Patologie Degenerativa Discala Si Vertebrala

Introducere in
Neuroimagistica
COLOANA VERTEBRALA
I
DISTRIBUTIA PATOLOGIEI IN
RAPORT CU COMPARTIMENTUL DE
ORIGINE
Patologie extradurala
Patologie subdurala (intradurala extramedulara)
Patologie intramedulara
INTRODUCERE
Este cunoscut ca exista multiple conditii patologice cu substrat:
- degenerativ
- tumoral
- infectios
- traumatic
- vascular
care se pot dezvolta la nivelul structurilor vertebrale si sa produca
compresia cordonului medular/a radacinilor nervoase, cu aparitia
unor deficite neurologice segmentare, motorii, senzitive, tetra
paraplegii, tulburari sfincteriene
In acest context, in lucrarea de fata ne propunem sa prezentam
aportul si valoarea investigatiilor radio-imagistice, in special a IRM,
in detectia si caracterizarea leziunilor medulare sau radiculare
Clasificarea leziunilor spinale
Obiectivul primar al examinarii IRM este detectia leziunii raspunzatoare de

compresia medulara si localizarea acesteia in unul dintre compartimentele vertebrale
Cordon
Medular
Dura
Extradurale
Intradurale
Extramedulare
Intradurale
Intramedulare
Compartimentele vertebrale
Compartimentul extradural
Leziunile extradurale sunt localizate
in afara sacului dural si pot avea origine
- in maduva osoas vertebrala
- spatiul epidural
T5
- tesuturile moi paraspinale
- extinse din sp extravertebral
adiacent
Semiologie IRM:
- dura i maduva spinrii sunt
deplasate de catre masele
extradurale, spatiul subarahnoidian
este comprimat si asociaza
modificari de semnal la nivelul
corpului, spatiului epidural si discului
vertebral.
T5
Compresie medulara
anterioara (limfom
non-hodgkinian)
Compresie pe fata
posterioara a cordonului
medular (metastaza cu
infiltrare epidurala
posterioara)
Compartimentul extradural
Semnul CORTINEI
Se refera la leziunile cu crestere lenta care
ocupa spatiul epidural anterior si semnifica

respectarea liniei mediane a acestuia, cu
largirea laterala progresiva (asemanator
cortinelor deschise din salile de teatru)
Recunoaterea prezenei sau absenei
semnului "cortinei" este util n diferentierea
leziunilor ocupatoare de spaiu epidural anterior
de cele subdurale, cu implicatii terapeutice.
Colectie in spatiul epidural
Infiltratia spatiului epidural
Infiltratiile carcinomatoase epidurale pure

beneficiaza de radioterapie, in timp ce infiltratiile
subdurale (leptomeningeale) necesita
administrarea chimioterapiei intratecale.
Leziune in spatiul subdural
Compartimentul intradural
extramedular
Leziunile sunt localizate in interiorul sacului dural
dar in afara maduvei spinrii
- radacinile nervoase, leptomeninge,
Semiologie IRM
- maduva spinrii este deplasata opus leziunii;
- spatiul subarahnoidian ipsilateral creste cu
volumul formatiunii
T6
Exemple:
- tumori ale invelisului nervos, meningioame,
metastaze leptomeningeale
7
Compartimentul intramedular
Leziunile se dezvolta din

parenchimul medular
Semiologie IRM
- o tumora intramedulara
determina largirea maduvei si
diminuarea spatiilor
subarahnoidiene in toate
planurile.
T1TSE , T2 TSE sag.+ T1 TSE iv

Astrocitom medular
T12
- Leziunile compresive medular se pot

extinde dintr-un compartiment in altul
- Exemple - tumori ale invelisului nervos
- tumori extravertebrale
T1SE+CONTRAST
Histiocitom malign cu invazia structurilor vertebrale postero-laterale si a

canalului rahidian cu infiltratia cordonului medular
CONSIDERATII GENERALE
Compresiunile medulare se manifesta clinic printr-un triplu
sindrom:
- Un sindrom rahidian ce asociaza rigiditate si
durere.
- Un sindrom lezional radicular cu valoare
fundamentala in stabilirea localizarii tumorii : radiculalgii cu
topografie fixa, uni sau bilaterale in centura, exagerate de
tuse, stranut, rebele la antialgice, cu banda de anestezie sau
hiperestezie, acompaniata, in functie de dermatomer, de
amiotrofie, areflexie si de tulburari vasomotorii.
- Un sindrom sublezional, de tip paraplegic
progresiv, cu tulburari motorii, senzitive si sfincteriene
CONSIDERATII CLINICE
Tulburarile motorii
- presupun initial doar dificultate la mers sau o claudicatie intermitenta,
sau
- mai tarziu, o tetra sau paraplegie spastica.
Hipertonia spastica, reflexele vii si semnul Babinski pozitiv sunt semne
de sindrom piramidal.
Tulburarile senzitive
sunt de tipul durerilor si paresteziilor, fara teritoriu fix, si difera de
radiculalgii, la limita superioara indicand net nivelul superior al
compresiunii,iar semnele de automatism medular delimitand nivelul
inferior al afectarii medulare.
Tulburarile sfincteriene sunt predominant urinare de tipul
intarzierii mictiunilor pana la mictiuni frecvente si imperioase.
Aspectul clinic in raport cu localizarea leziunii

compresive la nivelul cordonului medular
Compresiunile medulare anterioare

- se manifesta prin tulburari motorii
Compresiunile medulare posterioare
- se manifesta prin afectarea sensibilitatii profunde si un
sindrom ataxic
Compresiunile medulare laterale
- se manifesta prin sindrom Brown Sequard, cu un sindrom
piramidal unilateral, tulburari ale sensibilitatii profunde de partea
leziunii cu asocierea contralateral a afectarii sensibilitatii
superficiale.
EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI
COLOANEI VERTEBRALE
PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL
EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI
COLOANEI VERTEBRALE
IRM este examenul de prima intentie in patologia coloanei
vertebrale
Evidentiaza structurile extradurale totdeauna limitate spre interior de
dura-mater
Precizeaza severitatea fenomenelor compresive pe structurile
subdurale si medulare, modificrile asociate ale vertebrelor si partilor
moi paravertebrale
EXPLORAREA PATOLOGIEI
COLOANEI VERTEBRALE
Leziuni degenerative
Metastaze vertebrale
Traumatisme
Leziuni infectioase
Tumori vertebrale primitive

LEZIUNI DEGENERATIVE
Metode de explorare
RADIOGRAFIA
Este cea mai accesibila tehnica de evidentiere a modificarilor

degenerative.
Exclude alte cauze (infectioase, neoplazice sau traumatice).
Reducerea in inaltime a spatiului intervertebral, fenomenul de
vacuum discal si asocierea osteofitelor sunt consecintele degenerarii
discului.
NB! Un disc poate fi degenerat fara sa fie herniat si invers, o
hernie poate apare pe un disc radiografic sanatos.
CT
Are inca un rol in practica curenta de evaluare a pacientilor cu

sciatica sau cruralgie.

Metode de explorare
REZONANTA MAGNETICA
Este metoda imagistica care ofera cele mai multe informatii in

studiul coloanei vertebrale.
Evidentiaza modificarile morfologice ale discului (modificari
degenerative, hernia de disc), ale articulatiilor si ligamentelor.
Exclude afectiunile non-discale sau non-degenerative, care pot
mima clinic boala degenerativa.
Poate explica unele discrepante intre aspectul clinic si radiologic
cand CT-ul este neconcludent.

La nivelul coloanei, modificarile degenerative articulare apar n
trei articulatii:
La nivelul articulatiei intervertebrale (discului intervertebral)
In articulatiile uncovertebrale (in cazul coloanei cervicale)
Pe fatetele articulare ale articulatiilor mici

MODIFICARI COMUNE
1. Modificari artrozice; osteofitoza hipertrofica
2. Modificari ligamentare
3. Modificari ale platourilor vertebrale
4. Modificari discale
5. Stenoza canalului rahidian
6. Spondilolistezis

