ARTROZA VERTEBRALA

Spondiloza, Spondilodiscartroza
Spondiloza, spondilartroza gi spondilodiscartroza definesc prezenta procesului degenerativ,
artrozic, la nivelul coloanei vertebrale.
Faptul ca aceste segment igi defigoari activitatea numai in condifii de hiperpresiune gi
ortostatismul este primul exemplu, explici indicatorii mari de frecvenli.
in etiologia artrozei vertebrale, intervin factori ce se regdsesc Ai in declangarea artrozei in
general.
. Virsta (prin fenomenul de uzurd),
. microtraumatismele,
. tulburdrile de staticd,
. malforma{iile congenitale,
. bolile vertebrale anterioare,
surmenajul profesional gi sportiv sunt factorii cei mai importanti.
Procesul artrozic intereseazi articulafia disco-vertebrali, articulafiile interapofizare
posterioare (AlP) sau chiar spinoasele
U discul ui intervertebral
osteofitoza marginala
scleroza subcondrala
roza vertebrala

Dacd artroza interapofizard se caracterizeazd prin leziuniasemdndtoare cu celeintdlnite la nivelul

articulatiilor periferice,

Discartroza are particularitdli. Disculintervertebralprecoce dd semne de uzurd atdt la nivelul nucleului

pulpos (deshidratarea gi ruperea lanfurilor lungi de proteoglicani), c6t 5i la nivelul inelului fibros, care se
fisureazd. Scdderea elasticitdtiinucleului pulpos face cd presiunile preluate sd fie transmise neuniform
solicit6nd structurile paravertebrale,ligamentele care determind aparilia osteofitelor.

. Discartroza sau artroza intervertebralS se caracterizeazd prin

. alterarea discald propriu-zis6, la care se adaugd,

. aparilia unei reacfii proliferative a osului vertebral.

' se formeazd osteofitul in spatiul

interdiscoligamentar, deasupra inelului marginal. Osteofitoza
prolifereazd pe toati marginea vertebrei de jur-imprejur. Concomitent are loc Ai

. o osteoscierozd a platourilor vertebrale.

 ' osteofitele aparin vecindtatea unuidisc degenerat (spondilodiscartroza), dar ele apar gi difuz
de-a lungulcoloaneivertebrale sau predominant pe un segment (spondilozd sau osteofitoza
vertebrald difuzd).

Diagnosticu I diferenlial.
Trebuie efectuat cu alte leziuni ce dau simptomatologie localS pi iradiatd" lntrd in disculie
atAt afecliunile viscerale, cAt qi alte stdri morbide care afecteaza structurile vertebrale.
Angina pectorala, cancerul de vdrf pulmonar, periartrita scapulohumerale, siringomielia,
neurinomul radicular, morbul Pott, spondilitele infeclioase, mielomul multiplu, neoplasmul
primitiv sau secundar sunt principalele afeqiuni care se pot manifesta clinic asemdndtor artrozei
vertebrale.
La nivelul coloanei vertebrale mai putem int6lni gi artroza interspinoasd (sindrom Baastrup) datoritd
remodelajului apofizar in urma unui contact in condilii de sprijin deosebite.

Adesea la nivelulapdratuluiligamentarapar hipertrofiisau calcificdri, care participi Siele la realizarea

imaginii artrozice,

Spondi loza-ce rvica l5; ce rvica rtroza.

Rectitudinea col.cervicale
lngustarea spatiul ui C5-C6
Osteofitoza anterioara si posterioara
Deteriorarea structurilor coloanei cervicale realizeazd clinic o simptomatologie polimorfd locald gi la
distanld prin iritalia elementelor nervoase (ramul anterior gi posterior al nervului rahidian, ramurile
simpatice), sau chiar a unor formatiuni vasculare
CLINIC
Cerv i cal g i a o c utd (torticolis a cut).
Cervicalgia cronicd
Sindromul rodiculor
Sindromul acroparestezic.
(nevralgia pa restezicA Fromett
SindromulBarre-Lieou (sindromul
simpaticului cervical posterior)
M i e I o poti o ce rv i c a rtrozi cd
Manifestdrile clinice pot imbrdca mai multe aspecte:

- Cervicalgia dcufd (torticolis acut). Principala acuzd este durerea acutd a regiuniicervicale
inso!iti de contractard musculard, uneoridetulburdrivegetative gianxietate. Durerea poate iradia
ocular, auricular sau facial. Examenul fizic ne evidenliazd o atitudine vicioasd a coloanei cervicale,
contracturd musculard paravertebrald, sensibilitate la palpare, mobilitate diminuatd ?n toate planurile,
semnul Spurling gi presiunea pe Arnold pozitive.

