46. Patologia disco-vertebrala a coloanei lombo-sacrate.

I. Discopatia lombara faza II

Def. Sindrom dureros lombar clasificat conform clasificarii Aseni-DeSeze :
 clinic blocaj lombar
 Rx pensarea spatiului intervertebral
 Discografic : protuzia nucleului pulpos prin inelul fibros fara herniere
Morfopatologie:
Fenomene de degenerescenta la nivelul discului cu deshidratare si fragmentarea nucleului pulpos si fisuri
transversale in inelul fibbros care permit deplasarea fragmentului de nucleu pana la peretele inelului cu
bombarea acestuia fara rupere completa (herniere).
Clinic : durere lombara cu debut brusc, iradiata in fese, accentuata de mobilitate si ortostatism calmata de
repaus.
Obiectiv : scolioza antalgica lombara, contractura musculara, durere la palpare, mobilitate limitata (in
special felxia), Laseque negativ, sindrom dural absent
Red flags : Yellow flags 
 Febra, Factori psihosociali
 Stare generala alterata, Perceptie gresita a durerii
 Scadere ponderala Probleme familiale
 Traumatism violent recent Probleme emotionale.
 Durere toracica
 Utilizare prelungita de corticoizi
 Imunosupresie : droguri, HIV
 Tumori maligne in antecedente
 Varsta sub 20 ani sau peste 55 ani
Paraclinic : examen de laborator nu este necesar.
Rx : pensarea spatiului intervertebral, stergerea lordozei, osteofite. IRM : protuzie discala fara herniere.

Tratament
Stadiul acut  :
A. Perioada de repaus (5—6 zile)
Obiective:
 combaterea durerii si inflamatiei
 Scaderea contracturii musculare
 Virarea hipersimpaticotomiei (prin posturare)
 Protectie lombara
Mijloace:
 tratament medica.: AINS, AIS, antialgice, decontracturante, sedative.
 Electroterapie : Galvanizare, joasa / medie frecventa, Us,
o Diapuls frecventa 400, penetrare 4, 15minute.
 Repaus : somn pe pat tare, pozitii antalgice (cocos de pusca, DD, DV cu perna sub abdomen pentru
compresia plexului solar)
 Masaj sedativ.

II. Perioda de recuperare 6—10 zile:

Obiective :
 Combaterea durerii si inflamatiei
 Scaderea contracturii musculare
 Corectarea tulburarilor de statica si dinamica lombara
 Protectie lombara
 Mijloace :
 Repaus intre proceduri
  Tratament medicamentos : AINS, antialgice, decontracturante
 Electroterapie : Galvanizare, joasa/ medie frecventa, Us,
 Diapuls : frecventa 400, penetrare 4, 15minute
 Termoterapie : bai calde, parafina Us
 Masaj sedativ
 KT Williams. Faza I si II
Stadiul subacut :
Obiective :
 Combaterea durerii si inflamatiei
 Corectarea tulburarilor de statica si dinamica
 Stabilizare lombara
Mijloace:
 Tratament medicamentos : antilagice si AINS,
 Electroterapie : Galvanizare, joasa, medie frecventa, Us,
 Diapuls : frecventa 400, penetrare 4, 15minute
 Termoterapie generala : bai calde, namol ; locala : parafina, US
 Masaj trofic membrul inferior + musculatura paravertevrala
 KT Williams faza III
 Hidrokineto

