Download Suport de Curs Electroterapie

Transcript
ASISTENT BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ŞI RECUPERARE MEDICALĂ Electroterapia Suport de curs Prof. Camelia Vartic
Electroterapia Ramura fizioterapiei care se ocupă cu studiul diferitelor forme de curent asupra organismului si utilizarea lor în scop
therapeutic. Curentul galvanic – este o deplasare de sarcină electric sau de-a lungului unui conductor-conductă corp care trece curentul
electric: continuu și alternativ. Curentul continuu – acel curent la care sarcinile electrice se deplasează în sens unic ( în același sens).
Pentru ca un curent electri să circule de la (+) la (-) și de la (-) la (+) CURENT ALTERNATIV. În electroterapie se folosesc aparate
electromedicale care furnizează curent continuu numite PANTOSTATE (fautostate). Aparatele care produc curent galvanic sunt aparate
care transfer curent galvanic în curent galvanic cu impuls, în energie luminoasă termică. · Orice aparat medical trebuie să conţină niște
elemente comune și anume: · de la reţea nu vine curent galvanic ci curent alternativ de 220 V tensiune [( intensitatea => amperi (A) ] care
cu ajutorul aparatului se tranformă in curent continuu; transformator. · Cordon de alimentare care trebuie să aibă împământare și este
prevăzut la capătul dinspre priză cu un ștecher iar la celălalt capăt cu o mufă care se introduce în aparat; este izolat la exterior din material
plastic sau pânză cauciucată. · Pe aparat avem un întrerupător general sau buton oprit/pornit prevăzut cu un led care arată prezenţa
curentului în aparat. · Aparat de măsurat intensitatea (indicator) = miliampermetru, (mA – miliamper) · Potenţiometru = creșterea și
descreșterea intensităţii. Curentul galvanic este un curent continuu, constant. REPREZENTAREA GRAFICĂ ESTE O LINIE DREAPTĂ. ·
Comutatori pentru forme de curent adică schimbător de polaritare care permite: inversarea polarităţii, scara de intensitate – scara mare. ·
Unele aparate sunt prevăzute cu lămpi și semnalizare care indică prezenţa curentului în aparat. · Osciloscop – reprezentarea grafică a
curentului electric. · Cablul de legatură – sistem de legătură dintre aparat și pacient, la un capăt prevăzut cu mufă, iar la celălalt capăt cu
electrozi. NORME DE PROTECŢIA MUNCII ÎN SĂLILE DE ELECTROTERAPIE 1) Sălile de electroterapie trebuie să fie mari, spaţioase,
compoartimentate, illuminate natural, dacă nu, lămpi fluorescente sau neoane. 2) Dușurile trebuie să fie acoperite cu gresie antiderapantă
de preferat acoperite cu material electroizolant – linoleum. 3) Pardoseala și încălţămintea asistentului trebuie să fie uscate (NU UMEDE !)
4) Paturile din sălile pentru bolnavi trebuie să fie din lemn, fără metal, fără arcuri metalice și scăunelele să fie din lemn. 5) Pereţii trebuie să
fie văruiţi, fie cu vopsea cu ulei de culoare deschisă petru a liniști bolnavii. 6) Prizele le care se alimentează aparatul trebuie să fie cu
împământare fixate la 1 -1,5m de dușumea. 7) Prelungitorul să aibă maxim 2( două ) aparate, pentru a nu fi supraîncărcat șî sa fie așezat
ceva mai sus de dușumea ferit de umezeală. 8) Canapelele să aibă spetează mobilă pentru ca bolnavul să fie comod și relaxat. 9) Apartura
medicală să fie fixată pe băncut din lemn, de preferat cu ditanţă intre aparate; să fie în bună de funcţionare în timpul tratamentului. Se
verifică la începutul turei dacă sunt bune, dacă nu, se scoate din priză, se pune pe aparat un carton scris “ DEFECT” și se anunţă șeful
ierarhic superior -> nu avem voie să reparăm noi aparatul! După ce l-a reparat, electronistul trebuie să ne arate în faţă că funcţionează. 10)
La tratamentul cu ultrasunet trebuie să folosim mănuși de protecţie din bumbac cu goluri pentru a pătrunde aerul, ceea ce împiedică undele
ultrasonore să intre în mâna asistentului. 11) În sala cu curenţi de joasă, medie și înaltă frecvenţă, numai un aparat , atât avem voie să
instalăm, ori în cazul in care se află două aparate, pereţii trebuie să fie izolaţi în compartiment separat pentru a nu transimte undele
iradiante. 12) Aparatele de magnetodiaflux trebuie să fie isolate în încăperi cu pereţi despărţitori pentru ca undele sa nu se întrepătrundă.
Dacă există mai multe parate de acest tip, paturile și aparatele trebuie să fie la distante de 3m. 13) Aparatele de radiaţii luminoase-
ultraviolete: atât asistentul cât și pacientul au ochelari de protecţie. 14) Sălile de electroterapie trebuie să aibă chiuvetă cu apă rece și caldă
și material de curăţenie și igienă. Cablul de legătură · Face legătura între aparat și pacient, la capătul către aparat este prevazut cu o mufă
care se înfiletează în aparat iar la capătul opus – legătura cu pacientul se face prin intermediul electrozilor; · Acest cablu este format din
(liţă) sârmă liţată, prevazut cu împământare, este izolat electri prin cauciuc sau material plastic. · Plasticul să nu conţină fisuri, să fie izolat
și neted tot; · Lungimea cablului de legătură trebuie sa fie de 1,5m – 2m care să ajungă la orice regiune a pacientului. Electrozii Sunt piese
metalice de diferite forme și dimensiuni care fac legătura dintre aparat și paciet, transmite curentul. Electrozii se impart în 3 (trei) categorii :
1. Flexibili 2. Semiflexibili 3. Rigizi · Electrozii flexibili : · sunt confecţionaţi din plumb laminat sau tras în linii; · au o grosime de 0,3 – 0,5
mm, sunt flexibili pentru că se pot mula pe corp si pot reveni la forma iniţială foarte ușor, se pot utilize pe orice regiune a corpului. ·
Mărimea electrozilor diferă în funcţie de regiunea de tratat, 4 și 6 cm, 6-8 , 8-12 , 50 -> 800 · Forma electrodului poate fi diferită: ·
Dreptunghiulară · Pătrată · Ovală · Rotundă · Punctiformă. Cei mai utilizaţi au forma dreptunghiulară. · Electrozii semiflexibili: · Sunt
confecţionati din aluminiu · Sunt mai subţiri decât electrozii flexibili, au o grosime de 02-05 mm · Pot avea aceleași forme ca și cei flexibili ·
Se numesc semiflexibili pentru că se mulează ușor pe corp dar revin mai greu la froma iniţială fiind mai rigizi; · Sunt de dimensiuni diferite,
în funcţie de regiunea corpului. Condiţiile care trebuie să le îndeplinească electrozii flexibili și semiflexibili: 1) Electrodul să fie foarte întins-
neted, deoarece altfel concentrează curentul în locul denivelat și arde !!! Se îndreaptă cu un rulou (suport) metalic înainte de utilizare; 2)
Electrodul nu trenuie să prezinte fisuri, înnădituri, iar capetele electrodului trebuie sa fie rotunjite; 3) La locul de fixare a cablului de legatură
cu electrodul, să fie izolat foarte bine pentru că firul să nu atingă tegumentul 4) Electrodul nu se aplică direct pe tegument, ci prin
întermediul unui strat hidrofil. Mai există și electrozi cauciucaţi cu sârmă liţată în interior iar la exterior cauciucaţi, la fel mărimile diferă, au
capetele rotunjite, pod a și ei arsuri. · Electrozii rigizi: · Sunt confecţionaţi din cupru, speciali care sunt fixaţi pe niște mânere izolatoare, la
exterior nichelaţi sau cromaţi. · MAI EXISTĂ ELECTROZI PUNCTIFORMI cu mai multi electrozi punctiformi, un electrod, metalic intr-un
electrod de cauciuc-> poartă numele de PLATURI(speciali). · Electrozi fixi: · Electrozi fixi îi îmbracă pacientul, înglebaţi sub forma de
ochelari, sub forma de mască – hemifaciali BERGONNIER, care se aplică pe faţă în formă de tăviţă renala pentru tratarea nervului
trigemen (dureri de măsea) și tratarea nervului facial. · Electrozi SCERBAK care se aplică cervical. · Electrozi punctiformi, mici, rotunzi, de
câţiva milimetri până la 1 cm, care se aplică în nevralgii – se aplică pe nerv pentru stimurare sau analgezie. Cablu de legătura (tipuri de
circuite) · Pot fi cabluri simple formate dintr-un singur circuit(+), adică Există aparate cu, dar există situaţii când avem aparate cu circuit
bifurcate și constau în aceea că avem 3 electrozi : unul pozitiv și doi negative. Aceste cabluri bifurcate se folosesc pentru aplicatii
simultane(în același timp) pe 2 regiuni diferite la același bolnav. Adică (+) pe ceafă, (-) pe o mână și cealaltă. Fixarea electrozilor (în aplicaţii
parţiale) · Electrozii se fixează cu ajutorul săculeţilor de nisip care sunt confecţionaţi dintr-un săculet din pânză în care s-a introdus nisip fin
într-o cantitate moderată care să nu producă presiune prea mare asupra tegumentului. Acest săculeţ este introdus intr-un alt săculeţ de
preferat de fâș sau material impermeabil, se coase foarte bines ă nu permit ieșirea nisipului. · Electrozii se mai pot fixa cu benzi elestice de
cauciuc prevăzută cu butoniere sau cu feșe elastic prinse cu scai. · O altă modalitate de fixare este prin așezarea pacientului direct pe
compresa cu electrodul. · Electrozii nu se aplica direct pe tegument ci prin stratul hidrofil care poate fi confecţionat din material permeabil,
de obicei tifon, cu pânză prevazută cu ochiuri, din frotil (material plușat) sau material de flannel, mai poate fi folosit din material – burette
spongios în care se introduce electrodul (cu diferite forme și dimensiuni). Cel mai des utilizăm tifonul care se așează în straturi de 6-8, se
coase la capete în așa fel încât să nu joace tifonul, se așează compresa bine întinsă, umezită și bine întinsă, la locul de tratat, de preferat 3
straturi la tegument si 1 deasupra electrodului, pentru a nu-l arde pe pacient, apoi fixam cu săculeţ de nisip. · Compresele trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii: · Să fie bine întinse, să nu aibă fisuri, bine umezite cu apă călduţă și stoarse în asa fel încât să nu
prelingă apa din ele( în locul unde curge apa se produce arsuri) · Să nu aibă înnădituri, să nu fie mototolite, să fie cu 2-3 cm mai mari decat
electrodul ca să nu atingă tegumentul. · Electrozii sunt fixaţi pe cablu, astfel: · Fie sunt lipiţi cositor și se înseamnă, cel pozitiv ca să nu le
încurcăm; · Fie cu ajutorul unor cleme sau banana care se întroduc în borna electrodului (mai modern) Ce se face cu bureţii, compresele
după utilizare? 1. Se spală cu apă caldă, iar la sfârșitul zile de tratament compresele se spală și se fierb timp de 30 min cu solutie
dezinfectantă sau cu detergent, după care se clătesc foarte bine și se usucă până a două zi. 2. Bureţii se spală cu apă și săpun după
fiecare pacient (nu se pot fierbe), din acest motiv se folosește tifon gros de 2-3 cm. Pentru ferirrea de arsuri poate fi și mai gros stratul (dar
nu este material). Indicaţii generale de aplicare a procedurilor de electroterapie ELECTROTERAPIA - prin diversele sale forme de aplicaţie
este utilă în toate tipurile de patologie: · Bolile reumatismale cronice – inflamatorii sau degenerative : · Bolile reumatismale abarticulare: ·
Bolile nervilor periferici: · Leziuni de neuron motor central: · Procedurile electrice adoptate sunt foarte utile ca terapie asociată în
tratamentul complicaţiilor unor boli cornice ale aparatelor și sistemelor: · Cardiovascular Tensiune Arterial · Respirator insuficienţă , astm
bronșic · Digestiv litiaze · Urinar colite cornice, etc În aceste condiţii procedurile electrice sunt utile atât în tratamentul de bază al acestor
suferinţe, cât și atunci când aceste suferinţe însoţesc alte afecţiuni ale aparatului locomotor indicate recuperării fizical-kinetice. I. Curenţii de
Joasă Frecvenţă 1 – 1000 Curenţi cu impulsuri: II. Curenţi de Medie Frecvenţă: 1000 – 100.000 + C. Interferenţiali III. Curenţi de Înaltă
frecvenţă: > 300.000 (PRAGUL NERS) 1) 2) U.S. ( Ultra Sunet) 3) U. ( Unde Scurte) – diatermia cu unde scurte 4) Diapuls 1. Curenţii de
Joasă Frecvenţă ( J.F.) 1. Acţionează pe baza principiului “EXCITAŢIEI SINCRONE” (1 impuls = 1 stimul) 2. Își manifestă acţiunea prin
intermediul a 2 poli: (+)ANALGEZIE: · Aproape toate formele de curenţi de J.F. în proporţii diferite dau ANALGEZIE, acţionând pe: · TENS (
0 – 200 · C. LEDUC · C. TRABERT · C. DAD-RS · C. FARADIC și NEOFARADIC (-)ELECTROSTIMULARE: Se realizează cu curenţi cu
IMPULSURI. Se adresează: 1. Musculaturii STRIATE: a) NORMOINERVATE=cu C. RECTANGULARI= electrokinezie b) cu 2. Musculaturii
NETEDE (visceral, apereţilor vasculari) 3. Acţiunea c. J.F. se exercită prin: b) EFECTE POLARE: c) EFECTE INTERPOLARE Curentul
GALVANIC · Curentul CONTINUU obţinut din c. alternativ sinusoidal de 50, de la reţea. · Are acţiune · Efectele c. GALVANIC sunt
dependente de: a) INTENSITATEA c. GALVANIC (apreciată în funcţie de senzaţia subiectivă a pacientului = FURNICĂTURĂ PLĂCUTĂ b)
SENSUL CURENTULUI: MODALITĂŢI DE APLICARE A C. GALVANIC: A. GALVANIZAREA MOBILĂ – cu electrod rulou = abandonată B.