. Cervicalgia cronicd. Se caracterizeazd prin durere persistentd gi

rebeld la tratament in regiunea cervico-cefalicd, exacerbati de oboseali,concentrare,

ortostatism sau decubit prelungit Se poate ?nsofi de vertije, acufene, tulburdri oculare (vedere in
cea!;), tulburdri laringo-faringiene (nod in gdt), insomnii, stare depresivd, fatigabilitate.

. Sindromul radicular. Are ca suport iritalia prin formafiunea

unco disco osteofiticd int6lnim frecvent nevralgia cervico-brahialS C 5, C 6,C7 , C 8 in care
anamneza ne pune in valoare simptomatologia cervicald gi radiculari pe teritoriul rdddcinii
respective. Suferinla poate avea un debut brusc sau insidios. lntensitatea fenomenelor este
variabild-uneori/ durerile Si paresteziile sunt greu de suportat Ele evolueazi in accese legate de
efortul fizic; dar se descrie gi exacerbarea nocturnd.

Examenul obiectiv ne evidentiazi at6t

. fenomene vertebrale (sensibilitate la palpare,

. uneori tulburdri de statici ale coloanei vertebrale,

. afectare a mobilitdtii), ca gi

. fenomene radiculare (elongafia brafului pozitivd,

' tulburdri de sensibilitate, reflexe gi fo4d musculard in teritoriul nervului respectiv).

:'

-t i

:' :f
I

.L I
,.:i :.:r,
'' ::.::tJ.:i# ..:::
:.: .:.4:.:::

': g,+t! !.:ia:i::

:-:::
.. .. e i*!: !:.::::
' :a :: -. :.: .::

S i n d ro m u I acropa restezic.(nevralg ia pa restezicd Frornett).

Se caracterizeazd clinic prin dureri 9i parestezii nocturne. Sindromul
este intdlnit la sexul feminin qi mai ales la persoanele cu distonii
neurovegetative.
 posteriorl.'gi'""#,?lff lf ,ti,Tt,,f il,11T*""::1:":'r",*1"t":;:I"ir""'l
posterioare. Sindrornul este frecvent la persoanele de sex feminin cu o
structuri psihicl labil5.
. Clinic suferinla se caracterizeazil prin cervicalgie spontana pi
provocatd, cefalee occipitald, vertije produse uneori deintaarcerea bruscd, a
capu lu i, contractu ri muscu larl paravertebrald qi rectitud i nea coloanei
vertebrale. Se mai potint6lni tulburlri laringo-faringiene, cohleo-vestibulare,
oculare, vegetative (parestezii, greluri, ldcrimare, vlrsaturi).
Examenul clinic evidenliaz[ sensibilitate la palparea coloanei cervicale,
nistagmus gi accentuarea fenomenelor la manevrele laterale qi Spurling
pozitiv'
Mielopatia cervicartrozicd. Dezvoltarea proceselor degenerative in
spatiul uncodiscal poate produce tulbur[ri meningoradiculare importante.Se
evidenliazi o serie de acuze de tipul paresteziilor distale, a fatigabilitn{ii de
efori, crampe musculare, atrofii musculare, disconfort la miqcirile fine.
Examenul fizic subliniazd prezenta unor fenomene neurologice de tip
pi ramidal, ataxospasmodic, amiotrofii.
Examenul paraclinic
Examenul biologic nu evidenliazl anomaliile caracteristice sindromului
. ". amator.
Radiografia de fag, profil 9i 3/4 expriml modificiri de tip degenerativ:
ingustarea spatiului articular cu osteocondensarea platourilor gi reaclie
osteofitici :cioc de papagal), uncodiscartrozd, artroza AlP, micqorarea giurii
de conjugare, in g ustarea canal ul u i vertebral.
Tomodensimetria qi RMN evidenliazl mult mai precis modificlrile
petrecute in spatiul unco-disco-ligamentar.

