280

Electroterapie Fototera

DOPA odatd apirutd, producerea ei in continuare este acceleratd prin inter-

D
venlia Dopaoxidazei (identicd cu tirozina mamiferelor) aflatd,- ca gi in celelalte
actinice
oxidaze - in celulele Langerhans. Ultravioletele gribesc oxidarea depozitului
de pigmen
pigment, accelereazd actiunea tirozinazei asnpra tirozinei gi activeizd tirozina
mai ra1
inactivi, i mari in melanoblagti; grupele sulfhidril _ SH parlicipd func!ie
la activa cedarea ionilor de cupru ." ,. uo, cupla cu tirozinaza. persisti
Ionii de prin oxidare a grupelor - SH sub influenta RUV, produsi
Este interesant de menlionat cd experienlele in yitro au reprodus fenomenele
cel puli
histochimice studiate in tegumentul omului,
este des
Trebuie relevat faptul cd eficienfa maximd in producerea eritemului qi a
timAni,
pigmentirii este datd de valori diferite de lungime de undd ale RUV; de asemenea
5-6 sd1
gi existen{a unor deosebiri in aparilia gi persistenfa pigmentafiei, in func}ie
de C
lungimea de undd qi de durata expunerilor.
artificiz
In producerea eritemului, cele mai eficace sunt RUV de 385 mp (din undele
din teg
lungi) 9i cele 297 mp (din undele medii), in timp ce in producerea pigmentdrii,
epidem
cele mai eficace sunt undele lungi de 340 mp gi cele ,.rrt. d,e 254
ryt,
in ceea ce privegte pigmentarea, in timp ce benzile'de 254 gi297 mp, o
-.
re.alizeazd numai dupd producerea eritemului, dozele slabe de 340 mp pot
la radia
induce ir
p i gmentarea frrd, ap ar ilia unui eritem inili al,
existd c
cum banda de RUV mai lungi este mai bogatreprezentatd in lumina solard,
(galber
reiese cd pigmentarea solard se poate produce fdr6 eriiem.
R
Schema etapelor chimice ale pigmentirii produse de iradierea cu ultraviolete
(dupd A B. Lerner pi T.B. Fitzpatrick _ 1950, citali de S. Licht) P
printr-c
protect
elimine
P
Oxidare in special cregterl
de RUV de 254 yt gi 297 mp"
mecant
plgmer
Accelereazd in special Accelereazd in special
UY de 254 p 9i 297 mgi arsuil $
UVlungi, cu maximum 395
S
recep!ir
S
de stin
srafilo<
pigmer

cupr u

I E
I
deose
+
ac-belerat lent gi sensr
S
accele reaza gipigm
'ctroterapie Fototerapia 281

,rin inter- Dac[ dorim s[ ne referim la momentul apariliei gi persistenlei pigmentaliei

celelalte actinice, menlionlm cd qi sub acest aspect s-a apreciat cd existd diferenle, gi anume:
zihrlui de pigmentalia produsd de banda de UV lungi apare precoce qi ajunge la maximum
i Iirozina mai rapid (dupi o singurd expunere), iar disparilia ei este destul de variabili in
participd funcfie de dozd gi de reactivitatea individuald, putdnd dispdrea in cdteva ore sau
rozinaza. persistd - cu un grad ugor diminuat de intensitate - timp de peste 1 an. Pigmentalia
UV. produsd de benzile mai scurte (254 sau 297 mp") incepe sI apard dupd o latenld de
romenele cel pulin o zi gi atinge maximum (dupd o singurd expunere) in 3-4 zile,iar disparilia
este destul de rapidd; pigmentalia produsd de 254 mp se menline cel mult 2-3 sitp-
ului gi a tdmAni, in timp ce platoul de duratd al celei produse de 297 mp este mai lung intre
semenea 5-6 sdptdmdni pi 5 luni.
mclie de Oricare ar fi modul pigmentdrii, trebuie si relinem cd iradialia - solar[ sau
artificiald - este un fenomen trecdtor. Dupd un interval de timp, pigmentul dispare
n undele din tegument, in special prin indepdrtarea lui odatd cu descuamarea celulelor
mentdrii, epidermale.
Mai ad[ugdm cinuanlapigmenta]iei melanice diferd dupd sursd: este ardmie
)7mpo laradia\ia solard qi cu tentd mai,,cenuqie" la iradierile din surse artificiale.
rt induce ln afard de pigmentarea obignuit[ sub efectul RUV gi RIR, menliondm cd
existi cazuri exceplionale de persoane sensibile la anumite lumini monocromatice
La solard, (galben sau verde).
Rolul biologic al pigmentului
Pe ldngd pigmentalia melanicd se produce gi o ingroqare a tegumentului iradiat,
printr-o hrpertrofie a stratului cornos de keratind, realizAndu-se o keratozd cu rol
protector fald de supraincdlzirea lesuturilor, al cdrui efect este diminuat, dar nu
eliminat.
Paralel, gi in strAnsd legdturd ctkeratoza, are loc o stimulare, o accentuare a
cregterii pdrului. Numeroase cercetdri gi experimente au demonstrat c[ acesta este
mecanismul natural de proteclie fald de excesul de radiafie gi nu agumularea
pigmentului melanic, cum s-a creztt anterior (una din dovezi - negrii pot suferi
arsuri gi insolajii la expunerile intempestive cu ultraviolete).
S-a mai atribuit pigmentului melanic un rol biologic de termoreglare fald de
receplia cdldurii generate de radialiile vizibile qi infrarogii prir declangarea sudoraliei.
S-a mai suslinut de asemenea c[ pigmentul melanic ar reprezenta un factor
de stimulare a activitdfii pielii, precum gi un rol antiinfeclios (fa!6 de infeclii
srafilococice - furunculozd etc.). Trebuie sd ar[tim insl c[ aceste roluri ale
pigmentului melanic nu sunt perfect cunoscute qi complet demonstrate.

VIII.4.4 2.3. Sensibilitatea cutanati la ultraviolete

Eritemul gi pigmentalia cutanatd sunt reaclii care apar legate gi influenlate
de o serie de factori care le imprimd acestora particularitdli de la individ la individ
gi sensibilit[li rndividuale diferite carevariazd, in funclie de acegti factori.
S-a putut face o constatare statisticd privind raportul dintre aparilia eritemului
gi pigmentaliei. R. Schultzenoteazd sub acliunea radiajiilor solare, 67o/o dinindivizti
 282 Electoterctpie Fototerapir

in circuia
rdcirea pi,
reaclia er
-el
endarteril

f. indivizi la care eritemul 9i pigmentalia apar la doze obignuite;

nervos -
antecedet
2. allii la care se produce eritem puternic la doze mici de RUV, dar fErd
pigrnenta{ie; - trl

3. persoane la care eritemul apare dupd doze forte de RUV, iar pigmentalia -dr
este foarte slabd sau absentd.
V]

in,
existenla
anormale
acegti ind
(eriteme
pelagroic
locale ac
Oc
solard esr
premenstrual, in timpul sarcinii);
I.N
- groslmea stratului comos; sau prin
- starea de umiditate a tegumentului: pielea uscatd este mai rezistentd, in precoce
timp ce pielea umedd este mai sensibild; i

,,precanc
- iradierile repetate (expunerile a-nterioare la iladiere) cresc rezistenla prin II.
obignuin[d;
derma pi
- mediul de viafd gi activitate: cei care trdiesc ai lucreazd in aer iiber sunt mai ADN; all
rezistenti fald de cei ce habite azd.maimult in spafiu, inchis, care sunt mai sensibilil
- sezonul: primivara, indivizii sunt mai sensibili decat toamna, cdnd sensi- ilI.
bilitatea este cea mai redusd: eritemat<
IV.
,,intensif
mentulur
An
- regiunea cutanatd expusd: existd o clasificare topograficd grad,atd,selectiv tismului'
a sensibilitdlii cutanate dupd Keller; un rol de
I spatele, regiunea lombard, pieptul, abdomenul au o sensibilitate de l00o/":
- dermato;
II coatele, bralele fa{a externd - 7 5-50%;
- An
III gAtul, fiuntea, genunchii gi coapsele: 50-25%;
- identific
IV- dosul mAinilor, picioarelor, gambelor: 25_10%; incd nei<
- intervenlia anterioard a unorfactori radiatii Fa
infrarogii, imersiunea in mare, intensificd R duoi generate
expunerea la RUV scade efectul acestora di dnclirea afecliun
:troterapie Fototerapia 283

a\ie frrd in circula{ie a histaminei din tegument, ducdnd la reducerea eritemului actinic;
mentalie rdcireapielii, ionogalvanizdrile cu histamind, acetilcolind, iod, potasiu, intensificd
ctd intre reacfia eritematoasd, pe cAnd ionizdrile cu sulf, calciu, o reduc;
indivizii - existenla unor stdri patologice: hipertensiunea arteriald, boala Basedow,
:ategorii endarterita Buerger, cirozele hepatice, hiperfoliculinemiile, epuizarea sistemului
nervos - cresc sensibilitatea; mixedemul, caqexiile, neoplaziile, tuberculoza in
antecedente, lichenul plan, leziunile de grataj - scad sensibilitatea;
dar ftrd - tipurile de sursd de ultraviolete gi valorile lungimilor de und[ utilizate;
- dozele de RUV aplicate.
nentalia
VIII.4.4.2.4. S ensibilitatea anormall la RUV. F otosensibilitatea.
lividuale Lucitele idiopatice
aparilia
i, lindnd in cadrul reacjiilor cutanate individuale foarte variate trebuie menlionatd
mica de existenla unor sensibilit[li anormale a unor indivizi la acliunea RUV. Aceste reaclii
rceperea anormale prezintd deosebiri cantitative gi calitative fa!6 de eritemul normal. La
acegti indivizi pot sb apard reaclii pruriginoase severe (urticarii solare), fotodermatite
particu- (eriteme cn vezicule), fotodermite cronice (xeroderma pigmentosum, etileme
violete: pelagroide, radiolucite cu aspect de lupus eritematos), actinite severe cu arsuri
locale acute gi fenomene generale toxice.
O clasificare cu caracter mai larg a maladiilor cutanate generate de iradierea
solar6 este prezentat[ de Amblard P. gi colaboratorii:
I. Modific[ri cutanate ale pielii normale provocate de o insolalie prea intensd
sau prin expuneri prea lungi sau repetate; ar fi vorba de o ,,imbdtrAnire" cutanatd
entd, in precoce sau de elastoze solare: sunt considerate ca leziuni preepiteliomatoase -
,,precancere" cutanate.
nla prin
II. Dermatoze legate de o deficienld a fotoprotecfiei cutanate naturale (xero-
derma pigmentosumlegatd de un deficit al enzimei reparatoare al modificdrilor de
untmai
ADN; albinismul determinat de absenla sintezei de pigment melanic).
:nsibili;
III. Dermatoze agravate sau relevate de soare: herpes, acnee, cloasmd, lupus
C sensi-
eritematos, dermatomio zitd q.a.
gnuinla
IV. Dermatozele determinate de prezenla in piele a moleculelor capabile sd
naritim, ,,intensifice" efectele soarelui gi sd provoace reac{ia sisternului imunitar al tegu-
ectarea
mentului dupd activarea sa,
Anomaliile din primele doud grupe ar reprezenla o exagerare a ,,fototrauma-
relectiv tismului" cutanat fiziologic; in cazurile celei de a treia gruPe, iradialia solard are
un rol de ,,iritant primar". Numai afect[rile din a patra grupd ar constitui veritabile
>100%o; dermatoze - ca:uzate in primul r0nd de spectrul razelor ultraviolete.
Acele ,,molecule" responsabile de inducerea efectelor patologice pot fi
identificabile - este vorba in aceastd situalie de domeniui fotosensibilizdrii - sau
incd neidentificat, acestea fiind denumite ,,lucite idiopatice".
radia!ii Fotosensibilitatea. Unele persoane sunt fotosensibile prin cauze endogene,
R dup[ generate de existenla unor maladii, precum pelagra, hematoporfirinemia djn unele
indirea afecliuni hepatice, hematologice sau stdri febrile.
284 Eleclroterapie Fololerapia

in bolile hepatice ar interveni deficitul capacitdlii antitoxice a ficatului, care

S-a cdu
nu mai poate neutraliza substanlele strdine care, depozitate in tegument, devin
sensibilitate r
foto s ensibil izatoar e.
tai) hipersensr
Multe alte persoane sunt sensibllizate de o varietate de substanle chimice gi
cu hipersensi
elemente biochimice (fotosensibilitate exogend), care ar juca un rol de substanle
fotocatalizatoare in reacliile fotochimice din tegument (sub acliunea contactului
o substantd r
cutanat sau dupd administrarea oral[ sau parenterald a acestora) gi care provoacd histarninicd a
fotodermatozele. vioietc.
in acest mecanism complex trebuie sd participe in mod obligatoriu unul dm S-a incc
cei doi factori: fotosensibiliz
mcnt, capabil
- lumina, care poate deveni ea insdgi nocivd in prezenta substantelor sensibi-
lizatoare sau modul de intr
- substantele fluorescente care devin nocrve in prezenta luminii. subcutanate a
Fotosensibilizarea exogend este cea mai frecventd. Substanfele fotoactive sensibilizare
pot determina reacliile patologice cutanate prin doui mecanisme: preiungitd.
a) avdnd un rol mai simplu, de substan{e ,,cr{lmofore", cu )aptare gi restitutie Lucilelt
locali de energie fotonicd, in care reacliile fotochirnice sunt apreciate ca un cutanate patol
,,fenomen de fototoxicitate"; (Amblard 9i c

b) substanla fotoactivd este activatd gi modificatd Jr: absorbjia fotonrcd, a) Lucit

combinAndu-se cu proteinele tisulare, formAnd astfel un antigen capabil si deter- cu manifestar
mine reaclii celulare imuno-competente aie individului; acestea sunt apeciate ca b) Luci
,,fer'omene de fotoalergie". un timp de lat
Reac{ia fototoxicd apare la orice inclivid in condiliile in care substan{a agravare cu f
fotosensibilizantd gi iradierea sunt in concentratie gi, respecti.r, dozd suficientd. c) Pseur
Apare la prima expunere pe zona iradiatd gi pe regiunile pe care a fost aplicatd lucitei polirnr
subslcanla fotosensibilizatoare. Poate avea manifestdri de diferrte intensitdti gi forme:
placarde infi)
eritem solar rogu-violaceu sau rogu-caffniu, cu sau fdrd edem gi flictene, dermitd este extrem d
ptgmentard cu hrperprgmentalie tardrvd (la nivelul fe1ei, gdtului gi axilelor), dermitd
d) Urtic
cu eruptie errtemato-veziculoasi apdrutd, dupd o baie in apd de rAu gi intindere pe
papulo-edem
iarbd (,,dermitd de pajigte").
prirnele minu
Reaclia fotoalergicd apare - independent de cantitatea de substanld foto-
juvenild de pr
sensibilizantd sau de radialii solare - la 48 de ore dupi aceasta, pe pd4ile descoperite
qi poate apdrea la fiecare utilizare a substanlei incriminate, cu aspect de eczemd micropapuloz
acutd. In unele caztri, fotosensibilizarea poate persista mai mulli ani dupd
indepdrtarea substanfei cauzale. Aceste reaclii sunt denumrte,,lucide remanente". \
Riscul lor evolutiv este reprezentat de pseudolimfomul actinic. Aceste manifestiri
Caoma
au fost descrise in special la fenotiazine locale gi deodorante.
prin expuneri
S-au propus clasificdri ale variatelor substanle care predispun gi favorizeazd
sezonului de
fotosensibilitatea solard la RUV cum este urmdtoarea:
asupra sensib
I - substante fluorescente-fotosensibilizatoarc: gudron, eozind,, albastru de
Protec!r
metilen, chinina, acridina, gonacrina, fluoresceina, pirolina, tripto-
doud cdi:
flavina, porfirinele, barbrturicele, unele hidrocarburi etc.;
cu unl
il- hormonale: insulina, titozina, adrenalina, hormonul pituitar; -
III- metale grele: aur, argint, mercur, fier, bismut, calciu. substante carr
Sensibilitatea produsd de aceste substanle variazd,foarte mult de la o persoand bazd de nafta
la alta. - medic
cutanat ale U
Eleclroterapie
Fototerapia

latului, care
S-a cdutat sd se deceleze diferitele condilii care produc Ai intrelin reacfiile de
ment, devin
sensibilitate anormald la ultraviolete. A fost posibil s[ fie transmisd (experimen-
tai) hipersensibilitatea la persoane normale prin transfuzii sanguine de la doi pacienli
e chimice gi
cu hipersensibilitate la RUV de297-334 mp lungime de undd. A fost incriminatd
le substanle 'o substanld nedializabil[ qi termolabild.
contactului La acegti doi pacienli, medica{ia anti-
re provoaci histaminicI a fost eficientd in reducerea considerabild a hipersensibilitdtii la ultra-
violete.
riu unul dm S-a incercat explicarea fotosensibilizdrii prin urmdtorul mecanism: substanla
fotosensibilizatoare ar fi agentul care asigurd absorblia completd a RUV in tegu-
rlor sensibi- mcnt, capabil sd declangeze reaclia anormald. Mecanismul variazd in func{ie de
modul de introducere a agentului fotosensibilizator in organism: ingestia, injecliile
subcutanate ar provoca sensibilizarea in stratul rnucos; contactul percutan ar provoca
r fotoactive sensibilizarea prin impregnarea stratului cornos, dar numai dupd o acliune
nrelr rn oifi
gi restitulie Lucitele idiopatice. S-a propus o clarificare a acestei categorii de reaclii
:iate ca un cutanate patologice la RUV in care elementele cauzatoare nu au fost incd identificate
(Amblard gi colab.):
a fotonicd, a) Lucite estivale benigne. Apar la femei tinere, la prima expunere la soare,
ril si deter- cu manifestare de pruligo, respectd fala.
lpeciate ca b) Lucite polimorfe. Au o incidenld mai rard, ating ambele sexe, apar dupi
un timp de latenJd (ore, zile), pe toate zonele expuse, cu posrbilitate de extindere gi
, substanta agravare cu fiecare expunere.
suficientd, c) Pseudolimfomul actinic. Este o formi evoluatd, evolutivd sau remanentd a
rst aplicatd Iucitei polimorfe, provocatd de simple expuneri la lumina zilei, manifestatd prin
.ji gi forme: placarde infiltrate. Tirnpul (perioada de timp) minim de expunere la radialia solard
re, dermitd este extrem de redus.
rr), dermitd
d) Urticaria solard. Este exceptionald ca frecvenfd. Se manifestd ca o erupfie
ttindere pe
papulo-edematoasd pmriginoasd limitatd strict la pdrlile descoperite, apdrAnd in
prirnele minute de expunere gi dispdr6nd la umbrd. Aici men{iondm fotodermatoza
lanld foto- jrrvenil[ de primivari, apdrutd la biiefii in varsti de 5-72 ani sub formd de erup{ii
lescoperite
micropapuloase gi veziculare, pruriginoase, pe helixul urechii.
Ce eczemd
ani dupd
manentg",
VIII.4.4.2, 5. Pro tec{ia impotriva radiatiei ultraviolete
ranifestdri Ca o mdsurd de proteclie naturald, la unele cazuri se pot incerca desensibiliziri
prin expuneri preventtve gi progresive la surse artificiale de ultraviolete in timpul
worizeazd
sezonului de primdvard, dar in alte cazuri, aceastd tentativ[ rdmAne fErd rezultat
asupra sensibilitdlii individuale gi particulare.
rlbastru de
Protecfia artificiald impotriva acfiunii nocive a RUV se poate obline pe
ra, tripto-
doud cdi:
- cu unguente topice de protecfie aplicate in strat suficient de gros, confinAnd
substante care si absoarbd UV ce produc eritem sau pigmentare, de genul celor pe
bazd de naftalat;
r persoand
- medicamente care interfereazd mecanismele biochimice imnlicate in efectul
cutanat ale UV cum ar fl injec{iilc intravenoase cu pirocatehind.
286 Eleclroterapie Fototerapia

