Fiziopatologie LP

1. Numaratoarea leucocitelor – valori normale, tehnica, variatii patologice.

Valori normale – adult: 4 000-9 000/mm3.

Tehnica: in pipeta Potain cu bila alba se aspira sange pana la diviziunea 0,5, apoi lichid de dilutie
Turck pana la diviziunea 11, se agita pipeta 3 minute; se arunca primele 2-3 picaturi si se umple
camera de numarat Burker-Turck.

Variatiile numarului de leucocite:

a. Leucocitoza
Fiziologice: hemoconcentratie, efort muscular
Patologice: inflamatii, reactie leucemoida(leucemie)
b. Leucopenia
Fiziologice: batrani
Patologice: virusuri, boli autoimune, hipersplenism

2. Formula leucocitara - valori normale, tehnica, variatii patologice

Formula leucocitara reprezinta raportul procentual al leucocitelor pe frotiul de sange periferic

dupa numararea a cel putin 100 elemente.

Valori normale:

Nr. Leucocite pe mmc Adult (4-9000) Valoare absoluta adult

Neutrofile nesegmentate 1-4% 0-300
Neutrofile segmentate 50-70% 2500-6000
Eozinofile 1-4% 50-300
Bazofile 0-1% 0-80
Limfocite 20-40% 1200-2400
Monocite 4-8% 240-600

Variatii patologice:
Neutrofilia –infectiile bacteriene, bolile inflamatorii, tumorile, stresul si medicamentele, arsuri,
traumatisme, infarcte, tumorile maligne
Neutropenia – medicamentele, infectiile virale, prezenta splenomegaliei

Eozinofilia –bolilor alergice, iradiere, bolilor dermatologice si parazitare.

Eozinopenia –stresul

Bazofilia –leucemia mieloida cronica, dupa splenectomie, boala Hodgkin, colita ulceroasa, varicela.

Page 1 of 15
 Limfocitoza –leucemia limfocitara cronica, boli infectioase acute, infectii virale, infectii
bacteriene cronice (TBC)
Limfopenia –sindroame de imunodeficienta dobandite, boala Hodgkin.

Monocitoza –mononucleoza infectioasa, endocardita bacteriana subacuta.

Monocitopenia –infectii masive si aplazii medulare.

3. Teste de diagnostic in leucemii.

Leucemiile sunt boli maligne ale organelor hematoformatoare.

Diagnostic:
a. Numararea leucocitelor din sangele periferic:
- Peste 80.000-100.000/mm3 – forme leucemice
- 50.000-60.000/mm3 – forme subleucemice
- 10.000-15.000/mm3 – forme aleucemice
b. Formula leucocitara din sangele periferic colorat May-Grunwald-Giemsa
Se evidentiaza “hiatusului leucemic”
- 70-80% celule blastice
- 20-30% celule mature ale seriei implicate in proliferare si ale celorlalte serii.
c. Examenul frotiului de maduva
Concentratia celulara la nivel medular este crescuta, aspectul frotiului fiind monoton prin prezenta
celulelor tinere.
d. Examene citochimice si citoenzimatice:
e. Alte explorari hematologice:
- Scaderea numarului de hematii – sindrom anemic;
- Scaderea numarului de trombocite – sindrom hemoragic
f. Biopsia ganglionara, hepatica, splenica – atunci cand punctia sternala este alba.

