,4 mkmol/l, directă - 0, indirectă - 2,4 mkmol/l.
 formațiune de etiologie și morfologie necunoscută la nivelul splinei.
prezumptiv - Limfom Hodgkin? Non-Hodgkin? de stadiul 1
2. Metodele de investigaţie pentru confirmarea diagnosticului definitiv

?
 efectuarea examenului USG la splina
 examen CR/RMN pentru a determina localizarea precisă
 puncția organului/țesutuliu afectat, apoi PETCT
3. Tactica în plan de tratament ?

 numai după stabilirea morfologiei formațiunei
- Daca l. non-H.
1.3 cicluri de polichimioterapie cu R-CHOP-radioterapie pe focar- 3 cicluri cu
R-CHOP
In remisie – INF-gama 9000000 UI in saptamana-18 luni, fiecare 3luni o
chimioterapie profilactica-3-5 ani
- Daca l.H.
2-4 cicluri de polichimioterapie cu ABVD-radioterapie pe focar
Dupa remisie (2 ani)– fiecare 3luni o chimioterapie profilactica
Bolnavul M., 25 ani, acuză prezenţa unei formaţiuni tumorale în

regiunea cervicală dreaptă.
Se consideră bolnav în decursul ultimilor 2 luni, când pentru prima dată

a observat o formaţiune tumorală în regiunea cervicală pe dreapta, indoloră.
Peste o lună alături de formaţiunea dată, care s-a mărit în dimensiuni, au apărut
altele noi. S-a adresat la medicul de familie, a fost constatat diagnosticul de
limfadenită, indicat tratament antibacterial fără efect, după care a fost trimis la
consultaţia hematologului.
Obiectiv: Tegumentele de culoare obişnuită. În regiunea cervicală pe

dreapta se palpează ganglioni limfatici măriţi de la 1,5 până la 3 cm, după
consistenţă elastici, indolori. Alte grupe de ganglioni limfatici, splina şi ficatul
nu se palpează.
1. Diagnosticul prezumptiv?
Limfom Hodgkin de stadiul 1 în regiunea cervicală pe dreapta.
Acesta diagnoza poate fi pusă pe fundalul semnelor clinice :

În regiunea cervicală pe dreapta se palpează ganglioni limfatici măriţi de
la 1,5 până la 3 cm, după consistenţă elastici, indolori. Alte grupe de
ganglioni limfatici, splina şi ficatul nu se palpează.
Pentru a pune diagnosticul final trebuie să fie făcute aceste investigații :
1. AGS (în general VSH și cellule)
2. Biochimie (LDH, fibrinogen, globulina alfa2 si altele)
3. !!!!!!Investigația morfologica(biopsie) a g.limfatici cu depistarea care tip
de cellule
4. Radiografia sau CT
5. USG (ficatul,splina,g.limfatici)
6. Pet-Ct
7. Imunofenotipare( CD15, CD30, CD20 – pentru l. Hodgkin si care forma
a maladiei, CD19,CD5+ sau - -pentru l.non-H.
8. Citogenetic
9. Medulograma(histologie)
Problemă de situaţie11
Bolnava M., 32 ani, s-a adresat la medic în legătură cu apariţia unei

tumori în regiunea cervicală şi supraclaviculară pe dreapta.
3 luni în urmă a observat o formaţiune tumorală în regiunea cervicală pe

dreapta, care treptat s-a mărit în dimensiuni. Peste o lună a observat că alături cu
ea au apărut alte formaţiuni mici.
Obiectiv: Nutriţie satisfăcătoare. Pielea de culoare obişnuită. În regiunea

cervicală pe dreapta de la treimea mediană a muşchiului sternocleidomastoideus
până la regiunea supraclaviculară pe dreapta ganglionii limfatici măriţi de la 1-
1,5 cm în diametru până la 3-4 cm, de consistenţă elastică, indolori. Alte grupe
de ganglioni limfatici, splina şi ficatul nu se palpează.
Analiza sângelui: Hb-120 g/l, er.-4,2·1012/l, i.c.-0,9, leuc.-6,3·109/l,

nesegm.4%, segm.66%, mon.7%, limf. 23%, trombocite - 220,0·109/l, VSH-40
mm/oră.
1. Stabiliţi diagnosticul preventiv ? Argumentaţi-l.

Limfom Non-Hodgkin (afectarea g.limfatici cervicali si supraclaviculari
în forma a tumorii)
În regiunea cervicală pe dreapta de la treimea mediană a muşchiului
sternocleidomastoideus până la regiunea supraclaviculară pe dreapta
ganglionii limfatici măriţi de la 1-1,5 cm în diametru până la 3-4 cm, de
consistenţă elastică, indolori. Alte grupe de ganglioni limfatici, splina şi
ficatul nu se palpează.
Și în AGS VSH foarte crescuta(ce este mai caracteristic pentru
l.Hodgkin(dar nu pe 100%)) .
2. Ce e necesar de efectuat pentru confirmarea diagnosticului ?
de cellule
2. Imunofenotipare( CD15, CD30, CD20 – pentru l. Hodgkin, CD19,CD5+
sau - -pentru l.non-H.
3. Citogenetic (Cr1,11,del6q-pentru Hodgkin)
4. Biochimie
3. Alcătuiţi plan de investigaţie a bolnavului (de laborator, instrumental

şi consecutivitatea).
Anamneza, examen obiectiv, AGS au fost facute
1.Radiografia sau CT
2. RMN /USG (ficatul,splina,g.limfatici)
3.Pet-Ct
Pentru a depista daca sunt sau nu focare tumorale în alte organe si stadiul a
maladiei
4.Medulograma(histologie)
Bolnava B., 22 ani, acuze nu prezintă. La examenul radiologic

(microrentghenografie) s-a depistat o formaţiune tumorală în mediastin în
legătură cu ce a fost trimisă la consultaţia hematologului.
Obiectiv: Tegumentele de culoare obişnuită. Sindromul hemoragic

lipseşte. Ganglionii limfatici periferici nu se palpează. În plămâni murmur
vezicular. Zgomotele cardiace clare. Abdomenul la palpare moale ne dureros.
Splina şi ficatul nu se palpează.
Radiologic – mărirea ganglionilor limfatici mediastinali (umbra

mediastinului la nivelul bifurcaţiei traheei constituie 9,5 cm).
Analiza generală a sângelui: Hb-120 g/l, er.-4,0·1012/l, leuc.-6,0·109/l,

trombocite - 280,0·109/l (70‰), nesegm.5%, segm.64%, eoz.4%, mon.7%, limf.
20%, VSH-35 mm/oră.
Limfom Hodgkin de stadiul 1 (afectarea g.limfatici mediastinali în forma a
tumorii). Mărirea ganglionilor limfatici mediastinali (umbra mediastinului la
nivelul bifurcaţiei traheei constituie 9,5 cm). AGS – norma, dar VSH crescut.
Eu cred ca e non-H., fiind ca în Hodgkin în 95-98% afectate g.limfatici
periferici.
de cellule
4. Pet-Ct
3,4,-(Pentru a depista daca sunt sau nu focare tumorale în alte organe si
stadiul a maladiei)

6. Citogenetic
7. Medulograma(histogie)
8. Fibrogastroscopie
9. Spirografie
Bolnavul C., 28 ani, acuză prezenţa unei formaţiuni tumorale în regiunea

supraclaviculară pe stânga.
Se consideră bolnav în decursul unui an, când a observat o formaţiune

tumorală în regiunea supraclaviculară pe stânga, care treptat s-a mărit în
dimensiuni. Peste o lună alături au apărut încă 2 formaţiuni mici. S-a adresat la
medic pe locul de trai, unde chirurgical au fost înlăturate formaţiunile tumorale
fără cercetarea morfologică. Peste 6 luni în regiunea cicatricei postoperatorii a
apărut o formaţiune tumorală, care s-a mărit treptat. Iarăşi s-a adresat la medic şi
a fost îndreptat la consultaţia hematologului.
Datele obiective: starea generală satisfăcătoare. Tegumentele de culoare
obişnuită. În regiunea supraclaviculară pe stânga se palpează ganglionii
limfatici măriţi până la 2-2,5 cm în diametru, pe dreapta până la 1cm. Alte
grupe de ganglioni limfatici periferici, splina şi ficatul nu se palpează.
La examenul radiologic al organelor cutiei toracice şi tomograma

mediastinului s-a depistat mărirea ganglionilor limfatici mediastinali.
Analiza generală a sângelui: Hb-130 g/l, er.-4,2·1012/l, trombocite -

336,0·109/l (80‰), leuc.-5,2·109/l, nesegm.4%, segm.62%, eoz.3%, mon.8%,
limf. 23%, VSH-38 mm/oră.
Limfom Hodgkin de stadiul 2 (afectarea g.limfatici mediastinali,
supraclaviculari pe dreapta si stăngă). VSH crescut.
2. Greşelile comise ?
Chirurgul fara biopsie sa înlăturat formaţiunile tumorale .
3.Planul de investigaţii ?
1. ASG
de cellule
13. Pet-Ct
3,4,5-(Pentru a depista daca sunt sau nu focare tumorale în alte organe si
stadiul a maladiei)

15. Citogenetic
16. Medulograma(histogie)
17. Fibrogastroscopie
18. Spirografie
Daca l. non-H.
1.3 cicluri de polichimioterapie cu R-CHOP-radioterapie pe focar- 3 cicluri cu

R-CHOP
In remisie – INF-gama 9000000 UI in saptamana-18 luni, fiecare 3luni o

chimioterapie profilactica-3-5 ani
Daca l.H.
Bolnavul C., 32 ani, s-a adresat cu acuzele la slăbiciuni generale, dureri

în regiunea epigastrală, inapetenţă, greţuri, vomă, pierdere în greutate (în decurs
de 1 an – 15 kg).
Se socoate bolnav în decursul ultimului an, când a apărut simţul de

discomfort în regiunea epigastrală, ulterior s-au asociat greţuri, vomă. S-a
adresat la medic pe locul de trai, şi s-a aplicat tratament pentru gastrită cronică
fără efect pozitiv. Examenul radiologic şi epigastric nu s-a efectuat.
În legătură cu intensificarea durerilor în regiunea epigastrală, vomei

după fiecare primire a hrănii, pierderii în greutate, desinestătător s-a adresat la
policlinica Institutului de Oncologie.
Obiectiv: Subnutriţie. Tegumentele palide. Ganglionii limfatici periferici
nu se palpează. În plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace ritmice clare.
Pulsul – 86 bătăi/min. Tensiunea arterială 130/80 mm/Hg. Abdomenul la
palpare moale, puţin dureros în regiunea epigastrală. Splina şi ficatul nu se
palpează.
Tabloul sanguin: Hb-105 g/l, er.-3,5·1012/l, i.c.-0,9, leuc.-4,5·109/l,

trombocite - 298,0·109/l nesegm.2%, segm.64%, eoz.1%, mon.4%, limf. 29%.
La FGS s-a depistat o tumoare ulcero-infiltrativă a peretelui anterior şi

corpului stomacului cu distrucţie şi hemoragie.
1. Diagnosticul preventiv –limfom nonhodkin sau tumoare

2. Ce e necesar de efectuat pentru confirmarea diagnosticului –
biopsie, FGDS)
3. Elaboraţi planul de investigare în continuare- confirmare prin
biopsieș cercetari imunologice gistologice si citochimice, FGDS,
Rinoscopie, Toracotomie, Laparatomie
Caz clinic 16
Bolnavul P., 56 ani, acuză slăbiciune generală, cefalee, dureri în

regiunea lombară.
Se consideră bolnav pe decurs de 6 luni, când a apărut dureri în regiunea

lombară. S-a adresat la medic, a fost stabilit diagnosticul de radiculopatie.
Tratamentul efectuat fără eficacitate, sindromul algic s-a intensificat şi au apărut
dureri în regiunea toracală a colanei vertebrale. La adresarea repetată la medic a
fost depistată anemie. VSH majorată, proteinurie. A fost spitalizat în secţia
nefrologie a SCR, ulterior transferat în Centrul Hematologic.
Datele obiective: starea generală gravă. Tegumentele palide. Ganglionii
limfatici periferici nu se palpează. Sistemul respirator şi cardiovascular fără
modificări. Splina şi ficatul nu se palpează.
Analiza generală a sângelui: Hb-78 g/l, er.-2,6·1012/l, reticulocite - 8‰,

leuc.-4,1·109/l, trombocite 60‰ - 156,0·109/l, nesegm.3%, segm.68%, eoz.2%,
mon.5%, limf. 22%, VSH-65 mm/oră.
Proteina generală - 126 g/l, ureea - 18 mmol/l, creatinina - 380mmol/l.
La examenul radiologic al regiunii toracale şi a colanei vertebrale s-au

depistat focare de distrucţie, micşorarea înălţimei corpurilor vertebrelor T 11, T12
şi L1.
1. Diagnosticul prezumptiv ? Mielom multiplu 3 stadiu

2. Planul de investigare ?
1. Punctat sternal (celule mielomice> 30%)
2. Biochimie la nivel al Ca
3. Electroforeza/spectrul cu IG
4. Imunofenotipare (CD138, CD38+)
3. Tactica tratamentului ?
1. Chimioterapie(Ciclofosfamida)
2. Imunomodulatori, Inhibitori a protiozomilor(Bortezomib), Ac
monoclonali(daratumab, elotuzumab)
3. Tratament simptomatic( glucocorticosteroizi)
4. Bisfosfonate
Pacienta G., 1920 a.n. s-a tratat pe locul de trai în legătură cu o
pneumonie în focar din dreapta şi în analiza sângelui au fost depistate
schimbări, în legătură cu ce a fost îndreptat la hematolog.
Obiectiv: Pielea de culoare obişnuită. Hemoragii pe piele lipsesc.