MODIFICARI ARTROZICE
Articulatiile coloanei vertebrale pot suferi, ca orice articulatie, modificari de
ARTRITA sau ARTROZE.
Coloana vertebrala, organ cu structura complexa, poate prezenta
modificari inflamatorii si degenerative atat la nivelul discurilor
intervertebrale (intersomatice) si pe suprafetele osoase vecine, deci leziuni
situate anterior, cat si la nivelul articulatiilor interapofizare, interspinoase si
a ligamentelor vertebrale, deci leziuni posterioare.
Procesele artrozice intervertebrale sunt consecinta, pe de o parte a
pozitiei de ortostatism si a presiunilor ce se exercita asupra discului
intervertebral in timpul efortului fizic sau la inclinarea coloanei vertebrale,
iar pe de alta parte, a proceselor degenerative proprii discului.
Formarea osteofitelor
Pana la varsta de 25 ani, nucleul pulpos are forma sferica si un
continut bogat in apa, ceea ce face posibila distribuirea egala a presiunilor
exercitate asupra lui.
Nucleul pulpos,
pulpos prin mobilitatea sa, are rolul de amortizare a
socurilor, mobilitate care este limitata ventral de ligamentul longitudinal
anterior, iar dorsal de ligamentul longitudinal posterior.
Elasticitatea normala a discului intervertebral este conditionata de continutul
sau bogat in apa.
In cursul vietii, continutul in apa scade treptat, ceea ce favorizeaza
dezvoltarea leziunilor degenerative. Prin deshidratare,
deshidratare nucleul pulpos se
altereaza, se turteste si se fragmenteaza intrucat intervin procese de
depolarizare ale acidului condroitin-sulfuric ce se desfasoara treptat.
Formarea osteofitelor
Fortele exercitate orizontal destind si forteaza
inelul fibros marginal si insertiile acestuia si ale
ligamentelor intervertebrale, astfel ca in inelul
fibros apar fisuri.
fisuri
Inelul fibros lezat bombeaza in afara si intinde
ligamentele intervertebrale.
La nivelul insertiei ligamentului se produc rupturi
cu mici hemoragii, mediu favorabil instalarii
procesului local de osteogeneza, care explica
formarea osteofitelor.
ARTROZE VERTEBRALE
ASPECT RADIOLOGIC:
- artrozele vertebrale prezinta elemente comune tuturor
segmentelor coloanei vertebrale si ele imbraca aspecte
diferite, dupa cum intereseaza spatiul intervertebral,
intervertebral
corpurile vertebrale sau articulatiile posterioare.
posterioare
Informatiile obtinute cu ajutorul examenului radiologic pentru evidentierea leziunilor
degenerative incipiente sunt exacte atunci cand efectum radiografii in ortostatism,
adica in pozitie functionala.
Incidenta de fata, in ortostatism,
ortostatism trebuie completata cu radiografii laterale, in flexie
si extensie,
extensie exectuate pe filme de dimensiuni mari.
-cea mai usoara presarea a discului intervertebral este vizibila pe radiografia in
ortostatism si aprecierea trebuie facuta prin comparatie cu discul vertebral supraiacent.
- Ingustarea poate fi globala,
globala cu pastrarea paralelismului dintre suprafetele discale
care delimiteaza spatiul sau poate fi o pensare partiala,
partiala localizata in partea lui
laterala, anterioara sau posterioara. Pensarile partiale antreneaza, in functie de
localizare, o deviere a axului coloanei vertebrale, asa cum observam in scolioza, cifoza
sau lordoza.
ARTROZE VERTEBRALE
SUPRAFETELE DISCALE sunt, in general, condensate, uneori cu contur
neregulat, rar deformate, iar alteori pot prezenta o concavitate accentuata.
STRUCTURA CORPILOR VERTEBRALI prezinta aspect radiologic in limite
normale sau putem observa o demineralizare difuza.
MARGINILE CORPILOR VERTEBRALI se deformeaza prin aparitia de
formatiuni osteofitice de diverse dimensiuni. Uneori, osteofitele se unesc
constituind punti intervertebrale laterale sau anterioare, dispuse intre doua
sau mai multe corpuri vertebrale.
Osteofitele pot aparea la nivelul vertebrelor fara sa fie insotite de modificari
ale discurilor intervertebrale. Prezenta osteofitelor nu este insotita de
simptomatologie clinica atunci cand ele sunt situate in partea anterioara si
laterala a corpurilor vertebrale. In schimb, osteofitele posterioare care
ingusteaza gaura de conjugare si comprima radacinile nervoase au
intotdeauna expresie clinica. Osteofitele posterioare sunt mai rar intalnite si
prezinta dimensiuni mai mici.
ARTROZE VERTEBRALE
Fenomenul de vid sau vacuum discal este vizibil pe radiografii
executate in incidenta laterala/de fata si se prezinta sub forma unei zone
clare, dispusa orizontal, in interiorul discului intervertebral, in teritoriul inelului
fibros. Uneori devine vizibil doar pe radiografiile functionale.
ARTROZE VERTEBRALE
ARTICULATIILE INTERAPOFIZARE nu sunt afectate intotdeauna in
procesul artrozic intervertebral. Cand si aceste articulatii sunt interesate,
procesul poarta numele de SPONDILARTROZA.
SPONDILARTROZA
Pentru evidentierea articulatiilor interapofizare sunt necesare, in afara
radiografiilor de fata si radiografii in incidente suplimenatre, de . Pot fi
evidentiate acelasi modificari: ingustarea spatiului articular,
articular deformarea
apofizelor, condensarea contururilor si osteofite.
Modificarile de artroza interapofizara apar mai tarziu decat osteofitele; sunt
mai frecvente dupa 40 de ani.
ARTROZA VERTEBRALA
Osteoartrita procese articulare=Spondilartroza
Grad 0 Spatiu articular interapofizare
normal (2-4 mm)
Grad 1 usoara ingustare a sp
interapofizar (< 2mm) si/sau mici osteofite
si/sau hipertrofia proceselor articulare
Grad 2 ingustarea sp interapofizar si/sau
osteofitoza moderata si/sau hipertrofie
moderata a proceselor articulare si/sau
eroziuni osoase subarticulare
Grad 3 - ingustarea sp interapofizar si/sau
osteofitoza importanta si/sau hipertrofie
severa a proceselor articulare si/sau
eroziuni osoase subarticulare importante
si/sau chiste subcondrale.
ARTROZE VERTEBRALE
Osteofitoza proces articular superior L5...stenoza foraminala si compresie
radiculara; minima acumulare fluida la nivelul artic posterioare L4-L5 si L5-S1.
SPONDILARTROZA LOMBARA
Modificari osoase subcondrale la
nivelul fatetelor articulare
posterioare bilateral (stg >>> dr).
- hipertrofie
- osteoscleroza
- ingustarea spatiului articular
- osteofite
- eroziuni osoase subarticulare
(sageti albe)
Chist juxtafatetar chist
degenerativ ce ia nastere de
la nivelul fatetelor articulare
degenerate
- Spondilolistezis L5-S1 gr 1
- Protruzie discala L4-L5
- mic chist juxtafatetar L4-L5
stanga ce oblitereaza recesul
lateral
La 1 an dupa: stenoza de
canal si compresie sac dural
prin marirea importanta in
dimensiuni a chistului
juxtafatetar; se observa
comunicarea cu spatiul
interapofizar stang.
ARTROZE VERTEBRALE
- Modificarile degenerative prezente la nivelul ligamentelor galbene sunt
frecvent observate IRM. Radiologic cel mai frecvent pot fi observate
calcificari in ligamentul interspinos.
- Leziunile interapofizare de tip artrozic pot fi intalnite izolat, in modificarile
de ax si torsiune ale coloanei vertebrale:
- in scolioze, artrozele se dezvolta in partea concavitatii, in timp ce
articulatiile mici, simetrice de pe fata convexa, raman indemne;
- in cifoza, artroza interapofizara este cauza de durere, dar se evidentiaza
mai greu
- in blocurile vertebrale si in cazul aplicarii de grefoane, aparitia artrozelor
este determinata de imobilizarile de lunga durata care duc la retractia
tesutului capsulei, cu transformare fibroasa si anchiloza osoasa.
ARTROZE VERTEBRALE
- SPONDILOZA este o afectiune cronica, cu evolutie lenta, care poate
afecta oricare dintre segmentele coloanei vertebrale.
LOCALIZAREA pe coloana vertebrala:
- cervicala: intereseaza in special spatiile C5-C6 si C6-C7;
- toracala: spondiloza este mai frecventa pe segmentul mijlociu si inferior;
- lombara: pe segmentele T12-L1 si L4-L5, L5-S1.

Osteofitoza hipertrofica
Apare pe marginile anterioar, lateral i posterioar, ale platourilor
vertebrale
Sunt mai bine evidentiate pe radiografie si CT, la examenul RM pot fi
subestimate.
La nivelul coloanei cervicale inferioare sunt frecvente osteofitele
marginale posterioare, care pot induce compresie radiculo-medulara .
Osteofitele posterioare sunt mai semnificative din punct de vedere
clinic dect cele anterioare datorit raportului strns cu mduva spinrii
i rdcinile nervoase.

Osteofitoza hipertrofica
Osteofit posterior toracal la T7 D.A, 65 ani
Compresie medular T7-T8
T1TSE sag.
T2TSE sag.
FLAIR sag.
RM: -Osteofit posteroinferior la T7, compresiv mediolateral in

stanga pe sacul dural si pe maduva spinarii toracale.
Maduva spinarii la acest nivel prezinta o arie cu semnal
hiperintens T2 si FLAIR si semnal izointens T1
T2TSE ax.
HIPEROSTOZA ANCHILOZANTA SENILA
forma particulara de spondilopatie degenerativa, care cuprinde coloana
vertebrala in intregime,
intregime exceptand primele doua vertebre cervicale. A fost
descrisa de Forestier si Rothes-Querol in anul 1950.
Radiografic: apare caracteristica o prelungire osoasa continua care
uneste corpurile vertebrale in portiunea lor antero-laterala, cu predominanta
de partea dreapta. Se insoteste frecvent de cifoza toracala. Articulatiile
sacroiliace sunt indemne. Coloana vertebrala este rigida, dar indolora.
Afecteaza persoanele in varsta de 50-70 ani, cu predilectie pentru barbati, in
raport de 5:2 fata de femei.
Similar acestei entitati intalnite la varstnici se descrie o forma de spondiloza,
cu localizare lombara, observata la barbati tineri si numita HIPEROSTOZA
VERTEBRALA LOMBARA JUVENILA.
JUVENILA Radiologic,
Radiologic coloana vertebrala
lombara prezinta in incidenta AP sindesmofite cu dimensiuni reduse la
inceput, dirijate vertical si care cu timpul iau aspect voluminos, alcatuind punti
osoase intervertebrale, cu baza larga de implantare pe fata laterala a corpului
vertebral. Aceste punti se constituie foarte rapid. Articulatiile sacro-iliace sunt
indemne.
HIPEROSTOZA ANCHILOZANTA
Maladie Forestier
Radiografie coloana cervicala de profil:
-Calcificare continua a ligamentelor perivertebrale de la nivel
antero-lateral
MALADIE FORESTIER
MALADIE FORESTIER
Pre-op CT
Post-op CT
Maladie Forestier
Radiografie /CT col toracala (profil):
- Discartroza etajata cu o osificare
continua a ligamentului longitudinal
anterior.
Maladie Forestier
Radiografie jonctiune toraco-lombara de fata:
- mici osificari ligamentare ce amintesc de
sindesmofite;
- punti osoase tipice supra- si subiacente.
Spondilartrita anchilozanta:
Radiografie jonctiune toraco-lombara 3/4:
- sindesmofite ce pot mima o maladie
Forestier.
ARTROZA CERVICALA
Boala afecteaza femeile in mai mare masura decat barbatii (60% din cazuri), la femei
fiind incriminata, in special, instalarea menopauzei, iar la barbati microtraumatismele.
Frecventa leziunilor degenerative la nivelul coloanei cervicale este egala cu cea din
regiunea lombara.
CLINIC, spondiloza cervicala este, de obicei, asimptomatica. Cand leziunile sunt
avansate apar dureri cervicale, cervico-occipitale, care se complica frecvent cu
radiculalgie cervico-brahiala. Redoarea gatului si limitarea inclinarii laterale a capului
se asociaza durerilor.
Simptomatologia clinica este mai evidenta atunci cand leziunile degenerative
intereseaza apofizele unciforme, decat in cazul leziunilor localizate in partea
anterioara a coloanei cervicale.
Artrozele uncovertebrale comprima artera vertebrala si ramurile nervoase la trecerea
acestora prin gaurile de conjugare si determina acuze de tip vascular, ameteli,
pierderea echilibrului, tinitus si stari pseudoanginoase.
Interesarea gaurilor de conjugare si compresiunea radacinilor plexului brahial explica
simptomatologia clinica particulara de nevralgie cervicobrahiala si instalarea
sindromului Barre-Lieou (cefalee, vertij, manifestari auriculare si vizuale).
ARTROZA CERVICALA
RADIOLOGIC, leziunile degenerative cervicale determina modificari de ARTROZA
INTERVERTEBRALA si de ARTROZA UNCOVERTEBRALA. Sunt necesare pentru
evidentierea acestor modificari radiografii in incidenta AP, LL si oblica.
ARTROZA INTERVERTEBRALA intereseaza mai frecvent discul intervertebral C5-C6,
care poate fi afectat singur, au modificarile se pot extinde in tot segmentul cervical
inferior.
MODIFICARILE RADIOLOGICE sunt mai bine
reprezentate pe radiografiile executate in
incidente laterale care arata:
-diminuarea inaltimii discului intervertebral a carui
directie se poate modifica luand aspect in forma de
S,
- condensarea suprafetelor discale adiacente,
- osteofite, mai evidente in unghiurile verebrale
antero-inferioare.
Imaginea radiografica de fata arata:
- pensarea spatiului intervertebral,
- condensarea platourilor si neregularitatea
conturului lateral al vertebrei.
ARTROZA CERVICALA
ARTROZA
UNCOVERTEBRALA
vizibila pe radiografiile in
incidenta de fata si in
incidente oblice 3/4.
RADIOLOGIC:
-efilarea apofizelor unciforme, in mod treptat prelungite prin modificari osteofitice,
care dau apofizelor aspect hipertrofic. Structura lor este densa.
- in gaurile de conjugare, bine vizibile pe radiografia in incidente oblice, proemina din
conturul anterior, osteofite dezvoltate pe linia suprafetelor articulare, apofiza
articulara marita si deformata se proiecteaza pe ovalul gaurii de conjugare, pe care o
ingusteaza. Osteofitele dezvoltate la nivelul apofizei articulare posterioare se pot
asocia cu neoformatii osteofitice dezvoltate pe apofiza unciforma, contribuind astfel
la ingustarea gaurii de conjugare.
Leziunile degenerative avansate ale articulatiilor intervertebrale pot favoriza aparitia
dislocarilor vertebrale.
ARTROZA CERVICALA
ARTROZA INTERAPOFIZARA este mai frecventa dupa 50 ani. Ea se
asociaza, in mod obisnuit, cu leziuni de spondiloza vertebrala. Se intalneste la
persoane cu hiperlordoza cervicala si cuprinde mai des primele trei sau patru
vertebre cervicale, C3-C4 si C4-C5.
RADIOGRAFIC:
- diminuarea interliniei articulare,
- condensarea contururilor apofizare
- hipertrofia masivului articular, determinata de prezenta formatiunilor osteofitice.
Osteofitele apar evidente, in acest caz, pe radiografii in incidente oblice, dispuse
pe conturul posterior al gaurii de conjugare. De fata, conturul lateral armonios
trasat al maselor laterale devine neregulat.
Hiperloroza cervicala corespunzatoare unei cifoze poate favoriza aparitia
artrozei cervicale interapofizare. La fel, curburile cervicale laterale care apar
pentru a compensa o scolioza toracala. Ele se manifesta atat prin leziuni discale
si interapofizare, cat si prin dezechilibrul musculaturii cervicale.
ARTROZA CERVICALA
Nevralgie cervico-brahiala prin compresie radiculara
ARTROZA CERVICALA
Stenoza poate interesa artera vertebrala
ARTROZA CERVICALA
Artroza cervicala difuza cu rectitudine coloana cervicala,