Leucemiile cronice sunt caracterizate prin proliferarea maligna a celulelor mature si a celor
aflate in stadii intermediare de maturatie.
Diagnostic de laborator:
a. Numarul de leucocite:
- <100.000/mm3 – forme leucemice
- 50.000-60.000/mm3 – forme subleucemice
b. Formula leucocitara
- 80-90% celule mature si celule aflate in stadii intermediare de maturatie din seria celulara
care prolifereaza malign
- 10-20% celule mature ale celorlalte serii
c. Examenul frotiului de maduva osoasa
Evidentiaza hiperplazia granulocitara.
d. Examene citochimice si citoenzimatice
Cercetarea FAL contribuie la diferentierea leucemiilor de rectiile leucemoide:
- FAL +++ - in reactii leucemoide
- FAL – negativa sau absenta in leucemie granulocitara cronica
e. Splenograma, adenograma
f. Alte explorari:
Page 2 of 15
 - Numararea eritrocitelor
- Numararea plachetelor

4. Teste screening de investigare a tulburarilor metabolismului proteic.

1. Dozarea proteinelor totale.

Ansamblul proteinelor plasmatice constituie proteinemia.
6,5-8,5g/100 ml.
- Albumine – 4-5 g/100 ml;
- Globuline – 2,5-3 g/100 ml.
Hipoproteinemiile Carenta de aport, Perturbari ale sintezei, Tulburari de absorbtie; Pierderi
renale; Pierderi intestinale
Hiperproteinemiile mielom multiplu, hemopatii maligne

2. Teste de disproteinemie
Disproteinemia este insotita de un dezechilibru intre albumine/globuline (<1,5)
In ser proaspat, sangele recoltandu-se dimineata, pe nemancate, cu seringa curata si uscata pentru a
evita hemoliza.
Testele de disproteinemie sunt:
- Reactia Gros (ser cu solutie Hayem, aparitia opalescentei reversibile, dispare prin agitare) 1,5-
2,5
- Reactia Timol;
- Reactia cu sulfat de zinc;
- Reactia cu sulfat de cadmiu.

3. Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)

Cresteri patologice: tuberculoza, reumatism articular acut, septicemii, infectii acute de organ,
infarctul miocardic acut, hemopatii maligne si in neoplazii

5. Disproteinemii – definitie, exemple, teste de investigare.

Disproteinemia reprezinta modificarea raportului (albumine/globuline < 1,5).

Acestea pot avea mecanisme:
a. Ereditare
Analbuminemia
- lipsa albuminelor;
- sanatate aparent buna
- Presiunea osmotica este scazuta
- cresc globulinele, iar VSH-ul este accelerat.
Agamaglobulinemia sau hipogamaglobulinemia congenitala
- Agamaglobulinemia- boala Bruton (scaderea imunoglobulinelor)
- Hipogamaglobulinemia- lipsei limfocitelor

b. Castigate
Disglobulinemii.

Page 3 of 15
6. Teste analitice de investigare a metabolismului proteic.

Electroforeza proteinelor plasmatice. Fractionarea si separarea proteinelor serice sau a altor

lichide biologice.
a. Serumalbuminele. 4-5 g/100 ml
Hipoalbuminemiile:Scaderea ratei de sinteza; Catabolism crescut; Pierderi pe cale renala; Intoxicatii
cronice; Arsuri, supuratii, hemoragii mari; Pierderi intestinale
Hiperalbuminemiile Leucemii limfatice cronice; Faza initiala a inanitiei; Agama sau
hipogamaglobulinemii.
b. Serumglobulinele 2,5-3 g/100 ml
Hiperglobulinemiile reactiv–boli infectioase acute sau cronice; compensator–hepatopatii cronice
Hipoglobulinemiile iradieri, radioterapie, boli congenitale,infectii recidivante

Imunoelectroforeza evidentiaza variatiile fractiunilor proteice imune

IgG = 12-14 g‰
IgA = 2-4 g‰
IgM = 1 g‰
IgD= 0,03 g‰
IgE = 0,003 g‰

Proteina C-reactiva
0,5 mg/dl
Contribuie la procesul de cleareance al proteinelor si al unor substante cu rol toxic in organism,
important marker de monitorizare a inflamatiei.

Determinarea enzimelor plasmatice.

a. Enzime secretate activ in plasma
b. Enzime eliberate in timpul turnover-ului celular normal
Creatinfosfokinaza (CK) in muschii scheletici, miocard si creier. Marker necroza miocardica.
Lacticodehidrogenaza (LDH) in muschii scheletici, miocard si creier. Marker necroza miocardica.
Transaminaza glutam-oxalica (TGO) Marker in IMA.