Ganglionii limfatici periferici nu se palpează. În plămâni respiraţie veziculară.
Zgomotele cardiace ritmice, atenuate. Pulsul de calităţi satisfăcătoare 78 bătăi
pe minut. Tensiunea arterială 150/90 mm/Hg. Ficatul şi splina nu se palpează.
Analiza sângelui: Hb-128 g/l, er.-3,8·1012/l, leuc.-28,0·109/l, trombocite

- 216,0·109/l, neutrofile nesegm.9%, mon.10%, limf. 82%, VSH-13 mm/oră.
Punctatul medular: bogat în elemente hematopoietice, limfocitele

alcătuesc 81,8%, mature, de dimensiuni mici, cu citoplasma îngustă,
megacariocite, trombocite în cantităţi suficiente.
1. Diagnosticul. Leucemia limfocitară cronică st.1(inițial)

2. Tratamentul. Tratament nu indicăm, așteptăm evoluția maladiei
Bolnava R., 1936 a.n. acuză slăbiciune generală, dispnee la efort fizic
neânsemnat, greutate în hipocondrul stâng.
Se consideră bolnavă de jumătate de an.
Obiectiv: Starea pacientei de gravitate medie. Tegumentele palide cu

nuanţă icterică moderată. Hemoragii pe piele nu-s. Se palpează toate grupele de
ganglioni limfatici periferici 2,5-3,5 cm. În plămâni respiraţie veziculară.
Zgomotele cardiace ritmice, sonore. Pulsul de calităţi satisfăcătoare 78 bătăi pe
minut. Tensiunea arterială 130/80 mm/Hg. Ficatul cu 5 cm mai jos de rebordul
costal, splina la nivelul liniei ombelicale.
În tabloul sanguin: Hb-62 g/l, er.-2,0·1012/l, reticulocite - 58‰, leuc.-

280,0·109/l, trombocite - 102,0·109/l, nesegm.2%, limf. 98%, VSH-20 mm/oră.
În măduva oaselor limfocitele alcătuesc 98%.
1. Diagnosticul. Leucemia limfocitară cronică st.C,st.2

2. Tratamentul.
1 Chimioterapie (în cazuri fără aberație în Cr 17p) cu Vincristina,
Ciclofosfamida.
2 Terapia țințită(în cazuri cu aberație în Cr 17p) :
1) Ac monoclonali ( Rituximab- anti CD20,Alemtuzumab- anti
CD52)
3 Radioterapie
4 Tratament simptomatic( antiviral, antibacterial, transfuzii de
masa eritrocitară)
Bolnava R., în vârstă de 54 ani s-a adresat la medic cu acuzele:

slăbiciune generală, dispnee la efort fizic, simţul de greutate în rebordul costal
stâng.
Se cocoate bolnavă în decurs de jumătate de an.

Obiectiv: Tegumentele palide cu nuanţă icterică. Hemoragii pe piele nu-
s. Se palpează toate grupele de ganglioni limfatici periferici de la 2,5-3 cm în
dimensiuni. În plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace atenuate, ritmice.
Pulsul de calităţi satisfăcătoare, frecvenţa 78 bătăi pe minut. Tensiunea arterială
125/80 mm/Hg. Ficatul depăşeşte rebordul costal cu 3 cm, splina + 3-4 cm.
Analiza de sânge: Hb-60 g/l, er.-2,0·1012/l, reticulocite - 48‰, leuc.-

320,0·109/l, trombocite - 102,0·109/l, segm.2%, limf. 98%, VSH-20 mm/oră.
În punctatul medular limfocitele alcătuesc 96%.
1.Diagnosticul. Leucemia limfocitară cronică st.C,st.2

2.Tratamentul.
1 Chimioterapie (în cazuri fără aberație în Cr 17p) cu Vincristina,
Ciclofosfamida.
2 Terapia țințită(în cazuri cu aberație în Cr 17p) :
1) Ac monoclonali ( Rituximab- anti CD20,Alemtuzumab- anti
CD52)
3 Radioterapie
4 Tratament simptomatic( antiviral, antibacterial, transfuzii de
masa eritrocitară)
Bolnava C., în vârstă de 60 de ani acuze nu prezintă. În timpul
tratamentului pneumoniei s-au găsit schimbări în analiza de sânge.
Obiectiv: Tegumentele de culoare obişnuită. Hemoragii pe piele nu-s.
Ganglionii limfatici periferici nu se palpează. În plămâni murmur vezicular.
Zgomotele cardiace atenuate, ritmice. Pulsul de calităţi satisfăcătoare, frecvenţa
84 bătăi pe minut. Tensiunea arterială 160/90 mm/Hg. Ficatul şi splina nu se
palpează.
Analiza de sânge: Hb-128 g/l, er.-3,8·1012/l, leuc.-26,8·109/l, trombocite
- 232,0·109/l, segm.19%, limf. 80%, mon.1%, VSH-13 mm/oră.
În punctatul medular limfocitele constitue 81,6%.
1. Diagnosticul.
Leucemie limfocitara cronica, stadiul initial,clasificarea Rai 0,Binet A(insa nu
sunt mariti ganglionii limfatici, dupa Bejin putem nici sa nu clasificam)
2. Tratamentul.
Leukeran, pentru microsarea nr de leucocite.
20. Problemă de situaţie
Bolnava P., în vârstă de 63 de ani s-a adresat la medic cu acuzele: slăbiciuni

generale.
Timp de 2 săptămâni s-a tratat cu diagnosticul de bronşită acută, în

analiza de sânge au fost găsite schimbări şi a fost îndreptată la consultaţie la
hematolog.
Obiectiv: Tegumentele de culoare obişnuită. Hemoragii pe piele nu-s. Se
palpează toate grupele de ganglioni limfatici periferici de dimensiuni mici până
la 1 cm în dm. În plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace atenuate,
ritmice. Pulsul de calităţi satisfăcătoare, frecvenţa 80 bătăi pe minut. Tensiunea
arterială 130/70 mm/Hg. Ficatul nu se palpează, splina depăşeşte rebordul costal
cu 1 cm.
- 344,0·109/l, nesegm.1%, segm.8%, limf. 81%, VSH-14 mm/oră.
În punctatul medular limfocitele constitue 86%.
1. Diagnosticul.
Leucemie limfocitara cronica, perioada manifestarilor clinico-hematologice,
Rai-2,Binet-B.
2. Tratamentul.
Chimioterapie (Leukeran+Prednisolon) sau (Ciclofosfamida + Prednisolon)
Radioterapie
Splenectomie – in cazul complicatiilor si daca ea va continua sa creasca in
dimensiuni.
Bolnava S., în vârstă de 36 de ani s-a adresat la medic cu acuzele:

slăbiciuni generale, simţul de greutate în hipocondrul stâng.
Se socoate bolnavă în decursul de un an.
În trecut n-a fost bolnavă.
Obiectiv: Tegumentele palide. Hemoragii pe piele nu-s. Ganglionii
limfatici periferici nu sunt măriţi. În plămâni murmur vezicular. Zgomotele
cardiace atenuate, ritmice. Pulsul de calităţi satisfăcătoare, frecvenţa 80 bătăi pe
minut. Tensiunea arterială 130/70 mm/Hg. Ficatul se palpează cu 4 cm sub
rebordul costal, nedureros. Splina se palpează la nivelul liniei ombelicale.
Analiza de sânge: Hb-122 g/l, er.-3,9·1012/l, i.c.-0,81, reticulocite -
10‰, leuc.-114,5·109/l, trombocite - 300,0·109/l, celule blastice 3%, mielocite
22%, metamielocite 11%, nesegm.11%, segm.29%, eoz.7%, baz.9%, limf. 3%,
mon.5%, VSH-33 mm/oră.
1. Diagnosticul.
Mielofibroza idiopatica, deoarece splina este giganta, hepatomegalie. Nu exista
un paralelism intre dimensiunile splinei si numarul de leucocite(nu-i leucemie
granulocitara cronica)
2. Tratamentul.
Chimioterapie-Hydreea
Daca apare trombocitoza se foloseste Anagrelidul.In ultimii ani se foloseste

INF-alfa
Prednisolon pentru reducerea dimnesiunilor splinei si ficatului.
Splenectomie – deoarece este giganta splina.
Alopurinol pentru profilaxia nefrolitiazei si artritei gutoase.
Radioterapia splinei pentru jugularea durerilor.
Transplant medular- unica metoda de vindecare.
Bolnavul B., 48 ani, acuză slăbiciuni generale, dureri periodice şi simţul

de greutate în hipocondrul stâng, scăderea capacităţii de muncă.
Se consideră bolnav în decursul ultimului an, când au apărut acuzele

numite, progresând treptat. La medic s-a adresat în prezent.
Obiectiv: Tegumentele palide. Ganglionii limfatici periferici nu se

palpează. Sindromul hemoragic lipseşte. Din partea sistemului respirator şi
cardiovascular nu s-au depistat dereglări. Splina se palpează cu 3 cm mai jos de
nivelul liniei ombelicale. Ficatul depăşeşte rebordul costal cu 2,5 cm.
leuc.-12,0·109/l, trombocite 120‰ - 282,0·109/l, mielocite 3%, metamielocite
1%, nesegm. 10%, segm.60%, mon.6%, limf. 20%.
1. Diagnosticul ?
Anemie hemolitica, deoarece pacientul are scaderea Hb si numarului de
eritrocite.Plus la asta este prezenta reticulocitoza. Hepatosplenomegalie
Colectam anamneza pacientului pentru a depista daca este ereditara sau
dobandita. Tinand cont de faptul ca hemoleucograma pacientului nu prezinta
modificari ale morfologiei eritrocitelor si in anamnea acestuia nimeni nu a
suferit de vreo maladie ereditara, excludem anemia hemolitica ereditara.
Efectuam testul Coombs pentru a confirma daca este autoimuna.
Trepanobiopsia
Determinarea bilirubinei totale si fractiile ei
Punctia maduvei oaselor ( va fi hipeplazia tesului eritroid)
3. Tratamentul ?
Corticosteroizi pentru a micsora producerea de anticorpi contra eritrocitari.
Transfuzie de masa eritrocitara.
Splenectomie, dar daca nu este eficace, atunci administram citostatice

Bolnava D., 51 ani.
Acuză cefalee pronunţată permanentă, scăderea memoriei, dureri în

degetele mînilor şi pocioarelor, dureri periodice în regiunea cordului, prurit
cutanat după contactul cu apa.
Se consideră bolnavă apeoximativ de 2 ani, când treptat s-au dezvoltat

acuzele sus numite. Cu 3 luni în urmă a suportat ictus ischemic cu hemipareză
pe dreapta. A observat în ultimul an schimbarea culorii fieţei – roşie purpurie.
În timpul tratamentului la neurolog s-a depistat Hb – 185 g/l.
Datele obiective. Starea bolnavei gravă. Tegumentele de culoare roşie-

purpurie. Sclerele injectate. Ganglionii limfatici nu se palpează. Sistemul
respirator şi cardiovascular fără modificări. Splina şi ficatul nu se palpează.
Respiraţie veziculară. Zgomotele cardiace ritmice, atenuate. Tensiunea arterială
160/100 mm/Hg. Abdomenul moale, indolor. Ficatul nu se palpează. Splina se
palpează cu 3 cm de sub rebordul costal stâng.
În analiza generală a sângelui: Hb-185 g/l, er.-6,0·1012/l, trombocite -

90‰ – 540,0·109/l, Ht-0,76, leuc.-10,0·109/l, n.8%, s.76%, eoz.1%, mon.4%,
1. Diagnosticul prezumptiv şi investigaţiile necesare pentru

confirmarea definitivă ?
Eritremie (Policitemia Vera), stadiul II A .Este necesara efectuarea
trepanobiopsiei la care depistam hiperplazia medulara prezentata de
eritrocariocite, elementele graulopoiezei la toate stadiile de maturatie si de
megacariocite.
2. Diagnosticul diferenţial ?
In eritremiile secundare are lor marirea doar a eritrocitelor si hemoglobinei,
respectiv a hematocritului, fara marirea celorlalte elemente sanguine. Ca regula
splina nu este marita. La examenul histologic al maduvei oaselor, in caz de
eritrocitoza simptomatica, raportul dintre celulele hematopoiotice si adipocite
este obisnuit. Proliferarea mieloida cu megacariocitoza lipseste.
3. Tratamentul ?
Exfuzii de sange, pentru a microsa vascozitatea sangelui.
Eritrocitafereza, daca institutia medicala permite de a efectua aceasta metoda.
Dezagregante si anticoagulante inainte flebotomiei, pentru a preintimpina CID-

ul.Monochimioterapie cu Mielosan, Hydreea si Leukeran.
INF-alfa- o alternativa.
Bolnavul I., 57 ani.
Se consideră bolnav pe parcurs de un an de zile, când apar dureri în

hipocondrul stâng, cefalee, scade capacitatea de muncă, faţa a devenit mai roşie,
dureri periodice în regiunea epigastrală. Se cercetează la terapeut şi în analiza
sângelui se depistează Hb – 170 g/l. Fibrogastroduodenoscopie: Ulcer cronic
duodenal, bulbită erozivă. Ultrasonografia organelor cavităţii abdominale:
splenomegalie moderată.
Datele obiective. Îndreptat la consultaţia hematologului starea bolnavei

relativ satisfăcătoare. Tegumentele în deosebi pielea feţei de culoare roşie.
Sclerele injectate. Ganglionii limfatici periferici nu se palpează. Respiraţie
veziculară. Zgomotele cardiace ritmice, clare cu frecvenţa de 84 bătăi pe min.
Tensiunea arterială 150/90 mm/Hg. Abdomenul moale, dureros la palpaţie în
regiunea epigastrală. Ficatul nu se palpează, splina cu 3-4 cm mai jos de
rebordul costal stâng.
În analiza generală a sângelui: Hb-170 g/l, er.-5,4·1012/l, trombocite -

90‰ – 486,0·109/l, Ht-62, leuc.-12,5·109/l, n.4%, s.57%, eoz.4%, mon.2%,
limf. 32%.
1. Diagnosticul prezumptiv ?
Policitemia Vera, explicatia este in cazul 22.
2. Elaboraţi planul de investigare în continuare.

Punctatul medular, trepanobiopsia.
In eritremiile secundare are lor marirea doar a eritrocitelor si hemoglobinei,
respectiv a hematocritului, fara marirea celorlalte elemente sanguine. Ca regula
splina nu este marita. La examenul histologic al maduvei oaselor, in caz de
eritrocitoza simptomatica, raportul dintre celulele hematopoiotice si adipocite
este obisnuit. Proliferarea mieloida cu megacariocitoza lipseste.
4. Tratamentul ?

