Cazuri Clinice Curăsp 1

Problemă de situaţie
Bolnava R., 58 de ani, acuză slăbiciune generală, dispnee la efort fizic

neânsemnat, senzaţia de greutate şi disconfort în hipocondrul stâng.
Se consideră bolnavă în decursul ultimilor 3-4 luni, când au apărut
acuzele numite care treptat s-au intensificat.
Obiectiv: Starea pacientei de gravitate medie. Tegumentele palide cu
nuanţă icterică moderată. Sindromul hemoragic lipseşte. Se palpează toate
grupele de ganglioni limfatici periferici 2,5-3,5 cm. În plămâni respiraţie
veziculară. Zgomotele cardiace ritmice, sonore. Pulsul de calităţi
satisfăcătoare 78 bătăi pe minut. Tensiunea arterială 130/80 mm/Hg. Ficatul
depăşeşte rebordul costal cu 5cm, splina se palpează la nivelul liniei
ombelicale.
Analiza generală a sângelui: Hb - 62 g/l, er. - 2,0·1012/l, reticulocite -
58‰, leuc.-210,0·109/l, trombocite-102,0·109/l, nesegm.2%, limf.98%, VSH-
20 mm/oră.
1. Diagnosticul. Leucemiile limf cronica 2 stadiul

2. Planul de investigare
Confirmarea diagnosticului de LLC nu prezintă mari dificultăţi. La
suspectarea LLC în primul rând trebuie de efectuat analiza generală a
sângelui. LLC se caracterizează prin mărirea numărului de leucocite şi
limfocitoză în hemogramă. Un semn caracteristic pentru LLC – nucleele
semidistruse ale limfocitelor – umbrele Gumpreht (celulele leucolizei), car5e
se formează în procesul de pregătire a frotiului. Examinarea punctatului
medular ne arată mărirea procentului de limfocite în medulogramă. La
trepanobiopsie se observă hiperplazia difuză a celulelor limfatice. La prezenţa
anemiei pentru confirmarea originei imune este necesar de efectuat
reticulocitele şi proba Coombs directă.
3. Tratamentul.
De determinat principiile de tratament conform perioadei LLC.
1. În perioada iniţială a LLC, când numărul de leucocite nu depăşesc 40-
50,0·109/l tratament specific nu se indică, se efectuează numai
dispensarizarea în dinamică.
La tendinţa de creştere a leucocitelor se indică tratamentul primar de
menţinere cu chlorbutină, dozele se aleg pentru fiecare bolnav individual.
2. În perioada desfăşurată a LLC se indică chlorbutină câte 10-20 mg pe zi
până la scăderea numărului de leucocite 30-40,0·109/l, ulterior cu aplicarea
îndelungată a tratamentului de întreţinere cu acest preparat.
La prezenţa ganglionilor limfatici, splinei, ficatului de dimensiuni mari se
efectuează tratamentul cu ciclofosfan sau combinaţia lui cu vincristină.
Dozele şi durata tratamentului sunt individuale.
3. În cazurile, LLC parcurge cu complicaţii autoimune (anemie,
trombocitopenie) se folosesc hormoni corticosteroizi.
4. Radioterapia locală se aplică la unele zone de ganglioni limfatici destul de
mari (sindromul Rihter cu compresia ţesuturilor înconjurătoare, terminaţiilor
nervoase). Doza zilnică 1,5-2 Gy. La splină maximal se aplică 6-9 Gy, aşa
cum dozele mari pot să provoace citopenie profundă. La focarele osoase doza
totală în focar – 25 Gy.
5. Splenectomia se recomandă la complicaţii autoimune, citopenii, când din
cauza citopeniei folosirea citostaticelor nu este posibilă.
6. La leucocitoze mari capabile să provoace staze în capilare cu dereglarea
microcirculaţiei (deseori în vasele intracraniene) se efectuează leucocitofereza
(chirurgia gravitară a sângelui).
7. La formele tumorale a LLC se poate de efectuat tratamentul după schemele
COP, CHOP.
Bolnava B., 24 ani, acuză slăbiciuni generale, cefalee, dispnee la efort

fizic, hemoragii gingivale.
Istoricul bolii: Se consideră bolnavă în decurs de 2 săptămâni, când

au apărut acuzele numite, care treptat s-au intensificat.
Obiectiv: Tegumentele palide. Peteşii şi echimoze pe piele. Ganglionii

limfatici periferici, splina şi ficatul nu se palpează.
Analiza generală a sângelui: Hb - 48 g/l, er. - 1,5·1012/l, leuc. -

12,0·109/l, trombocite – solitare, celule blastice 58%, nesegm.1%, segm.6%,
limf. 35%.
1. Determinaţi diagnosticul- Leucemiile acuta

2. Planul de investigaţii- Sindromele.
Pentru confirmarea diagnosticului de leucemie acută trebuie de studiat
substratul morfologic al acestui proces malign. Cu alte cuvinte trebuie de
găsit la bolnav celule blastice, care constituie substratul morfologic al
leucemiei acute. Celulele blastice pot fi depistate în sângele periferic şi în
măduva oaselor. De aceea când apare suspiciune la leucemie acută trebuie de
făcut analiza generală a sângelui şi de examinat punctatul măduvei oaselor.
Celulele blastice în sângele periferic pot constitui de la 2-3% până la 90% şi
mai mult (100%). Dacă procentul de celule blastice în hemogramă este mic,
în mod obligatoriu se studiază punctatul măduvei oaselor.
Pentru stabilirea diagnosticului de leucemie acută celulele blastice în
mielogramă trebuie să depăşească 30%.
Numărul de leucocite variază de la câteva mii până la câteva zeci de mii, în
unele cazuri este micşorat. Se depistează şi trombocitopenie.
Dacă celulele blastice în hemogramă sunt puţine şi măduva oaselor nu poate
fi aspirată se efectuează trepanobiopsia. În preparatul histologic poate fi
observată o infiltrare a măduvei oaselor cu celule blastice, ce confirmă
diagnosticul de leucemie acută.
3. Tactica de tratament
În tratamentul leucemiilor acute deosebim următoarele etape: inducerea
remisiunii, consolidarea remisiunii, profilaxia de bază a neuroleucemiei,
menţinerea remisiunii.
 Pentru inducerea remisiunii în variantele limfoblastice se folosesc
antraciclinele (rubomicin, adriablastin, farmrubicin), vincristin,
prednisolon, L-asparaginaza, care se include în programul de tratament
al leucemiei acute limfoblastice.
 În perioada de inducere a remisiunii în fiecare 2 săptămâni se
efectuează puncţia lombară cu aplicarea intratecală a metotrexatului (15
mg). Aceste puncţii se efectuează cu scop de diagnosticare a
neuroleucemiei şi de profilaxie a ei. După obţinerea remisiunii se face
consolidarea ei cu polichimioterapie (schemele CHOP, COAP 2-3
cicluri), apoi urmează profilaxia de bază a neuroleucemiei. Există 2
metode de profilaxie a neuroleucemiei: 1) radioterapia craniană (24 Gy)
+ 5 puncţii intratecale de metotrexat câte 15 mg de 2 ori pe săptămână;
2) 5 puncţii intratecale cu aplicarea a două chimiopreparate –
metotrexat câte 15 mg şi citozar (5, 10, 15, 30, 30 mg).
 După profilaxia de bază a neuroleucemiei urmează tratamentul de
menţinere a remisiunii, care cel mai frecvent constă în terapia
permanentă cu 6-mercaptopurin 50 mg/m2 în fiecare zi, metotrexat 20
mg/m2 sâmbătă, ciclofosfan 200 mg/m2 duminică.
 Peste fiecare 1,5-2 luni se folosesc ciclurile de polichimioterapie cu
scop de reinducere, fiecare 2 luni de asemenea intratecal se introduce
15 mg de metotrexat şi 30 mg de citozar. În timpul acestor ciclurile de
reinducere 6-mercaptopurin, metotrexatul şi ciclofosfanul se anulează.
Astfel de tratament se prelungeşte 3-5 ani.
 Pentru inducerea remisiunii la bolnavii cu leucemii acute
nelimfoblastice (vezi clasificarea) ca tratament de bază se folosesc
antraciclinele cu citozar după schema “7+3” (7 zile citozar în doza 100
mg/m2, în primele 3 zile împreună cu antracicline - rubomicină,
adriablastină ori farmrubicină în doza 50 mg/m2) sau „5+2” (5 zile
citozar şi 2 zile antracicline). Se aplică 2-3 cicluri conform acestor
scheme, după care se obţine remisiunea. Consolidarea remisiunii se
efectuează tot cu aceste scheme de polichimioterapie (2-3 cicluri).
Bolnava A., 54 de ani, acuză slăbiciune generală moderată, dureri

periodice în hipocondrul drept, senzaţie de greutate şi de disconfort în
hipocondrul stâng. Se consideră bolnavă în decurs de o lună.
Obiectiv: Starea generală a bolnavei este relativ satisfăcătoare.

Tegumentele de culoare obişnuită. Sindromul hemoragic lipseşte. Ganglionii
limfatici periferici nu se palpează. În plămâni se auscultă murmur vezicular.
Zgomotele cardiace sunt ritmice, clare. Pulsul - 68 bătăi pe minut. Tensiunea
arterială 120/80 mmHg. Abdomenul la palpare moale. Ficatul depăşeşte
rebordul costal cu 3 cm, splina se palpează la nivelul liniei ombelicale.
Analiza generală a sângelui: Hb - 128 g/l, er. - 4,1·1012/l, leuc. -

235,0·109/l, trombocite - 424,0·109/l, celule blastice 3%, prom. 5%, miel.
26%, metam. 18%, nesegm. 15%, segm. 25%, eoz. 3%, baz. 2%, limf. 2%,
mon. 1%, VSH – 12 mm/oră.
1. Determinaţi diagnosticul Leucemia gran cronica 2 stadiul

(mieloida cronica)
2. Efectuaţi diagnosticul diferenţial
 Pe baza cunoştinţelor despre patogenie, particularităţile tabloului clinic
şi datelor de laborator de efectuat diagnosticul diferenţial dintre LGC şi
alte maladii mieloproliferative, reacţii leucemoide de tip mieloid.
 Diagnosticul diferenţial trebuie de efectuat în primul rând cu
osteomielofibroza. La această formă a maladiilor mieloproliferative
leucocitoza nu atinge cifre înalte cu o deviere neânsemnată a
nesegmentatelor, mielocite şi metamielocite solitare. Se depistează
splina de dimensiuni mari şi în majoritatea cazurilor mărirea ficatului.
Se confirmă diagnosticul cu ajutorul trepanobiopsiei, unde în bioptatul
măduvei osoase spre deosebire de LGC are loc o concreştere însemnată
a ţesutului fibros şi mărirea numărului de megacariocite (mielofibroză).
Ajutor în diagnosticul diferenţial poate să ne acorde cercetările
citogenetice (lipsa hromosomei filadelfice la mielofibroză). O
însemnătate diagnostic-diferenţială între aceste două maladii au
particularităţile morfologice ale eritrocitelor (anizocitoză,
poichilocitoză) la mielofibroză, deasemenea şi mărirea activităţii
fosfatazei alcaline în neutrofile spre deosebire de scăderea activităţii
acestui ferment la LGC.
 LGC în perioada iniţială de dezvoltare este necesar de diferenţiat de
reacţiile leucemoide, ce se dezvoltă la diverse maladii (sepsis şi alte
boli infecţioase) diferite localizări ale cancerului ş.a.). Starea generală a
bolnavilor cu reacţii leucemoide, ca regulă, suferă considerabil şi
corespund gravităţii procesului de bază pe fonul căruia s-a dezvoltat
reacţia leucemoidă. În tabloul sanguin la LGC se observă asocierea
bazofilă-eozinofilă, care lipseşte la reacţiile leucemoide. La ultimele nu
este hromosoma filadelfică, fosfataza alcalină este mărită pe când la
LGC este scăzută.
3. Tratamentul
De determinat principiile de tratament conform perioadei LLC.
1. În perioada iniţială a LLC, când numărul de leucocite nu depăşesc 40-
50,0·109/l tratament specific nu se indică, se efectuează numai
dispensarizarea în dinamică.
La tendinţa de creştere a leucocitelor se indică tratamentul primar de
menţinere cu chlorbutină, dozele se aleg pentru fiecare bolnav individual.
2. În perioada desfăşurată a LLC se indică chlorbutină câte 10-20 mg pe zi
până la scăderea numărului de leucocite 30-40,0·109/l, ulterior cu aplicarea
îndelungată a tratamentului de întreţinere cu acest preparat.
La prezenţa ganglionilor limfatici, splinei, ficatului de dimensiuni mari se
efectuează tratamentul cu ciclofosfan sau combinaţia lui cu vincristină.
Dozele şi durata tratamentului sunt individuale.
3. În cazurile, LLC parcurge cu complicaţii autoimune (anemie,
trombocitopenie) se folosesc hormoni corticosteroizi.
4. Radioterapia locală se aplică la unele zone de ganglioni limfatici destul de
mari (sindromul Rihter cu compresia ţesuturilor înconjurătoare, terminaţiilor
nervoase). Doza zilnică 1,5-2 Gy. La splină maximal se aplică 6-9 Gy, aşa
cum dozele mari pot să provoace citopenie profundă. La focarele osoase doza
totală în focar – 25 Gy.
5. Splenectomia se recomandă la complicaţii autoimune, citopenii, când din
cauza citopeniei folosirea citostaticelor nu este posibilă.
6. La leucocitoze mari capabile să provoace staze în capilare cu dereglarea
microcirculaţiei (deseori în vasele intracraniene) se efectuează leucocitofereza
(chirurgia gravitară a sângelui).
7. La formele tumorale a LLC se poate de efectuat tratamentul după schemele
COP, CHOP.
Bolnava N., 52 de ani, acuză cefalee pronunţată permanentă, slăbirea