rigiditate si nevralgie cervico-brahiala
ARTROZA CERVICALA
Canal rahidian cervical normal
Stenoza canal
rahidian cervical
ARTROZA CERVICALA
Artroza intersomatica C5-C6 cu pensare discala importanta, osteoscleroza

subcondrala la nivelul platourilor vertebrale, osteofite anterioare si posterioare.
Uncartroza se traduce, pe incidenta de profil, printr-o linie radiotransparenta
orizontala si sinuoasa datorata unei hipertrofii a procesului uncinat. Ingustarea gaurii
de conjugare a gaurilor de conjugare C5-C6 bilateral.
ARTROZA CERVICALA
ARTROZA CERVICALA
ARTROZA CERVICALA
Hernie disco-osteofitica
sau hernie dura.
A. Sectiune axiala CT la nivel
C6-C7: osteofite posterioare
stanga si uncale voluminoase.
B. IRM secventa T2 EG: osteofit
in hiposemnal.
C. Reconstructie CT parasagital
stanga la nivel C6-C7;
D. IRM secventa T1 EG unde se
individualizeaza osteofitele de
materialul discal.
ARTROZA CERVICALA
Discartroza cu hernie dura si uncartroza.

A. CT: sectiuni axiale in fereastra de os - ce trec prin discul C5-C6. Stenoza foraminala
bilaterala prin hiperofie artrozica a procesului uncinat; prezenta unei mici bule de aer
posterior dreapta de origine discala.
B. CT: sectiune axiala in fereastra de parti moi. Fenomen de vid discal. Osteofitoza
importanta (hernie dura) posterioara bilateral.
ARTROZA TORACALA
ARTROZA TORACALA este mai putin frecventa decat cea cervicala si, de
aceea, mai putin studiata. Are localizare preferata partea mijlocie si inferioara a
acestei regiuni din coloana vertebrala.
CLINIC marea majoritate sunt nedureroase, ele dezvoltandu-se prin involutie,

dupa varsta de 30 de ani. Femeile sunt mai des afectate si acuza mai frecvent
dorsalgii decat barbatii.
In afara artrozelor de involutie se intalnesc si artroze toracale dureroase, care sunt
determinate de cauze precise, cum sunt:
- leziunile vertebrale constituite la varsta tanara, cum sunt cele intalnite in maladia
Scheuermann; imbraca aspectul unei cifoze vertebrale rotunde, cu raza mare de
curbura, situata toracal inferior; neregularitatea suprafetelor discale, prezenta
nodulilor opaci intraspongiosi si deformarea cuneiforma a corpurilor vertebrale
precizeaza cauza aparitiei timpurii a artrozei dureroase;
- dezechilibre statice ale coloanei vertebrale, scolioze si cifoze, de diverse etiologii,
care conduc in final, la instalarea modificarilor degenerative si aparitia durerilor.
ARTROZA TORACALA
ASPECT RADIOLOGIC comun tuturor artrozelor: osteofitele sunt localizate
anterior si lateral si pot fi mai dezvoltate mai mult in dreapta decat in stanga, fapt
atribuit absentei pulsatiilor aortei descendente.
Spre deosebire de artrozele cervicale si lombare, cele toracale conduc foarte rar la
reducerea inaltimi discurilor intervertebrale, iar dislocarile vertebrale nu apar
niciodata.
Cifoza senila a varstei inaintate este putin dureroasa. Ea este, de obicei, o
asociere a osteoporozei si a leziunilor artrozice, care prezinta, in afara cifozei
rotunde, ingustari ale discurilor intervertebrale si osteofite marginale anterioare.
Durerea pare sa fie dat amai mult de osteoporoza decat de modificarile de
spondiloza.
Sindromul de spondiloza descris de Forestier la batrani si care intereseaza
coloana in intregime poate fi o cauza a dorsalgiilor.
Artrozele observate dupa maladia Schuermann se insotesc de dureri localizate mai
frecvent la limitele curburii, deoarece compensarea cifozei prin hiperlordoza
lombara suprasolicita zona compensatoare. De aici, regula ca radiografiile ce
urmeaza sa fie efectuate sa cuprinda zonele marginale ale curburii care prezinta
osteofite si nu zona de curbura maxima.
ARTROZA TORACALA
ARTROZA TORACALA
Radiografie de profil: pensari discale
etajate asociate unei osteoscleroze
subcondrale a platourilor vertebrale si
osteofitoza anterioara semne de
artroza intersomatica cu evolutie
moderata.
Sechele maladie Scheuermann

A. Radiografie coloana toracala de profil.
B. IRM Secventa T1 SE in plan sagital.
C. IRM Secventa T2 SE in plan sagital.
Neregularitati foarte nete ale platourilor vertebrale insotite de mici hernii
intraspongioase. Modificarile predomina in etajul toracal inferior. Discrete
deborduri discale posterioare. Se observa modificarile post-operatorii pentru
o hernie toracala inalta.
Sechele toracale si lombare maladie Scheuermann

A. Radiografie coloana toracala de profil. Accentuare neta a cifozei toracale
fiziologice si pensare anterioara discala, aspect neregulat al platourilor si
hernii intraspongioase etajate.
B. Radiografie coloana lombara de profil la acelasi pacient. Sechele mai
putin evolutive predominant la nivelul primelor trei vertebre lombare ce se
manifesta prin discrete nerehularitati ale platourilor vertebrale si prezenta de
hernii intraspongioase.
ARTROZA LOMBARA
ARTROZA LOMBARA afectiune a carei frecvenat creste cu varsta. Poate
interesa un singur spatiu intervertebral cand leziunea apare izolata sau poate fi
difuza. Discurile intervertebrale cel mai frecvent afectate sunt situate intre T12-L1,
L1-L2, L4-L5, L5-S1.
Multiplii factori favorizanti se adauga celor de ordin degenerativ:
- eforturile fizice deosebite
- tulburarile de statica prin devieri laterale ale coloanei vertebrale (scolioze,
hiperlordoze), cifoze
- inegalitatea membrelor inferioare
- afectiuni ale artciulatiilor coxofemurale si sacroiliace, ale genunchilor sau
gleznelor
- anomalii congenitale tranzitionale situate in regiunea lombo-sacrata (sacralizare,
lombalizare, spondiloliza, etc.)
ARTROZA LOMBARA
CLINIC, suferintele regiuni lombare inferioare se manifesta prin instabiliate,
dureri la flexie si extensie in regiunea sacrata si iliosacrata, scaderea mobilitatii si
contractura musculara dureroasa. Aceste simptome cedeaza in decubit.
Durerile accentuate de tuse, stranut sau defecatie, cu iradieri pe traiectul
sciaticului, sunt semne ale unei hernii de disc posterioare.
Simptomele de iritare a cozii e cal se manifesta prin tulburari la mictiune si
defecatie. Ele se pot agrava rapid si impun interventia chirurgicala de urgenta
pentru degajare.
ARTROZA LOMBARA
RADIOGRAFIC: hernia discala furnizeaza elemente radiologice putine si acestea
legate de statica (scolioza, rectitudine). Adeseori examenul radiologic este negativ.
Modificarile degenerative ale col vertebrale cel mai frecvent se traduc prin:
- diminuarea inaltimii discului intervertebral L4-L5 care poate fi uneori foarte
accentuata;
- modificari de condensare la nivelul suprafetelor adiacente ale vertebrelor L4-L5 si
L5-S1 si formatiuni osteofitice situate mai des la nivelul unghiurilor anterioare. Sunt
imagini de osteocondroza sau de discartroza. De altfel, discul intervertebral L5-S1
prezinta in mod normal, cea mai mare mobilitate si datorita solicitarilor lui crescute
este cel mai putin rezistent. Im urma acestor solicitari discul intervertebral L5-S1
ajunge treptat sa se deterioreze.
- modificari ale spatiului intervertebral L4-L5 (in mai mica masura ). Sunt modificari
soldate cu formarea de hernii in spongioasa corpurilor vertebrale adiacente si cu
hernii posterioare, spre canalul vertebral.
Examenul radiologic furnizeaza in afara modificarilor escrise, importante date de
ordin etiologic despre aspectul axului si existenta eventualelor anomalii vertebrale,
fapt pentru care trebuie executate radiografii in ortostatism sau functionale.
ARTROZA LOMBARA
Articulatiile mici intervertebrale pot fi afectate procese artrozice sau pot fi
respectate.
ARTROZA INTERAPOFIZARA POSTERIOARA a coloanei vertebrale lombare
intereseaza indeosebi ultimile doua articulatii, L4-L5 si L5-S1. Este intalnita mai ales
la femei peste 60 de ani, ca urmare a unei hiperlordoze aparute in urma relaxarii
peretelui abdominal, mai ales in caz de obezitate.
La nivelul apofizelor spinoase lombare pot fi evidentiate modificari radiologice de
artroza interspinoasa, descrise de Baastrup. Accentuarea lordozei lombare aduce
in contact apofizele spinoase cu formarea apozitii periostale in jur. Acestea, in urma
microtraumatismelor locale repetate determina transformari ale tesutului interspinos,
formarea de neoartroze.
Radiologic, pe radiografia de fata apofizele spinoase apar de aspect triunghiular
sau piriform, cu baza rotunjita sau concava, limita superioara fiind cel mai adesea
usor rotunjita. De profil, marginile apofizelor spinoase sunt neregulate, densificate si
in contact.
ARTROZA LOMBARA
Artroza lombara etajata
cu pensari discale,
osteoscleroza subcobdrala
la nivelul platourilor
vertebrale, osteofite
marginale anterioare si
laterale, vacuum discal si
calcificari discale,
anterolistezis L3-L4 si
retrolistezis L1-L2 si L2-L3.
Artroza interarticulara
posterioara asociata cu
osteoscleroza subcondrala,
pensari discale si osteofite
periarticulare.
ARTROZA LOMBARA
ARTROZA LOMBARA Radiografie
coloana lombara de profil.
- Pensare discala importanta a
ultimilor doua spatii intersomatice
mobile asociate cu remanieri
degenerative la nivelul platourilor
vertebrale: osteoscleroza subcondrala
la nivelul platourilor vertebrale si
osteofitoza marginala anterioara si
posterioara.
- Vacuum discal de dimensiuni reduse
L3-L4.
- Pensare discala moderata la nivelul
discurilor L3-L4; L4-L5 si L5-S1.
- Artroza interarticulara posterioara.
ARTROZA LOMBARA
ARTROZA LOMBARA Radiografie
coloana lombara de profil.
- Pensare discala importanta a
ultimilor doua spatii intersomatice
mobile asociate cu remanieri
degenerative la nivelul platourilor
vertebrale: osteoscleroza subcondrala
la nivelul platourilor vertebrale si
osteofitoza marginala anterioara si
posterioara.
- Vacuum discal de dimensiuni reduse
L3-L4.
- Pensare discala moderata la nivelul
discurilor L3-L4; L4-L5 si L5-S1.
- Artroza interarticulara posterioara.