7. Teste de investigare a hemostazei primare – tehnici, valori normale, variatii

patologice.

I. Explorare globala
a. Timpul de sangerare (TS) De la injuria capilara pana la formarea trombusului alb
Metoda Duke. Lobul sau pulpa degetului
Val. normale: 2-4 minute

b. Testul de fragilitate capilara

Principiu: Rumpell Leeds
<10 petesii- negativ
Page 4 of 15
10-20 petesii- slab pozitiv
20-40 petesii- pozitiv
40-50 petesii- intens pozitiv

II. Explorarea analitica a trombocitelor

a. Numararea de trombocite
Normal: 250 000±50 000/mmc.
Trombocitopenii- purpure
Trombocitoza- sindroamele mieloproliferative, postsplenectomie
b. Examenul morfologic al trombocitelor
Agregate in grupuri mici si mari, cate 2-4 pana la 10-15 elemente.
Izolate- trombopatii
c. Studiul calitativ al trombocitelor (teste functionale)
- Retractia cheagului.
- Adezivitatea plachetara
- Agregabilitatea plachetara
- Functia tromboplastica
-
8. Teste de investigare a hemostazei secundare – tehnici, valori normale,
variatii patologice.

I. Explorarea caii intrinseci si comune

1. Timpul de coagulare (TC)
Normal, TC = 8-12 minute.
Creste- hemofilii
2. Timpul Howell (TH) – reprezinta timpul de coagulare al plasmei citrate dupa recalcifiere
Normal: 70-130 de secunde.
3. Timpul de tromboplastina partial activat (aPTT) – masoara timpul de coagulare al plasmei
dupa incubarea cu fosfolipid plachetar si caolin
Normal :35-55 secunde.

II. Explorarea caii extrinseci si comune

1. Timpul de protrombina (timpul Quick)
Normal: TP=12-18 secunde
2. INR (International Normalized Ratio)

III. Explorarea etapei a III-a a coagularii, fibrinoformarea

1. Timpul de trombina –TC a unei plasme in prezenta unui exces de trombina
Creste- hipoafibrinogenemii si afibrinogenemii, CID

2. Dozarea fibrinogenului sanguin – in prezenta unei concentratii mari de trombina

Val. normale: 200-400 mg/dl.
Scade: CID, hiperfibrinoliza, leziuni hepatice grave
Creste- inflamatii, sarcina si administrare de estrogeni.

Page 5 of 15
9. Teste screening de investigare a tulburarilor echilibrului eritrocitar –
tehnici, valori normale, variatii patologice.

1.Determinarea hematocritului (Ht) – reprezinta concentratia eritrocitelor din 100 ml sange

integral.
Macrometoda Wintrobe: sange venos recoltat pe substanta anticoagulanta, 3000 ture/minut, 30
de minute.
Microhematocrit: sange capilar in tubuletele heparinate; centrifugare speciala
Val. normale: barbati: 46% ±5%
femei: 41% ±5%
copii: 38% ±5%
Ht scazut: anemii
Ht crescut: poliglobulii,

2. Dozarea hemoglobinei (Hb) - Continutul in Hb din 100 ml sange se poate determina dupa
metoda Sahli (colorimetrie vizuala) sau dupa metoda Drabkin ( colorimetrie fotoelectrica)
Dozarea hemoglobinei prin colorimetrie vizuala: solutie HCl de normalitate 10 pana la diviziunea
10. Se recolteaza sange capilar, formarea clorhidratului de hematina. Adaugam apa distilata pana
cand s-a ajuns la aceeasi nuanta cu nuanta etalon.
Val. normale: barbati: 14-17g/100 ml
Femei: 12-15g/100 ml
Copii: 12-14g/100 ml
3. Numararea eritrocitelor
Se aspira sange pana la diviziunea 0,5, apoi lichid de dilutie Hayem pana la diviziunea 101, in pipeta
Potain cu bila rosie.
Val. normale: barbati: 4,7 milioane ± 500.000/mmc
Femei: 4,2 milioane ± 500.000/mmc
Copii: 4,7 milionae ± 500.000/mmc
Cresterea: Policitemii false (plasmoragii, policitemie de stres etc); Policitemii adevarate (nou-
nascut, policitemia vera, hipoxie)
Scaderea :Scaderea falsa (hemodilutie); Scaderea reala (anemii)