Provitar
scad t in cantitatea c
putea fluxul sangui
transforn[ cu
reduce intr-o oarecare mdsurd eritemul 9i pigmentalia actinicd. Vitamin
efect antirahil
substanld bio
Vil.5. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE LUMINII biochimice ir
stratul cornos
VI[.5.1 . BFECTELE ASUPRA PROCESELOR stratul comos
DE METABOLISM Dupd it
fosforului) ali
Metabolismul general al organismului este influenlat direct de regimul de in lesuturi. N
iradiaJii luminoase. calciu in epif
itazele vizibile 9i RUV m[resc procesele de oxidare din organism. S-a In cons
constatat cd metabolismul bazal creqte in perioada iniliald dupd iradiere 9i apoi dar gi al tetan
scade, ajungAndu-se la un echilibru metabolic. La doze moderate, metabolismul . Mai est
scade la simpaticotonici gi cregte la vagotonici. Asocierea RIR cu RUV duce la o alimente (un1
accentuare a varialiilor metabolismului. cuar!).
in ceea ce privegte echilibrul acidobazic dupl iradierea cu UV, se observ[
imediat o acidozd, urmat[ de o fazdprelungiti de alcalozd' VIII 5.2
Asupra metabolismului glucidrc. S-a constatat cd sub acliunea luminii'
glicemia igi glicozuria) scade proporlional cu intensitatea iradierii, la indivizii Numer
ianatogi 9i'la diabetici (la care scad qi corpii cetonici) in timpul eritemului actinic efecte ale irar
fdrd sd ajungd la valoarea iniliald. in care hemt
si ' incresc,
' apoi acelagi timp, ireqie depunerea de glicogen in ficat qi in lesut muscular. Se tinere in sAn
pare c6 este vorba d" r,r *""unism reflex (E. Marlini, E. Roncallo, G. Viale). sunt normal
Numeroase cercetdri au demonstrat in mod repetat imbundtdlirea perfor- topnietici e

marrtelor atlelilor gi sportivilor de performanld, prin activizurea metabolismului organismul <

muscular, generatd deiregterea glicogenului muscular (R.A. Allen, T.K. Cureton, valoarea glt
Z.D. Gorkin, M.D. Gorkin, N.E. Teslenko, T. Hettinger, E. Seidl, G' Lehm4nn, hemolizei) s
E.A. Muller, A. Szakall). (prin oyidart
Asuora metabolismului proteic. La iradierile moderate s-a constatat o Radial
stimulare a'catabolismului protiic, unnatd de o cregtere a elimindrilor urinare de methemoglo
azor, fosfor qi sulf cu ,rrmai" a degrad[rii (desfacerii biochimice) aminoacizilor. Numdt
La iradieri intensive, dimpotrivd, scade eliminarea urinar[ de azot total cuUV, ating
Asupra metabolismului mineral. Formarea vitaminei D. Cel mai insemnat Formula leu
efect il uu RUv asupra calcemiei gi fosforemiei care cresc mai ales in stirile de Num6ru1 trc
hipocalcemie si calcemie normald. Astfel, in rahitism, unde calcemia 9i fosforemia hemoraqie.
sunt scizute, iradierile cu UV fac ca valorile calciului qr fosforului si revind la Exper
normal. in timpul iradierii cu UV se observi o sc[dere a eliminirii calciului qi o Germ.ania p
absorblie mai lntensd a sa de cdtre Jesuturi. Aceste efecte sunt determinate de propriu extl
producerea vitaminei D in epiderm sub acliunea RUV cu lungimile de undd de )/aloare ma)
).SO-:OO mp" (raze Dorno), [ama cea mai eficace in ceea ce privegte acest efect, acegti autor
cum suslinea Bachem in 1956. observaliile
Existd mai multe provitamme D (i;ractive), transformate in vitamine D active
fibrinohzei
influen{a RUV. navilor cart
sub
ilectroterapie Fototerapia

n cisteina), Provitamina D, (tahisterol) provine din 7-dehidrocolesterol gi ea se formeazd

(degi ne-am in cantitatea cea mai mare. Provitamina D, depozitatd in tegument este adusd prin
tarea). fluxul sanguin de la nivelul intestinului subfire, unde colesterolul ingerat se
yitamind C transfornd cu mare eficienld in 7-dehidrocolesterol.
' Vitamina Do provine din 22-dehidrocolesterol. Dar, singura - se pare - cu
efect antirahitic este vitamina D, (calciferol). Ea provine din ergosterolul iradiat,
{II substanld biologic inactivd, lipidic[, neazolatd, trecAnd printr-o serie de etape
biochimice intermediare. Sediul de formare al vitaminei D se presupune cd este
stratul cornos, de cAnd s-au descoperit cantiteti considerabile de vitamin[ D in
stratul cornos descuamat.
Dupd iradierea cu ultraviolete, cregte absorblia intestinald a calciului (gi
fosforului) alimentar. Vitamina D determind cregterea absorbliei de calciu gi fosfor
regimul de
in fesuturi. Nivelul sanguin crescut de fosfali favorizeazd, depunerea sdrurilor de
calciu in eoifizele oaselor lunsi.
anism. S-a
in consecinld, vitamina b joacd un rol important in tratamentul rahitismului,
iere gi apoi
dar gi al tetaniei, dezvoltdrii gi schimbdrii dentifiei gi in perioada inilie,rii lactaliei.
:tabolismul
V duce la o
' Mai este important de semnalat cregterea propriet[lilor antirahitice ale unor
alimente (unt, lapte de vacd) iradiate cu ultraviolete artificiale (emise de ldmpi cu
cuar!),
se observl

oa luminii, VIII. 5.2. ACTIUNEA ASUPRA ELEMENTELOR SANGTJINE

la indivizii . Numeroase experien\e in vitro gi in vivo au cercetat gi constatat o serre de
ului actinic efecte ale iradierilor cu ultraviolete asupra unor componente sanguine. in condiliile
in care hematiile sunt scdzute, dup[ iradierea cu UV acestea cresc (apar forme
Luscular. Se tinere in sdnge). Globulele roqii 9i valoarea globulard nu suferi modificiri cdnd
Viale). sunt normale. Acest efect este pus pe seama unor substanle cu acliune hema-
rea perfor- topoieticd eliberate din tegumentul iradiat gi intrate in fluxul sanguin. Dacd
rbolismului organismul este supus la iradieri zilnice gi intense cu UV, numdrul eritrocitelor gi
( Cureton, valoarea globulard scad. Rezistenla globulard scade in vitro (prin cregterea
Lehmann, hemolizei) sub acliunea RUV de 310 mp. Ea ar scddea qi in vivo dupi unii autori
(prin oyidare), dupd allii insd ar cregte.
:onstatat o Radialiile cu lungime de undd de 250-300 mp reduc hemoglobina in
'urinare de methemoglobind, accelerdnd disocierea carboxihemoglobinei.
inoacizilor. Numdrul leucocitelor creqte in s6ngele venos gi capilar sub acliunea iradierilor
I cu UV; atingdnd nivelul maxim la 30 de minute gi revenind la normal dup[ 5-6 ore.
ti insemnat Formula leucocitari prezintd o cregtere a neutrofilelor, monocitelor gi eozinofilelor.
n st[rile de Numdrul trombocitelor creqte gi scade timpul de coagulare la cei cu tendin{6 la
fosforemia hemoragie.
rd revind la Experimente clinice recente efectuate de G. 9i U. Frick gi J. Wiedenhrjft in
rlciului gi o Gerrnania pe un numdr de peste 500 de pacienfi prin metoda reinjectirii sdngelui
rminate de propriu extlas gi iradiat cu UV au ardtat o creqtere constantd a leucocitelor cu
de undd de ,\raloare maximi la 14 sdptdmAni, abazoflelor gi a limfrcitelor; de asemenea,
acest efect, aceqti autori au observat o activare a fagocitozei, confirm6nd in acest sens
observaliile lui Knott din 1948 gi Wennig (1956). Tot ei constati o cregtere a
ne D active fibriri.ohzei gi o diminuare a hiperagregabilit[1ii trombocitelor la majoritatea bol-
navilor care prezentau aceasti stare ptachetard. Un al treilea efect semnificativ
 Eleclroterapie Fototerapia
288

parathotmor
constatat pe lAngi cele imunologice 9i de influenfare a coagulabilitdlii sanguine,
(ar interveni
a fost cel de sctdere a colesterolului sanguin, confirmand comunicirile lui R. prin acelagr
Altschul - 1935, R. Krainik- 1955, Wennig $i steinhart- 1956 9i 1960. Autorii glicoroglatc
gennani sus-menfionali au gdsit scdderi ale valorilor colesterolului cu medii de
activitatea s
itX Oupa 6 sdptdmini, l5oh dupd 6luni qi 22% dupd un an de la injectarea suprarenale
egantioanelor de sdnge iradiate cu UV (1 ml sAnge pe kilocorp extras' iradiat 9i
reinjectat). Mecanismul incriminat ar fi diminuarea nivelului sanguin al glutationului
total gi redus gi cregterea activitdlii glicerofosforazei sanguine dupd acliunea VII
ultravioletelor (I.G. Lyachoretski). Lumi;
fapt a fost
VIII.5.3. ACTIUNEA ASUPRA CIRCULATIEI
<

general sz -
Razele ultraviolete delermini modificdri ale circulaliei superficiale din tegu- Radia
ment, precum gi modificdri ale circulaliei profunde, insolite de hipotensiune. asup'a siste
Circulalia tegumentard gi profundd (din musculafura scheletici subiacentl) pAnd la sor
sunt activate; fluxul sanguin superficial creqte sub acliunea directd a cdldurii musculard r
(produsd de radialiile infraroqii sau de eritemul actinic), circulalia profundd creqte Pe de
pri.rtt-o serie de reflexe neurovegetative la distanld, pe care le produce cdldura Lumina infl
prin
^ exercitarea zonelor simpatice profunde. prin interm
in perioada apariliei eritemului, pulsul se accelereazd gi debitul cardiac in utilizald la
inima drJapti cregte cu l0%; ulterior, acestea au tendinla de scidere, iar tensiunea sedativ, mo
arterial6 siade; mecanismele au fost explicate fie prin scdderea cantitefii de de hiperexr
adrenalind gi diminuarea tcnusului simpatic, fie prin acfiunea substanlelor de tip Radir
histaminic formate in tegument sub acliunea RUV scdderea re
excitare a r
VIII. 5.4. ACTIUNEA ASUPRA RESPIRATIEI
determinAr
Sub influenf a RUV cu lungimea de undl mica (sub 3 20-3 I 0 mp) se modific[ Modificare
schimburile gazoase prin mdrirea cantitdlilor de oxigen absorbit, care sunt 9i mai reflexului <

importante dici ultravioletele sunt insolite gi de infrarogii (de fapt nu este singurul r laSpunsulu
domeniu care demons treazdsinergismul fiziologic al RU v- gi RIR cdnd sunt aplicate Asup
colcornitent). Migcdrile respiratotii devin mai rare gi mai ample. Aceste modificdri a excitabili
au loc pe cale reflexd prin excitarea centrului respirator, avAnd ca punct de plecare prin acliur:
reacliile de la nivelul tegumentului. vaselor su1
de plecare
Vil.5.5. ACTIUNEA ASUPRA APARATULUI DIGESTW De al
de Lrltravic
Secrelia gastricd acid{ cregte sub influenfa radia}iilor ultraviolete la persoanele
cu hiposecrefie, sub acliunea histaminei crescute in tegument (9i in vasele san-
guine gastrice) sau/gi prin mecanism reflex. S-a mai demonstrat de asemenea o
-regteri
\ III.6.
a rnotilitdlii g^itrice gi intestinale, precum gi o stimulare a secreliei salivare
gi pancreatice.
Ose
VIII.5.6. ACTITINEA ASUPRA GLANDELOR ENDOCRINE
determinis
Lumina radialiile ultraviolete ar acliona asupra glandelor cu secre{ie intem[
gi a)s
prin intermediul substanlelor chimice produse in tegument in urma iradierii. Se apar in su1
p.errpune cd are loc o stimulare a glandelor paratiroide cu hipersecrefie de
l9 Electto
oterapie Fototerapia 289

Lguine, parathormon care normalizeazd,metabolismul calcic cu efecte favorabile in rahitism

lui R, (ar interveni substanlele de tip histaminic care iau nagtere in epiderm). De asemenea,
\utorii prin acelagi mecanism, pancreasul endocrin ar prezenta o accentuare a funcliei
:dii de glicoroglatoare, cu hipoglicemie consecutivd, in timp ce tiroida gi-ar diminua
rctarca activitatea secretorie. Se mai menjioneazd modific[ri in funclia glandelor medulo-
rdiat gi supralenale, a hipofizei, gonadelor gi timusului,
ionului
r{iunea vllr.s.7. ACTTUNEA ASUPRA STSTEMULUT NERVOS
Lumina influenleazd intr-o mdsurd marcatd sistemul neurovegetativ. Acest
fapt a fost dovedit de o serie de probe care se modificd sub acliunea luminii - in
general - sau a radialiilor ultraviolete - in special,
n tegu- Radialiile infrarogii aplicate in doze moderate au o acliune la inceput excitantd
BSupra sistemului nervos, urmatd de o fazd de sedare prelungitd care poate ajunge
rcentd) pdni la somn. Sub acliunea RIR scade cronaxia nervilor, iar contractilitatea
lldurii musculard cregte la temperaturi normale gi scade la temperaturi ridicate peste 44oC.
cre$te Pe de altd parle, se cunoagte c[ radialiile vizibile influenleazi sistemul nervos.
,dldura
Lumina influenleazd centrii vegetativi subcorticali din hipotaiamus gi neurohipofizd
prin intermediul ochiului. Culoarea rogie are o influenjd net stimulantd, putdnd fi
liac in
utilizatd la bolnavii deprimali, culoarea albastrd are in schimb un evident efect
siunea
sedativ, motiv pentru care poate fi folositd in crearea ambianlei la bolnavii cu st[ri
ilii de de hiperexcitabilitate.
de tip
Radialiile ultraviolete actioneaz/a asupra sistemului nervos vegetativ prin
scdderea reflexd a tonusului simpatic; alli autori atribuie ultravioletelor un efect de
excitare a ccmponentei parasimpatice prin mediatorii de tip histaminic eliberali,
determin0nd vasodilatalie, hipotensiune arteriald, toleranld crescutd la glucozd.
rdificl Modificarea unor probe neurovegetative la iradierea cu RUV, cum ar fi inversarea
gi mai reflexului oculo-cardiac (accelerarea pulsului in loc de bradicardizare), inversarea
ngurul ,:dspunsului la proba cu atropin[ (cu tahicardie) etc. pledeazdpentru aceste efecte.
plicate Asupra sistemului nervos periferic, razele ultraviolete au un efect de scddere
Lificiri a excitabilitdlii 9i sensibilitdlii dureroase cu analgezie mai acbentuatd la doze mari,
rlecare
prin acjiune asupra filetelor simpatice vasomotoare din derm gi a capilarelor gi
vaselor superficiale (pe cdi umorale), precum gi printr-o serie de reflexe cu punct
de plecare tegumentar.
T
De altfel, acest efect este demonstrat de rezultatele aplicaliilor cu doze eritem
oanele de rrltraviolete intr-o serie intreagl de nevralgii (sciatice, intercostale etc.).
e san-
)nea o \III.6. RE,LATIA DINTRE RADIATIA ULTRAVIOLETA
rlivare
$I CANCERUL CUTANAT

IE O serie de observalii fdcute de-a lungul timpului au dus la suspectarea acestui

determinism etiolo gic :
ntemd a) S-a estimat cd circa 90o/o din cancerele cutanate semnalate la rasa albd
rii, Se apar in suprafelele tegumentare expuse la lumina solar6.
fie de
I9 - Electroterapie
 Electroterapie Fotolerapia
290

b) Incidenla cancerului cutanat este mai mare in regiunile globului pdmdntesc

2.P
3. E.
unde iradierea solard este mai mare.
c) in S.U.A. s-a constatat cd mortalitatea prin cancer cutanat este mai mare in
psoriazis q

rAndul personalului forlelor arrnate - mai expus la soare decAt la grupele de vArsti restrAnse)
echivalente din populalia civild. Este
d) S-a afiimit cd neoplasmul cutanat este mai pulin rdspAndit in rAndul biodozimr
brunelilor decAt la blonzi: acest fapt de observalie nu a putut fi acceptat ca afgu- gedinle sd
ment deoarece, pe de o parte, deosebirile de pigmentalie cutanatd sunt dificil de o dozi ma
mdsurat gi pe de alt[ parte, corelalia semnalati se poate datora in egali mdsurd 9i devine mz
altor faciori, precum grosimile diferite ale tegumentului qi intervenlia diferitelor iradiem si
determinisme genetice. invecinat<
Au fost efectuate numeroase experimente pe animale in aceastd direclie: intr- 4.I
o primd etapd s-a constatat cd la goareci se dezvoltd numai sarcom cutanat, iar la calciferoh
qobolani poite apirea gi sarcom gi carcinom dupd iradierea cu raze ultraviolete,
capitolul l
dar intr-oproporlie mai redus[ ca la om, la care ar putea apdtea carcinom. gi reglarei
Experimental, s-a afirmat cd cele mai active carcinogenetice sunt RUV cu
5.E
lungimea de undd sub 320 mp (pAnd la 230 mp).
Sec
Mai recent, s-a demonstrat c6 dupd expuneri repetate la RUV de 254 mtrt",
qoarecii fac mai des carcinom qi ci la 280-310 mp se produc mai rnulte sarcoame ciltanate (

decAt carcinoame la aceastd specie. Rea

Modul de producere a cancerului cutanat de cdtre radralia ultravioletd locald irr
reprezintd incd un domeniu de speculafii, necunoscAndu-se exact mecanismele res- structuril,
peitive. Se gtie doar (experimental) cd este afectat ADN din cromozorni qi ARN clarificat.
bin incluziunile citoplasmatice. Totugi, observaliile statistice atrag atenlia asupra (,,compet
riscului potenlial cancerigen pe care il reprezinti expunerile intempestive 9i con- ac{iune la
traindicite la',,bronzarea" solard, semnal de alarmd tras de societatea americand ameliorea
impotriva cancerului in iulie 1985, cAnd aritta cd expunerea necontrolatd la soare a reumattc(
dublat in zece ant (I97 5-1985) numdrul cazurilor de melanom malign provocat in S-ar
acest mod. ticrrlere r
in orice caz, canceful cutanat uman nu poate fi provocat de aplicaliile
duleroase
terapeutice cu ultraviolete in limitele standardelor stabilite pentru tratament 9i cu
Se
abordarea precauliilor corespunzitoare.
tegllment
utllizeazi
VIII.7. EFECTE CLINICE, PROPRIETATI TERAPEUTICE provocAn
acoperd c
VIIL7. 1. RADIATIA ULTRAVIOLETA produse).
o./
Principalele efecte clinice se desprind din efectele biologice qi fiziologice rirnentale
descrise *ui srt in detaliu. in general, sunt menlionate utmdtoarele efecte: hematopr
1. Stimularea tegumentului sunt de ar
Este un rezultat al efectelor biofiziologice locale asupra tegumentului. Este actlnoteri
cu atAt mai puternic, cu cAt cantitatea de RUV absorbitd este mai mare (in funciie 1.1
de unghiul de incidenl[ al razeTor gi de lungimea lor de undi). Intensitatea este
de undd
rnaximd la inciden{a perpendiculard gi la lungimea de undd de 250 mp, deci la
<

superhcie
ultravioletele cele mai scurte (M. Lukiesch - 1946),la care se reflect[ ntmai 4o/o
rnaxllTte.
din iradiafie.
ectroterapie

lSmdntesc 2. Pigmentalia cutanatd a fost descrisd pe larg in capitolul precedent.

3. Exfolierea cutanatd. Pentru a se obline efectul urmdrit (indicat mai ales
in
ai mare in psoriazis gi acnee), se recomanddasercalizaeritemul de gr. II (in aplicafii pe zone
: de vdrstd restrdnse) sau de gr. I (pe zone extinse).
Este necesard o testare iniliald atentdqi corectd a sensibilitdlii cutanate prin
in r6ndul biodozimetrie; pentru a se obline o exfoliere optimd este necesar ca dozareaprimei
t ca argu- gedinle si fie foarte corectd, sd nu fie subdozatd, ci mai degrabd este recomandabild
dificil de o dozd mai puternicd - decAt gedinle repetate ct doze slabe deoarece tegumentul
mdsurd qi -
devine mai rezistent qi nu mai exfoliazl eficient. Din motive estetice este bine sd
liferitelor
iradiem simetric ai frr[ linii de demarcalie neti intre zonele expuse (tratate) gi cele
,clie: intr- invecinate.
nat, iar la 4. Producerea vitaminei D. Efectul razelor ultraviolete asupra producerii
,raviolete, calciferolului (vitamina Dr) a fost bine demonstrat gi, de asemenea, detaliat in
m. capitolul precedent, din care reiese rolul important al acestei vitamine in controlul
iRUV cu gi reglarea metabolismului fosfocalcic gi implicit in prevenirea rahitismului.
5. Efectul des ens ibilizant- antialgic
254 my4 Se obline prin aplicarea ultravioletelor pe zone circumscrise, pe suprafelele
sarcoame ciltanate corespunzdtoare regiunilor dureroase.
Reaclia eritematoasd (produsi pe ,,cdmpuri" de eritem) provoacd o iritalie
,ravioletd locald importantd care diminud indubitabil durerea resimlitd de pacienli din
;mele res- structurile tisulare mai profunde. Mecanismul acestui efect nu este incd bine
Li 9i ARN clarificat. Poate fi vorba de o ,,mascare" a durerii, poate fi vorba de o interferare
:ia asupra
(,,competitivd") a transmiterii durerii de cdile nelvoase ascendente sau chiar de
/e $l con- o
acliune la nivel central. Important este faptul cd aceast[ metodd simpld gi rapidi
mericanl
amelioreazd durerile articulare sau periafiiculare in artrozegi alte suferinte articulare
la soare a
reumatice.
ovocat in
S-au notat cele mai bune efecte in gonartroze, dar gi in manifestdrile abar-
plica!iile ticulare, precum epicondilite, tendinite, miogeloze (sindromul miofascial, fibrozite
rent gi cu dureroase sau Trigger-p oint).
Se recomand[ ca inainte de iradierea locald (in campuri) sd se degreseze
tegumentul cu alcool sau eter. in unele servicii gi seclii clinice de specialitate se
utilizeazdmetoda aplicdrii directe, cu presiune pe tegument ir ldmpii tip Kromayer,
]TICE provocandu-se un eritem putemic, cu maximum de biodoze eritem (dupd care
se
acoperd cu bandaj compresiv p entru 6J zile, pentru prevenirea spargerii flictenelor
produse).
6. Efectul asupra hematopoiezei. cu toate cd numeroase cercetrri exne-
ziologice
rimentale qi clinice au relevat un efect favorabil al radialiei ultraviolete urrpru
hematopoiezei (incepand cu A.P. Barrer gi w.M. Fowler in 1945), nu to{i autorii
sunt de acord cu acest efect (J.L. Da Silva, M.w. parlington), astfel cd, deocamdatd,
rlui. Este
n funcJie actinoterapia rdmAne ca o metodi adjuvant[ gi nu patenti, in tratamentul anemiilor.
atea este 7. Efectul dezinfectant Derivd din acfiunea bactericidd a RUV cu lungimea
t, deci la de undd de 250170 mp, al c[ror efect este urmirit in aplicarea asupra unoipldgi
tmai 4%o superficiale, infeclii cutanate, ulcere atone, la ultimele utilizdndu-se cel pulin 2 biodoie
maxime, observandu-se debutul vindecdrii ra 5-7 zile de la iradiere.
 Electroterapie Fototerol