Bolnavul O., în vârstă de 57 de ani s-a adresat la medic cu acuzele:
slăbiciuni generale, vertij.
Un an în urmă fiind în sanatoriu în analiza de sânge s-au găsit 18,0·109/l
leucocite, însă medicii n-au atras nici o atenţie. Starea bolnavului s-a înrăutăţit
în decursul ultimilor 2 luni.
Obiectiv: Tegumentele de culoare obişnuită. Hemoragii pe piele nu-s.
Zgomotele cardiace atenuate, ritmice. Pulsul de calităţi satisfăcătoare, frecvenţa
78 bătăi pe minut. Tensiunea arterială 130/80 mm/Hg. Ficatul nu se palpează.
Splina depăşeşte rebordul costal cu 2 cm.
- 477,0·109/l, celule blastice 1%, mielocite 16%, metamielocite 6%,
nesegm.17%, segm.46%, baz.2%, limf. 8%, mon.4%, VSH-7 mm/oră.
1. Diagnosticul.
Leucemie granulocitara cronica, faza cronica incipienta, exista paralelismul
intre dimensiunile splinei si numarul de leucocite. Devierea formulei leucocitare
spre stanga.
2. Tratamentul.
Monochimioterapie
Tratament in tinta cu Imatinib
INF-alfa
Transplant medular alogenic
Bolnava N., în vârstă de 45 de ani s-a adresat la medic cu acuzele:
slăbiciuni generale, simţul de greutate sub rebordul costal stâng.
Se socoate bolnav în decurs de un an. S-a tratat la terapeut cu
diagnosticul de hepatită cronică.
Obiectiv: Tegumentele palide. Hemoragii pe piele nu-s. Ganglionii
minut. Tensiunea arterială 140/80 mm/Hg. Ficatul depăşeşte rebordul costal cu
2 cm, nedureros. Splina nu se palpează mai jos de rebordul costal cu 6 cm.
Analiza de sânge: Hb-128 g/l, er.-3,2·1012/l, reticulocite - 14‰, leuc.-
135,0·109/l, trombocite - 328,0·109/l, celule blastice 3%, mielocite 37%,
metamielocite 4%, nesegm.12%, segm.35%, eoz.2%, baz.4%, limf. 1%,

1. Diagnosticul.
Leucemie granulocitara cronica, faza cronica incipienta, exista paralelismul
intre dimensiunile splinei si numarul de leucocite. Devierea formulei leucocitare
spre stanga.
2. Tratamentul.
Monochimioterapie
INF-alfa
27. Caz clinic
Bolnavul P., 60 ani, acuză slăbiciuni generale, zgomot în urechi,

somnolenţă, scăderea memoriei, coloraţia roz-violacee a tegumentelor, senzaţia
de greutate în cap.
Se consideră bolnav în decursul ultimilor 2 ani, când au apărut acuzele

enumerate, care treptat s-au intensificat. La medic nu s-a adresat până în
prezent.
Obiectiv: Tegumentele feţei roz-violacee, sclerele injectate. Ganglionii
limfatici nu se palpează. În plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace
atenuate, accentul zgomotului II la aortă. Pulsul 84 bătăi pe minut. Tensiunea
arterială 180/100 mm/Hg. Abdomenul moale, indolor la palpaţie. Splina
proeminează cu 4 cm de sub rebordul costal, ficatul se palpează la rebordul
costal.
trombocite 90‰ - 630,0·109/l, mielocite 1%, nesegm. 10%, segm.74%, eoz.4%,
baz.1%, mon.4%, limf. 6%, VSH-1 mm/oră, Ht-0,78.
1. Diagnosticul ?
Policitemia Vera, stadiul II A
Trepanobiopsie si punctat medular.
3. Tratamentul ?

Bolnavul T., 43 ani, acuze nu prezintă. Cu 2 săptămâni în urmă a suportat

o faringită în legătură cu ce s-a adresat la medic. A fost efectuată analiza
generală a sângelui periferic în care au fost depistate modificări şi pacientul a
fost îndreptat la hematolog.
Datele obiective. starea generală satisfăcătoare. Tegumentele de culoare

obişnuită. Ganglionii limfatici periferici nu se palpează. Din partea sistemului
respirator şi cardiovascular patologie nu s-a depistat. Ficatul şi splina nu se
palpează.
În analiza sângelui: Hb-130 g/l, er.-4,0·1012/l, trombocite -100‰ –

400,0·109/l, leuc.-26,0·109/l, mielocite 10%, metamiel. 5%, nesegm. 10%,
segm.48%, eoz.6%, baz.2%, mon.5%, limf. 4%.
1. Diagnosticul ?
Leucemie granulocitara cronica, deoarece exista devierea spre stanga a formulei
leucocitare cu asocierea eozinofilo-bazofilica, leucocitele 26 mii, dar splina
totusi nu se palpeaza????????
2. Tratamentul ?
Monochimioterapie
INF-alfa
Bolnavul V., 56 ani, acuză slăbiciuni generale, cefalee, scăderea

memoriei, prurit cutanat intensiv după bae, coloraţia roş-violacee a
tegumentelor feţei.
Se consideră bolnav în decursul ultimului an, când au apărut acuzele
numite, care treptat s-au intensificat. Coloraţia roş-violacee a feţei o
menţionează pe parcursul ultimilor 2-3 ani.
Obiectiv: Tegumentele feţei, gâtului – roz-violacee, sclerele injectate.
Zgomotele cardiace sunt atenuate, accentul zgomotului II la aortă. Pulsul 86
bătăi pe minut. Tensiunea arterială 170/90 mm/Hg. Splina depăşeşte rebordul
costal stâng cu 2 cm. Ficatul se palpează la rebordul costal.

trombocite 80‰ - 560,0·109/l, mielocite 1%, nesegm. 12%, segm.72%, eoz.5%,
mon.3%, limf. 7%, VSH-1 mm/oră, Ht-0,76.
1. Diagnosticul ?
Policitemia Vera gardul II A.
Trepanobiopsie si punctat medular
3. Tratamentul ?

Bolnavul C., 1974 a.n. spitalizat cu acuze la slăbiciune generală, vertije,

cefalee, palpitaţii, dispnee la efort fizic, hemoragii gingivale, formaţiuni
tumorale în regiunea cervicală, axilară din ambele părţi.
Se consideră bolnav în decursul ultimilor 2 săptămâni, când a observat o

formaţiune tumorală în regiunea cervicală pe stânga. S-a adresat la stomatolog,
care a interpretat formaţiunea tumorală ca hiperplazie a ganglionilor limfatici în
rezultatul cariesului dentar. S-a efectuat extracţia dintelui după care a apărut
hemoragie îndelungată. A fost efectuată analiza generală a sângelui unde s-au
depistat schimbări şi pacientul a fost trimis la hematolog.
Obiectiv: Starea generală gravă. Paliditate pronunţată a tegumentelor.

Hemoragii peteşiale pe piele. Hiperplazie a ganglionilor. Se palpează toate
grupele de ganglioni limfatici periferici până la 1,5 cm. În plămâni respiraţie
veziculară. Zgomotele cardiace ritmice, puţin atenuate, frecvenţa 94 pe minut,
tensiunea arterială 110/70 mm/Hg. Splina depăşeşte rebordul costal cu 2 cm,
ficatul – cu 1,5 cm.
trombocite - solitare, celule blastice 63%, segm.5%, eoz.1%, limf. 13%,
1. Diagnosticul ?
Leucemie acuta
Sindromul anemic, sindromul hemoragic, sindromul coplicatiilor infectioase,

sindromul proliferativ caci sunt mariti ganglionii limfatici.
2. Metodele de investigare ?
Hemoleucograma, punctatul medular , trepanobiopsia mai mult de 30 % celule
blastice.
Folosirea reactiilor citochimice pentru a concretiza varianta morfologica a

acestei leucemii
Examinarea lichidului cefalorahidian- pentru depistarea neuroleucemiei
Inducerea remisiunii- chimioterapie
Consolidarea remisiunii- scheme intensive de polichimioterapie
Profilaxia neuroleucemiei( intratecal-metotrexat, citosar si dexametazon)
Tratamentul de mentinere – 6-mercaptopurin, Metotrexat,etc.
31.Problemă de situaţie
Bolnavul P., 16 ani, s-a internat în secţia de hematologie cu acuze la

osalgii pronunţate, slăbiciune generală.
Din istoricul actualei boli: Durerile în oase au apărut cu 2 luni în urmă.

La medic nu s-au adresat. Cu o săptămână în urmă durerile s-au intensificat, a
apărut slăbiciune pronunţată. S-au adresat la medic pe locul de trai. A fost
indicată analiza generală a sângelui, în care s-au depistat schimbări: anemie,
leucopenie, celule blastice, în legătură cu ce a fost îndreptat la Institutul
Oncologic.
La internare: starea gravă. Paliditate a pelei. Echimoze în locul injectării.

Splina şi ficatul nu se palpează.
trombocite – 72,0·109/l - 30‰, celule blastice 18%, mielocite 2%, metamiel.
3%, segm.30%, limf. 32%, mon.1%.
Medulograma: bogată în elemente hematopoietice. Celule blastice 78%,

după morfologie L2. Megacariocite nu se întâlnesc.
Citochimia: PAS reacţia – pozitivă
peroxidaza – negativă
1. Diagnosticul ? Argumentaţil.
Leucemie acuta limfoblastica
2. Planul de tratament ?
Bolnava B., 24 ani, acuză slăbiciuni generale, cefalee, dispnee la efort
fizic, hemoragii gingivale.
Se consideră bolnavă în decurs de 2 săptămâni, când după extragerea
unui dinte a avut hemoragie îndelungată, apoi au apărut acuzele numite. S-a
adresat la medic şi la cercetarea analizei generale a sângelui s-au depistat
schimbări în legătură cu ce a fost trimisă la hematolog.
Obiectiv: Paliditate pronunţată a pielei. Hemoragii cutanate nu sunt.
Ganglionii limfatici periferici nu se palpează. Din partea organelor interne fără
schimbări.
trombocite - 45,0·109/l (30‰), celule blastice 58%, nesegm.1%, segm.6%,
limf. 35%.
1. Diagnosticul ?
Leucemie acuta
Hemoleucograma, punctatul medular , trepanobiopsia mai mult de 30 % celule
blastice.
Folosirea reactiilor citochimice pentru a concretiza varianta morfologica a

acestei leucemii
Examinarea lichidului cefalorahidian- pentru depistarea neuroleucemiei

Bolnava P., 1976 a.n. a fost internată în secţia de hematologie cu acuze la

slăbiciune generală pronunţată, vertij, cefalee, subfebrilitate, epizoade de
epistaxis.
Istoricul actualei boli:
Se consideră bolnavă de 2 săptămâni, când au apărut acuzele numite. S-a

adresat la medicul de familie. În analiza generale a sângelui s-au depistat
devieri: anemie, trombocitopenie, limfocitoză, în legătură cu ce a fost trimisă la
hematolog şi spitalizată în Centrul Hematologic.
Starea la internare de gravitate medie. Pielea cu paliditate pronunţată.

Sindromul hemoragic lipseşte. Ganglionii limfatici periferici nu se palpează.
Sclerele subicterice. Din partea cordului şi pulmonilor fără devieri. Ficatul şi
splina nu se palpează.
Tabloul sanguin: Hb-58 g/l, er.-1,6·1012/l, reticulocite - 49‰, leuc.-

9,5·109/l, trombocite 60‰ – 96,0·109/l, celule blastice 30%, metamiel. 2%,
nesegm.17%, segm.16%, mon.2%, limf. 33%.
Analiza biochimică: glucoza – 5,24 mmol/l, ureea – 4,1 mmol/l,

bilirubina totală – 2,4 mcmol/l, proteina totală – 67,5 g/l, ALT – 36 mmol/l,
AST – 18 mmol/l,
Punctatul medular: bogat în elemente hematopoietice, blastoză totală.
Citochimia: reacţia cu glicogen – granular-pozitivă
1. Diagnosticul ?
Leucemie acuta cu anemie hemolitica pentru ca avem reticulocitoza si sclere
subicterice. Reactia PAS pozitiva
Tratament in tinta posibil Gleevec
Bolnava N., 45 ani se consideră bolnavă timp de 3 săptămâni, când au

apărut hemoragii nazale, metroragii, hemoragii pe piele, slăbiciuni generale
pronunţate, cefalee, dispnee la efort fizic neânsemnat. În stare gravă este
spitalizată în secţia de hematologie.
Datele obiective: Paliditate pronunţată. Pe piele sindromul hemoragic

pronunţat: peteşii, echimoze, hemoragie nazală. Ganglionii limfatici periferici
nu se palpează. Respiraţie veziculară, raluri nu sunt. Zgomotele cardiace
ritmice, clare cu frecvenţa de 84 pe minut, tensiunea arterială 100/60 mm/Hg.
Ficatul şi splina nu se palpează.
Rezultatele investigaţiilor

trombocite – 29,9·109/l, celule blastice 32%, segm.8%, limf. 60%, VSH-48
mm/oră.
Punctatul medular: bogat în celule blastice constituind 85,2%,
morfologic corespunde celulelor blastice promielocitare. Megacariocite şi
trombocite nu se depistează.
1. Diagnosticul ?
Leucemie acuta promielocitara in urma punctatului medular, putem clasifica ca
M2
Tratament in tinta posibil Gleevec
Bolnavul P., 35 ani, în decurs de o lună acuză la slăbiciune generală,
cefalee, dispnee la efort fizic. Starea generală s-a agravat în ultima săptămână a
apărut febră până la 39o, dureri în gât, hemoragii nazale şi gingivale.
La inspecţia generală – tegumentele palide. Peteşii şi echimoze pe piele.
Ganglionii limfatici periferici nu se palpează. Hemoragii gingivale. Hiperemie
pronunţată a vestibulului faringian. În plămâni murmur vezicular, raluri nu sunt.