II. Hernia de disc lombara : Reprezinta cea mai frecventa cauza de sindrom dureros lomboradicular.
Fiziopatogenie : structurile sensibile la durere sunt :
 lamelele superficiale ale inelului fibros al discului intervertebral,
 ligamentele,
 capsula articulara interapofizara,
 periostul corpilor intervertebrali,
 vase, muschi si nervi
DIV este alcatuit dintr-un inel fibros extern (alcatuit din fibre de colagen), inel fibros intern – fibrocartilaj,
zona de tranzitie; nucleul pulpos.
DIV se modif. sub actiunea factorilor biomecanici, metabolici, nutritionali, imunobiologici. Discul preia
doar o parte din greutatea corpului, cealalta parte este preluata de articulatiile interapofizare, si aparatul
musculoligamentar.
a. afectarea musculara, creste presiunea la nivelul discului intervertebral cu degenerarea
acestuia
b. se produce deshidratarea nucleului pulpos ( bogat in colgen, fibrocite si apa), care permite
trecerea fregmenului de nucleu pulpos cu bombarea sa (protuzia), sau ruptura (herniere).
Consecintele comprimarii radacinii  :
 directe- de la iritare pana la ruperea partiala/ totala a radacinii
 indirecte : afectare vasculara cu ischemia vasa nervosum cea ce duce la edemul nervului cu
agravarea crizei de spatiu.
Clasificarea anatomopatologica a herniei de disc :
1. hernii anterioare(f rara fara expresie cl.)
2. hernii laterale( expresie cl cervical – compresiune pe art vertebrala sau o radacina cervicala)
3. hernii posterioare, dau suferinta lomboradiculara
a. hernii intraspinale :
 subligamentare: fragmentul spinal migreaza spre canalul spinal, dar este oprit de ligamentul
posterior
 extraligamentare : fragmentul rupe ligamentul com post , patrunde in canalul dural
b. hernii intraforaminale : fragm, de nucleu pulpos migreaza spre gaura de conjugare ivertvb
c. hernii extra foraminale : ajung sub muschii santurilor vertebrale
d. herniile expulzate/excuse : fragmentul se desprinde de DIV si migreaza cranial/ caudal ! afectz alta rad.
Decat cea de la nivelul hernierii
Clinic : Hernia de disc se incadreaza in discopatia lombara de faza III al clasificarii Arseni- De Seze:
*Stadiul I (iritativ)- (fara compresie) sdr. de iritatie radiculara DLf3std1
durere cu caracter mecanic, iradiata pe traiectul unei radacini
patogenie : fragmentul herniat atinge radacina fara a o comprima.
Obiectiv : sindrom vertebral static si dinamic
**Stadiul II (compresiv) (algo-parestezic) DL f3std2
Durerea iradiaza pe membrul inferior asociind parestezii
Patogenie : compresia radacinii nervoase
Obiectiv : sindrom vertebral static si dinamic cu posibila afectare a ROT
***Stadiul III (de intrerupere) (algo-paretic) Dlf3std3
Patogenie : ruptura unei parti a axonilor sau a intregii radacini-intrerup
conductibilitatii paralizia mm inervati sau pareza
Obiectiv : deficit motor (nu sta pe calcaie afectare radacina L5 si pe varfuri in S1)
Clinic din cele 5 sindroame ce caracterizeaza hernia de disc, primele 3 sunt obligatorii :
1. sindrom verteral
2. sindrom dural
3. sindrom radicular
4. sindrom dureros miofascial
5. sindrom psiho-emotional
Repartizarea durerii in functie de dermatoame:
L1 - durere inghinala si pe fata mediala coapsa
L2 - durere antero-laterala coapsa
L3 - durere pe fata postero-laterala + anterioara gamba
L4 - durere fata posterioara picior
L5 - durere pe fata laterala coapsa, gamba
S1 - durere pe fata posteriora a coapsei si gambei reflex achilean modificat
Discul are numarul vertebrei supraiacente, iar radacina are numarul vertebrei subiacente.

Clasificarea De Seze
faza I :
o instabilitate discala cu usoara laxitate a nucleului pulpos in inelul fibros
o clinic durere lombara cronica cu perioade de acutizare
 faza II
o faza de leziune discala cu deshidratarea, degenerarea si fragmentarea nucleului pulpos
si rupturi transversale in inelul fibros cu protuzia fragmentului de nucleu pulpos pana la
marginea nucleului fibros, care bombeaza, dar nu se rupe.
o Clinic blocaj lombar
o Rx : pensarea spatiului intervertebral cu / fara osteofite.
o Mielografie : protuzia
 faza III
Stadiul I (iritativ)
durere cu caracter mecanic, iradiata pe traiectul unei radacini
patogenie : fragmentul herniat atinge radacina fara a o comprima.
Obiectiv : sindrom vertebral static si dinamic
Stadiul II (compresiv)
Durerea iradiaza pe membrul inferior asociind parestezii
Patogenie : compresia radacinii nervoase
Obiectiv : sindrom vertebral static si dinamic cu posibila afectare a ROT

Stadiul III (de intrerupere)

Patogenie : ruptura unei parti a axonilor sau a intregii radacini
Obiectiv : deficit motor (nu sta pe calcaie afectare radacina L5 si pe varfuri in S1)
 Rx triada Barr :
 rectitudinea coloanei lombare
 Scolioza lombara
 Pensarea spatiului intervertebral
o Discografic : hernie
 Faza IV :
o modificari degenerative la persoanele peste 40 ani
o clinic : lumbago / asimptomatic. Dureri radiculare ; sciatica varstnicului cu Lassegue
negativ
o Rx degenerare (discartroza, artroza interapofizara), osteofite.
Paraclinic : examenul de laborator nu evidentiaza modificari particulare
Imagistic : Rx : triada Barr
CT modificarile structurii osoase
IRM modificarile structurilor moi
Mielografic : amprenta pe sacu dural, intreruperea cordonului medular \
EMG.
IIa. Sindromul de coada de cal
Forma clinica particulara de HD. Apare deobicei in hernii posteromediene cu compresie la nivelul sacului
dural cu afectarea mai multor radacini (frecvent S1, S2, S3). Apare in hernii expulzate
Clinic:
- forma senzitiva : afectarea sensibilitatii subiective si obiective la nivelul perineului in « sa ».
- forma motorie – parapareza hipotona, fenomene piramidale. Abolirea unuia sau mai multor ROT.
Tulburari sfincteriene (anal si vezical) de tipul spasm sau incontinenta
- forma mixta.