Diagnosticu I diferenlial.
Trebuie efectuat cu alte leziuni ce dau simptomatologie locali 9i
iradiatl. lntri in disculie atAt afecliunile viscerale, c6t qi alte stlri morbide care
afecteazi structu rile vertebrale.
Angina pectorali, cancerul de virf pulmonar, periartrita
scapulohumeralA, siringomielia, neurinomul radicular, morbul Pott,
spondilitele infecfioase, mielomul multiplu, neoplasmul primitlv sau secundar
sunt principalele afecliuni care se pot manifesta clinic aseminitor artrozei
vertebrale.

Tratament.
Tratamentul este complex, avAnd o serie de obiective:

'combaterea durerii;
ocombaterea evolutivitdlii proceselor
degenerative;
otratament functional, care are ca scop rearmonizarea
musculaturii coloanei vertebrale,
a curburilor coloanei vertebrale, a
omigcdrilor coloanei cervicale cu rnembrele superioare.

oAINS gi antalgicele sunt medicamente uzuale, care influenleazd simptomatologia acuta.

 Posturarea, evitarea solicitdrilor coloanei cervicale (ortostatism prelungit, purtare de
greutd1i, pozilie gezAndd prelungitd), tetiere, cotiere, repaus pe plan semidur cu pernd micd,
corijarea poziliilor vicioase ale coloanei dorsolombare, precum gi un program complex kinetic ce
vizezk, tonusul muscular local qi general sunt principalele acliuni pentru ameliorarea suferinlei 9i
preintdmpinarea recid ivelor.
fi#;
riEunolcslc LIVgL

C7,Tl _':: .,r ,- j

:;,.; i
,

". ' ,:4 1..'...

I-l
rFl l, I
!

"/
SENSATION
. :. .:r: -'

Spondiloza dorsali; dorsa rtrozd.

Din punct de vedere clinic, artroza vertebrald dorsalS creeazd adesea un disconfort la persoanele de
v6rstd medie 5i avansatd. Aparijia ei precoce este legati de maladia Scheuermann (osteocondrita
juvenild) gi de tulburdrile de staticd rahidiand (scolioze, cifoze).

Rahialgia este elementul fundamental. Durerea se localizeazd pe peretele posterior al toracelui, uneori
cu iradiere anterioard gi abdominald. Durerile au ritm mecanic, se accentueazd cu angajarea unor pozilii
vicioase gi cu efortul.

Episodic, bolnavul prezintd un dorsago acut sau subacut, iar uneori prin situarea osteofitului la gaura de
conjugare fenomene radiculare de tip intercostal.

Exame.nul radiologie, ne eviden!iazd semiologia caracteristicd artrozei, suslinAnd diagnosticul.

Spondiloza lombari; lombartroza.

Modificdrile degenerative, intersomatice gi la nivelul AIP apar foarte frecvent pe segmentul lombar, dat
fiind condiliile morfofuncfionale legate mai

ales de mobilitate gi hiperpresiune.

Scolioza

Osteofite voluminoase

Scleroza marginala

lngustarea spatiului iv
Clinic ne putem confrunta cu un

. sindrom lombar acut,

. subacut sau

. cronic sau cu

fenomene radiculare de tip iritativ,

at6t pe rdddcinile inalte (crural),

c6t gi pe cele joase (sciatic).

Traumatismele, eforturile, migcdrile cu amplitudine mai deosebitd pot declanga simptomele.Lombalgia

de diferite intensitdli constituie o suferinld extrem de frecventa, ce influenleazd prin impotenta
funclionald pe care o genereazd capacitatea de erort 5i muncd.

Lumhago acut apare de obicei in conditii pe care bolnavul le poate preciza

' efort,

migcare deosebitd,

traumatism,

solicitare prelungitd).

Durerile se percep in regiunea lombofesieri cu un marcat carater mecanic.

. Durerea se insotegte de fenomene de blocadd vertebrald.

Examenul fizic evidenliazi

tr un sindrom vertebral static Ai unul dinamic, traduse prin

tulburdride .staticdvertebralS (cifozd, scoliozd, redresare)

tr cu contractard musculard paravertebrald gi

D deteriorarea amplitudinii migcdrilor in toate planurile.

Lombalgio cronicd este o

* durere surdd, persistentd a regiuniilombosacrate.