memoriei, dureri în degetele mânilor şi pocioarelor, prurit cutanat după
contactul cu apa, hiperemia feţei. Se consideră bolnavă în decurs de 2-3 ani.
Starea s-a agravat în ultimele 3 luni.
Obiectiv: Faţa, mânile şi partea superioară a toracelui sunt de culoare

roşie-violacee. Sclerele sunt injectate. În plămâni se auscultă murmur
vezicular. Zgomotele cardiace sunt ritmice, atenuate, zgomotul II pe aortă
este accentuat. Pulsul - 80 bătăi pe minut. Tensiunea arterială 170/100
mm/Hg. Ficatul nu se palpează. Splina depăşeşte rebordul costal cu 3 cm.
Analiza generală a sângelui: Hb - 185 g/l, er. - 5,9·1012/l, Ht - 64%,

trombocite - 520,0·109/l, leuc. - 12,2·109/l, n. 5%, segm. 63%, eoz. 1%, mon.
4%, limf. 27%, VSH - 0 mm/oră.
1. Determinaţi diagnosticul preventiv- Eritremia

2. Indicaţi investigaţiile necesare pentru confirmarea diagnosticului
definitiv –Analiza singelui, trepanobiopsia
In diagnosticul diferenţial al eritremiei de eritrocitozele simptomatice se
ţine cont, că ultimele ca regulă sunt însoţite de patologia, pe fundalul
căreia ele s-au dezvoltat. In hemogramă la pacienţii cu eritrocitoză
simptomatică are loc numai creşterea conţinutului hemoglobinei şi
numărului de eritrocite, iar le-ucocitoza şi trombocitoza lipsesc. Ca regulă
splina nu este mărită. Importanţa decisivă îh diagnosticul diferenţial îi
aparţine trepanobiopsiei. La examenul histologic al măduvei oaselor în
cazurile de eritrocitoză simptomatică raportul dintre celulele hemopoietice
şi adipocite este obişnuit. Proliferarea mieloidă cu megacariocitoză
lipseşte.
In cazurile când cauza eritrocitozei n-a putut fi determinată, se stabileşte
diagnosticul de policitemie neidentificată (neclasificată). Tratament citostatic
la aceşti bolnavi nu este indicat.
3. Efectuaţi diagnosticul diferenţial
4. Stabiliţi tactica de tratament

 In primul rând e necesar de a micşora hiperviscozitatea sangvină, care
determină riscul de complicaţii vasculare (tromboze). In scopul
reducerii hiperviscozităţii se efectuează exfuzii de sânge (flebotomie).
Eficacitatea exfuziilor de sânge se apreciază prin normalizarea
conţinutului hemoglobinei şi micşorarea hematocritului mai jos de
0,47. Volumul şi frecvenţa exfuziilor de sânge se rezolvă individual. La
pacienţii în vârstă până la 50 de ani exfuziile de sânge în condiţii de
staţionar se fac peste o zi în volum de 500 ml, iar în condiţii de
ambulatoriu în acelaşi volum peste fiecare două zile. Pacienţii în vârstă
de 60-70 de ani cu patologii cardiovasculare rezistă exfuziile în volum
de 250-300 ml de două ori pe săptămână.
 Mai raţional ar fi să se folosească metoda de eritrocitafereză, dar ea nu

este accesibilă pentru multe instituţii medicale, deoarece necesită
aparate costisitoare.
 Exfuziile de sânge, ca şi orice hemoragie acută, în volumul descris de

obicei sunt însoţite de hipercoagulare, care poate majora riscul de
tromboză. Din această cauză e necesară pregătirea pacienţilor pentru
exfuzii. Cu două zile până la prima exfuzie se administrează
anticoagulante cu acţiune indirectă pentru a micşora indexul
protrombinic până ia 50%. Ulterior se deteimină doza de menţinere,
care se foloseşte pe tot parcursul tratamentului cu exfuzii de sânge. Din
prima zi se indică şi remedii cu acţiune de dezagregante (acid
acetilsalicilic, Trental, Curanţii). Imediat după exfuzie se face infuzie
de reopoliglucină în doză de 400 ml.
 Exfuziile de sânge pot fi folosite ca metodă de sine stătătoare de

tratament al eritremiei ori în asociere cu chimioterapia. Exfuziile de
sânge ca singura metodă de tratament se recomandă persoanelor de
vârsta reproductivă, în cazurile fără trombocitoză şi de recidive ale
eritremiei cu menţinerea cifrelor joase ale leuco-citelor şi trombocitelor
după chimioterapie.
 Exfuziile de sânge sunt mai preferate decât administrarea agenţilor

mielo-supresivi, care majorează riscul de transformare a eritremiei în
leucemie acută sau de dezvoltare a altor tumori secundare.
 Pentru aprecierea eficacităţii flebotomiilor se efectuează analiza

sângelui periferic în fiecare lună. La tendinţa de creştere a conţinutului
hemoglobinei flebotomiile se repetă. Dacă eficacitatea este stabilă,
analiza sângelui se controlează o dată în 2-3 luni.
 Flebotomiile nu influenţează leucocitoza şi trombocitoză, la

progresarea lor este indicat tratamentul citoreductiv. Acest tratament
este indicat în stadiile avansate ale eritremiei cu splenomegalie,
leucocitoza şi îndeosebi cu trombocitoză, şi în cazurile, când pe
fundalul exfuziilor are loc majorarea numărului de leucocite şi
trombocite, ce demonstrează că activitatea
 mieloproliferativă nu este controlată prin exfuzii de sânge. Vârsta

înaintată a pacienţilor cu patologii concomitente, când nu pot fi
efectuate exfuziile în volumul necesar, la fel prezintă indicaţie pentru
administrarea chimioterapiei.
 In tratamentul eritremiei se foloseşte monochimioterapia. Experienţa

acumulată în utilizarea chimiopreparatelor (Mielosan, Hydrea,
Leukeran) permite de a selecta preparatele de elecţie în tratamentul
eritremiei.
 Mielosanul se administrează câte 4-6 mg/zi timp de 2-3 săptămâni,

după ce tratamentul se prelungeşte în doză de 2 mg/zi. Durata
tratamentului se determină în conformitate cu conţinutul hemoglobinei,
numărul de leucocite şi trombocite.
 Hydrea bine controlează leucocitoza şi trombocitoză. Se administrează

în doză de 2-3 g/zi (4-6 capsule) timp de 1-2 săptămâni.
 Rezultatele pozitive sunt obţinute şi de la tratamentul cu IFN-alfa, care

prezintă o alternativă a chimioterapiei. El micşorează numărul de
leucocite şi trombocite. Nu posedă acţiune leucozogenă. Eficacitatea
IFN-lfa se manifestă peste 3-8 luni de la începutul tratamentului. Doza
Interferonului variază de la 3 000 000 UI până Ia 5 000 000 UI de 3
ori/săptămână, se foloseşte timp îndelungat (ani) dacă nu apar
complicaţii. IFN-alfa este unicul remediu care jugulează prurita
cutanată chinuitoare la aceşti bolnavi.
Bolnava D., 12 ani, acuză prezenţa peteşiilor şi echimozelor pe piele,
care au apărut peste 2 săptămâni după ce a suportat o infecţie virală.
Obiectiv: Tegumentele de culoare obişnuită. Pe piele peteşii şi
echimoze. Ganglionii limfatici periferici, splina şi ficatul nu se palpează.
Analiza generală a sângelui: Hb-125 g/l, er.-4,0·1012/l, trombocite –
solitare, leuc.-4,8·109/l, nesegm.2%, segm.64%, eoz.2%, mon.4%, limf. 28%,
VSH-5 mm/oră.
1. Diagnosticul preventiv –Trombocitopenia autoimuna
3.
Bolnava M., 45 ani, acuză prezenţa peteşiilor pe piele, care au apărut
peste 3 zile după administrarea voltarenului.
Obiectiv: Tegumentele de culoare obişnuită. Pe piele peteşii şi
echimoze de diferită mărime. Ganglionii limfatici periferici nu se palpează.
Din partea organelor interne fără patologie.
În analiza generală a sângelui: Hb-125 g/l, er.-3,9·1012/l, leuc.-
7,0·109/l, trombocite – solitare, n.3%, s.68%, eoz.1%, mon.8%, limf. 20%,
VSH-10 mm/oră.
1. Diagnosticul Trombocitopenie Heteroimuna
Pacienta G., 25 ani acuză hemoragii, apariţia repetată a hemoragiilor

punctiforme şi echimozelor pe piele, hemoragie nazală.
Obiectiv: Pielea de culoare obişnuită. Pe pielea corpului, mînilor şi

picioarelor hemoragii sub formă de peteşii şi echimoze.
Hemoragii nazale şi gingivale lipsesc. Dereglări din partea organelor
interne nu s-au depistat.
Datele de laborator: Hb-136 g/l, er.-4,1·1012/l, i.c.-0,9, leuc.-5,2·109/l,
n.1%, s.69%, mon.12%, limf. 17%, trombocite – solitare în preparat, VSH-12
mm/oră.
Timpul de sângerare după Duke 20 min, testul de autocoagulare
timpul tromboplastinei parţial activat, timpul de trombină şi protrombină
normale.
Pe fondal de tratament cu prednizolon sindromul hemoragic a fost
jugulat, numărul trombocitelor în sângele periferic a crescut până la 260·109/l.
1. Diagnosticul preventiv Trombocitopenia Autoimuna, ca este

eficaitate la prednizolon
2. Elaboraţi planul de tratament în continuare a pacientei.
Bolnava A., 24 ani, acuză prezenţa echimozelor şi peteşiilor pe piele.

