Patologie Degenerativa Discala Si Vertebralappt PDF Free

Introducere in
Neuroimagistica
COLOANA VERTEBRALA
I
DISTRIBUTIA PATOLOGIEI IN
RAPORT CU COMPARTIMENTUL DE
ORIGINE
• Patologie extradurala
• Patologie subdurala (intradurala extramedulara)
• Patologie intramedulara
INTRODUCERE
• Este cunoscut ca exista multiple conditii patologice cu substrat:
- degenerativ
- tumoral
- infectios
- traumatic
- vascular
care se pot dezvolta la nivelul structurilor vertebrale si sa produca
compresia cordonului medular/a radacinilor nervoase, cu aparitia
unor deficite neurologice segmentare, motorii, senzitive, tetra
paraplegii, tulburari sfincteriene
• In acest context, in lucrarea de fata ne propunem sa prezentam

aportul si valoarea investigatiilor radio-imagistice, in special a IRM,
in detectia si caracterizarea leziunilor medulare sau radiculare
Clasificarea leziunilor spinale
• Obiectivul primar al examinarii IRM este detectia leziunii raspunzatoare de
compresia medulara si localizarea acesteia in unul dintre compartimentele vertebrale
Extradurale Intradurale Intradurale

Cordon Dura Extramedulare Intramedulare
Medular
Compartimentele vertebrale
• Compartimentul extradural
Leziunile extradurale sunt localizate

in afara sacului dural si pot avea origine
- in maduva osoasă vertebrala T5
- spatiul epidural T5
- tesuturile moi paraspinale
- extinse din sp extravertebral
adiacent
Semiologie IRM: Compresie medulara

- dura şi maduva spinării sunt anterioara (limfom
non-hodgkinian)
deplasate de catre masele
extradurale, spatiul subarahnoidian
este comprimat si asociaza
Compresie pe fata
modificari de semnal la nivelul posterioara a cordonului
corpului, spatiului epidural si discului medular (metastaza cu
infiltrare epidurala
vertebral. posterioara)
Compartimentul extradural
Semnul “CORTINEI”
 Se refera la leziunile cu crestere lenta care
ocupa spatiul epidural anterior si semnifica Colectie in spatiul epidural
respectarea liniei mediane a acestuia, cu
largirea laterala progresiva (asemanator
cortinelor deschise din salile de teatru)
 Recunoaşterea prezenţei sau absenţei
semnului "cortinei" este utilă în diferentierea
leziunilor ocupatoare de spaţiu epidural anterior
Infiltratia spatiului epidural
de cele subdurale, cu implicatii terapeutice.
 Infiltratiile carcinomatoase epidurale pure
beneficiaza de radioterapie, in timp ce infiltratiile
subdurale (leptomeningeale) necesita
administrarea chimioterapiei intratecale.
Leziune in spatiul subdural

Compartimentul intradural
extramedular
• Leziunile sunt localizate in interiorul sacului dural
dar in afara maduvei spinării
- radacinile nervoase, leptomeninge,
• Semiologie IRM T6
- maduva spinării este deplasata opus leziunii;
- spatiul subarahnoidian ipsilateral creste cu
volumul formatiunii
• Exemple:
- tumori ale invelisului nervos, meningioame,
metastaze leptomeningeale
7
Compartimentul intramedular
• Leziunile se dezvolta din

parenchimul medular
• Semiologie IRM
- o tumora intramedulara
determina largirea maduvei si
diminuarea spatiilor
subarahnoidiene in toate
planurile.
T1TSE , T2 TSE sag.+ T1 TSE iv

Astrocitom medular
T12
- Leziunile compresive medular se pot

extinde dintr-un compartiment in altul
- Exemple - tumori ale invelisului nervos
- tumori extravertebrale
T1SE+CONTRAST
Histiocitom malign cu invazia structurilor vertebrale postero-laterale si a

canalului rahidian cu infiltratia cordonului medular
CONSIDERATII GENERALE
Compresiunile medulare se manifesta clinic printr-un triplu

sindrom:
- Un sindrom rahidian ce asociaza rigiditate si
durere.
- Un sindrom lezional radicular cu valoare
fundamentala in stabilirea localizarii tumorii : radiculalgii cu
topografie fixa, uni sau bilaterale in centura, exagerate de
tuse, stranut, rebele la antialgice, cu banda de anestezie sau
hiperestezie, acompaniata, in functie de dermatomer, de
amiotrofie, areflexie si de tulburari vasomotorii.
- Un sindrom sublezional, de tip paraplegic
progresiv, cu tulburari motorii, senzitive si sfincteriene
CONSIDERATII CLINICE
 Tulburarile motorii
- presupun initial doar dificultate la mers sau o claudicatie intermitenta,
sau
- mai tarziu, o tetra sau paraplegie spastica.
Hipertonia spastica, reflexele vii si semnul Babinski pozitiv sunt semne
de sindrom piramidal.
 Tulburarile senzitive
sunt de tipul durerilor si paresteziilor, fara teritoriu fix, si difera de
radiculalgii, la limita superioara indicand net nivelul superior al
compresiunii,iar semnele de automatism medular delimitand nivelul
inferior al afectarii medulare.
 Tulburarile sfincteriene sunt predominant urinare de tipul
intarzierii mictiunilor pana la mictiuni frecvente si imperioase.
Aspectul clinic in raport cu localizarea leziunii
compresive la nivelul cordonului medular
• Compresiunile medulare anterioare

- se manifesta prin tulburari motorii
• Compresiunile medulare posterioare
- se manifesta prin afectarea sensibilitatii profunde si un
sindrom ataxic
• Compresiunile medulare laterale
- se manifesta prin sindrom Brown Sequard, cu un sindrom
piramidal unilateral, tulburari ale sensibilitatii profunde de partea
leziunii cu asocierea contralateral a afectarii sensibilitatii
superficiale.
EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI
COLOANEI VERTEBRALE
PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI
COLOANEI VERTEBRALE
•IRM este examenul de prima intentie in patologia coloanei
vertebrale
•Evidentiaza structurile extradurale totdeauna limitate spre interior de
dura-mater
•Precizeaza severitatea fenomenelor compresive pe structurile
subdurale si medulare, modificările asociate ale vertebrelor si partilor
moi paravertebrale
EXPLORAREA PATOLOGIEI
COLOANEI VERTEBRALE
Leziuni degenerative
Metastaze vertebrale
Traumatisme
Leziuni infectioase
Tumori vertebrale primitive
LEZIUNI DEGENERATIVE
Metode de explorare
RADIOGRAFIA
•Este cea mai accesibila tehnica de evidentiere a modificarilor
degenerative.
•Exclude alte cauze (infectioase, neoplazice sau traumatice).
•Reducerea in inaltime a spatiului intervertebral, fenomenul de
vacuum discal si asocierea osteofitelor sunt consecintele degenerarii
discului.
•NB! Un disc poate fi degenerat fara sa fie herniat si invers, o
hernie poate apare pe un disc radiografic sanatos.
CT
•Are inca un rol in practica curenta de evaluare a pacientilor cu
sciatica sau cruralgie.
Metode de explorare
REZONANTA MAGNETICA
•Este metoda imagistica care ofera cele mai multe informatii in
studiul coloanei vertebrale.
•Evidentiaza modificarile morfologice ale discului (modificari

degenerative, hernia de disc), ale articulatiilor si ligamentelor.
•Exclude afectiunile non-discale sau non-degenerative, care pot

mima clinic boala degenerativa.
•Poate explica unele discrepante intre aspectul clinic si radiologic

cand CT-ul este neconcludent.
La nivelul coloanei, modificarile degenerative articulare apar în

trei „articulatii”:
· La nivelul articulatiei intervertebrale (discului intervertebral)
· In articulatiile uncovertebrale (in cazul coloanei cervicale)
· Pe fatetele articulare ale articulatiilor mici

MODIFICARI COMUNE
1. Modificari artrozice; osteofitoza hipertrofica
2. Modificari ligamentare
3. Modificari ale platourilor vertebrale
4. Modificari discale
5. Stenoza canalului rahidian
6. Spondilolistezis
MODIFICARI ARTROZICE
Articulatiile coloanei vertebrale pot suferi, ca orice articulatie, modificari de
ARTRITA sau ARTROZE.
Coloana vertebrala, organ cu structura complexa, poate prezenta

modificari inflamatorii si degenerative atat la nivelul discurilor
intervertebrale (intersomatice) si pe suprafetele osoase vecine, deci leziuni
situate anterior, cat si la nivelul articulatiilor interapofizare, interspinoase si
a ligamentelor vertebrale, deci leziuni posterioare.
Procesele artrozice intervertebrale sunt consecinta, pe de o parte a

pozitiei de ortostatism si a presiunilor ce se exercita asupra discului
intervertebral in timpul efortului fizic sau la inclinarea coloanei vertebrale,
iar pe de alta parte, a proceselor degenerative proprii discului.
Formarea osteofitelor
Pana la varsta de 25 ani, nucleul pulpos are forma sferica si un
continut bogat in apa, ceea ce face posibila distribuirea egala a presiunilor
exercitate asupra lui.
Nucleul pulpos,
pulpos prin mobilitatea sa, are rolul de amortizare a
socurilor, mobilitate care este limitata ventral de ligamentul longitudinal
anterior, iar dorsal de ligamentul longitudinal posterior.
Elasticitatea normala a discului intervertebral este conditionata de continutul

sau bogat in apa.
In cursul vietii, continutul in apa scade treptat, ceea ce favorizeaza

dezvoltarea leziunilor degenerative. Prin deshidratare,
deshidratare nucleul pulpos se
altereaza, se turteste si se fragmenteaza intrucat intervin procese de
depolarizare ale acidului condroitin-sulfuric ce se desfasoara treptat.
Formarea osteofitelor
Fortele exercitate orizontal destind si forteaza
inelul fibros marginal si insertiile acestuia si ale
ligamentelor intervertebrale, astfel ca in inelul
fibros apar fisuri.
fisuri
Inelul fibros lezat bombeaza in afara si intinde

ligamentele intervertebrale.
La nivelul insertiei ligamentului se produc rupturi

cu mici hemoragii, mediu favorabil instalarii
procesului local de osteogeneza, care explica
formarea osteofitelor.
ARTROZE VERTEBRALE
ASPECT RADIOLOGIC:
- artrozele vertebrale prezinta elemente comune tuturor
segmentelor coloanei vertebrale si ele imbraca aspecte
diferite, dupa cum intereseaza spatiul intervertebral,
intervertebral
corpurile vertebrale sau articulatiile posterioare.
posterioare
Informatiile obtinute cu ajutorul examenului radiologic pentru evidentierea leziunilor

