Evaluarea coloanei vertebrale

LP3

Cristina Daia
Stenoza de canal rahidian lombar

Definitie: reprezinta ingustarea dimetrului antero-posterior si respectiv transversal al

canalului vertebral lombar
-Φ antero-posterior → sub 10 mm STENOZA
-Φ transversal → sub 14 mm STENOZA
Stenoza de canal radicular (gaura de conjugare) = Φ antero-posterior sub 4 mm
Stenoza de reces lateral = Φ antero-posterior sub 3 mm
Cristina Daia
 Stenoza de canal rahidian lombar
Varsta: dupa 50-60 de ani
Sex: predominant la barbati B:F= 4:1
Cauze:
Locale
→ mecanism traumatic deformare a canalului rahidian cu ingustarea acestuia:
spondilolisteza, TVM
→mecanism inflamator SA, guta, pseudoguta, Boala Paget, spondilodiscita,
amiloidoze, PAR: cresterea in volum a articulatiilor interapofizare posterioare
→mecanism degenerativ, ARTROZA hipetrofie (crestere in volum) a articulatiilor
interapofizare posterioare care ingusteaza canalul rahidian; deformarea
inelului fibros vertebral
➢ Abarticulare: hipertrofia lig. Galbene
➢ Neoplazii
➢ Iatrogene: sechele postoperatorii, trat local cu CS
➢ Hipervitaminoze (F, D)
➢ Boli genetice: Down, Ehlers-Danlos, Displasia Fibroasa,
Cristina Daia
 Stenoza de canal rahidian lombar
Stadializare clinico-functionala
1. Stadiul I, forma algica : Pacientul acuza dureri lombare, sau lombo-
sacrofesiere aparute in timpul mersului ortostatism (cand datorita
hiperlordozei fiziologice prin miscarea de anteflexie Φ antero-posterior scade
cu 2 -3 mm ) → calmarea durerilor apare prin delordozare, pozitia cocos de
pusca Clinic: toate sindroamele pot apare inconstant

2.Stadiul II, forma algo-parestezica: pe masura accentuarii stenozei apar

fenomene algo-parestezice nesistematizate care survin zilnic sau pot fi
provocate de ortostatism si/sau mers, prelungite
Patognomonic: claudicatia neurogena :
parestezii si dureri la nivelul MI cu iradiere alternanta, nesistematizata, care
dispare cand pacientul delordozeaza, aparute la interval de mers variabil.
Durerea si paresteziile se opresc cand pacientul se opreste din mers!
Bolnavii se simt mai bine cand merg cocosati
Clinic: toate sindroamele pot apare inconstant
Cristina Daia
 Stenoza de canal rahidian lombar
Stadializare clinico-functionala
3. Stadiul III, forma algo-paretica/plegica:
Deficit motor de tip paretic sau incoordonare, mers nesigur “ ca pe sticla”,
pacientii au senzatie de slabiciune musculara
Unii pacienti merg cu baza larga de sustinere
(mecanism: afectarea proprioceptiei radiculopatii multi-level)
Clinic: toate sindroamele pot apare inconstant
Romberg inconstant pozitiv
Poate aparea si sindromul de coada de cal

-Manevre de provocare : HIPERLORDOZA PRELUNGITA 15-20-30 MIN

-...mersul pe tocuri...

Cristina Daia
 Stenoza de canal rahidian lombar
Dg +: CT, RMN coloana lombara

Dg diferential:
1. HDL
2. Sindrom fatetal
3. Arteriopatie obliteranta MI
4. PNP (CIDP), PNP DZ
5. Mielopatia/mielita
Tratament: recuperare faze 1 si 2; chirurgical
faza 3 Cristina Daia
DG DIFERENTIAL
Caracteristici clinice
Localizarea durerii
Calitatea durerii
Factori agravanti
Factori de ameliorare
Puls periferic si presiunea
sanguina
Modificari trofice/ale
pielii
Modificari ale sistemului
nervos autonom
Indice de claudicatie
Mers pe bicicleta
Posturi de provocare
Claudicatia neurogena
Coapse, gambe, lombar si,
rar, in fese
Arsuri, morteala, carcei
Ortostatism, ambulatie,
extensie spinala
Pozitia sezanda, ghemuit,
anteflexia lombara
Normal
Absente de obicei
Incontinenta vezicala(rar)
Variabil
Posibil fara durere/
nedureroasa
Obisnuit
Cristina Daia
Claudicatia vasculara
Fese sau gambe
crampe/carcei
Orice activitate locomotorie!!!
Repaus in decubit
Presiune sanguina scazuta
Puls diminuat sau absent
Posibile zgomote sau murmur
Frecvente (paloare,cianoza, distrofie
unghiala)
Impotenta
Fix
Durere
Neobisnuite
 Sindromul fatetal lombar