Zgomotele cardiace ritmice, sonore, suflu sistolic la apex. Pulsul 98 pe minut,
tensiunea arterială 120/70 mm/Hg. Abdomenul la palpare indolor. Splina
depăşeşte rebordul costal cu 1 cm, ficatul nu se palpează.
În tabloul sanguin: Hb-72 g/l, er.-2,4·1012/l, leuc.-1,2·109/l, trombocite -
solitare, celule blastice 10%, nesegm.6%, segm.10%, limf. 74%.
1. Diagnosticul ?
Leucemie limfocitara cronica
Hemoleucograma (anemie si testul Coombs pentru determinarea daca este
autoimuna) poate fi mixta, autoimuna si metaplastica
Imunofenotiparea
AGS pe frotiu cu depistarea umbrelor Gumpreht
Punctatul medular cu limfocite mai mult de 30%
Chimioterapia cu Leukeran + Prednisolon
Iradierea splinei
Terapia cu anticorpi monoclonali- Rituximab
36 .Problemă de situaţie
Bolnava M., 27 ani. Îndreptată la consultaţie la hematolog cu diagnosticul

„Anemie de geneză necunoscută”. Anemia a fost depistată cu un an înainte de
adresarea curentă. Nu s-a cercetat, tratament n-a fost administrat.
Starea generală a bolnavei relativ satisfăcătoare. Pielea palidă cu nuanţă
icterică. Sclerele subicterice. Ganglionii limfatici nu se palpează. Plămânii şi
cordul fără patologie. Ficatul la rebordul costal. Splina nu se palpează.
În tabloul sanguin: Hb-70 g/l, er.-1,8·1012/l, leuc.-3,2·109/l, segm.48%,

eoz.1%, mon.7%, limf. 44%, trombocite - 45,0·109/l, reticulocite - 5‰, VSH-30
mm/oră.
În punctatul medular eritrocariocitele alcătuesc 52,8%.
Bilirubina generală – 27,3 mcmol/l, ALT – 0,12 (N 0,1-0,45). Indicele

protrombinic 92%, ureea - 4,7 mmol/l. Hemoglobina liberă a plasmei - 65mg%.
Proba Coombs negativă. Reacţia urinei la hemosiderină pozitivă.
1. Formulaţi diagnosticul
Eu presupun că este maladia Marchiafava-Micheli (Hemoglobinuria paroxistică
nocturnă cu hemosiderinurie permanentă) deoarece pacienta prezintă sindrom
hemolitic și sindrom anemic, care se manifestă obiectiv prin: piele palidă cu
nuanță icterică, sclere subicterice.
În analiza sîngelui periferic depistăm anemie, prin scăderea conținutului de
hemoglobină și eritrocite, de asemenea pancitopenie cu scăderea leucocitelor,
trombocitelor și eritrocitelor. Pancitopenia poate fi explicată prin faptul că
această maladie se manifestă prin afectarea unor glicoproteine din membrana
elementelor sangvine ce le face sensibile la acțiunea complementului.
Reticulocitoza este o reacție a măduvei osoase care produce eritrocite pentru a
compensa distrucția lor.
VSH-mărit moderat reprezintă un marker biologic în cazul acesta neinfecțios.
În punctatul medular se poate observa hiperplazia rândului eritrocariocitar care
la fel denotă o reacție a măduvei osoase pentru compensarea distrucției
eritrocitelor.
Bilirubina generală este mărită, presupun că pe contul bilirubinei neconjugate
ceea ce reprezintă hemoliza eritrocitelor.
ALT este în normă ceea ce denotă faptul că lipsește fermentemia, astfel se
exclude colestaza care s-ar manifesta prin icter.
Indicele protrombinic este mărit. Protrombina este unul din factorii de coagulare
care este activat de către substanțele eliberate la distrugerea intravasculară a
eritrocitelor.
Ureea este în normă astfel se exclude anemia renală.
Hemoglobina liberă a plasmei este majorată, această stare este numită
hemoglobinemia, un semn al distrucției intravasculare a eritrocitelor.
Proba Coombs negativă, acest test ne dă de înteles că nu avem o anemie
hemolitică dobândită autoimună.
Reacția urinei la hemosiderină pozitivă aduce încă un argument în favoarea
anemiei hemolitice dobândite, maladia Marchiafava-Micheli.
Confirmarea definitivă se va face prin testul Ham sau prin proba cu zaharoză.
În primul rând se face diagnosticul diferențial cu maladiile ce sunt însoțite de
sindrom icteric, anume icterul parenchimatos, mecanic, bilirubinemiile
funcționale. Spre deosebire de aceste boli, anemia hemolitică este însoțită și de
sindromul anemic care este ușor de observat în analiza de laborator: scăderea
conținutului de homoglobină și eritrocite, reticulocitoză.
După ce am determinat că avem anemie hemolitică trebuie de stabilit dacă este
ereditară sau dobândită. Din anamnestic avem faptul că pacientei i s-a confirmat
diagnosticul de anemie un an în urmă, nu s-a menționat despre prezența bolii în
familie și nici nu observăm la examenul fizic modificări osoase, putem spune că
este anemie hemolitică dobâdită.
Faptul că în analiza de laborator determinăm hemoglobinemia, hemosiderinuria
putem spune cu certitudine că este anemie hemolitică intravasculară, ceea ce
ușurează diagnosticul diferențial.
Atunci când avem pancitopenie, trebuie de făcut diagnosticul diferențial cu
anemia aplastică. Reticulocitoza, hiperplazia seriei eritrocariocitare în măduva
osoasă, testul Ham și proba cu zaharoză sunt în favoarea maladiei Marchiafava-
Micheli. Pe când la anemia aplastică vom avea aplazie la examenul histologic.
De asemenea, trebuie de făcut diagnosticul diferențial cu anemia autoimună
cauzată de hemolizine bifazice care la fel se manifestă prin hemoliză
intravasculară cu hemoglobinemie și hemoglobinurie. Diagnosticul se
strabilește prin depistarea hemolizinelor bifazice prin proba Donath-
Landsteiner.
Bolnava T., 25 ani, s-a adresat la medic cu următoarele acuzele: slăbiciune,
vertij, urina de culoare neagră.
Se socoate bolnavă aproximativ de o săptămână, când a simţit o
slăbiciune generală progresată, după o răcială, urina de culoare neagră.
Obiectiv: Starea generală este gravă, tegumentele de culoare palidă
sclerele icterică. Ganglionii limfatici periferici, ficatul, splina nu se palpează.
Urina de culoare neagră.
2. Tactica conduitei ?
3. Planul de cercetare ?
1.Hemoglobinuria paroxistica nocturna
Argumentare :
1. Sdr anemic ( slabiciune, vertije, tegumentele palide )si sdr hemolitic ( sclere
icterice )
2. hemoliza invtravasculara insotita de hemoglobinemie si hemoglobiurie
determina aparitia urenei de culoarea neagra.
3. Acutizarea hemolizei si provacarea crizei hemolitice a fost determinata de un

proces infectios( raceala )
4. Ficatul si splina nu se palpeaza.
3. Planul de cercetare :
1. Analiza generala a sangelui – Hb scazuta, anemie normo-hipocroma,

reticulocitoza, lecuopenie si trombocitopenia moderate.
2. aspirat medular, mielograma – hiperplazia randului eritrocariocitar

3. Analiza generala a sangelui- bilirubinemie din contul fractiei indirecte,
hemoglobinemia,
4. Analiza urinei- proteinurie( in timpul crizelor hemolitice )
hemoglobinurie,depistarea hemosiderinei.
5. Testul HAM si cu zaharoza +, Testul Coombs -
4. Tratamentul
Transfuzia eritrocitelor spalate.( inalutarea plasmei si a complementului si

absenta trombocitelor si leucocitelor care previn izosensibilizarea cu Ag acestor
celule.
Indicarea preparatelor de Fe, desi ele pot intensifica hemoliza.
In timpul crizelor hemolitice tratament de dezintoxificare , anticoagulante

pentru profilaxia trombozelor. Prognostic nefavorabil, rata supravieturii de la 7-
10 an.
38. Caz clinic
Bolnava A., 22 ani, internată în clinica de hematologie cu acuze la

slăbiciune generală, fatigabilitate, zgomot în urechi, icter la piele şi sclere.
Se consideră bolnavă de 12 ani, de când a apărut icter la sclere şi piele.
Tot atunci în analiza sângelui a fost depistată anemie. Semnele clinice
enumerate se intensificau după infecţii virale acute.
Din anamneză merită atenţie faptul că la tata şi bunica pe linia tatălui se

menţiona icter, dar ei nu au fost investigaţi.
Sclerele şi pielea subicterice. Ganglionii limfatici periferici nu se

palpează. În plămâni respiraţie veziculară, zgomotele cardiace ritmice. La apex
suflu sistolic. Tensiunea arterială 130/70 mm/Hg. Ficatul nu se palpează. Splina
depăşeşte rebordul costal cu 4 cm.
Analiza sângelui: Hb-100 g/l, er.-3,0·1012/l, i.c.-0,9, reticulocite - 30‰,

leuc.-7,2·109/l, trombocite - 276,0·109/l, nesegm.10%, segm.72%, mon.2%,
Diametrul mediu al eritrocitelor – 6,36 µ. Bilirubina totală – 43,2

mcmol/l, directă – 4,8 mcmol/l, indirectă – 38,4 mkmol/l. Indicele protrombinic
100%, ALT – 77,8 mmol/l (N 28-190), AST – 19,8 mmol/l (N 28-125). Ureea
– 8,1 mmol/l. Proba Coombs negativă. Hemoglobina liberă a plasmei - 4mg%.
Rezistenţa osmotică a eritrocitelor: 0,65 – minimală şi 4 – maximală.
1. Diagnosticul clinic ?
Tactica tratamentului ?
1. Diagnostic clinic.
Anemie hemolitica ereditara
1. Debut in copilarie, prezenta icterului la tata si bunica – transmisie ereditara
2. Sdr anemic, sdr hemolytic ( icter al sclerelor si tegumentelor )
3. Intensificarea hemolizei dupa infectii recurente, in cazul dat raceala.
4. Splenomagalia –depaseste rebordul costal cu 4cm
5. An. g. sangelui- Hb, eritrocite nr scazut , diametrul eritrocitelor micsorat,
reticulocitoza ,
6. Analiza biochimica- bilirubinemia indirecta ,
2. Diagnostic diferential – deosebim 2 aspecte de diagnostic
1. Diagnosticul diferential al anemiilor hemolitice cu procesele patologice
insotite de icter
2. Diagnosticul diferential in cadrul anemiilor hemolitice in scopul depistarii
formei nosologice
1. Spre deosebire de patologiile ficatului ce pot provoca icter, in anemii avem
prezenta sdr anemic, in analiza generala a sangelui avem prezanta scaderea Hb,
eritrocitelor si prezenta reticulocitoza. In analiza biochimica avem bilirubinemie
din contul bilirubinei indirecte, urobilinurie. Probele functionale ale ficatului
sunt in limitele normei.
2. Depistarea formei nosologice de anemie hemolitica
Initial determinam din ce grupa de anemie face parte, ereditara sau dobandita.
Depistarea splenomegaliei impreuna cu sdr de hemoliza este un simptom pentru
anemiile hemolitice ereditare. Studierea schimbarilor caracteristice morfologiei
eritrocitelor, ne va permite sa depistam forma nosologica specifica. De
exemplu: microsferocite, stomatocite, ovalocite., frunzele de acanta ( in
acantacitoza), forma drepanocitara (siclemie ).
Pentru depistarea anemiilor din grupul enzimopatiilor este nevoie de test la
prezenta defectelor enzimatice.
3. Tratament
Unica metoda eficienta este splenectomia ( durata vietii eritrocitelor creste

considerabil, maduva osoasa reuseste sa restabileasca nr de eritrocite ce se
distrug si astfel se normalizeaza continutul Hb.
Splenectomia nu se efectueaza la copii pana al varsta de 5 ani, deoarece este un
risc inalt de complicatii infectioase.
Transfuzile de masa eritrocitara se folosesc numai dupa indicatii absolute care
pot aparea in timpul crizelor severe de hemoliza. Prognostic favorabil.Maladia
este curabila.
Caz clinic
Bolnava D., 17 ani, elevă, s-a adresat la medic cu acuzele: slăbiciuni, vuet în
urechi, vertije, periodic intensificarea icterului sclerelor şi tegumentelor.
Se socoate bolnavă din copilărie, aproximativ de la 7-8 ani, când a
observat icterul pielii şi a sclerelor. Tot atunci în analiza sângelui a fost
depistată anemie. Starea se înrăutăţea după infecţii respiratorii acute. Ultima
înrăutăţire a survenit după o răceală pe care a făcut-o cu 2-3 săptămâni în urmă.
Obiectiv: Starea generală satisfăcătoare, tegumentele palide cu nuanţă

icterică. Sclerele icterice, ganglionii limfatici periferici nu se palpează. ficatul,
splina nu se palpează. Respiraţie veziculară. Zgomotele inimii surde, ritmice, la
apex suflu sistolic. Pulsul 78 bătăi pe minut. Tensiunea arterială 110/60
mm/Hg. Ficatul cu 1 cm mai jos de rebordul costal. Splina cu 5-6 cm mai jos de
arcul costal stâng, mărită şi dură.
2. Conduita ?
3. Planul de examinare ?
4. Tratamentul ?
1, Diagnostic prezumtiv- Anemie hemolitica ( membranopatie )
1. Debut in copilarie
3. Intensificarea hemolizei dupa infectii recurente, in cazul dat raceala.
4. Splenomagalia
2. Conduita
3. Planul de examinare:
1. Analiza generala de sange ( anemie cu reticulocitoza, pe frotiul sangvin
microsferocite, stomatocite, ovalocite – care ar exact variant morfologica )
2. Analiza biochimica a sangelui ( bilirubinemia indirecta,
3. Analiza urinei –urobilinurie
4. Aspirat medular- hiperplazia tesutului eritroid al maduvei osoase
5. Devierea spre stanga a curbei Price-Jones
6. Testarea rezistentei osmotice – in caz de microsferocitoza va fi scazuta
rezistenta
4 tratamentul
este curabila.
Bolnavul E., 17 ani, s-a adresat la medic cu următoarele acuze: dureri în
gât, tusă, dureri în articulaţii, febră 39o. A fost stabilit diagnosticul „IRA” şi i s-
a indicat: Acid acetilsalicilic, Biseptol – 480, Oxacilin. A doia zi spre seară
starea bolnavului s-a agravat: au apărut vomă, temperatura 39,6 o, slăbiciune
generală pronunţată, cefalee, dureri în abdomen cu caracter difuz, lumbalgie,
urină de culoare întunecată.
Obiectiv: Starea generală gravă. Tegumentele palide cu nuanţă icterică.
Sclerele subicterice. Ganglionii limfatici periferici, ficatul, splina nu se
palpează. Urina de culoare întunecată.
2. Tactica conduitei ?
4. Tratamentul ?
Hemoglobinuria paroxistica nocturna
Argumentare :
1. Sdr anemic ( slabiciune generala pronuntata, cefalee, paliditatea tegumentelor
) si sdr hemolitic ( sclere subicterice, tegumentele cu nunata icterica )

proces infectios IRA
4. Ficatul si splina nu se palpeaza.