GALVANIZAREA STABILĂ ( CONSTANTĂ): · Cu electrozi placă în aplicaţii: · Băile galvanice: · Ionogalvanizarea: Curenţii de J.F. cu
IMPULSURI · C. FARADIC – NEOFARADIC · C. TRABERT și LEDUC · C. EXPONENŢIALI · C. RECTANGULARI · C. DAD Curenţii
EXCITOMOTORI (+) ANALGEZIE : (-) EXCITOMOTOR: C. FARADIC: C.NEOFARADIC: C. TRABERT: C.EXPONENŢIALI:
Electrostimularea musculaturii DENERVATE C. RECTANGULARI= Testarea și tratarea SPASTICITĂŢII ( inhibiţia musuclaturii
spastic+stimularea musculaturii antagoniste corespunzătoare) CURENTUL DAD MF=EXCITOMOTOR DF=ANALGEZIC (50) (10)
ACOMODARE Pentru evitarea acomodării se utilizează: · PL ( Perioadă Lungă ) · PS ( Perioadă Scurtă ) · RS ( Ritmic Sincopat )()
Câmpuri magnetice de J.F. (MDF) 1) Forma continuă de 50, 100, 50-100 2) Forma întreruptă: · Ritmic: · 50 (3”) = pauză(3”) – 50 (3”) · 100
(3”) = pauză (3”) – 100 (3”) · Aritmic: de 50, 100 și 50-100 câte 6”, pauzele fiind inegale, succedându-se aleator Efecte: Curent continuu
Curent întrerupt 2. Curenţii de medie frecvenţă (MF) · 1000 – 100.000 · Efecte apolare · Acţionează pe baza principiului “SUMAŢIEI
TEMPORARE” EFECTE: a. EXCITOMOTORII b. ANALGEZICE c. TROFICE d. VASODILATATORII e. INFLUENŢEAZĂ SNV Forme de
MF: A. MF. Pură: 5000 - dă acomodare B. forme de bază C. M.F. de bază MODULATA · În PS · În PL – EXCITOMOTOR D. MF.
SUPRAMODUATĂ ( PS-PL; PL-PS) E. MF. REDRESATĂ – apar EFECTE POLARE ( nedorite ) F. C. INTERFERENŢIALI Modalităţi de
aplicare a curenţilor de MF 1. C. de MF 2. C. de MFINTERFERENŢIALI = încrucișarea endotisulară a doi curenţi de MF, ca avantajele
apolarităţii M.F. și eficienţele J.F. în profunzime cu character vibrator. Există: 1. Interferenţă staţionară 2. Interferenţă nestaţionară 3.
Interferenţă cu frecvenţă constant 0 – 100 (MANUAL) · Se aplică pe muschii striaţi sănătoși · 0 – 10 = EXCITOMOTORI · 0 – 50 · 0 – 80 –
100 = ANALGEZIE 4. C. interferenţiali cu frecvenţă variabilă ( modulată) = SPECTRU Modalităţi de aplicare: M.F. 3. Curenţii de Înalta
Frecvenţă · Peste 300.000 (pragul lui NERST) · Efect CALORIC Forme de Înaltă Frecvenţă ( IF) utilizate în practică: · US ( ultrasunetul) · U
( diatermia cu unde scurte) · Diapuls US = utrasonoterapia · Totalitatea oscilaţiilor longitudinal ale elementelor mediului · Amplitudinea
oscilaţiilor particulare mediului străbătut este dependent de VALOAREA ENERGIEI ULTRASONICE · Aceste oscilaţiiale particulelor
mediului străbătut joacă rol de MICROMASAJ ENDOTISULAR · Frecvenţa utilă – care asigură cea mai bună penetrabilitate, până la 6 cm =
800 · Este o procedura a cărei eficacitate terapeutică depinde de INTENSITATE (exprimată în W/ ) · Coeficientul de absorbţie a US de
către diferitele organe este foarte diferit. Miocardul are CEL MAI MARE COEFICIENT DE ABSORBŢIE = NU SE APLICA PRECORDIAL !!!
· La întâlnirea unui obstacol, US se reflect generând apariţia UNDELOR REGRESIVE care dacă sunt în cantitate mare și se adaugă
undelor directe se sumează cu acestea ducând la apariţia unor unde de aplitudine mare = UNDE STAŢIONARE = cu efect distructiv. · La
trecerea US printr-un mediu lichid se produce fisurarea bulelor de lichid = EFECT DE CAVITAŢIE = dăunător pentru organism; este o
modalitate de testare a funcţionalităţii capului de tratament. · Zona central a capului de tratament emite cea mai mare intensitate
EFECTELE US: DEBITUL ULTRASONIC MAXIM ADMIS = 10 W/ · (12 W/) – (intensitatea maximă) · Se calculează în funcţie de
dimensiunea capului de tratament USc = diatermia cu unde scurte TERMOTERAPIE DE ÎNALTĂ FRECVENŢĂ – ce produce INCĂLZIRE
PROFUNDĂ. Modalităţi de aplicare USc = în câmp CONDENSATOR = cu electrozi SCHILPACK USc = în câmp SOLENOID Curenţii de
Joasă Frecvenţă (generalităţi) 1. Domeniul de frecvenţa – după EDEL 1 – 1000 2. Se impun principiului “EXCITAŢIEI SINCRONE” =
1stimul = 1 excitaţie 3. Curentii de J.F. acţionează asupra structurilor excitabile prin intermediul impulsurilor => curentii de J.F. sunt numiţi și
curenţi EXCITATORI. Efectul excitator al acestor curenţi se manifestă asupra musculaturii denervate (total sau parţial) știut fiind faptul că
musculatura normal inervată se acomodează foarte repede. 4. Surse de curenţi de J.F: a. C. galvanic (“pat” de curent cu impulsuri)=
frecvenţă 0 b. C. de la reţea = curent alternativ sinusoidal cu o frecvenţa de 50 5. Aparatele care furnizeaza aceste forme de curent se
numesc PANTOSTATE, iar cele utilizate în practica curentă sunt TUR RS10 și TUR RS12 (produse în RDG) ce produc toate formele de
curent de J.F. utilizate in electroterapie după cum urmează: TUR RS10 TUR RS12 Curent galvanic Curent galvanic Curent galvanic ca
“pat” pentru impulsuri Curent galvanic ca baza pentru impulsuri Curent faradic și neofaradic Curent faradic și neofaradic Curent trabert
Curent exponential si Trapez (tratarea spasticitatii muscular împreună cu TUR RS10) Curent DAD Grupuri de impulsuri dreptunghiulare și
exponenţiale cu durată constantă Curent exponential C dreptanghiular (pentru testarea spasticitatii muscular în asociere cu TUR RS12) 6.
Curenţii de J.F.(excitator, cu impulsuri) acţionează prin intermediul “ impulsurilor”. Impuls = curent cu anumiţi parametric care acţionează o
anumită perioadă de timp, fiind apoi urmat de o pauză. 7. Pentru ca un stimul de J.F. să fie considerat IMPULS, trebuie să îndeplinească
anumite condiţii (parametrii caracteristici): · Durata impulsului · Durata pantei de creștere a intensităţii · Durata pantei de descrestere a
intensitatii · Frecventa de succesiune a impulsurilor 8. Variatia in timp a unuia dintre parametrii unui stimul, poarta denumirea de
MODULATIE Modulatia poate fi 9. Exista si o variatie in timp a diferitilor parametric in acelasi timp SUPRAMODULATIE 10. Pentru a excita
un stimul trebuie sa indeplinineasca pe langa parametrii lui specifici ( intensitate, durata): · Intensitate reobazica intensitatea pragului
(minima) a curentului ce determina o excitatie intr-un timp nedefinit. · Timp util necesar timpul minim de trecere ( actiune) a unui curent de
intensitate reobazica pentru a produce o contractie muscular. 11. Electrostimularea (utilizand curent cu impulsuri) vizeaza: ·
Electrostimularea musculaturii striate: · Electrostimularea musculaturii netede: (viscerale, aperetilor vasculari) · Electrostimularea
miocardului – defibrilare · Electrostimularea muschilor aferenti – electroterapia antalgica 12. Paramterii aprecierii excitabilitatii neuro-
musculare: a. Reobaza intensitatea pragului la care apare o contractie minima b. Cronaxia 2Rb ( dublul reobazei)= timpul util minim
necesar pentru a produce o excitatie minima. ( 0,1 – 0,6 ms) c. Indicele de excitabilitate : d. Bruschetea stimului - constanta HILL
k=cronaxia x 1,44 e. Constanta de acomodare cand 13. C de J.F. sunt utilizati în: · Electrodiagnostic · Electrostimularea: · Musculaturii
normal inervate (electrokinezie, kinezie) · musculaturii denervate 1. ELECTRODIAGNOSTIC Presupune: · Dovedirea existentei unei leziuni
de NMP (nerv motor periferic) · Determinarea nivelului lezional · Stabilirea timpului de leziune 2. ELECTROSTIMULARE: REGULI
GENERALE: 1. Bolnav relaxat psihic si motor 2. Camera in care se efectueaza electrosimularea va avea maxim de confort (sa nu existe
nici un fel de sursa care sa distraga atentia bolnavului) 3. I se va explica bolnavului in ce consta procedura, ce anume urmarim si ce anume
va simti. 4. Pe tot parcursul procedurii de electrostimulare este necesara PARTICIPAREA si COLABORAREA pacientului pentru a-i creea
noi imagini kinestezice. 5. Pozitionarea membrului sau segmentului de tratat se va efectua de asemenea maniera incat sa fie scos de sub
incidenta fortelor gravitationale. 6. Inainte de electrostimulare se vor aplica procedure de incalzire ( bai ascendente de member, la
temperatura de 37-39 grade C pentru 5- 10 min cu scopul imbunatatirii circulatiei locale si cresterii aportului de ; imbunatatirea
metabolismului local, celular) B. 1 ELECTROSTIMULAREA MUSCULATURII TOTAL DENERVATE 1) Se utilizeaza stimuli cu panta F.
LINA(musculatura denervata si-a pierdut capacitatea de a se acomoda) 2) Stimuli vor fi IZOLATI 3) Stimularea se face prin APLICARE
DIRECTA PE FIBRELE MUSCULARE DENERVATE 4) Parametii stimulilor: · Panta foarte lina = durata de crestere a intensitatii sa fie cat
mai mare · Durata de actiune a impulsului() variabila, intre 100 – 400 -800ms(in functie de gradul leziunii) · Intensitatea stimulului se
stabileste conform curbe · Durata pause dintre stimuli va fi de 3-5 ori mai mare decat durata de actiune a impulsului (pentru a se evita
instalarea oboselii musculare) · Numarul total de impulsuri/sedinta = 10-15 · Numarul total de sedinte, variabil in functie de evolutie · Ritm:
Metoda este costisitoare, de lunga durata si monotona. B2. ELECTROSTIMULAREA MUSCULATURII PARTIAL DENERVATE (atrofii
musculare de imobilizare) Se mai numeste “ELECTROKINEZIE SCHWELLSTROM” · Intensitatea stimulilor se apreciaza dupa curba I/t ·
Se folosesc SUCCESIUNI PROGRESIVE DE IMPULSURI · Aplicarea electrodului active se face indirect, prin intermediul nervului motor
periferic · Frecventa impulsului = 50 · Durata unui impuls = 1 ms IN ELECTROSIMULARE, ELECTRODUL ACTIV (-) EFECTELE
CURENTULUI DE JOASA FRECVENTA - ANALGEZIE · Curentii faradici · Curentii neofaradici · Curentii rectangulari · Curentii DAD
CONTRAINDICAŢII – RISCURI – MĂSURI GENERALE DE PRECAUŢIE ÎN APLICAŢIILE CURENŢILOR DE JOASĂ FRECVENŢĂ · NU
trebuie aplicaţi pe regiunea precordială · Examinarea atentă a tegumentului zonei de tratat, pentru decelarea unor escoriaţii, plăgi, leziuni
dermatologice, în scopul aplicării unor măsuri de protejare cu materiale gumate, mușama cauciucată, precum și a unor alergii cutanate la
diferite substanţe. · Verificarea integrităţii și calităţii electrozilor · Respectarea condiţiilor de utilizare a materialului hidrofil de protecţie: ·
grosimea corespunzătoare a stratului; · să depășească marginile electrodului metalic; · să fie bine netezit; · să fie bine îmbibat, uniform cu
apă sau soluţie medicamentoasă. · În cazurile cu tegument sensibil sau cu leziuni superficiale intensitatea curentului va depăși 0,1 mA/ de
suprafaţă de electrod active, indifferent de toleranţa individual relatată de pacient. · Evitarea regiunilor în care sunt incorporate piese
metalice de osteosinteză, endoproteze ( chiar nemetalice – cum este proteza totală de șold) · Înainte de aplicarea unor ionogalvanizări
transorbitare, trebuie să ne asigurăm de absenţa unor leziuni conjunctivale, de fund de ochi și a glaucomului. · Respectarea tuturor acestor
precauţiuni reduce accidentele posibile la 1 la 10.000 de aplicaţii: · Se vor evita: · Stările hemoragice locale, · Trombozele venoase
superficiale și profunde a regiunii abdominale · În timpul menstruaţiei · Sarcină · La aplicaţiile de curenţi excitomotori se evită zonele cu: ·
Edem localizat · Aderenţele musculare · Zonele cu temperatură locală scăzută · Zonele cu pierderea sensibilităţi termice · Leziunile
localizate · Regiunile cu piese metalice intratisulare FORME DE CURENT DE JOASĂ FRECVENŢĂ (CURENT CU IMPULSURI)
ELEMENT COMUN = PERIOADA (T) = durata impulsului + durata pauzei 1. C. Neofaradic · Succesiune de impulsuri rectangular = 1 ms T
= 20 ms ←-----20 ms----- · Grupuri de impulsuri rectangular modulate în amplitudine. Fiecare impuls din cadrum grupului păstrează
parametrii: = 1 ms T = 20 ms · Frecvenţa curetului neofaradic 50 · Acţiunea : 2. C. Trabert · Impulsuri rectangulare · Parametrii: · Actiune –
analgezie 3. C. Leduc · Impulsuri rectangulare · Parametrii: 1 10ms 1 · Acţiunea : ANALGEZIE 4. C. DAD ( diadinamici) · Provin fie din: ·
Există 5 forme de C. DAD: · Monofazat fix = MF · Difazat fix = DF · Lungă perioada = PL · Scurtă perioadă = PS · Ritm sincopat = RS
Caracteristici: Panta de descreștere este mai lentă decât cea de creștere a intensităţii (c. exponenţiali) JOASA FRECVENŢĂ Frecvenţa : 1
– 1000 Hz – după EDEL Origini: J.F.: Surse: care fuzionează: 1. Curent galvanic 2. Curent galvanic ca bază pentru impulsuri 3. Curent
neofaradic 4. Curent Trabert 5. Curenţi DAD 6. Curenţi exponenţiali izolaţi și în succesiune de impulsuri. 7. Curent trapeizoidal izolat și in
succesiune de impulsuri 8. Curent rectangular (dreptunghiular) pentru tratamentul musculaturii spastice 9. Grupuri de impulsuri Curenţii de
J.F. acţionează prin intermediul STIMULILOR electrici asupra structurilor excitabile ale organismului (receptori) care joacă rolul unor
traductori biologici, solicitând din partea organismului răspunsuri diferenţiate, integrale, complexe. Impuls = un curent sau o tensiune care
există un anumit timp, după care urmează o pauză. Efectele J.F. cu impulsuri depend de: · Intensitate · Frecvenţă · Integritatea și
paticularitatea stimulilor · Locul aplicării · Durata stimulării Curentul de J.F. cu impulsuri are următorii parametrii: 1. Perioadă (T) = intervalul
de timp după care se repetă stimuli 2. Frecvenţa = 3. Valoarea de vârf = intensitatea de vârf = Iv 4. Valoarea medie Curentul cu impulsuri
se caracterizează prin: · Forma impulsului · Amplitudinea impulsului · Frecvenţa impulsului · Durata impulsului · Durata pauzei · Modulaţia
acestor parametrii Din punct de vedere al formei, impulsurile pot fi: 1. Impuls rectangular (dreptunghiular) = C. Leduc T()=s+p 2. C.