Obiectiv: Se consideră bolnavă de la vârsta de 18 ani, când pentru
prima dată a observat apariţia echimozelor şi peteşiilor pe piele. Ganglionii
limfatici periferici, ficatul şi splina nu se palpau.
În analiza sângelui: Hb-120 g/l, er.-4,3·1012/l, i.c.-0,9, trombocite –
solitare, reticulocite - 8‰, leuc.-8,0·109/l, n.1%, s.71%, eoz.2%, mon.1%,
limf. 26%, VSH-6 mm/oră.
A fost indicat tratament cu prednizolon – 60 mg zilnic, vasoprotectori
(ascorutin, dicinon). S-a jugulat sindromul hemoragic. Numărul de trombocite
s-a ridicat până la 40,0·109/l. Evoluţia bolii pe parcursul acestor ani a fost cu
acutizări frecvente, care se manifestau cu sindromul hemoragic cutanat.
Splenectomie pacienta a refuzat. Peste 4 ani a născut un copil – avea
sindromul hemoragic cutanat. În analiza sângelui la copil trombocitele au fost
solitare. Naşterea şi perioada postnatală fără complicaţii. Peste 1 săptămână
sindromul hemoragic la copil a dispărut fără tratament şi trombocitele în
analiza sângelui s-au normalizat – 240,0·109/l. La mamă trombocitele se
menţineau solitare cu sindrom hemoragic cutanat.
1. Diagnosticul la mamă şi copil Trombocitopenie Transimuna

2. Tratamentul ?
3. Planul de investigaţii ?
Caz clinic
Bolnava L., 44 ani, spitalizată cu acuze la slăbiciune generală.

Obiectiv: Se consideră bolnavă pe parcursul unui an. Starea generală
satisfăcătoare. Tegumentele de culoare obişnuită. Ganglionii limfatici
periferici nu se palpează. În plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace
sonore, ritmice. Pulsul de calităţi satisfăcătoare 80 bătăi pe minut. Tensiunea
arterială 130/75 mm/Hg. Abdomenul la palpare indolor. Ficatul la rebordul
costal. Splina cu 5 cm mai jos de rebordul costal, dură.
Analiza sângelui: Hb-120 g/l, er.-3,65·1012/l, leuc.-5,5·109/l,
segm.65%, eoz.3%, baz.2%, mon.11%, limf. 19%, trombocite - 255,0·10 9/l,
VSH-10 mm/oră. Datele mielogramei în limitele normei. Proteina generală –
82 g/l, albumina – 48%, indicele protrombinei – 95%, fibrinogen – 5,1 g/l,
ALT – 48 mmol/l (N – 28-190), AST – 31,9 mmol/l, glucoza – 5 mmol/l,
ureea - 6,5 mmol/l, bilirubina - 2,4 mkmol/l, directă - 0, indirectă - 2,4
mkmol/l.
1. Diagnosticul preventiv Mielomul multiplu

2. Metodele de investigaţie pentru confirmarea diagnosticului
definitiv
Este necesar de a ține cont că există plasmocitoză reactivă la pacienții cu
cancer, hepatite, maladiile reumatice, hipernefrom, agranulocitoză. În
asemenea cazuri lipsa paraproteinemiei, osteolizei şi simptomatica maladiei
de bază permit de a exclude mielomul multiplu. Mielomul multiplu trebuie
diferențiat de gamapatia esenţială monoclonală. Ultima nu este
însoţită de plasmocitoză, de osteodistrucție şi cantitativ nu depăşeşte 30g/l.

Aceşti bolnavi necesită supraveghere, deoarece cu timpul gamapatia
monoclonală esenţială se transformă în proces malign. S-a constatat, că peste
10 ani transformarea malignă a avut loc la 16% din bolnavii cu gamapatie
esențială, peste 20 de ani — la 33%, peste 25 de ani — la 40%. Cel mai
frecvent (68%) ea s-a transformat în mielom multiplu, mai rar (11%) s-a
dezvoltat boala Waldenstrom și limfoame (8%),tot rar s-a depistat boala
lanțurilor grele (8%), La pacienții cu alte maladii limfoproliferative nivelul
gradientului M de asemenea este mai jos de 30 g/l. Mielomul multiplu în
cazurile de leucemizare necesită diagnostic diferenţial cu leucemia acută
plasmoblastică. Ultima, spre deosebire de mielom multiplu,se caracterizează
prin prezența hepato-splenomegaliei (50% din cazuri), limfadenopatiei,
anemiei profunde, sindromului hemoragic, lipsa distrucției oaselor. Leucemia
acută plasmoblastică este complet rezistentă la tratament.
3. Tactica în plan de tratament
Bolnavul M., 25 ani, acuză prezenţa unei formaţiuni tumorale în

regiunea cervicală dreaptă.
Se consideră bolnav în decursul ultimilor 2 luni, când pentru prima
dată a observat o formaţiune tumorală în regiunea cervicală pe dreapta,
indoloră. Peste o lună alături de formaţiunea dată, care s-a mărit în
dimensiuni, au apărut altele noi. S-a adresat la medicul de familie, a fost
constatat diagnosticul de limfadenită, indicat tratament antibacterial fără efect,
după care a fost trimis la consultaţia hematologului.
Obiectiv: Tegumentele de culoare obişnuită. În regiunea cervicală pe

dreapta se palpează ganglioni limfatici măriţi de la 1,5 până la 3 cm, după
consistenţă elastici, indolori. Alte grupe de ganglioni limfatici, splina şi
ficatul nu se palpează.
1. Diagnosticul prezumptiv Hodjkin 2 (2A)

2. Planul de investigaţii
Bolnava M., 32 ani, s-a adresat la medic în legătură cu apariţia unei

tumori în regiunea cervicală şi supraclaviculară pe dreapta.
3 luni în urmă a observat o formaţiune tumorală în regiunea cervicală
pe dreapta, care treptat s-a mărit în dimensiuni. Peste o lună a observat că
alături cu ea au apărut alte formaţiuni mici.
Obiectiv: Nutriţie satisfăcătoare. Pielea de culoare obişnuită. În
regiunea cervicală pe dreapta de la treimea mediană a muşchiului
sternocleidomastoideus până la regiunea supraclaviculară pe dreapta
ganglionii limfatici măriţi de la 1-1,5 cm în diametru până la 3-4 cm, de
consistenţă elastică, indolori. Alte grupe de ganglioni limfatici, splina şi
Analiza sângelui: Hb-120 g/l, er.-4,2·1012/l, i.c.-0,9, leuc.-6,3·109/l,
nesegm.4%, segm.66%, mon.7%, limf. 23%, trombocite - 220,0·10 9/l, VSH-
40 mm/oră.
1. Stabiliţi diagnosticul preventiv Hodjkin 2(A)

2. Ce e necesar de efectuat pentru confirmarea diagnosticului
3. Alcătuiţi plan de investigaţie a bolnavului (de laborator,
instrumental şi consecutivitatea).
Bolnava B., 22 ani, acuze nu prezintă. La examenul radiologic

(microrentghenografie) s-a depistat o formaţiune tumorală în mediastin în
legătură cu ce a fost trimisă la consultaţia hematologului.
Obiectiv: Tegumentele de culoare obişnuită. Sindromul hemoragic
lipseşte. Ganglionii limfatici periferici nu se palpează. În plămâni murmur
vezicular. Zgomotele cardiace clare. Abdomenul la palpare moale ne dureros.
Splina şi ficatul nu se palpează.
Radiologic – mărirea ganglionilor limfatici mediastinali (umbra
mediastinului la nivelul bifurcaţiei traheei constituie 9,5 cm).
Analiza generală a sângelui: Hb-120 g/l, er.-4,0·1012/l, leuc.-6,0·109/l,
trombocite - 280,0·109/l (70‰), nesegm.5%, segm.64%, eoz.4%, mon.7%,
1. Diagnosticul prezumptiv non-hodjkin 1(A)

2. Planul de investigaţii
Bolnavul C., 28 ani, acuză prezenţa unei formaţiuni tumorale în

regiunea supraclaviculară pe stânga.
Se consideră bolnav în decursul unui an, când a observat o formaţiune
tumorală în regiunea supraclaviculară pe stânga, care treptat s-a mărit în
dimensiuni. Peste o lună alături au apărut încă 2 formaţiuni mici. S-a adresat
la medic pe locul de trai, unde chirurgical au fost înlăturate formaţiunile
tumorale fără cercetarea morfologică. Peste 6 luni în regiunea cicatricei
postoperatorii a apărut o formaţiune tumorală, care s-a mărit treptat. Iarăşi s-a
adresat la medic şi a fost îndreptat la consultaţia hematologului.
Datele obiective: starea generală satisfăcătoare. Tegumentele de
culoare obişnuită. În regiunea supraclaviculară pe stânga se palpează
ganglionii limfatici măriţi până la 2-2,5 cm în diametru, pe dreapta până la
1cm. Alte grupe de ganglioni limfatici periferici, splina şi ficatul nu se
palpează.
La examenul radiologic al organelor cutiei toracice şi tomograma
mediastinului s-a depistat mărirea ganglionilor limfatici mediastinali.
Analiza generală a sângelui: Hb-130 g/l, er.-4,2·1012/l, trombocite -
336,0·109/l (80‰), leuc.-5,2·109/l, nesegm.4%, segm.62%, eoz.3%, mon.8%,
1. Diagnosticul prezumptiv Hodjkin 2(A)

2. Greşelile comise ?
4. Tactica de tratament ?
Bolnavul C., 32 ani, s-a adresat cu acuzele la slăbiciuni generale,

dureri în regiunea epigastrală, inapetenţă, greţuri, vomă, pierdere în greutate
(în decurs de 1 an – 15 kg).
Se socoate bolnav în decursul ultimului an, când a apărut simţul de
discomfort în regiunea epigastrală, ulterior s-au asociat greţuri, vomă. S-a
adresat la medic pe locul de trai, şi s-a aplicat tratament pentru gastrită
cronică fără efect pozitiv. Examenul radiologic şi epigastric nu s-a efectuat.
În legătură cu intensificarea durerilor în regiunea epigastrală, vomei
după fiecare primire a hrănii, pierderii în greutate, desinestătător s-a adresat la
policlinica Institutului de Oncologie.
Obiectiv: Subnutriţie. Tegumentele palide. Ganglionii limfatici
ritmice clare. Pulsul – 86 bătăi/min. Tensiunea arterială 130/80 mm/Hg.
Abdomenul la palpare moale, puţin dureros în regiunea epigastrală. Splina şi
Tabloul sanguin: Hb-105 g/l, er.-3,5·1012/l, i.c.-0,9, leuc.-4,5·109/l,
trombocite - 298,0·109/l nesegm.2%, segm.64%, eoz.1%, mon.4%, limf. 29%.
La FGS s-a depistat o tumoare ulcero-infiltrativă a peretelui anterior şi
corpului stomacului cu distrucţie şi hemoragie.
1. Diagnosticul preventiv Non-nonhodjkin 2

2. Ce e necesar de efectuat pentru confirmarea diagnosticului ?
3. Elaboraţi planul de investigare în continuare.
Caz clinic
Bolnavul P., 56 ani, acuză slăbiciune generală, cefalee, dureri în

regiunea lombară.
Se consideră bolnav pe decurs de 6 luni, când a apărut dureri în
regiunea lombară. S-a adresat la medic, a fost stabilit diagnosticul de
radiculopatie. Tratamentul efectuat fără eficacitate, sindromul algic s-a
intensificat şi au apărut dureri în regiunea toracală a colanei vertebrale. La
adresarea repetată la medic a fost depistată anemie. VSH majorată,
proteinurie. A fost spitalizat în secţia nefrologie a SCR, ulterior transferat în
Centrul Hematologic.
Datele obiective: starea generală gravă. Tegumentele palide.
Ganglionii limfatici periferici nu se palpează. Sistemul respirator şi
cardiovascular fără modificări. Splina şi ficatul nu se palpează.
Analiza generală a sângelui: Hb-78 g/l, er.-2,6·1012/l, reticulocite -
8‰, leuc.-4,1·109/l, trombocite 60‰ - 156,0·109/l, nesegm.3%, segm.68%,
eoz.2%, mon.5%, limf. 22%, VSH-65 mm/oră.
Proteina generală - 126 g/l, ureea - 18 mmol/l, creatinina - 380mmol/l.
La examenul radiologic al regiunii toracale şi a colanei vertebrale s-au
depistat focare de distrucţie, micşorarea înălţimei corpurilor vertebrelor T 11,
T12 şi L1.
1. Diagnosticul prezumptiv Mielomul multiplu 3

2. Planul de investigare ?
3. Tactica tratamentului ?
Pacienta G., 1920 a.n. s-a tratat pe locul de trai în legătură cu o

pneumonie în focar din dreapta şi în analiza sângelui au fost depistate
schimbări, în legătură cu ce a fost îndreptat la hematolog.
Obiectiv: Pielea de culoare obişnuită. Hemoragii pe piele lipsesc.