hemoglobinemia,
4. Analiza urinei- proteinurie( in timpul crizelor hemolitice )
4. Tratamentul

celule.
10 an.
Bolnava P., 24 ani, s-a adresat la medic cu următoarele acuze: slăbiciune
generală, vertij, palpitaţii, creşterea temperaturii corporale până la 38o. Se
consideră bolnavă de de o săptămână, când a apărut slăbiciunea generală, vertij.
Cu 2 zile în urmă a remarcat paliditate la un efort fizic minimal, a crescut
temperatura corporală. În acelaş timp cei din jur au remarcat paliditatea
tegumentelor cu nuanţă icterică şi sclere icterice.
Obiectiv: Starea generală de gravitate medie, tegumentele palide cu
nuanţă icterică, sclere icterice. Hemoragii lipsesc. Ganglionii limfatici periferici
nu se palpează. În plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace ritmice.
Pulsul 100 bătăi pe minut. Tensiunea arterială 120/70 mm/Hg. Splina cu 1,5 cm
mai jos de rebordul costal. Urina întunecată.
2. Conduita ?
4. Tratamentul ?
Hemoglobinuria paroxistica nocturna
Argumentare :
1. Sdr anemic ( slabiciune generala, vertije, paliditatea tegumentelor ) si sdr
hemolitic ( sclere icterice, tegumentele cu nunata icterica )

proces infectios IRA
4. splina poate fi majorata in dimensiuni din cauza dereglarii microcirculatiei

intraorganice provocata de hipercoagulare.


hemoglobinemia,
4. Analiza urinei- proteinurie(in timpul crizelor hemolitice)
4. Tratamentul

celule.

10 an.
Bolnava B., 30 ani, s-a adresat la medic acuze la slăbiciune generală, greutate în
hipocondrul stâng, icter al sclerelor şi pielei.
Icter la sclere menţionează din copilărie. Cu câţiva ani în urmă a fost spitalizată
în spitalul raional cu suspiciune la hepatită virală, care nu s-a confirmat.
La sora mai mare a fost efectuată splenectomia.
Obiectiv: Starea bolnavei satisfăcătoare. Sclerele subicterice. Ganglionii

limfatici nu se palpează. Plămânii şi cordul fără patologie. Ficatul nu se
palpează. Splina depăşeşte rebordul costal cu 4 cm.
Analiza sângelui: Hb-100 g/l, er.-2,9·1012/l, reticulocite - 80‰, leuc.-

5,7·109/l, trombocite - 190,0·109/l, nesegm.7%, segm.58%, mon.3%, limf.
28%, VSH-5 mm/oră.
Bilirubina totală – 40,8mcmol/l, directă – 4,0 mcmol/l, indirectă – 36,8

mkmol/l. Indicele protrombinic 90%, ALT – 0,16 mmol/l (N 0,1-0,45), AST –
0,26 mmol/l (N 0,1-0,7). Ureea – 4,4 mmol/l.
1. Formulaţi diagnosticul.
2. Determinaţi geneza splenomegaliei şi elaboraţi tactica tratamentului.
1. Diagnostic prezumtiv- Anemie hemolitica ereditara ( membranopatie )
1. Debut in copilarie( ictericitatea sclerelor) caracter ereditar – spelenctomia
surorii
3. Splenomagalia
4. Analiza generala a sangelui - Hb, eritrocitele –scazute, reticulocitoza
5. Analiza biochimica- bilirubinemie din contul fractiei indirecte
2. Geneza splenomegaliei :
La pacientii cu animie hemolitica ereditara(membranopatii) are loc modificarea

structurii proteinei membranare( spectrina). Respectiv se altereaza functiile de
elasticitate , plasticitate si permeabilitatea eritrocitelor, ca rezultata in eritrocit
patrunde Na si apa, si ele capata o alta forma( sferocitara). Aceasta forma nu le
permite acomodarea prin spatiile intesinusale si astfel are loc traumatizarea loc.
In splina aceste eritrocite masiv sunt fagocitate de macrofage, ceea ce determina
aparitia splenomegaliei.
Tratamentul

Splenectomia nu se efectueaza la copii pana al varsta de 5 ani, deoarece este
un risc inalt de complicatii infectioase.
Transfuzile de masa eritrocitara se folosesc numai dupa indicatii absolute
care pot aparea in timpul crizelor severe de hemoliza. Prognostic
favorabil.Maladia este curabila.
Bolnava T., 47 ani, s-a adresat la medic cu acuze la fatigabilitate, vertij, senzaţie
de usturime în limbă, parestezii.
Se consideră bolnavă de aproximativ 6 luni, când au apărut acuzele numite.
Examenul fizic: Starea de gravitate medie. Tegumentele palide cu
aspect subicteric. Sclerele icterice. Ganglionii limfatici periferici nu se palpează.

Plămânii, cordul – fără modificări. Limba zmeurie. Ficatul şi splina nu se
palpează.
1. Diagnosticul prezumptiv : anemia B12 deficitara

Sdr anemic, sdr gastroenterologic (usturime in limba), sdr neuro
(parestezii)
2. Plan de cercetari: AGS: anemie; morfologia eritrocitelor denota
anoizocitoza pronuntata, poikilocitoza, schizocite, corpusculi Jolly, inele
Kebot, hipersegmentarea nucleelor neutrofilelo; trombocitopenie,
leucopenie moderata cu limfocitoza
Punctatul medular- hemopoieza megaloblastica
Concentratia vit B12 in sange- va fi scazut
Nivelul ac metilmalonic- crescut
Proba terapeutica cu vit B12 care va arata criza reticulocitara la 5-6 zi de
la tratament
Fibrogastroscopie , alte examinari radiologice si endoscopice pu a
determina cauza
3. Tratamentul: se administreaza Cianocobalamina în doză 1000 microg pe
o durata de 10 zile i/m dupa aceasta – in doze de 500 microg in zi, pentru
o perioada de 4-6 saptamani- etapa de stabilizare continutului de Hb
A 2 etapa este terapia de mentinere: administrarea B 12
(Ciancobalamina) in doza de 500 microg pentru toata viata.
44 Caz clinic
Bolnava B., 50 ani, acuză la slăbiciune generală pronunţată, vertij,

acufene, palpitaţii, dureri în regiunea epigastrică, parestezii în mîni şi picioare,
slăbiciunea în picioare. Se consideră bolnavă timp de 6 luni, când a apărut
slăbiciune, vertij. La medic nu s-a adresat. Ultima lună starea s-a agravat vădit.
Pe locul de trai radiologic s-a depistat pneumonie în lobul inferior din dreapta.
S-a efectuat tratament antibacterian cu efect pozitiv, însă în analiza generală a
sângelui s-au depistat modificări în legătură cu ce a fost trimisă la consultaţia
hematologului.
Examenul fizic: Tegumentele palide. Ganglionii limfatici periferici nu

se palpează. În plămâni murmur vezicular, din dreapta în regiunea inferioară
slăbit. Zgomotele cardiace ritmice. Pulsul de calităţi satisfăcătoare 90 bătăi pe
minut. Tensiunea arterială 120/80 mm/Hg. Abdomenul moale, sensibil la
palpaţie în regiunea epigastrală. Ficatul şi splina nu se palpează.
În tabloul sanguin: Hb-52 g/l, er.-1,8·1012/l, i.c.-0,9, reticulocite - 8‰,

leuc.-2,2·109/l, nesegm.5%, segm.62%, mon.3%, limf. 29%, trombocite -
72,0·109/l, VSH-20 mm/oră. Anizocitoză pronunţată (macrocite), poikilocitoză
+++, scizocite, corpusculi Jolly, inele Kebot, hipersegmentarea nucleelor
neutrofilelor.
La radiorgafia organelor cutiei toracice – semne reziduale după

pneumonie din dreapta. Fibrogastroduodenoscopia – gastrită cu atrofie difuză.
1) Diagnosticul preventiv: anemia B12 deficitara gr III, pneumonie pe

dreapta, gastrita cu atrofie difuza
Argumentare : pacientul acuza simptoamele si semnele pentru sdr anemic

(slăbiciune generală pronunţată, vertij, acufene, palpitaţii, tegumentele
palide.)
De asemenea, sunt simptomele din sdr gastroenterologic- dureri în
regiunea epigastrică; iar obiectiv s-a determinat abdomenul moale,
sensibil la palpaţie în regiunea epigastrală.
Un al 3-lea sdr, care si confirma diagnosticul de anemie B12 deficitara
este cel neurologic , care lipseste la anemia foliodeficitara (parestezii în
maini şi picioare, slăbiciunea în picioare).
Conform datelor de laborator (AGS), avem: anemie (Hb-52 g/l, er.-
1,8·1012/l sunt scazute),
Leucopenie (leuc.-2,2·10 la 9/l) si trombocitopenie (trombocite - 72,0·10
la 9/l). morfologia eritrocitelor denota anoizocitoza pronuntata,
poikilocitoza, schizocite, corpusculi Jolly, inele Kebot, hipersegmentarea
nucleelor neutrofilelor – semne specifice pentru anemia B12 deficitara.
Este grad III dupa gradul de anemizare, ca Hb e 52 g/l.
2) Planul investigaţiilor suplimentare

Proba terapeutica cu vit B12 care va arata criza reticulocitara la 5-6 zi
de la tratament
Odata ce prin fibrogastroduodenoscopi s-a diagnosticat gastrita
atrofica, nu mai sunt necesare investigatii suplimentare pentru a afla
cauza anemiei.
3) Tratamentul: se administreaza Cianocobalamina în doză 1000 microg

pe o durata de 10 zile i/m dupa aceasta – in doze de 500 microg in zi,
pentru o perioada de 4-6 saptamani- etapa de stabilizare continutului
de Hb
45 Problemă de situaţie
Bolnavul G., 68 ani. În decursul ultimului an remarcă o slăbiciune generală,
vertij, dispnee la efort fizic, slăbiciuni în mîni şi picioare, parestezii.
Cu 12 ani în urmă a suportat o intervenţie chirurgicală – gastrectemia.
Carne în alimentaţie nu întrebuinţează.

Obiectiv: tegumentele palide cu nuanţă subicterică. Sclerele subicterice.
Limba umedă, roză, papilele nivelate. Ganglionii limfatici periferici, ficatul,
splina nu se palpează
1. Diagnosticul prezumptiv : anemia B12 deficitara

Sdr anemic, sdr gastroenterologic, sdr neuro
Cauza: aport insuf de vit B12 (nu consuma carne), pierderea sectorului
mucoasei care produce factorul intrinsec (gastrectemia)+ disociatie
inadecvata a vit B12 din proteinele alimentare
2. Planul de examinare:
AGS: anemie; morfologia eritrocitelor denota anoizocitoza pronuntata,
poikilocitoza, schizocite, corpusculi Jolly, inele Kebot,
hipersegmentarea nucleelor neutrofilelo; trombocitopenie, leucopenie
moderata cu limfocitoza
Proba terapeutica cu vit B12 care va arata criza reticulocitara la 5-6 zi de
la tratament
Cauza este cunoscuta, nu sunt necesare cercetari radio si endo
suplimentare.
3. Tratamentul: se administreaza Cianocobalamina în doză 1000 microg

pe o durata de 10 zile i/m dupa aceasta – in doze de 500 microg in zi,
pentru o perioada de 4-6 saptamani- etapa de stabilizare continutului
de Hb
Bolnava C., în vârstă de 28 de ani s-a adresat la medic cu acuzele: slăbiciuni
generale, vertij, cefalee, dispnee la efort fizic, dorinţa de a folosi cretă în
alimentaţie.Se socoate bolnavă în decurs de un an.
În trecut n-a fost bolnavă. Ciclul menstrual câte 5-6 zile, abundent,
uneori cu cheaguri. Gravidităţi – 3, naşteri – 2.
Obiectiv: tegumentele palide, uscate. Hemoragii pe piele nu-s. Unghiile
sunt subţiri şi fragile. Ganglionii limfatici periferici nu sunt măriţi. În plămâni
murmur vezicular. Zgomotele cardiace atenuate, ritmice. Pulsul de calităţi
satisfăcătoare, frecvenţa 82 bătăi pe minut. Tensiunea arterială 120/70 mm/Hg.
Ficatul depăşeşte rebordul costal cu 2 cm, nedureros. Splina şi ficatul nu se
palpează.
Analiza de sânge: Hb-80 g/l, er.-2,8·1012/l, i.c.-0,82, reticulocite - 8‰,
leuc.-4,0·109/l, trombocite - 280,0·109/l, nesegm.4%, segm.68%, limf. 25%,
mon.3%, VSH-11 mm/oră. Hipohromia +++, anizocitoza +, poikilocitoza +.
1. Diagnostic : anemia fierodeficitara , st 2 de anemizare

Sdr anemic, sideropenic (pica choloritca – creta in alimentatie),
ciclu menstrual abundent si nasteri+ graviditate (etiologia)-
pierderi sporite de Fe+ cerinte crescute
In AGS: anemie, eritr hipocrome, anizocitoza, poikilocitoza
2. Tratament : preparate cu Fe bivalent: sorbifer, hemofer, sulfat de
fier, tardiferon, ferroplex; 1 tabl de 2 ori /zi, 30 min inainte de
masa; 4-6 luni pana la norm feritinei
Trat de mentinere 1 tab de 2 ori/sapt
Bolnava C., 14 ani, prezintă următoarele acuze: slăbiciune, astenie, vertij, dureri
de cap frecvente mai ales în regiunea frontală şi supraorbitală, fatigabilitate
rapidă.Se simte rău pe parcursul ultimului an.
Menstruaţia a apărut la 12 ani, ţine 5-6 zile, este abundentă. Nu s-a
stabilizat imediat, ciclul este de 22 zile.
Obiectiv: Starea generală este satisfăcătoare. Tegumentele sunt palide,
curate, sclerele sunt albăstrui. Unghiile sunt subţiri, fragile. Ganglionii limfatici,
splina, ficatul nu sunt măriţi în dimensiuni.