4. Constante eritrocitare
a. VEM – volum eritrocitar mediu
(Ht x 10) / Nr, eritrocite
Val. normale: 87±5 μ3
Scade: microcitoza
Crestere: macrocitoza, megalocitoza

b. CHEM – concentratia de hemoglobina eritrocitara medie

(Hb x 100) / Ht
Val. normale: 34±2 g/100 ml
Scade: hipocromie
Page 6 of 15
Cresteri: NU se intalnesc

10. Teste de diagnostic in anemii analitice

11.
1. Numararea de reticulocite
Reticulocitele sunt cele mai tinere hematii . Albastru de briliant crezil, pe frotiu nefixat.
Normal: 5-15‰ sau 20.000-80.000/mmc
Valori crescute: anemii hemolitice, dupa hemoragii
Valori scazute: anemiile hipo- sau aregenerative.
2. Examenul frotiului de maduva
Este indicat in investigarea oricarei anemii de cauza necunoscuta. Punctie sternala cu ajutorul unui
trocar.
3. Investigatii speciale:
Anemii microcitare si hipocrome- fier seric (80-145 μg/100ml B 60-120 μg/100ml F)
-studiul absorbtiei intestinale a fierului cu izotopi
-frotiu maduva osoasa (anemia feripriva)
Anemii macrocitare- frotiu maduva osoasa (anemia megaloblastica)
- acid folic seric ( 3-20 μg/l )
-B12 (200-800 pg/ml)
Anemii hemolitice-investigatie imunologica
-teste enzimatice si chimice
-metoda radioizotopica cu crom

12. Investigarea reactiei inflamatorii: manifestari generale

a. VSH-viteza de sedimentare a hematiilor

Tehnica:sange periferic cu anticoagulant. Se aspira sangele in pipeta Westergreen pana la
diviziunea 0
Valori normale 1 ora 2 ore
Barbat 1-10 mm 7-15 mm
Femeie 2-13 mm 12-17 mm
Copii mici si sugari 9-12 mm

Cresteri patologice:TBC, reumatism articular acut, septicemii, infectii acute de organ, IMA
Valori scazute:hepatita epidemica, stari alergice

b. Reactii de floculare ale proteinelor plasmatice cu sarurile metalelor grele sunt reactii
nespecifice, care evidentiaza disproteinemia (raportul albumine/globuline)

c. Proteinele de faza acuta (APP) se modifica in reactiile inflamatorii

APP + (a caror concentratie creste in inflamatie)
- Ceruloplasmina
- Haptoglobina 0,3-1,8 g/l
- Protein C-reactiva 0,7-2,3 mg/l
- Fibrinogenul n=2-4 g/l
Page 7 of 15
 APP – (a caror concentratie scade in inflamatie)
- Albumina
- Prealbumina
- Transferina

1. Electroforeza proteinelor serice poate evidentia o inflamatie acuta prin cresterea alfa1,
alfa2 sau beta globulinelor.
2. Leucograma se modifica in sensul cresterii numarului de leucocite (leucocitoza) cu cresterea
procentului de granulocite neutrofile (neutrofilie).