MODIFICARI COMUNE
6. Spondilolistezis

Modificari ligamentare
n RM, ligamentele normale se vd ca linii intunecate" (absenta
semnalului)
Diagnosticul calcificrilor ligamentare sau depozitelor osoase nu
poate fi susinut prin RM. Este imperativ evaluarea radiografica si
examinarea CT.
Sunt frecvente calcificarile si depozitele osoase, in ligamentele
longitudinale, in special cele posterioare (boala Japoneza).

Osificarea ligamentului longitudinal posterior apare mai
frecvent in Japonia, unde afecteaza 2-4% din populatie, in general
persoane intre 60-70 de ani
Reprezint o formare heterotopic de os determinat de stressuri
mecanice repetate
Este asociat cu hiperostoza scheletala difuza idiopatica (DISH)
Osificarea poate fi continua sau segmentara si poate determina
compresia maduvei spinarii (in general stenoza canalului rahidian
apare cand diametrul antero-posterior <12 mm)
Afecteaza cel mai frecvent nivelele C4-C6.

(A) Examenul CT axial postmielografic: ligament longitudinal posterior (LLP) mult

ngroat i osificat (p), cu compresia mduvei spinrii.
(B) Imagine RM axial T2*: LLP calcificat i ngroat.
(C) Seciune mediosagital T13: LLP osificat, cu prezena unor zone cu semnal de
intensitate crescut, reprezentnd mduva osoas.

Boala Japoneza (aspect CT)
Calcificare in ligamentul longitudinal posterior, datorata unei protruzii discale

posterioare mediane L4-L5 (boala Japoneza)
A. Radiografie coloana cervicala de profil.

B. CT cervical, reconstructie sagitala.
C. IRM secventa in plan sagital ponderata T2.
Boala Japoneza : osificarea ligamentului longitudinal posterior de la C3 la
C5, fara anomalii de semnal intramedular. De notat, absenta puntilor
osoase de la nivelul portiunii anterioare a corpilor vertebrali.
Stenoza dobandita de canal rahidian C5-C6 prin

leziuni dobandite: osificarea ligamentelor galbene si a
ligamentului longitudinal posterior.
Stenoza dobandita de canal rahidian prin

osificarea ligamentului longitudinal posterior de
la C2 la C5 ce se traduce printr-o opacitate
de tonalitate calcara situata retrocorporeal C2,
C3, C4, C5.
Hipertrofie si calcificari ale ligament galben; protruzii L4-L5 si L5-S1.

MODIFICARI COMUNE
6. Spondilolistezis

Modificari degenerative osoase
Alterarea placii cartilaginoase care separa
inelul fibros de platoul vertebral
Patogenie:
dezvoltarea reactionala a tesutului de
granulatie
raspuns vascular
reactie osteogenica

Modificari ale platourilor vertebrale
CLASIFICAREA MODIC
TIP
ASPECT RM
TIP I
Hiposemnal T1
(acut)
Hipersemnal T2
MODIFICRI HISTOLOGICE
Apariia de esut fibrovascular ntre trabeculele
osoase ngroate. Modificrile de tip I se
vd n degenerarea discal acut
TIP II
(subacut)
TIP III
(cronic)
Hipersemnal T1
Izosemnal sau
Tesut lipomatos n platouri; trabecule osoase

ngroate. Aceasta este o evoluie de la
discret
m odificrile de tip I (acute) la cele de tip II
hipersemnal T2.
(cronice)
Hiposemnal T1
Hiposemnal T2
Modificri sclerotice n platouri . Scleroza se

coreleaz cu schimbrile sclerotice observate
radiografic.

T2TSE sag.
Hipersemnal T2TSE in platourile vertebrale
adiacente L4-L5

SPONDILODISCITA
T1TSE sag.
T2TSE sag.
T2TIRM sag. (STIR)
T2TIRM ax. (STIR)

-Corpurile vertebrale L4 i L5 cu hiposemnal difuz T1, fr individualizarea discului
-Semnal heterogen crescut T2 la nivelul corpurilor, cu hipersemnal al discului

MODIFICARI COMUNE
1. Osteofitoza hipertrofica
6. Spondilolistezis
CLASIFICAREA LEZIUNILOR
DISCALE
Congenitale/variante de dezvoltare
- Disc anormal congenital

- Modificari morfologice:
adaptare la scolioza, spondilolistezis
Degenerative
Inflamatorii/ infectioase
COLOANA LOMBARA - semnal discal normal
T1 SAGITAL
T2 SAGITAL
MODIFICARI DISCALE LEZIUNI DEGENERATIVE

FIZIOPATOLOGIE
Exista trei mecanisme patogenice ale degenerarilor
discului intervertebral:
traumatismul
incarcri repetate, ciclice ale discului, cu leziuni
ale fibrelor circumferentiale
scaderea permeabilitatii platourilor vertebrale
care compromite functia fibroblastelor discale si a
condrocitelor.
Toate cele trei determina reducerea inaltimii
discului.
LEZIUNI DEGENERATIVE MODIFICARI DISCALE

Pierderea de semnal
Pierderea de semnal a discului intervertebral in
secventa T2 este un semn precoce al bolii
degenerative a discului (deshidratare).
Pierderea de inaltime
Modificarile degenerative ale discurilor conduc la
pierderea de inaltime a spatiilor intervertebrale.
Ingustarea spatiilor intervertebrale este un semn
sigur de boala degenerativa discala. Este de obicei
uniforma.
DEGENERARE
Spondiloza deformanta afectiuni
degenerative- afecteaza inelul fibros si
apofizele adiacente
Osteocondroza intervertebrala
afecteaza nucleul pulpos si platourile
corpurilor vertebrale
Deshidratare
Fibroza
Reducerea in inaltime a discului
CLASIFICAREA GENERALA A
LEZIUNILOR DISCALE
1. Rupturi/fisuri inelare: - radiale
- concentrice
- transversale
2. Hernie de disc: - extravertebrala (protuzie, extruzie, sechestratie)
- intravertebrala: noduli Schmorl
3. Debord discal
Fisuri ale inelului fibros
Fisuri ale inelului fibros- separarea/

ruperea fibrelor
Radiale, transverse, concentrice
Nu implica prezenta unui traumatism
Simptomatice si/sau asimptomatice
Fisura a inelului fibros
Fisuri (rupturi) ale inelului fibros
Cu varsta continutul in apa si proteoglican scade

Discul pierde elsticitatea si devine fibros
Apar fisuri si rupturi ale inelului fibros
Imagini T1,T2
Rupturi inelare -3 tipuri:

Concentrice - leziuni circumferentiale
Rupturi tranversale
Rupturi radiale

Fisura inelara concentrica

Fisura inelare transverse
Periferice
Rupturi orizontale ale fibrelor SHARPEY
Langa insertia pediculului apofizar
Ruptura inel fibros L5-S1-periferica- hipersemnal T2

Fisura inelare radiale
Tranfixiante, adanci, conexeaza nucleul pulpos de

marginea discului
Predispun la hernierea nucleului pulpos
Nuclear trail sign
CLASIFICAREA MODIC
Descrie modificarile care apar la nivelul platourilor vertebrale in

cazul afectiunilor degenerative spinale.
TIP
ASPECT RM
MODIFICRI HISTOLOGICE
TIP I
Hiposemnal T1
Apariia de esut fibrovascular ntre trabeculele
(acut)
Hipersemnal T2
osoase ngroate. Modificrile de tip I se

vd n degenerarea discal acut
TIP II
(subacut)
Hipersemnal T1
Tesut lipomatos n platouri; trabecule osoase
Izosemnal sau
ngroate. Aceasta este o evoluie de la
discret
modificrile de tip I (acute) la cele de tip II
hipersemnal T2.
(cronice)
TIP III
Hiposemnal T1
Modificri sclerotice n platouri. Scleroza se
(cronic)
Hiposemnal T2
coreleaz cu schimbrile sclerotice observate
CLASIFICAREA MODIC
Modificari
MODIC
Semnal T1
Semnal T2
Tip 1
Hiposemnal
Hipersemnal
Tip 2
Hipersemnal
Hipersemnal
Tip 3
Hiposemnal
Hiposemnal
MODIC 1
T1 sag
STIR sag
L.V. (sex M ,33 ani) examinare IRM 18.06.2009
MODIC 2
T1 sag
T2 sag
C.N. (sex M, 62 ani) examinare IRM 26.05.2009

DEPLASARI DISCALE/ HERNIE DE DISC
CONSIDERATII GENERALE
Hernia de disc, cunoscuta si sub
numele de ruptura a discului
intervertebral, este o afectiune prin
care o parte din discul intervertebral
apasa elementele anatomice din
canalul spinal (radacinile nervoase
si maduva spinarii).
Acest lucru se intampla atunci cand
inelul fibros care mentine discul pe
loc se rupe, permitand nucleului
central sa alunece in afara.
Rezultatul este hernierea nucleului
pulpos in canalul spinal.