Ganglionii limfatici periferici nu se palpează. În plămâni respiraţie veziculară.
Zgomotele cardiace ritmice, atenuate. Pulsul de calităţi satisfăcătoare 78 bătăi
pe minut. Tensiunea arterială 150/90 mm/Hg. Ficatul şi splina nu se
palpează.
trombocite - 216,0·109/l, neutrofile nesegm.9%, mon.10%, limf. 82%, VSH-
13 mm/oră.
Punctatul medular: bogat în elemente hematopoietice, limfocitele
alcătuesc 81,8%, mature, de dimensiuni mici, cu citoplasma îngustă,
megacariocite, trombocite în cantităţi suficiente.
1. Diagnosticul. Leucemia limfocitara cronica 1

2. Tratamentul.
Bolnava R., 1936 a.n. acuză slăbiciune generală, dispnee la efort fizic
neânsemnat, greutate în hipocondrul stâng.
Se consideră bolnavă de jumătate de an.
Obiectiv: Starea pacientei de gravitate medie. Tegumentele palide cu
nuanţă icterică moderată. Hemoragii pe piele nu-s. Se palpează toate grupele
de ganglioni limfatici periferici 2,5-3,5 cm. În plămâni respiraţie veziculară.
Zgomotele cardiace ritmice, sonore. Pulsul de calităţi satisfăcătoare 78 bătăi
pe minut. Tensiunea arterială 130/80 mm/Hg. Ficatul cu 5 cm mai jos de
rebordul costal, splina la nivelul liniei ombelicale.
În tabloul sanguin: Hb-62 g/l, er.-2,0·1012/l, reticulocite - 58‰, leuc.-
280,0·109/l, trombocite - 102,0·109/l, nesegm.2%, limf. 98%, VSH-20
mm/oră.
În măduva oaselor limfocitele alcătuesc 98%.

4. Tratamentul.
Bolnava R., în vârstă de 54 ani s-a adresat la medic cu acuzele:

slăbiciune generală, dispnee la efort fizic, simţul de greutate în rebordul costal
stâng.
Se cocoate bolnavă în decurs de jumătate de an.
Obiectiv: Tegumentele palide cu nuanţă icterică. Hemoragii pe piele
nu-s. Se palpează toate grupele de ganglioni limfatici periferici de la 2,5-3 cm
în dimensiuni. În plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace atenuate,
ritmice. Pulsul de calităţi satisfăcătoare, frecvenţa 78 bătăi pe minut.
Tensiunea arterială 125/80 mm/Hg. Ficatul depăşeşte rebordul costal cu 3
cm, splina + 3-4 cm.
Analiza de sânge: Hb-60 g/l, er.-2,0·1012/l, reticulocite - 48‰, leuc.-
320,0·109/l, trombocite - 102,0·109/l, segm.2%, limf. 98%, VSH-20 mm/oră.
În punctatul medular limfocitele alcătuesc 96%.
4. Diagnosticul. . Leucemia limfocitara cronica 2

1.
2. Tratamentul.
Bolnava C., în vârstă de 60 de ani acuze nu prezintă. În timpul
tratamentului pneumoniei s-au găsit schimbări în analiza de sânge.
Obiectiv: Tegumentele de culoare obişnuită. Hemoragii pe piele nu-
s. Ganglionii limfatici periferici nu se palpează. În plămâni murmur vezicular.
Zgomotele cardiace atenuate, ritmice. Pulsul de calităţi satisfăcătoare,
frecvenţa 84 bătăi pe minut. Tensiunea arterială 160/90 mm/Hg. Ficatul şi
splina nu se palpează.
Analiza de sânge: Hb-128 g/l, er.-3,8·1012/l, leuc.-26,8·109/l,
trombocite - 232,0·109/l, segm.19%, limf. 80%, mon.1%, VSH-13 mm/oră.
În punctatul medular limfocitele constitue 81,6%.
5. Diagnosticul. . Leucemia limfocitara cronica 1

1. Tratamentul.
Bolnava P., în vârstă de 63 de ani s-a adresat la medic cu acuzele:

slăbiciuni generale.
Timp de 2 săptămâni s-a tratat cu diagnosticul de bronşită acută, în
analiza de sânge au fost găsite schimbări şi a fost îndreptată la consultaţie la
hematolog.
s. Se palpează toate grupele de ganglioni limfatici periferici de dimensiuni
mici până la 1 cm în dm. În plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace
atenuate, ritmice. Pulsul de calităţi satisfăcătoare, frecvenţa 80 bătăi pe minut.
Tensiunea arterială 130/70 mm/Hg. Ficatul nu se palpează, splina depăşeşte
rebordul costal cu 1 cm.
trombocite - 344,0·109/l, nesegm.1%, segm.8%, limf. 81%, VSH-14 mm/oră.
În punctatul medular limfocitele constitue 86%.
1. Diagnosticul Leucemia limfocitara cronica 2

2. Tratamentul.
Bolnava S., în vârstă de 36 de ani s-a adresat la medic cu acuzele:

slăbiciuni generale, simţul de greutate în hipocondrul stâng.
Se socoate bolnavă în decursul de un an.
În trecut n-a fost bolnavă.
Obiectiv: Tegumentele palide. Hemoragii pe piele nu-s. Ganglionii
limfatici periferici nu sunt măriţi. În plămâni murmur vezicular. Zgomotele
cardiace atenuate, ritmice. Pulsul de calităţi satisfăcătoare, frecvenţa 80 bătăi
pe minut. Tensiunea arterială 130/70 mm/Hg. Ficatul se palpează cu 4 cm
sub rebordul costal, nedureros. Splina se palpează la nivelul liniei ombelicale.
Analiza de sânge: Hb-122 g/l, er.-3,9·1012/l, i.c.-0,81, reticulocite -
10‰, leuc.-114,5·109/l, trombocite - 300,0·109/l, celule blastice 3%, mielocite
22%, metamielocite 11%, nesegm.11%, segm.29%, eoz.7%, baz.9%, limf.
3%, mon.5%, VSH-33 mm/oră.
1. Diagnosticul. Leucemia granulocitara cronica 2

2. Tratamentul.
Bolnavul B., 48 ani, acuză slăbiciuni generale, dureri periodice şi

simţul de greutate în hipocondrul stâng, scăderea capacităţii de muncă.
Se consideră bolnav în decursul ultimului an, când au apărut acuzele
numite, progresând treptat. La medic s-a adresat în prezent.
Obiectiv: Tegumentele palide. Ganglionii limfatici periferici nu se
palpează. Sindromul hemoragic lipseşte. Din partea sistemului respirator şi
cardiovascular nu s-au depistat dereglări. Splina se palpează cu 3 cm mai jos
de nivelul liniei ombelicale. Ficatul depăşeşte rebordul costal cu 2,5 cm.
48‰, leuc.-12,0·109/l, trombocite 120‰ - 282,0·109/l, mielocite 3%,
metamielocite 1%, nesegm. 10%, segm.60%, mon.6%, limf. 20%.
1. Diagnosticul mielofibroza idiopatica, leucocitoza cu deviere

spre stinga,
2. Planul de investigare trepano biopsia, studierea genei JAK2
3. Tratamentul ?
Bolnava D., 51 ani.

Acuză cefalee pronunţată permanentă, scăderea memoriei, dureri în
degetele mînilor şi pocioarelor, dureri periodice în regiunea cordului, prurit
cutanat după contactul cu apa.
Se consideră bolnavă apeoximativ de 2 ani, când treptat s-au dezvoltat
acuzele sus numite. Cu 3 luni în urmă a suportat ictus ischemic cu hemipareză
pe dreapta. A observat în ultimul an schimbarea culorii fieţei – roşie purpurie.
În timpul tratamentului la neurolog s-a depistat Hb – 185 g/l.
Datele obiective. Starea bolnavei gravă. Tegumentele de culoare
roşie-purpurie. Sclerele injectate. Ganglionii limfatici nu se palpează.
Sistemul respirator şi cardiovascular fără modificări. Splina şi ficatul nu se
palpează. Respiraţie veziculară. Zgomotele cardiace ritmice, atenuate.
Tensiunea arterială 160/100 mm/Hg. Abdomenul moale, indolor. Ficatul nu
se palpează. Splina se palpează cu 3 cm de sub rebordul costal stâng.
În analiza generală a sângelui: Hb-185 g/l, er.-6,0·1012/l, trombocite -
90‰ – 540,0·109/l, Ht-0,76, leuc.-10,0·109/l, n.8%, s.76%, eoz.1%, mon.4%,
1. Diagnosticul prezumptiv şi investigaţiile necesare pentru

confirmarea definitivă Eritremia
2. Diagnosticul diferenţial ?
3. Tratamentul ?
Bolnavul I., 57 ani.

Se consideră bolnav pe parcurs de un an de zile, când apar dureri în
hipocondrul stâng, cefalee, scade capacitatea de muncă, faţa a devenit mai
roşie, dureri periodice în regiunea epigastrală. Se cercetează la terapeut şi în
analiza sângelui se depistează Hb – 170 g/l. Fibrogastroduodenoscopie: Ulcer
cronic duodenal, bulbită erozivă. Ultrasonografia organelor cavităţii
abdominale: splenomegalie moderată.
Datele obiective. Îndreptat la consultaţia hematologului starea
bolnavei relativ satisfăcătoare. Tegumentele în deosebi pielea feţei de culoare
roşie. Sclerele injectate. Ganglionii limfatici periferici nu se palpează.
Respiraţie veziculară. Zgomotele cardiace ritmice, clare cu frecvenţa de 84
bătăi pe min. Tensiunea arterială 150/90 mm/Hg. Abdomenul moale, dureros
la palpaţie în regiunea epigastrală. Ficatul nu se palpează, splina cu 3-4 cm
mai jos de rebordul costal stâng.
În analiza generală a sângelui: Hb-170 g/l, er.-5,4·1012/l, trombocite -
90‰ – 486,0·109/l, Ht-62, leuc.-12,5·109/l, n.4%, s.57%, eoz.4%, mon.2%,
limf. 32%.
1. Diagnosticul prezumptiv Eritremia

2. Elaboraţi planul de investigare în continuare.
4. Tratamentul ?
Bolnavul O., în vârstă de 57 de ani s-a adresat la medic cu acuzele:
slăbiciuni generale, vertij.
Un an în urmă fiind în sanatoriu în analiza de sânge s-au găsit
18,0·109/l leucocite, însă medicii n-au atras nici o atenţie. Starea bolnavului s-
a înrăutăţit în decursul ultimilor 2 luni.
s. Ganglionii limfatici periferici nu se palpează. În plămâni murmur vezicular.
Zgomotele cardiace atenuate, ritmice. Pulsul de calităţi satisfăcătoare,
frecvenţa 78 bătăi pe minut. Tensiunea arterială 130/80 mm/Hg. Ficatul nu se
palpează. Splina depăşeşte rebordul costal cu 2 cm.
trombocite - 477,0·109/l, celule blastice 1%, mielocite 16%, metamielocite
6%, nesegm.17%, segm.46%, baz.2%, limf. 8%, mon.4%, VSH-7 mm/oră.
1. Diagnosticul Mielofibroz/ Granulocitara