* dimineafa la scularea bolnavului, cdnd se

.i. insolegte de redoare gi dispare dupi migcare in 10-20 minute;
* reapare cu oboseala vertebrala ortostatism prelungit, purtarea de greutSfi, pozilii vicioase).

Examenul fizic este sdrac, evidenfiind disparifia lordozei fiziologice, sensibilitatea la palparea coloanei gi

a regiunii paravertebrale, precum gio le-irecare reducere a mobilitdtiisegmentare.

Sindromul radicular inalt L 3, L 4 gi jos L 5, S 7

cu rdddcina nervului rahidian.

Simptomatologia clinici

1. L 5 bandd de general, travers6nd g6tul piociorului pdnd la haluce;

2. S 7 pe fala posterioa16 a membrului inferior p6nd la talon gi marginea

externd a plantei;

3, L3, L4. pe fala anterioard a coapsei p6nd la genunchi Si fata antero-interni T.Probele de elongagie a
scioticuluigicruralului punin evidenld existenla uneiiritatiiradicuiare, Laseque, examenulsensibilitdtii,
reflexelor 5i motricitatii efectuate pe teritoriile aparlindnd fiecdrei rddicini completeazi diagnosticul
clinic.
2.Explorareo paraclinicd se sprijind mai ales pe exdmenul radiologie standard care permite urmdtoarele
evidenfieri:

Q penso.rea discului,
tr osteocondensoreaplatourilor,

Q procese osteofitice,

tr calcificdri discale,

Q spondilolistezis, artroza AlP.

O lmagistica modernd, tomodensitometria TCgi RMN apreciazd cu mult mai bine starea locald a
neoformaliunilor artrozice gi impactul lor asupra formafiunilor nervoase.

Diog nosti cul dile renliol,

Se efectueazi in direclia elimindrii unor

r cauze extrarahidiene de naturd viscerald (digestivS, renald, pancreatic5, veziculard, interind),

r procese inflamatorii de tip reumatismal (SA, sindrom Reiter),

. de tip infeclios (spondilodiscite) gi tuberculos.

. Procesele dismetabolice (osteomalacia gi osteoporoza), ca gi cele

. maligne (primitive, secundare, mielomul multiplu) pot avea gi ele

ca expresie clinicd sindromul vertebral5i radicular.

Tratament. in artroza vertebrali lombard tratamentul are urmdtoarele obiective:

tr comboterea durerii Si contracturii parovertebrale;

O comboterea evolutivitdlii proceselor degenerative;

tl reeducarea lunclionald, core ore co scop principat combotereo recidivelor.

tr Repousul, medicatia ontalgic6, antiinflamotorie gi decontracturantele contribuie lo stingerea

procesului inflamator gi ameliorarea clinicd a puseelor acute.

tr Condroprotectoarele sunt utilizate in fazele precoce pentru stdvilirea procesului degenerativ.

tr Unele miiloace cdre contribuie la diminuareo travoliului mecanic vertebral (minerve sau
lombostot), curele de sldbire la obezi, sunt de asemenea utile.
 * Fizioterapio (electroterdpie, termoterapie, hidroteropie), aclioneazd asupra verigilor
inflamatorii, contracturii gi ischemiei.

* Balneoterapia sulfuroasd, sdratd intervine cu un efect notobil in influen.tarea evoluliei

acesfor suferi nle cronice.

n Tratamentulfuncfional, prin mijloace stotice gi kinetice contribuie la reormonizorea curburilor

vertebrole, Ia restabilirea echilibrului funclionol al flexorilor, extensorilor gi musculaturii
pelvi-femurale, inldturdnd meconismele patomecanicii artrozice.

* Trotamentul chirurgicol este rezervat complicaliilor sindroomelor radiculare gi de compresiune

medulord.

* HIPEROSTOZA VERTEBRATA ANCHITOZANTA

{. Boala se diagnosticheazd radiografie prin prezenla unui lan! osos osteofitic continuu anterior gi

lateral, ce trece in punte la nivelul fiecdrui disc, care-gi pdstreazd o indllime normalS; culeul osos
poate interesa in totalitate rahisul dorsal; la nivelul rahisului lombar modificarea constd in
aparilia unor osteofite gigante.