Etiologie factori de risc:
Adulti tineri activi fizic, munca, sport
Obezitate, sedentarism,
Docheri, directori si tractoristi
Vibratii excesive
Malformatii congenitale col.vertebrale
Tutunul-oxigenare-degenerare
Genetic-familii de HDL

Simptomatologie:
Functie de localizare - dermatoame
Durere-moderata, intensa, lancinanta
Durere cervicala
Durere toracala
Durere lombara, fese, coapsa, gamba, picior
Nevralgie cervico-brahiala, sciatica (n.sciatic,n.femural)
Caracterele durerii: unilaterala, continua, antalgica,
migreaza, se periferizeaza, se accentueaza la ras, tuse
Amamneza: context fizic, efort, trauma

INVESTIGATII IMAGISTICE
Radiografie plana: 2-4 incidente
Mielografia
Mielo-CT si Mielo-RM
CT multislice - sensibilitate scazuta
Imagistica prin rezonanta magnetica
(IRM) - sensibilitate mare
Discografia-controversata,dureroasa

MANAGEMENTUL INVESTIGATIILOR IMAGISTICE:
Rx: initial, rapid, ecomomic, orientativ

CT: modificari osoase
IRM: modificarile tesuturilor moi
Mielografia: Rx, CT, IRM - detecteaza
compresiunile pe structurile neurale
Discografia: starea discului

HERNIE DE DISC LOMBARA
Aproape toate herniile de disc lombare survin la nivel L4- L5 i L5-S1
i sunt centrale sau discret excentrice ca localizare
Hernierea unui disc implic ruperea inelului fibros (cu protruzie sau
extruzie posterioar a nucleului pulpos), care este susinut de un
ligament longitudinal posterior intact (subligamentar)
Discurile herniate central sau discret excentric afecteaz rdcinile
care prsesc gurile de conjugare la nivelul imediat inferior
Hernieri la distan i extraforaminale reprezint 1-11% din toate
herniile de disc lombare
Majoritatea herniilor laterale de disc la distan survin la nivelul L2- L3
i L3-L4
Unele hernii de disc laterale pot determina eroziune osoas

Hernia de disc apare
extradurala intrarahidiana,
nervoase sau maduva.
ca o mas anterioar sau anterolateral

care amprenteaz sau comprim rdcinile
Studiul RM trebuie s includ:

T1 sagital
T2 sau T2* sagital
Seciuni axiale subiri (T2 sau T2*) de 3-4 mm
Imaginile axiale sunt necesare pentru a ilustra lateralizarea discului
herniat i extensia n gaura de conjugare.
Substana de contrast (Gd) de obicei nu este necesar pentru
diagnosticul herniei de disc, dar poate fi util pentru a demonstra
congestia venelor epidurale sau ncrcarea ligamentelor inflamate.

Semnele RM de hernie de disc sunt identice cu cele descrise CT :
protruzia focala discala,
amprentarea sacului tecal,
amputarea radacinii nervoase,
stergerea grasimii epidurale.
Intensitatea semnalului herniei de disc este de obicei identica cu
aceea a discului original.
Hernia de disc poate fi centrala, paramediana (cea mai comuna),
intraforaminala si extraforaminala.
RM este superior CT in evidentierea fragmentelor libere, a
integritatii sau rupturii ligamentului longitudinal posterior.

CLASIFICARE
Un aspect disputat este terminologia utilizat pentru descrierea

diverselor condiii degenerative ale discului.
Un sistem, propus i acceptat de Societatea American de
Neuroradiologie descrie patru stadii:
Normal = semnal de intensitate normal, nlime, contur i
arhitectur
intern a discului normale.
Bombare (debord) = extensie simetric circumferenial /asimetrica a
discului n afara interspaiului
Protruzie = extensie focal, asimetric a discului dincolo de
interspaiu (subligamentara)
Extruzie = extensie extrem a discului n afara interspaiului
(transligamentara). Sechestrarea este un tip specific de extruzie, in care
exista un fragment discal desprins, migrat.
n aceast variant termenul herniere este omis , deoarece a fost att
de frecvent folosit i prost utilizat, incat nelesul su real s-a pierdut.

In practica de rutin este utilizata urmatoarea clasificare:

discul bombat se refer numai la discurile difuz bombate i poate fi
caracterizat ca uor, moderat, sever;
discul herniat: prin convenie se refer la modificrile focale ale
conturului discal. Eventuala hernie de disc trebuie definit n funcie de
mrime (mic, medie, mare)
localizare (median, lateral, intra sau extraforaminal);
fragmentul liber: migrat n sus sau n jos (frecvent n recesurile
laterale).

Materialul herniat se extinde prin toate straturile circulare i apare ca
o mas focal n interiorul grsimii epidurale i n afara durei .
Contine:
nucleu pulpos,
fragmente izolate din inelele interne sau din platoul cartilaginos.
Fragmentul discal liber apare cnd nu exist continuitate ntre
materialul herniat i discul din care provine.
Poate migra cranial sau caudal fa de nivelul discului de origine.
Poate fi localizat anterior (mai des) sau posterior fat de ligamentul
longitudinal posterior (LLP); deoarece LLP este aderent la linia median i
la fiecare nivel intersomatic (anatomic), fragmentele extraligamentare de
obicei nu pot ncrucia linia median sau migra mai mult de un nivel.
Un fragment posterior de LLP se extinde rareori n sacul dural (hernia
discal intradural).

Monitorizarea herniei de disc
Chirurgia bolilor de disc a sczut n comparaie cu ultimii 20 de ani
de cnd a fost observat regresia spontan clinic i anatomic.
Studii pe termen lung asupra pacienilor tratai chirurgical i medical
arat c, dup o perioad de 5-10 ani, rata de succes este similar i
chiar dup o perioad de un an o evoluie clinic bun este nregistrat
la peste 95% dintre pacienii neoperai.
Regresia spontan a herniei de disc a fost descris cu epidurografii
repetate din 1945.
Studiile recent efectuate au aratat c peste 63% din herniile de disc
pot prezenta o reducere spontan a volumului lor la urmrirea RM la 612 luni dup evenimentul acut.
Pe aceleai studii s-a observat o evolutie clinica favorabila la
aproximativ 70% din pacienii tratai conservator.

Monitorizarea si mecanismul durerii
Scderea durerii
nveliului rdcinii,
materialului discal.
se consider a fi datorat scderii

modificrilor fibrotice i inflamatorii
ed emului
din jurul
Principalele cauze de evolutie clinica favorabila sunt:

deshidratare i scderea materialului discal
reintrarea discului n inel prin ruptura acestuia
fragmentarea i fagocitarea (ca rspuns inflamator).
Deshidratarea i reducerea materialului discal este legat de
absena proteoglicanilor hidrofilici furnizai de nucleul original; fagocitoza
este stimulat de rspunsul inflamator prezent n faza acut.

Cand se observa o hernie hiperintensa T2 este vorba de un nucleu herniat.
Cresterea tranzitorie a continutului in apa este atribuita vaselor nou formate
si inflamatiei, prezenta in herniile recente.
Identificarea tesutului de granulatie epidural in jurul discului herniat nu este
posibila RM nativ.
Captarea Gd-DTPA imbunatateste mult identificarea acestui tesut.
In cele mai multe din cazurile studiate captarea a fost observata in jurul
fragmentului liber. Aceasta incarcare cu contrast a fost periferica in faza acuta si a
progresat spre interior la 8 din 11 cazuri urmarite (73%).
Tesutul de granulatie este considerat a fi capabil sa digere sau sa absoarba
materialul discal, la fel ca si alte fragmante epidurale, precum grefonul osos
deplasat.
DEPLASARE DISCALA/ HERNIE
Deplasarea materialului discal peste limitele spatiului discal intervertebral

Descrisa prin:
Localizare/topografie:mediana,paramediana/laterala/foraminala/extraforaminala
Volum
Aspectul conturului fragmentului herniat
Raportul herniei cu sacul dural si radacina aferenta
Starea discului: calcificat/osificat, deshidratat, gaz, lichefactie
Contentie/continuitate:
Continut inel fibros intact
Necontinut- extruzat sau migrat
Raportul herniei cu LLP (ligament longitudinal posterior) :
Subligamentar, extraligamentar, transligamentar
Stabilirea traiectului herniar ascendent/descendent
Conexiunea fragmentului herniat cu discul de origine:
- baza de implantare larga ,unghi obtuz (subligamentara)
- baza de implantare pediculat, unghi ascutit (transligamentara)
- absenta continuitatii intre cele 2 structuri ( hernii excluse)
Starea LLP (continuu/intrerupt)
Migrarea fragmentului discal

HERNIE DE DISC -TOPOGRAFIE
Debord discal: simetric sau asimetric

Deplasare focala /hernie
Noduli Schmorl
Protruzie discala
Extruzie discala
Sechestru discal
IRM AFECTIUNI DEGENERATIVE

DISCALE
Varsta
: 20-40 36% au degenerari discale
85-95% au degenerari discale

50
60-80 98% au degenerari discale
20% au HD asimptomatica
<60
Concluzie: Nu intotdeanu anormalitatile RM se coreleaza
cu simptomele si vice versa!!!
IRM Nivele hernie de disc
85-95% la L4-L5, L5-S1

5-8% la L3-L4
2% la L2-L3
1% la L1-L2, T12-L1
Cervical: mai frecvent C4-C7
Toracic: 15% din pacientii
asimptomatici
Nomenclature and Classification of Lumbar Disc Pathology: Recommendations of the Combined Task Forces of the North American
Spine Society, American Society of Spine Radiology, and American Society of Neuroradiology, 2001.
Disc Anormal
< 180
> 180
Hernie discala
90180
< 90
Cu baza larga
Focala
Extruzie
Sechestru
Debord discal
Migrata
Simetric
Asimetric
Protruzie
Nemigrata
Radiculopatie Lombosacrata (Sciatica)
Important:
O hernie de disc (ex) L4-L5 poate intra in conflict fie cu radacinile L4, fie
cu L5!!!
SCORUL THOMPSON
Inaltimea discului
Semnalul discului
Stabilitatea discului cand inaltimea
scade sub 50% -grad 3 si 4
Hernie focala
Intervertebrala - noduli Schmorl
Protruzie
Extruzie
Sechestru/ fragment liber

