49.

Periartrite
Entitate anatomo-clinica de afectare a tesutului moale periarticular ( ligamente, tendoane, capsula, muschi,
burse), caracterizata prin limitarea mobilitatii, cu evolutie spre acutizare, remisiune sau cronicizare.
PERIARTRITA SCAPULOHIMERALA :
Cuprinde : bursita supraspinoasa, tenosinovita supraspinoasa, tendinita bicipitala, tendinita coafei rotatorilor.
Forme :
1.umar dureros simplu
2.umar acut hiperalgic
3.umar mixt
4. umar blocat
5.umar pseudoparalitic
1. Umarul dureros simplu= Are la baza tendinita, bursita sau tenosinovita.
Clinic durere de intensitate moderata, mobilizari active diminuate.
Obiectiv : Umar de aspect normal, mobilitate pasiva in limite normale, puncte dureroase (bicipital,
subacromial).
Tratament : repaus, gheata, antialgice, AINS,
Electroterapie cu efect antialgic : galvanizare, CDD,CIF
KT cand scade durerea
HidroKT
Tratament balnear la minim o luna de la puseul acut
3 stadii : acut, subacut si terminal

Stadiul ACUT  :
- necesita imobilizare in pozitie de repaus pentru detensionarea tendonului afectat : repaus cu bratul in
abductie, la 350—450, perna sub axila sau membrul superior in esarfa.
- Noaptea : idem+ perna sub antebrat pentru usoara flexie ; de asemenea pozitionarea in RE poate
ameliora durerile
- necesita repaus
- sau se pot face contractii izometrice cu rezistenta opusa de mana kinetoterapeutului, cu priza pe
extremitatea distala a antebratului sau pe mana ; se mentine MS nemiscat prin aceasta priza distala
si se lucreaza prin contractii izometrice diversi muschi ai umarului
- In puseu dureros, exista tendinta de a sta cu umarul ridicat (postura antialgica) tehnici de inhibare
a contractiei bazate pe izometrie(relaxare opunere, stabilizare ritmica)
- se prefera exercitiile din debubit dorsal , miscarile contrate fiind ridicarea umarului, antepulsia si
retropulsia
Stadiul SUBACUT :
o se incepe mobilizarea pasiva, apoi pasivo-activa si activa asistata
o Mobilizarea pasiva incepe cu tractiuni de decoaptare, apoi miscare pasiva analitica
o Mobilizari autopasive :se vor incepe cu exercitiile Codman (autopendulare)
o Mobilizarile active utilizeaza metoda Kabat se incepe cu D1F, apoi cu D2F
o Miscariile afectate in special in PSH flexie, abductie, rotatie externa ( adica D2F, dar se incepe cu
D1F pentru a nu suprasolicita din start toate cele 3 miscari) ; se opune rezistenta in functie de
toleranta pacientului
o Se pot asocia exercitii de relaxare de tip Jacobson (exercitii de relaxare a mb sup si spatelui)
o De asemenea se fac si exercitii pentru facilitarea miscarilor in articularia scapulotoracica si
acromioclaviculara
Stadiul TERMINAL:
 obiective : refacerea fortei musculare , stabilitatii si miscari controlate ale umarului
 se fac toate tipurile de miscari cu accent pe cele active cu rezistenta pentru crestere de forta
musculara : scripeti, greutatii, baston.+ Inot ,HidroKT.
 se fac exercitii pentru refacerea controlului si stabilitatii umarului
2.Umarul acut hiperalgic are ca substrat tendinita calcifianta, in puseu inflamator sau o migrare de
elemente calcificate in bursa subacromiodeltoidiana
Clinic : dureri de intensitate mare, mobilitati active limitate
Obiectiv :
o mobilitate pasiva imposibila datorita durerii
o Puncte dureroase prezente :
Tratament : repaus : brat in abductie la 700, + usoara flexie. Gheata. Antialgice, AINS
 Electroterapie : CDD,TENS, Galvanizare, dupa ameliorarea durerii HidroKT,
 KT dupa remiterea procesului inflamator, ca pentru umarul dureros simplu
Stadiul ACUT  :
 necesita imobilizare in pozitie de repaus pentru detensionarea tendonului sfectat : repaus cu bratul
in abductie, la 350—450, perna sub axila sau membrul superior in esarfa.