2. Tratamentul.
Bolnava N., în vârstă de 45 de ani s-a adresat la medic cu acuzele:
slăbiciuni generale, simţul de greutate sub rebordul costal stâng.
Se socoate bolnav în decurs de un an. S-a tratat la terapeut cu
diagnosticul de hepatită cronică.
Obiectiv: Tegumentele palide. Hemoragii pe piele nu-s. Ganglionii
pe minut. Tensiunea arterială 140/80 mm/Hg. Ficatul depăşeşte rebordul
costal cu 2 cm, nedureros. Splina nu se palpează mai jos de rebordul costal cu
6 cm.
Analiza de sânge: Hb-128 g/l, er.-3,2·1012/l, reticulocite - 14‰, leuc.-
135,0·109/l, trombocite - 328,0·109/l, celule blastice 3%, mielocite 37%,
metamielocite 4%, nesegm.12%, segm.35%, eoz.2%, baz.4%, limf. 1%,
mon.2%, VSH-15 mm/oră.
1. Diagnosticul. Granulocitara
2. Tratamentul.
Caz clinic
Bolnavul P., 60 ani, acuză slăbiciuni generale, zgomot în urechi,

somnolenţă, scăderea memoriei, coloraţia roz-violacee a tegumentelor,
senzaţia de greutate în cap.
Se consideră bolnav în decursul ultimilor 2 ani, când au apărut acuzele
enumerate, care treptat s-au intensificat. La medic nu s-a adresat până în
prezent.
Obiectiv: Tegumentele feţei roz-violacee, sclerele injectate.
Ganglionii limfatici nu se palpează. În plămâni murmur vezicular. Zgomotele
cardiace atenuate, accentul zgomotului II la aortă. Pulsul 84 bătăi pe minut.
Tensiunea arterială 180/100 mm/Hg. Abdomenul moale, indolor la palpaţie.
Splina proeminează cu 4 cm de sub rebordul costal, ficatul se palpează la
rebordul costal.
Analiza generală a sângelui: Hb-210 g/l, er.-7,0·1012/l, leuc.-

14,0·109/l, trombocite 90‰ - 630,0·109/l, mielocite 1%, nesegm. 10%,
segm.74%, eoz.4%, baz.1%, mon.4%, limf. 6%, VSH-1 mm/oră, Ht-0,78.
1. Diagnosticul Eritremia
3. Tratamentul ?
Bolnavul T., 43 ani, acuze nu prezintă. Cu 2 săptămâni în urmă a

suportat o faringită în legătură cu ce s-a adresat la medic. A fost efectuată
analiza generală a sângelui periferic în care au fost depistate modificări şi
pacientul a fost îndreptat la hematolog.
Datele obiective. starea generală satisfăcătoare. Tegumentele de
culoare obişnuită. Ganglionii limfatici periferici nu se palpează. Din partea
sistemului respirator şi cardiovascular patologie nu s-a depistat. Ficatul şi
În analiza sângelui: Hb-130 g/l, er.-4,0·1012/l, trombocite -100‰ –
400,0·109/l, leuc.-26,0·109/l, mielocite 10%, metamiel. 5%, nesegm. 10%,
segm.48%, eoz.6%, baz.2%, mon.5%, limf. 4%.
1. Diagnosticul Granulocitara cronica 1

2. Tratamentul ?
Bolnavul V., 56 ani, acuză slăbiciuni generale, cefalee, scăderea

memoriei, prurit cutanat intensiv după bae, coloraţia roş-violacee a
tegumentelor feţei.
Se consideră bolnav în decursul ultimului an, când au apărut acuzele
numite, care treptat s-au intensificat. Coloraţia roş-violacee a feţei o
menţionează pe parcursul ultimilor 2-3 ani.
Obiectiv: Tegumentele feţei, gâtului – roz-violacee, sclerele
injectate. Ganglionii limfatici periferici nu se palpează. În plămâni murmur
vezicular. Zgomotele cardiace sunt atenuate, accentul zgomotului II la aortă.
Pulsul 86 bătăi pe minut. Tensiunea arterială 170/90 mm/Hg. Splina
depăşeşte rebordul costal stâng cu 2 cm. Ficatul se palpează la rebordul
costal.

13,0·109/l, trombocite 80‰ - 560,0·109/l, mielocite 1%, nesegm. 12%,
segm.72%, eoz.5%, mon.3%, limf. 7%, VSH-1 mm/oră, Ht-0,76.
1. Diagnosticul Eritremia
3. Tratamentul ?
Bolnavul C., 1974 a.n. spitalizat cu acuze la slăbiciune generală,

vertije, cefalee, palpitaţii, dispnee la efort fizic, hemoragii gingivale,
formaţiuni tumorale în regiunea cervicală, axilară din ambele părţi.
Se consideră bolnav în decursul ultimilor 2 săptămâni, când a observat
o formaţiune tumorală în regiunea cervicală pe stânga. S-a adresat la
stomatolog, care a interpretat formaţiunea tumorală ca hiperplazie a
ganglionilor limfatici în rezultatul cariesului dentar. S-a efectuat extracţia
dintelui după care a apărut hemoragie îndelungată. A fost efectuată analiza
generală a sângelui unde s-au depistat schimbări şi pacientul a fost trimis la
hematolog.
Obiectiv: Starea generală gravă. Paliditate pronunţată a
tegumentelor. Hemoragii peteşiale pe piele. Hiperplazie a ganglionilor. Se
palpează toate grupele de ganglioni limfatici periferici până la 1,5 cm. În
plămâni respiraţie veziculară. Zgomotele cardiace ritmice, puţin atenuate,
frecvenţa 94 pe minut, tensiunea arterială 110/70 mm/Hg. Splina depăşeşte
rebordul costal cu 2 cm, ficatul – cu 1,5 cm.
107,5·109/l, trombocite - solitare, celule blastice 63%, segm.5%, eoz.1%,
limf. 13%, mon.18%, VSH-10 mm/oră.
1. Diagnosticul Leucemia acuta

2. Metodele de investigare ?
Bolnavul P., 16 ani, s-a internat în secţia de hematologie cu acuze la

osalgii pronunţate, slăbiciune generală.
Din istoricul actualei boli: Durerile în oase au apărut cu 2 luni în
urmă. La medic nu s-au adresat. Cu o săptămână în urmă durerile s-au
intensificat, a apărut slăbiciune pronunţată. S-au adresat la medic pe locul de
trai. A fost indicată analiza generală a sângelui, în care s-au depistat
schimbări: anemie, leucopenie, celule blastice, în legătură cu ce a fost
îndreptat la Institutul Oncologic.
La internare: starea gravă. Paliditate a pelei. Echimoze în locul
injectării. Splina şi ficatul nu se palpează.
În analiza generală a sângelui: Hb-77 g/l, er.-2,4·1012/l, leuc.-3,0·109/l,
trombocite – 72,0·109/l - 30‰, celule blastice 18%, mielocite 2%, metamiel.
3%, segm.30%, limf. 32%, mon.1%.
Medulograma: bogată în elemente hematopoietice. Celule blastice

78%, după morfologie L2. Megacariocite nu se întâlnesc.
Citochimia: PAS reacţia – pozitivă
peroxidaza – negativă.
1. Diagnosticul ? Leucemia limfoblastica acuta

2. Argumentaţil.
3. Planul de tratament ?
Bolnava B., 24 ani, acuză slăbiciuni generale, cefalee, dispnee la efort
fizic, hemoragii gingivale.
Se consideră bolnavă în decurs de 2 săptămâni, când după extragerea
unui dinte a avut hemoragie îndelungată, apoi au apărut acuzele numite. S-a
adresat la medic şi la cercetarea analizei generale a sângelui s-au depistat
schimbări în legătură cu ce a fost trimisă la hematolog.
Obiectiv: Paliditate pronunţată a pielei. Hemoragii cutanate nu sunt.
Ganglionii limfatici periferici nu se palpează. Din partea organelor interne
fără schimbări.
În analiza generală a sângelui: Hb-48 g/l, er.-1,5·1012/l, leuc.-
12,0·109/l, trombocite - 45,0·109/l (30‰), celule blastice 58%, nesegm.1%,
segm.6%, limf. 35%.

Bolnava P., 1976 a.n. a fost internată în secţia de hematologie cu

acuze la slăbiciune generală pronunţată, vertij, cefalee, subfebrilitate,
epizoade de epistaxis.
Istoricul actualei boli:
Se consideră bolnavă de 2 săptămâni, când au apărut acuzele numite.
S-a adresat la medicul de familie. În analiza generale a sângelui s-au depistat
devieri: anemie, trombocitopenie, limfocitoză, în legătură cu ce a fost trimisă
la hematolog şi spitalizată în Centrul Hematologic.
Starea la internare de gravitate medie. Pielea cu paliditate pronunţată.
Sindromul hemoragic lipseşte. Ganglionii limfatici periferici nu se palpează.
Sclerele subicterice. Din partea cordului şi pulmonilor fără devieri. Ficatul şi
Tabloul sanguin: Hb-58 g/l, er.-1,6·1012/l, reticulocite - 49‰, leuc.-
9,5·109/l, trombocite 60‰ – 96,0·109/l, celule blastice 30%, metamiel. 2%,
nesegm.17%, segm.16%, mon.2%, limf. 33%.
Analiza biochimică: glucoza – 5,24 mmol/l, ureea – 4,1 mmol/l,
bilirubina totală – 2,4 mcmol/l, proteina totală – 67,5 g/l, ALT – 36 mmol/l,
AST – 18 mmol/l,
Punctatul medular: bogat în elemente hematopoietice, blastoză totală.
Citochimia: reacţia cu glicogen – granular-pozitivă
1. Diagnosticul Leucemia limfoblastica acuta

Bolnava N., 45 ani se consideră bolnavă timp de 3 săptămâni, când au

apărut hemoragii nazale, metroragii, hemoragii pe piele, slăbiciuni generale
pronunţate, cefalee, dispnee la efort fizic neânsemnat. În stare gravă este
spitalizată în secţia de hematologie.
Datele obiective: Paliditate pronunţată. Pe piele sindromul
hemoragic pronunţat: peteşii, echimoze, hemoragie nazală. Ganglionii
limfatici periferici nu se palpează. Respiraţie veziculară, raluri nu sunt.
Zgomotele cardiace ritmice, clare cu frecvenţa de 84 pe minut, tensiunea
arterială 100/60 mm/Hg. Ficatul şi splina nu se palpează.
Rezultatele investigaţiilor
trombocite – 29,9·109/l, celule blastice 32%, segm.8%, limf. 60%, VSH-48
mm/oră.
Punctatul medular: bogat în celule blastice constituind 85,2%,
morfologic corespunde celulelor blastice promielocitare. Megacariocite şi
trombocite nu se depistează.
1. Diagnosticul Leucemia promielocitara acuta

Bolnavul P., 35 ani, în decurs de o lună acuză la slăbiciune generală,
cefalee, dispnee la efort fizic. Starea generală s-a agravat în ultima săptămână
a apărut febră până la 39o, dureri în gât, hemoragii nazale şi gingivale.
La inspecţia generală – tegumentele palide. Peteşii şi echimoze pe
piele. Ganglionii limfatici periferici nu se palpează. Hemoragii gingivale.
Hiperemie pronunţată a vestibulului faringian. În plămâni murmur vezicular,
raluri nu sunt. Zgomotele cardiace ritmice, sonore, suflu sistolic la apex.
Pulsul 98 pe minut, tensiunea arterială 120/70 mm/Hg. Abdomenul la palpare
indolor. Splina depăşeşte rebordul costal cu 1 cm, ficatul nu se palpează.
În tabloul sanguin: Hb-72 g/l, er.-2,4·1012/l, leuc.-1,2·109/l, trombocite
- solitare, celule blastice 10%, nesegm.6%, segm.10%, limf. 74%.