IN PLAN AXIAL clasificare:
100%
> 50%
25- 50%
a. Debord discal
concentric,
circumferential
b. Debord discal asimetric
c. Protruzie discala
< 25%
< 25%
d. Hernie focala
e. Extruzie
Debord discal simetric
Deplasarea difuza a conturului discal > 3 mm, 50-100 % din

circumferinta discului
Nu este o forma de hernie dar poate fi cauza compresiilor radacinii
nervoase, stenozie canalului medular/ recesurilor laterale
Poate coexista cu hernia discala
25%
25%
25%
25%
Debord discal asimetric aproximativ 75% din

circumferinta discului (frecvent asociat cu scolioza)
25%
25%
25%
25%
DEBORD DISCAL Dublu contur
Intervertebrala
Noduli Schmorl
HERNII INTRASPONGIOASE
HERNII INTRASPONGIOASE
HERNIE DE DISC
Deplasarea localizata (mai putin de 50% din

circumferinta discului) a materialului discal peste
marginile apofizelor inelului vertebral (se extinde
spre canalul spinal).
85% localizata L4-L5 si L5-S1
10 % localizari la alte niveluri
HERNIE DE DISC
PROTRUZIE - focala sau cu baza larga de implantare
Deplasarea localizata < 50% din circumferinta discului
- materialul discal deplasat este mai mic decat baza
herniei si nu depaseste inaltimea spatiului
intervertebral
- materialul discal deplasat este continut in inelul fibros
subligamentra
- Poate fi :
- cu baza larga ,25-50 % din circumferinta discului
- focala ,< 25% din circumferinta
HERNIE DE DISC
PROTRUZIE
Deplasarea localizata < 50% din circumferinta discului

Poate fi :
- cu baza larga, 25-50 % din circumferinta discului
- focala, < 25% din circumferinta discului
25%
25%
25%
25%
HERNIE DE DISC
PROTRUZIE
Hernie de disc focala < 25% circumferinta discului
Linia D
25%
25%
25%
25%
Baza herniei (linia B) este mai mare decat

adancimea herniei (linia D). Pentru ca aceasta
hernie sa fie considerata PROTRUZIE, acest
lucru trebuie sa fie adevarat in toate planurile.
Protruzie discala mediana
PROTRUZIE
b1
b3
b2
HERNIE DE DISC
EXTRUZIE
EXTRUZIE materialul discal deplasat este mai mare
decat baza herniei si poate depasi inaltimea spatiului
intervertebral
- Materialul discal deplasat nu mai este continut in inelul
fibros - fragment discal
Este transligamentar
Poate fi migrat,sechestrat
HERNIE DE DISC: PROTRUZIE vs EXTRUZIE
HERNIE DE DISC
EXTRUZIE
Hernie de disc focala < 25% circumferinta discului
Linia B
25%
25%
25%
25%
EXTRUZIE.Baza herniei (linia B) este mai

mica decat adancimea herniei (linia D). Acest
lucru poate aparea in orice plan, ex. axial sau
sagital.
EXTRUZIE
d1
d3
d2
EXTRUZIE L5-S1 cu compresie radiculara S1 dreapta si

migrare craniala.
EXTRUZIE L5-S1 cu
compresie radiculara S1
dreapta .
EXTRUZIE L4-L5 cu compresie radiculara L5 stanga si

migrare caudala.
a1
EXTRUZIE L4-L5 cu compresie radiculara L5 stanga si

migrare caudala.
Extruzie L5-S1 cu obliterarea recesului

lateral si conflict cu radacina S1 dreapta
S1 dr. Disc S1 stg.
HERNIE DE DISC
SECHESTRU
SECHESTRU - fragment
liber = material discal

deplasat/ extruzat care nu mai
prezinta continuitate cu discul
din care a migrat.
HD L4-L5 si fragment migrat cranial in spatele corpului

vertebral L4.
f1
f2
SECHESTRU
f4
Fragment cu priza de contrast

periferica ce comprima radacina L4
stanga intraforaminal.
f3
MieloRM -Normala
SECHESTRU
SECHESTRU

C.G., 47 ani Modificri degenerative discale, cu protruzii discale posterioare
Discopatie
B.R., 27 ani
lombar L4 i L5
T2TSE sag.
RM: -discurile intervertebrale L4 si L5 au
semnal neomogen, hipointens pe secventa
ponderata T2.
-modificari distrofice discale la L4 si L5
T2TSE sag.
T2TSE ax.
RM: -discurile intervertebrale T11, L4 si L5 au

semnal neomogen hipointens pe secventele
ponderate T2; discul T11 are si inaltime mult redusa
(modificari distrofice discale in grad diferit)
-protruzii discale posterioare, subligamentare
la T11, L4 si L5, care deformeaza median sacul
dural

L4
L5
T2TSE sag.
T2TSE ax.
RM: -hernie discala laterala stanga intraforaminala, compresiva

pe radacina nervoasa L4.

Clinic: - Sciatic hiperalgic dr.
L4
L4
L5
T2TSE sag.
T2TSE ax.
Mielografie RM
RM: -modificari distrofice discale in stadiul incipient la L4 si L5

-hernie de disc transligamentara la L4, compresiva median pe radacinile cozii
de cal; fragment discal migrat cranial fata de planul discului
-imagine de "stop" a coloanei LCR cu nivel L4
-hernie de disc postero-mediala la L5

Clinic: -Sdr. de coad de cal
L4 - L5
L4
L5
T2TSE sag.
T2TSE ax.
Mielografie RM sag. i cor.
RM: -modificari distrofice ale corpurilor vertebrale L4 si L5

-fragmentul discal din marginea posterioara a discului L4 herniaza
subligamentar, median si usor lateral in stanga si migreaza cranial fata de planul
discului L4
-hernia de disc este compresiva pe sacul dural si pe radacinile cozii de cal
-mielografia RM: ancosa mediana cu nivel L4 si laterala stg. la acelasi nivel

Dg. de trimitere: - DVL4-5 stg., n puseu algic. n obs. HDL5
Clinic : - sdr. vertebral algic, cu contractur lombar
- sdr. radicular compresiv algo-parestezic L5 stg.
T2TSE sag.
T1TSE sag.

T2TSE ax.
T1TSE ax.

Dg. de trimitere: - paraparez distal prin HDL3-4 dr. > stg.
Clinic : - paraparez flasc
- tulb. de sensibilitate cu nivel L3
T2TSE sag.
T1TSE sag.

T2TSE ax.
T2TSE ax.

HERNIE DE DISC LOMBARA ANTERIOARA L2-L3

Leziuni asociate sau concomitente
Leziuni medulare - mielita

Spondilodiscita - nespecifica/tuberculoasa
Tumori primare/secundare
Infectii paravertebrale - abcese
Complicatii postoperatorii

HERNIE DE DISC CERVICALA
Hernia de disc la nivel cervical poate fi simptomatic sau
asimptomatic. Majoritatea cazurilor apar n decadele 4 sau 5 de via. n
cele mai multe cazuri nu exist antecedente de traumatisme, dar hernia
poate fi determinat de traumatism
La IRM modificrile degenerative la nivelul coloanei cervicale apar la
25% din populaia < 40 de ani i la 60% din populaia > 60 de ani
Cel mai frecvent survine la nivelele C5-C6 ( 30% ) i C6-C7 ( 60% )
Imaginile axiale RM trebuie s fie ponderate T2 pentru a evalua LCR
care este alb i pentru a oferi contrast cu osul adiacent; imagistica T1W
poate fi realizat dup administrarea de Gadolinium (contrastul este
produs de accentuarea plexurilor epidurale n comparaie cu osul
ntunecat i LCR)

CLINICA HERNIEI DE DISC CERVICALE:
-
Aspectul clinic depinde de:

- sediul herniei de disc cervicale
- amploarea fenomenelor compresive
Simptomul dominant nevralgia cervico-brahiala (NCB)

- durere cervicala
- radiculalgie a membrului superior
Identificarea corecta a proiectiilor fenomenelor dureroase

conduce la precizarea topografiei discului afectat.
Radiculopatie Cervicala

INCIDENTA:
INCIDENTA Reprezinta 3-5% din patologia discala
PARTICULARITATI ANATOMICE:
Radacini scurte, fixe in canalul rahidian.
Maduva cervicala, care contine structuri nervoase de importanta
vitala.
Hernia de disc cervicala poate evolua pe o coloana normala sau pe
o coloana cu modificari spondilartrozice.
ETIOLOGIE:
Procese degenerative;
Micro-traumatisme repetate;
Fracturi-luxatii cervicale.
FRECVENTA:
FRECVENTA discurile cele mai afectate sunt C4-C5, C5-C6, C6-C7.
Aspect discal normal
Modificari degenerative discale
Tipuri de protruzie moale la nivel cervical:
INTRAFORAMINALA
(cea mai frecventa)
POSTERO-LATERALA (produce in
cea mai mare parte semne motorii)
MEDIANA (se poate

manifesta ca mielopatie)

Protruzie mediana-paramediana C5-C6 stanga

fara compresie radiculara; usoara amprentare
a sacului dural.

Extruzie la nivelul recesului lateral si la

nivel intraforaminala stanga; compresie a
sacului dural

HDC5-C6 i C6-C7
form iritativ-compresiv
Clinic: -dureri, parestezii si hipoestezie
in teritoriul C7, cu atrofii musculare
C6
C6
T2TSE sag.
T1TSE sag.
RM: -hernie de disc C6 mediolaterala

dr, compresiva pe sacul dural si pe
radacina nervoasa C6 dr,
intraforaminal
-protruzie discala
mediolaterala stg C5
C6
-stenoza segmentara
de canal rahidian
cervical C3 - C7
T2fL2D ax.
Mielografie RM

Clinic: -Discopatie cervical
C5
T2TSE sag.
T2Fl2d ax.
RM: -modificari degenerative discale C5 si C6

-protruzii discale circumferentiale C5 si C6
-hernie discala intraforaminala dr la C6
-rectitudinea coloanei cervicale

Dg. de trimitere: n obs.