Varsta: dupa 30-50 de ani

Sex: predominant la barbati

Definitie: suferinta radiculara aparuta prin criza de spatiu in gaura de conjugare

cu efect compresiv cu punct de plecare la nivelul articulatiilor interapofizare
posterioare: luxatie a articulatiilor interapofizare, hipertrofie

Cristina Daia
Canalul rahidian = spatiu rezultat prin suprapunerea vertebrelor,
delimitat intre corpul vertebral si arcul vertebral posterior, in care
se gaseste maduva spinarii, respectiv radacina (ant si post)
nervului spinal
Gaura de conjugare sau Canalul radicular = spatiu care se
delimiteaza intre 2 pedicului vertebrali a doua vertebre supra si
subiacente; prin acest spatiu iese pachetul vasculo-nervos din
rahis, continand nervul rahidian
La iesirea din gaura de cojugare avem de a face cu nervul spinal
Reces lateral = spatiu aparut intre pedicul si corpul vertebral
Sindromul fatetal

Cristina Daia
 Sindromul fatetal lombar
Mecanism:
Articulatia interapofizara posterioara
- Este o articulatie diartrodiala cu o sinoviala groasa care
prezinta invaginatii care din punct de vedere functional
se comporta ca doua „pseudo” meniscuri .
- In anumite conditii
1.Pacienti slabi, cu mm paravertebrala insuficienta, ce se
angajeaza in eforturi fizice intense
2. scolioze structurale
3. posttraumatic

Cristina Daia
 Sindromul fatetal lombar
Mecanism:
1. Aceste meniscuri se pot deplasa in spatiul dintre fatetele articulare generand
un blocaj similar celui care survine la nivelul genunchiului in cazul rupturilor de
menisc, pacientul ramanand blocat in anteflexie.
- Mm multifizi tractioneaza portiunea postero-inferioara a capsulei articulare
interapofizare impiedicand pseudomeniscurile sa se reinclaveze in spatiul
articular

2 deformarea unilaterala a ligamentelor galbene de ex in scoliozele structurale

duce la subluxatie unilaterala articulara cu diminuarea stabilitatii articulare
Iritarea filetelor radiculare duce la contractura mm reflexa severa
3. TVM: luxatia articulatitiilor interapofizare duca la ingustarea gaurii de
conjugare cu fenomene de iritatie radiculara inclusiv afectarea pachetului
vasculo-nervos

Cristina Daia
 Sindromul fatetal lombar
Clinic:
Barbat 30-50 de ani,
aspect gracil, fara conditie fizica, pregatire sportiva
Se angajeaza intr-un efort fizic spontan
Pacientul este blocat in anteflexie la incercarea de a reveni prin extensia
coloanei
Clinic:
- Scade mobilitatea coloanei pe partea afectata F, E, IL
- SVD : F libera, E imposibila, SML, SNR, nu au SD!
- Cronicizarea fenomenului prin proces iritativ la nivelul radacinii duce la
fibroza de teaca radiculara (nerv rahidian) cu dureri cronice lombare cu
iradiere la nivelul MI

Cristina Daia
 Sindromul fatetal lombar

Dg: CT, RMN col vb lombara

Dg dif:
1. HDL,
2. Sindrom de canal vb ingust
Tratament: manipulari vertebrale
- Chirurgie spinala: NCH - recalibrare

Cristina Daia
 Traumatismul vertebro-medular
Definitie
Traumatismele vertebro-medulare (TVM)
reprezintă injuria traumatică a măduvei
spinării (prin intermediul/ implicit şi a
structurilor care o conţin) care generează
permanent sau tranzitor diminuarea sau
• pierderea funcţiilor somatice (motorii,
senzitive) şi
• autonome sublezional
Cristina Daia
Segmentul posterior al CV

Posterior de LLP se afla

canalul rahidian
in care se gaseste maduva spinarii
(in sacul dural)
C3 → L1-L2
Care se continua cu coada de cal
 Sindrom de secţiune medulară
completă
• hiperestezie (tactilă şi dureroasă) la nivel (supra)
lezional „senzatia de corset”
• anestezie completă localizată sublezional
• deficit motor complet sublezional
TVMC: tetraplegie
TVMT: paraplegie
• tulburări ale controlului sfincterian şi sexuale,
vegetative

Cristina Daia
 Sindrom de secţiune medulară
„incompletă”
• hiperestezie (tactilă şi dureroasă) la nivel
(supra)lezional „senzatia de corset”
• hipoestezie sau/şi anestezie dermatomale sublezional
• deficit motor parţial sau/şi complet miotomial
sublezional
• tulburări ale controlului sfincterian şi sexuale