Tratament. Este diferit in functie de stadiul afectiunii : acut, subacut, cronic.

a. stadiul acut : se imparte in 2 perioade : de crutare si de tratament.
Perioada de crutare 9—10 zile :
Obiective :
o Combaterea durerii si inflamatiei
o Combaterea contracturii musculare
o Virarea hipersimpaticotoniei
o Protectia radacinilor
Mijloace
 Repaus la pat pe plan tare, pozitii delordozante
 Tratament medicamentos:
o AINS/ corticoterapie (metilprdnison 32mg doza de atac care se scade cu 8 mg la 2 zile.).
Antialgice.
o Miorelaxante Clorzoxazona 250 mg x 3/zi.
o Sedative, neurotrofice : Milgamma 1—2 cp/zi sau o fiola /zi.
o Vasculotrofice : pentoxifilina.
 Electroterapie : galvanizare, joasa frecventa (CDD, Trebert, TENS)
 Masaj sedativ col lombara si mb inferior afectat 
 Relaxare generala prin metoda Jacobson.
Perioada de recuperare :
Obiective :
o Combaterea durerii si inflamatiei
o Combaterea contracturii
o Protectia radacinilor
o Corectarea tulburarilor de statica si dinamica
o Refacerea mobilitatii, pastrarea tonusului muscular
Mijloace
o Repaus
o Tratament medicamentos :
o AINS/ corticoterapie (metilprdnison 32mg doza de atac care se scade cu 8 mg la 2 zile.).
Antialgice.
o Miorelaxante Clorzoxazona 250mgx3/zi.
o Sedative, neurotrofice Milgamma 1—2 cp/zi sa o fiola /zi.
o Vasculotrofice : pentoxifilina.
o Electroterapie : galvanizare, joasa frecventa CDD, Trabert, TENS ; medie f: CIf ; Diapuls faza de
penetrare 4 frecventa 400, 15 minute, Us, MDF.
o Termoterapie generala : bai calde
o KT : Williams faza I si II, diagonalele Kabat pentru scaderea contracturii musculare + hold-relax.
o Masaj sedativ coloana lombara si mb afectat. Masaj trofic pe membrul inf sanatos pentru a preveni
atrofia de neutilizare.
b. Stadiul subacut
Obiective :
 Combaterea durerii si inflamatiei restante
 Combaterea contracturii musculare
 Corectarea tulburarilor de statica si dinamica
 Recuperarea deficitului motor.
Mijloace :
 Tratament medicamentos
 Electroterapie : galvanizare simpla, joasa (CDD), medie, + electrostimulare cu curenti
exponentiali, Us, Diapuls
 Termoterapie generala : bai calde simple/ cu plante, bai cu namol, dus subacval ; locala : Solux,
parafina, diatermie cu US
 Masaj sedativ si trofic
 KT Williams Faza III si Kabat
c. stadiul cronic :
Obiective :
 combaterea durerii si inflamatiei
 combaterea contracturii musculare
 corectarea tulburarilor destatica
 recuperarea deficitului motor,
 prevenirea recidivelor
Mijloace
 Tratament medicamentos
 Electroterapie : galvanizare simpla, joasa (CDD), medie, + electrostimulare cu curenti exponentiali,
Us, Diapuls
 Termoterapie generala : bai calde simple/ cu plante, bai cu namol, dus subacval ; locala : Solux,
parafina, diatermie cu US
 Masaj sedativ si trofic
 KT Williams Faza III si Kabat
 Scoala spatelui  :
Constientizarea posturii vertebrale
‘Zavorarea’, ‘inlacatarea’ coloanei lombare
Controlul miscarilor
Controlul efortului
Controlul pozitiei corpului
 Mentinerea si cresterea fortei musculare pentru musculatura paravertebrala
si m. fesieri.

Tratamentul balnear ( pentru prevenirea recidivelor ) : Techirghiol, Mangalia, Amara, Pucioasa, Felix
***************
III. Sechele dupa laminectomie lombara = Sechele care apar dupa interventia chirurgicala la nivelul
coloanei lombare.
Tipuri de sechele :
 Sechele radiculare
 Radiculalgii cu parestezi distale
 Sindrom de coada de cal
 Pareze, paralizii
 Durere lombo-sacro-fesiera cu retractura musculara
 Endomiogeloza
 Psihializarea durerii
Clasificare :
- sechele preezistente inaintea interventiei
- sechele secundare interventiei
Tratamentul incepe dupa a doua zi de la interventia chirurgicala
Mijloace :
 electroterapie :
o glavanizare ( pentru parestezii, simpla sau bai galvanice),
o Us,
o medie frecventa CIf,
 masaj trofic,
 hidroterapie, KT
Obiective : pastrarea si cresterea mobilitatii active a coloanei vertebrale.
tonifierea musculaturii paravertebrale si abdominale
Exercitii de KT : (Williams faza I si II)
1. cu genunchii la piept : decubit dorsal pe plan tare se aduce cate un genunchi la piept cu celalalt
membru inferior extins 30 secunde.
2. exercitii pentru rotatia soldurilor decubit dorsal pe plan tare, genunchii indoiti, talpile pe sol se face
rotatia umerilor si trunchiului intr-o parte si a genunchiilor in cealalta parte.
3. ex. pentru ridicarea bazinului de pe sol : decubit dorsal pe plan tare cu membrele inferioare extinse,
se ridica bazinul 5 secunde.
4. ex. de lordozare / delordozare : patrupedie : arcuirea cu flexia capului  extensia cu privirea in sus.
5. pozitia de pe scaun se face flexia coloanei lombare cu palmele care ating solul.