8. Efectele psihologice. Aparent minore, aceste efecte nu sunt de neglijat, (gudron

fiind consecinla fireascd a unor efecte vizibile sau resimlite, nu in primul rdnd cutanatz
estetice, cAt mai ales ad sanationem - prin ac{iunile indubitabile biofiziologice
mrnute
fondate pe stimulare neuro-endocrino-metabolicd generald gi chiar antialgice - mentlon
dupd cum s-a ardtat mai sus. in acelaqi context se recomandi imbinarea cu terapie 30% du
activd, cu exercilii frzice, in scopuri curativo-profilactice.
preferin
YIII.7.2, EFECTELE CLINICE ALE RAZELOR INFRARO$II asemen(
cu 30 sa
Derivd din consecinlele efectului caloric al acestora asupra organismului: Cu aces
activare a circulatiei cu inc[lzire tisulard gi resorb]ia edemelor superficiale,
-l
miorelaxant gi antialgic, stimularea catabolismului gi sudalie, in funclie de
rnodalitatea gi tehnica de aplicare.
-l
de2 3
suberite
VIII.8. INDICATIILE TRATAMENTULUI
,,scttttd"
CU RAZE ULTRAVIOLETE iradiere

Din multiplele gi diferitele acliuni gi efecte clinice gi fiziologice ale RUV -I

dacd est
derivd evident gi multiple indicalii terapeutice ale acestora, in domenii diverse de
I in gedir
patologie.
cutanat
vindecar
VIII. 8. 1. DERMATOLOGIE
aparilia
Principalele afecliuni cutanate indicate ca beneficare ale actinoterapiei sunt J

este suf
psoriazisul qi acneea. in psoriazis (nu se aplicd in puseele acute) se pot utiliza trei
recolnar
metode:
a) Aplicalii locale cu doze exfoliante de eritem de gradul II sau III in funclie -l
aceastd i
de mdrimea placardelor ps oriazice gi de rezistenta cutanatd; se protejeazi suprafelele
cutanate invecinate sau se utllizeazd,metoda de contact cu lampa de tip Kromayer.
in cazur
tratamel
b) Tratarnente locale asociate cu aplica(ii de substan{e chirnice fotosen-
sibilizatoare, precurn eozina qi gudronul. De exemplu, unguentul Rp: Gudron - -I
larnpilor
2-6 cc; Oxid de zinc - 3 g; Petrolatum q.s. 120 g- se aplici pe placarde pe tirnpul
sterilizar
nop{ii. in zitaurmdtoare se efectueazd iradierea cu ultraviolete cu larnpa la 75 irn de orarrr
distanld, incepandu-se cu o duratd de un minut qi crescAnd zilnic cu 30 secunde pe
Dt
qedinfd, pdnd'la expuneri de 5 rninute. Cu aceasti tehnicS, Goeckennannrelaleazd
se aplic:
anreliordri in 90o/o din cazuri dupd o perioadd de 24 sdptdm6ni de tratament.
locale. F
c) Iradieri generale cu lampa la distanfd, utilizdnd doze albe eritematoase,
noteazd
intr-un ritm de doud expuneri pe sdptimdnd, apoi o datd pe sdptdrnand, tirnp de
minimum 2luni. tl se apr(
rfectiunr
in acnee se aplici doze eritem de gradul I sau II. Se urrndregte obtinerea
i
descuamdrii stratului epidermic qi la sfargitul acestui proces, se poate efectua
unndtoarea gedinld de iradiere, deci se aplici o gedin![ la 10-15 zile. $i incazul -I
clVeISe tr
acneei se poate fiiliza tehnica de asociere cu unguente cu fotosensibilizatori
si cheloi
Electroterapie Fototerapia 293

de neglijat, (gudron 5o%), cu ungeri in fiecare noapte, timp de o sdptdmAnd. Dimineala, regiunea
orimul rdnd cutanatd unsd se poate spdla cu apd gi sdpun, se expune la soare pentru cdteva
ofiziologice minute pAnd se ajunge la o senzajie de arsurd solar[. Cu aceasti metodd s-au
antialgice - menlionat vindeclri in 20%o din cazuri dupd 2 sdpt[mAni de tratament qi la incd
ra cu terapie 30% dupd 5 sdptdmdni (dupd A. Kurtin gi R. Yontef - 1948).
Alte indicalii in domeniul dermatologiei: alopecii, pelad6. Se utilizeazd de
preferinld metoda de contact cu expuneri a cAte 5 minute pe un cdmp cutanat; de
ARO$rr asemenea, in asociere cu fotosensibilizatori (meladinind,tirozind), se badijoneazd
cu 30 sau 60 minute inainte de gedinli de iradiere, in ritm de o qedin{6 lai-15 zile.
ganismului: Cu acest tratament se oblin de reguli bune rezultate:
uperficiale,
- Cicatrice cheloide - se indici iradieri la 72 sdptdmdni.
functie de - Eczeme - in stadii subacute gi cronice - se aplicl iradieri locale in gedin{e
de 2-3 biodoze la intervale de cAteva zile sau iradieri generale zilnice cu doze
suberitematoase.
- Furuncule gi furuncul antracoid - se iradiaz[ cu ultraviolete din banda
,,scurt[" dupd aplicarea unui pansament adeziv. Nivelul dozelor gi suprafala de
iradiere sunt in func{ie de aria de extindere a furunculilor.
- Degerdturi, eritemul pernio - se citeazdrczultate bune c6nd se aplicd precoce,
:e ale RUV dac[ este posibil inainte de aparilia leziunilor. Se utilizeazi doze eritem de gradul
i diverse de I in gedinle repetate. Sequeira explicd rezultatele bune prin cregterea metabolismului
cutanat gi producerea de vitamina D care, in cantitate crescutd, contribuie la
vindecare.
- Herpes zoster (Zona). Se recomandd aplicarea precoce, inainte chiar de
aparilialeziunilor (Humphris), cu doze eritem de gr. II; dacd se aplici foarte timpuriu,
erapiei sunt
este suficientd adesea o singurd gedinld, Dupd disparilia leziunii herpetice se
t utiliza trei
recomandd iradierea nevralgiei restante.

II in funclie - Lupus vulgaris - Cu ani in urm[, ultravioletele erau frecvent folosite in

aceastd afecfiune; in prezent se lutilizeazd,mai rar de c6tre unii autori (R.M. Bolam),
rsuprafelele
in cazurile rebele, cu iradieri pe regiuni alternative. Actualmente se preferd
rKromayer.
tratamentele cu calciferol gi acid izonicotinic.
ce fotosen-
Gudron - - Ulcere cutanate - (atone gi varicoase). in aceste cazuri este indicat dutilizarea
limpilor cu efect bactericid gi a celor cu vapori de mercur, primele in scop de
pe timpul
Le
sterilizare a pldgilor, celelalte cu scop trofrcizant, de stimulare a formdrii lesutului
pala75 cm de granulalie reparator gi de imbundtdlire a circulajiei periferice.
secunde pe
Dup[ testarea reacliei eritematoase a lesuturilor vecine gi a zonei ulcerative,
'nrelateazd
se aplicd doze fofte, de 20 pand la 100 de ori doza eritem de gradul I, in iradieri
tament. locale, Regiunile cutanate invecinate seiradiazd cu doze slabe (de gradul I). Se
itematoase, noteazd, oblinerea unor rezultate foarte bune prin actinoterapia ulcerelor cutanate
n[, timp de gi se apreciazd ca regretabild neutilizarea sistematicd a iradierii ultraviolete in aceste
afecliuni.
e oblinerea
ate efectua
- In ragadele mamelonare, cu dozele eritem de gr. I se oblin bune rezultate.
- In piodermite, unele prurigouri, micoze cutanate, rezultatele oblinute dupi
$i in cazul diverse tentative terapeutice sunt apreciate ca relative gi indoielnice (ca qi in alopecie
Lsibilizatori gi cheloide dupd unii autori),
 Electroterapi e Fototerapia

VIII.8.2. PEDIATRIE antiinflam

cutanata 1
Sunt o serie de afecliuni din domeniul pediatriei care benefic iazd, curezultate urmdregte
bune sau foarte bune de terapia c:uraze ultraviolete, Dar, in aceastd situafie, trebuie Daci
sd linem cont in primul rAnd de sensibilitatea diferitd a copiilor la ultraviolete in elastic ade
comparalie cu adullii. Copiii mici nu se pigmenteazd. sau se pigmenteazd foarte acest inten
pulin. Pragul lor de eritem este foarte ridicat gi toleran{a lor nu este pe mdsura gi de evol
reacliei eritematoase, adicd este mult mai mici decat pragul, astfel cd, in general, articula!ii.
la copii se incepe tratamentul cu un sfert de biodozd, iar progresiunea duratei cu efecte z
gedinlelor de iradiere va fi lentd.
in re
In principiu, trebuie si relinem cd, copiii sunt foafte sensibili la ultraviolete,
dar mai al
eritemul ii obosegte, le deranjeazd somnul, in timp ce dozele slabe, suberiternatoase,
cutanate. l
ii calmeazd, gi le imbundtd{egte starea generald.'fratamentul va fi deci condus cu
prudenfd, in gedinfe mai rare qi mai numeroase.
cot -regr
trohanterie
Principalele indicalii terapeutice din domeniul pediatriei sunt rahitismul (gi
felele later
spasmofilia), suferintele respiratorii (astrnul brongic), debilitateafizicd,craniotabesul.
In rahitismul confirmat se recomandd aplicarea de serii de 12 gedinfe cu Doz'
dozareprogresivd: 1/3, l12,2l3,415dedozeeritemgradull(obiodozi)gicontinuand inn
apoi cu o biodoz[, pe suprafe]ele de 25 cmz in cazvi cu anemii gi deficite nevralgia r

nutri{ionale, pe langd o gedinld de eritem gradul II (doud biodoze) aplicata de doud un traseu r
o:.i pe-sdpt[mAnd, se asociazd. o dietd corespunzdtoare. continuare
In astmul brongic se oblin rezultate bune (Saidrnan gi Henri) cu doze eritem ori in aceli
in cdnrpuri aplicate altemativ pe fata anterioard gi posterioard a toracelui (24biodoze). locale de-r
Tratamentul debilitdlii fizice este foarte eficient prin ltllizarea diverselor etc. in ner
metode de actinoterapie: surse artificiale (lampi cu vapori de mercur), in solarii, de circa 5
pe plaja litoralelor.
Cazurile de craniotabes s-au dovedit foarte sensibile la dozele progresive de
713, 112,213,415 de biodozd eritem, care duc la o rapidd ameliorare a acestei
Inair
afec{iuni.
toate fonr
intestinalS
VIII. 8.3. REUMATOLOGIE
iradieri ge
Aceastd metodd de tratament in suferinlele leumatismale a fost larg folositd terapie), c
de multd vreme gi a probat a fi valoroasd. rarea apet
Principalele forme tratate au fost (9i sunt): artritele reumatoide, arlrozele, durerile, g
periartritele, nevralgiile, sindromul algoneurodistrofic. Cut
In poliartrita reumatoidd se recomanddaplicalii generale gi locale. Aplicaliile ultraviolet
generale au ca scop gi justificare (cu bune rezultate) stimularea local[ a tegumentului desuetudir
cu producerea de vitamind D gi pigmentare, stimulare generald cu ameliorarea calciferol
condiliilor fiziologice precare, a asteniei gi debilitdtii gi chiar arneliorarea stdrii
psihice, cu efecte benefice asupra moralului scdzut al bolnavilor. Se fac iradieri
progresive pe felele anterioari gi posterioard a corpului dezbrdcat, cu lampa cu
mercur plasatd la 1,50 m distanld de suprafala corporald, incepand cu 2 minute * -,s,
2 rninute gi crescdndzilnic cu l rninut* 1 rninut, 15 gedinle zilnicepe o serie. extrasistol
Aplicaliile locale sunt indicate pe regiunile articulare afectate, prezentAnd fi reglate r

fenornene inflamatorii, dureroase Ei troficitate cutanatd alterati gi cu efecte sedative, I

 Fototerapia 295
0lectroterapie

antiinflamatorii, antialgice qi desensibilizante. Se testeazi reaclia eritematoasd

cutanatd prin biodozimetrie (dupd degresare locald cu alcool); in general se
cu rezultate urmdreqte producerea eritemului de gradul III sau IV (se aplicd 3 sau 4 biodoze).
alie, trebuie Dacd se fiilizeazd ldmpi de tip Kromayer, dup6 gedin!6 se aplicd un bandaj
raviolete in elastic adeziv in strat dublu pentru 7-70 zile. Se pot repeta pe aceeaqi articula{ie la
teazd foarte acest interval (7-I0 zile),iar num[rul qedinlelor este in funclie de rezultatele oblinute
r pe mdsura qi de evolulie in contextul terapeutic general. Evident, se pot trata mai multe
, in general, articulalii. Artrozele reactivate se trateazd cu iradieri locale (dupi biodozimetrie)
nea duratei cu efecte analgetice adesea evidente.
in reumatismul abarticular qi algoneurodistrofic se pot aplica iradieri generale,
rltraviolete, dar mai ales locale cu efecte antialgice gi probabil prin acliune pe zonele reflexe
:itematoase, cutanate. Pentru umdrul dureros se iradiazd fala anterioard a articulaliei, pentru
i condus cu cot - regiunea olecraniand, pentru pumn - fa{a dorsal6, pentru gold - regiunea
trohanteriani, pentru genunchi - regiunea intemd qi suprarotulian[, pentru gleznd-
hitismul (9i felele laterale.
aniotabesul.
Dozele de iradieri se stabilesc bineinieles dup6 biodozirnetrie'
i gedinle cu
in nevralgii se aplic[ doze eritem ..uu rnui moderate (2-3 biodoze). in
icontinudnd la2-3 zile,in cAmpuri cu doze eritem urm[rind
nevralgia sciatici se aplicd gedinle
9i deficite un traseu descendent, incepAnd cu regiunea lombosacratd dureroas[ 9i coborAnd in
:atd de doud qi molet, frr[ a se aplica de doui
continuare pe fes6, coaps[ (2 cAmpuri succesive)
ori in acelaqi loc. Asemdn5tor, in nevralgia cervico-brahiald se iradiazdin cdmpuri
doze eritem
locale de-a lungul traseului dureros: cervical, supraclavicular, deltoidian, brahial
-4biodoze).
etc. in nevralgiile intercostale se aplicd doze-eritem in cdmpuri mici cu diametrul
l diverselor
de circa 5 cm2, de-a lungul spaliului dureros.
), in solarii,

'ogresive dd VIII.8.4. TUBERCULOZA

re a acestei inainte de era antibioticelor, actinoterapia a fost utilizatd ani de zile in mai
toate formele de tuberculozd. Au fost tratate tuberculoza pulmonard neevolutivd,
intestinal[, peritoneal[, ganglionard, osteoarticulard, lupuSul tuberculos etc-' cu
iradieri generale in doze progresive, folosind sursele artificiale sau naturale (helio-
larg folositd terapie), cu rezultate favorabile care justificauutilizarea acestei metode: amelio-
rarea apetitului, a curbei ponderale gi a stdrii generale la tuberculoza pulmonard
e, artrozele, durerile, grealagi vdrs[turile - mai pulin diaree rebeld - in tuberculoza intestinald.
Cu toate cd in unele clinici gi centre medicale se mai utilizeazd" terapia cu
,. Aplicaliile ultraviolete a anumitor forme de tuberculozd, aceaslaa cdzut - in general - in
:gumentului desuetudine, chiar gi in cea ganglionard, in care i-au luat locul dozele mari de
ameliorarea calciferol gi antibioticele.
orarea stdrii
fac ir'adieri vIII.8.s. ALTE AFECTTUNI
:u lampa cu
Sindroame neurovegetative.Hipersimpaticotoniile manifeste prin tahicardie,
r 2 minute * -
e o sefle.
extrasistole, sindroame spastice viscerale (gastrointestinale, veziculare, colice) pot
prezentAnd fi reglate cu tendinld la normalizare de aplicaliile generale de ultraviolete in doze
sedative, foarte slabe, o gedin!6 la2-3 zile, 15-20 gedinle.
;i cu efecte
296 Electroterapie Fototet'ct,

- unele tulburdri endocrine,precum hipertiroidiile ugoare, menopauza, unele

tipuri de obezitate, pot fi tratate cu rezultate (de asemeneaprin iradieri generale
progresive).
- Astmul bronqic. Chiar in crizele de astm au fost oblinute rezultate cu
aplicatiile de doze-eritem, care atenueazd intensitatea fenomenelor alergice. Se
aplicd campuri de eritem pe torace - anterior gi posterior - in expuneri de obicei
alternativ incrucigate (ex.: anterior-stdnga superior, apoi posterior-dreapta supe-
rior g.a.m.d.), o gedin!5 la2 zile cu 6-8 cAmpuri de eritem.
- Afecliuni din sfera OkL.Faringo-arnigdalite, rinite catarale persistente (cu
sau frrd patogenie alergicd) unde ac{ioneazd,prin afecte anticongestive gi bacteri-
pot da n
cide; otite externe gi chiar otite rnedii. Se aplicd iradieri locale cu doze eritem.
dermatc
- Afecliuni stomatologice: parodontopatii, stomatite, gingivite (in doze ultravio
eritem).
eiltemal
- Afecliuni dinsfera obstetricd-ginecologicd.' vaginite, ragade mamelonare,
echimoze r,ulvare postpartum (cu doze eritem); hipogalactii, amenoree (cu iradieri in
generale progresive). ciliu, ac

- Afectari ale stdrii generale la bolnavii surmenati dupd boli infeclioase in scopr
consumptive, carenle alimentare, la bolnavii anemici, inapetenli, cu pierderi chiar de
ponderale, unele cazuri de insomnii, surmenaje care scad capacitatea de muncd culard a
fizicd gi intelectuald. in aceste cazurise recomandd aplicalii generale cu doze mici
la inceput, crescute progresiv din 2 in 2 zile, in serii de 10-20 gedinle (dupd caz),
VIII,1
in asociere cu roborante generale - vitamine gi calciu.