degenerative incipiente sunt exacte atunci cand efectum radiografii in ortostatism,
adica in pozitie functionala.
Incidenta de fata, in ortostatism,
ortostatism trebuie completata cu radiografii laterale, in flexie
si extensie,
extensie exectuate pe filme de dimensiuni mari.
-cea mai usoara presarea a discului intervertebral este vizibila pe radiografia in
ortostatism si aprecierea trebuie facuta prin comparatie cu discul vertebral supraiacent.
- Ingustarea poate fi globala,
globala cu pastrarea paralelismului dintre suprafetele discale
care delimiteaza spatiul sau poate fi o pensare partiala,
partiala localizata in partea lui
laterala, anterioara sau posterioara. Pensarile partiale antreneaza, in functie de
localizare, o deviere a axului coloanei vertebrale, asa cum observam in scolioza, cifoza
sau lordoza.
ARTROZE VERTEBRALE
SUPRAFETELE DISCALE sunt, in general, condensate, uneori cu contur
neregulat, rar deformate, iar alteori pot prezenta o concavitate accentuata.
STRUCTURA CORPILOR VERTEBRALI prezinta aspect radiologic in limite

normale sau putem observa o demineralizare difuza.
MARGINILE CORPILOR VERTEBRALI se deformeaza prin aparitia de

formatiuni osteofitice de diverse dimensiuni. Uneori, osteofitele se unesc
constituind punti intervertebrale laterale sau anterioare, dispuse intre doua
sau mai multe corpuri vertebrale.
Osteofitele pot aparea la nivelul vertebrelor fara sa fie insotite de modificari

ale discurilor intervertebrale. Prezenta osteofitelor nu este insotita de
simptomatologie clinica atunci cand ele sunt situate in partea anterioara si
laterala a corpurilor vertebrale. In schimb, osteofitele posterioare care
ingusteaza gaura de conjugare si comprima radacinile nervoase au
intotdeauna expresie clinica. Osteofitele posterioare sunt mai rar intalnite si
prezinta dimensiuni mai mici.
ARTROZE VERTEBRALE
„ Fenomenul de vid” sau „vacuum discal” – este vizibil pe radiografii
executate in incidenta laterala/de fata si se prezinta sub forma unei zone
clare, dispusa orizontal, in interiorul discului intervertebral, in teritoriul inelului
fibros. Uneori devine vizibil doar pe radiografiile functionale.
ARTROZE VERTEBRALE
ARTICULATIILE INTERAPOFIZARE nu sunt afectate intotdeauna in

procesul artrozic intervertebral. Cand si aceste articulatii sunt interesate,
procesul poarta numele de SPONDILARTROZA.
SPONDILARTROZA
Pentru evidentierea articulatiilor interapofizare sunt necesare, in afara

radiografiilor de fata si radiografii in incidente suplimenatre, de ¾. Pot fi
evidentiate acelasi modificari: ingustarea spatiului articular,
articular deformarea
apofizelor, condensarea contururilor si osteofite.
Modificarile de artroza interapofizara apar mai tarziu decat osteofitele; sunt

mai frecvente dupa 40 de ani.
ARTROZA VERTEBRALA
Osteoartrita procese articulare=Spondilartroza
Grad 0 – Spatiu articular interapofizare
normal (2-4 mm)
Grad 1 – usoara ingustare a sp
interapofizar (< 2mm) si/sau mici osteofite
si/sau hipertrofia proceselor articulare
Grad 2 – ingustarea sp interapofizar si/sau
osteofitoza moderata si/sau hipertrofie
moderata a proceselor articulare si/sau
eroziuni osoase subarticulare
Grad 3 - ingustarea sp interapofizar si/sau
osteofitoza importanta si/sau hipertrofie
severa a proceselor articulare si/sau
eroziuni osoase subarticulare importante
si/sau chiste subcondrale.
ARTROZE VERTEBRALE
Osteofitoza proces articular superior L5...stenoza foraminala si compresie
radiculara; minima acumulare fluida la nivelul artic posterioare L4-L5 si L5-S1.
SPONDILARTROZA LOMBARA
Modificari osoase subcondrale la
nivelul fatetelor articulare
posterioare bilateral (stg >>> dr).
- hipertrofie
- osteoscleroza
- ingustarea spatiului articular
- osteofite
- eroziuni osoase subarticulare
(sageti albe)
Chist juxtafatetar – chist

degenerativ ce ia nastere de
la nivelul fatetelor articulare
degenerate
- Spondilolistezis L5-S1 gr 1
- Protruzie discala L4-L5
- mic chist juxtafatetar L4-L5
stanga ce oblitereaza recesul
lateral
La 1 an dupa: stenoza de
canal si compresie sac dural
prin marirea importanta in
dimensiuni a chistului
juxtafatetar; se observa
comunicarea cu spatiul
interapofizar stang.
ARTROZE VERTEBRALE
- Modificarile degenerative prezente la nivelul ligamentelor galbene sunt

frecvent observate IRM. Radiologic cel mai frecvent pot fi observate
calcificari in ligamentul interspinos.
- Leziunile interapofizare de tip artrozic pot fi intalnite izolat, in modificarile

de ax si torsiune ale coloanei vertebrale:
- in scolioze, artrozele se dezvolta in partea concavitatii, in timp ce
articulatiile mici, simetrice de pe fata convexa, raman indemne;
- in cifoza, artroza interapofizara este cauza de durere, dar se evidentiaza
mai greu
- in blocurile vertebrale si in cazul aplicarii de grefoane, aparitia artrozelor
este determinata de imobilizarile de lunga durata care duc la retractia
tesutului capsulei, cu transformare fibroasa si anchiloza osoasa.
ARTROZE VERTEBRALE
- SPONDILOZA este o afectiune cronica, cu evolutie lenta, care poate

afecta oricare dintre segmentele coloanei vertebrale.
LOCALIZAREA pe coloana vertebrala:

- cervicala: intereseaza in special spatiile C5-C6 si C6-C7;
- toracala: spondiloza este mai frecventa pe segmentul mijlociu si inferior;
- lombara: pe segmentele T12-L1 si L4-L5, L5-S1.

Osteofitoza hipertrofica
•Apare pe marginile anterioară, laterală şi posterioară, ale platourilor

vertebrale
•Sunt mai bine evidentiate pe radiografie si CT, la examenul RM pot fi

subestimate.
•La nivelul coloanei cervicale inferioare sunt frecvente osteofitele

marginale posterioare, care pot induce compresie radiculo-medulara .
•Osteofitele posterioare sunt mai semnificative din punct de vedere

clinic decât cele anterioare datorită raportului strâns cu măduva spinării
şi rădăcinile nervoase.
Osteofitoza hipertrofica
Osteofit posterior toracal la T7 D.A, 65 ani
Compresie medulară T7-T8
T1TSE sag.
T2TSE sag.
FLAIR sag.
RM: -Osteofit posteroinferior la T7, compresiv mediolateral in T2TSE ax.

stanga pe sacul dural si pe maduva spinarii toracale.
Maduva spinarii la acest nivel prezinta o arie cu semnal
hiperintens T2 si FLAIR si semnal izointens T1
HIPEROSTOZA ANCHILOZANTA SENILA
– forma particulara de spondilopatie degenerativa, care cuprinde coloana
vertebrala in intregime,
intregime exceptand primele doua vertebre cervicale. A fost
descrisa de Forestier si Rothes-Querol in anul 1950.
Radiografic: apare caracteristica o prelungire osoasa continua care
uneste corpurile vertebrale in portiunea lor antero-laterala, cu predominanta
de partea dreapta. Se insoteste frecvent de cifoza toracala. Articulatiile
sacroiliace sunt indemne. Coloana vertebrala este rigida, dar indolora.
Afecteaza persoanele in varsta de 50-70 ani, cu predilectie pentru barbati, in
raport de 5:2 fata de femei.
Similar acestei entitati intalnite la varstnici se descrie o forma de spondiloza,

cu localizare lombara, observata la barbati tineri si numita HIPEROSTOZA
VERTEBRALA LOMBARA JUVENILA. JUVENILA Radiologic,
Radiologic coloana vertebrala
lombara prezinta in incidenta AP sindesmofite cu dimensiuni reduse la
inceput, dirijate vertical si care cu timpul iau aspect voluminos, alcatuind punti
osoase intervertebrale, cu baza larga de implantare pe fata laterala a corpului
vertebral. Aceste punti se constituie foarte rapid. Articulatiile sacro-iliace sunt
indemne.
HIPEROSTOZA ANCHILOZANTA
Maladie Forestier
Radiografie coloana cervicala de profil:
-Calcificare continua a ligamentelor perivertebrale de la nivel
antero-lateral
MALADIE FORESTIER
MALADIE FORESTIER
Pre-op CT Post-op CT
Maladie Forestier
Radiografie /CT col toracala (profil):
- Discartroza etajata cu o osificare
continua a ligamentului longitudinal
anterior.
Maladie Forestier
Radiografie jonctiune toraco-lombara de fata: Spondilartrita anchilozanta:
- mici osificari ligamentare ce amintesc de Radiografie jonctiune toraco-lombara 3/4:
sindesmofite; - sindesmofite ce pot mima o maladie
- punti osoase tipice supra- si subiacente. Forestier.
ARTROZA CERVICALA
Boala afecteaza femeile in mai mare masura decat barbatii (60% din cazuri), la femei
fiind incriminata, in special, instalarea menopauzei, iar la barbati microtraumatismele.
Frecventa leziunilor degenerative la nivelul coloanei cervicale este egala cu cea din
regiunea lombara.
CLINIC, spondiloza cervicala este, de obicei, asimptomatica. Cand leziunile sunt

avansate apar dureri cervicale, cervico-occipitale, care se complica frecvent cu
radiculalgie cervico-brahiala. Redoarea gatului si limitarea inclinarii laterale a capului
se asociaza durerilor.
Simptomatologia clinica este mai evidenta atunci cand leziunile degenerative
intereseaza apofizele unciforme, decat in cazul leziunilor localizate in partea
anterioara a coloanei cervicale.
Artrozele uncovertebrale comprima artera vertebrala si ramurile nervoase la trecerea

acestora prin gaurile de conjugare si determina acuze de tip vascular, ameteli,
pierderea echilibrului, tinitus si stari pseudoanginoase.
Interesarea gaurilor de conjugare si compresiunea radacinilor plexului brahial explica

simptomatologia clinica particulara de nevralgie cervicobrahiala si instalarea
sindromului Barre-Lieou (cefalee, vertij, manifestari auriculare si vizuale).
ARTROZA CERVICALA
RADIOLOGIC, leziunile degenerative cervicale determina modificari de ARTROZA
INTERVERTEBRALA si de ARTROZA UNCOVERTEBRALA. Sunt necesare pentru
evidentierea acestor modificari radiografii in incidenta AP, LL si oblica.
ARTROZA INTERVERTEBRALA intereseaza mai frecvent discul intervertebral C5-C6,
care poate fi afectat singur, au modificarile se pot extinde in tot segmentul cervical
inferior.
MODIFICARILE RADIOLOGICE sunt mai bine
reprezentate pe radiografiile executate in
incidente laterale care arata:
-diminuarea inaltimii discului intervertebral a carui
directie se poate modifica luand aspect in forma de
S,
- condensarea suprafetelor discale adiacente,
- osteofite, mai evidente in unghiurile verebrale
antero-inferioare.
Imaginea radiografica de fata arata:

- pensarea spatiului intervertebral,
- condensarea platourilor si neregularitatea
conturului lateral al vertebrei.
ARTROZA CERVICALA
ARTROZA
UNCOVERTEBRALA –
vizibila pe radiografiile in
incidenta de fata si in
incidente oblice 3/4.
RADIOLOGIC:
-efilarea apofizelor unciforme, in mod treptat prelungite prin modificari osteofitice,
care dau apofizelor aspect hipertrofic. Structura lor este densa.
- in gaurile de conjugare, bine vizibile pe radiografia in incidente oblice, proemina din
conturul anterior, osteofite dezvoltate pe linia suprafetelor articulare, apofiza
articulara marita si deformata se proiecteaza pe ovalul gaurii de conjugare, pe care o
ingusteaza. Osteofitele dezvoltate la nivelul apofizei articulare posterioare se pot
asocia cu neoformatii osteofitice dezvoltate pe apofiza unciforma, contribuind astfel
la ingustarea gaurii de conjugare.
Leziunile degenerative avansate ale articulatiilor intervertebrale pot favoriza aparitia

dislocarilor vertebrale.
ARTROZA CERVICALA
ARTROZA INTERAPOFIZARA este mai frecventa dupa 50 ani. Ea se
asociaza, in mod obisnuit, cu leziuni de spondiloza vertebrala. Se intalneste la
persoane cu hiperlordoza cervicala si cuprinde mai des primele trei sau patru
vertebre cervicale, C3-C4 si C4-C5.
RADIOGRAFIC:
- diminuarea interliniei articulare,
- condensarea contururilor apofizare
- hipertrofia masivului articular, determinata de prezenta formatiunilor osteofitice.
Osteofitele apar evidente, in acest caz, pe radiografii in incidente oblice, dispuse
pe conturul posterior al gaurii de conjugare. De fata, conturul lateral armonios
trasat al maselor laterale devine neregulat.
Hiperloroza cervicala corespunzatoare unei cifoze poate favoriza aparitia

artrozei cervicale interapofizare. La fel, curburile cervicale laterale care apar
pentru a compensa o scolioza toracala. Ele se manifesta atat prin leziuni discale
si interapofizare, cat si prin dezechilibrul musculaturii cervicale.
ARTROZA CERVICALA
Nevralgie cervico-brahiala prin compresie radiculara

ARTROZA CERVICALA
Stenoza poate interesa artera vertebrala

ARTROZA CERVICALA
Artroza cervicala difuza cu rectitudine coloana cervicala,

rigiditate si nevralgie cervico-brahiala
ARTROZA CERVICALA
Canal rahidian cervical normal Stenoza canal

rahidian cervical
ARTROZA CERVICALA
Artroza intersomatica C5-C6 cu pensare discala importanta, osteoscleroza

subcondrala la nivelul platourilor vertebrale, osteofite anterioare si posterioare.
Uncartroza se traduce, pe incidenta de profil, printr-o linie radiotransparenta
orizontala si sinuoasa datorata unei hipertrofii a procesului uncinat. Ingustarea gaurii
de conjugare a gaurilor de conjugare C5-C6 bilateral.
ARTROZA CERVICALA
ARTROZA CERVICALA
ARTROZA CERVICALA
Hernie disco-osteofitica
sau hernie “dura”.
A. Sectiune axiala CT la nivel
C6-C7: osteofite posterioare
stanga si uncale voluminoase.
B. IRM secventa T2 EG: osteofit

in hiposemnal.
C. Reconstructie CT parasagital
stanga la nivel C6-C7;
D. IRM secventa T1 EG unde se

individualizeaza osteofitele de
materialul discal.
ARTROZA CERVICALA
Discartroza cu hernie “dura” si uncartroza.

A. CT: sectiuni axiale in fereastra de os - ce trec prin discul C5-C6. Stenoza foraminala
bilaterala prin hiperofie artrozica a procesului uncinat; prezenta unei mici bule de aer
posterior dreapta de origine discala.
B. CT: sectiune axiala in fereastra de parti moi. Fenomen de “vid discal”. Osteofitoza
importanta (hernie “dura”) posterioara bilateral.
ARTROZA TORACALA
ARTROZA TORACALA – este mai putin frecventa decat cea cervicala si, de
aceea, mai putin studiata. Are localizare preferata partea mijlocie si inferioara a
acestei regiuni din coloana vertebrala.
CLINIC – marea majoritate sunt nedureroase, ele dezvoltandu-se prin involutie,

dupa varsta de 30 de ani. Femeile sunt mai des afectate si acuza mai frecvent
dorsalgii decat barbatii.
In afara artrozelor de involutie se intalnesc si artroze toracale dureroase, care sunt

determinate de cauze precise, cum sunt:
- leziunile vertebrale constituite la varsta tanara, cum sunt cele intalnite in maladia
Scheuermann; imbraca aspectul unei cifoze vertebrale rotunde, cu raza mare de
curbura, situata toracal inferior; neregularitatea suprafetelor discale, prezenta
nodulilor opaci intraspongiosi si deformarea cuneiforma a corpurilor vertebrale
precizeaza cauza aparitiei timpurii a artrozei dureroase;
- dezechilibre statice ale coloanei vertebrale, scolioze si cifoze, de diverse etiologii,
care conduc in final, la instalarea modificarilor degenerative si aparitia durerilor.
ARTROZA TORACALA
ASPECT RADIOLOGIC comun tuturor artrozelor: osteofitele sunt localizate
anterior si lateral si pot fi mai dezvoltate mai mult in dreapta decat in stanga, fapt
atribuit absentei pulsatiilor aortei descendente.
Spre deosebire de artrozele cervicale si lombare, cele toracale conduc foarte rar la
reducerea inaltimi discurilor intervertebrale, iar dislocarile vertebrale nu apar
niciodata.
Cifoza senila a varstei inaintate este putin dureroasa. Ea este, de obicei, o
asociere a osteoporozei si a leziunilor artrozice, care prezinta, in afara cifozei
rotunde, ingustari ale discurilor intervertebrale si osteofite marginale anterioare.
Durerea pare sa fie dat amai mult de osteoporoza decat de modificarile de
spondiloza.
Sindromul de spondiloza descris de Forestier la batrani si care intereseaza
coloana in intregime poate fi o cauza a dorsalgiilor.
Artrozele observate dupa maladia Schuermann se insotesc de dureri localizate mai

frecvent la limitele curburii, deoarece compensarea cifozei prin hiperlordoza
lombara suprasolicita zona compensatoare. De aici, regula ca radiografiile ce
urmeaza sa fie efectuate sa cuprinda zonele marginale ale curburii care prezinta
osteofite si nu zona de curbura maxima.
ARTROZA TORACALA
ARTROZA TORACALA
Radiografie de profil: pensari discale
etajate asociate unei osteoscleroze
subcondrale a platourilor vertebrale si
osteofitoza anterioara – semne de
artroza intersomatica cu evolutie
moderata.
Sechele maladie Scheuermann
A. Radiografie coloana toracala de profil.
B. IRM – Secventa T1 SE in plan sagital.
C. IRM – Secventa T2 SE in plan sagital.
Neregularitati foarte nete ale platourilor vertebrale insotite de mici hernii
intraspongioase. Modificarile predomina in etajul toracal inferior. Discrete
deborduri discale posterioare. Se observa modificarile post-operatorii pentru
o hernie toracala inalta.
Sechele toracale si lombare maladie Scheuermann
A. Radiografie coloana toracala de profil. Accentuare neta a cifozei toracale
fiziologice si pensare anterioara discala, aspect neregulat al platourilor si
hernii intraspongioase etajate.
B. Radiografie coloana lombara de profil la acelasi pacient. Sechele mai
putin evolutive predominant la nivelul primelor trei vertebre lombare ce se
manifesta prin discrete nerehularitati ale platourilor vertebrale si prezenta de
hernii intraspongioase.
ARTROZA LOMBARA
ARTROZA LOMBARA – afectiune a carei frecvenat creste cu varsta. Poate

interesa un singur spatiu intervertebral cand leziunea apare izolata sau poate fi
difuza. Discurile intervertebrale cel mai frecvent afectate sunt situate intre T12-L1,
L1-L2, L4-L5, L5-S1.
Multiplii factori favorizanti se adauga celor de ordin degenerativ:

- eforturile fizice deosebite
- tulburarile de statica prin devieri laterale ale coloanei vertebrale (scolioze,
hiperlordoze), cifoze
- inegalitatea membrelor inferioare
- afectiuni ale artciulatiilor coxofemurale si sacroiliace, ale genunchilor sau
gleznelor
- anomalii congenitale tranzitionale situate in regiunea lombo-sacrata (sacralizare,
lombalizare, spondiloliza, etc.)
ARTROZA LOMBARA
CLINIC, suferintele regiuni lombare inferioare se manifesta prin instabiliate,

dureri la flexie si extensie in regiunea sacrata si iliosacrata, scaderea mobilitatii si
contractura musculara dureroasa. Aceste simptome cedeaza in decubit.
Durerile accentuate de tuse, stranut sau defecatie, cu iradieri pe traiectul

sciaticului, sunt semne ale unei hernii de disc posterioare.
Simptomele de iritare a cozii e cal se manifesta prin tulburari la mictiune si

defecatie. Ele se pot agrava rapid si impun interventia chirurgicala de urgenta
pentru degajare.
ARTROZA LOMBARA
RADIOGRAFIC: hernia discala furnizeaza elemente radiologice putine si acestea
legate de statica (scolioza, rectitudine). Adeseori examenul radiologic este negativ.
Modificarile degenerative ale col vertebrale cel mai frecvent se traduc prin:
- diminuarea inaltimii discului intervertebral L4-L5 care poate fi uneori foarte
accentuata;
- modificari de condensare la nivelul suprafetelor adiacente ale vertebrelor L4-L5 si
L5-S1 si formatiuni osteofitice situate mai des la nivelul unghiurilor anterioare. Sunt
imagini de osteocondroza sau de discartroza. De altfel, discul intervertebral L5-S1
prezinta in mod normal, cea mai mare mobilitate si datorita solicitarilor lui crescute
este cel mai putin rezistent. Im urma acestor solicitari discul intervertebral L5-S1
ajunge treptat sa se deterioreze.
- modificari ale spatiului intervertebral L4-L5 (in mai mica masura ). Sunt modificari
soldate cu formarea de hernii in spongioasa corpurilor vertebrale adiacente si cu
hernii posterioare, spre canalul vertebral.
Examenul radiologic furnizeaza in afara modificarilor escrise, importante date de

ordin etiologic despre aspectul axului si existenta eventualelor anomalii vertebrale,
fapt pentru care trebuie executate radiografii in ortostatism sau functionale.
ARTROZA LOMBARA
Articulatiile mici intervertebrale pot fi afectate procese artrozice sau pot fi

respectate.
ARTROZA INTERAPOFIZARA POSTERIOARA a coloanei vertebrale lombare

intereseaza indeosebi ultimile doua articulatii, L4-L5 si L5-S1. Este intalnita mai ales
la femei peste 60 de ani, ca urmare a unei hiperlordoze aparute in urma relaxarii
peretelui abdominal, mai ales in caz de obezitate.
La nivelul apofizelor spinoase lombare pot fi evidentiate modificari radiologice de

artroza interspinoasa, descrise de Baastrup. Accentuarea lordozei lombare aduce
in contact apofizele spinoase cu formarea apozitii periostale in jur. Acestea, in urma
microtraumatismelor locale repetate determina transformari ale tesutului interspinos,
formarea de neoartroze.
Radiologic, pe radiografia de fata apofizele spinoase apar de aspect triunghiular
sau piriform, cu baza rotunjita sau concava, limita superioara fiind cel mai adesea
usor rotunjita. De profil, marginile apofizelor spinoase sunt neregulate, densificate si
in contact.
ARTROZA LOMBARA
Artroza lombara etajata
cu pensari discale,
osteoscleroza subcobdrala
la nivelul platourilor
vertebrale, osteofite
marginale anterioare si
laterale, vacuum discal si
calcificari discale,
anterolistezis L3-L4 si
retrolistezis L1-L2 si L2-L3.
Artroza interarticulara
posterioara asociata cu
osteoscleroza subcondrala,
pensari discale si osteofite
periarticulare.
ARTROZA LOMBARA
ARTROZA LOMBARA – Radiografie
coloana lombara de profil.
- Pensare discala importanta a
ultimilor doua spatii intersomatice
mobile asociate cu remanieri
degenerative la nivelul platourilor
vertebrale: osteoscleroza subcondrala
la nivelul platourilor vertebrale si
osteofitoza marginala anterioara si
posterioara.
- Vacuum discal de dimensiuni reduse

L3-L4.
- Pensare discala moderata la nivelul

discurilor L3-L4; L4-L5 si L5-S1.
- Artroza interarticulara posterioara.