13. Investigarea reactiei inflamatorii: manifestari locale si examenul

lichidelor din seroase

1. Modificarile vasculare
2. Modificarile celulare (marginatie, diapedeza, migrare, fagocitoza, eliminarea produsilor)
3. Modificarile metabolice
4. Examenul lichidelor din seroase
Reactia Rivalta: lichid din seroase (pericard, pleura) : apa distilata+acid acetic glaciar+ lichid , se
formeaza un precipitant opalescent albicios daca este pozitiv
Exudat-Reactie pozitie, are proteine
Transudat- Reactie negativa, nu are proteine

14. Investigarea reactiei inflamatorii: proteinele de faza acuta – valori normale

si variatii patologice.
APP se modifica in reactiile inflamatorii
APP + (a caror concentratie creste in inflamatie)
- Ceruloplasmina
- Haptoglobina 0,3-1,8 g/l Creste- inflamatii (de 2-3 ori)
- Protein C-reactiva 0,7-2,3 mg/l Creste-varsta (2,5mg/l)
- Fibrinogenul n=2-4 g/l Creste- reumatism (6-7 g/l)
APP – (a caror concentratie scade in inflamatie)
- Albumina
- Prealbumina
- Transferina

3. Electroforeza proteinelor serice poate evidentia o inflamatie acuta prin cresterea alfa1,
alfa2 sau beta globulinelor.
4. Leucograma se modifica in sensul cresterii numarului de leucocite (leucocitoza) cu cresterea
procentului de granulocite neutrofile (neutrofilie).

15. Volume pulmonare si debite ventilatorii: definitii, metode de

determinare.

Page 8 of 15
capacitatea vitala (CV)
volum curent (Vc)
volum inspirator de rezerva (VIR)
volum expirator de rezerva (VER)
capacitatea inspiratorie (CI)
capacitatea reziduala functionala (CRF)
volumul rezidual (VR)
capacitatea pulmonara totala (CPT)
Masurarea volumelor si capacitatilor pulmonare statice: spirometrica, pneumotahografica, metoda
dilutiei gazelor, radiologica

SPROROGRAMA: Vc, VER, VIR

Tehnica de lucru cu spirograful de tip uscat
Se inspira profund, se introduce piesa bucala, apoi un expir rapid si complet

Vc – volumul mobilizat in cursul unei ventilatii de repaus

VIR – volumul ce mai poate patrunde in plaman in cursul unui inspir maxim dupa un inspir de repaus,
VER – volumul ce mai poate fi eliminat printr-un expir maxim dupa un expir de repaus
VEMS- Reprezinta volumul maxim de aer expulzat din plamani in prima secunda a expiratiei rapide,
fortate si maxime care urmeaza unei inpiratii maxime.

1. CV (normal 80-100%) -
2. Volumul rezidual (normal 0-80%)

16. Calculul si interpretarea unei spirograme.

Tehnica de lucru cu spirograful de tip uscat

Se inspira profund, se introduce piesa bucala, apoi un expir rapid si complet

Determinarea capacitatii vitale (CV) metoda spirografica uscata

Determinarea volumului curent (Vc), a volumului inspirator de rezerva (VIR) si a volumului
expirator de rezerva (VER) se poate efectua pe traseul obtinut doar prin metoda spirografica
umeda
Determinarea CRF (VER+VR) se face prin metoda dilutiei gazelor.
Determinarea VR se face prin calcul: VR= CRF-VER = CPT-CV
Determinarea CPT se face prin calcul:CPT=CV+VR.

17. Diagnosticul disfunctiilor ventilatorii.

Obstructiva-limitare expir (AB, BPOC)

Restrictiva- limitare inspir (fibroza interstitiala, rezectii pilmonare, boli neuromusculare)
Mixta.