1. Diagn: anemia fierodefiicitara,
Sdr anemic s sideropenic (unghiile subtiri si fragile, sclere albastrui)
2. Plan de examinare : In AGS: anemie, eritr hipocrome,microcitare,
anizocitoza, poikilocitoza, hipertrombocitoza reactiva
Fe seric- scazut
Feritina in ser- scazuta
Anamnestic consultatie la ginecolog
Radiolohia si endoscopia TGI, proba Greghersen, metoda cu Cr
radioactiv
3. Tratament: preparate cu Fe bivalent: sorbifer, hemofer, sulfat de
masa; 4-6 luni pana la norm feritinei
Trat de mentinere 1 tab de 2 ori/sapt
Bolnava T., 22 ani, s-a adresat la medic cu acuzele: slăbiciuni, vertij,
acufene, dispnee la efort fizic.
Se socoate bolnavă în decurs de 1 lună, când au apărut acuzele numite
ce s-au intensificat treptat.

Menstruaţia de la 14 ani, câte 3-4 zile, abundentă. Căsătorită la 21 ani. În
prezent însărcinată (sarcină 20 săptămâni).
Obiectiv: starea generală satisfăcătoare, tegumentele palide. Sclerele
azurii. Hemoragii cutanate nu se observă. Unghiile subţiri, cresc încet. Remarcă
fragilitatea părului. Ganglionii limfatici periferici, ficatul şi splina nu se
palpează.
1. Diagn : anemie fierodeficitara
Sdr anemic, sideropenic
Cauza: graviditatea (cerinte crescute in Fe)
3. In AGS: anemie, eritr hipocrome,microcitare, anizocitoza,
poikilocitoza, hipertrombocitoza reactiva
Fe seric- scazut
4. Tratament : preparate cu Fe bivalent: sorbifer, hemofer, sulfat de
masa; pe tot parcursul graviditatii si inca 6 luni dupa nastere

Bolnava A., 24 ani. S-a adresat la medicul de familie cu acuze la slăbiciuni,
vertij. Se socoate bolnavă de aproximativ 5-6 ani, când a observat pentru prima
dată slăbiciuni, vertij.
Obiectiv: Starea satisfăcătoare. Tegumentele palide, uscate. Unghiile
subţiri, fragile, lojele unghiale – scurtate. Ganglionii limfatici periferici, ficatul,
splina – nu sunt mărite.
1. Diagn : anemia fe deficitara
Sdr anemic, sideropenic
2. In AGS: anemie, eritr hipocrome,microcitare, anizocitoza, poikilocitoza,
hipertrombocitoza reactiva
Fe seric- scazut
Determinarea cauzei: anamneza (aport insuficient de fier, necesităţi
sporite în fier, pierderi crescute de fier, dereglare a absorbţiei fierului).
Adresare la medical ginecolog
Fibrogastroduodenoscopia
Irigoscopia, colonoscopia
3. Tratament: preparate cu Fe bivalent: sorbifer, hemofer, sulfat de fier,
tardiferon, ferroplex; 1 tabl de 2 ori /zi, 30 min inainte de masa; 4-6 luni
pana la norm feritinei

Trat de mentinere 1 tab de 2 ori/sapt pana la inlaturarea fact
etiologic daca e posibil
Caz 50
Bolnava P., 36 ani, acuză slăbiciune generală, vertijuri, cefalee, dispnee la efort
fizic.Se consideră bolnavă în decursul ultimului an, când au apărut acuzele
numite, care treptat s-au intensificat. Cu plăsere mănâncă paste făinoase crude.
Menstruaţia de la 14 ani, câte 5-6 zile, abundente. A avut 3 naşteri şi 2

avorturi.
Datele obiective: starea generală satisfăcătoare. Tegumentele palide

uscate. Unghiile fragile cu striuri longitudinale, se rup uşor. Ganglionii limfatici
periferici nu se palpează. Din partea organelor interne fără modificări.

leuc.-5,2·109/l, trombocite – 280,0·109/l (80‰), nesegm.2%, segm.68%,
eoz.1%, limf. 23%, mon.6%, VSH-3 mm/oră. Anizocitoza +, hipohromie ++.
1. Diagnostic preventiv : Anemie fierodeficitara

prezent sindromul anemic-slabiciune, vertijuri, dispnee la effort ;
sindromul sideropenic –tegumente uscate, unghii fragile, pila chlorotica-
maninca paste crude.
menstruatie abundenta si nasteri
HB, eritrocite micșorate ( gradul 1 de anemie), anizocitoza și hipocromie
2. Planul de investigare: detereminam feritina și fierul seric, transferina,

capacitatea de fixare a fierului
Aspirat medular - hiperplazie moderata , predominant eritroblastica cu apariția
eritrocariocitelor feriptive( mici cu contur neregulat), disertropoieteze(
cariorexis, multinucleate, fragmentare nucleara
investigarea radiologica si endoscopia TGI (pentru hemoragii)

Testul Desferal-I se agministreara 50 mg de desferal si se verifica cantitatea
fierului in urina timp de 24 ore (norma 0,8-1,3 la anemici e scazuta considerabil
3. Tratament: oral intramuscular si intravenos

oral –fierogradumen 1comp/zi
sulfat de fier 1 comp 2 ori/zi
sorbifer , hemofer 33 min inainte de masa
vit C
la a 3 saptamana se normalizeaza indicii, dar tratamentul continua inca 3-6 luni
pentru a restabili rezervele
trat de menținere 1 tab 2 ori pe saptammană
Intravenos- intoleranta la cele orale, insuficienta absorbtiei fierului, gastritam
Gestoza in perioada a 2 de sarcina
venofer, Fierinject, Monofer
Caz clinic 51
Bolnava I., 24 ani, s-a adresat la medic cu acuze la slăbiciune generală,

vertij, dereglarea deglutiţiei.
Se consideră bolnavă de 4-5 ani, când au apărut acuzele numite.
S-a născut a patra în familie. Se alimentează preponderent cu lactate. Cu

plăcere mănâncă făină de porumb.
Ciclul menstrual de la 13 ani, câte 4-5 zile, abundent, peste 28 zile. 4 ani
în urmă a născut primul copil, care l-a alăptat până la 1 an. În continuare 2
avorturi. Un an în urmă s-a născut al doilea copil.
Obiectiv: Starea satisfăcătoare, activă. Pielea palidă, curată, uscată.

Sclerele cu nuanţă albastră. Unghiile fragile, subţiri, se stratifică. Ganglionii
limfatici periferici nu se palpează.
Analiza sângelui: Hb-70 g/l, er.-3,0·1012/l, i.c.-0,7, reticulocite - 2‰,

leuc.-5,6·109/l, nesegm.2%, segm.64%, eoz.2%, limf. 25%, mon.7%, VSH-15
mm/oră, hipohromie ++.
1.Diagnostic preventiv: Anemie fierodeficitara (gradul 2 de anemizare)
prezent sindromul anemic-slabiciune, vertijuri,
sindromul sideropenic –tegumente uscate, unghii fragile, subtiri, pila
chlorotica- maninca paste crude.
disfagie sideropenica- sdr plamer-vinson- dereglarea deglutiției
menstruatie abundenta si nasteri avorturi
HB, eritrocite micșorate ( gradul 2 de anemie), hipocromie
2. Planul de investigatie
AGS deja este
-detereminam feritina și fierul seric, transferina, capacitatea de fixare a fierului
-Testul Desferal-I se agministreara 50 mg de desferal si se verifica cantitatea
-investigarea radiologica si endoscopia TGI (pentru hemoragii)
-Aspirat medular - hiperplazie moderata , predominant eritroblastica cu apariția

3.Tratament
3. Tratament: oral intramuscular si intravenos
vit C
la a 3 saptamana se normalizeaza indicii, dar tratamentul continua inca 3-6 luni
pentru a restabili rezervele
trat de menținere 1 tab 2 ori pe saptammană (daca nu este eliminata cauza
Intravenos- intoleranta la cele orale, insuficienta absorbtiei fierului, gastritam
Gestoza in perioada a 2 de sarcina
venofer, Fierinject, Monofer
Bolnavul G., 52 ani, s-a adresat la medic cu acuze la vertij, slăbiciune
generală.Pe parcursul ultimilor 5-7 ani de fiecare dată după alimentaţie apăreau
senzaţii de greutate în regiunea epigastrală, eructaţia alimentară, dar după
alimentaţie se culcă apare greţuri, dar uneori şi vomă.
Obiectiv: constituţia hiperstenică, talia 185 cm, greutatea 100 kg.
Tegumentele palide, uscate, unghiile – subţiri, fărâmicioase. Ganglionii
limfatici periferici, ficatul, splina nu se palpează. Culoarea urinei, maselor
fecale fără schimbări.
1.Diagnostic Anemie megaloblastica (Deficit acid folic):

Sdr anemic acuze la vertij, slăbiciune generală.
Sdr gastrointestinal- senzaţii de greutate în regiunea epigastrală, eructaţia
alimentară,greturi voma
2. Examinari Analiza singelui- Hg si eritrocite scazute macrocite hipercrome,
anizocitoza si poikilocitoza, corpuscul jolly, inele Kebot
Diagnostic prin tratamet de proba B12 –se administreaza B12 daca nu e
reticulocitoza atunci e acid folic deficit
3. Tratament Acid folic 5-15 mg/ zi 4-6 saptamani . Nu e necesar tratament de
intretinere
Problemă de situaţie
Bolnava T., 22 ani. S-a adresat la medic cu acuzele: slăbiciuni, vertij, acufene,
scăderea capacităţii de muncă.Se consideră bolnavă în decurs de o lună, de când
au apărut acuzele sus numite.
Din anamneză: S-a născut de la a 3 graviditate (în total 3 copii). Fratele
mai mare şi sora sunt sănătoşi. Mama sănătoasă.
În prezent este gravidă cu termenul de 20 săptămâni.
Obiectiv: Starea generală satisfăcătoare, tegumentele palido-ceroase,
sclerele albastre. Hemoragii pe piele nu-s. Pielea elastică, unghiile subţiate,
cresc încet. Se observă fragilitatea părului. Ganglionii limfatici, ficatul, splina
nu se palpează.
1. Diagnostic
Anemie fierodeficitara:
SDR anemic- slăbiciuni, vertij, acufene, scăderea capacităţii de muncă.
Sdr sideropenic- unghiile subţiate, cresc încet. Se observă fragilitatea părului
Cauza- sarcina
3. Investigații
Analiza generala a sngelui- anemie(HB si eritrocite micsorate) eritrocite –
hipocrome si microcite
-detereminam feritina și fierul seric, transferina, capacitatea de fixare a fierului
-Testul Desferal-I se agministreara 50 mg de desferal si se verifica cantitatea
Aspirat medular - hiperplazie moderata , predominant eritroblastica cu apariția
4. Tratament
Tratament: oral intramuscular si intravenos
vit C
Se administreaza pe tot parcursul sarcinii si 6 luni dupa
Caz clinic 54
Bolnava M., 48 ani, acuză slăbiciune generală pronunţată, vertij, cefalee,dispnee
la efort fizic, icter al pielei şi sclerelor.
Se consideră bolnavă în decursul ultimei săptămâni, când au apărut

acuzele numite, care progresiv s-au intensificat.
Datele obiective: starea generală gravă. Tegumentele palide cu nuanţă

icterică. Sclerele subicterice, sindromul hemoragic lipseşte. Ganglionii limfatici
periferici nu se palpează. Sistemul respirator şi cardiovascular fără modificări.
Splina depăşeşte rebordul costal cu 2 cm. Ficatul nu se palpează.
Analiza generală a sângelui: Hb-68 g/l, er.-2,2·1012/l, reticulocite -

210‰, leuc.-12,0·109/l, trombocite – 176,0·109/l (80‰), metamiel. 2%,
nesegm.8%, segm.60%, limf. 23%, mon.7%, VSH-45 mm/oră. Anizocitoza ++,
poikilocitoză ++.
Bilirubina totală – 68mcmol/l, directă – 4,8 mcmol/l, indirectă – 63,2 mkmol/l.