Bolnava M., 27 ani. Îndreptată la consultaţie la hematolog cu

diagnosticul „Anemie de geneză necunoscută”. Anemia a fost depistată cu un
an înainte de adresarea curentă. Nu s-a cercetat, tratament n-a fost administrat.
Starea generală a bolnavei relativ satisfăcătoare. Pielea palidă cu
nuanţă icterică. Sclerele subicterice. Ganglionii limfatici nu se palpează.
Plămânii şi cordul fără patologie. Ficatul la rebordul costal. Splina nu se
palpează.
În tabloul sanguin: Hb-70 g/l, er.-1,8·1012/l, leuc.-3,2·109/l, segm.48%,
eoz.1%, mon.7%, limf. 44%, trombocite - 45,0·109/l, reticulocite - 5‰, VSH-
30 mm/oră.
În punctatul medular eritrocariocitele alcătuesc 52,8%.
Bilirubina generală – 27,3 mcmol/l, ALT – 0,12 (N 0,1-0,45). Indicele
protrombinic 92%, ureea - 4,7 mmol/l. Hemoglobina liberă a plasmei - 65mg
%. Proba Coombs negativă. Reacţia urinei la hemosiderină pozitivă.
1. Formulaţi diagnosticul. Marchiafava-Mikeli

Bolnava T., 25 ani, s-a adresat la medic cu următoarele acuzele:
slăbiciune, vertij, urina de culoare neagră.
Se socoate bolnavă aproximativ de o săptămână, când a simţit o
slăbiciune generală progresată, după o răcială, urina de culoare neagră.
Obiectiv: Starea generală este gravă, tegumentele de culoare palidă
sclerele icterică. Ganglionii limfatici periferici, ficatul, splina nu se palpează.
Urina de culoare neagră.
1. Diagnosticul prezumptiv Anemia hemolitica

Marchiafava-Mikeli
2. Tactica conduitei ?
3. Planul de cercetare ?
Caz clinic
Bolnava A., 22 ani, internată în clinica de hematologie cu acuze la

slăbiciune generală, fatigabilitate, zgomot în urechi, icter la piele şi sclere.
Se consideră bolnavă de 12 ani, de când a apărut icter la sclere şi
piele. Tot atunci în analiza sângelui a fost depistată anemie. Semnele clinice
enumerate se intensificau după infecţii virale acute.
Din anamneză merită atenţie faptul că la tata şi bunica pe linia tatălui
se menţiona icter, dar ei nu au fost investigaţi.
Sclerele şi pielea subicterice. Ganglionii limfatici periferici nu se
palpează. În plămâni respiraţie veziculară, zgomotele cardiace ritmice. La
apex suflu sistolic. Tensiunea arterială 130/70 mm/Hg. Ficatul nu se
palpează. Splina depăşeşte rebordul costal cu 4 cm.
Analiza sângelui: Hb-100 g/l, er.-3,0·1012/l, i.c.-0,9, reticulocite -
30‰, leuc.-7,2·109/l, trombocite - 276,0·109/l, nesegm.10%, segm.72%,
mon.2%, limf. 16%, VSH-5 mm/oră.
Diametrul mediu al eritrocitelor – 6,36 µ. Bilirubina totală – 43,2
mcmol/l, directă – 4,8 mcmol/l, indirectă – 38,4 mkmol/l. Indicele
protrombinic 100%, ALT – 77,8 mmol/l (N 28-190), AST – 19,8 mmol/l (N
28-125). Ureea – 8,1 mmol/l. Proba Coombs negativă. Hemoglobina liberă a
plasmei - 4mg%. Rezistenţa osmotică a eritrocitelor: 0,65 – minimală şi 4 –
maximală.
1. Diagnosticul clinic Anemia hemolitica membranopatica

Bolnava D., 17 ani, elevă, s-a adresat la medic cu acuzele: slăbiciuni,

vuet în urechi, vertije, periodic intensificarea icterului sclerelor şi
tegumentelor.
Se socoate bolnavă din copilărie, aproximativ de la 7-8 ani, când a
observat icterul pielii şi a sclerelor. Tot atunci în analiza sângelui a fost
depistată anemie. Starea se înrăutăţea după infecţii respiratorii acute. Ultima
înrăutăţire a survenit după o răceală pe care a făcut-o cu 2-3 săptămâni în
urmă.
Obiectiv: Starea generală satisfăcătoare, tegumentele palide cu
nuanţă icterică. Sclerele icterice, ganglionii limfatici periferici nu se palpează.
ficatul, splina nu se palpează. Respiraţie veziculară. Zgomotele inimii surde,
ritmice, la apex suflu sistolic. Pulsul 78 bătăi pe minut. Tensiunea arterială
110/60 mm/Hg. Ficatul cu 1 cm mai jos de rebordul costal. Splina cu 5-6 cm
mai jos de arcul costal stâng, mărită şi dură.

membranopatia
2. Conduita ?
3. Planul de examinare ?
4. Tratamentul ?
Bolnavul E., 17 ani, s-a adresat la medic cu următoarele acuze: dureri
în gât, tusă, dureri în articulaţii, febră 39o. A fost stabilit diagnosticul „IRA” şi
i s-a indicat: Acid acetilsalicilic, Biseptol – 480, Oxacilin. A doua zi spre
seară starea bolnavului s-a agravat: au apărut vomă, temperatura 39,6 o,
slăbiciune generală pronunţată, cefalee, dureri în abdomen cu caracter difuz,
lumbalgie, urină de culoare întunecată.
Obiectiv: Starea generală gravă. Tegumentele palide cu nuanţă
icterică. Sclerele subicterice. Ganglionii limfatici periferici, ficatul, splina nu
se palpează. Urina de culoare întunecată.

Fermentopatica
4. Tratamentul ?
Bolnava P., 24 ani, s-a adresat la medic cu următoarele acuze:
slăbiciune generală, vertij, palpitaţii, creşterea temperaturii corporale până la
38o. Se consideră bolnavă de de o săptămână, când a apărut slăbiciunea
generală, vertij. Cu 2 zile în urmă a remarcat paliditate la un efort fizic
minimal, a crescut temperatura corporală. În acelaş timp cei din jur au
remarcat paliditatea tegumentelor cu nuanţă icterică şi sclere icterice.
Obiectiv: Starea generală de gravitate medie, tegumentele palide cu
nuanţă icterică, sclere icterice. Hemoragii lipsesc. Ganglionii limfatici
ritmice. Pulsul 100 bătăi pe minut. Tensiunea arterială 120/70 mm/Hg. Splina
cu 1,5 cm mai jos de rebordul costal. Urina întunecată.

Fermentopatica
1. Conduita ?
3. Tratamentul ?
Bolnava B., 30 ani, s-a adresat la medic acuze la slăbiciune generală,

greutate în hipocondrul stâng, icter al sclerelor şi pielei.
Icter la sclere menţionează din copilărie. Cu câţiva ani în urmă a fost
spitalizată în spitalul raional cu suspiciune la hepatită virală, care nu s-a
confirmat.
La sora mai mare a fost efectuată splenectomia.
Obiectiv: Starea bolnavei satisfăcătoare. Sclerele subicterice.
Ganglionii limfatici nu se palpează. Plămânii şi cordul fără patologie. Ficatul
nu se palpează. Splina depăşeşte rebordul costal cu 4 cm.
Analiza sângelui: Hb-100 g/l, er.-2,9·1012/l, reticulocite - 80‰, leuc.-
5,7·109/l, trombocite - 190,0·109/l, nesegm.7%, segm.58%, mon.3%, limf.
28%, VSH-5 mm/oră.
Bilirubina totală – 40,8mcmol/l, directă – 4,0 mcmol/l, indirectă –
36,8 mkmol/l. Indicele protrombinic 90%, ALT – 0,16 mmol/l (N 0,1-0,45),
AST – 0,26 mmol/l (N 0,1-0,7). Ureea – 4,4 mmol/l.
1. Formulaţi diagnosticul. Anemia hemolitica membranopatia

2. Determinaţi geneza splenomegaliei şi elaboraţi tactica tratamentului.
Bolnava T., 47 ani, s-a adresat la medic cu acuze la fatigabilitate,
vertij, senzaţie de usturime în limbă, parestezii.
Se consideră bolnavă de aproximativ 6 luni, când au apărut acuzele
numite.
Examenul fizic: Starea de gravitate medie. Tegumentele palide cu
aspect subicteric. Sclerele icterice. Ganglionii limfatici periferici nu se
palpează. Plămânii, cordul – fără modificări. Limba zmeurie. Ficatul şi splina
nu se palpează.
1. Diagnosticul prezumptiv B12

3. Planul de cercetări ?
4. Tratamentul ?
Caz clinic
Bolnava B., 50 ani, acuză la slăbiciune generală pronunţată, vertij,

acufene, palpitaţii, dureri în regiunea epigastrică, parestezii în mîni şi
picioare, slăbiciunea în picioare. Se consideră bolnavă timp de 6 luni, când a
apărut slăbiciune, vertij. La medic nu s-a adresat. Ultima lună starea s-a
agravat vădit. Pe locul de trai radiologic s-a depistat pneumonie în lobul
inferior din dreapta. S-a efectuat tratament antibacterian cu efect pozitiv, însă
în analiza generală a sângelui s-au depistat modificări în legătură cu ce a fost
trimisă la consultaţia hematologului.
Examenul fizic: Tegumentele palide. Ganglionii limfatici periferici
nu se palpează. În plămâni murmur vezicular, din dreapta în regiunea
inferioară slăbit. Zgomotele cardiace ritmice. Pulsul de calităţi satisfăcătoare
90 bătăi pe minut. Tensiunea arterială 120/80 mm/Hg. Abdomenul moale,
sensibil la palpaţie în regiunea epigastrală. Ficatul şi splina nu se palpează.
În tabloul sanguin: Hb-52 g/l, er.-1,8·1012/l, i.c.-0,9, reticulocite - 8‰,
leuc.-2,2·109/l, nesegm.5%, segm.62%, mon.3%, limf. 29%, trombocite -
72,0·109/l, VSH-20 mm/oră. Anizocitoză pronunţată (macrocite),
poikilocitoză +++, scizocite, corpusculi Jolly, inele Kebot, hipersegmentarea
nucleelor neutrofilelor.
La radiorgafia organelor cutiei toracice – semne reziduale după
pneumonie din dreapta. Fibrogastroduodenoscopia – gastrită cu atrofie difuză.
1. Diagnosticul preventiv B12

2. Planul investigaţiilor suplimentare ?
3. Tratamentul ?
Bolnavul G., 68 ani. În decursul ultimului an remarcă o slăbiciune
generală, vertij, dispnee la efort fizic, slăbiciuni în mîni şi picioare, parestezii.
Cu 12 ani în urmă a suportat o intervenţie chirurgicală – gastrectemia.
Carne în alimentaţie nu întrebuinţează.
Obiectiv: tegumentele palide cu nuanţă subicterică. Sclerele
subicterice. Limba umedă, roză, papilele nivelate. Ganglionii limfatici
periferici, ficatul, splina nu se palpează.
1. Diagnosticul prezumptiv B12

2. Conduita ?
4. Tratamentul ?
Bolnava C., în vârstă de 28 de ani s-a adresat la medic cu acuzele:
slăbiciuni generale, vertij, cefalee, dispnee la efort fizic, dorinţa de a folosi
cretă în alimentaţie.
Se socoate bolnavă în decurs de un an.
În trecut n-a fost bolnavă. Ciclul menstrual câte 5-6 zile, abundent,
uneori cu cheaguri. Gravidităţi – 3, naşteri – 2.
Obiectiv: tegumentele palide, uscate. Hemoragii pe piele nu-s.
Unghiile sunt subţiri şi fragile. Ganglionii limfatici periferici nu sunt măriţi.
În plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace atenuate, ritmice. Pulsul de
calităţi satisfăcătoare, frecvenţa 82 bătăi pe minut. Tensiunea arterială 120/70
mm/Hg. Ficatul depăşeşte rebordul costal cu 2 cm, nedureros. Splina şi ficatul
nu se palpează.
Analiza de sânge: Hb-80 g/l, er.-2,8·1012/l, i.c.-0,82, reticulocite - 8‰,
leuc.-4,0·109/l, trombocite - 280,0·109/l, nesegm.4%, segm.68%, limf. 25%,
mon.3%, VSH-11 mm/oră. Hipohromia +++, anizocitoza +, poikilocitoza +.
1. Diagnosticul Anemie fierodeficitara

2. Tratamentul.
Bolnava C., 14 ani, prezintă următoarele acuze: slăbiciune, astenie,
vertij, dureri de cap frecvente mai ales în regiunea frontală şi supraorbitală,
fatigabilitate rapidă.
Se simte rău pe parcursul ultimului an.
Menstruaţia a apărut la 12 ani, ţine 5-6 zile, este abundentă. Nu s-a
stabilizat imediat, ciclul este de 22 zile.
Obiectiv: Starea generală este satisfăcătoare. Tegumentele sunt
palide, curate, sclerele sunt albăstrui. Unghiile sunt subţiri, fragile. Ganglionii
limfatici, splina, ficatul nu sunt măriţi în dimensiuni.
1. Diagnosticul prezumptiv Anemie fierodeficitara

2. Tactica medicului ?
4. Tratamentul ?
Bolnava T., 22 ani, s-a adresat la medic cu acuzele: slăbiciuni, vertij,
acufene, dispnee la efort fizic.
Se socoate bolnavă în decurs de 1 lună, când au apărut acuzele numite
ce s-au intensificat treptat.
Menstruaţia de la 14 ani, câte 3-4 zile, abundentă. Căsătorită la 21 ani.
În prezent însărcinată (sarcină 20 săptămâni).
Obiectiv: starea generală satisfăcătoare, tegumentele palide. Sclerele
azurii. Hemoragii cutanate nu se observă. Unghiile subţiri, cresc încet.
Remarcă fragilitatea părului. Ganglionii limfatici periferici, ficatul şi splina
nu se palpează.