18. Investigarea tulburarilor metabolismului glucidic: sindroame hiperglicemice.

Page 9 of 15
 1. Glicemia (concentratia glucozei in sange).
Val. normale: 60-100 mg/dl, iar la copii sunt mai scazute.
Glicemia ocazionala
<140 mg/dl exclude DZ
>200 mg/dl stabileste diagnosticul de DZ
Glicemia pe nemancate (a jeun) (100-125 mg/dl)
>125 mg/dl DZ

2. Testul de toleranta la glucoza administrata oral (TTGO)

Tehnica de lucru: Se determina glicemia pe nemancate ,oral 75 g glucoza dizolvata in apa, care
trebuie bauta in 5 minute, dupa 2 ore se masoara glucoza
>200 mg/dl DZ
3. Analiza urinii
Glucozuria
glucoza nu apare in urina, pana cand glucoza plasmatica nu depaseste 180 mg/dl
Cetonuria
Corpii cetonici care pot fi excretati prin urina sunt acetona, acidul acetoacetic si acidul beta-
hidroxibutiric.

19. Investigarea tulburarilor metabolismului glucidic: sindroame hipoglicemice.

Teste screening
1. Glicemia
<40 mg/dl.
2. Cetonuria
Corpii cetonici sunt prezenti in urina la persoanele supuse unui post de cel putin 72 ore.

Teste dinamice
1. Testul de toleranta la glucoza administrata oral (TTGO)
Tehnica de lucru: Se determina glicemia pe nemancate ,oral 75 g glucoza dizolvata in apa, care
trebuie bauta in 5 minute, dupa 2 ore se masoara glucoza
2. Testul la glucagon
Dupa administrarea i.v. de glucagon, in mod normal glicemia creste rapid, in primele 15-30 min.,
depasind valorile bazale si se intoarce la normal in 2-3 ore.

3. Testul postului
Bolnavul este supus 72 ore la post absolut, poate ingera lichide.
>40 mg/dl.
In insulinom- <30 mg/dl

20. Investigarea tulburarilor functiei renale: examenul macroscopic si microscopic al

urinii – tehnici, valori normale si variatii patologice.

Examenul macroscopic:

Page 10 of 15
 1. Volum urinar. 1000-2000 ml/24h
Oliguria - <500 ml (deshidratare, IC, arsuri, hemoragii, frig)
Anuria - <100 ml (IRA)
Poliuria - >2000 ml. (hiperhidratare, diabet insipid)
2. Aspectul urinii. clara si transparenta.
tulbure – piurie, lipidurie, chilurie, pielonefrita acuta (ZEAMA DE VARZA)
3. Culoarea citrin pana la galben rosietic.
4. Mirosul urinii migdale amare
acidoza diabetica- miroase a amoniac
Examenul microscopic:
Se efectueaza din prima urina de dimineata, centrifugarea urinii la 1000-2500 turatii/minut timp de
5 minute.
Sediment organizat:
Hematiile: hematurie- afectarea glomerulara, procese inflamatorii ale aparatului urinar, tumori
Leucocitele leucociturie- proces inflamator al tractului urinar, infectii acute.
Celulele epiteliale -descuamarea epiteliilor
Cilindrii urinari
Sediment neorganizat:
Substante anorganice – Cristaluria- litiaza urinara.
Studiul cantitativ al elementelor figurate si al cilindrilor din urina
~Metoda Hamburger- alimente solide, urina concentrata dimineata, se centifugheaza 2000/ turatii
timp de 5 minute
Valori normale:
hematii = 0-100 (maxim 1000)
leucocite = 0-500 (maxim 2000)
cilindrii = 0-7
~Metoda Addis: se determina numarul de elemente din urina de 24 h.
Valori normale:
hematii = 60.000/24 h (0-1.000.000)
leucocite = 320.000/24 h (30.000-1.800.000)
cilindri = 1000/24 h (0-4.000)

21. Investigarea tulburarilor functiei renale: examenul urinii – examenul biochimic al urinii
(proteinuria, glucozuria) – tehnici, valori normale si variatii patologice.