VIII.8.6. CU SCOP PROFILACTIC

S-
cu scop profilactic in special la mineri, pentru prevenirea consecin{elor (1,5 ml s
carentei de ultraviolete. Se amenaj eazd spa\ii (incdperi) special destinate inaintea
in unele
intrdrii in subteran (aga-numitele ,,fotarii") in care se fac expuneri de 2-g secunde
Aceastd
pe ambele p64i,la grupuri succesive de mineri ce intrd in abataie.
nereclull
efectuatr
VIII.g. CONTRAINDICATIILE ACTINOTERAPIEI unei mel
ultraviol
ca gi alte domenii din cadrul electroterapiei, tratamentul cu RUV cunoagte o
serie de contraindicalii - absolute sau relative - din diferite sfere de patologie, VIII
care trebuie bine cunoscute gi respectate. Considerdm cd enumerarea $i normalizarea
lor sunt suficiente pentru a fi luate in considera{ie.
- Tuberculoza pulmonard activd; Dr
- Neoplaziile; t:. : .-:o;t l

- Cagexiile de orice cauzd gi inanitia; r -: --::-:l

- Cardiopatiile decornpensate, insuficienfa cardiach, ateroscleroza in stadii
ava;rsate.
-:-:.-::.
- Insuficienle hepatice qi renale, nefritele cronice gi severe,
lroterapie Fototerapia

za, unele - Stdrile hemoragipare gi la hemoragii, tromboflebitele;

generale - Hipeftiroidia;
- Diabetul zaharat:
rltate cu - Hematoporfirinemia;
:gice. Se Pacienlii nervogi $i iritabili;
-
Ie obicei
- Sarcina;
)ta supe-
- Tulburdrile (anomaliile) de pigmenta{ie;
tente (cu
- Hipertensiunile arteriale consecutive pigmentaliei;
ibacteri-
- Fotosensibilit[lile cutanate solare (descrise intr-un capitol anterior) care
pot da nagtere la accidente de tipul eritemului actinic acut, urticariei actinice, foto-
ritem.
dermatozelor (radiolucitelor) acute sau cronice etc. Mai notdm cd tratamentul cu
(in doze
ultraviolete poate exacerba puseele acute de psoriazis, eczemele acute, lupusul
eritematos, herpesul simplu, xeroderma pigmentosum, pelagra.
lelonare,
In acest context, se recomanddevitareairadierilor excesive cu RUV la domi-
u iradieri
ciliu, acest tratament trebuind s[ fie efectuat de regul[ sub supraveghere medicald,
fec!ioase
in scopul prevenirii maximum posibile a accidentelor, dintre care, nepldcute gi
pierderi chiar de temut, sunt cele oculare: blefarita, conjunctivita, keratita, cataracta lenti-
le muncd
culard actinic6.
loze mici
tpd caz), Vil.10. ALTE ATILIZARI ALE RAZELOR ULTRAVIOLETE

VIII. 10. 1. IRADIEREA SANGELUI

S-a incercat iradierea unor mici cantitdli de sAnge extrase din circula{ie
ecin!elor (1,5 ml sAnge/kg de greutate corporald), reintroduse apoi prin injecjii intramusculare,
: inaintea in unele afecliuni ca celulite, reumatismul poliarticular aclJt, unele viroze etc.
i secunde Aceast[ metodd nu gi-a cAgtigat mulli adepli, la vremea respectivd, numerogi medici
nerecunoscAndu-i valoarea terapeuticd. Totugi, cercetdri de datd recentd (1987)
efectuate de specialigti austrieci gi americani, au comunicat punerea la punct a
iI unei metode terapeutice a cancerului sanguin bazate pe iradierea extracorporald cu
ultraviolete a sAngelui bolnavului in asociere cu un medicament determinat.
unoaqte o
ratologie, VIII. 10.2. DEZINFECTIA (STERILIZAREA) AERULUI, APEI
malizarca $I A SERULUI

Dupd cum s-a ar[tat la efectele biologice ale RUV, banda de 250-270 mili-
microni (grupul C) este cea mai ,,bactericid[". Efectele sunt evidente qi metoda
preconizatd. este practic[ gi ugor de aplicat. Una din metodele clasice :utilizeazd,
r in stadii tuburi cu vapori de mercur de 7-17 wa!i, lungi de 30-90 cm, ce emit radiafii de
253,7 m1t". in acest scop, ultravioletele sunt utilizate la sterilizarea aerului, apei gi
serurilor inj ectabile. Nu se sterili zeazd materialele opace.
298 Electroterapie Fototerapia

Dezinfec{ia aerului periartrite,

a) Metoda directi este cea mai eficace, deoarece proiecteazdasupra microbilor ameliorarea
cea mai mare cantitate de ultraviolete iradiate. Persoanele se afld expuse direct in mai pot trat
calearazelor emise de sursd. Dacd perioada de iradiere este lungd, persoanele trebuie - cata
sd fie protejate de imbrdcdminte pe suprafelele expuse, precum 9i de ochelari de - lezir
protecfie. Indicalii: laboratoarele de ambalare a medicamentelor, sdli de pansamente, radioderrrit
iabinete destinate tratamentelor injectabile, sdli de operalie (unde sunt necesari - -tulb
repet[m ochelari de proteclie).
- rante insofil
b) Metoda indirectd. Se aplici in sdli de operalie, sdli de pansamente, labora- - star.
toare de medicamente. Ldmpile emildtoare sunt fixate in aqa fel ca sd proiecteze
Indicr
razele spre plafon, unde acestea se reflectd. Astfel, partea superioari a aerului din
incdpere esie iladiatd constant. Nivelul iradierii (durata) se stabilegte in funclie de utiliz
umiditate, indl{imea incdperii, volumul de aer pe o persoand; se va estima gi numdrul de caracterr
de persoane ce pot sta in incdpere pentru a beneficia de dezinfeclie. Cu aceastd solicitare gr
rneiodi s-au putut reduce infecfiile respiratorii in colectivitdlile de copii cu 2445%. Princr
Se recomandd sd se asocieze gi o bund ventilalie a aerului. - boli
c) Metoda iradierii in conducte. Se introduc sursele de RUV in sistemul de diabet, diatt
conducte de ventila{ie. -boli
d) Iradierile intrdrilor. Sursele de ultraviolete se fixeazd deasupra ugilor de gi periartritr
intrare in coloniile de copii, in alte diverse colectivitdli de copii. Aceastd metodd - into:
reduce considerabil infecliile incruciqate in spitale. Se considerd de specialigti cd acestora;
fald de valoarea gi eficacitatea ei, metoda de sterilizare a aetului prin UV este - afec
insuficient luatd in considera{ie. metroanexrl
Dezinfec{ia apei - afec
scleroemfiz
Se folosesc in acest scop tuburi puternice de ultraviolete de I 100 wa!i. Sunt
tuburi de cuarJ incorporate in cilindri de cupru, placate in interior cu crolr, pentru
a mdri reflectarea razelor. Cu un asemenea tub se pot steriliza circa 10 000 litri de v
ap[ pe ord.
Sterilizarea serului a fost practicatd de Sidney Licht cu rezultate bune; autorul
a observat la hernofilici ci serurile iradiate cu ultraviolete reduc sAnger[rile intra-
gi postoperatorii. -Nu
- her
- infli
VI[.11. INDICATIILE TRATAMENTULUI boli
cu n,l.Zn INFRARo$rI
Aplicaliile de radiafii infrarogii se pot face in spaliu ,,deschis" (cu l6mpi de V
tipul Sollux 9i altele) 9i in spaliu ,,inchis" (cu bdi de lumini).
Indica{iile RIR in spafiu deschis
VIII

De la
pentru radiz
spondilozele, diferitele tipuri de nevralgii, rnialgii, tendinite, tenosinovite , atlrralgri, RUV in 181
clroterapie

periartrite, stiri contuzionale posttraumatice care beneficiazd, de RIR, prin

ricrobilor ameliorarea durerilor. Tot cu aceastd tehnici de aplicare a radialiei infrarogii se
direct in mai pot trata:
le trebuie - catarele acute, subacute gi cronice ale mucoaselor;
helari de . - leziunile cutanate de tipul pldgilor postoperatorii, pldgile atone, degerdturile,
samente, radiodermitele, eritemele actinice, eczemele, piodermitele, cicatricele vicioase etc.;
ecesari - - tulbur[ri ale circulaliei periferice: cianoze ale extremitdtilor, arterite oblite-
rante insolite de tulburdri trofice qi ricirea extremitdtilor etc.;
:, Iabora-
roiecteze
- stdri spastice ale viscerelor abdominale.
rului din Indicafiile RIR in spafiu inchis
unclie de Utlhzarca terapeuticd a bdilor de lumini este t6 mai ales
numdrul de caracterul de termoterapie de suda{ie pe care i efectul de
r aceastd solicitare general[ a organismului (mai ales biile d
zMs%. Principalele domenii de patologie care beneficiazd de aceastd metodd sunt:
-boli cu metabolism scdzut: obezitate,hipotiroidie (frrd interesare cardiacd),
temul de diabet, diateze urice etc.;
- boli reumatismale, indeosebi formele degenerative - boala artrozicd, precum
ugilor de gi periarlrite, neuromialgii diverse;
i metodd
;ialigti cd
- intoxicalii cronice cu metale grele, in care sudalia intensd permite eliminarea
acestora;
UV este
- afecliuni inflarnatoiii cronice gi subacute ale organelor genitale feminine:
metroanexite, perimetrite etc.;
- afecliuni cronice ale aparatului respirator: astm brongic, brongite cronice,
rali. Sunt scleroemfi zem pulmonar.
n, pentru
)0litri de
VIII. 12. PRINCIPALELE CONTRAINDICATII
e; autorul
ALE TERAPIEI CU RAZE INFRARO$II
'ile intra-
- Nu se aplicd in perioada imediat urmdtoare traumatismelor;
- hemoragii recente; existenfa unor riscuri de hemoragii gastrointestinale;
- inflamalii acute; supura{ii;
- boli 9i stiri febrile.

ldmpi de VIII.13. TEHNICA APLICARII RADIATIILOR

ULTRAVIOLETE
i, in care
VIII.13.1. CATEVA APRECIERI ASUPRA SURSELOR
:a situalii
nflamajii ARTIFICIALE DE ULTRAVIOLETE
r etc.; de
stiliale qi De la sfArgitul secolului trecut au inceput sd fie utilizate in medicind ldmpile
rnlionim pentru radialii ultraviolete (danezul Finsen autilizatprimul o lampd emildtoare de
artralgii, RUV in 1896, tratdnd lupusul cutanat tuberculos).
300 Electroterapie --otolerapia

Diferitele tipuri de ldmpi imaginate $i utilizate au reprezentat tot atdtea etape

in dezvoltarea actinoterapiei, ardtAndu-qi proprietdlile, dar gi inconvenientele.
Ldmpile cu arc electric (voltaic) cu electrozi de cdrbune pulin mineraliza\i
realizat o proporfie de radiajii ultraviolete relativ redusd in comparalie cu radialia
infraroqie produsd; electrozii de cdrbune se consumd destul de rapid, fenomen
contracarat de inzestrarea cu un dispozitiv de reglare a,,deschiderii" dintre electrozi,
deci a dimensiunii arcului.
Ldmpile cu electrozi de cdrbune mineralizafi emiteau radialie ultravioletd
mai bogatd gi cu lungimea de undd in funclie de natura pulberii metalice utilizate
la impregnarea cdrbunelui (cu magneziu - 280 mp, cu nichel - 350-230 mp, cu
cobalt - 300-240 mp).
Ldmpile cu electrozi de cdrbune polimetalizali (tip lampa Finsen) emit radia{ie
ultravioletd in cantitate mare, dar gi radialie infrarogie, fiind prevdzute cu filtre
absorbante pentiu infi'arogii gi cu lentile de cuar,t pentru dirijarea razelor ultraviolete.
Electrozii metalici sunt in general instabili gi improprii pentru aplicalii prelungite
in terapeuticd.
In aceste condilii, utilizarea terapeuticd a acestor tipuri de ldmpi s-a redus
foarte mult, fdcAnd loc ldmpilor cu vapori de mercur, mult mai pulin costisitoare gi |:'ig 209 'l'u'Lr

manipulate mult mai comod. in prezent, se mai utilizeazd, uneori ldmpile Finsen cr.l pr c

sau,,Finsen modificate" in dermatologie.

Ldmpile cu mercur emit radia{iile spectrului specific acestuia. Electrozii de VIII
mercur sunt amplasafi intr-un tub de cuar! de diferite forme gi dimensiuni, intre
acegtia creAndu-se un arc de vapori de mercur ionizafi care iau nagtere prin trecerea
Dupd,
curentului electric care incdlzegte mercutul pAnd la vaporizare. Cuarful are rolul
de laindivid
de a absorbi radialiile calde gi vizibile, permilAnd trecerea razelor ultraviolete. privind sens
Dintre cele trei grupe de tipuri de ldmpi cu mercur, cu presiune foarte joasd - de alegem cu ar
cAjiva milimetri de mercur, cu presiune medie - in jur de I atmosferd gi cu presiunea ultraviolete
inaltd (30 de atmosfere) 9i foarte irialtd (de 100 atmosfere), cele mai utilizate in ar:estui capir
terapeutici sunt cele cu presiune medie. La rAndul lor, acestea au fost realizate in de diferite h
doud modele: primul, cu mercur lichid incorporat la cele doud capete ale unui tub cd pentru a
de cuar{ vidat; a1 doilea - cu descdrcare electronicd - cu o cantitate foarte micd de ultraviolete
mercur (de ordinul centigramelor) avdnd electrozi metalici sudali la cele doud capete
Activi
unei radia{ii
ale tubului (de formd liniard sau in potcoavd), activafi de un depozit de bariu gi cu
aceste condi
infuzie de argon la presiune joasd de 4 mm de mercur. Aceasti din urmd lampd are asupra indir
un tub ugor, rezistent gi facil de transportat, fiind cea mai utllizatd, actualmente in a$a cum s-a
terapie (ftg.209 qi 210). destul de dis
in literatura medicali de specialitate mai sunt citate cAteva tipuri speciale de cAteva meto
l6mpi ultraviolete, utilizate in practica terapeuticd, dintre care cit[m: corectd gi m
-Lampa Kromayer cu mercur metalic, cu ricire cu apd distilatd, utilizatd in I. Met
aplicalii locale in afecliuni ale pielii qi mucoaselor. Ele ut
- Tuburile Philips gi Westinghouse cu presiune joasi a vaporilor de mercur, a) Rec
emilAnd RUV sub 280 mp lungime de undd. ultraviolete
Electroterapie Fototerapia 30r

alatea etape
nientele.
mineraliza{i
e cu radialia
id, fenomen
tre electrozi,

ultravioletd
lice utilizate
-230 mp, cu

emit radialie
:ute cu filtre
ultraviolete.
ii prelungite

rpi s-a redus

ostisitoare gi Fig 209 - Tub de cuar! cu electrozi metalici, Fig. 2l 0 - Lampb de ultraviolete.
cu presiune joasd de metcur-.
npile Finsen

Electrozii de vrrr.13.2. METODE DE MASURARE A RADTATTTLOR

rnsiuni, intre ULTRAVIOLETE
prin trecerea
Dupd cum s-a ardtat mai inainte, sensibilitatea la ultraviolete este foarte diferitd
rful are rolul de la individ la individ, in funcfie de o multitudine de factori menlionali la expunerea
ultraviolete. privind sensibilitatea cutanatd la aceastd formd de energie. Acest fapt ne obligd sd
te joasi - de alegem cu atenjie gi mdsurd doza necesard pentru aplicaliile generale sau locale de
cu presrunea ultraviolete la fiecare bolnav in parte. De asemenea, din prezentarea anterioard a
ri utilizate in ar:estui capitol se desprinde diferenlierea acliunilor biologice ale RUV in funcjie
trcalizatein de diferite lungimi de undd gi intensitdli de iradiere. Ca arare, trebuie sd in{elegem
ale unui tub
cd pentru a produce - sd spunem - acelagi efect biologic, respectivele radialii
ultraviolete trebuie sd aibd aceeaqi activitate.
rarte micd de
Activitatea unei radialii este egald cu doza pe unitate de timp. Deci, doza
: doud capete
unei radialii echivaleazl cu produsul dintre activitatea ei qi timpul de iradiere; in
le bariu gi cu aceste condilii inten,,iner necesitatea mdsurdrii cantitdlii de raze ultraviolete iradiate
ni lampd are asupra individului tratat. Deoarece radialiile ultraviolete sunt foarte complexe -
tualmente in a$a cum s-a aritat mai sus - se impune mdsurarea acestora, problemd delicatd gi
destul de discutatd, precum 9i diferit apreciatd. In aceast[ direc]ie, au fost propuse
:i speciale de cAteva metode distincte. Considerdm urmdtoarea clasificare a acestora ca cea mai
corectd Ei mai cuprinzdtoare:
l, utilizat[ in I. Metode fizico-chimice
Ele utilizeazi ,,receptori" de diferite naturi.
rr de mercur, a) Receptori termici sau actino-termici. Sunt dispozitive care absorb radia{iile
ultraviolete gi le transfbrmd in cildurd. Utilizeazd termoelemente (termocupluri)
 Electroterapie Fotorerap:

formate din cupluri de metale diferite care, sub acliunea radia{iilor ultraviolete, radiatie.
dau nagtere unui curent electric care se mdsoard cu un galvanometru. Rdspunsul
este proporlional cu cdldura produsd pe unitate de timp. Efectul se mai poate mdsura
;i intens
Droportlc
prin modificdrile mecanice produse cu ,,radiometre" sau prin varialiile rezistenlei urTnare,
electrice. intensital
b) Receptorii fotoelectrici. Acegtia mdsoard radialia ultravioleti prin celule AT
+.r
fotoemildtoare (ytebaza efectului fotoelectric al luminii) sau prin celule fotoelectrice invecinal
(pe baza efectului fotovoltaic), Natura stratului metalic (cadmiu g.a,) permite o
inainte, s
selectare a radialiilor ultraviolete pentru diferite lungimi de undd.
din rutini
c) Receptorii fbtochimici: sebazeazd.pe acliunea luminii de a declanga reaclii
reprezenl
chimice, cu modificarea culorii unor substanle chimice sub acliunea luminii. Spre
5.(
exemplu, innegrirea sdrurilor de argint, virajul bicromatului gi a ferocianurii de
6.I
potasiu, descompunerea acidului oxalic, a iodoformului gi acetonei. $i in acest
in deterr
caz, actiunea ultravioletelor este selectivd in funclie de lungimea lor de undd.
intensital
Actinometrele permit mdsurarea globald a radiafiilor ultraviolete, bazate fte
propor{ic
pe termoelemente, fie pe fotoelemente, fie pe procese fotochimice. Aceste aparale
cregte de
permit misurarea radiafiei globale, frrd, precizarea repartiliei spectrale a radia{iei,
7.1
ceea ce face ca din punct de vedere medical sd nu fie utile, nefiind selective bio-
La
logic in raport cu lungimile de undi ale RUV. o\(

II. Metode actinobiologice de ultravr

Acestea sebazeazd. pe efectul lor de bactericid sau pe efectul de producere a mai cresc
eritemului tegumentar. Mdsularea puterii bactericide se recunoa$te prin oprirea a fost acc
dezvoltdrii culturilor microbiene. O anumitd dozd, de radialii UV inhib[ multiplicarea anterior I
bacteriilor. Toate bacteriile sunt sensibile la ultraviolete, dar mai ales semenii h\5
gramnegativi. Are o nu
Mdsurarea etitemului cutanat se poate efectua prin diferite metode anormale
folosindu-se celule fotoelectrice, etaloane de culoare etc., pentru aprecierea de inerve
obiectivd a gradului de eritem. pacient (r
Aceste metode sunt insd greoaie gi, de aceea, acum se foloseqte o metodd n\(
simpld care constd in mdsurarea timpului necesar pentru oblinerea celui mai slab inciden!a
eritem pe tegument. Aceasti metodd se numegte ,,biodozimetrie" gi se utilizeazd in -g o
practica medicald curentd a aplicaliilor de ultraviolete locale sau generale, precedAnd -lt o
in mod obligatoriu orice asemenea tratament, Biodozimetria stabilegte biodoza o
necesard prescripliei terapeutice. Biodoza sau doza biologicd este timpul minim
necesar pentru aparitia celui mai slab eritem ultraviolet, adic[ primul eritem
perceptibil (care dispare dupi 24 ore) la o anumiti persoani, cu o anumit[ sursd de D,
ultraviolete, de la o distanld fixd, (75 cm sau cel mai adesea 50 cm).
Principii gi condilii care trebuie respectate la efectuarea biodozimetriei:
1. Biodozimetria trebuie sd fie efectuatd cu aceeagi lampd cu care se va aplica
tratamentul. Per
2. Pentru calampa s[ emitd intreg spectrul de ultraviolete, se lasd sd funcfio- biodozirr
neze 5 minute de la momentul aprinderii sale. etc. (in or
3. Lampa trebuie ageza.td, (proiectatd) perpendicular pe zona tegumentard Exi
testat6, in acest unghi de incidenl[ de 90" ob{inAndu-se cea mai mare intensitate de numdrul
ectroterapie Fototerapia 303

traviolete, radialie. A fost stabilitd o relalie matematicd intre unghiul de incidenld al radialiei
tdspunsul gi intensitatea radialiei, in sensul cd energia radiant[ pe cmr de suprafa][ este
Lte mdsura proporlionald cu un timp constant dat de cosinusul unghiului de inciden{6. Ca
'ezisten!ei
urmare, la unghi de 90o, intensitatea radialiei este maximd, la unghi de 60.
intensitatea scade cu 40o/o,iar la unghi de 30o, ea scade cu B0%.
rrin celule 4. Este indicat ca biodozimetria sd se efectueze pe aceleagi regiuni sau regiuni
.oelectrice invecinate, pe care se va aplica tratamentul, deoarece dupd cum s-a menfionat mai
permite o inainte, sensibilitateacutanatd a corpului variazdde la regiune laregiune. De obicei,
din rutind gi comoditate, se testeazi numai pe cele doud arii clasice, considerate ca
nga reaclii reprezentative ale felelor anterioar[ qi posterioard a corpului - abdominal qi lombar.
rinii. Spre 5, Celelalte regiuni cutanate vecine se acoperd pentru protejare.
ianurii de 6. Distanla dintre sursa de ultraviolete gi regiunea de tratat are mare imporlan{a
ii in acest
in determinarea intensitdlii radiafiei (gi a gradului de eritem); s-a precizat cd
undd. intensitatea radialiei pe orice punct al suprafeJei cutanate fa\d de sursd este invers
bazate fte proporlional[ cu pdtratul distanfei. Dacd distanta scade cu jumdtate intensitatea
te aparate creqte de 4 ori.
,radiafiei,
7. Rezultatul biodozimetriei se cerceteazd de obicei dupd24 de ore.
ctive bio- La citirea rezultatului biodozimetriei, se pot intdlni urm[toarele eventualitdli:
a) Sd nu apard eritem. Aceastd situalie se poate datora cdtorva cauze: sursd
de ultraviolete prea slabi (se recomandd repetarea testului); rezistentd tegumentar[
oducere a mai crescutd a regiunii sau a individului; a fost o zond cutanatd deja eritematizatl,;
in oprirea a fost acoperitd de cruste sau scuame mai groase; subiectul (persoana) a fost expus
Itiplicarea anterior la radiafia solard.
germenii b) Sd apard (in cazuri rare) un eritem foarte precoce, fdrlperioadd de latenfd.
Are o nuan!6 de rogu-inchis gi dureazd circa o o16. Este datorat unei sensibilitdli
: metode anormal e de c auzd p ato I o gicd (insufi c ien!6 hep aticd, dere glare endo crind, dere glare
precierea de inervalie simpaticd), sarcin[ sau unor tratamente medicamentoase urmate de
pacient (exemplu - extract tiroidian),
o metod[ c) Si apard eritemul clasic a cdrui intensitate (determinatd in principal de
imai slab incidenli, distanld gi durata de expunere) poate avea patru grade:
JizeazS,in - gradul I - culoare rogie de intensitate slabd;
rrecedAnd - gradul II - ro$u cu tentd netd, urmat[ de pigmentalie;
: biodoza - gradul III - o reaclie pulin pald, inconjuratd de un lizereu roqu viu, urmatd
rul minim de descuamare (apare la doze puternice sau la ldmpi bogate
ul eritem in RUV gr.B);
6 surs[ de - gradul IV -
rogu aprins cu aspect de arsur6, inso{rt de edem, echivaldnd
(corespunzAnd) unei expuneri de 20 ori mai puternice decAt
etriei: eritemul de gr. I; cdnd apare la dozele obignuite, se presupune
:va aplica existenfa unui diabet.
Pentru stabilirea biodozei se folosesc dispozitive numite senzitometre sau
d funcfio- biodozimetre. Acestea se pot confecliona din hArtie neagrd,, carlon, postav, metal
etc. (in orice caz un material opac).
;umentard Exist[ diferite modele de biodozimetrebazate pe acelagi principiu, variind
rnsitate de numdrul gi forma deschiziturilor (fantelor) practicate pe suprafafa lor.
 Eleclroterapie Fototerapia