SLA
Clinic: - atrofia maselor
musculare ale mb. dr.
- sdr. piramidal dr.
T2TSE sag.
T2TSE sag.
Protruzii discale etajate C4-C5, C5-C6, C6-C7, cu compresie maduvei

spinarii si modificari de semnal T2 la nivelul acesteia (mielomalacie)

HERNIE DE DISC TORACALA
Este mai puin frecvent n comparaie cu herniile cervicale i

lombare; majoritatea survin n regiunile toracale medii i inferioare
Herniile mici sunt asimptomatice;
mielopatii (diagnosticul clinic corect este
50% din cazuri)
cele mari determin

stabilit n mai puin de
Majoritatea leziunilor prezint intensitate redus a semnalului

discului pe secvenele T1W i T2W

HERNIE DE DISC TORACALA EXTRUZIE
Priza de contrast la niv LLP ce semnifica raspuns inflamator; vene epidurale congestionate superior si
inferior cu priza de contrast la acest nivel

Clinic: -Compresie medular T6-T7
T1TSE sag.
T2TSE sag.
T2Fl2d ax.
Clinic: -dureri interscapulovertebrale
Mielografie RM
-parestezii
RM:
-protruzie discala posteromediana la T6 minim compresiva pe sacul dural

-modificari degenerative discale incipiente la T6-T8

Hernie de disc etajata, toracolombara
Clinic: -dureri si parestezii
ambele gambe
-hipoestezie
cutanata "in soseta" picior
stg
T2TSE sag.
FLAIR sag.
Mielografie RM
RM: -hernie discala

post-lat dr T11
-hernie discala
intraforaminala stg L1
-semnal usor intens
T2 si FLAIR la nivelul
conului medular adiacent
herniei T11
T2TSE ax.
T2TSE ax.
T2TSE ax.

CONCLUZII
HD - la ce ne uitam???
Inaltimea discului
Semnalul discului
Rupturile inelare
Modificarile de contur discal - HD
Platourile vertebrale
Maduva osoasa modificari de semnal

MODIFICARI COMUNE
6. Spondilodistezis

MODIFICARILE CANALULUI RAHIDIAN
Se analizeaza continutul canalului si a cordonului
medular
Se identifica procese care invadeaza, comprima
sau stenozeaza canalul medular:
- lipomatoza epidurala,
- stenoza de canal congenitala, degenerativa,
post-traumatica sau tumorala

Stenoza rahidiana
Stenoza canalului vertebral - sinonim "canalul
ingust", este o entitate clinica distincta, consecinta
a diminuarii diametrelor canalului spinal, a
recesurilor laterale si a gaurilor radiculare,
congenitala sau dobandita, care genereaza o
simptomatologie pluriradiculara, prin compresiunea
neurala directa, precum si prin afectarea
vascularizatiei conului medular si a cozii de cal.
CANALUL SPINAL
Normal
Radacina
nervoasa
Disc
Intervertebral
Ingustarea
Canalului
Spinal
Canal
Spinal
Structura Osoasa
Stenotic
Comprimarea
Radacinii
Nervoase
Hipertrofia
Ligamentului
Flavum
(Fateta articulara)
Cu varsta ligamentele si osul se
Vertebra confera rol de suport
ingroase
Discurile - rol de amortizarea
socurilor
Ingustarea = stenoza
Vertebra protejeaza cordonul spinal
Ingustarea comprima nervii in
si nervii
canalul spinal si radacinile
Nervii- neamprentati, liberi, cu spatiu
nervoase
la nivelul gaurilor de conjugare
Rezulta durere & pierderea
sensibilitatii - spate si membre
FORMA CANALUL SPINAL
Rotund
Trianghiular
Trifoi (15%)
Trifoi & asimetric
Diverse masuratori
a = diametrul AP al corpului
vertebral
b = diametrul transvers al
corpului vertebral
c = diametrul AP al canalului
rahidian
d = diametrul transvers al
canalului rahidian (distanta
interpediculara)
e = distanta interapofizara
f = profunzimea recesului
lateral
DISTANTA INTERPEDICULARA > 20 MM

( > 25 mm - coloana cervicala)
( > 18 mm - coloana lombara)
DIAMETRU SAGITAL= DISTANTA ANTEROPOSTERIOARA > 12 MM

( > 13 mm - coloana cervicala)
( > 15 mm - coloana lombara)
LATIMEA RECESULUI LATERAL = 3MM
GROSIMEA MAXIMA A LIGAMENTULUI

GALBEN= 4-5 MM
Stenoza severa - in plan sagital distanta

intre LLP si lig. flavum < 2,5 mm
STRUCTURI LIGAMENTARE
Ligament longitudinal anterior
Ligament longitudinal posterior
Ligamentul flavum (a)
Ligamente
interspinoase/intertransverse (b)
Ligamentul nucal = ligamentul

supraspinous (c)
CLASIFICARI STENOZE SPINALE:
Dupa gradul afectarii:

Usoara
Moderata
Severa
Dupa nivelul afectat:

Cervicala
Toracala
Lombara
Dupa nr nivelelor interesate:

Unic nivel
Multinivel/ etajata
Dupa locul afectat:

Centrala
Reces lateral
Foraminala/ Gaura de conjugare
Concentrica
Dupa cauza de producere:

Congenitala
Degenerativ- dobandita

Stenoza de canal rahidian
Stenoza rahidiana: in 75% din cazuri apare la nivel lombar.
Imaginile RM sunt "unice" in evidentierea raportului canalului rahidian
ingustat cu maduva spinarii.
Stenoza rahidiana degenerativ poate fi produs de:
Protruzia posterioar a materialului discal
Osteofite (pinteni osteofitici dezvoltai n special posterior sau
posterolateral)
Hipertrofia ligamentului galben
Pinten osteofitic datorat modificrilor degenerative apofizare i uncale
la coloana cervicala
Osificarea ligamentului longitudinal posterior (boala Japonez)

Stenoza de canal rahidian
Ingustarea progresiva a canalului vertebral si recesurilor laterale

35% asimptomatice
Etiologie: degenerativa disco-vertebrala,hernii ale nucleului pulpos,
ingrosari ligamentare, hipertrofii ale articulatiilor zigoapofizare, depozit
grasos epidural, infectii, tumori medulare.
Localizare cervico-dorsala : frecvent postoperator
Localizare lombara: hipertrofia articulatiilor zigoapofizare, HDL.
IRM:- diametrul canalului medular si al recesurilor laterale
- diametrul sacului dural
- disparitia grasimii normale foraminale
- disparitia / laminarea ganglionului spinal
- distensia radacinii nervoase in aval de recesul lateral stenozat
- suferinta medulara:atrofie, ischemie, mielomalacie, siringomielie.
Stenoza spinala cervicala

LEZIUNI DISCO-DEGENERATIVE CERVICALE
Stenoza de canal rahidian cervical
Stenoza de canal rahidian cervical
Raportul TORG > 1 (normal)
Diametrul AP al canalului cervical
/ Diametrul AP al corpului vertebral
masurate pe radiografie profil sau sectiuni sagitale
CT/RM
1-0,8 - Stenoza moderata

< 0,8 - Stenoza severa
DIAMETRUL SAGITAL AL CANALULUI CERVICAL
NORMAL: 15-25 mm, medie = 17 mm

VALORI CRITICE DE STENOZA < 14 mm
Raportul TORG
Stenoza
Normal
Radiografie
Spondiloza cervicala
Rg. Flexie/extensie
Radiografie profil coloan cervical
SPATIUL ARTICULAR
INTERAPOFIZAR
NORMAL = 1.5-2 mm
ASPECTE CT COLOANA CERVICALA
CALCIFICAREA LIG.
LONGITUDINAL
POSTERIOR
CALCIFICAREA LIG.
GALBENE
Hernie de disc mediana C5-C6

Stenoza spinala stransa - Mielopatie
STENOZA DE CANAL CERVICAL
STENOZA ETAJATA DE CANAL SPINAL

CERVICAL
Listezis C4-C5
- moderata
(componenta osoasa +discala)
-severa
(combinat: osos, discal, ligamentar)
IRM DINAMIC - IN DG STENOZELOR

CERVICALE
STENOZA
ACCENTUATA IN
HIPEREXTENSIE
REDUSA IN HIPERFLEXIE
Pozitie neutra
EXTENSIE
FLEXIE
Pozitie neutra
FLEXIE
EXTENSIE
!!! ROLUL IRM DINAMIC IN DEPISTAREA STENOZELOR SEMNIFICATIVE
IN HIPEREXTENSIE , SLAB SAU NEVIZUALIZATE IN POZITIA NEUTRA.
WHOLE-BODY
IRM
SCREENING IN
DETECTIA NIVELULUI
STENOZEI SPINALE
Stenoza de canal rahidian lombar
STENOZA SPINALA LOMBARA
RADIOGRAFIA
Examen screening
Stenoza -suspicionata
MIELOGRAFIA
Tehnica invaziva
Evidentiaza patologia intracanalara
Nu si pentru patologia foraminala
Inlocuita cu IRM
CT
Excelent pentru detaliile
osoase (componenta osoasa)
Dificil de masurat stenoza
Inlocuit cu IRM
MIELOGRAFIE CT
Vizualizarea excelenta a
canalului spinal
Masurarea suprafetei de
sectiune a conului dural
opacifiat
Normal >80 mm2
IRM
Tehnica ne-invaziva
Evidentiaza tesuturile moi
Aprecieri foraminale si canalare
- precise
Gold standard
Degenerarea fatetelor
articulare lombare
Acumulare fluida intre fatetele

interarticulare - osteoartrita
HIPERTROFIE DE LIG. FLAVUM
Anatomie Clinica
Extensie
Flexie
Diametru antero-posterior/ sagital

Stenoza usoara: 12-14 mm
Stenoza moderata: 10-12 mm
Stenoza severa: <10 mm
STENOZA CENTRALA
Diametru antero-posterior:
Stenoza usoara: 12-14 mm
Stenoza moderata: 10-12 mm
Stenoza severa: <10 mm
Componenta osoasa:
Osteofite
Artroze interapofizare
Componenta discala: debord /
protruzie/ hernie discala
Componenta ligamentara:
ingrosarea/ cudarea/ calcificarea
ligamentului flavum
STENOZA CANAL SPINAL. DEBORD DISCAL L2-L3

Stenoza usoara
Diametrul canal
rahidian la nivel:
-L3 = 13 mm
-L4 = 12 mm
STENOZA CANAL SPINAL

DEBORD DISCAL L2-L3
T1
g2
g1
PD
Extruzie L5-S1 de dimensiuni

reduse, fara compresie radiculara;
canal rahidian larg la acest nivel.
STENOZA RECESULUI LATERAL
Recesul lateral - medial de pediculi