exponenţiali: panta de creștere(Î) a intensităţii este diferită de panta de descreștere. Durata stimulului = durata pantei de crestere (Î) a I x
durata pantei de descreștere a I 3. C. triunghilar = panta de creștere a I = panta de descreștere. 4. C. trapezoidal: panta de creștere a I +
durata eficace a impulsului + durata de scădere a I Durata eficace a impulsului 5. C. trapezoidal cu frânturi exponenţiale: 6. C. diadinamici
obţinuţi din curent sinusoidal frecvenţa acestor impulsuri (+)(-)+(+)(-) = C. DAD Toate aceste forme de impulsuri, indiferent de frecvenţa lor,
se pot MODULA . Prin MODULAŢIE se înţelege progresul de variaţii în timp a unuia dintre parametrii impulsului: 1. MODULAŢIA DE
AMPLITUDINE (DE INTENSITATE) SE CARACTERIZEAZĂ PRIN: · Creșterea și descreșterea progresivă a intensităţii stimulului impulsului
· Durata și frecvenţa impulsurilor = constant · Cu pause între impulsuri sau fără, efectul principal al acestei modulaţii = potenţarea
analgeziei. În cazul în care modulaţia de amplitudine urmărește: · O pantă ascendentă · Un platou · O pantă descendentă · Durata
modulaţiei = 0,05 – 1 · Durata pauzei dintre trenurile de impulsuri 3-5 sec · Ciclul durează 6 secunde. Modulaţii în SCHWELLSTROM 2.
MODULAŢIA DE RITMICITATE ( FRECVENŢĂ) · Forma, intensitatea și durata stimulilor este constantă · Variază frecvenţa cu care se
succed impulsurile (variază durata pauzelor dintre impulsuri) curent care înlătură posibilitatea acomodării. 3. Modulaţia de durată: ·
intensitatea – amplitudinea, frecvenţa impulsurilor este constantă · variază durata fiecărui stimul ( prin reglaj de la aparatul care favorizează
impulsuri); posibilitate de creștere a duratei impulsului este diferită în funcţie de aparatul utilizat. După ce impulsurile au atins o anumită
valoare de creștere a duratei, tot lent, progresiv începe scăderea duratei impulsurilor, ajungându-se la durata iniţială, apoi începe un nou
ciclu. => EFECT DECONTRACTURANT. Fenomenul de SUPRAMODULAŢIE este posibilitatea de a suprapune 2 modulaţii diferite. Peste
o modulaţie de durată, se poate suprapune o modulaţie de intensitate -> stimuli iniţiali au o durată și o amplitudine unică, urmaţi fiind de
impulsuri cu durate și amplitudini din ce în ce mai mari-> supramodulaţia în SCHWELLSMNGEK cu efecte intens ANALGETICE. Prin
combinaţia diferitelor forme de modulaţii se pot obţine diferite forme de curent cu impulsuri cu impulsuri în funcţie de scopul urmărit.
Curenţii de J.F. cu impulsuri se mai numesc și EXCITOMOTORI, deoarece acţionează asupra structurilor biologice excitabile: Sunt forme
de curnt utilizaţi în ELECTROSTIMULARE: 1. Electrostimularea musculaturii striate: 2. Electrostimularea cu aferenţi = terapie antalgică(c.
Trabert, C. DAD) 3. Electrostimularea musculaturii netede pentru: · Stimularea musulaturii striate cu inervaţie integral vom utilize curent cu
PANTĂ BRUSCĂ DE CREȘTERE A INTENSITĂŢII ( C. sinosoidali, C. alternative, C. rectangulari, C. faradic) · Stimularea musculaturii
denervate și a celei netede => EXCITAŢIE SELECTIVĂ. Pentru a excita însă musculatura denervată este necesar să stabilimsediul leziunii,
lucrul care se realizează prin electrodiagnostic. Electrodiagnosticul leziunii neuro-musculare se poate face: 1. Classic = cu ajutorul prin
testarea pe punctul motor. 2. Prin curbele = cu ajutorul curentului rectangular și triunghiular, stabilindu-se pentru fiecare formă de curent
cronaxia și coeficientul 𝛼 de acomodare 3. Electromiografia ( E.M.G.) După ce s-a stabilit locul leziunii și gradul de gravitate se începe
electrostimularea, ţinând cont de câţiva factori ce influenţează contracţia în: a. Temperatură = t ↘ (scăzută) determină o ↗(creștere) a
duratei de contracţie. NU SE VOR APLICA ELECTROZII RECI b. Intensitatea impulsului poate avea 3 plaje: a. Subliminar b. Inframaximal
c. Supramaximal O anumită I a impulsului determină contracţia muscular a unui anumit număr de fibre musculare. Cu cât ↗ I impulsului, se
RECRUTEAZĂ” un număr mai mare de fibre musculare care se contractă =>”SUMAŢIE SPAŢIALĂ” c. Intensitatea de contracţie a
musculaturii este dependent de frecvenţa(succesiunea) impulsurilor. Pentru această stimulare se constată că la primul stimul,
mușchiulrăspunde cu o anumită intensitate, la a II-a stimulare, răspunsul este mai mare, s.a.m.d. până se atinge un maxim al răspunsului.
Înregistrarea specific a fenomenului sugerează o scară și poartă denumirea de “fenomenul scării BOWDITCH”. Dacă impulsurile se succed
cu o frecvenţă mare ( 15-20/sec), contracţiile musculare fuzionează => contracţia muscular ce apare are o durata de 4-5 ori mai mare decât
în cazul stimulării cu un singur impuls, deoarece apare fenomenul de “SUMAŢIE SPAŢIALĂ” (1 stimul determină contracţia anumitor fibre
msculare, al doilea stimul, găsește aceste fibre în perioada refractară, deci ele nu mai pot reacţiona, așa că la al doilea stimul, reacţionează
fibrele din imediata apropiere a primelor. În cazul musculaturii denervate, nu se mai poate vorbi de “SUMAŢIE SPAŢIALĂ”, ci numai de cea
TEMPORALĂ. La stimuli răspund numai fibrele musculaturii neexcitate din zona afectată sau sănătoasă, acomodându-se. d. Forma
impulsului Electrostimularea se reactivează cu curent CU PANTĂ BRUSCĂ – pentru a evita acomodarea. · Cu pantă lină – la
electrostimularea selectivă Locul de aplicare al electrozilor: a. ↗(zona de proiecţie tegumentară a locului unde se ramifică nervii în mușchi).
Există “hărţi” cu punctele motorii b. Tipuri de curenţi de J.F. 1. CURENTUL GALVANIC Este un curent continuu si se obţine din curent de la
reţea (curent alternativ sinusoidal cu o frecvenţă de 50Hz) prin redresare cu ajutorul pantostat…… -> curent reţea. În electricitate sensul
curentului electric (forţa cu care sunt deplasaţi electronii este de la (-) la (+) Deplasarea sarcinilor electrice se face prin intermediul unei
forţe electromotorii, numită TENSIUNE (V) . Sarcinile electrice mobilizate de tensiune sunt supuse acţiunii rezistenţei(R) generată de
conductor. Intensitatea (I) curentului : În funcţie de direcţia de curgere a particulelor încărcate electric printr-un conductor, aceștia sunt
împărţiţi în: a. Conductori de gr I : (-) -> (+) b. Conductor de gr II : Organismul uman = conductor de gradul II = este un bun conductor de
electricitate. Cele mai bune conducătoare sunt : · Sângele · Limfa · Glandele sudoripare · mușchii · ţesutul osos · organele interne În
organismul uman sarcinile electrice sunt vehiculate de IONI. Într-un circuit electric, conducţia este electronic, determină mecanismul de
transformare a conducţiei electrolitice în CONDUCŢIE IONICĂ, (determinată de ionii pozitivi și negativi). Dintre aceștia numai o parte la
care I = coefficient de activitate servește la transport => comandă ionică. Capacitatea ţesuturilor de a permite trecerea curentului electric se
numește CONDUCTANŢĂ și ea reflectă capacitatea diferită a astructurilor corpului uman de a fi mai mult sau mai puţin bune conducătoare
de electricitate. => corpul uman este un conducător de electricitate, el fiind omogen, diferitele sale componente se vor comporta diferit . ·
Conducătoare gr I -> foarte bune conducătoare de electrcitate: · Conducătoare gr II -> bune conducătoare : · Conducătoare gr III -> rău
conducătoare: · Conducător gr IV : La trecerea curentului printr-un conductor, acesta întâmpină o rezistenţă R= …… = rezistivitatea ce
depinde de natura conductorului R= G= = CONDUCTANŢA REZISTIVITATEA diferitelor ţesuturi, structure și organe ale organismului este
diferită: · Cea mai mare rezistivitate: · O are pielea, și ea se datorează ţesutului cornos al pielii · Ţesuturile bogate in aer ( ţesutul adipos,
plămânii) · Organe parenchimatoase - α 400 -600 𝛺/ cm · Mușchii - α 300 𝛺/ cm · Mediile labiale - α 85 – 130 𝛺/ cm Efectele fizico-chimice
ale curentului continuu (galvanic) 1. Efectul caloric ( electrocalorie) Q=UIE= R = legea lui Joule Cantitatea de căldură degajată la trecerea
curentului electric printr-un conductor este în funcţie de: 2. Efectul luminous 3. Efectul termoelectric 4. Electroliză – subelectroliză · Curentul
electric prin lichide = mișcarea dirijată de purtătorii de sarcini (+); (- )(ioni) · Capacitatea lichidului de a facilita trecerea curentului electric ·
Conductibilitatea ionică, curentul electric primind denumirea de curent ionic · Apa distilată nu conţine ioni( este dielectric) care să fie puși în
mișcare de tensiunea electric · Substanţele care sunt in stare lichidă conduc curentul electric se numesc ELECTROLIŢI. · Electroliza =
disocierea unor molecule de atomi și încarcarea acestora cu sarcini electrice -> IONI. Dirijarea ionilor către electrozi unde sunt neutralizaţi
și revin la stadiul de atomi sau radicali activi care se se depun pe electrod în funcţie de n=Kit – natura electrolitului Sub influenţa curentului
electric, A(+) și C(-) se crează un camp electric care dirijează ionii spre electrodul de sens inver Na Cl disociază electrolitic I. Na Cl ⥂ II. III.
La nivelul electrozilor, ionii își pierd sarcinile electrice și se transform în radicali active care se combină cu O 4Cl +2O=4ClH+ HCl ⥂ +
Acumularea ionilor de determină schimbarea polarităţii, cu acumulare de sarcini positive, HIPERPOLARIZARE => HIPEREXCITABILITATE
Na + O = NaOH + NaOH ⥂ + Acumularea sarcinilor negative determină DEPOLARIZARE ELECTROFOREZA = deplasarea sub acţiunea
curentului electric a substanţelor încărcate: FĂRĂ ASOCIAŢIE ELECTROLITICĂ ( substanţele rămân intacte) Efectele biologice CORPUL
OMENESC = CONDUCTORDE GRADUL II La trecerea unui curent electric prin corp se produc: 1. Efecte polare = la nivelul electrozilor 2.