 Noaptea : idem+ perna sub antebrat pentru usoara flexie ; de asemenea pozitionarea in RE poate
ameliora durerile
 necesita repaus
 sau se fac contractii izometrice cu rezistenta opusa de mana kinetoterapeutului, cu priza pe
extremitatea distala a antebratului sau pe mana ; se mentine MS nemiscat prin aceasta priza distala
si se lucreaza prin contractii izometrice diversi muschi ai umarului
 In puseu dureros, exista tendinta de a sta cu umarul ridicat (postura antialgica) tehnici de
inhibare a contractiei bazate pe izometrie(relaxare opunere, stabilizare ritmica)
-se prefera exercitiile din debubit dorsal , miscarile contrate fiind ridicarea umarului, antepulsia si
retropulsia
Stadiul SUBACUT :
o se incepe mobilizarea pasica, apoi pasivo-activa si activa asistata
o Mobilizarea pasiva incepe cu tractiuni de decoaptare, apoi miscare pasiva analitica
o Mobilizari autopasive :se vor incepe cu exercitiile Codman (autopendulare)
o Mobilizarile active utilizeaza metoda Kabat se incepe cu D1F, apoi cu D2F
o Miscariile afectate in special in PSH flexie, abductie, rotatie externa ( adica D2F, dar se incepe cu
D1F pentru a nu suprasolicita din start toate cele 3 miscari) ; se opune rezistenta in functie de
toleranta pacientuluiSe pot asocia exercitii de relaxare de tip Jacobson (exercitii de relaxare a mb sup
si spatelui)
o De asemenea se fac si exercitii pentru umarul propriu-zis pentru facilitarea miscarilor in articularia
scapulotoracica si acromioclaviculara
3.Umarul mixt
Asociere intre umarul dureros simplu (tendinita, bursita, tenosinovita) si limitarea mobilitatii prin
contractura musculara antalgica (rotatori, flexori, abductori) si instalarea redorii
Clinic durere de intensitate medie, limitarea mobilitatii active.
Obiectiv limitarea mobilitatii de miscare in toate axele de miscare.
Tratament antilagice si AINS
Electroterapie : CDD, galvanic, CIF, US
Termoterapie solux
Masaj sedativ.
KT
KT Obiective : ameliorarea mobilitatii si retracturii musculare
 Hidrokinetoterapie
 Cura balneara in apa sarata, sulfuroase,
 KT diferita in functie de structuri :
o Tehnici pentru structuri necontractile (capsula, ligamente, tendoane),
 Posturare
 Tractiuni- se incepe cu ele
 Mobilizari pasive, autopasive (Codman), pasive asistate (scripeti), mobilizari pasive analitice
  tehnici de alunecare in artic glenohumerale : ventrale, dorsale, craniale, caudale,
circumferentiale,
 Tehnici de mobilizare activa in artic glenohumerale : tractiuni, alunecari,
o Tehnici pentru structurile contractile (muschii )
 diagonalele Kabat :D1F, ,D2F
 mobilizari prin schema inversata a « despicatului », cu tehnici de « hold-
relax » la capatul miscarii
 tehnici de « hold-relax » si « stabilizare ritmica » pe MS afectat
 mobilizari prin tehnica « liftingului »
 tehnici de « relaxare -contractie » in momentul cand durerile s-au ameliorat
 tehnicile de hold relax, stabilizare ritmica, relaxare-contractie se pot combina
cu D1F si D2F
o Exercitii de cresterea fortei musculare
 Exercitii izometrice, dinamice cu rezistenta,
Exercitii de stabilizare a mobilitatii controlate : baston, scripeti.