Cristina Daia
 Evaluarea Frankel
A – complet (plegie + anestezie + denervare
autonomă)
B – sensitive only (are crutare sacrata: sensibilitate
perinealăS 4-5, contracţia sfincterului anal)
C – motor useless (crutare sacrata+forţa sub niv.
leziunii sub 3 pt. majoritatea miomerelor)
D – motor usefull (crutare sacrata + forţa sub niv.
leziunii peste 3 pt. majoritatea miomerelor)
E – complete recovery (crutare sacrata +forţa 5
pentru toate segmentele, control sfincterian,
etc.)
Cristina Daia
 Evaluarea AIS
AIS adică American spinal cord injury
association (asia) Impairment Scale
Presupune calcularea a 2 scoruri AIS
• AIS senzitiv
• AIS motor
MIELOMER = segmentul din măduvă aferent unui radacini
CLINIC, UNUI MIELOMER ÎI CORESPUND:
• 1 dermatom = zonă cutanată inervata senzitiv de rad posterioara
• 1 miotom = grup de muşchi inervaţi de rad anterioara a
unui nerv spinal

Cristina Daia
Cristina Daia
 Scor AIS senzitiv
1. sunt 28 de dermatoame de la C2
până la S4-5, pe o parte a corpului,
28 pe cealaltă, in total bilateral sunt
56 de dermatoame
2. Se testeaza fiecare dermatom pentru
• sensibilitatea tactila atingere
usoara (light touch)
• dureroasa intepare (pin prick)
3. Se noteaza
• 0 pentru anestezie
• 1 pentru hipo/hiperestezie
• 2 normal
• NT netestabila
4. Dematoame de baza: C2, C6, C7, C8,
T4, T10, L1-S5
5. Scor total 224 puncte

Cristina Daia
Cristina Daia
 Scorul AIS motor
1. sunt 20 de miotoame
2. Se testeaza forta musculara pt
fiecare miotom si se noteaza
conf scalei MRC cu un punctaj
de la 0 la 5
3. Miotoamele testate
➢ Pt MS C5,C6,C7,C8,T1 stga dr
➢ Pt MI L2, L3,L4,L5,S1 stga dr
4. Scor total 100 puncte
5 puncte pentru fiecare miotom
(50 pentru MS si 50 pt MI)

Cristina Daia
 Evaluarea fortei musculare
MRC
• 0 Nu se produce contracţie musculară
• 1 Contracţia musculară este slabă, abia perceptibilă,
ineficace, dar există (palpabila)
• 2 Forţa musculară slabă: contracţia musculară reuşeste sa
deplaseze segmentul de membru parţial şi numai dacă acesta
este scos de sub incidenţa gravitaţiei
• 3 Forţa musculară satisfăcătoare: contracţia musculară
reuşeste ca deplaseze segmentul de membru pe toată
amplitudinea de mişcare având împotrivă doar rezistenţa
gravitaţională
• 4 Forţa musculară bună: contracţia musculară reuşeste ca
deplaseze segmentul de membru pe toată amplitudinea de
mişcare dar impotriva unei rezistenţe moderate
• 5 Forţă musculară normală; contracţia musculară realizează
deplasarea segmentului de membru pe toată direcţia de
mişcare, împotriva unei rezistenţe suficiente

Cristina Daia
Cristina Daia
 Diagnostic

– .................natura deficitului motor ........

– Frankel ...............
– cu nivel neurologic .........
– post traumatism vertebro-medular nivelul?
– Prin ..................cauza accidentului

• Nivelul neurologic: senzitiv/ motor = cel mai caudal segment care

păstrează sensibilitate/ forţă intactă bilateral

Cristina Daia
 Diagnostic
• Tetraplegie Frankel A cu nivel neurologic C5
post TVMC (fractura luxatie C5/C6 operata)
prin plonjon in apa
• Paraplegie Frankel C cu nivel neurologic T10
post TVMT (fractura T10 operat) prin accident
rutier

Cristina Daia
 Bibliografie
• Cristina Daia- Examen local in recuperare, Ed Universitara, 2018
• Onose G. Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie. Editura
Medicală, Bucuresti, Romania, 2008
• Onose G. – Ghid de evaluare clinico-funcţională în RMFB, Ed.
Universitară „Carol Davila”, 2011
• Onose G., Anghelescu A. - Ghid de diagnostic şi tratament şi
reabilitare în suferinţe după traumatisme vertebro-medulare, Ed.
Universitară „Carol Davila”, 2011
• SCIF "Spinal Cord Injury Facts". Foundation for Spinal Cord Injury
Prevention, Care & Cure. http://www.fscip.org/facts.htm, .June
2009
• http://asia-spinalinjury.org/
• Onose G., Padure L., ”Compendiu de Neuroreabilitare - la adulţi,
copii şi vârstnici Editura Universitara “Carol Davila”, , Bucuresti, 6:
205-244; 13: 436-450, 2008

Cristina Daia