Efecte interpolare = între electrozi 1. Efectele polare: · Apar la nivelul locului de contact dintre electrod – tegument · Ele depend de: ·
Calităţile electrodului 2. Calităţile curentului: 3. Particularităţile tegumentului – rezistibilitatea cea mai mare Efectele polare sunt cunoscute
ca ELECTROTONUS Membrana celulară = este o membrană polarizată, încărcată(+) la exterior și (-) la interior=> echilibrul ionic de
membrană => Szent GŸORGŸ =potenţialul de membrană=de repaus = -90mV Stimularea cu un curent continuu( alt excitant)a membrane
=> acumularea sarcinior(+) la exteriorul celulei și tulburarea echilibrului de membrană în sensul în care se produce o scădere a potenţialului
de membrană cu 15-20mV = potenţial critic. Continuând stimularea, se acumulează și mai mult sarcinile +, se produce o tensiune de
polarizare capabilă să învingă rezistenţa opusă de membrană -> · ↘valorii numărătorului · Corespunde unui potenţial de acţiune · ↘valorii
numărătorului formulei Szent GŸORGŸ = hipoexcitabilitate membranară · ↗ permeabilităţii membranare pentru -> Na C -> Cl Na+ ⥂ NaOH
4Cl + 2O⥂HCl NaOH ⥂ Na+O 4Cl⥂ +C 1. ANLECTROTONUS CATELECTROTONUS HIPERPOLARIZARE DEPOLARIZARE
HIPOEXCITABILITATE HIPEREXCITABILITATE · Hiperpolarizarea blochează receptorii algogeni · Anelectrotonusul = Analgezic 2. NaOH,
HCl – produc leziuni => necesitatea utilizării soluţiilor de protecţie 3. Acumularea de N; C la anod=↗ conductanţei de 5 ori Efectul nedorit ->
care se anulează prin utilizarea solutiilor de protecţie 4. Umezirea, încălzirea pielii,↘ rezistivitatea pielii prin ↗ conductanţei stratului carnos.
5. Modificări de PH – la poli: Se impune A : K · ANELECTROTONUS - CATELECTROTONUS · HIPERPOLARIZARE -
HIPEREXCITABILITATE · HIPOEXCITABILITATE - STIMULANT · ANALGEZIC Între A și K există o zonă în care excitabilitatea nu este
modificată; limita dintre A și K se poate modifica în funcţie de I (intensitatea) curentului (I↗, regiunea indiferentă se aproprie de K) 2.
Efectele interpolare 1) Efectele vasomotorii (efecte vasoculotrope) prin acţiunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase motorii: ·
Vasoconstricţie iniţială de scurtă durată · Vasodilataţie hiperemie activă · Mai evident (-) I. ↘ REZISTIVITĂŢII PIELII ȘI A ŢESUTURILOR
PROFUNDE ↘ Rezistivităţii permite efectul de profunzime II. POLARIZAREA ȘI DEPOLARIZAREA TISULARĂ Trecerea curentului electric
determină în ţesuturi apariţia unei TENSIUNI DE POLARIZARE (antitensiune) aceeași pe taotă distant între electrozi: · rezistivitatea
ţesuturilor = cu cât rezitivitatea↘(scade),↗(crește) curentul polarizat · lungimea căii de parcurs: calea lungă->↘ tensiunea polarizării ·
tensiunea de polarizare se comport bifazic ↗ rapid până ajunge la un echilibru(platou) in 30 – 40’ întrerupt↘brusc (la întreruperea curentului)
= platou = DEPOLARIZARE(mai lentă ca polarizarea) III. EFECTELE FIZIOLOGICE – TERAPEUTICE · HIPEREMIA : · Rezultatul
polarizării – depolarizării · Mai evident la nivelul musculaturii · ↗ debitul circulator – muscular · REZORBTIV: · ↗ debitul circulator -> ↗
proceselor metabolice locale · ↗difuziunea tisulară ( se preiau substanţele nocive). Este utilizat în afecţiunile: · Circulatorii · Posttraumatice ·
Inflamatorii · ANALGETIC: · Prin efectul vasculotrop · ↘ pragului excitabilităţii neuro-musculare · (+) ANELECTROTONUS · EXCITANT: · (-)
CATELECTROTONUS IV. EFECTELE CIRCULATORII ( VASCULOTROPE) · ↗ aplitudinea pulsului prin ↗ elasticităţii și plasticităţii
vasculare · Eliberează factorii vasomotorii, cu ↗ cleareance-ul tisular ( efect antitoxic) V. EFECTE BIOTROFICE · ↗permeabilitatea tisulară (
tegumentară) · ↗ difuziunea intratisulară 1) ACŢIUNE ANALGEZICĂ= (+) ANELECTROTONUS 2) ACŢIUNE EXCITANTĂ = (-)
CATELECTROTONUS 3) ACŢIUNE VASCULOTROPĂ 4) ACŢIUNE BIOTROFICĂ Durata : · 30’ pentru efecte de stimulare / biotrofic · 20’
pentru efecte de analgezie Modalităţi de aplicare ale curentului GALVANIC A. GALVANIZAREA MOBILĂ – cu electrozi rulou, mobilă pe o
anumită suprafaţă. NU SE MAI FOLOSEȘTE !!! B. GALVANIZAREA STABILĂ ( CONSTANTĂ ) 1. Cu electrozi plăci pentru galvanizare : 2.
Baia galvanic : 3. Ionoforeza = introducerea unor principia medicamentoase active prin piele, cu ajutorul curentului galvanic (curentul
continuu) CURENTUL GALVANIC ( SCHEMA GENERALĂ ) (+): analgetic, sedative = hipoexcitabilitate (ANELECTROTONUS) (-):
excitomotor = hiperexcitabilitate, hiperpolarizare a membrane (CATELECTROTONUS) INTENSITATEA: curentului utilizat depinde de
senzaţia subiectivă a pacientului: 1) Sub prag = sub furnicatură = EFECT BIOTROFIC ( 0,1 mA) 2) La “prag” = furnicătură= EFECT
ANALGETIC 3) Senzaţia de căldură = VASODILATAŢIE EFECTE: 1. Polare: 2. Biochimice: 3. Legate de sensul curentului aplicare
transcerebro-medulară= SEDARE ( simpaticolitic ) excitant INDICAŢIILE ȘI CONTRAINDICAŢIILE GALVANOTERAPIEI (GENERALITĂŢI)
Galvanizarea terapeutică – cu toate formele sale – constituie una din procedurile cele mai de utilizate în ELECTROTERAPIE, având un
câmp considerabil de aplicare Multiplele sale efecte: · Analgetice · Sedative · Vasomotorii · Trofice · De stimulare a excitabilităţii musculare
determină această frecventă și răspândită utilizare. Un alt avantaj îl reprezintă posibilitatea aplicării sale în orice stadiu de evoluţie a bolii.
INDICAŢII 1. Afecţiuni ale aparatului nervos: · Nevralgii și nevrite diverse: · Pareze; paralizii: · Afecţiuni ale organelor de simţ: · Distonii
neurocirculatorii 2. Afecţiuni ale aparatului locomotor: · Reumatice: · Schele postraumatice 3. Afecţiuni ale aparatului cardio-vascular: ·
Tulburări de circulaţie periferică · Flebită · Tulburări vasomotorii 4. Afecţiuni dermatologice CONTRAINDICAŢII Afecţiunile care împiedică
aplicarea electrozilor pe tegument, precum: · Leziunile de diferite tipuri · Supuraţiile · Manifestări alergice · Urticarie · Unele eczema · TBC
cutanat · Neoplasme cutanate BĂILE GALVANICE Pentru suprafeţe limitate se folosește curentul galvanic sub formă de :. Pentru suprafeţe
mare, întinse sau pentru tot corpul se folosesc băile galvanice generale ( STANGER). Între tegument și curent există un mediu mijlocitor
=APA= (NU APAR ARSURI). Curentul străbate apa 2/3 și numai 1/3 din curent pătrunde în corp. Băile galvanice pot fi: și fac parte din
electroterapie și hidroterapie. BĂILE GALVANICE 4 CELULARE Au fost introduse în terapie la sfârșitul secolului al XIX-lea de SCHNEE.
Pacientul stă așezat pe un scaun sau taburet din lemn sau metalic, izolat electri de postamentul pe care se află instalată baia galvanic
patru-celulară. Apa introdusă în cele 4 vase(celule) trebuie să fie la temperatura corpului (35 grade C) sau mai ridicată până la 38 grade C,
apa rece accentuează senzaţie neplăcută dată de trecerea curentului, iar în apa caldă ( 37-38 grade C), putem șa aplicam intensităţi mai
mare, mai bine tolerate. Putem să facem aplicaţii 4 celulare, tricelulare, bicelulare sau unicelulare. În cazurile de aplicaţii uni sau bicelulare
putem să adaugăm un electrod de plumb sau zinc pe o altă regiune corporal ( lombară, lombo-sacrată, cervicală). Mărimea suprafeţeleor
de contact a tegumentului cu apa poate fi variată, prin cantitatea de apă din vase. Dacă dorim să avem un pol mai activ, reducem la minim
cantitatea de apă din vana membrului asupra căruia vrem să acţionăm. Pentru aplica combinaţii în diferite variante, în funcţie de efectele
urmărite și racordurile (aparat-pacient) stabilite: · Membre superioare la același semn de polaritate și membre inferioare la semn contrar; ·
Membre de partea dreaptă la același semn, membre stângi la semn contrar · 3 membre la același semn și un membru la semn contrar · 2
membre la același semn și un membru la un semn contrar · Un membru la polul pozitiv, alt membru la cel negative. Direcţia curentului,
poate fi ascendentă( pol pozitiv caudal, pol negativ cranial) sau descendentă, în funcţie de scopul terapeutic urmărit. Înainte ca pacientul să
introducă membrele în vane, se recomandă ca personalul care execută procedura să introducă mâinile în toate vanele pentru a controla
senzaţia la fiecare pol în parte (pozitiv și negativ), bineînţeles, cu aparatul pus în funcţiune. Apoi oprim curentul de la aparat şi solicităm
pacientului să intre în baie. După aşezarea pe scaun va introduce mai întâi membrele inferioare –astfel ca apa să ajungă sub genunchi –
apoi membrele superioare, apa ajungând la jumătatea braţului. Se indică pacientului să stea liniştit. Vom pune aparatul în funcţiune prin
manevrarea comutatorului general, după ce am verificat o dată polaritatea corectă a electrozilor după prescripţie. Vom manevra lent
comutatorul pentru intensitate, ajungând la doza prescrisă de medic. INDICAŢII: · În general, nevralgiile, artralgiile şi mialgiile se tratează
cu intensitate” la prag”, cu polaritate pozitivă. · Paraliziile flaşte – cu intensitate “peste prag”, cu polaritate negativă · Tulburările de circulaţie
din schemele de poliomelite şi boala varicoasă – cu intensitate “peste prag” · Tulburările de sensibilitate cutanată – ne vom ghida după
senzaţia percepută de pacient şi nu vom introduce o intensitate prea mare, pentru a evita arsurile cutanate. Durata şedinţelor se stabileşte
intre 10-30 minute în funcţie de diagnosticul suferinţelor tratate. Ritmul şedinţelor: zilnic sau la 2 zile 1. Curentul descendent = craniocaudal
· Acţionează aparatul sanguine din circulaţia mica spre inimă · Accelerează fluxul venos din plămâni şi member superioare · Creşte aportul
sanguine arterial spre organele abdominale şi membrele inferioare · Creşte T.A. 2. Curentul ascendent = · Acţionează circulaţia de
întoarcere venoasă dinspre extremităţile inferioare spre abdomen şi inimă · Creşte aportul de sânge arterial spre plămân şi membrele
superioare · Intensifică fluxul venos pulmonar. BĂILE GALVANICE GENERALE (STANGER) Au fost descrise de STEVE în anul 1866,
introduce la ULM de meşterul tăbăcar german STANGER din REUTLINGEN şi perfecţionate în 1930 de finul acestuia, inginerul STANGER.