IV.Spondilolistezisul lombar
Reprezinta alunecarea anterioara a corpului vertebral al unei vertebre lombare pe vertebra subiacenta,
tragand toate vertebrele supraiacente care isi pastreaza aliniamentul normal.
Forme:
 spondilolistezis prin ruperea istmului (spondilolistezis cu arc vertebral rupt) = spondiloliza
 spondilolistezis prin modificari degenerative (spondilolistezis cu arc vertebral intact) =
pseudospondilolistezis. (prin artroza articulatilor interapofizare care antreneaza instabilitate).
Clinic : forma acuta, forma cronica / stadiul cronic.
Stadiul Cronic :
 durere lombara cu caracter mecanic
 poate da lomboradiculita si sindrom de coada de cal
 examen obiectiv sarac : accentuarea lordozei, « semnul pragului »
Stadiul acut:
 aceasi manifestare, ROT pot fi normale, Laseque negativ
 Paraclinic : Rx coloana lombata profil si incidenta oblica ¾ in flexie si extensie : evidentiaza
ruptura / intreruperea anatomica a istmului (decapitarea catelului lui Lachapel)
CT / IRM
Stadializare: se apreciaza distanta dintre unghiul postero-inferior al vertebrei deplasate si lungimea sagitala
a vertebrei subiacente.
Stadiul I : alunecare cu < 1/3 din lungimea corpului vertebral subiacent
stadiul II : alunecare intre 1/3 si 2/3
stadiul III : alunecare > de 2/3
stadiul IV : spondiloptoza = caderea vertebrei anterior fata de vertebra subiacenta (in fata ei).
Tratament ca la Hernia de disc in functie de stadiu – acut : crutare, tratament medicamentos si fizical.
Subacut si cronic.
Stadiul acut :
Obiective :
 Combaterea durerii si inflamatiei
 Combaterea contracturii musculare
 Protejarea radacinilor
 Virarea hipersimpaticotomiei
Mijloace :
 Repaus in posturi cifozante lombare
 Tratament medicamentos : Antialgice, AINS, decontracturante, sedative, neurotrofice,
vasculotrofice.
 Electroterapie : joasa, medie, termoterapie ( generala – bai simple, bai cu namol ; locala – parafina,
diatermie)
 Masaj sedativ/ trofic
 KT Wiliams faza I si II
Stadiul cronic :
Obiective :
 Combaterea durerii
 Cobaterea contracturii
 Refacerea echilibrului intre agonisti si antagonisti
 Refacerea mobilitatii
 Tonifierea muschilor hipotoni.
 Prevenirea recidivelor.
Mijloace :
 Repaus in posturi cifozante lombare
 Tratament medicamentos : Antialgice, AINS, decontracturante, sedative, neurotrofice,
vasculotrofice.
 Electroterapie : joasa, medie, termoterapie (generala – bai simple, bai cu namol ; locala – parafina,
diatermie)
 Masaj sedativ/ trofic
 KT : Williams faza III
 Hidroterapie
 Tonifiere cu exercitii active cu rezistenta manuala
 Asuplizare prin strtching, tehnici hold—relax
 Scoala spatelui
V. Stenoza de canal lombar
Ingustarea canalului vertebral lombar cu posibilitatea comprimarii unei radacini.
Clasificare: 1.congenitala
2. dobandita
a. degenerativa
i. hipertrofia ligamentului galben
ii. hipertrofia artic interapofizare
iii. protuzia herniei de disc
b. spondiloza/ spondilolistezis
c. Traumatisme
d. Tumori
e. Infectii
f. Boala Paget
g. Interventii chirurgicale lombare
Diagnosticul: clinic, obiectiv, imagistic
Clinic:
 Durere lombara de obicei iradiata in membrele inferiora, cu caracter mecanic. Care se accentueaza
la extensia coloanei si scade in flexie.
 Caracteristic claudicatia neurogena (pseudoclaudicatia) : durerea lombara + parestezii + senzatie
de greutate in membrele inferioare accentuata de mers si ortostatism prelungit. Care scade in repaus
si flexia coloanei
 Semnul caruciorului de cumparaturi.
 Pozitie simiana = usoara flexie a soldurilor si genunchiilor cu trunchiul in anteflexie la mers
Obiectiv:
 Modificari necaracteristice,
 Laseque negativ
 Accentuarea durerii la hiperextensia coloanei 10—30 secunde
 Postura simiana poate antrena retractura ischigambierilor. Cu durere la extensia genunchiului. Se
poate confunda cu Lasegue pozitiv.
Imagistic : Rx poate evidentia modificari degenerative. RMN
Diagnostic diferential: infectii, tumori, anevrism de aorta abdominala. Neuropatie periferica. Claudicatie
vasculara : durerea apare dupa distante bine stabilite de mers (ex :200m, 300m, etc).
Tratament pe stadii acut, subacut si cronic, ca in HDL
Interventie chirurgicala.