a. Proteinuria, <150 mg/24 h

Clasificarea proteinuriei:
1. In raport cu durata:
- Tranzitorie
- Constanta
2. In raport cu cantitatea:
- Usoare < 1 g/24 ore (efort fizic)
- Medii, 1-3 g/24 h (ATS, HTA)
Page 11 of 15
 - Severe, >3,5 g/24 h (sindrom nefrotic)
3. In raport cu selectivitatea:
- Selectiv
- Neselective
b. Glucozuria. <300 mg/24 h
- Tranzitorii
- Permanente
-
Determinarea calitativa a glucozei
Reactia Benedict. Tehnica: intr-o eprubeta se introduc 5 ml reactiv Benedict plus 5 picaturi urina.
Se fierbe eprubeta timp de 5
c. pH-ul urinar. 4,7-8 (6).
d. Osmolaritatea urinii. 500-1400 mOsm/l
e. Cetonuria – prezenta de corpi cetonici in urina (15-30 mg/24 h)
f. Lipiduria: 10 mg lipide/24 h,

22. Teste screening de investigare a tulburarilor metabolismului lipidic – tehnici, valori

normale si variatii patologice.

1. Determinarea colesterolului total

Valori normale: 180-200 mg/dl.
Hipercolesterolemiile- boli ereditare sau dobandite (obezitate, sindrom nefrotic, ateroscleroza,
icter obstructiv).
Hipocolesterolemia- malabsorbtii intestinale, disglobulinemii, insuficiente hepato-celulare, neoplazii.
2. Determinarea trigliceridelor
Valorile normale: 40-150 mg/dl
Hipetrigliceridemia- hiperlipoproteinemii, diabet zaharat, consum crescut de grasimi, alcool
3. Determinarea HDL-colesterolului
Valori normale: 30-75 mg/dl.
Nivele joase de HDL- obezitate, DZ, fumat
Nivele crescute de HDL- crestere a longevitatii.

23. Teste analitice de investigare a tulburarilor metabolismului lipidic – tehnici, valori

normale si variatii patologice.

1. Calcularea LDL-colesterolului
Valorile normale: <130 mg/dl.
2. Inspectia aspectului plasmei
3. Calcularea indicelui aterogen
LDL crescut: risc pentru bolile coronariene ischemice.
HDL scazut: factor de risc independent pentru bolile coronariene ischemice.
Hipertrigliceridemia usoara si severa
“DLP aterogena”

Page 12 of 15
 24. Investigarea tulburarilor aparatului cardio-vascular prin
electrocardiografie – afectiuni cardiace cu expresie electrocardiografica.

Modificari atriale: Hipertrofii atriale,tulburari de conducere intraatriale

Modificari ventriculare: amplitudini anormale, hipertrofii ventriculare

25. Metode de explorare a vaselor sangvine: artere, vene, capilare.

Tensiunea arteriala (TA) – presiunea exercitata de sange asupra peretilor vaselor

Metoda indirecta (Riva-Rocci-Korotkoff)

Tehnica: aplicarea mansetei golita total de aer la plica cotunui, punem stetoscopul, introducem aer in
manseta cu 30 mm Hg dupa ce nu mai auzim bataile
Dupa datele OMS la adulti exista urmatoarele criterii de incadrare:
- Normotensivi: 140/90 mm Hg
- Hipertensiune la limita: 140-160/90-95 mm Hg
- Hipertensivi: 160/95 mm Hg.

26. Investigarea tulburarilor functiei digestive: metode de explorare a

stomacului.

Explorarea functiei secretorii a stomacului

Recoltarea secretiei gastrice se realizeaza prin tubaj gastric.
Dimineata, pe nemancate, sonda Einhorn (nazal sau bucal), se aspira suc gastric cu seringa manual.
din 15 in 15 minute, timp de 1-2 ore, notand fiecare proba.