La început era confecţionată din lemn; actualmente sunt construite din material plastic ca izolant. Sunt prevăzute cu 8 electrozi ( de grafit)
fixate şi conectaţi în pereţii căzii, 3 pe părţile laterale unul cranial, la nivelul regiunii cervico-cefalice şi altul, caudal – la nivelul
plantelor.Există şi electrozi mobile care pot fi plasaţi în cadă după necesitatea terapeutică, mai frecvent folosiţi pentru regiunea lombară
sau între membrele inferioare. Sentul curentului poate fi dirijat în multiple variante între electrozi: · Descendent · Ascendent · Transversal ·
Diagonal Intensitatea curentului aplicat este mai mare decât la baia 4 celulară(1000-1200 mA), fiind repartizat pe întreaga suprafaţă
corporală. S-a estimat că 2/3 din intensitatea curentului se “ scurge” pe lângă corp (apa fiind bun conductor) şi numai 1/3 din acesta trece
prin corp. La baia STANGER este foarte important să ne orientăm după “ senzaţia de curent” a pacientului, aplicând deci dozarea
intensităţii la nivelul pragului senzitiv, până la senzaţii de furnicătură plăcută şi de uşoară caldură. Hille a arătat că un rol important îl are
capacitatea de conducere a mediului lichid din baie. În apa distilată nu trece curent. O cantitate mică de săruri prezentă în baie, lasă să
treacă prin organism o doză mai redusă de curent, deoarece sunt puţini ioni purtători de sarcini electrice către tegument. Maximul
concentraţiei active este de 2g/l NaCl. La soluţii mai concentrate, acţiunea curentului descreşte rapid. Pentru o mai bună eficienţa
terapeutică a procedurii se pot adăuga diferite ingrediente farmaceutice sau extracte de plante. Acţiunea acestor băi se explică prin efectul:
a. Termomecanic al apei b. Electric al curentului c. Chimic produs de ingredientele adăugate Tehnica de lucru: Se umple vana cu apă 36-
37 grade C sau la 38grade C, dacă dorim sa acţionăm cu intensităţi mai mari. După pregătirea băii, controlăm prin introducerea mâinii în
baia pregătiţă, prezenţa curentului electric apoi oprim aparatul şi invităm pacientul să intre în cadă. Se acţionează comutatorul general şi se
manevrează lent pentru dozarea progresivă a intensităţii curentului – după prescripţia medicului şi senzaţia subiectivă a pacientului ( în
general la nivelul a 400-600 mA) Durata şedinţelor: 15-30 min; Ritmul şedinţelor: 1 la 2-3 zile; Seria de tratament: 6-12 şedinţe Se pot
introduce în baie şi substanţe aromatizate ( esenţe de brad, etc ). După baie pacientul trebuie să stea 20’ la pat pentru a se efectua
fenomenul de sudaţie. Vana se dezinfectează cu cloramină ACCIDENTE POSIBILE: · Arsuri: · Pacientul îşi pierde cunoştiinţa, respiraţia şi
pulsul scad, T.A. – scade, NU poate colabora, tegumentele devin violacee, uneori pupilele dilatate, dar se poate interveni RAPID pentru
salvarea pacientului prin: · Îndepărtarea de sursa de curent · Resuscitarea cardio-respiratorie · Se urmăreşte T.A., pulsul, respiraţia · Se va
transporta pacientul la terapie de urgenţă NU ARE VOIE SĂ CONSUME ALCOOL ========= ARSURI PUTERNICE !!!!! IONOFOREZA
( IONOGALVANIZĂRILE ) IONOFOREZA este procedeul prin care se introduce în organism diferite substanţe medicamentoase cu ajutorul
curentului electric, care le transportă prin tegument şi mucoase. În literatura medicală, se întălnesc mai multe sinonime pentru denumirea
acestui procedeu: · IONOTERAPIE · GALVANOIONOTERAPIE · IONOFOREZĂ · IONIZARE · IONOGALVANIZARE Proncipiul ionizării se
bazează pe disocierea electrolitică a diverselor substanţe farmacologice adăugate polilor aplicaţi şi transportarea anionilor (-) şi cationilor
(+) spre electrozii de semn contrar încărcăturii lor electrice, prin respingerea lor de către electrozii de acelaşi semn şi atragerea către poli
de semn contrar. Substanţele medicamentoase care se folosesc trebuie să aibă o concentraţie de 1-3% ( 1l = 10 fiole cu 10ml, 2% = 20
fiole). Substanţele medicamentoase se prepară în farmacii, de preferat, cu apă distilată; se păstrează în sticle de culoare închisă ferite de
lumină şi căldură. Factorii care influenţează pătrunderea în tegument şi străbaterea ţesuturilor a ionilor din substanţele chimice
farmaceutice prin metoda galvanizării sunt: a) Greutatea atomică b) Cantitatea şi concentraţia ionilor în soluţie c) Puritatea soluţiei utilizate
d) Intensitatea curentului e) Mărimea electrozilor f) Durata procedurii a) Greutatea atomică = ionii grei emigrează mai încet, iar cei uşori
migrează mai rapid. b) Cantitatea şi concentraţia ionilor în soluţie: Cantitatea de substanţe medicamentoase introduse în organism prin
ionizare au putut fi calculate prin legea lui Faraday. c) Puritatea soluţiei utilizate: soluţiile de protecţie: · Soluţia anodică va atrage ioni
negativi – mediul se va acidifia – ceea ce va crea o creştere a conductibilităţii de 5 ori. · Soluţia catodică (la electrodul negativ) va atrage
ioni pozitivi – mediul alcalin creşte conductibilitatea de 2 ori. d) Intensitatea curentului = doza de curent – prin creşterea intensităţii
curentului, creşte cantitatea de ionii transferaţi ( anioni, cationic) până la o anumită limită, după care descreşte, printr-un fenomen de
frânare. · Intensitate mare -> determină penetraţie mai mare de ioni · Creşterea intensităţii este limitată de rezistenţa tegumentului. e)
Mărimea electrozilor: se recomandă aplicarea electrozilor mici, actiuni, iar soluţia trebuie preparata cu apă distilată, pentru a se evita
prezenţa altor ioni parazitari ce se află în apa din conduct. f) Durata procedurii = 10-20-30 minute Creşterea şi descreştere lentă: apar. Cu
cât substanţa este mai diluată, cu atât dispersia se face mai uşor. Particularităţile terapeutice de acţiune ale ionogalvanizărilor · Au efect
local demonstrate şi recunoscut · Au efect de depozit realizat de acumularea substanţelor farmaceutice · Au efect de pătrundere până la
stratul cutanat profund · Dozarea precisă a substanţelor medicamentoase Inconvenientele ionogalvanizărilor: · Viteza de migrare a ionilor
este diferită · Cantitatea substanţelor care pătrund este necontrolabilă · Penetraţii superficiale Substanţe folosite la ionogalvanizări · La
anod(+) : · La catod(-) : Cele mai utilizate substanţe: novocaina; CaCl; sulfat de Mg; iodura de potasiu. Tehnica de aplicare: Prescripţia
terapeutică trebuie să cuprindă datele privind soluţia medicamentoasă utilizată: · Denumirea · Concentraţia · Polaritatea electrodului la care
trebuie să fie aplicată Concentraţia soluţiilor trebuie să fie mai mică, ţinând cseama că disociaţia electric este cu atât mai puternică cu cât
soluţia este mai diluată. Se vor folosi electrozi metalici, de obicei de 0,5 mm grosime, rezistenţi electrochimic şi cu colţurile rotunjite. Ei sunt
înveliţi într-un strat hidrofil, mai gros de cca 5mm. Acest strat se îmbibă cu cele 20-30ml de soluţie de substanţa activă. În cazul folosirii
unguentelor medicamentoase, acestea se aplică în strat subţire pe tegument, iar deasupra se aşează straturile hidrofile umezite cu apă
distilată. Substanţele medicamentoase din soluţiile aplicate sunt alese în funcţie de afecţiunea tratată: · Ca = ca sedativ în nevroze,
migrene, spasmofilie · Mg = HTA, tulburări vasculare cerebrale. Ionizările transorbitocerebrale =>transcerebral => transorbitare =>
traversează creierul şi măduva spinării. · Aplicaţia se face transversal frunte –cap. · Intensitatea este foarte mică: 0,6 - 2 mA. · Se
supraveghează pacientul să nu i se dilate pupilele. · Apar: · Fosfene · Acufene · Vertij · Durata şedintei: 30 min · Intensitatea curentului
este foarte REDUSĂ !!! Curentul Faradic CURENTUL FARADIC se obtine din curentul continuu cu ajutorul unui inductor. · Reprezentarea
sa grafica este o curba neregulata in care undele pozitive cu valori crescute altereaza cu undele negative · Frecventa este variabila,intre 5-
150 Hz · Este un curent alternativ de inductie electromagnetica Efecte: 1. EXCITOMOTORII- se aplica in pulsuri, în intesitatii mari si durata
scurta 2. ANALGEZICE- FRECVENTA a impulsurilor: 60imp/sec - Se utilizeaza pensula faradica legata la polul negativ(-) - Sedinte de
lunga durata(15-25min) zilnic sau la 2 zile 3. VASOMOTORII- vasoconstrictie=la faradizarea de scurta durata · Vasodilatatie=la faradizarea
de lunga durata 4. TROFIC- favorizeaza indepartarea substantelor catabolice din organism -favorizeaza circulatia de intoarcere venoasa si
limfatica=>efecte favorabile in reazorbtia edemelor periferice de staza. 5. REVULSIV-utilizat in reflezoterapia la distanta -se utilizeaza:-
electorul elipsoidal -pensula metalica (aplicat pe piele cu vaselina) INDICATII: 1) Nevralgii ale aparatului locomotor=>electrogimnastica
musculara: 5-20seccrestere progresiva a duratei de tratament 2) Pareze 3) Paralizii flasce 4) Parenstezii ale extremitatilor 5) Entorse si
contuzii difuze 6) Tulburari circulatorii CONTRAINDICATII: 1) Paralizia spastica 2) Contractii musculare de orice fel 3) Tulburarile de
sensibilitate 4) Trombofeblite 5) Inflamatii acute 6) Poliartrite Inconvenienţe: · Imposibilitatea dozarii intensitatii · Neregularitatea
impulsurilor Electrozii utilizati pot fi: · Stabili:-flexibili -din plumb (aplicarea lor necesita strat hidrofil) · Mobili:-pensula din fibre moi metalice
in forma de:- rulou lung de 5 cm,diametru de 3 cm -elipsoid,sfera alungita cu ax mare(7cm) sau ax mic(4cm) Tehnica de aplicare: Curentul
faradic se utilizeaza in majoritatea cazurilor pentru obtinerea TONIFIERII MUSCULARE,actionand pe muschii relaxati. · Pacientul,culcat pe
canapea in pozitia cea mai relaxata pentru musculatura sau grupele de muschi pe care dorim sa le tonifiem · Electrodul indiferent (+)
confectionat din Pb,cu suprafata de 2-4 cm patrati ,se inveleste intr-un strat hidrofil imbibat cu apa,se aplica proximal fata de zona de
tratament. · Electrodul activ (-) –fix(stabil) -mobil (se aplica EXACT pe placa motorie a muschiului de tratat) Curentul faradic poate fi utilizat
si ca ’’ bai faradice’’ partiale sau totale(la fel ca baile galvanice) Faradizarile cu electrodul de tip placuta: Faradizari vasculo-
simpatice=actioneaza asupra pachetului vasculo-simpatic si se aplica pe membrele superioare si inferioare. Pentru aplicarea la membrele
superioare pacientul trebuie sa stea in decubit lateral ,se aplica unul dintre electrozi latero-cervical,iar celalalt la varful degetelor mainii la
care se face aplicatia. La aplicatia de tip placuta,electordul (+) este mai mare iar cel negativ (-) este mai mic: ( + = infierent iar - =activ) NU
are importanta cum asezam electrozii deoarece curentul alternativ circula de la un electrod la celalalt si atunci se va activa circulatia iar
pacientul va simti circulatia sangelui. Pentru aplicarea la membrele inferioare pacientul va sa in decubit dorsal,un electrod se va aseza
inghinal(triunghiul lui Scarpa) iar celalalt la varful degetului membrului. Intesitatea se creste lent, in colaborare cu pacientul incat sa simta
vibraţii usoare. Se pot folosi: un electrod fix sau unul mobil.Faradizarea are denumirea formei electrodului mobil(pensula,rulou,elipsoid).