Saidman a imaginat un biodozimetru cu lB fante; Beckett a conceput un persoane cr

biodozimetru cu 5 fante de formi pdtratd din care folosea numai patm, expunerea fizicd gi in;
lor succesivd la sursa de RUV (la o distanld de 75 cm) dur6nd 120 secunde pentru solard. Se '
fanta a patra, 60 secunde pentru a treia gi cAte 30 secunde pentru a doua gi prima progresiun
fantd. Rezultd cd pdtratul 4 (primul expus) a fost expus 240 de secunde, al doilea Iradir
120 de secunde, al treilea 60 de secunde gi al patrulea 30 de secunde. qezdnd (rnz
in RomAnia se :utllizeazd biodozimetrul Gorbacev, foarte simplu qi ugor de Bolnavul r
rnanipulat. El este confeclionat din material plastic sau carlon dublu, de formd permlt rec
dreptunglriularl,prevdzut cu 6 orificii pdtrate echidistante gi o bucati din acelagi qi protejare
material gi de aceleagi dimensiuni, interpusi intre cele doud fe!e, pe care o mutim La a1
pentru descoperirea succesivd a orificiilor. anterioard
Tehnica propriu-zisi a biodozimetriei cum s-a ari
Subiectul (pacientul) fiind culcat, se agazd biodozimetrul pe tegumentul gi pusd in 1

regiunii vizate pentru testare (lombar, abdomen, toracq), toate orificiile fiind Exisl
acoperite. Restul tegumentului se acoperd cu cearceafuri albe qi fala cu ochelari in cadrul u
(cu sticld coloratd) pentru protec{ie. Se agazd lampa la o distanld de 50 cm de rn un
tegument, se aprinde gi dupi o funcjionare de 5 minute se descoperd succesiv, la la o distan{
interuale de cAte un minut, iele 6 orificii pdtrate ale biodozimetrului. ln fetul acesta, $1 pe parcr
durata de iradiere va fi de 6 minute pentru primul pdtrat de tegument, de 5 minute Sau cu lam
pentru al doilea, 4 minute pentru al treilea etc., ultimul pdtrat fiind expus ull minut. prima gedi
Se citegte eritemul apirut dupd12-24 de ore qi se ia in consideralie primul pdtratla alta (dupd
care a apdrut cel mai slab eritem, durata lui de expunere constituind biodoza pentru 10-20.
pacientul respectiv. Spre exemplu, dacd se constatd cd cel mai redus eritem a apdrut in ge
la fanta a cincea, vom gti cd a fost expus 2 minute, ceea ce inseamnd cd biodoza distan{d, c
este de 2 minute. JinAnd seama de biodozd, medicul poate sd prescrie tratamentul
doud fele r
in funclie de scopul urmdrit. Dacd, de exemplu, se urm[reqte aplicarea locali a duratd tota
unor doze mai puternic eritematoase, atunci se prescriu 2-3 biodoz% adicd 4 sau
gi 20, cu o
6 minute. Dacd, dimpotrivd, medicul urmiregte sd aplice doze suberitematoase,
prescrie jumdtdfi sau sferturi de biodozd, respectiv - in exemplul dat - un minut
Laa
de ultravic
sau jumdtate de minut.
60cmlar
gimnastici
VIII. 13.3. TEHNICA DE APLICARE A TRATAMENTULUI rtoare, rotr
CU ULTRAVIOLETE DIN SURSE ARTIFICIALE ultraviolet
Dozt
Se cunosc ai se irtilizeazd doud modalitdli de iradiere - stabilite bineinleles
sursa utili:
de medic, in funcfie'de diagnostic - generali gi locald, ultima fiind etichetatd in Dozt
unele tratate gi lucrdri de specialitate ca iradiere regionald; alli autori considerd
la doud ziir
iradierea regionali ca o a treia metodd utilizatd in tuberculoza culunatd.
$i la adul1
tulbur[ri t
VIII. 13.3. 1. IRADIEzuLE GENERALE Doz
Se pot aplica pe colective de persoane sau bolnavi gi individual. Iradierile doud ori 1

colective se fac in incdperi incllzite, aerisite sau ventilate, pe subiecli in pozilii nismului, r

statice (culcali, gezdnd) sau in migcare. Srrnt indicate in cazuri de rahitism, la latorii pel

2.0 - Electro
iclroterapie Fototerapia

lceput un persoane cu astenie-anemie prin caren![ solard sau alimentar[, persoane cu astenie
rxpunelea fizicd gi in medicina muncii la muncitorii care lucreazd in condilii lipsite de lumind
de pentru solard. Se va line seama de puterea surselor de ultraviolete, distanta fald de sursd,
r qi prima progresiunea expunerilor etc.
al doilea Iradierea individuald se poate face gi ea in pozilii statice - in ortostatism, in
gezdnd (mai rar utilizate) sau culcat (cel mai des practicatd) precum gi in migcare.
-
;i ugor de Bolnavul va fi complet dezbrdcat, protejat cu ochelari cu sticli coloratd care nu
de formd permit trecerea RUV, pentm prevenirea accidentelor oculare; unii autori recomandd
in acelagi
9i protejarea regiunii genitale (S, Licht).
o mutdm
La aplicalia in pozilie imobild, jumdtate din durata qedinjei se ftadiazd, fa[a
anterioard a corpului gi a doua jum[tate fala posterioari. Lampa va ft asezatd. dupd
cum s-a ardtatmai inainte, perpendicular la aceeagi distan{d pe tot parcursul gedin}ei
gumentul qi pusd in funcliune cu 5 minute inainte de aplicalie.
iile fiind Existd diferite scheme utilizate privind dozarea,distanla gi progresia gedinlelor
L ochelari in cadrul unei cure de tratament.
i0 cm de in unele clinici gi secfii, mai ales in S.U.A., setrateazd,cu lampa cu ultraviolete
caesiv, la la o distan!6 de 60-1 00 cm; se incepe iradierea la primele qedinle la 100 cm distan{d
ul acesta, gi pe parcurs, in funclie de toleran![, se coboard la 60 cm, cu durata progresivd.
5 minute Sau cu lampa la1 5 cm distanld pentru toate gedinlele, durata cregte de la 60 secunde
rn minut. prima gedinld,,90-120 secunde a doua qedin![ gi se cregte progresiv de la o zi la
lpdtratla alta (dupd toleran!6) pdnd la 5 minute o gedin{d, numdrul total al acestora fiind de
za pentru
10-20.
r a apdrut
in general, in RomAnia, s-a incet5lenit tehnica de lucru cu lampa de la 150 cm
i biodoza
distanld, cu durata progresivd, incep0ndu-se cu un minut pentru fiecare din cele
tamentul
doud feje corporale gi crescdnd de la o gedin{d laalta cu cAte un minut, pAni la o
locald a
duratd totald de l5 minute pentru o fafd de corp, Numdrul gedinlelor va fi intre 10
icd 4 sau
gi 20, cu o medie de 15 gedinfe,
matoase,
un minut La aplicafiile pe subiec{i in ortostatism gi in miqcare, distanla fajd de sursa
de ultraviolete va fi de 150 cm la prima gedinld, cu scdderea sa progresivd p0n[ la
60 cm la ultima; in timpul expunerii se executi o serie de migcdri - exercilii de
gimnasticd, inclusiv respiratorie, flexiuni pe genunchi, miqcdri pe membre supe-
,UI
rioare, rotindu-se treptatpentru a se expune intreaga suprafajd a corpului la iradierea
ultravioletd.
Doza de iradiere este in funclie de scopul urmdtit (indicafia terapeuticd), de
neinleles
sursa utih.zat[ qi, bineinleles, dupd rezultatul biodozimetriei.
hetatd in
Dozele ,,slabe".(suberitematoase qi eritemul de gradul I) se aplicd zilnic sau
onsiderd
la doud zile gi sunt indicate in pediatrie la rahitism, tetanie-spasmofilie, prematuritate.
gi la adulli in stdri de debilitate, instabilitate a termoregldrii, unele dermatoze,
tulburdri trofice cutanate.
Dozele ,,medii" (eritemul de gradul II) se aplicd, de cele mai multe ori, de
radierile dou[ ori pe sdptdmand gi sunt indicate in scopuri de stimulare generald a orga-
n pozilii nismului, deregldri endocrine, afe:fiuni cu metabolismul incetinit, disfunctii circu-
itism, la latorii periferice, boal6 astmaticd.

2.0 - Electroterapie
 Electroterapie Fototerapia

Dozele ,,forte" (eritemul de gradul III) se aplicd o dati la7-I0-I4 zile qi sunt Se va
indicate mai ales in iradierile locale asupra unor afecliuni dermatologice, unde desdvdrgirii
urmdrim atingerea unor reaclii flictenulare ale tegumentului (prezentatela capitolul nu se expun
indicaliilor terapeutice). expunerii se
Dupi cum se desprinde din menliunile frcute asupra dozelor de aplicalie ale
RUV, ritmul gedinlelor este in funclie de intensitatea acestora.
La copii se recomandd aplicarea unor doze mai slabe (un sfert sau o jumdtate
de biodozd), datoritd sensibilitdlii mai reduse la ultraviolete fald de adulli (vezi cap
indicaliile din domeniirl pediatriei la capitolul respectiv). Torace
Repetarea seriilor, de expuneri la ultraviolete se poate face dupd minimum Abdomen
6 sdptdmdni, in funclie de indicalia gi necesitatea terapeuticd. Coapse
Gambe
Picior
VIII. 1 3,3.2. IRADIERILE LOCALE
Iradierile locale sau aplicaliile in doze-eritem se executd in ,,cdmpuri" sau In cee
arii cutanate bine delimitate, de obicei dreptunghiulare sau pdtrate, ale cdror form[, ale RUV sol
dimensiune gi numdr suntprecizate qi circumscrise de medic, in funclie de afecliunea neala.
tratatd. Ele produc un putemic eritem cutanat qi se aplici totdeauna gi obligatoriu
dupd biodoz5",legatde scopul terapeutic urmdrit. in funclie de acesta, se pot prescrie VIII
3-4-5 biodoze (adicb durate de expunere). Restul suprafelei tegumentare se acoperd
cu cearceaful, ldsAnd descoperitd numai suprafaja de tegument care rcptezintd Dintre
cdmpul de iradiere. Cdmpurile cutanate se iradiazi succesiv de la o gedin!6 la alta timpului, in
pe altd suprafald de tegument (la interval de l) zileinfunclie de afec{iuneatratatd). rezistente m
De exemplu, intr-un sindrom lombosciatic, se obiqnuiegte a se iradia succesiv pe Dupd
un traseu descendent de la regiunea lombar6, de-a lungul traiectului nervului principiul d
sciatic, pAnE la gleznd, pe partea cu exprimare masiv[ a nevralgiei. calorice (ca1
Cele mai frecvente indica{ii de aplicalie cu aceasti metod[ sunt in reumato- tric prin filr
logie (articulaliile afectate de artrite, artroze), diferite nevralgii gi neuromialgii, in i incandescen
dermatologie gi in astmul brongic. il
!. crom-nichel
Mai menlion[m ca o metodi de iradiere local6, aplicalia de contact ps tegu-
Ldmpr
ment cu lampd tip Kromayer, amintitd in capitolele anterioare qi utilizatd mai rlrlt $
aproximativ
in dermatologie.
pu{ine radia
Ldmpi
VIII. 1 3.4. HELIOTERAPIA
mai slabd gi
Este desemnatd prin acest termen, terapia - in diverse afeclirrni - ct raze Limpi
ultraviolete gi infrarogii naturale (de origine solard). Au fostpropuse cAteva scheme emit radialii
de expunere la ultravioletele solare; noi ne-am oprit asupra celei descrise de mai mare, cr
A. Rollier din Londra in anul 1923, care a devenit clasicd. Radial
Este vorba de o expunere la soare progresivd, foarte strict gradatd, valabil5 I undd intre 2
in primul rAnd la subieclii sensibili, adic[ pentru bolnavi, persoane debilitate, copii, Aplicz
bitrani gi blonzi. Se acoperi corpul cu un cearceafgi, apoi, regiunile corporale se principale: 1

descoperd succesiv gi progresiv, in sens caudal-cranial. deschis, cu l

Lle gi sunt Se va ajunge pAnI la o expunere total[ de 3 ore, dup[ care, din momentul
ice, unde desdvdrgirii pigmentaliei durata expunerii se poate descregte. Extremitatea cefalicd
capitolul nu se expune (se acoper[ capul). Se pot face 1-3 gedinfe de expunere pezi.Durata
expunerii se cregte dela zila zi cdte 5 minute, dupd urm[toarea schemS:
icalie ale
Ziua 1 7 4 J 6 7
jumdtate Minute
ul1i (vezi cup
Torace 5 10 t)
ninimum Abdomen l0 15 20
Coapse 5 10 I) 20
Gambe 5 l0 15 20 25
Picior ) l0 15 20 25 JU 35

Lpuri" sau tn ceea ce privegte orarul optim pentru oblinerea celor mai benefice efecte
ror formd, ale RUV solare asupra organismului, s-a apreciat a fi intre orele 9,00-11,00 dimi-
fecliunea neala.
bligatoriu
:t prescrie VIII.l4. TRATAMENTUL CU RAZE INFRARO$IT
se acoperd
reprezintd Dintre sursele de radiafii infrarogii folosite in practica medicald de-a lungul
nl6la alta timpului, in prezent se utilizeazd ldmpile cu incandescen![ gi radiatoarele cu
ntratatd). rezisten{e metalice.
rccesiv-pe Dupd cum s-a ardtat la capitolul ce trateazd sursele de energie luminoas[,
i nervului principiul de funcfionare a ldmpilor qi radiatoarelor este realizarca unei energii
calorice (capabile de emisiune spectral[), rezultate din trecerea unui curent elec-
r reumato- tric prin filamentul de cdrbune sau de metal (tungsten, wolfram) la ldmpile cu
mialgii, in incandescenli, respectiv prin firuI de metal inoxidabil (crom, nichel, mangan, aliaje
crom-nichel etc.) la radiatoarele cu rezistenfd.
ct pe tegu-
Ldmpile electrice cu incandescen{d (becuri), emit un spectru care con{ine
Imai rr.,rlt aproximativ 95o/o radiagii rogii gi infrarogii gi, in rest, radialii vizibile qi foarte
pufine radiafii ultraviolete.
L[mpile cu filament de cdrbune emit RIR cu o lumin6 rogiaticd, de o putere
mai slabd gi cu penetralie mici,
- clJ faze Ldmpile cu filament metalic, ajungAnd la o temperaturd mult mai ridicatd,
lva scheme emit radiajiile luminoase mult mai putemice qi RIR cu o putere de pdtrundere mult
,escrise de mai mare, corespunzdtoare unor lungimi de und[ intre 760 gi 2 500 mp.
Radiatoarele cu rezistenli emit o radialie bogatd in infrarogii cu lungimi de
6, valabild undd intre 2 000 9i 8 000 mp, cu o penetralie mai redus6.
itate, copii, Aplicaliile terapeutice de radialii infrarogii se pot face in doud modalitdli
orporale se principale: in spaliu inchis, sub forma aga-numitelor bdi de lumind 9i in spafiu
deschis, cu ldmpile de tip Sollux.
 Electt'olerapie Fotolerapict

VIII.i4.1. BAILE DE LUMINA interiori, c61

tapetate cu r
Sunt proceduri care uliltzeazd acliunea organismului a radialiilor infrarogii cdror wataj s
qi vizibile emise de ldmpi cu incandescenld gi aplicate in spaliu inchis in dispozitive ceea ce va c
speciale. re{inem cd
Radia{iile infrarogii ac[ioneazdpe de o parte direct asupra organismului 9i pe organismulu
de altd parte indirect, incdlzind aerul gi determinAnd prin intermediul acestuia o cont de fapt
incdlzire importantd a corpului, provocAnd sudalie gi chiar scddere in greutate. rezultd cd a

- Astfel, baia de lumind - mai ales cea generald - se constituie in procedurd 60-80 mili
de termoreglare intensd (asemdndtor cu bdile cu aer cald, cu aburi etc.), prin Toleranfa cr
inducerea termolizei. cd baia de h
Dispozitivele utilizate pentru bdile de lumind sunt diferite, in funclie de decAt baia cr
destinalia lor: unele sunt adaptate pentru bdi de lumind generale sau complete - in net mai redu
care acliunea luminii cuprinde intregul corp al bolnavului, altele mai mici, pentru procedura p
bdi de lumini parfiale, care cuprind anumite regiuni ale corpului, Dispozitivele turii central
uzuale pentru bdile de lumind generale au forma unor dulapuri hexagonale, prevdzute l0-15 minr
pe una din laturi cu un perete mobil - o ug[ prin care intrd pacientul 9i un capac ce termoterapi
lasi liber un orificiu circular pentru cap. Pe unul din perelii laterali se afli un Bdile
tablou de distribulie a curentului electric Ai comutatoarele corespunz[toare, iar pe rior cu mate
peretele superior, se monteazd un termometru cu rezervorul inferior aflat in inteliot"ul fasunguri pe

b5.ii, pentru indicarea temperaturii. tn interiorul bdii se afl6 un scaun - recomandabil (frg.212).
a fi cu pivotare pentru reglare la o inillime potrivitd a subiectului (fi1, 211). Pere{ii Tehni,
se dezbracd
interiorul ac
un cearceaf
nu poatd ieg

Fig. 2 11 - Baie de lumind genera16.

 interiori, cdptugi{i cu un material izolant, sunt previzuli cu ldcage dispuse in giruri,
tapetate cu metal reflectorizant qi in care sunt montate becuri (in jur de 40-50), al
nfrarogii cdror wataj se alege pentm arealiza o energie caloricd insumatd la 2 0002 500 wa{i, t-
t'
rpozitive ceea ce va duce la o incilzire a aerului la temperaturi de 60-90"C. Dar trebuie sd t

retinem ci numai o treime din cdldura produsd de infrarogii se transmite

tlui gi pe organismului, celelalte doud treimi de energie caloricd disipAndu-se in mediu. JinAnd
:estuia o cont de faptul ci suprafala corporald in pozilie gezAndd este de aproximativ 1 m2,
utate. rezultd cd asupra ei se transmite,,treimea" de 600-800 wa!i, cu alte cuvinte,
:ocedurl 60-80 miliwali pe 1 cm2, cdrora le corespund 8-12 calorii/minut de iradiere.
c.), prin Toleranfa cutanatipentru energia infrarogie fiind de 100-120 miliwati/cm2,rezultd,
cdbaia de lumind generald este bine toleratd gi prin aceasta mai eficient[ terapeutic
ncJie de decAt baia cu aburi, neputdnd produce combustii qi arsuri, avAnd o capacitate.termicd
rlete - in net mai redusd in cornparalie cu apa. in func1ie de durata expunerii gi scopul urmdrit,
i, pentru procedura poate fi aplicatd capreincdlzire in hidroterapie, cu creqterea tempera-
rzitivele turii centrale a corpului cu aproape 1"C (de la 37"C p6nd la 37,8'C) in primele
revdzute 10-15 minute; la o durat[ de 20-30 minute, procedura capdtd un caracter de
capac ce termoterapie, in sine, producdnd cregterea temperaturii centrale pdnd la 3B,5oC.
afld un Bdile de lumind parliale au forma unor jumdtdli de cilindru, placate in exte-
'e, iar pe rior cu material lemnos, cdptugite in interior cu materiale izolante gi inzestrate cu
nteriorul fasunguri pentru 12-16-20 becuri cu filament de cdrbune sau metalice de 25-60 W
nandabil (ftg.212).
). Perefii Tehnica de aplicalie a procedurii. Pentru baia de lumin[ generali, bolnawl
se dezbracd complet gi se agazd pe scaunul cu indlfime reglabild din interiorul din
interiorul acesteia, apoi se inchid uga gi cele doub jum[tdfi ale capacului, modelAnd
un cearceaf in jurul gAtului bolnavului, astfel incAt aerul cald din interiorul bdii sd
nu poatd iegi prin spaliul rdmas libe,r, Se aplici o compresd rece pe fruntea bolnawlui

Fig. 2 l 2 - Baie de lumind partiald.

310 Electroterapie Fototerapia

(eventual pe ceafe sau termofor rece pe cap). Se aprind becurile, manipulAnd

comutatoarele din exterior, fie in totalitate, fie parlial - in funclie de efectul urm[rit
gi toleranla pacientului - element precizat de medic in prescriplia procedurii, ca de
allfel gi durata procedurii, urmdrindu-se doar o preincdlzire (5-10 minute) sau o
sudalie pronunlat[ (20_25_30 minute)" in timpul procedurii se urmdregte
temperatura din interiorul bSii qi starea bolnavului. Este indicat ca sd fie schimbati
compresa rece din 5 in 5 minute, iar dupd terminarea procedurii se recomandd
aplicarea unei proceduri de rdcire, de obicei spdlarea cu api la temperatura de
22"C. Bdlle de lumind parliale pot fi ,,superioare" (pe jumdtatea superioard a
corpului, excluzdnd extremitatea cefalicd) sau ,,inferioard" (incluzAnd bazinul qi
coapsele). Bolnavul dezbrdcatse agazdpe pat in decubit ventral sau dorsal - dup[
scopul urmirit - gi se aplicd baia de lumind pe regiunea indicatd. Pentru a crea un
spaliu inchis, se acoperd baia impreund cu bolnavul cu un cearceafgi o pdtur6, de
asemenea qi restul corpului rdmas in afara biii; se aplicd o compres[ rece pe frunte.
in funclie de efectul terapeutic urmdrit, durata procedurii este variabili, intre 5 qi
20 de minute. Dupb expirarea timpului prescris se aplicd bolnavului o procedurd
de rdcire parliald (spilare cu ap[ la22"C). Se pot utiliza gi unele dispozitive de
expunere parliald adaptate prin dimensiuni gi form[ anumitor regiuni: cervicald,
umeri. membre.