VI. Sindromul dureros lombosacrat de tip miofascial.

Def. Sindrom dureros care afecteaza tesutul moale poate fi primar (in absenta altei afectiuni osteoarticulare)
sau secundar.
Diagnostic pozitiv. Anamneza si examen obiectiv : palparea p trigger in muschi
Punctul triger este un nodul de 1—2 cm care se palpeaza in muschi dureros la palpare
Test de pozitivitate : contractia cu rezistenta a muschiului gazda declanseaza durerea. Infiltratia cu Xilina
dispare durerea
Diagnostic diferential hernia de disc, discopatia lombara faza II, sindrom fatetal.
Tratament :
Medicamentos : AINS, infiltratii cu xilina, antialgice
 Electroterapie: joasa, medie frecventa, US in punct fix 0,6w/cm2
Termoterapie generala si locala
Masaj
KT pentru asuplizare in muschi gazda strtching.
Hidrokinetoterapie

VII. Sindromul Fatetal= sindrom dureros determinat de suprasolicitarea articulatiilor interapofizare

posterioare ;
- se intalneste frecv la nivel lombar
- localizat unilateral
Patogenie :
-art. interapofizara lombara prezinta o cavitate articulara cu o capacitate volumetrica mai mare decat la
alte niveluri ale CV se intalneste mai frecvent la nivel lombar.
-art. interapofizara = art. de tip artrodial cu urmatoarea morfologie : suparafata fatetelor articulare acoperita
de un strat subtire de cartilaj hialin cavitatea articulara captusita cu o sinoviala bogata ; in cavitatea
articulara s-au descoperit 2 nise :
-nisa postero-inferioara  in contact cu zona cea mai bogat inervata a capsulei articulare, in raport strans cu
filetul intern din nervul spinal posterior
-nisa superioara care vine in contact strans cu canalul intervertebral (sau gaura de conjugare)
- sinoviala articulara prezinta 2 bucle plasate la nivelul extremitatii interliniului articulare  false
meniscuri articulare, care in conditii biomecanice defectuoase se pot plasa in spatiul dintre fatetele
articulare realizand blocaje articulare
- capsula articulara este putin rezistenta si in conditii de proasta dinamica lombara determina luxarea sau
subluxarea unilaterala a art. interapof.
Consecinte :
1.blocaj functional al art. interapof.
2.iritarea filetelor nervoase din struct. articulare si pariartic.-->contractura musculara reflexa lombara si
paralombara
3. marirea de volum a artic. interapof.  det micsorarea gaurii de conjugare
4. criza de spatiu determina proc. inflamator cu iritarea radacinii, de intensitate medie, diferita de
simptomatologia HDL.
Evolutie : stadiul cronic si faza acuta.
-marea majoritate apar la zone de trecere de la un tip morfologic vertebral la un altul : jonctiunea occiput-
coloana cervicala (sdr. cervico-cefalic), jonctiunea cervico-dorsala : C8-T1 sau T1-T2, jonct. dordo-
lombara :T11-T 12-L1(dureri cronice dorso-lombare sau dureri lombare joase).
Clasificare clinica :
A.Sdr. fatetal acut nedureros
B.Sdr. fatetal acut dureros
C.Sdr. fatetal cronic.
Sdr. Fatetal acut nedreros
-blocajul CV fara durere
Tablou clinic: instalare brusca dupa o miscare de redresare din flexie, insotita sau nu de rotatie a
CVbolnavul ramane blocat in anteflexie, realizarea pozitiei verticale fiind imposibila.
Ex. Clinic :
- scolioza, imposibilitatea efectuarii miscarii de E, bolnavul demareaza miscarea din pozitia de F dar nu
reuseste sa o realizeze
- din pozitia de F pacientul poate sa continue miscarea de F sau lateralitate dar nu poate efectua E peste
nivelul blocajului.
- nu este dureros, desi pozitia este deformanta
- daca se forteaza E apare durerea care inceteaza odata cu incetarea tentativei de miscare.
Dg : Rx in incidenta ¾.
Sdr. Fatetal acut dureros  :
-se instaleaza in conditiile unei miscari bruste de redresare din F combinata sau nu cu rotatia CV.
- debutul se produce la subiecti in plina sanatate
-durere de mare intensitate ce apare odata cu durerea, cu localizare lombara sau lombo-sacrata.
-durerea poate iradia pe un MI sau poate produce discomfort pe un MI
-durerea iradiata nu are caracter radicular, nu coboara pe un dermatom bine conturat.
Ex. clinic : cel mai impotrant in stab.dg pozitiv si diferential
- modificari de statica vertebrala : stergerea lordozei lombare cu cifoza +/- scolioza lombara (moderata
/severa).
- modificari de dinamica lombara : blocaj motor sever al unor sensuri de miscare (F-E) celelalte sensuri
ramanand libere (laterale)
- absenta semnelor durale sau de afectare radiculara
- rar tulburari de sensibilitate la niv a 1-2 dermatoame.
Rx : incidenta oblica : disjunctia la niv artic. interapof.
CT si RMN pun dg de certitudine.
Sdr. are caracter autolimitativ= 14-15 zile de simtomatologie functionala se remite clinic.
Sdr. Fatetal cronic :
- bolnavul prezinta dureri lombare cu caracter mecanic, zilnic accentuate de solicitari lombare prelungite in
postura lombara hiperlordozanta (mers, OS, poz sezand prelungita).
-ex. clinic: statica vertebrala nu prezinta modificari semnificative ; dinamic : limitare moderata a ROM ;
semnele radiculare lipsesc.
-la efectuarea miscarilor poat aparea 2 semne :
- durere la Hlordoza sau infelxiune laterala
- miscarile efectuate sunt descrise de pacient foarte dureroase
Dg pozitiv: anamneza si examen clinic.
Tratament : -2 modalitati :
a. rapid : manipulari vertebrale-luxatii/subluxatii
b. lent : FKT
Obiective :
- combaterea durerii si infalmatiei
- relaxarea musculaturii contractate
- restabilirea staticii si dinamicii vertebrale
Metodologie : Medicamentos : AA, AINS, miorelaxante, sedative
- repaos la pat
- ET antialgica si decontracturanta : joasa frecv. : CDD, TENS, C. Trabert, medie frecv. : CIF
- TT locala pv : parafina si US
- masaj : sedativ- relaxant
- KT :ex de mobilizare lente, progresive de tip Williams (faza I, II).