2. Conduita ?
4. Tratamentul ?
Bolnava A., 24 ani. S-a adresat la medicul de familie cu acuze la
slăbiciuni, vertij. Se socoate bolnavă de aproximativ 5-6 ani, când a observat
pentru prima dată slăbiciuni, vertij.
Obiectiv: Starea satisfăcătoare. Tegumentele palide, uscate. Unghiile
subţiri, fragile, lojele unghiale – scurtate. Ganglionii limfatici periferici,
ficatul, splina – nu sunt mărite.
1. Diagnosticul Dumneavoastră suspectat Anemie

fierodeficitara
3. Planul examinării ?
4. Tratamentul ?
Caz clinic
Bolnava P., 36 ani, acuză slăbiciune generală, vertijuri, cefalee,

dispnee la efort fizic.
Se consideră bolnavă în decursul ultimului an, când au apărut acuzele
numite, care treptat s-au intensificat. Cu plăsere mănâncă paste făinoase
crude.
Menstruaţia de la 14 ani, câte 5-6 zile, abundente. A avut 3 naşteri şi 2
avorturi.
Datele obiective: starea generală satisfăcătoare. Tegumentele palide
uscate. Unghiile fragile cu striuri longitudinale, se rup uşor. Ganglionii
limfatici periferici nu se palpează. Din partea organelor interne fără
modificări.
6‰, leuc.-5,2·109/l, trombocite – 280,0·109/l (80‰), nesegm.2%, segm.68%,
eoz.1%, limf. 23%, mon.6%, VSH-3 mm/oră. Anizocitoza +, hipohromie ++.
1. Diagnosticul preventiv Anemie fierodeficitara

3. Tratamentul ?
Caz clinic
Bolnava I., 24 ani, s-a adresat la medic cu acuze la slăbiciune

generală, vertij, dereglarea deglutiţiei.
Se consideră bolnavă de 4-5 ani, când au apărut acuzele numite.
S-a născut a patra în familie. Se alimentează preponderent cu lactate.
Cu plăcere mănâncă făină de porumb.
Ciclul menstrual de la 13 ani, câte 4-5 zile, abundent, peste 28 zile. 4
ani în urmă a născut primul copil, care l-a alăptat până la 1 an. În continuare 2
avorturi. Un an în urmă s-a născut al doilea copil.
Obiectiv: Starea satisfăcătoare, activă. Pielea palidă, curată, uscată.
Sclerele cu nuanţă albastră. Unghiile fragile, subţiri, se stratifică. Ganglionii
limfatici periferici nu se palpează.
Analiza sângelui: Hb-70 g/l, er.-3,0·1012/l, i.c.-0,7, reticulocite - 2‰,
leuc.-5,6·109/l, nesegm.2%, segm.64%, eoz.2%, limf. 25%, mon.7%, VSH-15
mm/oră, hipohromie ++.
1. Stabiliţi diagnosticul preventiv. Argumentaţi-l. Anemie

fierodeficitara
2. Alcătuiţi planul de investigare a pacientei (investigaţii de laborator,
instrumentele şi consecutivitatea lor).
3. Indicaţi tratamentul.
Bolnavul G., 52 ani, s-a adresat la medic cu acuze la vertij, slăbiciune

generală.
Pe parcursul ultimilor 5-7 ani de fiecare dată după alimentaţie apăreau
senzaţii de greutate în regiunea epigastrală, eructaţia alimentară, dar după
alimentaţie se culcă apare greţuri, dar uneori şi vomă.
Obiectiv: constituţia hiperstenică, talia 185 cm, greutatea 100 kg.
Tegumentele palide, uscate, unghiile – subţiri, fărâmicioase. Ganglionii
limfatici periferici, ficatul, splina nu se palpează. Culoarea urinei, maselor
fecale fără schimbări.

3. Planul examinării ?
4. Tratamentul ?
Bolnava T., 22 ani. S-a adresat la medic cu acuzele: slăbiciuni, vertij,
acufene, scăderea capacităţii de muncă.
Se consideră bolnavă în decurs de o lună, de când au apărut acuzele
sus numite.
Din anamneză: S-a născut de la a 3 graviditate (în total 3 copii).
Fratele mai mare şi sora sunt sănătoşi. Mama sănătoasă.
În prezent este gravidă cu termenul de 20 săptămâni.
Obiectiv: Starea generală satisfăcătoare, tegumentele palido-ceroase,
sclerele albastre. Hemoragii pe piele nu-s. Pielea elastică, unghiile subţiate,
cresc încet. Se observă fragilitatea părului. Ganglionii limfatici, ficatul, splina
nu se palpează.
1. Ce diagnostic suspectaţi Anemie fierodeficitara

4. Tratamentul ?
Caz clinic
Bolnava M., 48 ani, acuză slăbiciune generală pronunţată, vertij,

cefalee, dispnee la efort fizic, icter al pielei şi sclerelor.
Se consideră bolnavă în decursul ultimei săptămâni, când au apărut
acuzele numite, care progresiv s-au intensificat.
Datele obiective: starea generală gravă. Tegumentele palide cu
nuanţă icterică. Sclerele subicterice, sindromul hemoragic lipseşte. Ganglionii
limfatici periferici nu se palpează. Sistemul respirator şi cardiovascular fără
modificări. Splina depăşeşte rebordul costal cu 2 cm. Ficatul nu se palpează.
210‰, leuc.-12,0·109/l, trombocite – 176,0·109/l (80‰), metamiel. 2%,
nesegm.8%, segm.60%, limf. 23%, mon.7%, VSH-45 mm/oră. Anizocitoza +
+, poikilocitoză ++.
Bilirubina totală – 68mcmol/l, directă – 4,8 mcmol/l, indirectă – 63,2
mkmol/l.
În punctatul medular hiperplazia seriei eritroide, care constituie 65%
cu stigmate ale hemopoezei megaloblastice.
1. Diagnosticul preventiv Anemia Hemolitica autoimuna

2. Diagnosticul diferenţial.
3. Tactica de tratament.
Bolnava D., 17 ani, s-a adresat la medic cu următoarele acuze:

slăbiciuni generale, acufene, vertij, dispnee la efort fizic, icter pronunţat
periodic a tegumentelor şi sclerelor.
Se consideră bolnavă din copilărie (vârsta de 7-8 ani), când a observat
icterul tegumentelor şi sclerelor. Atunci în analiza generală a sângelui a fost
depistată anemie. Starea s-a agravat după suportarea infecţiilor intercurente.
Ultima înrăutăţire a stării generale a fost după o răcire cu 2-3 săptămâni în
urmă.
Din anamneză s-a determinat, că bunica şi mătuşa cu fiul ei (pe linia
tatălui) suferă periodic de icter, dar la medic nu s-au adresat.
Obiectiv: Starea generală satisfăcătoare. Tegumentele palide cu
nuanţă icterică. Sclerele icterice. Ganglionii limfatici nu sunt măriţi. În
plămâni respiraţie veziculară, Zgomotele cardiace ritmice, la apex suflu
sistolic. Pulsul 76 bătăi pe minut. Tensiunea arterială 110/60 mm/Hg. Ficatul
cu 1 cm mai jos de rebordul costal drept. Splina cu 5-6 cm depăşeşte rebordul
costal stâng. Urina de culoare întunecată.
1. Diagnosticul presupus Anemia hemolitica

membranopatica
4. Tratamentul ?
Bolnava A., 42 ani, acuză la dureri în gât în decurs de o lună, senzaţie

de corp străin în cavitatea bucală, diminuarea auzului din dreapta. S-a adresat
la medic în legătură cu apariţia în regiunea cervivală pe dreapta a unui
ganglion limfatic mărit, pe care l-a depistat 3 zile în urmă.
Datele obiective: Pielea de culoare obişnuită, nutriţie satisfăcătoare.
Respiraţia nazală liberă. La inspecţia vestibulului faringean se depistează
asimetrie pe contul măririi în dimensiuni a amigdalei palatine pe dreapta până
la 4-5 cm, noduroasă, pe alocuri acoperită cu mase necrotice. În regiunea
cervivală pe dreapta se depistează un ganglion limfatic până la 2 cm în
diametru, alte grupe de ganglionii limfatici periferici nu se palpează. În
plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace ritmice. Pulsul 78 bătăi pe
minut, de amplitudine şi intensitate bună. Abdomenul la palpare indolor.
Ficatul şi splina nu se palpează.
Analiza sângelui: Hb-130 g/l, er.-4,1·1012/l, i.c.-0,9, leuc.-4,8·109/l,
trombocite - 234,0·109/l, nesegm.4%, segm.66%, limf. 21%, mon.9%, VSH-
25 mm/oră.
1. Diagnosticul preventiv Non-hodjkin 2

2. Elaboraţi planul de investigare în continuare cu ţel de confirmare a
diagnosticului ?
Bolnavul M., 65 ani, s-a adresat la medic cu acuze la dureri în coloana

vertebrală, în special în regiunea toracică şi lombară, care îl deranja timp de 6
luni, slăbiciune generală pronunţată. A fost stabilit diagnosticul de
radiculitopatie. S-a indicat tratament, însă fără efect.
Starea bolnavului pe fondalul tratamentului indicat s-a agravat:
sindromul algic în coloana vertebrală a devenit violent, au apărut dureri
pronunţate în coaste şi clavicula stângă.
S-a efectuat analiza generală a sângelui: Hb-85 g/l, er.-2,5·1012/l, i.c.-
0,9, trombocite – 225,0·109/l, leuc.-5,0·109/l, nesegm.1%, segm.74%, eoz.1%,
limf. 20%, mon.4%, VSH-60 mm/oră.
La examenul radiologic s-au depistat focare multiple de distrucţie în
coaste, fractura patologică a clavicule pe stânga, scăderea considerabilă a
înălţimii corpului vertebrei Th10 şi scăderea înălţimii corpului vertebrei Th11,
Th12.
1. Cu ce sunt legate greşelile comise de medici ? Mielom multiplu

2. Cum să stabilim diagnosticul ?
3. Care e planul investigaţiilor în continuare: radiologice şi biochimice?
Bolnava P., în vârstă de 59 de ani s-a adresat la medic cu acuzele:
slăbiciuni generale, dureri şi senzaţia de greutate în hipocondrul stâng,
mărirea ganglionilor limfatici periferici.
Se consideră bolnavă în decurs de jumătate de an.
Obiectiv: tegumentele palide. Hemoragii pe piele nu-s. Se palpează
toate grupurile de ganglioni limfatici periferici de la 2,5 până la 3 cm în
diametru. În plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace ritmice. Pulsul
de calităţi satisfăcătoare, frecvenţa 82 bătăi pe minut. Tensiunea arterială
140/80 mm/Hg. Ficatul depăşeşte rebordul costal cu 3 cm, splina + 3.4 cm.
Analiza generală a sângelui: Hb-108 g/l, er.-2,8·1012/l, i.c.-0,91,
reticulocite - 42‰, leuc.-170,0·109/l, trombocite - 102,0·109/l, nesegm.2%,
segm.1%, limf. 97%, VSH-16 mm/oră.