* La nivel cervical,

* Aceste formaliuni par a fi consecinla unei veritabile osificdri a ligamentului vertebral comun
posterior la care participi gi discul intervertebral care poate fi sediul osificdrilor encondrale ce
conduc la formarea unor blocuri vertebrale; o participare revine gi AlP, care sunt deformate prin
procese degenerative (hipertrofia masivului articular).

* Maladia se caracterizeazd de asemenea gi printr-o abundenti proliferare osoasd extravertebrald

de tip osteofitic.

t Determindrile capsulo-ligamentare extrarahidiene fac ca boala Forestier si fie considerati o

entezopatie osifiantd difuzd.

FORESTIER:

.i. Hiperostoza vertebrala +l- difuza

* Punti osoase la > 4 nivele

* Spatiu translucid

Trei argumente sunt in favoarea intervenliei vitaminei A in geneza maladiei hiperostozante:

. legdtura la om gi animale intre hiperostozd 5i hipervitaminozd;

. descoperirea unor tulburdriin metabolismul vitaminei A la bolnavii cu hiperostozd;

. hiperostozd iatrogend, legatd de utillzarea in dermatologie a derivalilor sintetici de vitamini A.

Clinica.

Entitatea se caracterizeazd prin sdrdcia de simptome.

Bolnavul acuzd dureri difuze ale coloaneicervico-dorso-lombare, uneori maiaccentuate la unul din

segmente, cu evolulia adesea in pusee, iritatii mono sau pluriradiculari (La-S1)Sisimptome de

canal str6mt lombar.

Examenul fizic evidenliazd

. devia!ia statici a coloaneivertebrale (scolioza, cifoza),

. limitarea importanti a mobilit5liivertebrale (Schober = 0) 9

. i un sindrom radicular cu diferite intensititi.

Explordrile paraclinice constau in prezenla unor

. modificdri metabolice (diabet, gutd, dislipidemii).

. Diagnosticulesteeminamente radiologie.

Diognosticul diferenliol se face cu spondiiita anchiiopoeticd gi spondilodiscartroza

Tratdmentul este conservotor cu miiloace care combat durerea gi contracturo (A[NS, fizioterapie) sou
chirurgical in caz de canol ingust

PATOLOGIA MECANICA A COLOANEI VERTEBRATE

Coloana vertebrald este o tijd flexibild gi rezistentd mecanici, care prezintd din profil o lordozi cervicald
5i o lordozd lombard. Curburile dau rezistenld coloanei, ele s-au ndscut ta cadrul solicitdrilor mecanice
ale acesteia. Dacd o tijd mecanicd este presionatd la ambele capete, ea igi va prelua imaginea in "S", iar
rezistenla ei este direct proportionald cu pdtratul numdrului curburilor.

Din punct de vedere mecanic este consideratd un tripod, corpulvetebralgicoloanele articulaliilor

interapofizare fiind pdrtile componente ale acestuia.Elementele suple de legiturd intre componentele
vertebrale, discul, ligamentele, mugchii au gi ele rol biomecanic,
 r,]aiio{ n irntaidlp f fi fi .ll FiCE

Disculvertebrql

.Are rolul de a

tr suporta gi amortiza presiunile;

tr este deformabil giimpreund cu ligamentele gi articulaliile interapofizare posterioare

O ghideazd dar gi limiteazd migcirile.

D are forma unei lentile biconvexe gi este alcdtuit din doud pdrli distincte histologic, biochimic Ai
biomecanic.

Nucleul pulpos este ovoid, gelatinos situat posterior. Contine celule, fibre de colagen, realiz6nd o tramd
tridimensionald, cu un gel bogat in apd Si proteine.

lnelul fibros este alcdtuit din

* lame concentrice ce inconjoard nucleul 5i se insera in platoul vertebral.

* este foarte bine reprezentat anterior 5i lateral 5i foarte redus posterior.

* lamele sunt paralele intre ele gi au directia fibrelor inversd de la o lamd la alta.

* lnelul fibros are un triplu rol: reprezintd un mijloc de prepresiune discald datoriti fibrelor sale
cu oblicitate

alternativd, contribuie la menlinerea presiunii niscutein disc gi de asemenea amortizeazd presiunea ce

se

exercitd pe disc.

{' Este o structurd a vasculard gi prezintd inervatie numai la nivelul lamelor periferice.