YIII.I 4.2. APLICATIILE RADIATIILOR INFRARO$II

in sralru DESbHrs
in cadnrl acestei modalit[1i terapeutice se:utilizeazd,cel mai frecvent ldmpi
de trpul Sollux, Vitalux, Sollex $.a., precum gi radiatoarele de infrarogii. in aceastd
formd de aplicaiie a RIR nu se provoaci transpirafie,.deoarece nu se aclioneazd Cu ajuton
prin incdlzirea aerului din jurul corpului, rdmdnAnd numai acliunea directi arazelor efectele dorite.
lungimea de ur
trimise de lampd sau reflectate de reflectorul ldmpii Sollux. Va cregte temperatura
(albastre), radia
locald a regiunii cutanate iradiate, bolnavul avAnd senzafia de cdldurd progresivd,
LampaM
urmati de o inrogire neuniformd, in cantl expunerilor prelungite gi chiar de o
Ea emite radiati
pigmentalie.
Lampa Nr
Lampa Sollux are montat un bec cu filament de tungsten sau wolfram de
neon. Spre deor
mdrime (putere) diferitd: unele becuri pot fi mai mici - de 300-500 W, altele
ionizdrii gazelot
mari - de I 000-1 500-2 000 W. Este previzutd cu un reflector in formd de seg- radiajii infraroSr
ment de sferd, care concentreazd radialiile gi le reflectd pe o suprafald restrAnsd, intre760 9i I 5(
precum gi cu un localizator de fomd tronconicb, care la nivelul orificiului distal Tehnica d
are un dispozitiv pentru interpunerea de filtre, roqii sau albastre (se monteazd la simpli. Trebuie
nevoie, in funclie de scopul terapeutic urmirit). de medic in prer
Lampa este fixatd prin intermediul unor pArghii cu diferite articulalii pe o
- Distanlt
tijI metalicd terminatd pe un piedestal mobil. variazd, invers p
Diferitele articulalii gi glisorul de fixare pe tijd permit mutarea ldmpii pe dacd la o distant
diverse planuri 9i indlfimi, in aqa fel inc6t fasciculul de radialii infrarogii sd poat[ energie, la o dis
fi proiectat asupra regiunii corporale dorite qi de distanlele prescrise. mare. De obicei
oleraprc Foloterapia 311

puldnd
rrmirit
i, ca de
)sauo
Ldreqte
imbatd
mandd
,ura de
oard a
:inul gi
- dupi
)rea un
urd, de
frunte.
lre 5 9i
cedurd
iive de
vicald,

ldmpi Fig.213 -Lampa So1ux.

Lceastd
Cu ajutorul t'iltrelor se pot selecta anumite fascicule de radiafii, in funclie de
lneaz6,
efectele dorite. Filtrele cu oxid de mangan (rogii) lasi sd treacd. numai RIR cu
:azelor
lungimea de undd cuprinsd intre 800 gi 2 500 milimicroni, iar cele cu cobalt
:ratura
(albastre), radialiile cu lungime de undd intre 760 9i 5 000 milimicroni (fig. 213).
resiv6,
Lampa Vitalux este prevdzuti,cu bec (cu filament de tungsten) de sticl[ uviol.
rdeo Ea emite radialii lutrninoase, ultraviolete qi in mai micd mdsurd infraroqii.
Lampa Novolux are ca sursd de emisie un tub spiralat de sticld umplut cu
am de neon. Spre deosebire de ldmpile cu incandescenjd, ea funclioneazd pe principiul
altele ionizdrii gazelor (neonul) la trecerea urui curent electric de inaltd frecvenfd. Ernite
Le seg- radiaJii infrarogii cu acliune mare de pdtrundere, avdnd lungimea de undi cuprinsd
lrAnsd, intre 760 9i 1 500 milimicroni.
distal Tehnica de aplicare a MR in spaliu deschis cu aceste ldmpi este destul de
:a25. la simpli. Trebuie totugi sd se lind seama gi sd se respecte anumili parametri (preciza{i
de medic in prescriplie) 9i anume:
Lipeo - Distanla de la sursd (iampa) la tegumentul iradiat: intensitatea radialiei
variazd invers proporlional cu pdtratul d,stanlei. Pentru inlelegere, exemplificim:
rpll pe dacd.la o distanld de 60 cm la nivelul tegumentului se atinge o anumitd cantitate de
poatd energie,la o distanld de 30 cm dozade elergie nu se dubleazd, ci este de 4 ori mai
mare. De obicei, se fac aplicalii la distanle de 50-80 cm.
3t2 Electroterapie

- Intensitatea radiafiilor. Ea poate fi moderat[, cu producer'ea unei senza]ii

agreabile (ar corespunde cu 0,5 cal, glcm2lminut); medie, cu senzalie clard, dar
suportabili, corespunzAnd la 1 cal. glcm2lminfi; puternicd sau foarte puternicd, TE
p6nd la intoleran![ (peste 1,3 cal. glcn*lmin).
Multe limpi sunt prev[zute cu un comutator de dozarc a intensitilii in trei
trepte tolerabile de intensitate,
- Durata gedinlei este variabild intre 5 9i 20 minute - in funcfie de indicalie
gi efectul urmirit: antialgic ai antispastic, antiinflamator, activare a circulaliei sau
stimulare a metabolismului.
- Regiunea indicatd pentru iradiere. Aceasta se lasi descoperit[ pentru
aplicarea procedurii.
In timpul aplicaliei se recomandd supravegherea bolnavului pentru a se Un
preintAmpina producerea unor eventuale arsuri. De asemenea, nici un moment nu
electric v:
trebuie ne glij atd s au omis i re ahzar ea unei temp eraturi corespunzdtoare in incdp erea
ob,
unde se fac aplicaliile cu infrarogii, pentru evitarea rdcirii sau a unor reacfii regionale
magnetic
sau generale nedorite a subiecfilor trataji.
Indicaliile terapeutice pentru iradierile ar raze infrarogii au fost prezentate gi forrni <

mai inainte, la capitolul respectiv, este mai I

bobinei (1

paralelisn
rnagnetici
cAmpului
Totl
fluxul ma
suprafa!a
mdsoar6
mdsurd a
1 Gs:0,
CAn
culentul.
avAnd ac
corespun
joas6 frer
zecilor dt
tric care 1
un circui
curent. F
stabilitd t
male cu I

este mar
fenomen
intr-un c
pun in m
 Electroterapie

l unei senzalii CAPITOLUL IX

alie clard, dar
Lrte puternicd, TERAPIA PRIN CAVTPURI MAGNETICE
nsitelii in trei
DE JOASA FRECVENTA
ie de indicalie
circulaliei sau

,peritd pentru IX.l. CATUPUT- MAGNETIC

Lr pentru a se
Un camp magnetic este produs de un curent electric sau de cdtre un cAmp
tn moment nu
'e
electric variabil.
in inciperea
O bobind prin care circuld cufent electric produce cAmp magnetic' Cdrnpul
aclii regionale
magnetic este caracter tzat de liniile de cAmp sau de for![ magneticd, a ciror desime
rst prezentate gi forrnd determind intensitatea acestuia. Cu cAt intensitatea cdmpului magnetic
este mai mare, liniile de forld magnetic[ sunt mai dese, aspect intdlnit in interiorul
bobinei (ftg.2I4). Tot aici, cAmpul este cel mai omogen, aspect reprezentat de
paralelismul gi relativa echidistanli a liniilor de cAmp. Densitatea liniilor de for!6
rnagneticd reprezintd induclia magnetici, elementul de exprimare a intensitdlii
cdmpului magnetic.
Totalitatea liniilor de forJd magnetici care trec printr-o suprafald formeaz[
fluxul magnetic. Acesta se calculeazd prin produsul dintre induclia rnagneticd 9i
suprafala secliunii bobinei. in sistemul internafional de unit[1i (SI), intensitatea se
mdsoard in tesla (T), cu subunitatea militesla (mT). Fald de vechea unitate de
mdsurd a inducliei magnetice (Gauss), militesla rep rczintd o zecime, cu alte cuvinte
1 Gs:0,1 mT.
CAmpul magnetic produs de un curent are aceiaqi parametri fizici ca 9i
curentul. Astfel, dacd curentul este alternativ, cdmpul magnetic este tot alternativ,
avAnd aceeagi frecven!6; dacd este sub formi de irnpulsuri, cAmpul magnetic
corespunzitor este tot sub formd de impulsuri. in terapia cu cArnp magnetic de
joasd frecven![ se uttlizeazd induclii magnetice care ajung la valori de ordinul
zecilor de rnT. Fluxurile magnetice variabile dau naqtere in spaliu unui cAmp elec-
tric care produce intr-un conductor o tensiune electric[. Dacd conductorul formeazd
un circuit inchis (fig. 215), in acesta ia nagtere ca unnare a tensiunii electrice un
curent. Fenomenul este cunoscut sub numele de legea inducliei electromagnetice,
stabilitd de fizicianul englez Faraday. Mdrirnea tensiuni-' electrice este cu atAt rnai
rrrare c1 cdtvitezade variafie a fluxului este mai mare gi cu cdt mdrimea fluxului
este mai ridicatd. Fenomenul de induclie poate furniza explicalii pentru unele
fenomene care iau nagtere in interioml organismului, atunci cAnd acesta este plasat
intr-un cdmp magnetic variabil. Tensiunile electrice care iau naqtere in lesuturi
pun in migcare ionii din rnediile tisulare, in ritrnul cArnpului magnetic.
 Terapia prin ct
Electroterapie
314

numArul lucl
magnetice.
medicini atr
frziotenpia.
In anu
produse de
efectele fav<
cercetdrile qi
influenla ac<
are o intens
prezint[ oscr
biologic" al
(M.L. Konil
semlnate in
inchis semdnate in
in direcfia l
fost confirn
stimulatoare
Ftu<
Au fos
mognetic voriobil
gi cele ale cr
S modificdrile
Cdmpul magnetic produs de Fig. 215 - Producerea unui curent electric geomagnetlr
Fig. 214 - prin inducfie electromagneticd.
o bobin[ parcursd de curent. efectele cAn
puternicd gi
rnagnetic. f
TX.2. ACTIUNILE CAMPURILOR MAGNETICE determin[ o
Toate
TX.z,L ELEMENTE DE MAGNETOBIOLOGIE. pentru pro(
component(
ISTORIC $I DEZVOLTAREA CUNO$TINTELOR oscila{iilor r

LA STADIUL ACTUAL rdmdne aprt

ecliinocliilo
campurile magnetice pulsatoare se gdsesc atat in mediul inconjur[tor, natu-
aproape cu (
ral, cdtgi in condilii artificiale, produse de un curent electric sau de un camp elec-
ar determin
tric variabil. in ultima vr.r11. r" utribuie o importanld deosebiti efectelor biologice geomagnetl
pulsatoare
produse de aceste carnpuri. IJttlizareaterapeutica a campurilor magnetice
fiziologic la
reprezintd astdzi in medicind, consecinla evoluliei observaliilor, studiilor 9i puse in con
ceicetirilor debutate in 1845, odatd cu descoperirea magnetismului qi culminate Main
cu stadiul de dezvoltare a cunoqtinlelor de biochimie qi a corelaliilor cu
influenla
existentd in
qi efectele magnetisrnului. Trebu
Acliunei gi efectele cArnpurilor magnetice asupra organismului sunt incd cAmpurilor
departe de a fi bine cunoscute, totugi rezultatele obJinute pdn6 acum
prin utilizarea
Barnc
lor in medicind sunt promildtoare. magnetice s
Dup[ ce fizicianul englez M. Faraday a studiat in 1845 pentru prima datd intreprinse
a urmat
magnetismul gi a descoperit influenla acestuia asupra structurilor organice, variat la in<
in studiile au fost consacrate numai aspectelor
o lu"ng[ periouAa - 100 de ani - care fald de lotu
fizicJallacestei noi forme de energie. Doar in ultimele decenii a crescut considerabil
 lll

Electrolerapie Tbrapia pritt cdnrptLri ntagnetice de.j oasd frecvenSd 315

numirul lucrdrilor gi publicaliilor referitoare la efectele biologice ale cAmpurilor

magnetice. Biologia s-a irrbogdlit cu o nou[ ramurd magnetobiologia, iar in
rnedicind apar noi puncte de vedere qi referiri la obiect, de care beneficiaz6
ftzioteraoia.
-anul
in 1902 sunt publicate primele observa{ii asupra efectelor biologice
produse de campurile magnetice alternative. Tn 1921, Steiner comunicd deJpre
efectele favorabile ale cAmpurilor magnetice statice aplicate la om. Iau amploare
cercetdrile qi descoperirile privind efectele biologice ale cdmpului magnetic teiestm,
influenla acestuia asupra materiei vii fiind demult observatd. CAmpul geomagnetic
are o intensitate rnedie slabd (0,047 mT), care scade de la poli spre ecuator si
prezint1 oscilalii anuale, sezoniere gi zilnice, care dirijeazd evolutia.ceasornicului
biologic" al organismelor vii (U. Evertz) gi chiar influenJeazd dezvoltarea vielii
(M.L. Konig). Pittmann relareazd,in 1964 cd pe un camp experirnental, planteie
electric semdnate ?n straturi, avdnd direc{ia est-vest s-au dezvoltat rnai bine decfit acelea
inch is
seminate in direcgia nord-sud. El a observat de asemenea , cd rdddcinile au crescut
in direclia N-S, adicd paralel cu cAmpul magnetic terestru. Aceastd constatare a
fost confirmatd gi de al{i autori pe baza unor cercet6ri referitoare la efectele
I rt*
,tic voriobil
stirnulatoare ale cdrnpurilor magnetice slabe (Novi1ki, presman, Edmisten).
Au fost obselate corelafii evidente intre oscilaliile zilnice ale metabolisrnului
9i celg ale cAmpului geomagnetic. De asemenea au fost evidenliate corelalii intre
rnodificirile neregulate ale metabolismului gi modificdrile neagteptate ale cArnpului
curent electric
ragneticd.
geomagnetic. Persinger a efectuat cercetdri (1969-1973) prin care a demonstrat
efectele cAmpului maguetic terestm asupra organismului, prin ecranare magneticd
putemicd gi cArnpuri generate artificial, corespunzitoare acliunii cArnpului geo-
]B magnetic. Dupd Presrnan gi Persinger, ecranarea acliunii cdmpului geomagnetic
deterrnind o inhibare a proceselor metabolice.
Toate aceste fenomene evidenliazd importanla rnodificdrilor geomagnetice
pentru procesele vitale, atribuindu-se un rol esential oscilatiilor diurne ale
R cotnponentei orizontale a cAmpului. in tirnp ce la latitudinile nordice, evolutia
de cAmp poate fi mult modificatd prin tulburdri magnetice, ea
ernodificatd in tot cursul anului in zonele temperate. in timpul
;r[tor, natu- irndvar[ gi toamni, intensitatea cAmpului geomagnetic depdgegte
L cAmp elec- aproape cu dublu valoarea medie anuali a acestnia, ceea ce dupd Presrnan gi colab.
or biologice ar detemina zborul de primivar[ gi toarnnd al pdsdrilor cil[toare. Oscila{iile
re pulsatoare geomagnetice ale cdror valori maxime pot fi inregistlate pe coordonatele senzorial-
studiilor gi fiziologic la pdsdrile migratoare, declangeazd evident gi reaclii biologice, ce pot fi
;i culminate puse in concordantd cu diferili parametri fiziologici.
cu influenla Mai rnenliondrn c[ Diilll relateazd(in 1935, pebaze statistice) despre corelalia
existentd intre oscilafiile magnetismului terestru gi cregterea numdrului de decese.
,ri sunt incd Trebuie ardtat cd s-au efectuat numeroase experiente privind acfiunea
in utilizarea cArnpurilor magnetice de joasd frecvenld asupra organismului.
Bamothy, in S.U.A., efectuAnd in1964 cercetiri asupra efectelor c6mpurilor
prima datd magnetice statice primare asupra cregterii gi dezvoltirii organisrnelor, in experienle
intreprinse pe 680 de goareci, ajunge la concluzia c6 aceste campuri aclioneazd
Ilce, a urmat
variatla indivizi diferili, grupa tratat[ prezentdnd deosebiri individuale mai mari
ri aspectelor
considerabil
fali de lotul martor.
316 Electt'oterapie Terapia prit

Alte experienle au demonstrat modificiri pozitive ale comportamentului bune oblir

irnunologic la animale sub influenla c6mpurilor magnetice pulsatoare de joasd deformanl
frecvenld (Reviere, Odinlov, Lantsman - in 1965, in cercet[ri independente). Asupra celula cafl
superioritdlii acliunii gi efectelor cdrnpurilor magnetice pulsatoare fald de a vasculare
acestei for
cAilpurilor magnetice statice, este edificatoare o experienlI efectuatd de Edmiston
pe oiganisme bacteriene: germenii ce se rotesc intr-un cAmp magnetic prezintd o
cregteie mai rapid[ decAt cei din afara cAmpului; in schimb, germenii in stare de 1X.2.2.
repaus, aflali in campul magnetic, au crescut mult mai lent fa!6 de tnartori.
Cum aclioneazd de fapt cArnpul magnetic asupla organismelor vii este o
Rez
magnetlc(
ploblemd incl departe de a fi pe deplin elucidat[. prin utiliz
Este posibil ca insugi cArnpul magnetic sd declanqeze prin intermediul fapt prin p
substan{elor paramagnetice (cu permeabilitate magnetici mai mare ca unitatea) normale tr
efectul biologic, cunoscut fiind rolul pe care il au in organism astfel de substanle oxlgen ar
ca: oxigenul, hidrogenul atomic, radicalii liberi, enzimele etc. formarea
Substanlele paramagnetice dispun in inveligul exterior al atomului de un singu' celul6, car
pulsatoar
electron, fiind astfel ,,necompensate" 9i in consecinld, atrase intr-un cAmp mag-
cromoxid
netic exterior. Aceste substanle sunt denumite paramagnetice, avdnd o pozilie
cAmpulilc
paraleld faja de un cAmp exterior, care activea zd, proprietillile pararnagnetice ale electronil,
,no. ur"-"nea substanfe, cu ro1 irnporlant in metabolismul energetic celular (oxigen, I(rauss, S
hidrogen atonic, radicali liberi, fennenfi).
Majoritatea substanlelor organice sunt diamagnetice, caracterizate printr-o
stare de energie minimd, magnetic-neutrd la exteriorul atomului, dati de dispozilia
perechi-perechi a electronilor. in aceste cazutri, in astfel de substanle cu permea-
bilitut" magneticd redusd, subunitari, un cdmp magnetic exterior induce un rlo-
nent magnetic interior in sens contrar celui exterior, pe care-l va respinge. Deoarece
Du;
natura tinde totdeauna spre energie minimd, spre stbri de echilibru, starea illag-
valoare el
netic-neutrd constituie starea general[ de bazd. Aceste substanle sunt denumite bilitatea r.
diamagnetice, ele opunAndu-se totdeauna diametral cimpului exterior. Prin acliunea rator de er
cAmpurilor magnetice asupra structurilor biologice, au loc modificiri energetice la tip de rea,
suplafala celulelor, cu activarea schirnburilor de membranb, intensificarea gi aparilia
pr-oceselor enzimatice gi irnplicit, intensificarea metabolismului celular care, in K* in intr
ftinclie de intensitatea cArnpului poate ajunge pdnd la activarea aparatului genetic pafcurge
al celulei (Varga, Konig, Jitariu, R[gcanu, Eveftz 9.a.). celulei. S
celulei pr
Nurneroase experienle cu aplicalii ale cAmpurilor magnetice alternative
intracelul
(pulsatoare) pe animale, au permis sd se constate activarea proceselor metabolice. tric rezul
Aceasta este pusd pe seama cregterii difuziunii oxigenului in celule, prin creqterea chimice z
permeabilitdlii mernbranei celulare pentru aceasta (Kraul). Datoritd creqterii ina
oxigenului in celul5, cregte produclia de ATP in mitocondrii. In lesuturile rnai slab necesal a
vascularizate se areeazdcondilii favorabile pentru formarea de noi vase sanguine din Bucu
gi cregterea tonusului celor existente. S-a demonstrat experimental pe animale, o fi'ecven{d
accentuare a lesutului de granulalie reparator in procesul de vindecare a rdnilor 9i timp de 1
romAnesc
o cregtere a vascularizaliei in oase qi lesutul cicatriceal. Aceste fenomene explicd
accelerarea semnificativd a inchiderii pldgilor cu leziuni tegumentare necrotice Act
(cercetdri efectuate la Institutul pentru Medicind fizic[ din Mtinchen). Rezultatele de nrof. <
 317
?raprc Terapia pri n cdntptu'i nngnetice de i oasd frecvenla

tului
loasd
iupra
dea
iston
ntd o
re de TL.2.2.MAGNETOTERAPIA $I PATOGENIA ONCOLOGTCA

rste o

ediul
tatea)
itanle

iingu'
mag-
ozrlie
ce ale
rigen,
Krauss, Szent-Gyorgy).
'intr-o
'ozi\ia IX3 . BAZELE FIZIOLOGICE ALE TERAPIEI
rfltea-
CU CAMPURI MAGNETICB
n fito-
)arece
mag-
Lumite
trunea
,tice la
icarea
:r'e in
lenetic