În punctatul medular hiperplazia seriei eritroide, care constituie 65% cu
stigmate ale hemopoezei megaloblastice.
1. Anemie hemolitica (reticulocitoza 210%, Hb si er micsorate

Bilirubinemie
Sdr anemic - slăbiciune generală pronunţată, vertij, cefalee
SDR hemolitic- icter
splenomegalia
2. Diagnostic diferential – deosebim 2 aspecte de diagnostic
1. Diagnosticul diferential al anemiilor hemolitice cu procesele patologice
insotite de icter
2. Diagnosticul diferential in cadrul anemiilor hemolitice in scopul depistarii
formei nosologice
1. Spre deosebire de patologiile ficatului ce pot provoca icter, in anemii avem
prezenta sdr anemic, in analiza generala a sangelui avem prezanta scaderea Hb,
eritrocitelor si prezenta reticulocitoza. In analiza biochimica avem bilirubinemie
din contul bilirubinei indirecte, urobilinurie. Probele functionale ale ficatului
sunt in limitele normei.
2. Depistarea formei nosologice de anemie hemolitica
Initial determinam din ce grupa de anemie face parte, ereditara sau dobandita.
Depistarea splenomegaliei impreuna cu sdr de hemoliza este un simptom pentru
anemiile hemolitice ereditare. Studierea schimbarilor caracteristice morfologiei
eritrocitelor, ne va permite sa depistam forma nosologica specifica. De
exemplu: microsferocite, stomatocite, ovalocite., frunzele de acanta ( in
acantacitoza), forma drepanocitara (siclemie ).
Pentru depistarea anemiilor din grupul enzimopatiilor este nevoie de test la
prezenta defectelor enzimatice.
3. Tratament ???
splenectomia ( durata vietii eritrocitelor creste considerabil, maduva osoasa

reuseste sa restabileasca nr de eritrocite ce se distrug si astfel se normalizeaza
continutul Hb.
pot aparea in timpul crizelor severe de hemoliza.
Bolnava D., 17 ani, s-a adresat la medic cu următoarele acuze: slăbiciuni
generale, acufene, vertij, dispnee la efort fizic, icter pronunţat periodic a
tegumentelor şi sclerelor.
Se consideră bolnavă din copilărie (vârsta de 7-8 ani), când a observat icterul
tegumentelor şi sclerelor. Atunci în analiza generală a sângelui a fost depistată
anemie. Starea s-a agravat după suportarea infecţiilor intercurente. Ultima
înrăutăţire a stării generale a fost după o răcire cu 2-3 săptămâni în urmă.
Din anamneză s-a determinat, că bunica şi mătuşa cu fiul ei (pe linia

tatălui) suferă periodic de icter, dar la medic nu s-au adresat.
Obiectiv: Starea generală satisfăcătoare. Tegumentele palide cu nuanţă

icterică. Sclerele icterice. Ganglionii limfatici nu sunt măriţi. În plămâni
respiraţie veziculară, Zgomotele cardiace ritmice, la apex suflu sistolic. Pulsul
76 bătăi pe minut. Tensiunea arterială 110/60 mm/Hg. Ficatul cu 1 cm mai jos
de rebordul costal drept. Splina cu 5-6 cm depăşeşte rebordul costal stâng. Urina
de culoare întunecată.
Diagnostic: Anemia hemolitica ereditara

Sdr anemic slăbiciuni generale, acufene, vertij, dispnee la efort fizic
Sdr hemoragic - icter pronunţat periodic a tegumentelor şi sclerelor, urina
intunecata
Intensificarea hemolizei dupa infectiee
Splenomegalia- depaseste rebordul cu 5-6 cm, ficatul marit cu 1cm mai jos de
rebord
2. Planul de cercetare:
An Singelui- HB si eritrocitele micsorate
reticulocitele marite
analiza biochimica bilirubinemia indirecta
Frotiu – microsferocite – sferocite
Rezistenta osmotica(Fragilitatea osmotica) -redusa
Curba PRice- Jones -stanga
4.Tratament
este curabila.
Bolnava A., 42 ani, acuză la dureri în gât în decurs de o lună, senzaţie de corp
străin în cavitatea bucală, diminuarea auzului din dreapta. S-a adresat la medic
în legătură cu apariţia în regiunea cervivală pe dreapta a unui ganglion limfatic
mărit, pe care l-a depistat 3 zile în urmă.
Datele obiective: Pielea de culoare obişnuită, nutriţie satisfăcătoare.

Respiraţia nazală liberă. La inspecţia vestibulului faringean se depistează
asimetrie pe contul măririi în dimensiuni a amigdalei palatine pe dreapta până la
4-5 cm, noduroasă, pe alocuri acoperită cu mase necrotice. În regiunea cervivală
pe dreapta se depistează un ganglion limfatic până la 2 cm în diametru, alte
grupe de ganglionii limfatici periferici nu se palpează. În plămâni murmur
vezicular. Zgomotele cardiace ritmice. Pulsul 78 bătăi pe minut, de amplitudine
şi intensitate bună. Abdomenul la palpare indolor. Ficatul şi splina nu se
palpează.
Analiza sângelui: Hb-130 g/l, er.-4,1·1012/l, i.c.-0,9, leuc.-4,8·109/l,

trombocite - 234,0·109/l, nesegm.4%, segm.66%, limf. 21%, mon.9%, VSH-25
mm/oră
2. Diagnosticul preventiv : Limfom Non-Hodkin
Focar primar extranoduar – amigdalele palatine

afectarea ganglionilor
3. Elaboraţi planul de investigare în continuare cu ţel de confirmare a

diagnosticului ?
Confirmarea se face cu ajutorul biopsiei - cecetarea morfologica,
imunohistochimica și citogenetica
Faringoscopia
Trepanobiopsia – afectarea in focar
CT/PET CT – pentru a vedea daca mai sunt afectati careva ganglioni
Bolnavul M., 65 ani, s-a adresat la medic cu acuze la dureri în coloana

vertebrală, în special în regiunea toracică şi lombară, care îl deranja timp de 6
luni, slăbiciune generală pronunţată. A fost stabilit diagnosticul de
radiculitopatie. S-a indicat tratament, însă fără efect.
Starea bolnavului pe fondalul tratamentului indicat s-a agravat:

sindromul algic în coloana vertebrală a devenit violent, au apărut dureri
pronunţate în coaste şi clavicula stângă.
S-a efectuat analiza generală a sângelui: Hb-85 g/l, er.-2,5·1012/l, i.c.-

0,9, trombocite – 225,0·109/l, leuc.-5,0·109/l, nesegm.1%, segm.74%, eoz.1%,
limf. 20%, mon.4%, VSH-60 mm/oră.
La examenul radiologic s-au depistat focare multiple de distrucţie în

coaste, fractura patologică a clavicule pe stânga, scăderea considerabilă a
înălţimii corpului vertebrei Th10 şi scăderea înălţimii corpului vertebrei Th11,
Th12.
1.Cum să stabilim diagnosticul ? Mielom multiplu
Este prezent sdr. Osteomedular si dupa analiza generala a sangelui –anemie

VSH crescut
4. Care e planul investigaţiilor în continuare: radiologice şi biochimice?

Electroforeza proteinelor- nivel inalt componentul M
creste proteina generala
creste calciul, ureea, creatinina
Proteinurie
Punctat medular-cel mielomice maimmul de 10%(sunt distructii)
trepanobiopsia
-Chimioterapice; melfalon ciclofosfamida(pana la
leucopenie)+vincristina+dexametazon
-Polichimioterapir-VAD vincristin dexorbucin dexametazon
-terapie de tinta :
imunomodulator- lenolidomida
inhibitor e proteosomi-bortezomid
anticorpi monoclonali- Elotuzumab
Steroizi (prednisolon, dexametason)
• Bisfosfonate (Bondronat, Bonefos, Acid Zolindronic)
• Radioterapie - dureri osoase, când ChT nu este efectivă
• Chirurgie – osteosinteza în fracturi, cimentarea vertebrelor, plăci de titan... •
Plasmafereză
• Transplant CSH
• Tratamentul complicațiilor
58Problemă de situaţie
Bolnava P., în vârstă de 59 de ani s-a adresat la medic cu acuzele: slăbiciuni
generale, dureri şi senzaţia de greutate în hipocondrul stâng, mărirea
ganglionilor limfatici periferici.Se consideră bolnavă în decurs de jumătate de
an. În trecut n-a fost bolnavă.
Obiectiv: tegumentele palide. Hemoragii pe piele nu-s. Se palpează toate
grupurile de ganglioni limfatici periferici de la 2,5 până la 3 cm în diametru. În
plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace ritmice. Pulsul de calităţi

satisfăcătoare, frecvenţa 82 bătăi pe minut. Tensiunea arterială 140/80 mm/Hg.
Ficatul depăşeşte rebordul costal cu 3 cm, splina + 3.4 cm.
Analiza generală a sângelui: Hb-108 g/l,- er.-2,8·1012/l,- i.c.-0,91,
reticulocite - 42‰+, leuc.-170,0·109/l,+ trombocite - 102,0·109/l,- nesegm.2%,
segm.1%-, limf. 97%,+ VSH-16 mm/oră. +
1. Diagnosticul.
Leucemie cronică limfocitară stadiul b dupa stadializarea J.Binet
Conţinutul hemoglobinei mai înalt de 100 g/l, numărul
trombocitelor mai mare de 100,0·109/l, mărirea ganglionilor
limfatici în 3 şi mai multe zone anatomice
În analiza sângelui periferic numrul de leucocite poate atinge

cifra de câteva sute de mii. Limfocitozleucemie mieloidăa creşte
până la 80-90%. Limfocitele sunt mici şi nu diferă morfologic de
cele normale. În frotiu se observă nuclee semidistruse de
limfocite – umbre Gumpreht (celule de leucoliză), care se
formează în procesul de pregătire a frotiului. Se depistează şi un
procent mic de prolimfocite. În cazurile avansate se dezvoltă
anemie deseori de geneză dublă – metaplastică şi autoimună. Din
aceeaşi cauză poate fi şi trombocitopenie
2. Tratamentul.
include chimioterapia, radioterapia, corticosteroizii,
splenectomia.
Splenectomia se recomandă în situaţiile de hipersplenism şi
complicaţii autoimune recidivante
59 Caz clinic
Bolnava S., în vârstă de 36 de ani s-a adresat la medic cu acuzele:
slăbiciuni generale, simţul de greutate în hipocondrul stâng.
Se consideră bolnavă în decurs de un an.
În trecut n-a fost bolnavă.
Obiectiv: tegumentele palide. Hemoragii pe piele nu-s. Ganglionii
minut. Tensiunea arterială 130/70 mm/Hg. Ficatul depăşeşte rebordul costal cu
4 cm. Splina se palpează la nivelul liniei ombelicale.
Analiza de sânge: Hb-128 g/l, er.-4,2·1012/l, i.c.-0,81, reticulocite -
10‰, leuc.-214,0·109/l, trombocite - 420,0·109/l, celule blastice 3%, mielocite
22%, metamiel. 11%, nesegm.11%, segm.29%, eoz.7%, baz.9%, limf. 3%,
3. Diagnosticul.
Leucemie granulocitara cronică Stadiul (faza) manifestărilor clinico-
hematologice desfăşurate deoarece pacienta acuza slăbiciuni generale, simţul de
greutate în hipocondrul stâng datorită splenomegaliei tegumentele sunt de
culoare obişnuită sau puţin pale. Sindromul hemoragic lipseşte. Gnglionii
limfatici nu se măresc. Sistemul respirator şi cardiovascular fără modificări
specific, ficatul este puțin marit . Analiza general a sângelui cu leucocite marite
cu devierea spre stânga a leucogramei cu prezenta mielocitelor metamielocitelor
si un procent mic de celule blastice, leucocitele micsorate HB ertitocitele in
norma , trombocitele majorate . depistează asocierea eozinofilo-bazofilică.
4. Tratamentul.
Tratamentul leucemiei granulocitare cronice include diverse
metode: chimioterapia, radioterapia, rareori splenectomia,
transplantul medular.
tratamentul chimioterapeutic cu mielosan (myleran, busulfan),
hidroxyureea (Litalir, Hydreea), cytozar, 6-mercaptopurin,
tratamentul cu α-interferon (IFN-α) şi Gleevec.
În faza cronică sau a manifestărilor clinico-hematologice
desfăşurate a leucemiei granulocitare cronice mielosanul se
administrează câte 6 mg/zi. În faza cronică sau a manifestărilor
clinico-hematologice desfăşurate a leucemiei granulocitare
cronice mielosanul se administrează câte 6 mg/zi.
Transplantul medular este unica metodă de vindecare a
pacienţilor cu leucemie granulocitară cronică în faza cronică a
acestei maladii
60 Caz clinic
Bolnavul C., în vârstă de 68 de ani s-a adresat la medic cu acuzele: slăbiciuni

generale, dureri şi simţul de greutate în hipocondrul stâng.
Se consideră bolnav în decurs de 3 luni. S-a adresat la medic şi în timp

de o lună s-a cercetat în spitalul raional, după ce a fost trimis la consultaţie la
PR şi spitalizat în secţia de urologie a SCR cu suspiciu la hipernefrom. La
cercetarea analizei generale a sângelui s-au găsit schimbări şi bolnavul a fost
transferat în secţia de hematologie.
Obiectiv: Starea generală a bolnavului de gravitate medie. Tegumentele

palide. Hemoragii pe piele nu-s. Ganglionii limfatici periferici nu se palpează.
În plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace atenuate, ritmice. Pulsul de
calităţi satisfăcătoare, frecvenţa 78 bătăi pe minut. Tensiunea arterială 150/90
mm/Hg. Ficatul depăşeşte rebordul costal cu 2-3 cm. Splina – cu 2 cm mai jos
de nivelul liniei ombelicale.
Analiza de sânge: Hb-110 g/l, er.-3,0·1012/l, leuc.-125,0·109/l,

trombocite - 110,0·109/l, celule blastice 22%, promielocite 1%, mielocite 12%,
metamiel. 6%, nesegm.15%, segm.33%, baz.6%, limf. 3%, mon.2%, VSH-11
mm/oră.
Diagnosticul.
Leucemia granulocitară cronică
faze clinice: faza iniţială, faza manifestărilor clinico-hematologice desfăşurate,
faza preblastică sau preterminală şi faza de criză blastică (faza terminală).
. Analiza general a sângelui cu leucocite marite cu devierea spre stânga a
leucogramei cu prezenta mielocitelor metamielocitelor si un procent mic de

celule blastice, leucocitele micsorate HB ertitocitele micsorate, trombocitele
micsorate .
1. Tratamentul
Tratamentul leucemiei granulocitare cronice include diverse metode:
chimioterapia, radioterapia, rareori splenectomia, transplantul medular.
tratamentul chimioterapeutic cu mielosan (myleran, busulfan), hidroxyureea
(Litalir, Hydreea), cytozar, 6-mercaptopurin, tratamentul cu α-interferon (IFN-
α) şi Gleevec.
În faza cronică sau a manifestărilor clinico-hematologice desfăşurate a
leucemiei granulocitare cronice mielosanul se administrează câte 6 mg/zi. În
faza cronică sau a manifestărilor clinico-hematologice desfăşurate a leucemiei
granulocitare cronice mielosanul se administrează câte 6 mg/zi.
Transplantul medular este unica metodă de vindecare a pacienţilor cu leucemie
granulocitară cronică în faza cronică a acestei maladii
61Caz clinic
Bolnava M., 56 ani, acuză la slăbiciune generală vertij la efort fizic,
anorexie, periodic dureri în regiunea epigastrală, parestezii, slăbiciune în mâni
şi picioare, senzaţie de picioare „de vată”.
Se consideră bolnavă în decurs de 6 luni, când au apărut acuzele numite,
care treptat s-au intensificat.