* Nutrilia se face prin plexulvascular, subligamentar 5i prin orificiile din placa cartilaginoasd ce
acoperd suprafala vertebrelor.sunt formate din fibre de colagen dispuse longitudinal in axul
foifelor de tracliune.
* M u scu I atu ro coloo ne i ve rte bro I e

* Este dispuse anteriorgiposterior. Cea posterioard este reprezentatd de mugchiiintrinsecigi

mugchii erectori.

Antagonista extensorilor rahisului sunt mugchiiabdominali Ei participd la

* formarea chesonului toroco-abdominal. Acesta poate fi considerat un amortizor

musculohidropneurnatic a5ezat in paralel cu coloana vertebrald.

* Are rol fiziologic el, prelu6nd 20% dinincdrcdtura exercitatd pe aceasta, cdnd existd o bund
calitate a pereteluiabdominal. Laxitatea peretelui abdominal antreneazd balanfa acestui
sistem, supraincdrc6 nd discul.

* Biomecanica coloanei vertebrale.

* in prezent, sunt numeroase studii care fundamenteazd biomecanica vertebrald gi kineziologia

musculard. Forlele se repartizeazd pe coloand asupra ansamblului structurilor anterioare si
posterioa re ale acesteia.

* Migcarea in cele trei planuri se executd in cadrul segmentului mobil - segment care este format
din articulalia disco-somatici, canalul de conjugare, AlP, spaliul interlamelar gi interspinos.

* Segmentul mobil rahidian, formeazd o veritabili "unitate" in care toti instituientii

interac!ioneazd.

.:. O alterare morfo-functionald la nivelul uneia din formaliuni realizeazi o modificare a rapoartelor
intrinseci ale segmentului mobil, care apoi se repercuta asupra intregii coloane vertebrale.,in
cadrul segmentului se realizeazS un sistem de p6rghii aseminitor foarfecelui, nucleul pulpos
fiind punctul de sprijin.

Ligxr::*nt

U::ilut,* lltr;r\:*rti * Fr;:,al*,H{;: }:

Etiologia este multifactoriald, insumdnd o serie de elemente
cu rol favorizant gi declangant:

' foctori meconici, reprezentafi de presiunea gi hiperpresiunea ce se exercitd pe coloand

in cursul
miScirilor, a eforturilor de ridicare gi purtarede greutdti, in
timpul poziliilor
vicioase;

' foctori congenitoli, reprezentali de tulburdri morfologice (spinabifida, vertebre de tranzilie,

gradul de inclinare a sacrului, etc.), sunt elemente
disrafice ce modificd echilibrul de forte ce
actioneazd pe coloand;

traumatisme, microtraumotisme gi vibraliile produse de vehiculele in

deplasare;
. tulburdri de ax gi

. inegalitote a membrelor inferioare, precum gi

anifestdri patorogice ra niverur articurariilor portante;

di sm orfi sm el e m uscu ra re( reraxarea muscuratu rii abdominare).

Patologia coloanei vertebrale este in general legati de

tr disc,

AtP gide

A formaliunile miofasciale. ,

lntervertebral Disc
 Hucleus Prrlposus

Mecanica vertebralS reline trei aspecte importante:stabilitatea, mobilitatea 9i amortizarea

presiunilor.

Stabilitatea este asigurati de disc (in principal), AIP 9i musculatura spinali.

Mobilitatea coloanei se desfSgoard in trei planuri: flexie-extensie, lateralitate 5i rotalie.

Amortizarea presiunilor o realizeazi in principal discul.

Presiunile variazd cu pozilia coloanei vertebrale.Dacd un disc nu este in plan orizontal,

tr forla de incdrcare a acestuia se descompune

O in forla de compresiune, care se exerciti perpendicular pe planut discului gi

tr forta de forfecare care este cu at6t mai mare cu c6t discul este mai oblic.

tr Mdsurarea presiunilor intradiscale a ardtat urmdtoarele (Nechenson):

E in pozitie de decubit ventral sau dorsal presiunea pe disc este de 2O%,

E in decubit lateral este de 50%,

D in ortostatism de 100%,

E in pozitia gezAndd de 135%

D iar in anteflexie de 175%.

Ocupi cea mai mare parte din suferinlele coloanei (60%1.

Discul vertebral foarte precoce, odati cu incetinirea procesului de cregtere suferi fenomene
degenerative, legate in principal de degradarea substanlelor proteice din nucleu gi inel.