'natrve
bolice.
:gterea
'egtertt
ai slab
ngurne
nale, o
nilor gi
rxplicd romdnesc Magnetodiaflux.
crotice Aceastd consistentd gi minufioasi activitate de cercetare a fost coordonatd
rltatele cle prof. dr. Tr. Dinculescu gi dr. A. Mdcelariu 9i a abordat o tematicd complexd,
318 Electroterapie krapia pri

incluzAnd studii fundamentale de biologie, fiziologie, histochimie (Ana MariaZina, formaintr

C. Stoicescu, P. Nedelescu, Margareta Comnoiu), cAt gi cercetiri clinico-terapeutice musculari
in entiteti nosologice variate (D. Constantinescu, E. Ghenlu, I. Opreanu). Aplicate i
Din aceastd perioadd daleazd gi cercet6rile de biologie celulard gi fiziologie intensitilr
animali ale colectivelor conduse de prof. dr. Jitariu (Universitatea din Iagi), ca qi diafluxuh
studiile clinico-statistice publicate de colectivele medicale din staliuni balneare
Prir
(Govora, Sinaia, Bdile Felix g.a.).
semnifica
Centrul de biologie din Cluj a continuat in anii 1979-1980 cercetdri
cAmpul m
fundamentale privind acliunea aparatului Magnetodiaflux.
Din anul 1981, la Institutul de medicind,Fizicd, Balneoclimatologie gi EMG, iar
Recuperare Medicald se reiau cercetdrile clinico-terapeutice, aprofunddnd intr-o continuu e
orientare mai noud, posibilitdlile gi efectele terapeutice ale acestui aparat in unele ale aceluii
afec{iuni. in zile su,
(atdt la fo
Alte
IX.3. 1. PROCESELE METABOLICE CELULARE
Cercetdri
Studii de histochimie pe loturi comparative de cobai supugi cAmpurilor contractul
magnetice generate de aparatul Magnetodiaflux efectuate de A.M.Zirra gi colab., sciderea s
au dovedit efecte diferite, in funclie de forma de aplicare. Astfel, cdrnpul tnagnetic tratali cu J

intrerupt a produs efecte predominant catabolice, determinAnd iegirea K* din celuld,

cregterea glicolizei gi proteolizei, eliberarea pind la ep:uizare a vitaminei C gi a
fosfatazei alcaline din celulele corticosuprarenalei, stimularea secreliei adrenergice
x
medulosuprarenale, stimularea activitetii hipofizei gi tiroidei. CAmpul magnetic in
regim continuu a determinat reaclii inverse, cu caracter predominant anabolic. Stud
Studiul efectuat de dr. M. Comnoiu in teza sa de doctorat privind efectele SNC qi S1
Magnetodiafluxului asupra glandelor coftico- gi medulosuprarenale (la cobai) au ftzioterupt
demonstrat indubitabil gi cu acuratele aceleagi efecte descrise mai sus. Influenla
cAmpurilo
cAmpurilor generate de magnetodiaflux asupra glandelor endocrine este cu siguranld
descrisese
mai complexd, carezultat nu numai al ac{iunii directe asupra funcfiei celulare, ci gi
Acestei cc
prin rnodificiri in corelalia dintre diferitele glande gi dintre acestea gi intregul
de fapt, cc
organrsm.
Stud
Cercetdri ale colectivului condus de prof. dr. P. Jitariu au dovedit influenlarea
dinamicii electrolililor din sAnge ca rezlultat al modificdrilor permeabilitAlii la ac{iune
membranelor celulare. S-a constatat sciderea K* gi Ca* sanguin in prirnele zile ale
tranchllizz
aplic[rii cAmpului magnetic, urmatd de cregterea treptatd a acestora peste valorile magnetodi
iniliale dup[ o perioadd de la terminarea aplica]iilor. In acelaqi timp, Mg** r[mdne EEG dupi
scdzut gi dupd doul luni de la terminarea seriei de expuneri. Menliondm cd toate decdt acelr
aceste efecte se desfrgoard in lirnitele valorilor fiziologice, neinregistrdndu-se amplitudir
aspecte lezionale. medicaliat
cumulative
(diazepam
1X.3.2. SISTEMUL NEURO-MUSCULAR
cd sub tratr
Observaliile clinice au indrituit orientarea unui mare numdr de studii asupra substan!iat
comportirii sistemului neuromuscular sub influenla Magnetodiafluxului. Astfel, experimen
C. Stoicescu qi colab., studiind acliunea cAmpului magnetic asupra diverselor etape magnetlce
metab o lic - e nzimatice ale contracliei musculare (i n v it ro Si i n v iv o ), au c onstatat cd funclie de s
 krapia pri.rt cdnrpu.ri nngnetice de joasdfrecvenld 3t9
erapte

Zirta, fonna intrerupt[ ritrric activeazdpttemic adenozintrifosfataza(NlP-aza) $i aldolaza

:utice musculard, in timp ce forma continui are in acest sens un efect mult mai redus.
Aplicate in fiziologia rnusculard, aceste date ar putea fi interpretate in sensul cregterii
rlogie intensitilii de contracjie a mugchilor fazici prin regimul intrerupt al Magneto-
,ca$1 diafluxului.
neare Prin studii EMG la omul sdndtos, P. Nedelescu demonstreazd cre$terea
semnificativd a activitdlii bioelectrice a muqchiului in contracJie izotonicd sub
cetdri
cAmpul rnagnetic. Regimul intrerupt influenleazd in special amplitudinea traseului
EMG, iar regimul continuu, mai ales ritmicitatea descircdrilor. Efectul regirnului
gie qi
intr-o continuu este mai manifest pe musculatura tonicd decAt pe ceafazicd. Alte experienle
unele ale aceluiagi autor (pe gobolani) al ardtat cd antrenamentul la efort, prin stirnuldri
in zrTe succesive, se realizeazd mult mai uqor sub influenla magnetodiafluxului
(atdt la forma continu[, cdt 9i la forma intreruptd) dec6t la lotul de control.
Alte cercetdri au dovedit modificlri ale excitabilitdlii neuromusculare.
Cercetiri experimentale (la animale intoxicate cu stricnin[) gi clinice (fenomene
)urilor contracturale provocate prin ischernizdri periferice tranzitorii) au demonstrat
colab., sciderea sau chiar suprimarea excitabilitdlii neuromusculare crescute, la subieclii
Lgnetic trata{i cu Magnetodiaflux.
celulS,
Cgia IX.3.3. SISTEMUL NERVOS CENTRAL $I SISTEMUL
rergice NERVOS VEGETATIV
retic in
rlic. Studierea influenlei c6mpurilor magnetice generate de Magnetodiaflux asupra
,fectele SNC gi SNV a fost rrultd vreme o preocupare debazd in Institutul de Balneo-
bai) au fizioterapie, deoarece in deceniul al gaselea se considera ca primordial[ acliunea
fluen!a cArnpurilor magnetice asupra acestor sisteme. Era gi perioada in care Kholodov
guran!6
descrisese receptori specifici ai energiei magnetice la nivelul hipotalamusului.
re, ci gi
Acestei conceplii asupra acliunii terapeutice a Magnetodiafluxului i se datoregte,
ntregul
de fapt, confecjionarea gi utilizarea bobinei circulare cervicale.
Studii electroencefalografice efectuate inainte qi dupi expunerea subieclilor
enlarea
la acliunea cdmpurilor magnetice in regim continuu at ardtat efectul sedativ,
bilitslii
tranchilizant al acestei forme. Din acest motiv, forma continud de aplicare a
zile ale
magnetodiafluxului este indeobgte numitd,,foma sedativd". Modificdrile traseelor
valorile
EEG dupd cAmpuri magnetice in forma intrerupt[ sunt mai pulin constante qi clare
rdmdne
dec0t acelea dupd aplicaliile de cdmp continuu; apar trasee desincronizate cu o
cd toate
dndu-se amplitudine scdzttd a ritmurilor. Studiindu-se experimental interrelalia dintre
medica{ia tranchilizantd gi terapia cu Magnetodiaflux, s-au dovedit efecte sinergice
cumulative ale cArnpului magnetic pe aceleagi structuri cu tranchilizantul administrat
(diazepam). Ca o confirmare, observaliile clinice au pennis sd se constate evident
c[ sub tratamentul cu Magnetodiaflux al diferitelor stdri nevrotice, se pot reduce
Li asupra substanlial dozele tranchilizantelor administrate. Nutneroase studii, cercetiri
. Astfel, experimentale gi clinice, au demonstrat influenlarea ceft6 exercitati de cdmpurile
tor etape magnetice generate de Magnetodiaflux asupra reactivitdlii neurovegetative, in
Lstatat cd funclie de starea inilial[ a organismului, de tipul constitulional gi de forma (continu[
320 Electt'oterapie Tbrapia prin

sau intreruptd) cdrnpului magnetic. Cercetdrile prof. dr. P. Jitariu pe cAini au dovedit unei gedintr
efectul preponderent orlosimpatic al cArnpurilor intrerupte care provocau o creqtere tlatament fl
de adrenalind de la 6,1 glcm3la 10,3 g/cm3 (cu 660 ), in timp ce cAmpul continuu aplicarea fc
ridicd valorile adrenalinei doar cu l4o/o (de la 7,5 g/cm3 la 8,5 g/crn3)' a stdrii trof
InfluenJa asupra SNV a fonnelor de cflmp magnetic aplicat a fost studiatd 9i zi cu zi ne
prin urmdrirea unor reaclii cardio-vasculare, luate ca indicatori succesivi 9i valorogi mijloc". La
in aceastd privinjd. zllnicdlapt
Astfel, cordul izolat de broascd oprit sub influenla acetilcolinei, i;i reia tive) qi rdsp
activitatea nonnald sub acliunea cdmpului magnetic intrerupt, forma continud avAnd cArnpurilor
o influenld mult mai scdzutd (A. Grigoriu, P. Nedelescu $.a.). nervos vegl
EfectuAndu-se testul presor la rece (Hines), probd clasicd in studierea reac-
(Evertz), i
srmpatrcotr
tivitilii vasculare, s-a urmdrit evolulia tensiunii diastolice la subieclii normotensivi.
Toate
Sub tratamentul cu Magnetodiaflux (17 gedinle) s-au inregistrat modificdri
cu aparatu
semnificative ale testului Hines in funclie de regimul de lucru. CAmpurile magnetice
cunoscu{r:
intrerupte irnprirnd testului o predominanld simpaticd, in tirnp ce cArnpurile con-
2 mT (bobi
tinue determind o parasimpaticotonie. Hiperreactivii - sub acliunea fomei con-
Laalt
tinue gi respectiv hiporeactivii - sub acliunea formei intrerupte, rdspund la acest
- SNVgiar
test in acelaqi mod ca normoreactivii.
frecven(a c
O suitd de studii coordonate de prof. Tr. Dinculescu 9i prof. dr. I. Opreanu au
corespunza
demonstrat efectele ergotrope sau trofotrope ale regimului intrerupt, respectiv
continuu al Magnetodiafluxului, pe baza unui complex de teste care definesc tipurile
neuro-vegetative individuale dupi Lamperl (1937), ca: reaclia tegumentard la stimuli
reci gi calzi, raportul dintre temperatura centrald gi cea cutanatd la hidrotermoterapie,
refl exul oculocardiac etc.
Astfel, s-a dovedit cd forrnele continue nemodulate au efecte sedative,
sirnpaticolitice, trofotrope, in timp ce formele intrerupte de cAmp rnagnetic
determind stdri de excitalie, cresc tonusul sirnpaticului, sunt ergotrope. Aceste efecte
Trebr
demonstrate au permis s[ se stabileascd gi sd se respecte cAteva principii aplicabile magnetlce
in metodologia terapeuticd cu aparatul Magnetodiaflux, confirmate de marea construlte.
experien![ acumulatd prin utilizarealargd gi indelungatd a acestuia in fizioterapie. Dator
in primul rand, la alegerea formei campului magnetic aplicat trebuie sd se vom prezer
lind cont de tipul constitu{ional gi de reactivitatea neuro-vegetativd individuald. In pr
Chiar qi in aceste condilii, uneori este necesar, in funclie de reaclia bolnavului magnetlce
dupi prirnele qedinle cu Magnetodiaflux, sd schimbdrn fotma de aplicare. Mai ales ciruia vom
cAnd regimul intrerupt este inadecvat tipului reactiv de sistem neruos al pacientului, in al
poate determina fenomene nepldcute ca cefalee, irascibilitate, tulbutdri de somn, principale
cenestopatii, palpitalii, tahicardie, hiperernotivitate etc. Sau, din contr[, regimul modulare i
continuu poate sd determine (mai rar), sornnolen!5, adinamie, hipotensiune I. For
ortostatic6, sensibilitate crescutd la frig, criestezii, indiferenlila mediu etc. Aceste -50
simptome de inadaptabilitate la fonna de regirn a cArnpului tnagnetic aplicat nu - 10(
trebuie confundate cu unele stdri minore de disconfort fizic sau psihic pe care le - 50-
pot actzaunii pacienli (rareori) dupd primele 3-6 gedinfe' II. Fc
in al doilea rAnd, este indicat sd linern seama la fonna de aplicare a cAmpurilor 50
magnetice qi de bioritrn , carevarrazd in diferitele momente ale zllei. Astfel, este de - 10(
in{eies gi de aqteptat cd la un subiect cu constitu}ie predominant trofotropd, aplicarea - 50-
2l - Electrot
'oterapte Terapia prin cdmpuri magnetice de joasd frecvenld 321

Jovedit unei gedinje de Magnetodiaflux cu forma continud - mai ales seara - reprezintd un
)re$tere tratament facilitant al propriei st[ri trofotrope, parasimpaticomimetice, dup[ cum,
rntinuu aplicarea folmei intrerupte in cursul dimine{ii reprezintd un tratamelt de inhibilie
a stdrii trofotrope gi de promovare a stdrii ergotrope de reactivitate. In practica de
diatd 9i zi crr zi ne intAlnirn insi cu numeroase tipuri constitulionale intermediare ,,de
ralorogi mijloc". La aceste caztri, este bine sd dirij[m tratamentul prin urmdrire gi tatonare
zilnicd.la primele gedinle, pentru a stabili forma cea mai adecvatd toleranJei (reac-
igi reia tive) gi r[spunsului terapeutic. Mul]i autori subliniazi importan]a valorii frecvenlei
d avAnd cArnpurilor magnetice alternative utilizate, fald de modul de reaclie al sistemului
nervos vegetativ. Astfel, frecvenlele cu valori sub l0 Hz au un efect vagotomizant
3a [eac- (Evertz), iar cele de 50 Hz au un efect de stimulare a SN\r, in sensul unei
rtensivi. simpaticotonii (Evertz, Becker, Marino).
dificdri Toate efectele descrise la acest capitol, reamintim cd au fost oblinute gi studiate
rgnetice cu aparatul romdnesc Magnetodiaflux, ai cdrui parametri sunt bine stabilili 9i
jle con- cunoscu{i: frecven}e de 50 9i 100 Hz gi intensitdli fixe de 4 mT (bobina cervical6),
2 mT (bobina lombari) qi20-23 rnT (bobinele localizatoare).
lel COn-
la acest
La alte modele de aparate de rnagnetoterapie, efectele asupra componentelor
SNV gi a diferitelor organe gi lesuturi tratate sunt in funclie de intensitatea gi
frecvenla caracteristicd fiecdrui tip de aparat in parte, dozarea parametrilor fiind
eanu au
corespunzdtoare rezultatelor furnizate de experimentele efectuate.
lspectrv
: tipurile
astimuli
lteraple, MODALITATI DE APLICARE
1X.4.
ALE CAMPURILOR MAGNETICE
edative, DE JOASA TNNCVENTA
ragnetic
rte efecte
Trebuie menlionat de la inceput cd rnodalit[lile de aplicare ale cAmpurilor
plicabile
rnagnetice sunt determinate de caracteristicile diferitelor modele de aparate
e lllarea
construite.
oterapie.
Datoritd marii rdspAndiri gi utilizdri ale aparatului rornAnesc Magnetodiaflux,
uie sd se voln p.rezenta posibilitilile de aplicalie terapeuticd oferite de acesta.
ividuald. In prirnul rAnd, vom arninti cd acest aparat permite aplicarea cAmpurilor
rlnavului magnetice in cdteva variante oferite de tipurile bobinelor utllizate, aspect asupra
Mai ales cdruia vom reveni.
:ientului, in al doilea rAnd, scoatem in eviden{d faptul cd se pot aplica trei forme
le somn, principale gi distincte de cdmp magnetic, fiecare dintre ele cu posibilitate de
regimul nrodulare in trei variante debazd. (fig. 216).
tensiune I. Forma continui:
c. Aceste
plicat nu
- 50Hz;
- 100 Hz;
le care le - 50-100 Hz (6 s cu 50 Hz urmate fdrd.pauzd de 6 s cu 100 Hz).
II. Forma intreruptd ritmic:
impurilor
ll, este de
- 50 Hz (3 s 50 Hz, 3 s pauzd g.a.rn.d.);
- 100 Hz (3 s 100 Hz, 3 s pauzd g.a.m.d.);
aplicarea - 50-100 Hz (3 s 50H2,3 spauzd,3 s 100 Hz,3 spauzd 9.a.m.d.).
21 - Electroteraoie
)LL Electroterapie Terapia prirt

f (Hz)
50

100

50-100
b, FORMA iNrrnrnupt R|TMlc
50

100

50-100

100

50-100
Fig. 2 16- Formele de cAmp produse de aparatul Magnetodiaflu* fr4tp +.
III. Forma intrerupt aritmic:
- 50Hz (perioade variabile de 50 Hz intercalate cu pauze de durate variabile
care se succedi in mod aleator);
Ame
bobine. Est,
100 Hz (perioade variabile de 100 Hz intercalate cu pauze de durate variabile
gi lombard
care se succedi in mod aleator);
mdrime (fi1
- 50-100 Hz (6 s cu 50 Hz, 6 s cu 100 Hz,intercalate cu pauze inegale, totul generale, c
succedAndu-se in mod aleator).
Agadar, este vorba de formele: continud, intrerupt ritmic gi intrerupt aritmic.
Ele pot fi rnodulate in variantele 50H2,100 Hz $i 50-100 Hz. Rezulti de aici
9 formule posibile de aplicare a cArnpului magnetic ale cdror efecte sunt dependente
de frecvenja irnpulsurilor pe secundd gi de alternanfa acestor frecvenfe.
Frecvenlele alese qi furnizate de Magnetodiaflux - 50 gi 100 Hz -reprezintd
opliuni rezultate dintr-o apreciabild serie de studii 9i tatoniri. Fdrd indoiali cd qi
alte dornenii de frecvenld (oasd) pot detennina efecte biologice, fiziologice gi
terapeutice interesante gi eficiente, dar pentru fiecare in parte trebuie s[ existe
experienle proprii bazate pe studii gi cercetdri riguroase gi doveditoare.
Am vdzut mai inainte posibilitilile de ,,modulare" ale celor doud frecven{e
intr-o succesiune continud gi intr-o alternanld - ritrnicd sau aritmici - a trenurilor
de impulsuri magnetice, cu pauze egale sau inegale. Aceste elemente originale de
conceplie a aparatului creeazd noi valenle ale efectului terapeutic de bazd,
impiedicarea efectului de ,,acomodare" determindnd probabil efecte ergotrope
asupra organisrnului.
Alegerea forrnulelor de aplicare se va face bineinleles fald de scopul terapeutic
urmdrit, afecliunea tratatd, terenul constitulional gi tipul de reactivitate neuro-
vesetativd.
 @,n",tllttll{tifryi

t.ectroterapie Tbrapia prin cdntpuri m.ctgnetice de joasd frecventd J L.)

Fig. 217 - Bobinele circulare.

e variabile

e variabile

)gale, totlll

pt aritrnic.
Lrltd de aici
Lependente

reprezintd
oiald cd gi
iologice gi
: sd existe

L frecven{e
Ltrenurilor
riginale de
: de bazd,,
ergotrope

Iterapeutic
ate neuro-
Fig. 21 B Bobirrele localizatoar.c,
 Electroterapie Terapia prin cdtr
JL+

Astfel c
(mTl
practicianului
experienJd Pe
tn lncne
in evidenld ur
cdmpurilorm
benefice ale
cercetdrilor el
forme de enet
pentru exploa

- Se inr
lcm) - se cul
posterior;

I
- intret
I (deconectat).
Fig. 219 - CdmPurile Fig. 220 - Distlibuiia cAmpului magnetic produs de bobina
magnetice realizate in 2 localizatoale.
bobine (circulare) agezate in
acelaqi sens.