VIII. Sacralizarea procesului transvers L5

-suferinta congenitala cu posibilitatea aparitiei pseudoartrozei in punctul de contact intre sacru si osul iliac.
-clinic : srd vert.static si dinamic : reducerea miscarilor de inflexiune homolaterala a trunchiului si
srd.musculo-ligamentar prezent unilateral.
-rar sdr.neuro-radicular cun interesare senzitiva sau motorie.
Tratament : Medicamentos : AA, AINS, miorelaxante, sedative
-repaos la pat
-ET antialgica si decontracturanta : joasa frecv. : CDD, TENS, C. Trabert, medie frecv. : CIF
-TT locala pv : parafina si US
-masaj : sedativ- relaxant
-KT :ex de mobilizare lente, progresive de tip Williams (faza I, II).

IX.Sdr. ilio-lombar :
-determinat de intinderea sau luxarea ligamentului ilio-lombar care traverseaza zona L5 si creasta iliaca
posterioara, iritand radacina L5
-Clinic : pac.acuza exacerbarea durerii in sezand
-sensibilitate marcata la palpare si mobilizarea coloanei in zona crestei iliace post-sup.
-obiectiv : limitare oderata de mobilitate
-contractura musculara marcata homolaterala
Tratament : perioada hiperalgica : repaos la pat
-Medicamentos : AA, AINS, miorelaxante, Infiltratia locala in zona crestei iliace post-sup.

Kinetoterapia in afectiunile lombare Sbenghe pag 540- 553

Exista 4 perioade distincte :
Perioada acuta : dureri intense lombosacrate , cu sau fara iradiere, inclusiv in decubit si prezinta
contractura lombara , cu sau fara blocada
Perioada subacuta : durerile din decubit au disparut, bolnavul se poate misca in pat fara dureri, se poate
deplasa prin camera si poate sta pe scaun o anumita perioada de timp, cu durere suportabila daca nu-si misca
coloana
Perioada cronica : durerile sunt moderate, pacientul isi poate mobiliza coloana ; in ortostatism si mers
durerile poat aparea dupa o perioada mai lunga de timp ; poate persista contractura lombara
Perioada de remisiune completa : intre perioadele de boala, cu posibilitatea apartiei oricand a recidivei

KT in perioada acuta
Obiective :
1. reechilibrarea SNV
2. relaxarea generala
3. scaderea iritatiei radiculare sau a nervului sinu-vertebral
4. relaxarea musculaturii lombare dureroase

1. Reechilibrarea SNV : urmareste scaderea tonusului simpatic si cresterea tonusului vagal

 postura de decubit ventral, cu perna mai dura si mai mare sub abdomen ( care comprima plexul celiac si sa
cifozeze coloana) ;
 daca DV nu este suportat, decubit lateral « in cocos de pusca », presand cu mainile o perna amplasata in
zona epigastrului
 patul inclinat usor in Trendelenburg , pentru excitarea sinusului carotidian
 mangaierea blanda, netezirea musculaturii paravertebrale (NU masaj  !)
 caldura neutra ( ?) in zona lombara

2.Relaxarea generala
- este indicata pentru scaderea starii de tensiune psihica determinata de durere si pentru decontracturare
generala musculara (inclusiv musc pv) ; tensiunea psihica la randul ei , scade pragul la durere
Metoda de relaxare Jacobson sau exercitii de respiratii profunde cu expir prelungit si zgomotos
3.Scaderea iritatiei radiculare sau a n. sinu-vertebral
A. posturi antalgice
 DD cu capul si umerii pe o perna mare, genunchii flectati cu un sul sub ei, cu picioarele sprijinite pe talpi
 DL in « cocos de pusca »
 DD cu soldurile si genunchii la 90 grade, cu gambele sprijinite pe un scaunel sau pe o cutie
 orice postura antialgica gasita de pacient, care are efect antialgic
B.tractiuni vertebrale continue la pat- cu cadru special sau cu improvizatie, contrarezistenta este corpul
pacientului ; patul este in pozitia Trendelenburg, iar pacientul cu CF si G la 90 grade si gambele pe un
scaunel
C. imobilizare in « pat gipsat Williams »