ARTROZA LOMBARA
ARTROZA LOMBARA – Radiografie
coloana lombara de profil.
- Pensare discala importanta a
ultimilor doua spatii intersomatice
mobile asociate cu remanieri
degenerative la nivelul platourilor
vertebrale: osteoscleroza subcondrala
la nivelul platourilor vertebrale si
osteofitoza marginala anterioara si
posterioara.
- Vacuum discal de dimensiuni reduse

L3-L4.
- Pensare discala moderata la nivelul

discurilor L3-L4; L4-L5 si L5-S1.
- Artroza interarticulara posterioara.

MODIFICARI COMUNE
6. Spondilolistezis
Modificari ligamentare
• În RM, ligamentele normale se văd ca linii „intunecate" (absenta

semnalului)
•Diagnosticul calcificărilor ligamentare sau depozitelor osoase nu

poate fi susţinut prin RM. Este imperativă evaluarea radiografica si
examinarea CT.
•Sunt frecvente calcificarile si depozitele osoase, in ligamentele

longitudinale, in special cele posterioare (boala Japoneza).
•Osificarea ligamentului longitudinal posterior apare mai

frecvent in Japonia, unde afecteaza 2-4% din populatie, in general
persoane intre 60-70 de ani
•Reprezintă o formare heterotopică de os determinată de stressuri
mecanice repetate
•Este asociată cu hiperostoza scheletala difuza idiopatica (DISH)
•Osificarea poate fi continua sau segmentara si poate determina
compresia maduvei spinarii (in general stenoza canalului rahidian
apare cand diametrul antero-posterior <12 mm)
•Afecteaza cel mai frecvent nivelele C4-C6.
(A) Examenul CT axial postmielografic: ligament longitudinal posterior (LLP) mult

îngroşat şi osificat (p), cu compresia măduvei spinării.
(B) Imagine RM axială T2*: LLP calcificat şi îngroşat.
(C) Secţiune mediosagitală T13: LLP osificat, cu prezenţa unor zone cu semnal de
intensitate crescută, reprezentând măduva osoasă.
Boala Japoneza (aspect CT)
•Calcificare in ligamentul longitudinal posterior, datorata unei protruzii discale

posterioare mediane L4-L5 (boala Japoneza)
A. Radiografie coloana cervicala de profil.

B. CT cervical, reconstructie sagitala.
C. IRM – secventa in plan sagital ponderata T2.
Boala Japoneza : osificarea ligamentului longitudinal posterior de la C3 la
C5, fara anomalii de semnal intramedular. De notat, absenta puntilor
osoase de la nivelul portiunii anterioare a corpilor vertebrali.
Stenoza dobandita de canal rahidian C5-C6 prin

leziuni dobandite: osificarea ligamentelor galbene si a
ligamentului longitudinal posterior.
Stenoza dobandita de canal rahidian prin

osificarea ligamentului longitudinal posterior de
la C2 la C5 – ce se traduce printr-o opacitate
de tonalitate calcara situata retrocorporeal C2,
C3, C4, C5.
Hipertrofie si calcificari ale ligament galben; protruzii L4-L5 si L5-S1.

MODIFICARI COMUNE
6. Spondilolistezis
Modificari degenerative osoase
 Alterarea placii cartilaginoase care separa

inelul fibros de platoul vertebral
 Patogenie:
 dezvoltarea reactionala a tesutului de
granulatie
 raspuns vascular
 reactie osteogenica
Modificari ale platourilor vertebrale
CLASIFICAREA MODIC
TIP ASPECT RM MODIFICĂRI HISTOLOGICE
TIP I Hiposemnal T1 Apariţia de ţesut fibrovascular între trabeculele
(acut) Hipersemnal T2 osoase îngroşate. Modificările de tip I se
văd în degenerarea discală acută
TIP II Hipersemnal T1 Tesut lipomatos în platouri; trabecule osoase

(subacut) Izosemnal sau îngroşate. Aceasta este o evoluţie de la
discret m odificările de tip I (acute) la cele de tip II
hipersemnal T2. (cronice)
TIP III Hiposemnal T1 Modificări sclerotice în platouri . Scleroza se

(cronic) Hiposemnal T2 corelează cu schimbările sclerotice observate
radiografic.
T2TSE sag.
Hipersemnal T2TSE in platourile vertebrale
adiacente L4-L5
SPONDILODISCITA
T1TSE sag.
T2TSE sag.
T2TIRM sag. (STIR)
T2TIRM ax. (STIR)

-Corpurile vertebrale L4 şi L5 cu hiposemnal difuz T1, fără individualizarea discului
-Semnal heterogen crescut T2 la nivelul corpurilor, cu hipersemnal al discului
MODIFICARI COMUNE
1. Osteofitoza hipertrofica
6. Spondilolistezis
CLASIFICAREA LEZIUNILOR
DISCALE
 Congenitale/variante de dezvoltare
- Disc anormal congenital
- Modificari morfologice:
 adaptare la scolioza, spondilolistezis
 Degenerative
 Inflamatorii/ infectioase
COLOANA LOMBARA - semnal discal normal
T1 SAGITAL T2 SAGITAL
MODIFICARI DISCALE – LEZIUNI DEGENERATIVE
FIZIOPATOLOGIE
•Exista trei mecanisme patogenice ale degenerarilor

discului intervertebral:
• traumatismul
• incarcări repetate, ciclice ale discului, cu leziuni
ale fibrelor circumferentiale
• scaderea permeabilitatii platourilor vertebrale
care compromite functia fibroblastelor discale si a
condrocitelor.
•Toate cele trei determina reducerea inaltimii

discului.
LEZIUNI DEGENERATIVE – MODIFICARI DISCALE
Pierderea de semnal
•Pierderea de semnal a discului intervertebral in
secventa T2 este un semn precoce al bolii
degenerative a discului (deshidratare).
Pierderea de inaltime
•Modificarile degenerative ale discurilor conduc la
pierderea de inaltime a spatiilor intervertebrale.
•Ingustarea spatiilor intervertebrale este un semn
sigur de boala degenerativa discala. Este de obicei
uniforma.
 DEGENERARE
 “Spondiloza deformanta –afectiuni
degenerative”- afecteaza inelul fibros si
apofizele adiacente
 Osteocondroza intervertebrala –
afecteaza nucleul pulpos si platourile
corpurilor vertebrale
 Deshidratare
 Fibroza
 Reducerea in inaltime a discului
CLASIFICAREA GENERALA A
LEZIUNILOR DISCALE
1. Rupturi/fisuri inelare: - radiale

- concentrice
- transversale
2. Hernie de disc: - extravertebrala (protuzie, extruzie, sechestratie)
- intravertebrala: noduli Schmorl
3. Debord discal
 Fisuri ale inelului fibros

 Fisuri ale inelului fibros- separarea/
ruperea fibrelor
 Radiale, transverse, concentrice
 Nu implica prezenta unui traumatism
 Simptomatice si/sau asimptomatice
Fisura a inelului fibros
Fisuri (rupturi) ale inelului fibros
 Cu varsta continutul in apa si proteoglican scade
 Discul pierde elsticitatea si devine fibros
 Apar fisuri si rupturi ale inelului fibros
 Imagini T1,T2
Rupturi inelare -3 tipuri:

 Concentrice - leziuni circumferentiale
 Rupturi tranversale
 Rupturi radiale
Fisura inelara concentrica
Fisura inelare transverse
 Periferice
 Rupturi orizontale ale fibrelor SHARPEY
 Langa insertia pediculului apofizar

Ruptura inel fibros L5-S1-periferica- hipersemnal T2
Fisura inelare radiale
 Tranfixiante, adanci, conexeaza nucleul pulpos de

marginea discului
 Predispun la hernierea nucleului pulpos
 Nuclear trail sign
CLASIFICAREA MODIC
 Descrie modificarile care apar la nivelul platourilor vertebrale in
cazul afectiunilor degenerative spinale.
TIP ASPECT RM MODIFICĂRI HISTOLOGICE
TIP I Hiposemnal T1 Apariţia de ţesut fibrovascular între trabeculele
(acut) Hipersemnal T2 osoase îngroşate. Modificările de tip I se
văd în degenerarea discală acută
TIP II Hipersemnal T1 Tesut lipomatos în platouri; trabecule osoase

(subacut) Izosemnal sau îngroşate. Aceasta este o evoluţie de la
discret modificările de tip I (acute) la cele de tip II
hipersemnal T2. (cronice)
TIP III Hiposemnal T1 Modificări sclerotice în platouri. Scleroza se

(cronic) Hiposemnal T2 corelează cu schimbările sclerotice observate
CLASIFICAREA MODIC
Modificari Semnal T1 Semnal T2

MODIC
Tip 1 Hiposemnal Hipersemnal
Tip 2 Hipersemnal Hipersemnal
Hiposemnal
Tip 3 Hiposemnal
MODIC 1
T1 sag STIR sag

L.V. (sex M ,33 ani) examinare IRM 18.06.2009
MODIC 2
T1 sag T2 sag
C.N. (sex M, 62 ani) examinare IRM 26.05.2009
DEPLASARI DISCALE/ HERNIE DE DISC
CONSIDERATII GENERALE
• Hernia de disc, cunoscuta si sub
numele de ruptura a discului
intervertebral, este o afectiune prin
care o parte din discul intervertebral
apasa elementele anatomice din
canalul spinal (radacinile nervoase
si maduva spinarii).
• Acest lucru se intampla atunci cand

inelul fibros care mentine discul pe
loc se rupe, permitand nucleului
central sa alunece in afara.
Rezultatul este hernierea nucleului
pulpos in canalul spinal.
Etiologie – factori de risc:

• Adulti tineri activi fizic, munca, sport
• Obezitate, sedentarism,
• Docheri, directori si tractoristi
• Vibratii excesive
• Malformatii congenitale col.vertebrale
• Tutunul-oxigenare-degenerare
• Genetic-familii de HDL
Simptomatologie:
• Functie de localizare - dermatoame
• Durere-moderata, intensa, lancinanta
• Durere cervicala
• Durere toracala
• Durere lombara, fese, coapsa, gamba, picior
• Nevralgie cervico-brahiala, sciatica (n.sciatic,n.femural)
• Caracterele durerii: unilaterala, continua, antalgica,
migreaza, se periferizeaza, se accentueaza la ras, tuse
• Amamneza: context fizic, efort, trauma
INVESTIGATII IMAGISTICE
• Radiografie plana: 2-4 incidente
• Mielografia
• Mielo-CT si Mielo-RM
• CT multislice - sensibilitate scazuta
• Imagistica prin rezonanta magnetica
(IRM) - sensibilitate mare
• Discografia-controversata,dureroasa
MANAGEMENTUL INVESTIGATIILOR IMAGISTICE:

• Rx: initial, rapid, ecomomic, orientativ
• CT: modificari osoase
• IRM: modificarile tesuturilor moi
• Mielografia: Rx, CT, IRM - detecteaza
compresiunile pe structurile neurale
• Discografia: starea discului
HERNIE DE DISC LOMBARA
•Aproape toate herniile de disc lombare survin la nivel L4- L5 şi L5-S1

şi sunt centrale sau discret excentrice ca localizare
•Hernierea unui disc implică ruperea inelului fibros (cu protruzie sau
extruzie posterioară a nucleului pulpos), care este susţinut de un
ligament longitudinal posterior intact (subligamentară)
•Discurile herniate central sau discret excentric afectează rădăcinile
care părăsesc găurile de conjugare la nivelul imediat inferior
•Hernieri la distanţă şi extraforaminale reprezintă 1-11% din toate
herniile de disc lombare
•Majoritatea herniilor laterale de disc la distanţă survin la nivelul L2- L3
şi L3-L4
•Unele hernii de disc laterale pot determina eroziune osoasă
Hernia de disc apare ca o masă anterioară sau anterolaterală

extradurala intrarahidiana, care amprentează sau comprimă rădăcinile
nervoase sau maduva.
•Studiul RM trebuie să includă:

• T1 sagital
• T2 sau T2* sagital
• Secţiuni axiale subţiri (T2 sau T2*) de 3-4 mm
•Imaginile axiale sunt necesare pentru a ilustra lateralizarea discului

herniat şi extensia în gaura de conjugare.
•Substanţa de contrast (Gd) de obicei nu este necesară pentru

diagnosticul herniei de disc, dar poate fi utilă pentru a demonstra
congestia venelor epidurale sau încărcarea ligamentelor inflamate.
•Semnele RM de hernie de disc sunt identice cu cele descrise CT :

• protruzia focala discala,
• amprentarea sacului tecal,
• amputarea radacinii nervoase,
• stergerea grasimii epidurale.
•Intensitatea semnalului herniei de disc este de obicei identica cu

aceea a discului original.
•Hernia de disc poate fi centrala, paramediana (cea mai comuna),

intraforaminala si extraforaminala.
•RM este superior CT in evidentierea fragmentelor libere, a

integritatii sau rupturii ligamentului longitudinal posterior.
CLASIFICARE
•Un aspect disputat este terminologia utilizată pentru descrierea
diverselor condiţii degenerative ale discului.
•Un sistem, propus şi acceptat de Societatea Americană de
Neuroradiologie descrie patru stadii:
•Normal = semnal de intensitate normală, înălţime, contur şi
arhitectură
internă a discului normale.
•Bombare (debord) = extensie simetrică circumferenţială /asimetrica a
discului în afara interspaţiului
•Protruzie = extensie focală, asimetrică a discului dincolo de
interspaţiu (subligamentara)
•Extruzie = extensie extremă a discului în afara interspaţiului
(transligamentara). Sechestrarea este un tip specific de extruzie, in care
exista un fragment discal desprins, migrat.
•În această variantă termenul herniere este omis , deoarece a fost atât
de frecvent folosit şi prost utilizat, incat înţelesul său real s-a pierdut.
•In practica de rutină este utilizata urmatoarea clasificare:
discul bombat se referă numai la discurile difuz bombate şi poate fi

caracterizat ca „uşor, moderat, sever”;
discul herniat: prin convenţie se referă la modificările focale ale

conturului discal. Eventuala hernie de disc trebuie definită în funcţie de
mărime (mică, medie, mare)
localizare (mediană, laterală, intra sau extraforaminală);
fragmentul liber: migrat în sus sau în jos (frecvent în recesurile

laterale).
•Materialul herniat se extinde prin toate straturile circulare şi apare ca

o masă focală în interiorul grăsimii epidurale şi în afara durei .
•Contine:
• nucleu pulpos,
• fragmente izolate din inelele interne sau din platoul cartilaginos.
•Fragmentul discal liber apare când nu există continuitate între
materialul herniat şi discul din care provine.
•Poate migra cranial sau caudal faţă de nivelul discului de origine.
•Poate fi localizat anterior (mai des) sau posterior fată de ligamentul
longitudinal posterior (LLP); deoarece LLP este aderent la linia mediană şi
la fiecare nivel intersomatic (anatomic), fragmentele extraligamentare de
obicei nu pot încrucişa linia mediană sau migra mai mult de un nivel.
•Un fragment posterior de LLP se extinde rareori în sacul dural (hernia
discală intradurală).
Monitorizarea herniei de disc
•Chirurgia bolilor de disc a scăzut în comparaţie cu ultimii 20 de ani

de când a fost observată regresia spontană clinică şi anatomică.
•Studii pe termen lung asupra pacienţilor trataţi chirurgical şi medical
arată că, după o perioadă de 5-10 ani, rata de succes este similară şi
chiar după o perioadă de un an o evoluţie clinică bună este înregistrată
la peste 95% dintre pacienţii neoperaţi.
•Regresia spontană a herniei de disc a fost descrisă cu epidurografii
repetate din 1945.
•Studiile recent efectuate au aratat că peste 63% din herniile de disc
pot prezenta o reducere spontană a volumului lor la urmărirea RM la 6-
12 luni după evenimentul acut.
•Pe aceleaşi studii s-a observat o evolutie clinica favorabila la
aproximativ 70% din pacienţii trataţi conservator.
Monitorizarea si mecanismul durerii
•Scăderea durerii se consideră a fi datorată scăderii ed emului

învelişului rădăcinii, modificărilor fibrotice şi inflamatorii din jurul
materialului discal.
•Principalele cauze de evolutie clinica favorabila sunt:

• deshidratare şi scăderea materialului discal
• reintrarea discului în inel prin ruptura acestuia
• fragmentarea şi fagocitarea (ca răspuns inflamator).
•Deshidratarea şi reducerea materialului discal este legată de

absenţa proteoglicanilor hidrofilici furnizaţi de nucleul original; fagocitoza
este stimulată de răspunsul inflamator prezent în faza acută.
•Cand se observa o hernie hiperintensa T2 este vorba de un nucleu herniat.
•Cresterea tranzitorie a continutului in apa este atribuita vaselor nou formate

si inflamatiei, prezenta in herniile recente.
•Identificarea tesutului de granulatie epidural in jurul discului herniat nu este

posibila RM nativ.
•Captarea Gd-DTPA imbunatateste mult identificarea acestui tesut.
•In cele mai multe din cazurile studiate captarea a fost observata in jurul
fragmentului liber. Aceasta incarcare cu contrast a fost periferica in faza acuta si a
progresat spre interior la 8 din 11 cazuri urmarite (73%).
•Tesutul de granulatie este considerat a fi capabil sa digere sau sa absoarba

materialul discal, la fel ca si alte fragmante epidurale, precum grefonul osos
deplasat.
DEPLASARE DISCALA/ HERNIE
 Deplasarea materialului discal peste limitele spatiului discal intervertebral
 Descrisa prin:
 Localizare/topografie:mediana,paramediana/laterala/foraminala/extraforaminala
 Volum
 Aspectul conturului fragmentului herniat
 Raportul herniei cu sacul dural si radacina aferenta
 Starea discului: calcificat/osificat, deshidratat, gaz, lichefactie
 Contentie/continuitate:
 Continut – inel fibros intact
 Necontinut- extruzat sau migrat
 Raportul herniei cu LLP (ligament longitudinal posterior) :
Subligamentar, extraligamentar, transligamentar
 Stabilirea traiectului herniar ascendent/descendent
 Conexiunea fragmentului herniat cu discul de origine:
- baza de implantare larga ,unghi obtuz (subligamentara)
- baza de implantare pediculat, unghi ascutit (transligamentara)
- absenta continuitatii intre cele 2 structuri ( hernii excluse)
 Starea LLP (continuu/intrerupt)
 Migrarea fragmentului discal
HERNIE DE DISC -TOPOGRAFIE
 Debord discal: simetric sau asimetric
 Deplasare focala /hernie
 Noduli Schmorl
 Protruzie discala
 Extruzie discala
 Sechestru discal
IRM – AFECTIUNI DEGENERATIVE
DISCALE
Varsta
:• 20-40 36% au degenerari discale
• 50 85-95% au degenerari discale
• 60-80 98% au degenerari discale
• <60 20% au HD asimptomatica
Concluzie: Nu intotdeanu anormalitatile RM se coreleaza

cu simptomele si vice versa!!!
IRM – Nivele hernie de disc
• 85-95% la L4-L5, L5-S1
• 5-8% la L3-L4
• 2% la L2-L3
• 1% la L1-L2, T12-L1
• Cervical: mai frecvent C4-C7
• Toracic: 15% din pacientii
asimptomatici
“Nomenclature and Classification of Lumbar Disc Pathology: Recommendations of the Combined Task Forces of the North American
Spine Society, American Society of Spine Radiology, and American Society of Neuroradiology,” 2001.
Disc Anormal
< 180º > 180º
Hernie discala Debord discal