Depolimerizarea lanlurilor proteice din structura fibroasi are consecinle morfologice care constau in
aparilia unor fisuri radiate.

Acest proces de imbitrSnire este destul de lent, aga incdt structura gi propriet5lile mecanice ale
discului sunt sensibil normale pdni la v6rsta de 45 - 50 ani.

Dinamica discului 9i forlele care se nasc in cursul migcirilor fac posibilS dilacerarea fisurilor discale
(mai ales ?n porliunea posterioari gi postero-laterali) gi chiar ruperea inelului fibros cu harnierea
nucleului spre canalul rahidian 9i gaura de conjugare.

Apare deci, un conflict discoradicular, care implicd iritarea sau chiar compresarea ridicinii, spa!iul
interdiscoligamentar fiind foarte redus.

Fizaopatologia nu trebuie interpretatd numai prin prisma elementului mecanic, cigi prin ac!ionarea
unor relee vasculare. Suplimentar apare gi un proces inflamator.

. faza | - de impingere, de protruzie, c6nd nucleul forleazi inelul fibros;

. taza ll- de rupere a ineluluifibros;

. faza lll- de migrare a fragmentului;

. faza lV - de supra adiugare a procesului artrozic.

Hernia de disc se poate produce la orice nivel, dar cea mai afectati este coloana lombari, apoi
cervicalS si mai rar dorsali
ill*uUi;"F,[ [i iA.
tr*icnt sl *uletii care ir:t*r*r*aza f*1* *l{eriaul& s **&psei *i *-:n**ri
irm*iara spre fata in!*rnn ff *am*ei.
fteflexul rctulian paat* fi diminu*l suu *tr*lit.
Mmnevra l*sseque cste negaliva,
ilurerea paat* apfrr** la ext***i* nuap**i pe *aein.
Fve*luclul deficil mnt*t ir:teres*#ze ovffd*cepsul. .
&

' dureri lombare cu ritm mecanic, iradiate sacrat, fesier gi in rddicina coapsei.

. durerea este acutd uneori hiperalgii 5i se insolegte de un

' sindrom de blocadd vertebrald (prin contractard musculara uni sau bilaterald) gi

' impotenld functionald pentru ortostatism, pozilia gez6nd6 5i gestualitate obignuitd.

La examenul fizic coloana prezinti o

tl tulburare staticd (cifoz6, scoliozd, redresare),

tr o sensibilitate la palparea segmentului vertebral gi

tr afectarea mobilitdlii in toate planurile.

Explorarea parac!inic6 consti din efectuarea

 RMN-ul evidenliazi de o manierd precisd gradul deteriordrii discale, dar sunt explordri
costisitoare care nu se utilizeazd curent.revenirea

Diagnosticai diferenlia ! se face cu

t lombalgia de origine extrarahidiana (anevrism de aortd, tumori pelvine, tumori renale,

adenopatie paravertebrald malignd, etc.), gi cu

n lombalgia generatd de alte cauze rahidiene (infeclii discale, spondilita ankilopetica, osteoporozd,
metastaze, mielom, osteoblastom, etc.).

Tratamentul are ca obiective:

. relaxarea generald gi regionalS,

. combaterea durerii (prin sciderea iritaliei nervului gi musculaturii vertebrale) gi

. reechilibrarealombo-abdomina16.

- Relaxarea se obfine prin administrarea de decontracturante gi sedati've, adoptarea unor pozilii de

reducere a solicitdrilor discale (decubit ventral cu pernd sub abdomen sau pozilia de "cocog de pugcd"),
masaj bl6nd paravertebral, dar gi prin aplicarea unor tehnici speciale Jacobson, Kabat.

- Scdderea iritatiei nervoase se realizeazi cu AINS, antalgice gi procedurielectrice de joasd gi

medie frecvenld.

- Reechilibrarea lomboabdominald incepe dupd ameiioiarea durerilor gi

ontracturiicu tehnicide asuplizare a musculaturiiparavertebrale gia psoasului;

tonifierea musculaturiianterioare gi posterioare a trunchiului reprezintd etapa finalS prin care se

construiegte o contentie fermd coloanei vertebrale.

- Congtientizarea pozitiilor corecte a coloanei gi bazinului in timpul

diverselor solicitdri sunt de asemenea obiective importante, care contribuie la
prevenirea recidivelor,