4. Scaderea contracturii musculaturii pv lombare

- declanseaza prin ea insasi durerea ; apare un cerc vicios : contractie musculara voluntara de aparare tulb.
circulatorii musculare locale acumulare metaboliti acizi durere contractura involuntara tulburari
circulatorii  metaboliti durereetc
Exercitiu de facilitare de tip hold-relax , modificat :
- rezistenta va fi moderata spre minima ;
- contractia este urmata de relaxarea muschilor activati ; se repeta ;
- abordarea va incepe de la distanta de zona afectata  spre zona afectata
- se utilizeaza pozitiile finale ale diagonalelor Kabat pentru membre, pentru influenta asupra trunchiului ;
diagonalele mb superioare vor influenta musc abdominala superioara si pe cea extensoare superioara a
trunchiului ; diagonalele mb inferioare vor influenta musc inferioara abdominla si pe cea a trunchiului

KT in perioada subacuta
Obiective : relaxarea musculaturii contracturate si asuplizarea trunchiului inferior
1.relaxarea musc. contracturate
- continuarea izometriei din cadrul metodei hold-relax, dar cu rezistenta mai crescuta
- se executa exercitiile de pe toata diagonala Kabat (contractie izotona), cu usoara rezistenta din partea kt-
terapeutului
2. exercitii de asuplizare a trunchiului inferior
-exercitii de mobilizare a coloanei lombare, basculari de bazin, intinderi ale musc pv si a psoasiliacului
Se incepe cu program Williams faza I- fiecare exercitiu se executa de 3-5 ori, de 2-3 ori/zi
Dupa doua saptamani se continua cu program Williams faza II
Apoi se trece la program Wiliams faza III - exercitiile din atarnat , la spalier
KT in perioada cronica
Obiective : asuplizare lombara si tonifierea musculaturii slabe
1.asuplizare lombara
 bascularea pelvisului- exercitiile din programul Wiliams faza III ; treptat se deflecteaza cat mai mult
genunchii, pana ajung sa fie intinsi
intinderea flexorilor soldului (sunt muschi lordozanti, care prin retractura limiteaza mobilitatea lombara) :
se utilizeaza diagonalele Kabat !!
intinderea extensorilor lombari (musc . paravertebrala lombara) - se relaxeaza cel mai bine prin tehnica
hold - relax pe antagonisti (muschii flexori)
2.tonifierea musculaturii trunchiului : muschii abdominali si extensorii lombari
Scopuri : in ortostatism
a. trunchiul inferior sa realizeze mentinerea pelvisului in pozitie neutra, delordozanta
b. trunchiul inferior sa distribuie o parte din greutate pe musculatura abdominala si astfel sa se degreveze
discurile intervertebrale de o parte din presiune
Se vor face exercitii de tonifierea muschilor abdominali, fesieri , exercitii de intinderea a musculaturii
extensoare lombare (extensorii pv si psoasiliacul)

!!! KT in perioada de remisiune completa  !!!!!!!!!

- este perioada de kinetoprofilaxie secundara, de prevenire a recidivelor - « Scoala Spatelui »
Obiective :
1.constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare si bazinului
2.inlacatarea « inzavorarea » coloanei lombare
3.mentinere si crestere forta musculara

KT presupune programul denumit « scoala spatelui »

1. constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare si bazinului
- se refera la pastrarea permanenta a unei tinute neutre, corectate, indiferent de pozitia corpului si de
activitatile desfasurate
a. posturi corectoare  :
DD , genunchii flectati si umerii usor ridicati
DL cu coapsele si genunchii flectati
in ortostatism : pantofi fara tocuri, un picior pe un scaunel, presarea lombei pe un zid, urmaritul din profil
in fata oglinzii cu retragerea peretelui abdominal si delordozarea lombei, alungirea distantei pube –apendice
xifoid, etc
in sezand : linia genunchilor deasupra liniei soldurilor cu 8-10 grade, picior peste picior, lipirea spatelui de
spatarul scaunului, pozitie corecta la volan cu tragerea scaunului in fata spre volan
b.exercitii de delordozare prin bascularea bazinului
 DD , genunchii flectati, apoi treptat cu genunchii intinsi
 ortostatism la perete : calcaiele la 25-30 cm de zid , pe care le apropiem treptat
 ortostatism : o mana cu palma in sus, la nivelul pubisului, cealalta cu palma in jos la nivelul xifoidului : se
exerseaza scurtarea si marirea distantei intre cele 2 maini
 din sezand : cu sprijin pe mainile la spate, se executa lordozari si delordozari
 din patrupedie : lordozari si delordozari
c.exercitii uzuale de delordozare
 ridicarea de obiecte usoare : aplecarea trunchiului pe un genunchi flectat, cu celalalt mb inferior intins
inapoi - aspect de « cumpana «  a corpului (fandare)
 pentru a ridica o greutate : genuflexiune cu flexie din solduri, se ridica greutatea cu ambele maini ,
punandu-se la nivelul bazinului, nu la nivelul pieptului
 aplecarea in fata (masa, chiuveta) nu din coloana, ci prin flectarea soldurilor, coloana lombara fiind in
pozitie neutra, intermediara
2.inlacatarea « inzavorarea » coloanei lombare
Scopuri : invatarea pozitiei neutre ( vezi mai sus), blocarea in timpul efortului a segmentului afectat,
invatarea mobilizarii independente a membrelor fata de trunchi
Tehnica « inzavorarii » are 4 stadii :
Stadiul I : « inzavorarea » rahiusului lombar in pozitie neutra concomitent cu mobilizarea membrelor :
se adopta pozitii imobile din ortostatism, sezand si din decubit, cu respiratii lente si profunde , cu alungirea
corpului si gatului in ax, fara miscarea membrelor si a rahiusului
Stadiul II : se mentine trunchiul « inzavorat » si se mobilizaeaza independent membrele
in DD : se flecteaza si se deflecteaza genunchii, se abduc si se adduc bratele
 in sezand  : ridicarea bratelor spre orizontala, apoi spre zenit, ridicare coapselor, abductie coapse
 in ortostatism : alternativ se flecteaza soldurile la 90 grade, mobilizarea bratelor alternativ
Stadiul III : mobilizarea trunchiului inzavorat ca pe o piesa unica
in decubit : ridicare din pat prin rostogolire laterala, apoi impingere in brate si coborarea concomitenta din
pat a membrelor inferioare
in sezand : oscilatii anteroposterioare si laterale , prin rularea pe ischioane, mainile in solduri, ridicari si
asezari
in ortostatism : aplecare cu fandare pe un picior apoi executarea cumpenei ; genuflexiuni cu spatele
sprijinit de perete sau libere, cu aplecare anterioara
Stadiul IV : aplicarea celor invatate in activitatea zilnica, casnica sau profesionala
3.mentinere si crestere forta musculara
- pentru musculatura abdominali, fesieri, extensori spinali.