90º–180º < 90º
Cu baza larga Focala Simetric Asimetric
Extruzie Protruzie
Sechestru Migrata Nemigrata
Radiculopatie Lombosacrata (Sciatica)
Important:
O hernie de disc (ex) L4-L5 poate intra in conflict fie cu radacinile L4, fie
cu L5!!!
SCORUL THOMPSON
 Inaltimea discului
 Semnalul discului
 Stabilitatea discului cand inaltimea
scade sub 50% -grad 3 si 4
 Hernie focala
 Intervertebrala - “noduli Schmorl”
 Protruzie
 Extruzie
 Sechestru/ fragment liber
IN PLAN AXIAL – clasificare:
100% > 50% 25- 50%
a. Debord discal
concentric,
circumferential
b. Debord discal asimetric
c. Protruzie discala
d. Hernie focala
< 25% < 25%
e. Extruzie
 Debord discal simetric
• Deplasarea difuza a conturului discal > 3 mm, 50-100 % din
circumferinta discului
• Nu este o forma de hernie dar poate fi cauza compresiilor radacinii
nervoase, stenozie canalului medular/ recesurilor laterale
• Poate coexista cu hernia discala
25% 25%
25% 25%
 Debord discal asimetric – aproximativ 75% din
circumferinta discului (frecvent asociat cu scolioza)
25% 25%
25% 25%
DEBORD DISCAL – Dublu contur
Intervertebrala
“Noduli Schmorl”
HERNII INTRASPONGIOASE
HERNII INTRASPONGIOASE
HERNIE DE DISC
 Deplasarea localizata (mai putin de 50% din
circumferinta discului) a materialului discal peste
marginile apofizelor inelului vertebral (se extinde
spre canalul spinal).
 85% localizata L4-L5 si L5-S1
 10 % localizari la alte niveluri
HERNIE DE DISC
 PROTRUZIE - focala sau cu baza larga de implantare
– Deplasarea localizata < 50% din circumferinta discului
- materialul discal deplasat este mai mic decat baza
herniei si nu depaseste inaltimea spatiului
intervertebral
- materialul discal deplasat este continut in inelul fibros
– subligamentra
- Poate fi :
- cu baza larga ,25-50 % din circumferinta discului
- focala ,< 25% din circumferinta
HERNIE DE DISC
PROTRUZIE
• Deplasarea localizata < 50% din circumferinta discului
• Poate fi :
- cu baza larga, 25-50 % din circumferinta discului
- focala, < 25% din circumferinta discului
25% 25%
25% 25%
HERNIE DE DISC
PROTRUZIE
 Hernie de disc focala < 25% circumferinta discului
25% 25%
25% 25%
Baza herniei (linia B) este mai mare decat

adancimea herniei (linia D). Pentru ca aceasta
Linia D hernie sa fie considerata PROTRUZIE, acest
lucru trebuie sa fie adevarat in toate planurile.
Protruzie discala mediana
b1 b2
PROTRUZIE
b3
HERNIE DE DISC
EXTRUZIE
 EXTRUZIE – materialul discal deplasat este mai mare

decat baza herniei si poate depasi inaltimea spatiului
intervertebral
- Materialul discal deplasat nu mai este continut in inelul
fibros - fragment discal
• Este transligamentar
• Poate fi migrat,sechestrat
HERNIE DE DISC: PROTRUZIE vs EXTRUZIE
HERNIE DE DISC
EXTRUZIE
 Hernie de disc focala < 25% circumferinta discului
25% 25%
Linia B 25% 25%
EXTRUZIE.Baza herniei (linia B) este mai

mica decat adancimea herniei (linia D). Acest
lucru poate aparea in orice plan, ex. axial sau
sagital.
d1 d2
EXTRUZIE
d3
EXTRUZIE L5-S1 cu compresie radiculara S1 dreapta si
migrare craniala.
EXTRUZIE L5-S1 cu
compresie radiculara S1
dreapta .
EXTRUZIE L4-L5 cu compresie radiculara L5 stanga si
migrare caudala.
a1
EXTRUZIE L4-L5 cu compresie radiculara L5 stanga si
migrare caudala.
Extruzie L5-S1 cu obliterarea recesului
lateral si conflict cu radacina S1 dreapta
S1 dr. Disc S1 stg.

HERNIE DE DISC
SECHESTRU
 SECHESTRU - “fragment
liber” = material discal
deplasat/ extruzat care nu mai
prezinta continuitate cu discul
din care a migrat.
HD L4-L5 si fragment migrat cranial in spatele corpului
vertebral L4.
f1 f2
f4
SECHESTRU
Fragment cu priza de contrast
periferica ce comprima radacina L4
stanga intraforaminal.
f3
MieloRM -Normala
SECHESTRU
SECHESTRU
C.G., 47 ani Modificări degenerative discale, cu protruzii discale posterioare
Discopatie B.R., 27 ani
lombară L4 şi L5
T2TSE sag. T2TSE sag. T2TSE ax.

RM: -discurile intervertebrale T11, L4 si L5 au
RM: -discurile intervertebrale L4 si L5 au semnal neomogen hipointens pe secventele
semnal neomogen, hipointens pe secventa ponderate T2; discul T11 are si inaltime mult redusa
ponderata T2. (modificari distrofice discale in grad diferit)
-modificari distrofice discale la L4 si L5 -protruzii discale posterioare, subligamentare
la T11, L4 si L5, care deformeaza median sacul
dural
L4
L5
T2TSE sag. T2TSE ax.
RM: -hernie discala laterala stanga intraforaminala, compresiva

pe radacina nervoasa L4.
Clinic: - Sciatică hiperalgică dr.
L4 L4
L5
T2TSE sag. T2TSE ax.

Mielografie RM
RM: -modificari distrofice discale in stadiul incipient la L4 si L5
-hernie de disc transligamentara la L4, compresiva median pe radacinile cozii
de cal; fragment discal migrat cranial fata de planul discului
-imagine de "stop" a coloanei LCR cu nivel L4
-hernie de disc postero-mediala la L5
Clinic: -Sdr. de “coadă de cal“
L4 - L5
L4
L5
T2TSE sag. T2TSE ax. Mielografie RM sag. şi cor.

RM: -modificari distrofice ale corpurilor vertebrale L4 si L5
-fragmentul discal din marginea posterioara a discului L4 herniaza
subligamentar, median si usor lateral in stanga si migreaza cranial fata de planul
discului L4
-hernia de disc este compresiva pe sacul dural si pe radacinile cozii de cal
-mielografia RM: ancosa mediana cu nivel L4 si laterala stg. la acelasi nivel
Dg. de trimitere: - DVL4-5 stg., în puseu algic. În obs. HDL5

Clinic : - sdr. vertebral algic, cu contractură lombară
- sdr. radicular compresiv algo-parestezic L5 stg.
T2TSE sag. T1TSE sag.

T2TSE ax. T1TSE ax.

Dg. de trimitere: - parapareză distală prin HDL3-4 dr. > stg.

Clinic : - parapareză flască
- tulb. de sensibilitate cu nivel L3

T2TSE ax. T2TSE ax.

HERNIE DE DISC LOMBARA ANTERIOARA L2-L3
Leziuni asociate sau concomitente
• Leziuni medulare - mielita

• Spondilodiscita - nespecifica/tuberculoasa
• Tumori primare/secundare
• Infectii paravertebrale - abcese
• Complicatii postoperatorii
HERNIE DE DISC CERVICALA
•Hernia de disc la nivel cervical poate fi simptomatică sau

asimptomatică. Majoritatea cazurilor apar în decadele 4 sau 5 de viaţă. În
cele mai multe cazuri nu există antecedente de traumatisme, dar hernia
poate fi determinată de traumatism
•La IRM modificările degenerative la nivelul coloanei cervicale apar la
25% din populaţia < 40 de ani şi la 60% din populaţia > 60 de ani
•Cel mai frecvent survine la nivelele C5-C6 ( 30% ) şi C6-C7 ( 60% )
•Imaginile axiale RM trebuie să fie ponderate T2 pentru a evalua LCR
care este alb şi pentru a oferi contrast cu osul adiacent; imagistica T1W
poate fi realizată după administrarea de Gadolinium (contrastul este
produs de accentuarea plexurilor epidurale în comparaţie cu osul
întunecat şi LCR)
CLINICA HERNIEI DE DISC CERVICALE:

- Aspectul clinic depinde de:
- sediul herniei de disc cervicale
- amploarea fenomenelor compresive
- Simptomul dominant – nevralgia cervico-brahiala (NCB)
- durere cervicala
- radiculalgie a membrului superior
- Identificarea corecta a proiectiilor fenomenelor dureroase
conduce la precizarea topografiei discului afectat.
Radiculopatie Cervicala
INCIDENTA:
INCIDENTA Reprezinta 3-5% din patologia discala
PARTICULARITATI ANATOMICE:
• Radacini scurte, fixe in canalul rahidian.
• Maduva cervicala, care contine structuri nervoase de importanta
vitala.
• Hernia de disc cervicala poate evolua pe o coloana normala sau pe
o coloana cu modificari spondilartrozice.
ETIOLOGIE:
• Procese degenerative;
• Micro-traumatisme repetate;
• Fracturi-luxatii cervicale.
FRECVENTA discurile cele mai afectate sunt C4-C5, C5-C6, C6-C7.

FRECVENTA:
Aspect discal normal Modificari degenerative discale
Tipuri de protruzie “moale” la nivel cervical:
INTRAFORAMINALA POSTERO-LATERALA (produce in

(cea mai frecventa) cea mai mare parte semne motorii)
MEDIANA (se poate

manifesta ca mielopatie)
Protruzie mediana-paramediana C5-C6 stanga

fara compresie radiculara; usoara amprentare
a sacului dural.
Extruzie la nivelul recesului lateral si la

nivel intraforaminala stanga; compresie a
sacului dural
HDC5-C6 şi C6-C7
formă iritativ-compresivă
Clinic: -dureri, parestezii si hipoestezie
in teritoriul C7, cu atrofii musculare
C6 C6
RM: -hernie de disc C6 mediolaterala
dr, compresiva pe sacul dural si pe
radacina nervoasa C6 dr,
intraforaminal
-protruzie discala
C6 mediolaterala stg C5
-stenoza segmentara
de canal rahidian
cervical C3 - C7
T2fL2D ax. Mielografie RM

Clinic: -Discopatie cervicală
C5
T2TSE sag. T2Fl2d ax.

RM: -modificari degenerative discale C5 si C6
-protruzii discale circumferentiale C5 si C6
-hernie discala intraforaminala dr la C6
-rectitudinea coloanei cervicale
Dg. de trimitere: în obs.

SLA
Clinic: - atrofia maselor
musculare ale mb. dr.
- sdr. piramidal dr.
Protruzii discale etajate C4-C5, C5-C6, C6-C7, cu compresie maduvei

spinarii si modificari de semnal T2 la nivelul acesteia (mielomalacie)
HERNIE DE DISC TORACALA
•Este mai puţin frecventă în comparaţie cu herniile cervicale şi

lombare; majoritatea survin în regiunile toracale medii şi inferioare
•Herniile mici sunt asimptomatice; cele mari determină

mielopatii (diagnosticul clinic corect este stabilit în mai puţin de
50% din cazuri)
•Majoritatea leziunilor prezintă intensitate redusă a semnalului

discului pe secvenţele T1W şi T2W
HERNIE DE DISC TORACALA –EXTRUZIE
Priza de contrast la niv LLP ce semnifica raspuns inflamator; vene epidurale congestionate superior si
inferior cu priza de contrast la acest nivel
Clinic: -Compresie medulară T6-T7
T1TSE sag.
T2TSE sag.
T2Fl2d ax.
Clinic: -dureri interscapulovertebrale Mielografie RM
-parestezii
RM: -protruzie discala posteromediana la T6 minim compresiva pe sacul dural
-modificari degenerative discale incipiente la T6-T8
Hernie de disc etajata, toracolombara
Clinic: -dureri si parestezii

ambele gambe
-hipoestezie
cutanata "in soseta" picior
stg
RM: -hernie discala
post-lat dr T11
T2TSE sag. FLAIR sag. Mielografie RM
-hernie discala
intraforaminala stg L1
-semnal usor intens
T2 si FLAIR la nivelul
conului medular adiacent
herniei T11
T2TSE ax. T2TSE ax. T2TSE ax.