Datele obiective: Tegumentele palide cu nuanţă icterică. Sclerele
subicterice. Sindromul hemoragic lipseşte. Limba netedă cu atrofia papilelor.
Ganglionii limfatici periferici nu se palpează. Sistemul respirator şi
cardiovascular fără modificări. Splina şi ficatul nu se palpează.
Analiza generală a sângelui: Hb-48 g/l, er.-1,4·1012/l, i.c.-1,1,
reticulocite - 6‰, leuc.-3,4·109/l, trombocite – 70,0·109/l (50‰), nesegm.3%,
segm.64%, eoz.2%, limf. 29%, mon.2%, VSH-5 mm/oră. Anizocitoza ++,
poikilocitoză ++, corpusculi Jolly, inele Kebot.
Anemie B12 deficitară deoarece acuză la slăbiciune
generală vertij la efort fizic, anorexie, periodic dureri în
regiunea epigastrală, parestezii, slăbiciune în mâni şi
picioare, senzaţie de picioare „de vată”.Analiza sângelui Hb
eritrocitele scazute denota sindr. Anemic cu indecele de
culare marit . prezenta anizocitelor si poikilocitelor ,
corpusculii Jolly si inelele Kebot.VSH micsorat
Analiza generala a sângelui
Medulograma
Analize biochimice
Fibrogastroscopia
3. Tratamentul ?
Administrarea parenterala a vit B12 in 2 etape etapa de
saturare a org si etapa de menținere
Bolnava T., 25 ani, s-a adresat la medic cu acuzele: slăbiciune, vertij.
Se consideră bolnavă de aproximativ 1 lună, când a obsevat o slăbiciune
generală progresată, urina de culoare neagră în legătură cu ce s-a adresat la
medic.
Obiectiv: starea generală gravă. Tegumentele palide. Sclerele – icterice.
Ganglionii limfatici periferici, ficatul, splina nu se palpează.
Urina – de culoare neagră.
Hemoglobinuria paroxistică nocturnă deoarece sunt
prezente sindromul anemic cu slabiciune si vertij si
sindromul hemolicic cu sclerele icterice si urina de culoare
neagră
-Analiza generală a săngelui Hemoglobina Eritrocite
Leucocite Trombocite Reticulocite
-Analiza biochimică a sângelui
LDH
Bilirubina indirectă
Haptoglobina
-Examenul sumar de urină
Prezența hemoglobinei în urină, uneori prezenta hemosiderinei
Proteinurie
-Testul coombs direct – negativ
-Testul Ham POZITIV
Proba de zaharoza pozitiv
Citometria de flux CD59 SCAZUT SI CD55 scazut
Tratamentul
Pacineții cu anemie severă necesită transfuzii de sânge si administrarea de acid
folic si fier.
Pacientii de prezintă tromboze vor fi tratați cu anticoagulante
heparina,warfarină, acid acetilsalicilic, antagoniștii vitaminei K dicumarol.
Steroizii pot reduce severitatea crizelor hemolitice, ca prednisolon

administrat în doză de 20-40 mg/zi la pacienții aflați în timpul unui episod de
hemoliză, doza fiind modulată în timpul perioadelor de remisiune a
hemolizei
Eculizumab reprezintă un anticorp monoclonal ce blochează activarea
sistemului complement prin legarea la C5 și determină în acest mod scăderea
hemolizei și a riscului de tromboză. Se administrează o dată pe săptămână în
primele 5 săptămâni, iar apoi de două ori pe săptămână. Supraviețuirea la 5
ani în cazul folosirii de eculizumab la pacienții a crescut de la 66,8% la
95,5%
Transplantul de măduvă osoasă reprezintă singurul tratament curabil al

hemoglobinuriei paroxistice nocturne, dar nu este o opțiune inițială pentru
pacienții cu hemoglobinurie paroxistică nocturnă datorită riscului mare de deces
al pacienților, acesta fiind rezervat cazurilor severe, ce nu răspund la tratamentul
cu eculizumab
Pacienta P., în vârstă de 65 ani, acuză la slăbiciune generală, vertij. S-a tratat pe
locul de trai cu infecţie virală acută, în tabloul sanguin s-au depistate schimbări,
în legătură cu ce a fost trimisă la hematolog.
Obiectiv: Pielea de culoare obişnuită. Hemoragii cutanate nu-s. Se
palpează toate grupurile de ganglioni limfatici periferici până la 1 cm. În
plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace ritmice, atenuate. Pulsul de
calităţi satisfăcătoare, 80 bătăi pe minut. Tensiunea arterială 150/90 mm/Hg.
Splina se palpează la rebordul costal.
- 244,0·109/l, nesegm.1%, segm.8%, limf. 81%, VSH-14 mm/oră.
1. Diagnosticul.
Leucemie limfocitara cronică Leucemie cronică limfocitară
Stadiul (faza) manifestărilor clinico-hematologice desfăşurate
deoarece pacienta acuza slăbiciuni generale, simţul de greutate în
hipocondrul stâng datorită splenomegaliei tegumentele pale.
Sindromul hemoragic lipseşte. Gnglionii limfatici mariti .
Sistemul respirator şi cardiovascular fără modificări specific,
ficatul este puțin marit .
5. Tratamentul.
Tratamentul leucemiei granulocitare cronice include diverse
metode: chimioterapia, radioterapia, rareori splenectomia,
transplantul medular.
tratamentul chimioterapeutic cu mielosan (myleran, busulfan),
hidroxyureea (Litalir, Hydreea), cytozar, 6-mercaptopurin,
tratamentul cu α-interferon (IFN-α) şi Gleevec.
În faza cronică sau a manifestărilor clinico-hematologice
desfăşurate a leucemiei granulocitare cronice mielosanul se
administrează câte 6 mg/zi. În faza cronică sau a manifestărilor
clinico-hematologice desfăşurate a leucemiei granulocitare
cronice mielosanul se administrează câte 6 mg/zi.
Transplantul medular este unica metodă de vindecare a
pacienţilor cu leucemie granulocitară cronică în faza cronică a
acestei maladii
Bolnava M., 25 ani se consideră bolnavă timp de 2 săptămâni, când când a
apărut slăbiciuni generale, slăbiciune generală, febră până la 38 o, hemoragii pe
piele sub formă de peteşii şi echimoze. În analiza generală a sângelui pe locul
de trai se depistează anemie cu limfocitoză (limf. 70%). A fost trimisă la
hematolog.
Obiectiv: Starea bolnavei gravă. Paliditatea tegumentelor cu sindromul

hemoragic care se manifestă prin peteşii şi echimoze, se palpează ganglionii
limfatici cervicali 1,5-2,0 cm. Hiperemie pronunţată a istmului faringian.
Amigdalele hiperplaziate. Respiraţie veziculară, raluri nu sunt, zgomotele
cardiace ritmice, clare cu frecvenţa de 100 bătăi pe min. Tensiunea arterială
110/70 mm/Hg. Abdomenul moale, dureros la palpaţie în hipocondrul stâng.
Ficatul nu se palpează, splina depăşeşte rebordul costal cu 1,5 cm.

trombocite - solitare, celule blastice 9%, nesegm.1%, segm.9%, limf. 75%,
Limfomul Hodgkin stadiul 1 B cu afectarea unui sing grp de gang
limfatici si cu semne de intoxicatie generalp
2. Planul de investigaţie ?
analiza generala a sângelui observa anemie şi leucocitoză
moderată, limfocitopenie. Monocitoza şi eozinofilia se întâlnesc
foarte rar. Este majorată viteza de sedimentare a hematiilor
Din testele biochimice merită atenţie creşterea nivelului
conţinutului fibrinogenului, globulinelor – α2, haptoblobinei,
ceruloplasminei
trepanobiopsie se constată afectarea specifică a măduvei oaselor,
care deseori se manifestă prin panhemocitopenie.
investigarea histologică a ganglionul limfatic de durata cea mai
mare,
3. Tactica de tratament.
Metodele principale de tratament includ radioterapia şi
chimioterapia. Aceste metode nu concurează între ele, pentru
fiecare din ele sunt elaborate.
Din chimiopreparate în tratamentul limfomului Hodgkin mai
frecvent se aplică vinblastinul, vincristinul, clorbutina,
mustargenul, ciclofosfamida, natulanul, adriablastina, bleomicina
Bolnavul I., a.n. 1916, acuză la slăbiciune generală.
Se consideră bolnav de jumătate de an.
Obiectiv: Se palpează toate grupurile de ganglioni limfatici periferici până la 1,0
cm. În plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace ritmice, atenuate. Pulsul
de calităţi satisfăcătoare 75 bătăi pe minut. Tensiunea arterială 160/80 mm/Hg.
Ficatul şi splina depăşesc rebordul costal cu 1 cm.
- 198,0·109/l, nesegm.5%, segm.6%, eoz.1%, limf. 87%, VSH-28 mm/oră.

Investigarea măduvei oaselor – limfocitele alcătuiesc 88%.
1. Diagnosticu- leucemie limfocitara cronica

2. Tratament- Leukeran + Prednisolon, se face iradierea splinei si
splenectomie daca devine giganta: tratament tinta Rituximab

Obiectiv: Starea Pacientei de Gravitate Medie. Tegumentele Palide Cu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Obiectiv: Starea Pacientei de Gravitate Medie. Tegumentele Palide Cu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caz clinic 1

Bolnava R., 58 de ani, acuză slăbiciune generală, dispnee la efort fizic

Diagnosticul final va fi pus după cîteva investigații suplimentare.

Bolnava B., 24 ani, acuză slăbiciuni generale, cefalee, dispnee la efort

Bolnava A., 54 de ani, acuză slăbiciune generală moderată, dureri

2. Efectuaţi diagnosticul diferenţial

Bolnava N., 52 de ani, acuză cefalee pronunţată permanentă, slăbirea

1. Determinaţi diagnosticul preventiv

2. Indicaţi investigaţiile necesare pentru confirmarea diagnosticului

3. Efectuaţi diagnosticul diferenţial

Bolnava D., 12 ani, acuză prezenţa peteşiilor şi echimozelor pe piele, care

Obiectiv: Tegumentele de culoare obişnuită. Pe piele peteşii şi echimoze.

Obiectiv: Tegumentele de culoare obişnuită. Pe piele peteşii şi echimoze

Pacienta G., 25 ani acuză hemoragii, apariţia repetată a hemoragiilor

Obiectiv: Pielea de culoare obişnuită. Pe pielea corpului, mînilor şi

10. Elaboraţi planul de tratament în continuare a pacientei.

Bolnava A., 24 ani, acuză prezenţa echimozelor şi peteşiilor pe piele.

11. Diagnosticul la mamă şi copil ?

2. Metodele de investigaţie pentru confirmarea diagnosticului definitiv

3. Tactica în plan de tratament ?

Bolnavul M., 25 ani, acuză prezenţa unei formaţiuni tumorale în

Se consideră bolnav în decursul ultimilor 2 luni, când pentru prima dată

Obiectiv: Tegumentele de culoare obişnuită. În regiunea cervicală pe

Acesta diagnoza poate fi pusă pe fundalul semnelor clinice :

Bolnava M., 32 ani, s-a adresat la medic în legătură cu apariţia unei

3 luni în urmă a observat o formaţiune tumorală în regiunea cervicală pe

Obiectiv: Nutriţie satisfăcătoare. Pielea de culoare obişnuită. În regiunea

Analiza sângelui: Hb-120 g/l, er.-4,2·1012/l, i.c.-0,9, leuc.-6,3·109/l,

1. Stabiliţi diagnosticul preventiv ? Argumentaţi-l.

3. Alcătuiţi plan de investigaţie a bolnavului (de laborator, instrumental

Bolnava B., 22 ani, acuze nu prezintă. La examenul radiologic

Obiectiv: Tegumentele de culoare obişnuită. Sindromul hemoragic

Radiologic – mărirea ganglionilor limfatici mediastinali (umbra

Analiza generală a sângelui: Hb-120 g/l, er.-4,0·1012/l, leuc.-6,0·109/l,

5. Imunofenotipare( CD15, CD30, CD20 – pentru l. Hodgkin si care forma

2-4 cicluri de polichimioterapie cu ABVD-radioterapie pe focar

Dupa remisie (2 ani)– fiecare 3luni o chimioterapie profilactica

Bolnavul C., 28 ani, acuză prezenţa unei formaţiuni tumorale în regiunea

Se consideră bolnav în decursul unui an, când a observat o formaţiune

La examenul radiologic al organelor cutiei toracice şi tomograma

Analiza generală a sângelui: Hb-130 g/l, er.-4,2·1012/l, trombocite -

14. Imunofenotipare( CD15, CD30, CD20 – pentru l. Hodgkin si care forma

1.3 cicluri de polichimioterapie cu R-CHOP-radioterapie pe focar- 3 cicluri cu

In remisie – INF-gama 9000000 UI in saptamana-18 luni, fiecare 3luni o

2-4 cicluri de polichimioterapie cu ABVD-radioterapie pe focar

Dupa remisie (2 ani)– fiecare 3luni o chimioterapie profilactica

Bolnavul C., 32 ani, s-a adresat cu acuzele la slăbiciuni generale, dureri

Se socoate bolnav în decursul ultimului an, când a apărut simţul de

În legătură cu intensificarea durerilor în regiunea epigastrală, vomei

Tabloul sanguin: Hb-105 g/l, er.-3,5·1012/l, i.c.-0,9, leuc.-4,5·109/l,

La FGS s-a depistat o tumoare ulcero-infiltrativă a peretelui anterior şi

1. Diagnosticul preventiv –limfom nonhodkin sau tumoare

Bolnavul P., 56 ani, acuză slăbiciune generală, cefalee, dureri în

Se consideră bolnav pe decurs de 6 luni, când a apărut dureri în regiunea

Analiza generală a sângelui: Hb-78 g/l, er.-2,6·1012/l, reticulocite - 8‰,

Proteina generală - 126 g/l, ureea - 18 mmol/l, creatinina - 380mmol/l.

La examenul radiologic al regiunii toracale şi a colanei vertebrale s-au

1. Diagnosticul prezumptiv ? Mielom multiplu 3 stadiu

Obiectiv: Pielea de culoare obişnuită. Hemoragii pe piele lipsesc.

Analiza sângelui: Hb-128 g/l, er.-3,8·1012/l, leuc.-28,0·109/l, trombocite

Punctatul medular: bogat în elemente hematopoietice, limfocitele

1. Diagnosticul. Leucemia limfocitară cronică st.1(inițial)

Se consideră bolnavă de jumătate de an.