***************
STATUS POST LAMINECTOMIE LOMBARA
Postoperator, bolnavul este adus in DL de la sala de operatie ;
- prima zi : din 2 in 2 ore se schimba lateralitatea , stanga cu dreapta ; perna dura intre genunchi
- din ziua 2 : DL si DD

Programul I : zilele 1 si 2 postoperator - 10 minute, cu repetare de 2-3 ori/zi

a. gimnastica respiratorie :exercitii de respiratie – abdomino-diafragmatica, toracica, costal inferioara- din
DD si DL
b. preventie TVP : ameliorare circulatie periferica : flexii-extensii de picioare, flexii moderate solduri si
genunchi, cu extensii lente , din DD si DL.

Programul II – din ziua 3-ziua 10 postoperator : 15-20 minute, de 2 ori/zi

- se incepe mobilizarea la marginea patului, apoi se trece la in sezand pe scaun, apoi ortostatism
a. se continua exercitiile si obiectivele de la programul I
b. tonifierea musculaturii toracolombare
 DD : extensia coloanei cu ridicarea pieptului
DD : se preseaza puternic pe planul patului concomitent mb superior drept si cel inferior stang, apoi invers
 DV : ridicarea alternativa a unui membru inferior intins
 DV : se ridica si se adduc umerii cu bratele la spate
 DV : cu sprijin pe antebrate in pozitia « sfinxului »
 DV : cu mainile unite la spate se face extensie de trunchi
c.tonifiere musculatura abdominala
DD : ridicarea capului si usoara ridicare a umerilor
d.tonifiere fesier mare si cvadriceps - exercitii izometrice
e.mobilizarea mb. inferioare
 flexii-extensii de genunchi si solduri, din toate pozitiile
 DV : flexii de genunchi
f. mobilizarea coloanei din ortostatism : din ziua 5
 miscari de flexie laterala
 miscari usoare de rotatie
 mers cu impingerea unui scaun cu rotile
 flexie- discutabile ( diverse variante : din a 5, a 6 a, altii din a 10 a, a 12a zi , dupa scoaterea firelor)
Programul III- din ziua 10-12 si se urmeaza 15 zile : de obicei in aceasta perioada pacientul ajunge acasa
sau intr-un serviciu de recuperare  ; se executa 30 minute, o data pe zi
A .tonifiere musc. toracolombara, extensorilor spinali, a musc. abdominale
DV : exercitiile cunoscute
DD : se va executa podul cu ridicarea bazinului
 exercitiile obisnuite de tonifiere a musc abdominale si extensori spinali
B. cresterea mobilitatii coloanei lombare
DL : pozitia « cocos de pusca », apoi extensie trunchi si mb inferioare
din patrupedie : lordozari si cifozari
DD : se roteste trunchiul ducand membrele superioare peste piept in partea opusa
DD : bratele in « cruce », genunchii la 90 grade, se roteste trunchiul inferior , astfel incat genunchii sa
atinga solul cand intr-o parte , cand in alta
DD : miscari de lateralitate ale trunchiului, cu ducerea mb inferioare intinse intr-o parte si in alta
C.invatarea de posturi corecte cu constientizarea pozitiei coloanei

Programul IV- de la 4 la 6 saptamani- durata 30 minute , o data/zi

- aceleasi obiective ca si la programul III
- exercitiile se executa din ortostatism, din atarnat
- se fac exercitii de extensie, de rotatie
- este utila si recomandabila HKT
- apoi se trece la programul de KT profilaxie secundara (exercitiile din « Scoala spatelui »)