CONCLUZII
HD - la ce ne uitam???
• Inaltimea discului
• Semnalul discului
• Rupturile inelare
• Modificarile de contur discal - HD
• Platourile vertebrale
• Maduva osoasa – modificari de semnal
MODIFICARI COMUNE
6. Spondilodistezis
MODIFICARILE CANALULUI RAHIDIAN
• Se analizeaza continutul canalului si a cordonului

medular
• Se identifica procese care invadeaza, comprima

sau stenozeaza canalul medular:
- lipomatoza epidurala,
- stenoza de canal congenitala, degenerativa,
post-traumatica sau tumorala
Stenoza rahidiana
Stenoza canalului vertebral - sinonim "canalul

ingust", este o entitate clinica distincta, consecinta
a diminuarii diametrelor canalului spinal, a
recesurilor laterale si a gaurilor radiculare,
congenitala sau dobandita, care genereaza o
simptomatologie pluriradiculara, prin compresiunea
neurala directa, precum si prin afectarea
vascularizatiei conului medular si a cozii de cal.
CANALUL SPINAL
Normal Stenotic
Disc
Radacina
nervoasa
Intervertebral Comprimarea
Radacinii
Nervoase
Ingustarea
Canalului
Spinal
Canal Hipertrofia
Spinal Structura Osoasa Ligamentului
Flavum
(Fateta articulara)
• Vertebra confera rol de suport • Cu varsta ligamentele si osul se
• Discurile - rol de amortizarea ingroase
socurilor • Ingustarea = “stenoza”
• Vertebra protejeaza cordonul spinal • Ingustarea – comprima nervii in
si nervii canalul spinal si radacinile
• Nervii- neamprentati, liberi, cu spatiu nervoase
la nivelul gaurilor de conjugare
• Rezulta – durere & pierderea
sensibilitatii - spate si membre
FORMA CANALUL SPINAL
• Rotund
• Trianghiular
• Trifoi (15%)
• Trifoi & asimetric
Diverse masuratori
a = diametrul AP al corpului
vertebral
b = diametrul transvers al
corpului vertebral
c = diametrul AP al canalului
rahidian
d = diametrul transvers al
canalului rahidian (distanta
interpediculara)
e = distanta interapofizara
f = profunzimea recesului
lateral
• DISTANTA INTERPEDICULARA > 20 MM
( > 25 mm - coloana cervicala)
( > 18 mm - coloana lombara)
• DIAMETRU SAGITAL= DISTANTA ANTERO-

POSTERIOARA > 12 MM
( > 13 mm - coloana cervicala)
( > 15 mm - coloana lombara)
• LATIMEA RECESULUI LATERAL = 3MM
• GROSIMEA MAXIMA A LIGAMENTULUI

GALBEN= 4-5 MM
 Stenoza severa - in plan sagital distanta

intre LLP si lig. flavum < 2,5 mm
STRUCTURI LIGAMENTARE
• Ligament longitudinal anterior
• Ligament longitudinal posterior
• Ligamentul flavum (a)
• Ligamente
interspinoase/intertransverse (b)
• Ligamentul nucal = ligamentul

supraspinous (c)
CLASIFICARI STENOZE SPINALE:
• Dupa gradul afectarii:
– Usoara
– Moderata
– Severa
• Dupa nivelul afectat:

– Cervicala
– Toracala
– Lombara
• Dupa nr nivelelor interesate:

– Unic nivel
– Multinivel/ etajata
• Dupa locul afectat:

– Centrala
– Reces lateral
– Foraminala/ Gaura de conjugare
– Concentrica
• Dupa cauza de producere:

– Congenitala
– Degenerativ- dobandita
Stenoza de canal rahidian
•Stenoza rahidiana: in 75% din cazuri apare la nivel lombar.

•Imaginile RM sunt "unice" in evidentierea raportului canalului rahidian
ingustat cu maduva spinarii.
Stenoza rahidiana degenerativă poate fi produsă de:

Protruzia posterioară a materialului discal
Osteofite (pinteni osteofitici dezvoltaţi în special posterior sau
posterolateral)
Hipertrofia ligamentului galben
Pinten osteofitic datorat modificărilor degenerative apofizare şi uncale
la coloana cervicala
Osificarea ligamentului longitudinal posterior (boala Japoneză)
Stenoza de canal rahidian
• Ingustarea progresiva a canalului vertebral si recesurilor laterale
• 35% asimptomatice
• Etiologie: degenerativa disco-vertebrala,hernii ale nucleului pulpos,
ingrosari ligamentare, hipertrofii ale articulatiilor zigoapofizare, depozit
grasos epidural, infectii, tumori medulare.
• Localizare cervico-dorsala : frecvent postoperator
• Localizare lombara: hipertrofia articulatiilor zigoapofizare, HDL.
• IRM:- diametrul canalului medular si al recesurilor laterale
- diametrul sacului dural
- disparitia grasimii normale foraminale
- disparitia / laminarea ganglionului spinal
- distensia radacinii nervoase in aval de recesul lateral stenozat
- suferinta medulara:atrofie, ischemie, mielomalacie, siringomielie.
Stenoza spinala cervicala
LEZIUNI DISCO-DEGENERATIVE CERVICALE
Stenoza de canal rahidian cervical
Stenoza de canal rahidian cervical
Raportul TORG > 1 (normal)
Diametrul AP al canalului cervical

/ Diametrul AP al corpului vertebral –
masurate pe radiografie profil sau sectiuni sagitale
CT/RM
1-0,8 - Stenoza moderata

< 0,8 - Stenoza severa
DIAMETRUL SAGITAL AL CANALULUI CERVICAL
NORMAL: 15-25 mm, medie = 17 mm

VALORI CRITICE DE STENOZA < 14 mm
Raportul TORG
Stenoza Normal
Radiografie
• Spondiloza cervicala
• Rg. Flexie/extensie
Radiografie profil coloană cervicală
SPATIUL ARTICULAR
INTERAPOFIZAR –
NORMAL = 1.5-2 mm
ASPECTE CT COLOANA CERVICALA
CALCIFICAREA LIG. CALCIFICAREA LIG.

LONGITUDINAL GALBENE
POSTERIOR
Hernie de disc mediana C5-C6
Stenoza spinala stransa - Mielopatie
STENOZA DE CANAL CERVICAL
STENOZA ETAJATA DE CANAL SPINAL
CERVICAL
- moderata
Listezis C4-C5 (componenta osoasa +discala)
-severa
(combinat: osos, discal, ligamentar)
IRM DINAMIC - IN DG STENOZELOR
CERVICALE
STENOZA
ACCENTUATA IN
HIPEREXTENSIE
FLEXIE
REDUSA IN HIPERFLEXIE
Pozitie neutra
EXTENSIE
Pozitie neutra
FLEXIE
EXTENSIE
!!! ROLUL IRM DINAMIC IN DEPISTAREA STENOZELOR SEMNIFICATIVE
IN HIPEREXTENSIE , SLAB SAU NEVIZUALIZATE IN POZITIA NEUTRA.
WHOLE-BODY
IRM
• SCREENING IN
DETECTIA NIVELULUI
STENOZEI SPINALE
Stenoza de canal rahidian lombar
STENOZA SPINALA LOMBARA
RADIOGRAFIA
• Examen screening
• Stenoza -suspicionata
MIELOGRAFIA
• Tehnica invaziva
• Evidentiaza patologia intracanalara
• Nu si pentru patologia foraminala
• Inlocuita cu IRM
CT
• Excelent pentru detaliile
osoase (componenta osoasa)
• Dificil de masurat stenoza
• Inlocuit cu IRM
MIELOGRAFIE CT
• Vizualizarea excelenta a
canalului spinal
• Masurarea suprafetei de
sectiune a conului dural
opacifiat
Normal >80 mm2
IRM
• Tehnica ne-invaziva
• Evidentiaza tesuturile moi
• Aprecieri foraminale si canalare
- precise
• Gold standard
Degenerarea fatetelor Acumulare fluida intre fatetele
articulare lombare interarticulare - osteoartrita
HIPERTROFIE DE LIG. FLAVUM

Anatomie – Clinica
Flexie
Extensie
Diametru antero-posterior/ sagital
Stenoza usoara: 12-14 mm

Stenoza moderata: 10-12 mm
Stenoza severa: <10 mm
STENOZA CENTRALA
Diametru antero-posterior:
Stenoza usoara: 12-14 mm

Stenoza moderata: 10-12 mm
Stenoza severa: <10 mm
• Componenta osoasa:
– Osteofite
– Artroze interapofizare
• Componenta discala: debord /

protruzie/ hernie discala
• Componenta ligamentara:
ingrosarea/ cudarea/ calcificarea
ligamentului flavum
STENOZA CANAL SPINAL. DEBORD DISCAL L2-L3
Stenoza usoara
Diametrul canal
rahidian la nivel:
-L3 = 13 mm
-L4 = 12 mm
STENOZA CANAL SPINAL
DEBORD DISCAL L2-L3
T1
g2
PD
g1
Extruzie L5-S1 de dimensiuni

reduse, fara compresie radiculara;
canal rahidian larg la acest nivel.
STENOZA RECESULUI LATERAL
Recesul lateral - medial de pediculi
 Stenoza relativa < 5 mm

 Stenoza absoluta < 3 mm
Extruzie L4-L5 de dimensiuni reduse migrata in recesul
lateral cu compresie radiculara L5 stanga.
Extruzie L4-L5 de dimensiuni reduse migrata in recesul
lateral cu compresie radiculara L5 stanga.
GAURA DE CONJUGARE
Inaltimea normala:
Barbat: 19,8+/-2,6 mm
Femeie: 19,4 +/-2,5 mm
Critic: <15 mm
Foramenul intervertebral isi
schimba dimensiunile nu doar
in flexie-extensie, dar si in
inclinarea laterala si rotatie
axiala. Inaltime: 19-21 mm
GAURA DE CONJUGARE
CRITERII- aspect foraminal:
Grad 0 – Foramen intervertebral normal; marginea postero-
laterala a discului intervertebral este normala ca si grasimea
epidurala foraminala (ovala sau forma de para inversata)
Grad 1 – usoara stenoza foraminala si deformarea grasimii
epidurale, dar inca avem grasime ce inconjoara complet
radacinile nervoase la acest nivel
Grad 2 – stenoza formaninala marcata, grasimea epidurala
inconjurand doar partial radacinile nervoase
Grad 3 – stenoza foraminala avansata cu obliterarea grasimii
epidurale foraminale
STENOZA FORAMINALA
 Diametrul gaurii de conjugare nu

se evalueaza doar in incidenta
axiala, care nu permite masuratori
precise craniocaudale si duce la
supraestimarea stenozei gaurii de
conjugare.
 Aceste evaluari sunt mai bine

realizate pe imagini RM sagitale.
• Pacientii cu discectomie completa

sunt predispusi la stenoza
foraminala (suporta un grad de
reducere a spatiului intervertebral,
cu ingustare secundara a gaurii
de conjugare).
PROTRUZIE
FORAMINALA
Protruzie foraminala L3-L4 stanga.