Pensula= un manunchi de fibre elastice,metalice,sunt stranse la un capat ,fixat pe un suport metalic sub forma de matura,izolat in partea
dinspre executant Elipsoid= forma unei sfere alungite,cu baza mare de 7 cm iar baza mica de 4 cm,neteda,fixata pe un maner
izolat,prevazuta cu un surub pentru prinderea cablului Rulou= un cilindru metalic cu diametrul de 2-3 cm si lungimea de 5 cm, fixat pe un ax
metalic care permite rularea in jurul lui. Curentul faradic produce o contractie a fibrelor musculare. Curentul Neofaradic A inlocuit treptat
curentul faradic. Este furnizat de TUR RS :10-12 cu o frecventa constanta de 50Hz · Durata impulsului: 1 minut · Durata pauzei: 19 ms ·
Intesitatea =20ma Intesitatea curentului se poate regla cu precizie. Caracteristicile curentului neofaradic: 1) NU se mai produc trecerile
bruste de la valori pozitive la cele negative 2) Intesitatea poate fi reglata cu precizie 3) Frecventa este de 50 Hz ,durata impulsurilor de 1
minut,durata pauzei de 19ms Principalele efecte: 1) Efectul analgezic 2) Efectul excitomotor 3) Efectul vasomotor(vasoconstructor la durata
scurta,vasodilatator la durata lunga) 4) Efect trofic – hrăneşte celula în profunzime 5) Efect rezorbtiv Indicatii: · Afectiuni musculare ale
aparatului locomotor · Afectiuni ale S.N. periferic Contraindicatii: · Paralizia spastica · Orice spasme si contractii musculare · Atorfii
musculare si degenerescenta · Atrofii musculare insotite de hipersensibilitate Caracteristici: sunt impulsuri triunghiulare Curentul Trabet
Este un curent de joasa frecventa cu urmatorii parametrii: · Frecventa este de 140Hz · Durata impulsului Di=2ms · Durata pauzei Dp=5ms
Este un curent dreptunghiular sub fora de impuls. Efecte: 1. HIPERMERIANT 2. ANALGEZIV Indicatii: 1. Radiculagii prin procese
degenerative vertebrate(spondiloze, etc.) 2. Mialgii, miogeloze dureroase 3. P.S.H (periartrită scapulo-humerală) 4. S.A ( spondilita
anchilopoetică) 5. Sindrom postraumatic Tehnica: · Aplicatii bipolara stiind ca la J.F pozitivul(+) este analgezic iar negativul(-)
electrostimuleaza · Electrozii de aceleasi dimensiuni variabili in functie de zona de tratament(3/4cm,4/8cm,8-12cm) · Electrozii se invelesc
in strat hidrofil gros · Aplicatii:-logitudinale(muschii aferenti coloanei si membrelor) -transversala:-latero-lateral -antero-posterior · Distanta
minima dintre electrozi este de 3-4cm · Intesitatea se creste pana la senzatia de VIBRATIE SUPORTABILA. Daca se depaseste aceasta
senzatie apare contractura musculara, sub forma de crampe. · La sfarsitul tratamentului intesitatea curentului se scade foarte lent · Durata
tratamentului este de 15-20 min · Sub catod(-) se constata efect hipermeriant intens(roseata) · Dupa prima sedinta ,efectul antialgic se
mentine cateva ore. · Se aplica zilnic 6-8 zile · Daca dupa primele 3 zile NU se obtine rezultate favorabile NU MAI ARE SENS SA
INSISTAM CU ACEASTA FORMA DE TERAPIE Contraindicatii: 1. Osteosinteza metalice 2. Afectiuni cardiace 3. HTA 4. Arterita
obliteranta 5. Afectiuni dermatologice 6. Afectiuni inflamatorii-contagioase 7. TBC 8. Sarcina 9. Neoplasme Curentii exponentiali Sunt
curenti de joasa frecventa cu impulsuri in care panta de crestere a intesitatii este diferita de panta de descrestere. Durata impulsului=durata
pantei de crestere a intesitatii+durata pantei de descrestere a intesitatii, variaza intre 60-600ms. Panta dintre impulsurile exponentiale=5T
UTILIZATI IN STIMULAREA MUSCULATURII DENERVATE PARTIALE SAU TOTALE(ELECTROSTIMULARE) Electrostimularea se
adreseaza: A. Musculaturii striate/netede normoinervate cu: -C.J.F. cu impulsuri de:-durata scurta -frecveta de 30-40Hz(peste 40Hz apar
reactii tetanice) -durata impulsului: 0.1-5ms -Formele de curent utilizati:-Curenti rectangulari(Trabert,Leduc) -Curenti faradici si neofaradici
-Baile farado-galvanice -DAD-RS B. Electrostimularea musculaturii DENERVATE partiale sau totale(atrofii musculare) Electrodiagnosticul
denervarii, metoda: 1. Clasica=utilizeaza c.galvanic/c.faradic aplicati pe punctele motorii 2. Curbele=I/t =c.rectangulari si triunghiulari
stabiliti pentru fiecare forma de curent:CRONAXIA SI COEFICIENTUL DE ACOMODARE. 3. Electromiografia (EMG). Se precizeaza sediul
si gravitatea leziunii. Curentii dreptunghiulari (rectangulari) Sunt curenti folositi pentru TESTAREA SI TRATAREA SPASTICITATII
musculare. Spasticitatea musculara este secundara leziunilor de NMC(neuro motor central) Utilizarea curentilor dreptunghiulari in
spasticitatile musculare se face dupa metoda HUFFSCHMIDT,folosind in cuplaj TUR RS’10 + TUR RS’12 printr-un cablu special. · TUR
RS’12-Primul circuit este excitator · TUR RS’10-al II-lea circuit este excitatie Pe: - TUR RS’12:-di=0.1-0.5ms -T=variabil 1-1.3s -I =0-10mA
-TUR RS’10:-se fixeaza TIMPUL DE INTARZIERE ,fata de timpul stimulului rectangular de pe tur RS’12. Di=0.1-1ms , I=0-90mA ·
Intesitatea curentului trebuie astfel aleasa incat sa produca o senzatie de CONTRACTIE MUSCULARA PUTERNICA · Sedinta de
tratament presupune pozitionarea succesiva,amplasarea electrozilor celor 2 circuite dinspre extremitatea proximala a membrelor
superioare spre membrele inferioare de partea hemiplegica · Circuitul 1 (apartinand TUR RS’10) se aplica deasupra musculaturii
antagoniste · Electrozii sunt mici,tip placa ,se aplica BIPOLAR deasupra PUNCTULUI DE EXCITATIE AL MUSCHIULUI. · Se utilizeaza
obligatriu strat hidrofil · Durata pentru o singura zona este de 10 minute. · In pozitionarea succesiva ,durata tratata NU VA DEPASI 40-
50minute. · Aplicatii zilnice · Serii de 12-18 sedinte SPASTICITATEA MEMBRULUI INFERIOR: Circuitul I :-muschiul biceps femural(flexor)
-extensorii dorsali lungi Circuitul II: (+) muschiul fesier mijlociu / (-) muschiul abductor al coapsei Curentul TENS(SNET) Stimulare nervoasa
electrica transcutanata Este o metoda de terapie netraumatizanta de combatere a starilor dureroase acute si cronice de diverse
cauze,utilizand curenti cu impulsuri dreptunghiulare de J.F. ce sunt furnizati de aparate mici cu unul sau 2 canale de iesire prin intermediul
unor electrozi aplicati pe tegumentul bolnavului. Caracteristici: · Frecventa impulsurilor 15-500Hz(reglabila) · Durata impulsurilor 0.05-
0.5ms · Electrozii-placa din:-metal cu strat hidrofil -din cauciuc electroconductor Tehnica de aplicare: · Pozitionarea adecvata a electrozilor
cu amplasarea lor pe locul dureros sau in vecinatatea lui. Polaritatea lor nu are importanta · Dozarea intesitatii trebuie aleasa in asa fel
incat sa se inchida poarta pentru influxuri dureroase. Pacientul va simti o senzatie de VIBRATIE sau FURNICATURA. · Alegerea frecventei
se face prin tatonare · Durata impulsului trebuie sa fie reglabila si adoptata frecventei · Durata sedintei poate fi aleasa intre 20 minute si o
ora. · Frecventa sedintelor in timp se stabileste de comun acord cu medicul specialist,in concordanta cu afectiunea tratata. Indicatii: Sfera
indicatiilor acestei metode electroterapeutice este larga si cuprinde stari dureroase acute si cronice de diverse etiologii dupa cum urmeaza:
· Durerile dupa anestezie · Afectiunile reumatice diverse · Starile dureroase postraumatice · Starile dureroase acute si cronice
postoperatorii · Durerile din neoplasme · Afectiunile inflamatorii Contraindicaţii: · Purtatorii de stimulatoare cardiace · Sarcina-in primul
trimestru · Zonele cu iritatii cutanate · Tulburarile de sensibilitate cutanata · Leziunile tegumentare · Hipersensibilitatea la curent Avantajele
acestei metode constau in gama larga a suferintelor dureroase ce poate fi abordata. Se adreseaza starilor dureroase care nu raspund la
alte metode terapeutice sau care se costituie contraindicatii pentru alte terapii. Este o metoda fiziologica,netraumatizanta ,usor de aplicat
desi este doar un tratament simptomatic. Efecte secundare: · Foarte reduse · Iritatii cutanate aparute sub electrozi Curenţii
diadinamici(diadinamoterapia) Curentii diadinamici descrisi de Bernard si Edel sunt curenti EXCITOMOTORI cu efecte certe ANALGEZICE
si HIPEREMIANTE. Au fost numiti curenti diadinamici deoarece: · Rezulta din doua forme de curent: -o forma de curent galanic de baza cu
intesitatea de 2mA -o componenta de curentii cu impulsuri · Si fiindca se aplica modulati in frecventa sub forma de perioade scurte,o
perioada lunga sau RS. Prin aceste modlari se evita acomodarea · Bernard a introdus in terapia cu diadinamici,inversarea polilor. Se
lucreaza cu frecvente de 50 si 100Hz. Efecte si mod de actiune Principalele efecte: · HIPEREMIANTE · DINAMOGENE · ANALGEZICE
Acestea sunt determinate de: · Forma curentului DAD · Nivelul intesitatii · Modalitatea de aplicare Ca si in alte forme de terapie prin impuls
este necesar a se fixa intesitatea,durata de aplicare,marimea polilor,intervalul dintre sedinte,numarul de sedinte pe zi si pe serii,intervalul
dintre serii,etc. Intesitatea curentului se regleaza progresiv ajungandu-se la senzatia de VIBRATII BINE TOLERATE nedureroase ,deci
pana la pragul dureros Deoarece acomodarea se instaleaza repede,intesitatea sa mai creste in timpul tratamentului sub pragul dureros.
Daca se urmareste obtinerea contractiior musculare,intesitatea se creste la pragul de contractii,fara senzatia de crampa musculara. Durata
sedintei este relativ scurta pentru a evita acomodarea. In general durata unei sedinte este de 3-5 minute. O durata mai mare a sedintei nu
aduce rezultate mai bune,ci dimpotriva,le diminueaza Daca se fac aplicatii pe mai multe zone ca in sindromul radicular vertebral: · Pe
primul punct se aplica 4 minute · Pe punctul al doilea se aplica 3 minute · Pe punctul al treilea se aplica 2 minute · Pe ultimul punct se
aplica 1 minut In aceste situatii se indica ca durata sedintei sa nu depaseasca 10-15 minute. Se recomanda tratament cu inversarea polilor
la jumatatea intervalului Numarul de sedinte pe serii si intervalul dintre sedinte si serii: In fazele acute sedintele se efectueaza zilnic. In
leziunile recente posttraumatice- 2ori/zi Efectul antialgic primar poate dura cateva ore. Dupa sedinta II-III, efectul antialgic poate sa se
permantizeze. Dupa 4-6 sedinte nu mai apare nici un fel de ameliorare,ci dimpotriva poate aparea o reactie negativa. Bernard recomanda
ca dupa sedinta a 4-a sa se faca o pauza de 7 zile. Formele de curenti DAD sunt: · MF=monofazat fix · DF=difazat fix · PS=perioada scurta
· PL=perioada lunga · RS=ritm sincopat MF=monofazat fix : · este un curent excito-motor · tonifica musculatura arterelor · impulsul dureaza
20ms · varfurile sunt constante · produce o vibratie ce actioneaza ca un masaj electric profund DF=difazat fix: · este forma cea mai
analgezica a DAD · se utilizeaza ca procedura de introducere in aplicatiile cu scop analgezic · indicat in hipertonia simpatica · intesitatea
pana la pradul durerii 1-2minute PS=perioada scurta: · consta in alteranta la interval de 1 secunda a MF cu DF · are efect axcito-motor ·
produce un masaj intern,profund · activeaza circulatia PL=perioada lunga: · suprapunerea a doi curenti difazati intr-o forma speciala care
are la baza DF iar la varf DM(difazat modulat) · efecte: analgezice,decontracturant,anticuagulativ · se foloseste in afectiuni cronice
dureroase persistente si pronuntate Indicatii: · tulburari trofice · redori articulare · nevralgii · zona zoster · procese periarticulare
Contraindicatii: · stari spastice · NU SE APLICA NICIODATA TRANSCARDIAC RS=ritm sincopat: · Are cel mai pronuntat efect excitomotor
· Realizeaza o adevarata gimnastica musculara · Este o alternanta de MF la interval de 1 sec. Cu pauza de 1 sec. · La intesitatii mari,da
contracii musculare · Se indica in atrofii de inactivitate Efectele DAD: · Reduc rapid durerea · Tonifica musculatura(celulite) · Rezorbtiv al
edemelor si exudatelor Modalitati de aplicare: 1. Aplicatii pe punctele dureroase, se folosesc electrozi mici,iar electrodul activ este negativ.