Explorarea functiei motorii a stomacului

a. Reziduul gastric à jeune. reziduului gastric <100 ml.
b. Examenul radiologic al stomacului pe gol sau cu substanta de contrast, indicatii asupra
sediului, dimensiunii si aspectului leziunii.
c. Endoscopia gastrica si biopsia endogastrica. Permite vizualizarea directa a mucoasei
gastrice
d. Examinarea cu radioizotopi. Pranzurile marcate cu radioizotopi
e. Echografie gastrica. vizualizarea contractiilor gastrice

Explorarea imunologica in bolile stomacului

Are valoare practica in gastrita atrofica si cancerul gastric, se gasesc Ac

Page 13 of 15
 27. Investigarea tulburarilor functiei digestive: metode de explorare a
intestinului.

Explorarea sucului duodenal si intestinal. sondajului duodenal si jejunal.

- Examenul macroscopic normal este clar, galbui, siropos
- Examenul microscopic celulelor epiteliale descuamate, a leucocitelor, paraziti.
- Examenul biochimic pH 8,3, proteine, enzime, saruri biliare.
- Examenul bacteriologic se face prin recoltarea prin aspiratie in mod steril si insamantare
rapida in mediul de cultura.

Examenul coprologic.
Examenul macroscopic urmareste:
- Cantitatea- 100-250 g materii fecale in 1-2 scaune.
- Aspectul – normal este omegen
- Consistenta- pastoasa, semipastoasa, dura, moale, lichida sau semilichida.
- Culoarea –cafeniu-bruna
- Mirosul – fetid
Explorarea motilitatii intestinale se face cu ajutorul sondelor Miller Abbott
Tuseul rectal
Examene endoscopice (duodenoscopia, colonofibroscopia, sigmoidoscopia, rectoscopia)
Examenul radiologic
Biopsia intestinului subtire:
Explorarea imunologica a colonului, rectocolita hemoragica, boala Crohn si cancer

28. Investigarea tulburarilor functiei digestive: metode de explorare a

pancreasului.

Teste de explorare a capacitatii secretorii -nivelul enzimelor pancreatice

a. Testul de stimulare cu secretina
Bicarbonati, evidentiaza: tumori,pancreatita cronica
Valori normale:
- Volumul sucului pancreatic: minim 2 ml/kgcorp
- Concentratia maxima de bicarbonati: 80-90 mEq/l
- Concentratia in amilaza: 6 u/kilocorp.
b. Testul de stimulare combinat cu secretina si pancreozimina. o mai buna evaluare a functiei
secretorii pancreatice.

Explorarea maldigestiei

Page 14 of 15
 a. Investigarea digestiei grasimilor. Lipide marcate radioactiv
b. Investigarea digestiei proteinelor proteinelor marcate radioactiv.
c. Investigarea digestiei amidonului toleranta la amidon care va fi precedat de testul
tolerantei la glucoza (excluderea DZ)
d. Examene coprologice:

29. Investigarea tulburarilor functiei digestive: metode de explorare a

ficatului.

I. Teste de investigare a sindromului de hiperactivitate mezenchimala-

hiperreactivitatea celulelor Kupffer
a. Electroforeza proteinelor, se apreciaza gamaglobulinelor si serumalbuminele
b. Imunoelectroforeza se apreciaza fractiuniile proteice.
c. Imunodifuzia radiala prezenta Ig A
d. Teste de labilitate serica.
e. Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)

II. Explorarea morfologica a ficatului - Cu ajutorul endoscopiei si al biopsiei hepatice.

III. Explorari vasculare in hepatopatii -investigatii radiologice vasculare in sitemul port

(arteriografia hepatica, splenoportografia) evidentiaza procese morfopatologice
intrahepatice

IV. Ecografia si ectomografia in hepatopatii- Permit obtinerea de imagini ultrasonice utile

V. Explorarea radilogica a sistemului hepato-biliar

a. Radiografia pe golVizualizeaza unele deformari, prezenta calcificarilor
b. Colecistografia orala - Aprecierea contractiei veziculare
c. Colangiocolecistografia orala- cu substanta de contrast

Page 15 of 15