2. Tratamentul.
Caz clinic
Bolnava S., în vârstă de 36 de ani s-a adresat la medic cu
acuzele: slăbiciuni generale, simţul de greutate în hipocondrul stâng.
Se consideră bolnavă în decurs de un an.
Obiectiv: tegumentele palide. Hemoragii pe piele nu-s. Ganglionii
pe minut. Tensiunea arterială 130/70 mm/Hg. Ficatul depăşeşte rebordul
costal cu 4 cm. Splina se palpează la nivelul liniei ombelicale.
Analiza de sânge: Hb-128 g/l, er.-4,2·1012/l, i.c.-0,81, reticulocite -
10‰, leuc.-214,0·109/l, trombocite - 420,0·109/l, celule blastice 3%, mielocite
22%, metamiel. 11%, nesegm.11%, segm.29%, eoz.7%, baz.9%, limf. 3%,

2. Tratamentul.
Caz clinic
Bolnavul C., în vârstă de 68 de ani s-a adresat la medic cu acuzele:

slăbiciuni generale, dureri şi simţul de greutate în hipocondrul stâng.
Se consideră bolnav în decurs de 3 luni. S-a adresat la medic şi în timp
de o lună s-a cercetat în spitalul raional, după ce a fost trimis la consultaţie la
PR şi spitalizat în secţia de urologie a SCR cu suspiciu la hipernefrom. La
cercetarea analizei generale a sângelui s-au găsit schimbări şi bolnavul a fost
transferat în secţia de hematologie.
Obiectiv: Starea generală a bolnavului de gravitate medie.
Tegumentele palide. Hemoragii pe piele nu-s. Ganglionii limfatici periferici
nu se palpează. În plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace atenuate,
ritmice. Pulsul de calităţi satisfăcătoare, frecvenţa 78 bătăi pe minut.
Tensiunea arterială 150/90 mm/Hg. Ficatul depăşeşte rebordul costal cu 2-3
cm. Splina – cu 2 cm mai jos de nivelul liniei ombelicale.
trombocite - 110,0·109/l, celule blastice 22%, promielocite 1%, mielocite
12%, metamiel. 6%, nesegm.15%, segm.33%, baz.6%, limf. 3%, mon.2%,
VSH-11 mm/oră.

1.
2. Tratamentul
Caz clinic
Bolnava M., 56 ani, acuză la slăbiciune generală vertij la efort fizic,
anorexie, periodic dureri în regiunea epigastrală, parestezii, slăbiciune în mâni
şi picioare, senzaţie de picioare „de vată”.
Se consideră bolnavă în decurs de 6 luni, când au apărut acuzele
numite, care treptat s-au intensificat.
Datele obiective: Tegumentele palide cu nuanţă icterică. Sclerele
subicterice. Sindromul hemoragic lipseşte. Limba netedă cu atrofia papilelor.
Ganglionii limfatici periferici nu se palpează. Sistemul respirator şi
cardiovascular fără modificări. Splina şi ficatul nu se palpează.
Analiza generală a sângelui: Hb-48 g/l, er.-1,4·1012/l, i.c.-1,1,
reticulocite - 6‰, leuc.-3,4·109/l, trombocite – 70,0·109/l (50‰), nesegm.3%,
segm.64%, eoz.2%, limf. 29%, mon.2%, VSH-5 mm/oră. Anizocitoza ++,
poikilocitoză ++, corpusculi Jolly, inele Kebot.
1. Diagnosticul preventiv –B12

3. Tratamentul ?
Bolnava T., 25 ani, s-a adresat la medic cu acuzele: slăbiciune, vertij.
Se consideră bolnavă de aproximativ 1 lună, când a obsevat o
slăbiciune generală progresată, urina de culoare neagră în legătură cu ce s-a
adresat la medic.
Obiectiv: starea generală gravă. Tegumentele palide. Sclerele –
icterice. Ganglionii limfatici periferici, ficatul, splina nu se palpează.
Urina – de culoare neagră.
1. Diagnosticul preventiv Anemia hemolitica dobindita

Markiafava-Mikeli
3. Tratamentul ?
Pacienta P., în vârstă de 65 ani, acuză la slăbiciune generală, vertij. S-
a tratat pe locul de trai cu infecţie virală acută, în tabloul sanguin s-au
depistate schimbări, în legătură cu ce a fost trimisă la hematolog.
Obiectiv: Pielea de culoare obişnuită. Hemoragii cutanate nu-s. Se
palpează toate grupurile de ganglioni limfatici periferici până la 1 cm. În
plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace ritmice, atenuate. Pulsul de
calităţi satisfăcătoare, 80 bătăi pe minut. Tensiunea arterială 150/90 mm/Hg.
Splina se palpează la rebordul costal.
trombocite - 244,0·109/l, nesegm.1%, segm.8%, limf. 81%, VSH-14 mm/oră.
1. Diagnosticul. Anemie limfocitara cronica

2. Tratamentul.
Bolnava M., 25 ani se consideră bolnavă timp de 2 săptămâni, când

când a apărut slăbiciuni generale, slăbiciune generală, febră până la 38 o,
hemoragii pe piele sub formă de peteşii şi echimoze. În analiza generală a
sângelui pe locul de trai se depistează anemie cu limfocitoză (limf. 70%). A
fost trimisă la hematolog.
Obiectiv: Starea bolnavei gravă. Paliditatea tegumentelor cu
sindromul hemoragic care se manifestă prin peteşii şi echimoze, se palpează
ganglionii limfatici cervicali 1,5-2,0 cm. Hiperemie pronunţată a istmului
faringian. Amigdalele hiperplaziate. Respiraţie veziculară, raluri nu sunt,
zgomotele cardiace ritmice, clare cu frecvenţa de 100 bătăi pe min. Tensiunea
arterială 110/70 mm/Hg. Abdomenul moale, dureros la palpaţie în
hipocondrul stâng. Ficatul nu se palpează, splina depăşeşte rebordul costal cu
1,5 cm.
trombocite - solitare, celule blastice 9%, nesegm.1%, segm.9%, limf. 75%,
1. Diagnosticul prezumptiv Leucemie acuta

2. Planul de investigaţie ?
3. Tactica de tratament.
Bolnavul I., a.n. 1916, acuză la slăbiciune generală.
Se consideră bolnav de jumătate de an.
Obiectiv: Se palpează toate grupurile de ganglioni limfatici periferici
până la 1,0 cm. În plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace ritmice,
atenuate. Pulsul de calităţi satisfăcătoare 75 bătăi pe minut. Tensiunea
arterială 160/80 mm/Hg. Ficatul şi splina depăşesc rebordul costal cu 1 cm.
trombocite - 198,0·109/l, nesegm.5%, segm.6%, eoz.1%, limf. 87%, VSH-28
mm/oră.
Investigarea măduvei oaselor – limfocitele alcătuiesc 88%.
1. Diagnosticul. Leucemia limfocitara cronica

2. Tratamentul.

Cazuri Clinice Curăsp 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cazuri Clinice Curăsp 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Problemă de situaţie

Bolnava R., 58 de ani, acuză slăbiciune generală, dispnee la efort fizic

1. Diagnosticul. Leucemiile limf cronica 2 stadiul

Bolnava B., 24 ani, acuză slăbiciuni generale, cefalee, dispnee la efort

Istoricul bolii: Se consideră bolnavă în decurs de 2 săptămâni, când

Obiectiv: Tegumentele palide. Peteşii şi echimoze pe piele. Ganglionii

Analiza generală a sângelui: Hb - 48 g/l, er. - 1,5·1012/l, leuc. -

1. Determinaţi diagnosticul- Leucemiile acuta

Bolnava A., 54 de ani, acuză slăbiciune generală moderată, dureri

Obiectiv: Starea generală a bolnavei este relativ satisfăcătoare.

Analiza generală a sângelui: Hb - 128 g/l, er. - 4,1·1012/l, leuc. -

1. Determinaţi diagnosticul Leucemia gran cronica 2 stadiul

Bolnava N., 52 de ani, acuză cefalee pronunţată permanentă, slăbirea

Obiectiv: Faţa, mânile şi partea superioară a toracelui sunt de culoare

Analiza generală a sângelui: Hb - 185 g/l, er. - 5,9·1012/l, Ht - 64%,

1. Determinaţi diagnosticul preventiv- Eritremia

4. Stabiliţi tactica de tratament

 Mai raţional ar fi să se folosească metoda de eritrocitafereză, dar ea nu

 Exfuziile de sânge, ca şi orice hemoragie acută, în volumul descris de

 Exfuziile de sânge pot fi folosite ca metodă de sine stătătoare de

 Exfuziile de sânge sunt mai preferate decât administrarea agenţilor

 Pentru aprecierea eficacităţii flebotomiilor se efectuează analiza

 Flebotomiile nu influenţează leucocitoza şi trombocitoză, la

 mieloproliferativă nu este controlată prin exfuzii de sânge. Vârsta

 In tratamentul eritremiei se foloseşte monochimioterapia. Experienţa

 Mielosanul se administrează câte 4-6 mg/zi timp de 2-3 săptămâni,

 Hydrea bine controlează leucocitoza şi trombocitoză. Se administrează

 Rezultatele pozitive sunt obţinute şi de la tratamentul cu IFN-alfa, care

Bolnava D., 12 ani, acuză prezenţa peteşiilor şi echimozelor pe piele,

care au apărut peste 2 săptămâni după ce a suportat o infecţie virală.

Obiectiv: Tegumentele de culoare obişnuită. Pe piele peteşii şi

echimoze. Ganglionii limfatici periferici, splina şi ficatul nu se palpează.

Analiza generală a sângelui: Hb-125 g/l, er.-4,0·1012/l, trombocite –

solitare, leuc.-4,8·109/l, nesegm.2%, segm.64%, eoz.2%, mon.4%, limf. 28%,

1. Diagnosticul preventiv –Trombocitopenia autoimuna

Bolnava M., 45 ani, acuză prezenţa peteşiilor pe piele, care au apărut

peste 3 zile după administrarea voltarenului.

Obiectiv: Tegumentele de culoare obişnuită. Pe piele peteşii şi

echimoze de diferită mărime. Ganglionii limfatici periferici nu se palpează.

Din partea organelor interne fără patologie.

În analiza generală a sângelui: Hb-125 g/l, er.-3,9·1012/l, leuc.-

7,0·109/l, trombocite – solitare, n.3%, s.68%, eoz.1%, mon.8%, limf. 20%,

1. Diagnosticul Trombocitopenie Heteroimuna

Pacienta G., 25 ani acuză hemoragii, apariţia repetată a hemoragiilor

Obiectiv: Pielea de culoare obişnuită. Pe pielea corpului, mînilor şi

1. Diagnosticul preventiv Trombocitopenia Autoimuna, ca este

Bolnava A., 24 ani, acuză prezenţa echimozelor şi peteşiilor pe piele.

1. Diagnosticul la mamă şi copil Trombocitopenie Transimuna

Bolnava L., 44 ani, spitalizată cu acuze la slăbiciune generală.

segm.65%, eoz.3%, baz.2%, mon.11%, limf. 19%, trombocite - 255,0·10 9/l,

VSH-10 mm/oră. Datele mielogramei în limitele normei. Proteina generală –

82 g/l, albumina – 48%, indicele protrombinei – 95%, fibrinogen – 5,1 g/l,

ALT – 48 mmol/l (N – 28-190), AST – 31,9 mmol/l, glucoza – 5 mmol/l,

ureea - 6,5 mmol/l, bilirubina - 2,4 mkmol/l, directă - 0, indirectă - 2,4

1. Diagnosticul preventiv Mielomul multiplu

însoţită de plasmocitoză, de osteodistrucție şi cantitativ nu depăşeşte 30g/l.

Bolnavul M., 25 ani, acuză prezenţa unei formaţiuni tumorale în

Obiectiv: Tegumentele de culoare obişnuită. În regiunea cervicală pe

1. Diagnosticul prezumptiv Hodjkin 2 (2A)

Bolnava M., 32 ani, s-a adresat la medic în legătură cu apariţia unei

1. Stabiliţi diagnosticul preventiv Hodjkin 2(A)

Bolnava B., 22 ani, acuze nu prezintă. La examenul radiologic

1. Diagnosticul prezumptiv non-hodjkin 1(A)