Se va aseza electrodul(-) pe punctul dureros iar celalalt la 2-3 cm distanta. 2. Aplicatii transversale=la nivelul articulatiilor mari,cu electrozi
mari,fixati antero-posterior sau latero-lateral 3. Aplicatii longitudinale= de-a lungul unui nerv periferic sau vaselor. Electrodul mare se
fixeaza la emergenta pe nerv,iar celalalt pe traiectul lui,pe locul dureros. 4. Aplicatii paravertebrale=cu electrozii mijlocii. Electordul (-) se
fixeaza pe locul dureros. 5. Aplicatii gangliotrope= la nivelul ganglionilor vegetativi. Electrodul (-) se fixeaza pe ganglion iar cel (+) proximal
6. Aplicatii mioenergetice=pentru tonifieri musculare cu electrodul (-) fixat pe ganglion ia cel (+) proximal sau distal pe traiectul muschiului
afectat. Tehnica de aplicare a DAD: · Scopul urmarit este cel care conditioneaza dimensiunile electrozilor,amplasarea si polaritatea
acestora. · Inversarea polaritatii electrozilor ramasi pe locul inital de amplasare se face in scop excitator · Intesitatea curentului se regleaza
printr-o crestere progresiva la valoarea dorita,corespunzatoare efectului urmarit(excitomotor sau analgezic) · Se va avea in vedere aparitia
fenomenului de acomodare · Durata sedintei este de pana la 10 minute,in scop analgezic anjungand la 20-30 minute pentru aplicatiile in
scop hiperemiant,vasculotrop. · Ritmul sedintelor poate fi zilnic,10 sedinte pe cura. · Pacientul va simti senzatia de furnicaturi usoare si
vibratii suportabile · Efectul calmant se realizeaza prin actiunea asupra simpaticului · In timpul tratamentului se poate creste intesitatea ·
Cele mai utilizate forme sunt: DF,PL=3 minute, PL-DF=6 minute Indicatii: 1) Afectiunile aparatului locomotor: · status postraumatic(cu
exceptia fracturilor ligamentoase),contuzii,entorse,luxatii,intinderii musculare,redori articulare · boala reumatismala cronica degenerativa
sau inflamatoare:artroze,artrite,mialgii · reumatism articular:PSH,tendinite etc. 2) Afectiunile neurologice:nevralgii cronice, AND 3) Tulburari
circulatorii periferice · Acrocianuoza · Boala varicoasa · Arteriopatie periferica obliterantă 4) Aplicatii segmentare pe zone neuroflexe in
vederea modularii functionale a stomacului,a colonului,colecistului,cailor respiratorii in astmul bronsic,migrene Contraindicatii: · Rupturi
ligamentare · Fracturi recente · Fractura de menisci Curenţii de Medie Frecvenţă (interferenţiali) Sunt curenţialternativi sinusoidali cu
frecvenţe cuprinse între 1.000 (sau 1) și 100.000 ( 100 ). 1. Acţiunile biologice ale curenţilor de M.F. · Până la frecvenţa de 1.000 , aceștia
acţionează după principiul “EXCITAŢIEI SINCRONE” ( la fel ca și curenţii de joasă frecvenţă 1 stimul = 1 excitaţie ) · Peste frecvenţa de
1.000 , pentru a apărea o excitaţie este nevoie de efectul de “SUMAŢIE TEMPORARĂ” ( este necesar să treacă o serie de perioade de
curent alternativ pentru a se declanșa o excitaţie.) · Curentul de MF trebuie să depășească un anumit “PRAG DE INTENSITATE” și un
anumit “TIMP UTIL”. · Excitarea este apolară sau ambipolară – excitaţia se poate produce la ambii poli. · Aplicarea este nedureroasă chiar
și la intensităţi mari ale curentului, deoarece rezistenţa cutanată este scăzută la curenţii de M.F. · Se pot obţine contracţii musculare
puternice, fără durere ( curentul de M.F. este inofensiv faţă de mușchiul cardiac). · Se păstrează relaţia dintre timpul de excitaţii și
intensitatea curentului aplicat 2. Efectele fiziologice ale curenţilor de M.F. Principalele efecte fiziologice ale curenţilor de M.F. a căror
interferenţă este modulată în J.F. sunt urmatoarele: a) EXCITOMOTOR = cu stimularea musculaturii striate scheletice, producând contracţii
musculare puternice, reversibile și bine tolerate, (frecvenţe mici) = cu stimularea musculaturii netede hipotone ( frecvenţe medii) b)
ANALGEZIC = prin modificarea percepţiei dureroase pe calea diminuării excitabilităţii dureroase c) VASODILATATOR = la frecvenţe rapide
d) VASOMOTORIE = ( BIOTROFIC) = prin efect direct asupra musculaturii netede și indirect pe calea gimnasticii musculare cu producere
de contracţii fiziologice e) DECONTRACTURANT = relaxare=> stimulare asupra mușchilor normal inervaţi, cele medii au efect
decontracturant și vasculotrofic iar frecvenţele rapide au efect antialgic. 3. Indicaţii · Afecţiuni ale aparatului locomotor: · Stări post
traumatice · Entorse, luxaţii, hematoame, contuzii de părţi moi · Sindron AND postfracturi · Reumatism cronic degenerativ articular și
abarticular ( PSH; artroze; artrite cu diferite localizări) · Suferinţe localizate la nivelul coloanei vertebrale ( spondiloze; scolioze; discopatii;
mialgii; neuropatii.) · Suferinţe de nervi periferici( neuropatii de tip nevralgie, nevrita) · Sechele post AVC ale membrelor · Afecţiuni
vasculare periferice: · Tulburările circulaţiei arteriale, nervoase sau limfatice cu sau fără asocierea unor tulburări trofice precum: edeme,
celulită, angiopatia diabetică) · Afecţiuni ginecologice: anexite, metroanexite, dismenoree, etc · Afecţiuni ale organelor interne: · Diskinezie
biliară · Pancreatita cronică · Boala ulceroasă · Gastrită · Distonii fucţionale intestinale 4. Contraindicaţii: · Afecţiunile febrile de diferite
etiologii · Neoplasmul · Procese inflamatorii purulente · Aplicaţii precordiale la pacienţii cu tulburări cardiace organice, funcţionale și la
purtătorii de pacemaker cardiac. · Cicluc și sarcina 5. Tehnici de aplicare: ( metodologia de aplicare) I. SCOP DIAGNOSTIC =
ELECTRODIAGNOSTIC cu M.F. => pentru evidenţierea denervării musculare, evitându-se efectuarea unui teste electromiografic. Curentul
de M.F. acţionează numai asupra musculaturii NORMOINERVATE ( la mușchii normal inervaţi) II. SCOP TERAPEUTIC: a. Aplicarea unui
curent MF modulat b. Aplicarea curentului interferenţial A. Aplicarea unui curent M.F. modulat=> presupune modularea amplitudinii
curentului în ritm de J.F. Cu ajutorul aparatului MIODIAFLUX se pot aplica urmatoarele forme de curent M.F. : · MFP= MF pură - 5000- dă
acomodare · MFPR= MF pură redresată · MF modulată în PS · MF modulată în PS redresată · MF modulată in PL · MF modulată dublă( in
PS modulată în PL) · Cele mai excitomotorii forme: 5.000 cu lungimea trenurilor modulate in PL peste 4 secunde · Cele mai analgetice
forme: 10.000-> Formele: · MFP ( MF pură) · MFPR ( MF pură redresată) · MF modulată în PS În practică, ședinţa de terapie începe cu
MFP ( MF pură) si MFPR ( MF Pură Redresată) timp de 5-10 min, cu scopul de a ameliora troficitatea structurilor musculare, după care se
trece la una din formele modulate, în funcţie de obiectivul urmarit. B. Aplicarea curentului interferenţial Curenţii interferenţiali reprezintă o
ÎNCRUCIȘARE ENDOTISULARĂ a 2 curenţi de MF, cu frecvenţe diferite ( de obicei, decalaţi cu 100) ceea ce duce la efecte terapeutice
prin UNDE MODULATE ÎN INTENSITATE. Încrucișarea endotisulară a 2 curenţi de MF are ca rezultantă apariţia unui curent de JF cu
avantajele MF și particularităţile terapeutice ale JF, ca efect maxim în profunzime, fără ca bonavul să aibă senzaţii cutanate dezagreabile
sau efecte polare neplăcute. Unul dintre factorii care condiţionează EFICACITATEA TERAPEUTICĂ a curentului interferenţial este
NIVELUL DE VARIAŢIE A AMPLITUDINII SALE . · Curenţii de MF care se interferează au FRECVENŢE DE MAXIMĂ EXCITABILITATE
NEURO-MOTORIE: la intensităţi micise obţin efecte ale excitabilităţii. Cele două forme de curent de MF sunt de fapt 2 stimuli vibratori de
intensitate constantă, care la punctul lor de întalnire vor da naștere unei vibraţii a cărei intensitate este dată de diferenţa dintre frecvenţele
celor două forme de curent de MF. · Dacă diferenţa de unde ale celor 2 curenţi de MF este mică=>interferenţă CVASI STAŢIONARĂ ·
Dacă diferenţa de unde ale celor 2 curenţi de MF este mare=> INTERFERENŢĂ NESTAŢIONARĂ În funcţie de acţiunea fiziolagică optimă
și de efectele urmărite, se aleg diferite tipuri de frecvenţă și anume: 1) Frecvenţe constante= aplicaţie numită manual ( 0 – 100 ) 2)
Frecvenţe variabile și modulate ritmic= aplicaţie numită spectru . ( 0-10 ) 1) Prin modalitatea numită MANUAL, se obţin efecte excitomotorii-
la frecvenţe mici- sau cu efect antalgic la frecvenţe rapide. 2) Prin modalitatea numită SPECTRU, se folosesc frecvenţe variabile( modulate
ritmic), ale curenţilor de MF. Aceste modulaţii prezintă efecte excitomotorii (utile în hipotomiile de inactivitate), efecte analgezice și efecte
de activare a funcţiilor celulare, activare circulatorie. Prin aplicaţiile MANUAL și SPECTRU ale curentului de MF se urmărește: creșterea
pragului dureros, efectul stimulant și imodularea sistemului neuro-vegetativ. Modalităţile de aplicare constau în: INTERFERENŢA PLANĂ =
cei 2 curenţi realizaţi dau naștere unui curent interferenţial care variază numai in planuri paralele cu RENTA SPAŢIALĂ= se adaugă în al
treilea circuit; · Interferenţa dinamică: · Electrozii utilizaţi: · Clasici: · Electrozi placa din : metal( plumb) / cauciuc metalizat · 50, 100, 200 ·
Inveliţi în textură sintetică, umezită · Se fixează cu benzi elastice · Speciali: · Punctiformi: așezaţi în diagonală la distanţe de 7-8 unul de
celălalt (pentru regiuni mici) · Pernuţă= aplicabili pe globii oculari · Inelari= torace= se aplică 2 anterior și 2 posterior · Mănușă= electrozi
palmari= concentrează curentul în locul dureros · Cu vacuum=( sau ventuze) se aplică în diagonală; sunt din cauciuc, iar în interior se pune
un burete spongios sau o compresă. Intensitatea curentului crește și scade progresiv prin manevrarea lentă a potenţiometrului. Senzaţia
bolnavului va fi de furnicatură puternică, suportabilă. În cazul electrokineziei, intensitatea curentului va crește până la obţinerea contracţiilor
muscularedorite. Dacă intensitatea suportată este mai mare, se PRELUNGEȘTE durata procedurii. Durata ședinţelor este de 15=20 min la
aplicaţiile cu electrozi placă și 10 minute la aplicaţiile cu electrozi-ventuză. Numărul ședinţelor este variabil, între 8-12 ședinte, în funcţie de
modul cum reacţionează pacientul; de afecţiunea tratată și de rezultatele obţinute. Pot fi tratate cazuri în care să fie suficiente 6-8 ședinţe și
altele la care se ajunge la o serie de 14-16 ședinte, dar se recomandă intercalarea unei pauze de 14 zile. Aplicaţiile se pot face zilnic sau la
2 zile în funcţie de caz și indicaţii. Modalităţi de aplicare a curentului MF 1) NU SE APLICĂ LA CAP 2) Cervical: se 3) Aplicaţii dorsale: a.
cervical mijlociu ( stg – dr ) b. torace inferior ( stg – dr ) 4) Aplicaţii lombare: a. Dorsal b. Sacrat 5) Aplicaţii sacrate: a. Lombar stg – dr b.
Fesier stg dr Poziţia pacientului poate fi decubit dorsal sau decubit ventral ( se așează pe electrozi): Pe MS ( membrul superior ) poziţia
poate fi de decubit · Umăr: · Braţ: · Cot: · Antebraţ: · Pumn: Pe MI ( membrul inferior): · CF(coxofemurale) · Coapsă: · Genunchi: · Gambă:
· Gleznă: Campuri magnetice de joasa frecventa(magnetodiaflux) Campul magnetic de J.F. apare ca urmare a trecerii unui curent de J.F.
printr-o bobina. Intesitatea campului magnetic estedependenta de DENSITATEA liniilor de camp magnetic. Campul magnetic are acelasi
caracteristici(parametrii) fizici ai curentului electric care l-au generat: · Daca curentul este alternativ=>campul magnetic este alternativ ·
Daca curentul este cu impulsuri=>campul magnetic este cu impulsuri Unitatea de masura pentru campul magnetic este T(Tesla),cu notatia
mT(militesla)Gaiuss/1 Gs=0.1mT Campul magnetic trecand printr-un conductor genereaza un CÂMP ELECTRIC. Pamantul este inconjurat
de un CAMP MAGNETIC a carui intensitate medie este de 0.047mT si care scade de la poli spre ecuator. Toate vietuitoarele sunt
acomodate la valoarea acestui camp magnetic. Cel mai important PARAMETRU al CAMPULUI MAGNETIC este INTESITATEA acestuia.
In functie de valorile intesitatii ,campurile magnetice se clasifica inȘ · Campuri magnetice de I(intesitate) mica (sub 10mT) cu efecte
neglijabile asupra organismului. · Campuri magnetice puternice I=10-100mT ce determina modificari celulare. · Campuri magnetice foarte
puternice cu I peste 100mT ce induce modificari ale codului genetic si efecte MUTAGENE. In terapie se utilizeaza CAMPURI MAGNETICE
DE INTESITATE MICA. Aparatul(de productie romaneasca) generator de CAMPURI MAGNETICE DE JOASA FRECVENTA CU
INTESITATE MICA=> MDF(Magnetodiaflux). Mecanismul de actiune al campurilor magnetice: Inca insuficient cunoscute. Se considera ca
actiunea campurilor magnetice se realizeaza prin intermediul substratului PARAMAGNETIC SI DIAMAGNETIC. · Substratul
PARAMAGNETIC: · cu incarcare magnetica · cu rol important in metabolismul energetic celular: · O2,hidrogen atomic,radicalii liberi ·
Substratul DIAMAGNETIC: · majoritatea substantelor organice · ele tind sa se opuna corpului exterior Prin actiunea campurilor magnetice
asupra structurilor biologice se produce: · Modificari energetice la suprafata celulara · Modificarea echilibrului de membrana SZNET-
GIJORGIJ · Activarea schimburilor la nivel membranar · Intesificarea proceselor enzimatice si a metabolismului celular: -datorita cresterii
de O2 in celula - in tesuturile mai slab vascularizate se creeaza coditii favorabile cicatrizarii. S-au demonstrat efecte favorabile ale campului
magnetic asupra artrozelor si a circulatiei periferice. Efectele campului magnetic se manifesta la nivel: · Celular · A sistemului vascular:-
creste intesitatea contractiei -modifica excitabilitatea neuro-musculara · SNV si SNC:-formele continue au efecte:
sedative,simpaticolitice,trofotrope -formele intrerupte au efecte:excitante,cresc tonusul simpaticului,ergotrope In alegerea formei de camp
magnetic este OBLIGATORIE cunoasterea TIPULUI CONSTITUTIONAL SI REACTIVITATII NEURO-VEGETATIVE INDIVIDUALE. De
obicei forma aritmica(intrerupta) are o serie de fenomene neplacute cum ar fi: · Cefaleea · Tulburari de somn · Irascibilitate · Hipotensiune
artostatica · Sensibilitatea crescuta la frig · Anestezii Aceste fenomene apar dupa primele 3-6 sedinte si impun fie: schimbarea formei din
aritmic in ritmic sau chiar intreruperea procedurii. In aplicarea campurilor magnetice se va tine cont de BIORITMUL pacientului. Efectele
campului magnetic de J.F. depind de: 1. Frecventa campului magnetic :1-5Hz->3000(5000)Hz 2. Bioritmul individului 3. Durata de aplicare
a campului magnetic: · Aplicat sub 15 minute NU ARE NICI UN EFECT · In consolidarea fracturilor se practica aplicarea pana la 4 ore.