EXTRUZIE
FORAMINALA
migrata cranial
T1 SE T1 SE
T2 TSE
L1 MOBILITATE RADACINI LA
NIVEL INTRADURAL
In regiunea lombara superioara nivelul
L2 emergentei tecii durale nervoase se
gaseste mult sub nivelul discului: o
hernie de disc L1-L2 amprenteaza sacul
dural si mai degraba deplaseaza decat
comprima radacina L2.
L4 In regiunea lombara inferioara nivelul

emergentei tecii durale nervoase este
localizat la nivelul sau uneori chiar
deasupra discului: o hernie de disc L4-L5
L5 va intra in conflict direct cu radacina
nervoasa care este relativ imobila si de
aceea e mai probabil sa produca
compresie radiculara.
FORMA CANALULUI SPINAL
In regiunea lombara superioara (L1-

L2) : OVALARA
!!! NU AVEM RECES LATERAL
In regiunea lombara inferioara (L5-

S1): TRIUNGHIULARA.
Probabilitate mai mare de
compresie a radacinilor la acest
nivel.
EXTRUZII DISCALE ETAJATE: T12-L1 si L4-L5
EXTRUZII DISCALE ETAJATE: T12-L1 si L4-L5
CHIST SINOVIAL: proces expansiv net conturat in izosemnal cu LCR-ul,
ce determina amprentarea posterioara si deplasarea catre stanga a asacului dural.
Hidrops la nivelul fatetelor articulare posterioare
T2 TSE axial MIELO-CT
Forma de “trifoi” prin hipertrofie Hipertrofie ligamente galbene si

degenerativa procese articulare; fara hipertrofie osoasa fatete articulare;
compresie a caudei equina. stenoza aproape completa.
FORMA CANAL SPINAL
STENOZA RELATIVA etajata asociata cu
PROTRUZII DISCALE.
LIPOMATOZA EPIDURALA
LIPOMATOZA EPIDURALA
RECES LATERAL
Mielografie
conventionala: flexie
vs extensie ...
compresia radacinii
L5 drepte in recesul
lateral este imediat
sub nivelul discului
STENOZA CANAL LOMBAR
Debord discal, hipertrofie fateta si hipertrofie ligament

galben ce se asociaza frecvent si determina stenoza
centrala de canal spinal.
Forma de trifoi a canalului spinal stenotic
IRM - clinostatism versus ortostatism
Debord discal L4-L5 ce determina stenoza
spinala evidenta in examinarea in ortostatism
Chist ganglionar juxtafatetar - adiacent fatetelor
articulare stangi L5-S1 - stenoza reces lateral stang
Stenoza canalului lombar
!!!!Spatiile lichidiene perimedulare +
grasimea epidurala
Moderata Severa
Stenoza etajata de canal spinal L3 - S1
Hernie de disc recidivata L4-L5 cauzatoare de stenoza
lombara concentrica (posterior fiind implicate - hipertrofia de
ligament galben, artroze interapofizare si fibroza peridurala
postoperatorie)
Marcata stenoza spinala cu obturarea recesului lateral stang
L3-L4 prin hipertrofie exuberanta a ligamentului flavum
Stenoza severa a canalului lombar L2-S1
Stenoza etajate ale canalului lombar
Stenoza etajate ale canalului lombar
Stenoza spinala lombara operata
Stenoza spinala lombara operata
MODIFICARI COMUNE
6. Spondilodistezis
SPONDILODISTEZIS
 Spondilolistezis displazic
 Spondilolistezis istmic
 Spondilolistezis degenerativ
 Spondilolistezis traumatic
 Spondilolistezis patologic
 Spondilolistezis iatrogenic
SPONDILODISTEZIS
Clasificarea Wiltse (in functie de etiologie)

Tipul I: Displazic (congenital): displazie congenitala a
proceselor articulare
TIPUL II: Istmic: defect de pars interarticularis
TIPUL III. Degenerativ ( pseudospondilolistezis):
pseudospondilolistezis) modificari
degenerative la nivelul fatetelor articulare
TIPUL IV. Post-traumatic ( fractura a arcului neural, alta decat
pars interarticularis).
TIPUL V. Patologic: prin fragilizare osoasa a arcului neural
datorata unor afectiuni osoase
TIPUL VI. Postoperator:
Postoperator inlaturare osoasa excesiva dupa
decompresie spinala
SPONDILODISTEZIS
 Etalarea discului datorita alunecarii vertebrei adiacente mai putin
de 10 mm
 Frecvent la nivel L4-L5
 Laxitatea ligmentara si hipertrofia articulatiilor posterioare
favorizeaza subluxatia anterioara a apofizelor artic inferioare 
ajung in contact cu fata posterioara a lamei vertebrale subiacente
 formeaza o noua articulatie prin proces de remodelare osoasa
 Cauze: laxitatea capsulei articulare, hipertrofia articulatiilor
post.sacralizarea lui L5
 IRM: -Apreciaza gradul listezisului
- Dimensiunea canalului vertebral
- Modificarile secundare discale
- Topografii radiculare
- Artroza interapofizara
SPONDILODISTEZIS
RADIOGRAFIE COLOANA
LOMBARA DE PROFIL:
-SPONDILOLIZA bilaterala
L5-S1 cu antelistezis L5-
S1 grad 1-2.
SPONDILODISTEZIS ISTMIC
Spondilolistezis istmic tip IIb - grad I.

Spondilolistezis istmic tip IIb -grad II.

Spondilolistezis istmic tip IIb.

SPONDILODISTEZIS DEGENERATIV
Spondilolistezis degenerativ tip 3:

-Grad I L3-L4
-Grad I L4-L5
Spondilartrita
Hipertrofie de ligamente galbene
Deshidratari si deborduri discale
Stenoza etajata de canal spinal

Spondilolistezis degenerativ
tip 3:
-Grad I L4-L5
-Grad II L5-S1
Lipsa aliniamentului
proceselor spinoase – sageti
albe
Spondilolistezisul anterior L4 accentuat
in examinarea in ortostatism
References
1. The proper terminology for reporting Lumbar intervertebral
disk disorders. AJNR 18:1859-1866, Nov 1007
2. Fardon DF, Milette PC; Combined Task Forces of the North
American Spine Society, American Society of Spine
Radiology, and American Society of Neuroradiology.
Nomenclature and classification of lumbar disc pathology.
Recommendations of the Combined task Forces of the North
American Spine Society, American Society of Spine
Radiology, and American Society of Neuroradiology.
Spine. 2001 Mar 1;26(5):E93-E113
3. Pfirrmann CW, Dora C, Schmid MR, Zanetti M, Hodler J, Boos N.
MR image-based grading of lumbar nerve root compromise due to disk
herniation: reliability study with surgical correlation.
Radiology. 2004 Feb;230(2):583-8.
4. Gebhard Schmid, Andreas Witteler, Roland Willburger, Cornelius Kuhnen,
Michael Jergas, and Odo Koester.
Lumbar Disk Herniation: Correlation of Histologic Findings with Marrow S
ignal Intensity Changes in Vertebral Endplates at MR Imaging.
Radiology 2004 231: 352-358
VA
MULTUMESC!

Patologie Degenerativa Discala Si Vertebralappt PDF Free

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Patologie Degenerativa Discala Si Vertebralappt PDF Free

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere in

• In acest context, in lucrarea de fata ne propunem sa prezentam

Extradurale Intradurale Intradurale

Leziunile extradurale sunt localizate

Semiologie IRM: Compresie medulara

Leziune in spatiul subdural

• Leziunile se dezvolta din

T1TSE , T2 TSE sag.+ T1 TSE iv

- Leziunile compresive medular se pot

Histiocitom malign cu invazia structurilor vertebrale postero-laterale si a

Compresiunile medulare se manifesta clinic printr-un triplu

• Compresiunile medulare anterioare

PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

•Evidentiaza modificarile morfologice ale discului (modificari

•Exclude afectiunile non-discale sau non-degenerative, care pot

•Poate explica unele discrepante intre aspectul clinic si radiologic

La nivelul coloanei, modificarile degenerative articulare apar în

· La nivelul articulatiei intervertebrale (discului intervertebral)

· In articulatiile uncovertebrale (in cazul coloanei cervicale)

· Pe fatetele articulare ale articulatiilor mici

Coloana vertebrala, organ cu structura complexa, poate prezenta

Procesele artrozice intervertebrale sunt consecinta, pe de o parte a

Elasticitatea normala a discului intervertebral este conditionata de continutul

In cursul vietii, continutul in apa scade treptat, ceea ce favorizeaza

Inelul fibros lezat bombeaza in afara si intinde

La nivelul insertiei ligamentului se produc rupturi

Informatiile obtinute cu ajutorul examenului radiologic pentru evidentierea leziunilor

STRUCTURA CORPILOR VERTEBRALI prezinta aspect radiologic in limite

MARGINILE CORPILOR VERTEBRALI se deformeaza prin aparitia de

Osteofitele pot aparea la nivelul vertebrelor fara sa fie insotite de modificari

ARTICULATIILE INTERAPOFIZARE nu sunt afectate intotdeauna in

Pentru evidentierea articulatiilor interapofizare sunt necesare, in afara

Modificarile de artroza interapofizara apar mai tarziu decat osteofitele; sunt

Chist juxtafatetar – chist

- Modificarile degenerative prezente la nivelul ligamentelor galbene sunt

- Leziunile interapofizare de tip artrozic pot fi intalnite izolat, in modificarile

- SPONDILOZA este o afectiune cronica, cu evolutie lenta, care poate

LOCALIZAREA pe coloana vertebrala:

- toracala: spondiloza este mai frecventa pe segmentul mijlociu si inferior;

- lombara: pe segmentele T12-L1 si L4-L5, L5-S1.

•Apare pe marginile anterioară, laterală şi posterioară, ale platourilor

•Sunt mai bine evidentiate pe radiografie si CT, la examenul RM pot fi

•La nivelul coloanei cervicale inferioare sunt frecvente osteofitele

•Osteofitele posterioare sunt mai semnificative din punct de vedere

RM: -Osteofit posteroinferior la T7, compresiv mediolateral in T2TSE ax.

Similar acestei entitati intalnite la varstnici se descrie o forma de spondiloza,

CLINIC, spondiloza cervicala este, de obicei, asimptomatica. Cand leziunile sunt

Artrozele uncovertebrale comprima artera vertebrala si ramurile nervoase la trecerea

Interesarea gaurilor de conjugare si compresiunea radacinilor plexului brahial explica

Imaginea radiografica de fata arata:

Leziunile degenerative avansate ale articulatiilor intervertebrale pot favoriza aparitia

Hiperloroza cervicala corespunzatoare unei cifoze poate favoriza aparitia

Nevralgie cervico-brahiala prin compresie radiculara

Stenoza poate interesa artera vertebrala

Artroza cervicala difuza cu rectitudine coloana cervicala,

Canal rahidian cervical normal Stenoza canal

Artroza intersomatica C5-C6 cu pensare discala importanta, osteoscleroza

B. IRM secventa T2 EG: osteofit

D. IRM secventa T1 EG unde se

Discartroza cu hernie “dura” si uncartroza.

CLINIC – marea majoritate sunt nedureroase, ele dezvoltandu-se prin involutie,

In afara artrozelor de involutie se intalnesc si artroze toracale dureroase, care sunt

Artrozele observate dupa maladia Schuermann se insotesc de dureri localizate mai