Stenoza relativa < 5 mm
Stenoza absoluta < 3 mm
Extruzie L4-L5 de dimensiuni reduse migrata in recesul

lateral cu compresie radiculara L5 stanga.
Extruzie L4-L5 de dimensiuni reduse migrata in recesul

lateral cu compresie radiculara L5 stanga.
GAURA DE CONJUGARE
Inaltimea normala:
Barbat: 19,8+/-2,6 mm
Femeie: 19,4 +/-2,5 mm
Critic: <15 mm
Foramenul intervertebral isi
schimba dimensiunile nu doar
in flexie-extensie, dar si in
inclinarea laterala si rotatie
axiala. Inaltime: 19-21 mm
GAURA DE CONJUGARE
CRITERII- aspect foraminal:
Grad 0 Foramen intervertebral normal; marginea posterolaterala a discului intervertebral este normala ca si grasimea
epidurala foraminala (ovala sau forma de para inversata)
Grad 1 usoara stenoza foraminala si deformarea grasimii
epidurale, dar inca avem grasime ce inconjoara complet
radacinile nervoase la acest nivel
Grad 2 stenoza formaninala marcata, grasimea epidurala
inconjurand doar partial radacinile nervoase
Grad 3 stenoza foraminala avansata cu obliterarea grasimii
epidurale foraminale
STENOZA FORAMINALA
Diametrul gaurii de conjugare nu

se evalueaza doar in incidenta
axiala, care nu permite masuratori
precise craniocaudale si duce la
supraestimarea stenozei gaurii de
conjugare.
Aceste evaluari sunt mai bine

realizate pe imagini RM sagitale.
Pacientii cu discectomie completa

sunt predispusi la stenoza
foraminala (suporta un grad de
reducere a spatiului intervertebral,
cu ingustare secundara a gaurii
de conjugare).
PROTRUZIE
FORAMINALA
Protruzie foraminala L3-L4 stanga.
EXTRUZIE
FORAMINALA
migrata cranial
T1 SE
T2 TSE
T1 SE
L1
L2
L4
L5
MOBILITATE RADACINI LA
NIVEL INTRADURAL
In regiunea lombara superioara nivelul
emergentei tecii durale nervoase se
gaseste mult sub nivelul discului: o
hernie de disc L1-L2 amprenteaza sacul
dural si mai degraba deplaseaza decat
comprima radacina L2.
In regiunea lombara inferioara nivelul

emergentei tecii durale nervoase este
localizat la nivelul sau uneori chiar
deasupra discului: o hernie de disc L4-L5
va intra in conflict direct cu radacina
nervoasa care este relativ imobila si de
aceea e mai probabil sa produca
compresie radiculara.
FORMA CANALULUI SPINAL

In regiunea lombara superioara (L1L2) : OVALARA
!!! NU AVEM RECES LATERAL
In regiunea lombara inferioara (L5S1): TRIUNGHIULARA.

Probabilitate mai mare de
compresie a radacinilor la acest
nivel.
EXTRUZII DISCALE ETAJATE: T12-L1 si L4-L5
EXTRUZII DISCALE ETAJATE: T12-L1 si L4-L5
CHIST SINOVIAL: proces expansiv net conturat in izosemnal cu LCR-ul,

ce determina amprentarea posterioara si deplasarea catre stanga a asacului dural.
Hidrops la nivelul fatetelor articulare posterioare

T2 TSE axial
Forma de trifoi prin hipertrofie

degenerativa procese articulare; fara
compresie a caudei equina.
MIELO-CT
Hipertrofie ligamente galbene si

hipertrofie osoasa fatete articulare;
stenoza aproape completa.
FORMA CANAL SPINAL
STENOZA RELATIVA etajata asociata cu

PROTRUZII DISCALE.
LIPOMATOZA EPIDURALA
LIPOMATOZA EPIDURALA
RECES LATERAL
Mielografie
conventionala: flexie
vs extensie ...
compresia radacinii
L5 drepte in recesul
lateral este imediat
sub nivelul discului
STENOZA CANAL LOMBAR
Debord discal, hipertrofie fateta si hipertrofie ligament

galben ce se asociaza frecvent si determina stenoza
centrala de canal spinal.
Forma de trifoi a canalului spinal stenotic
IRM - clinostatism versus ortostatism
Debord discal L4-L5 ce determina stenoza

spinala evidenta in examinarea in ortostatism
Chist ganglionar juxtafatetar - adiacent fatetelor

articulare stangi L5-S1 - stenoza reces lateral stang
Stenoza canalului lombar

!!!!Spatiile lichidiene perimedulare +
grasimea epidurala
Moderata
Severa
Stenoza etajata de canal spinal L3 - S1
Hernie de disc recidivata L4-L5 cauzatoare de stenoza

lombara concentrica (posterior fiind implicate - hipertrofia de
ligament galben, artroze interapofizare si fibroza peridurala
postoperatorie)
Marcata stenoza spinala cu obturarea recesului lateral stang

L3-L4 prin hipertrofie exuberanta a ligamentului flavum
Stenoza severa a canalului lombar L2-S1
Stenoza etajate ale canalului lombar
Stenoza etajate ale canalului lombar
Stenoza spinala lombara operata
Stenoza spinala lombara operata

MODIFICARI COMUNE
6. Spondilodistezis

SPONDILODISTEZIS
Spondilolistezis displazic
Spondilolistezis istmic
Spondilolistezis degenerativ
Spondilolistezis traumatic
Spondilolistezis patologic
Spondilolistezis iatrogenic

SPONDILODISTEZIS
Clasificarea Wiltse (in functie de etiologie)
Tipul I: Displazic (congenital): displazie congenitala a
proceselor articulare
TIPUL II: Istmic: defect de pars interarticularis
TIPUL III. Degenerativ ( pseudospondilolistezis):
pseudospondilolistezis) modificari
degenerative la nivelul fatetelor articulare
TIPUL IV. Post-traumatic ( fractura a arcului neural, alta decat
pars interarticularis).
TIPUL V. Patologic: prin fragilizare osoasa a arcului neural
datorata unor afectiuni osoase
TIPUL VI. Postoperator:
Postoperator inlaturare osoasa excesiva dupa
decompresie spinala

SPONDILODISTEZIS
Etalarea discului datorita alunecarii vertebrei adiacente mai putin

de 10 mm
Frecvent la nivel L4-L5
Laxitatea ligmentara si hipertrofia articulatiilor posterioare
favorizeaza subluxatia anterioara a apofizelor artic inferioare
ajung in contact cu fata posterioara a lamei vertebrale subiacente
formeaza o noua articulatie prin proces de remodelare osoasa
Cauze: laxitatea capsulei articulare, hipertrofia articulatiilor
post.sacralizarea lui L5
IRM: -Apreciaza gradul listezisului
- Dimensiunea canalului vertebral
- Modificarile secundare discale
- Topografii radiculare
- Artroza interapofizara
SPONDILODISTEZIS
RADIOGRAFIE COLOANA
LOMBARA DE PROFIL:
-SPONDILOLIZA bilaterala
L5-S1 cu antelistezis L5S1 grad 1-2.
SPONDILODISTEZIS ISTMIC
Spondilolistezis istmic tip IIb - grad I.
Spondilolistezis istmic tip IIb -grad II.
Spondilolistezis istmic tip IIb.
SPONDILODISTEZIS DEGENERATIV
Spondilolistezis degenerativ tip 3:
-Grad I L3-L4
-Grad I L4-L5
Spondilartrita
Hipertrofie de ligamente galbene
Deshidratari si deborduri discale
Stenoza etajata de canal spinal
Spondilolistezis degenerativ
tip 3:
-Grad I L4-L5
-Grad II L5-S1
Lipsa aliniamentului
proceselor spinoase sageti
albe
Spondilolistezisul anterior L4 accentuat

in examinarea in ortostatism
References
1.
2.
The proper terminology for reporting Lumbar intervertebral

disk disorders. AJNR 18:1859-1866, Nov 1007
Fardon DF, Milette PC; Combined Task Forces of the North
American Spine Society, American Society of Spine
Radiology, and American Society of Neuroradiology.
Nomenclature and classification of lumbar disc pathology.
Recommendations of the Combined task Forces of the North
American Spine Society, American Society of Spine
Radiology, and American Society of Neuroradiology.
3.
Spine. 2001 Mar 1;26(5):E93-E113

Pfirrmann CW, Dora C, Schmid MR, Zanetti M, Hodler J, Boos N.
MR image-based grading of lumbar nerve root compromise due to disk
herniation: reliability study with surgical correlation.
Radiology. 2004 Feb;230(2):583-8.
4. Gebhard Schmid, Andreas Witteler, Roland Willburger, Cornelius Kuhnen,

Michael Jergas, and Odo Koester.
Lumbar Disk Herniation: Correlation of Histologic Findings with Marrow S
ignal Intensity Changes in Vertebral Endplates at MR Imaging.
Radiology 2004 231: 352-358
VA
MULTUMESC!

Patologie Degenerativa Discala Si Vertebrala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Patologie Degenerativa Discala Si Vertebrala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere in

Clasificarea leziunilor spinale

Obiectivul primar al examinarii IRM este detectia leziunii raspunzatoare de

ocupa spatiul epidural anterior si semnifica

Colectie in spatiul epidural

Infiltratia spatiului epidural

Infiltratiile carcinomatoase epidurale pure

Leziunile se dezvolta din

T1TSE , T2 TSE sag.+ T1 TSE iv

- Leziunile compresive medular se pot

Histiocitom malign cu invazia structurilor vertebrale postero-laterale si a

Aspectul clinic in raport cu localizarea leziunii

Compresiunile medulare anterioare

PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

Este cea mai accesibila tehnica de evidentiere a modificarilor

Are inca un rol in practica curenta de evaluare a pacientilor cu

PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

Este metoda imagistica care ofera cele mai multe informatii in

PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

RM: -Osteofit posteroinferior la T7, compresiv mediolateral in

HIPEROSTOZA ANCHILOZANTA SENILA

HIPEROSTOZA ANCHILOZANTA SENILA

Nevralgie cervico-brahiala prin compresie radiculara

Stenoza poate interesa artera vertebrala

Artroza cervicala difuza cu rectitudine coloana cervicala,

Canal rahidian cervical normal

Artroza intersomatica C5-C6 cu pensare discala importanta, osteoscleroza

Discartroza cu hernie dura si uncartroza.

CLINIC marea majoritate sunt nedureroase, ele dezvoltandu-se prin involutie,

Sechele maladie Scheuermann

Sechele toracale si lombare maladie Scheuermann

PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

(A) Examenul CT axial postmielografic: ligament longitudinal posterior (LLP) mult

PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

Calcificare in ligamentul longitudinal posterior, datorata unei protruzii discale

A. Radiografie coloana cervicala de profil.

Stenoza dobandita de canal rahidian C5-C6 prin

Stenoza dobandita de canal rahidian prin

Hipertrofie si calcificari ale ligament galben; protruzii L4-L5 si L5-S1.

PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

Tesut lipomatos n platouri; trabecule osoase

m odificrile de tip I (acute) la cele de tip II

Modificri sclerotice n platouri . Scleroza se

PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

T2TIRM ax. (STIR)

PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

- Disc anormal congenital

COLOANA LOMBARA - semnal discal normal

MODIFICARI DISCALE LEZIUNI DEGENERATIVE

LEZIUNI DEGENERATIVE MODIFICARI DISCALE

MODIFICARI DISCALE LEZIUNI DEGENERATIVE

MODIFICARI DISCALE LEZIUNI DEGENERATIVE

Fisuri ale inelului fibros