HKT chiar din faza dureroasa
4.Umarul blocat are la baza capsulita retractila = umarul inghetat
Clinic : durere redusa, absenta, mobilitate activa mult diminuata ; durerea poate fi persistenta si de
intensitate scazuta sau poate apare intermitent
Obiectiv : mobilitate pasiva mult redusa
Tratament : Termoterapie : Termoterapia inainte de KT este extrem de utila.
(Impachetari cu parafina ; Solux ; namol cald)
o KT
o HidroKT
o Inot terapeutic
o Terapie ocupationala
o Artrodistensie sub artrografie prin injectii intraarticulara de 10 – 30 ml ser fiziologic rece +
xylicamie + corticoid urmata de KT intensiva
KT – presupune mai ales kinetoprofilaxie = posturare in abductie, RE si usoara flexie brat
- mobilizare precoce si regulata la cei cu risc de periartrita : Exercitii de crestere a mobilitatii : mobilitate
pasiva, pasive ajutate (pendulare, scripeti), autopasive (cu mana sanatoasa), active ajutate (roata, scripeti,
baston)
- Exercitii de crestere a F M: contractii izometrice, dinamice cu rezistenta
In cazul KT umarului blocat : Exercitiile se suprapun peste cele de la umarul mixt cu urmatoarele
particularitati :
-datorita evolutiei lungi, se va concepe programul de KT astfel incat pacientul sa-l continue la domiciliu, cu
monitorizare periodica
-se vor face exercitii de crestere de forta (izometrie si exercitii dinamice cu rezistenta) datorita imobilizarii
prelungite care determina scadere de forta
-se foloseste termoterapia inainte de programul KT (parafina, perna electrica)
-se recomanda TO si sporturi
-sunt utile exercitiile care folosesc diverse instalatii mecanice kineto pentru umar : roata, elicea, bacul de
vaslit, scripeti
-sunt necesare si utile exercitiile care folosesc greutatea propriului corp : la spalier , din patrupedie
5.Umarul pseudoparalitic. Are la baza ruptura in diverse grade a coafei rotatorilor, printr-un traumatism
care survine pe un proces degenerativ de cele mai multe ori ; poate apare si la tineri, posttraumatic
Clinic absenta miscarii active ( ruptura totala) sau disfunctie partiala , absenta tulburarilor de sensibilitate,
durere mica sau absenta
Obiectiv : mobilitate pasiva pastrata
Tratament- Chirurgical : la tinerii cu rupturi postraumatice
Tratament conservator in restul cazurilor
Obiective :
1.Recastigarea mobilitatii, prevenirea redorilor si retracturilor
2.Cresterea fortei musculare
3.Invatarea de miscari compensatorii
A.Recuperarea fara atela :in pozitie joasa a bratului, la pacientii cu ruptura incompleta a coafei, (mai
pastraza un anumit grad de mobilitate activa)
 Se desfasoara pe o perioada de 14 zile
a.In primele 10—15 zile
- exercitii pentru moblizarea intregului umar : flexie, extensie, adductie-abductie, circumductie
- exercitii pentru cot si mana
-mobilizari si exercitii de tonifiere la nivelul coloanei cervicale
-contractii izometrice ale deltoidului
-exercitii de pendulare Codman fara greutate
-mobilizare pasiva a bratului
-exercitii de relaxarea MS de tip Jacobson
b. in urmatoarele 2 saptamani
-se adauga :
-exercitii de alunecare caudala, ventrala, circumferentiala- pasiv, fara basculare
-exercitii pendulare de tip Codman, fara greutate in mana
-miscari activopasive si autopasive
-miscari active asistate : flexie + RI, abductii+RE, circumductii cu MS atarnat
-HKT
c. dupa 1 luna :
- se pune accent pe miscarea activa : se fac miscari de flexie, ABD, flexie –ADD, flexie –ABD, pana
la punctul de insuficienta musculara= « punctul de trecere »
-exercitii de deasupra « punctului de trecere » : se duce mana la zenit , se coboara pana la punctul de
trecere, fiind mentinut de mana KT
-exercitii de retropulsie