MAGNETODIAFLUX: ESTE UN APARAT ROMANESC ,generator de campuri magnetice de 3 tipuri distincte si anume: 1. Forma continua
de 50-100-50 Hz 2. Forma intrerupta ritmica: 50Hz-3 sec=>3 sec pauza=>50Hz-3 sec,100Hz(3 sec pauza)+100 Hz. 3. Forma continua
ritmica 50-100-50Hz(6sec 50 Hz-6 sec 100Hz)intercalate cu pauze inegale totul succedandu-se aleator Indicatii: · Sechelele posttraumatice
1. Plagi,contuzii,hematoame musculare 2. Entorse,stari dupa rupturi musculotendionoase 3. Sechele postfracturi membre 4. Consolidarea
fracturilor(S-a dovedit clinic,in urma multor cercetari,actiunea magnetodiafluxului asupra consolidarii fracturilor,crescand cu 18% depunerea
calciului in os si determinand consolidarea fracturilor mai repede decat in mod obisnuit) · Afectiunile neuropsihice 1. nevroze si distonii
neurovegetative. 2. afectiuni organice ale sistemului nervos(sindrom spastic-hemiplegii,Parkinson, paraplegii,sindroame
excitomotoare ;infirmitate motorie) · Afectiuni cardiovasculare 1. bolile vasculare periferice functionale ;sindrom Raynaud, acrocianoza. 2.
bolile vasculare periferice organice : trombangeita obliteranta, ateroscleroza obliteranta si arteriopatia 3. ateroscleroza cerebrala 4.
hipertensiunea arteriala(scade TA) · Afectiunile respiratorii 1. astmul bronsic, 2. bronsita cronica astmatiforma, 3.  traheobronsita spastica,
4. astmul nevrotic · Afectiunile digestive 1. ulcer gastroduodenal, 2. gastrite cronice 3. enterocolopatia cronica nespecifica, 4. sindrom de
colon iritabil, 5. dischinezii biliare · Afectiuni endocrine 1. diabet zaharat in formele insulinoindependente 2. stadiul neurogen al
hipertiroidiei. · Afectiuni ginecologice 1. dismenoreea functionala 2. tulburari menstruale functionale (hipermenoreea, menometroragia
functionala, hipo sau oligomenoreea), 3. metroanexite cronice nespecifice, 4. cervicite cronice nespecifice, 5. tulburarile de menopauza si
perimenopauza. Contraindicatii: · purtatori de pace-maker · bolile de sange(anemii) · stari hemoragice · bolile infectioase,stari febrile ·
tumori maligne · insuficienta hepatica · TBC pulmonara · Epilepsie · Sarcina Electrozii se numesc BOBINE si se impart in: -2 bobine
circulare(una mica aplicata cervical,una mai mare aplicata lombar) -2 bobine paralelipipedice,mai mici localizatoare Au propietatea de a
concentra curentul pe locul dureros Observatii: · Undele magnetice circula ascendent si descendent · Pacientul sta cu mainile langa corp
Curentii de înaltă frecvenţă(generalităţi) 1. Frecventa peste 300KHz(pragul lui Nerst) 2. Produc fenomene importante capacitive: strabat cu
usurinta toate structurile. 3. Produc CALDURA in profunzime 4. La nivelul tesuturilor, produc ionizare electrolitica ,electroforeza,fenomene
de polarizare. 5. Efecte biologice: · Modifica conductibilitatea neuro-musculara(la aplicarea J.F nu aparesenzatia de furnicatura ,contractii
musculare) · Incalzirea tisulara profunda(endotermie): -temperatura tegumentelor ramane normala -temperatura ramane crescuta in
profunzime, 46-72 ore -cel mai mult se incalesc tesuturile dense: oase,muschi. · Tesuturile bogat vascularizate se incalzesc mai putin
datorita sangelui care transporta caldura prin intreg organismul · Asupra SN=>SEDATIE · Asupra aparatului cadrio-vascular: -produce
vasodilatatie si hiperemie activa a tegumentelor -efecte antispastice asupra musculaturii netede a vaselor(efect utilizat in tulburarile
circulatorii functionale angiospastice.) · Intensifica fagocitoza prin activarea circulatiei locale · Intensifica metabolismul local sistimuleaza
procesele enzimatice · Stimuleaza astiogeneza(diapulsul) · Doze mici=anabolizante Ultrasunetul(UUS) Intelegem prin terapie cu
ultrasunet,aplicarea in scop terapeutic a vibratiilor sonore cu o frecventa ce depaseste cu mult pragul de excitabilitate a analizatorului
auditiv. Daca undele(vibratiile) sonore au o frecventa pana la 20.000(20KHz) de vibratii pe secunda,cele terapeutice sunt cuprinse intre
500-800KHz (1 KHz=1000 perioade pe secunda). Propietatile fizice: · Foloseste ca forma de curent cel de inalta frecventa= 800-3000KHz ·
Urechea umana percepe sunete cu o frecventa de 20.000 oscilatii/secunda. · Frecventa >20.000 nu o poate percepe urechea si aceasta se
numeste ultrasunet/infrasunet. · Se propaga sub forma de unde sonore · UUS mai pot fi folosite la ecografii,stomatologie,aparate de
aerosolo cu UUS cu frecventa de 800-1000KHz. · Aparate:-Souostat -Misonic -TUR RS 12 Mecanisme de producere: Producerea de UUS
se face pe cale mecanica,magnetica sau piezo-electrica. · Se realizeaza prin simpla lovire a unei lamele metalice · Propietatea de
modificare a dimensiunilor unor metale prin magnetizare cu ajutorul unui curent alternativ · Propietatea unor cristale de cuart taiate in
anumite sectiuni de a se contracta si dilata daca sunt supuse unor vibratii de potential electric. Prin contractii si dilatatii se produc vibratii.
Exista un cristal de cuart in interiorul capului emitator. Aparatul: 1. Sisteme de alimentare:-retea: priza,stecher,mufa -de la retea vine
curentul alternativ 220V si ajunge in aparat in care exista un generator de curent de inalta frecventa -intre aparat si traductor exista un
cablu de legatura 2. Traductorul: Are forma unui ciocan cu maner. Prezinta un maner izolator din ebonita sau material plastic care
protejeaza operatorul de undele ultrasunete. Persoanele ce executa multe UUS trebuie sa poarte manusi de protectie din bumbac
prevazute cu pori prin care sa patrunda aerul. Prin aer undele nu se propaga. Capul propriu zis are forma de elipsoid cu o sectiune
transversala pe diagonala dinspre pacient. Are diamentrul de 3-10cm. Undele ultrasonore se propaga pe regiunea de tratat sub forma de
fascicul. Tratamentul cu UUS este de profunzime. Se ajunge pana la 6cm->os. Se folosesc intensitati gradate. Pe suprafata traductorului
UUS sunt distribuite inegal: · In centru sunt mai dese · Pe margine sunt mai rare 3. Tabloul de comanda: · Interupator general pronit-oprit. ·
Lampa de semnalizare · Schimbator pentru traducator · Ceas semnalizator · Aparat de masura: Wattmetru Curentul alternativ prin
convertizor se transforma in curent de inalta frecventa. Unitatea de masura a UUS =Watt/cm2 1W/cm2=cantitatea de UUS emisa de
traducator pe suprafata de 1 cm. Wattmetrul este gradat de la 0.5W/cm2=>3W/cm2 · Butoane pentru reglarea voltajului Aplicatii cu voltaj:-
mic=au rol benefic -mare=au rol distructiv( fenomenul de cavitatie) Normal se folosete un voltaj de 0.5-0.6 Aplicarea UUS: 1. Prin cuplaj
direct=actiunea directa asupra tegumentelor 2. Prin cuplaj indirect=la distanta 1. Prin cuplaj direct=se realizeaza pe suprafete
plane,netede,fara leziuni cutanate Tehnica de aplicare: Pe regiunea de tratat se unge cu unguent pentru a asigura aderenta pe segment si
pentru aluneacarea capului emitator. Unguentul impiedica reflectarea undelor ultrasonore sub actiunea luminii. Se trece apoi la manevrarea
traductorului. Poate fi dinamica sau stationara. Manevrarea se face lent cu viteza foarte mica apoi capul emitatorului se tine perpendicular
pe segment si se apasa dar se are grija sa se asigure contactul cu tegumentul. Se evita proeminentele osoase,deoarece aici ce
concentreza sunetul si apar dureri periostale. Unguentul nu trebuie sa fie in strat gros dar nici prea subtire. Daca este prea gros izoleaza
patrunderea undelor.Trebuie sa fie la temperatura camerei. Daca este rece->vasoncostrictie, cald->vasodilatatie. Unguentele sunt
substante medicamentoase antireumatice:diclofenac,piroxicam etc. Sonoforeza=cresterea permeabilitatii membrano-celulare si permite
patrunderea substantelor medicamentoase mai usor in tegument. Preferabil este dupa baie cand porii sunt deschisi. Miscarea traductorului
poate fi: · In linie=de-a lungul fibrei musculare · Circular=in jurul articulatiilor Se pot folosi separat sau combinat. Mai rar se folosesc miscari
spiralate sau sinusoidale. 2. Prin cuplaj indirect=se realizeaza prin intermediul apei(intre capul emitator si tegument exista apa) Tehnica: ·
Se introduce apa in cada(36-37 grade C) · Cada are peretii izolati electric cu dopuri din cauciuc · Pacientul intra in cada iar asistentul va
plimba traducatorul la distanta de 2-3cm de tegument. · Se folosesc manusi de cauciuc->sau se va fixa traductorul pe o tija. UUS in apa se
foloseste pentru suprafete neregulate: · Falange · Metacarpiene · Articulatia cotului · Regiuni cu ulceratii · Procee infectioase(furuncul)
UUS pot fi folosite in camp continuu sau in camp discontinuu(cu impulsuri) Se aplica prin 2 metode: a) Cinetica(dinamica)=plimbarea
capului emitator pe tegument b) Statica(stationara)=se actioneaza la distanta asupra ganglionilor Se recomanda ca apa sa fie statuta ca sa
nu apara bule de aer deoarece acestea impiedica propagarea UUS .Bulele se indeparteaza cu mana sau o paleta. UUS=transmiterea
vibratiilor mecanice pendulare in tegument. Voltajul:-mic=in afectiuni acute ,hipersensibilitate,in scop de refeacere a tesuturilor. -mare=in
afectiuni cronice,flegmoane,in scop distructic,peste 0.8W/cm2 pentru cicatrici cheloide. Efecte fizio-chimice: · Efectul termic(sau caloric)=o
parte din energia ultrasonica se transofrma in tegument in energie calorica. · Efectul mecanic=este reprezentat de vibratia produsa · Efect
de cavitatie= consta in formarea de fisuri,rupturi,goluri de aer=sonoforeza In lichidele in care exista si gaze dizolvate se produce fenomenul
de pseudocavitatie. Ca urmare a actiunii ultrasunetului,lichdeie se vor degazifica. · Efectul de difuziune=consta in cresterea permeabilitatii
membranei · Efecte chimice=procese de oxidare,reducere,dipolarizare Efecte fiziologice: · ANALGEZIC · ANTIINFLAMATOR ·
DECONGESTIV · MIORELAXANT · HIPEREMIANT · REZORBTIV · VASCULOTROFIC Indicatii: · afecţiuni
posttraumatice:fracturi,entorse,luxatii,hematoame,algodistrofii posttraumatice.In cazul fracturilor recente,ultrasunetele accelereaza
consolidarea fracturilor si poate scurta perioada de calusare(formare osoasa) cu 50% · afecţiuni reumatismale cronice cu procese
aderenţiale (fibroze): poliartrita reumatoidă stadiul III – IV, spondilartropatii seronegative stadiul III – IV · reumatism abarticular: miozite,
miogeloze, periartrite, tendinite · reumatism cronic degenerativ:artoze,spondiloze,cu efecte de ameliorare 95%. · cicatrici cheloide, boala
Dupuytren, boala Ledderhose,plagi atone,ulcere trofice · algoneurodistrofia stadiul III in aplicare pe ganglionul stelat · nevralgii şi nevrite in
aplicaţii radiculare sau tronculare · nevralgii si nevrite,sechele nevralgice,distrofie musculara progresiva,sindroame spastice si hipertone de
cauza piramidala si extrapiramidala(scleroza multipla,musc spastica din pareze centrale,hemiplegii spastice,sd Parkinson) · arteriopatii
obliterante,angioneuropatii ,boala Raynaud · fibrozite,dermatomiozite,sclerodermie,,dar cu rezultate inconstante. Contraindicatii: ·
Modificari tegumentare,afectiuni cutanate diverse,tuburari de sensibilitate cutanata · Tulburari de coagulare sanguine,fragilitate capilara ·
Stari generale alterate · Tumorii in stadiile evolutive · Tuberculoza active · Stari febrile de cause necunoscute · Insuficienta cardio-
respiratorie,coronariana · Tromblofebite ,tromboze, varice · Calcificarea progresiva a peretilor arteriali · Copii sub 18 ani, batrani peste 60
ani · Gravide · Osteoporoza acuta · In perioada ciclului menstrual La aplicarea acestei terapii pacientul NU va simti nici o senzatie ci doar o
usoara senzatie de caldura. La terminarea tratamentului se va sterge regiunea tratata cu alcool. Contraindicatii speciale: Este
contraindicate aplicarea ultraunetelor pe zonele corespunzatoare unor organe si tesuturi precum: · Creierul · Maduva spinarii · Ficatul ·
Splina · Uterul gravid · Glandele sexuale · Plamanii · Cordul · Marile vase Nu se vor face aplicatii pe cartilajele de crestere ale oaselor la
copii si adolescent !!! 44