-exercitii active pe toata amplitudinea de miscare, cu ajutorul KT la punctul de trecere
HKT
d. perioada de refacere functionala
-exercitii statice si dinamice de cresterea fortei, evitandu-se punctul de trecere
-exercitii de mobilitate si stabilitate controlata
-TO
B. Recuperarea cu atela : in cazuri severe cu rupturi mari si impotenta functionala marcata
In pozitie de abductie la 700 cu antepulsie 40--500
a.primele 15 zile
- Tonifiere coloana cervicala,exercitii pentru cot si mana
- Contractii izometrice umar, izometrie deltoid
- Mobilizari activa asistata ale intregului umar cu bratul pe atela
- Exercitii respiratorii
b.urmatoarele 4 saptamani
-exercitii de mobilizare pasiva la nivelul atelei spre zenit (flexie, abductie)
-exercitii fara atela , dar cu bratul sprijinit la acel nivel de catre KT, care va face miscari pasive de la acest
nivel spre zenit si in jos
-exercitii pendulare fara greutate
-mici circumductii din pozitie joasa
-exercitii active asistate , apoi active de la nivelul atelei spre zenit : miscari uzuale : mana la gura, pe cap, la
ceafa
c.urmatoarele 6 saptamani : la fel ca in perioada c din cadrul recuperarii fara atela, dar ritmul este mai lent ;
se incepe atunci cand pacientul poate ridica 1 kg, de la nivelul atelei pana la zenit
 - se pune accent pe miscarea activa : se fac miscari de flexie, ABD, flexie –ADD, flexie –ABD, pana
la punctul de insuficienta musculara= « punctul de trecere »
-exercitii de deasupra « punctului de trecere » : se duce mana la zenit , se coboara pana la punctul de
trecere, fiind mentinut de mana KT
-exercitii de retropulsie
-exercitii active pe toata amplitudinea de miscare, cu ajutorul KT la punctul de trecere
HKT
d. perioada de refacere functionala
-exercitii statice si dinamice de cresterea fortei, evitandu-se punctul de trecere
-exercitii de mobilitate si stabilitate controlata
-TO
Etipatogenie PSH  :
La nivelul structurilor umarului are loc un proces de uzura accentuat de traumatisme, microtraumatisme,
expunere la frig. La care se va adauga un proces inflamator, in special la nivelul tendoanelor in capsulita
retractila ducand la inflamatia capsulei articulare urmata de evolutie spre fibroza.
Paraclinic: Hematologie si probe inflamatorii ( VSH, fibrinogen, prot C reactiva, electroforeza prot
serice), utile pentru diferentierea unui proces degenerativ de unul inflamator sau infectios. Factorul
reumatoid pentru PR,
Rx standard- (P-A) CT.
Rx tendinita calcifianta, opacitate in vecinatatea tuberozitatii mari humerale, artroza gleno-humerala, ruptura
mansonului rotatorilor (apropierea de acromion a capului humeral).
Eco de tesut moale : pentru evidentierea leziunilor coafei rotatorilor
Dg diferential : osteonectoza aseptica de cap humeral, artrita septica, metastaze tumori, guta, AND,
fracturi, PR, Spondilita, NCB, Sindron Pancoast-Tobias (expansiunea unei tumori pulmonare ).

Periartrita coxo—femurala
Se caracterizeaza prin afectarea tesutului moale periarticular (bursite, tendinite, tenosinovite),
Factori etiologici : traumatisme, microtraumatisme, suprasolicitari
Clinic durere la palparea si mobilizarea.
Durerea poate iradia pe fata postero-externa a membrului inferior.
Limitare de mobilitate
Paraclinic : Examen de laborator : VSH crescut in formele acute.
Rx : Calcificari
Ecografie tesut moale foarte important in vizualizarea tesutului inflamet
Formele clinice :
1. Periartrita Coxo- femurala forma acuta
2. Periartita coxofemurala forma subacuta si cronica
3. Bursita trohanteriana
4. Tendinita iliopsoasului durere inghinala
5. Bursita iliopectinee
6. Tendinita adductorilor
Tratament : repaus, AINS, ET, KT Cura balneara