(cAnd este stimulatd) o stare general[,,de bine", de confort 9i tonus general crescut

probabilitdlii realizdrii unui efect suplimentar, adjuvant, prin acliune pe cale reflexd'
 Terapia prin cantptu"i nta de joasd frecvenla
roterapte

X.5. TEIINICA DE LUCRU CU APARATUL

MAGNETODIAFLUX a 6tg. 221)

I
- Se introduce in prizd cordonul de alimentare;
(cm)
- se cupleazd frgele celor patru bobine la prizele corespunzdtoare de pe panoul
postenor;
I intrerupdtoarele basculante de pe panoul frontal se ageazd pe poziliazero
I-l (deconectat).
: bobina

ebazeazd
Lcliune in
in acelagi
:,,gulerul
inducAnd
'al crescut

stor zone
erale ale
: cAmpuri
rate numai
rntdndu-se
fis.220).
nultand) a
permilAnd
ll tratat, in
:xperienlei
rtament cu
n virtutea
Fig. 221- Aparatul MDF 4.
ale reflexd.
 Electroterapie Tbrapia prin
326

Verificarea aparatului se executd astfel:

- se comutd butonul pentru fixarea duratei tratamentului pentru o duratd
oarecare, pentru cd numai astfel aparatul poate fi pus in funcfiune;
- se apasi butonul de pornire gi aparatul incepe sd funcjioneze (semnalizare
prin aprinderea limpii indicatoare de intrare in funcliune a aparatului); -nl
(sili) separ
- se manipuleazd comutatorul de alegere a regimului de lucru; magnetice
- se manipuleazd comutatorul de alegere a frecvenlei de aplicalie; - pat
- se cupleazd gi se decupleazd pe rand cele 4 bobine cu ajutorul intreru- din materii
pdtoarelor basculante gi se urmdregte indicalia ampermetrului care trebuie sd indice influen!dri
o valoare mai mare la cuplarea fiecdrei bobine; mdrimea devia{iei este in funclie multor apa
de tipul bobinei, fiind cea mai mare pentru bobina lombard (cca 0,5 A) 9i de 0,2 A -se
pentru celelalte bobine, in regim sedativ (continuu) cu impulsuri de 100 Hz. Prin pentru a se
revelirea comutatorului pentru timp spre pozilia zero se verifici mai intAi existenla evitarea dr
semnalului sonor pentm terminarea tratamentului. Dupd terminarea acestor verificdri -la
se poate incepe tratamentul. bobinelor
Men{iondm ci industria romAneascd de aparaturd electromedicald a realizal -ap
in continuare modelul perfeclionat MDFS (ftg.222), cu design modificat fald de interzisS.
+
ln
tipurile precedente gi cu posibilitatea programirii formuleloJ stabilite pentru 111

urmitoare
aplicalia pe. bolnav.
- pa,
extremitdl
-ex
Nord;

Fig. 222 -Aparatul MDF 5.

 Terapia prin cdmpuri magnetice de
327
'oteraprc ioasd frecven\d

IX.5.1. REGULT CARE TREBUIE RESPECTATE

duratd oo*""'"#fl"ft
##ilYlillEloR
nlizare
- Amplasarea gi utilizarea terapeuticd a aparatelor se va face in cabinete
(sbli) separate de alte proceduri de electroterapie, care pot fi influen{ate de cdmpurile
magnetice generate;
intreru- - paturile sau canapelele pe care se agazd pacientul trebuie sd fie confeclionate
din material lemnos qi situate la o distanl6 de cel pu{in 3 m intre ele, pentru evitarea
d indice
influenldrii reciproce intre cAmpurile magnetice in funclionarea sincrond a mai
func!ie multor aparate;
le 0,2 A
{2. Prin
- se vor indepdrta de pe corp obiectele metalice de dimensiuni mai rnari
pentru a se evita concentrarea cdmpurilormagnetice, precum gi ceasornicele, pentru
xistenla evitarea deresl[rii acestora:
erificdri la bolnavii purtdtori de piese ortopedice metalice, se va evita aplicarea
-
bobinelor in vecindtatea acestora;
realizat - aplicarea tratamentului la purtdtorii de pace-maker cardiac este strict
i fa{d de interzis6.
: pentru in rnetodologia aplicirii Magnetodiafluxului trebuie sd mai avem in vedere
urmitoarele aspecte:
- pacientul se aqazdin decubit dorsal, imbrdcat, dar lejer Ia gdt, abdomen 9i
extremitdli, pentru a se evita stdnjenirea circulaliei sanguine (ftg.223);
- extremitatea cefalicd va fi indreptatd (cu pozilionarea patului) spre Polul
Nord;

Fig. 223 - Aplicalie cu aparatul MDF.

 Electroterapie Tbrapia pritt
328

bobinele cervicald gi lombard vin in contact cu regiunea cervicald 9i lombard b)R

-
a pacientului gi se pozilio neazd crtsdgeata de pe bobind indreptatd spre
extremitatea inn
cefalicd a pacientului; Magnetodr
- bobinele localizatoare se pozilioneazd corespunzdtor polilor insemnali cu terapie ger
sinrbolurile respective N-S, pe regiunea ttatald; cu toate frt
- dup6 terminarea qedin{ei de tratament la toate regiunile prescrise, bobinele intre 10 9i
se agazd pe patul de tratament sau pe mdsula ajutEtoare, bobinele cervicald 9i
lombari eventual dr
se scot prin partea Superioar[ a corpului qi se agazd pe pat pentru o noud aplicafie II9i III, efi
terapeuticd. c) Rr
Alegerea metodei de aplica{ie (cu bobine circulare sau locale) a formelor de Indif
cArnp mafnetic aplicate (conlinuu, intrerupt ritmic, intrerupt aritmic) a frecven]ei, reprezintd r
stabilirea duratei gedinlelor gi a numirului de gedinle, va fi in funclie deftecare caz permeabili
in parte indicat la aceastd formd de terapie. endocrinor
sernnificati
afectate. S
IX.6. INDTCATIILE TERAPIET PRrN cAtupum poliartrita I

MAGNETICE DE JOASA FRECVBNTA pupdprimr

In aceste s
care se vor
Indicaliile qi fonnele de aplicalie 9i prescriplie reprezint[ experienla dobdnditd Se a1
in utilizarea aparatului Magnetodiaflux, intr-o primd etapi mai indelungatd, prin articulaliilr
aplicalii predominant generale qi din ultirnii ani, prin extinderea aplicaliilor locale durata gedr
(cu bobinele localizatoare). in aceste condilii' cu siguranld cd va cregte 9i 3-5 serii p
valorificarea celei din urmd metode in practica terapeutici'

IX.6. 1. AFECTIUNILE REUMATISMALE

Interr
Constituie domeniul primelor observajii gi studii cu privire la efectele patologie a
terapeutice ale Magnetodiafluxului efectuate de Institutul de Balneofizioterapie efectuate in
^Bucuregti.
din Efeciele bune ale cdmpurilor magnetice in patologia reumatismald fracturilor (
se datoresc in special scdderii contracturii musculare antalgice, creqterii
pragului
a) Pli
corlical la durere.
Trata
a) Reumatismul degenerativ bobina cen
9i 50-100 I
poliartroze periferice gi spondiloze, cu eficacitate sporitd mai ales in cazurile
10 14 (211r,
asociate cu distonii neurovegetative qi stdri astenonevrotice. Se utilizeazd' drtpd
b)En
caz bobinele cervicald qi lombar6, una din acestea qi bobinele localizatoare sau
Trata
numai bobinele localizatoare, Se aplicd indeobgte formele continuu 50 9i 100 Hz 9i
in aceleagi r
intrerupt ritmic 50-100 Hz.Dvalatotald a qedinlei intre 10 9i 20 minute. Se aplicd
Aplicalii zi
gedinle zilnice, in serii de 15-18 gedinle. Se recomandl repetarea seriei la 3-4
rdpte-atri, de 1-3 ori. in continuare, se poate repeta cAte o serie la intervale mai c) Ser
mari, de 24luni Magr
Menliondm c6 in coxartroze gi gonartroze secundare, eficienla terapeuticd in acest dor
este rnult mai redus[ (cu aparatul MDF). Este eviden
:lectroterapie krapia prin cdnrptu"i ntagnetice de joasd ft'ecvenld

rgi lombard b) Reumatisrnul abarticular

Ktremitatea in rnulte cazuri din acest domeniu al patologiei reumatismale,
Magnetodiafluxul iqi manifestd eficienla prin aplicalii generale sau locale, a.tdt ca
,semnali cu terapie generali reglatoare, cAt gi pentru efectul local. Se preferi in regim continuu,
cu toate frecvenlele furnizate de aparat:50, 50-100 gi 100 - Hz. Durata qedinfei -
re, bobinele intre l0 gi 20 rninute. Se aplicd o serie de 12-14 gedinle zilnic, care se repetd
i gi lombar[ eventual d'ryd2 3 sdptdmAni. in discopatiile gi lornbosciaticele discogene de stadiul
ud aplicalie II gi III, eficien{a este redusd.
c) Reumatismul inflamator
formelor de
Indiferent de etiologia procesului inflamator articular, Magnetodiafluxul
frecvenlei,
reprezintd un valoros tratament adjuvant, datoritd acliunii cdmpului magnetic asupra
:ftecare caz
perneabilitdlii celulare qi vasculare locale, ca gi asupra tulburdrilor generale
endocrinometabolice. Studiile efectuate au ardtat cd procesul inflarnator se reduce
sernnificativ, fapt care contribuie la ameliorarea durerilor gi a mobilitdtii articulatiilor
afectate. S-a constatat chiar o ameliorare a raportului alburnine/globuline. in
IRI poliartrita reumatoidd s-au constatat evolulii favorabile in stadiile I qi II ale bolii.
pupdprimele6 Tgedin{e,pacienliipotprezentaoexacerbareafenomenelorclinice.
In aceste situalii, gedinlele de Magnetodiaflux se intrerup pentru ll zile, dup1,
care se vor relua.
!a dob6nditd
Se aplicd cele doud bobine circulare gi dupd caz, bobina localizat"oare la
ungatd, prin articulaliile interesate. in general se recornand[ regim continuu, 50 gi 100 Hz;
rliilor locale durata gedinlelor 12-20 minute. in serii de 15-20 gedinle zrlnic. Se recomandi
/a cre$te $l 3-5 serii pe an.

1X.6.2. SECHELELE POSTTRAUMATICE

Interesul fali de acliunea gi efectele cdmpurilor magnetice in acest domeniu de

la efectele patologie a crescut in general in ultimii ani. De la studiile experimentale pe animale
rfizioterapie efectuate in unele !6ri gi in lara noastri (Cluj), s-a trecut la studii clinice in consolidarea
:umatismald fracturilor (I. Zgarburd,IaBragov, A. Denischi, O. Medrea, D. Antonescu la Bucuresti).
erii pragului
a) Pldgi, contuzii, hematoame musculare
Tratamentul trebuie inceput chiar a doua zi dupi traumatism. Se utilizeazd,
bobina cerwicali gi bobinele localizatoare; se aplicd 50 9i 100 Hz in regim continuu
9i 50-100 Hz intrerupt ziTnic; durata gedin{ei 2440 minute. Numdrul sedintelor:
ls in cazurile
10-14 (zilnic), in funclie de evolulia procesului de vindecare.
lizeazd dupd
lizatoare sau b)Entorse, stlri dupl rupturi musculotendinoase
) 9i 100 Hz 9i Tratamentul trebuie si inceapd cdt mai precoce dupd traumatism. Se aplicd
rte. Se aplicd in aceleagi regimuri de modulare ca mai sus. Durata gedinlei in general 30_40 minute.
seriei la 3-4 Aplicalii zilnice, in serii de 12-20 gedin{e.
nteruale mai postfracturi de membre, cu sau flri algodistrofie
c) Sechele
Magnetodiafluxul s-a dovedit a fi o terapie adjuvant[, demnd de luat in seami
a terapeutici in acest domeniu, incluzAnd algodistrofiile posttraumatice din primele doud stadii.
Este evidentd indicalia gi in aceste caztxi a instituirii cAt mai prec oce atratamentului
330 Electroterapie krapia prin cL

clr Magnetodiaflux. Intr-un studiu efectuat gi finalizat in 1983 pe227 cazuri, dintre Rezult
care 61. cu sindrom algoneurodistrofic, Lidia Chirvasie gi colab. au constatat nevrotice gi c
rezultatele favorabile in aplicaliile cu intensitdli mai mici (3 mT: 30 Gauss), in clinice ale ne
regim continuu sau ritmic intrerupt, gedinle cu duratd de 20-30 minute, totalizdnd ci gi tulburdr
10-20 qedinle pe serie. Intensitatea cAmpului a fost stabiliE dupd diagramafurnizatd Magnetodial
de intreprinderea producdtoare a aparatului Magnetodiaflux-4, care indicd la tive gi trancl
aplicarea bobinei Tocalizatoare la tegument 10 mT (la 50 Hz) 9i 3 mT la 10 cm Se apl
distanld. Fixarea distanlelor bobind-tegument a fost in funclie de volumul seg= nevrozele inl
mentului de membru afectat, care, in cazul dimensiunilor mari, a dictat rep artizarea de 50 9i 100 I
pacienlilor in loturile pentru 3 mT. Asupra modului de acliune a cdmpurilor in fonnele dr
magnetice locale se presupune influen{area favorabild a vasoplegiei simpatice din 50 H2,50-lt
prirnul stadiu al sindromului algoneurodistrofic cu consecin{e asupra fluxului vascu- intricate se as
lar cutanat exprimat prin scdderea cu peste 1o a temperaturilor cutanate inregistrate. se ghideazd r

Experi
Consolidarea fracturilor
d)
a Magnetodi
Accelerarea forrndrii calusului sub influen{a cAmpului magnetic este doveditd La copii, fon
astdzi de mul{i cercetdtori qi practicieni din mai multe !dri. Cercet[torii din Cluj au corespunzdtc
ardtatcdsub Magnetodiaflux cregte cu 18,Io/o depunerea de calciu in os, modificdri Se rec
ale nivelului calciului total inregistrAndu-se dupd 14 zile de aplica{ii. Au fost luate sdptdmdni. A
in considerare ca mecanism de acliune, atAt influen!areaparatiroidei - respectiv a rezultatelor.
secreliei de parathormon - cAt gi o acliune strict locald de stimulare a proceselor de NotIm
diferenliere a celulelor osoase sau/gi de activare circulatorie a zonei de fracturd. Magnetodiaf
Tratamentul se aplicd cAt mai precoce dupd realizarea conten{iei. Cea mai foarte variate
stimulatorie formd pentru procesul de calusare s-a dovedit a fi cea continu[ la Cele n
Magnetodiaflux. Unii autori au utilizat numai bobinele localizatoare la focarul de formula: 50I
fracturd, allii au aplicat in cadrul aceleiagi gedinle, in timpul I cele dou[ bobine 14-16 gedint
circulare gi in timpul II bobinele localizatoare. Durata gedinlelor aplicate 40-60 de lezultate ma
minute. Serii iniliale de2040 qedinje aplicate zilnic, apoi gedinle de intrelinere in Simptornele
ritm de 2-3 pe sdptdmAni, pdnd la degipsare. psihomotorie
Rezultatele favorabile ob{inute in calusarea fracturilor justificd atenlia influentate n,
acordati gi amploarea crescAndd a aplicdrii magnetoterapiei locale in tratamentul tnacteriutn, I
pseudoartrozelor, capitol asupra ciruia considerdm necesar a reveni mai departe. La apii

rx.6.3. AFECTTUNI NEUROPSIHICE Distoni

in fonn
Cum s-a ardtat in capitolul despre bazele fiziologice ale magnetoterapiei, 3 regimuli de
prin varialia cdrnpului magnetic produs se pot influenja procesele fundarnentale de in fomr
excitalie sau inhibifie ale scoarfei cerebrale, precum gi aspectele distonice ale aritmic, cornb
sistemului nervos autonom. Din acest motiv, existd in acest cadtu doud indicalii de de obicei an
b azd: nev r o zel e q i di stoniil e neurove getative. paticornimeti
Nevrozele Afecfiu
Practica indelungatd in mai multe centre din RornAnia (Bucuregti, Sinaia, Princip
Tugnad, Predeal, Tirnigoara) care a insumatzeci de rnii de cazuri de nevrozd tratate acestuia: hen
cu Magnetodiaflux a conturat valoarea acestei terapii in diversele forme clinice ale excrtornotoart
nevrozel. motorie cereb
?rapte prin cdmpuri ntagnelice joasd frecvenyd
?!4 de 331

lintre Rezultatele favorabile certe au fost oblinute gi in reacliile gi tulburirile

)IaLat nevlotice gi comportamentale la copii. S-au ameliorat evident nu numai rnanifestdrile
s), in clinice ale nevrozelor gitulburdrile de comporlament (cu tendinle gi reaclii agresive),
rzdnd ci gi tulburdrile rnotorii de tipul ticurilor, a bdlbdielii Toiodatd, aplicaliile cu
9.a.
izatd Magnetodiaflux au penlis reducerea pAnd la suspendare a dozelor rnedicaliei seda-
cd la tive gi tranchilizante adrninistrate (cu 70% dupiD. constantinescu).
0cm Se aplicl cele doud bobine circulare. in nevrozele astenice gi anxioase, in
seg= nevrozele infantile cu compoftament agresiv, se indicd fonna continu[ cu frecvente
zarea de 50 gi 100 Hz, ?n gedinle cu durate de 1220 min. in psihastenii, nevroze depresivl,
rrilor in fonnele de cenestopatii, se aplic[ formele intrerupt ritmic aritmic in regirn de
ai
;e din 50 H2,50-100 Hz 9i 100 Hz, dtxatd,10-20 rnin. in formele clinice cu rnanifestdri
ascu- intricate se asociazi deseori fonna continud cu cea intrerupti. Raportul dintre acestea
iffate. se ghideazd dupd proporJia gi predominan{a uneia sau a alteiabintre manifestdri.
Experien{a fiecirui terapeut va decide de fapt asupra fonnulelor de aplicare
a
-
Magnetodiafluxului fir aceastd suferintd cu o simptomitologie atAt de polimorfr.
,editd La copii, fonnulele de aplicare sunt ca la tratamentut uOr.rttitor]aar cu durate reduse
luj au corespunzdtor pe gedin{d.
ficiri Se recornandd 2-3 serii succesive de 12-14 gedin{e la interval de 2_3
luate sdptimAni. Apoi, in primul an se vor mai aplica incd 4 serii pentru consolidarea
ctiv a rezultatelor.
lor de Notdrn experienta acumulatd la Sanatoriul din Sinaia dupi tratamentul cu
ctura. Magnetodiaflux a peste 50 000 de cazuri cu nevrozd, cu vArste si forme clinice
I mal foarte variate.
ru[ la cele mai bune rezultate, indiferent de forma clinicd, au fost oblinute cu
rul de fonnula: 50Hz continuu 4 min,urmat de 100 Hz continuu g min. Au fosi aolicate
obine 14-16 gedinle zilnic sau 8- l0 gedin{e la2 zlle, dupd, caz. La vdrstnici s-au obsenrat
60 de rezultate mai bune prin aplicarea unui nurndi mai mare de gedinle (20-22).
ere in Sinrptornele cel mai constant influenlate: insomnia, irascibilitat ea,- agitalia
psihornotorie, cefaleea, cenestopatia. Cu aceastd procedurd au fost foarte bine
influentate nevrozele pe fond de deregldri endocrine, precum tulburdrile din cli-
macterium, hiperfoliculinemie, hipertiroidie.
La aplicalille cu forma continud nu s-au inregistrat nici un fel de reactii
negattve.
Distoniile n eurovegetative
in formele cu hipersimpaticotonie se utilizeazd,forma continud in toate cele
:aprel, 3 regimuri de frecven!6, cea de 50 Hz fiind cea mai simpaticoliticb.
ale de in forrnele cu dominanti parasimpaticd se aplici fonnele intrerupt ritmic
Ai
ce ale aritmic, combinate gi utilizdnd oricare dintre cele 3 regimuri de frecvenli. Se aplicd
alii de de obicei ambele bobine circulare, cu durate rnai lungi pentru efectele iim-
paticomimetice (6-10 min) qi mai scurte pentru efectele,rugoton" (3-6 min).
Afecfiuni organice ale sisternului nervos
iinaia, Principala indicalie o constituie sindromul spastic, indiferent d.e cauza
tratale acestuia: herniplegii, boal6 Parkinson, leuconevraxite, paraplegii, sindroamele
ice ale excrtomotoare (spasmul facial,torlicolisul spasmodic, ticurile g.a.), ca gi infirmitatea
rnotorie cerebralS la cooii.
 Electroterapie Tbrapia prin cdmp

Testdri electromiografice 9i prin leflexoglame au prezentat amelior[ri Ateroscl

evidente, in paralel cu diminuarea manifestdrilor clinice. Efectul cAmpului mag- Aplicarei
netic asupra spasticitelii piramidale gi extrapiramidale la hemiplegici dupi accidente de pseudoneurz
vasculare gi la bolnavi cu sindrom parkinsonian s-ar datora influen{drii forma{iei rebral cronic de

reticulate, prin reechilibrarea sistemelor facilitatoare gi inhibitoare neuromusculari dar pentru o dr

(studii efectuate de P. Nedelescu gi colab.). aplicd.16-18 qe
rJ tilizarea Magnetodiafluxului in sindroamele neurologice spastice este mari, in func{ie
cervicald gi lon
indicat[ mai ales in asociere cu kinetoterapia, ajutAnd la relaxarea contracturii
musculare, in scopul facilitdrii exerciliilor specifice de reducere funclionald' Hiperter
Se aplicd bobinele circulare cervicald gi lombard gi bobinele localizatoare Din prim
pentru membrul superior sau membrul inferior (coaps[ 9i gambd, respectiv antebra! constatat efecte
,si pahA). Se utilizeazd forma continu[
in cele 2 regimuri de frecvenld, in gedinle I gi par{ial in st
de 14-30 minute, cu serii de 16 20 gedinle zilnic. Acestea se repet[ de 4-6 ori pe CArnpul n

an sau cu ocazia relu[rii programelor de recuperare. presiunii sangt

doi (factorul er
Rezultate
TX.6,4. AFECTIUNI CARDIOVASCULARE
sau ,,hipertens
Cel pulin pdnd prezent, acliunea cAmpurilor tnagnetice in bolile
in hiper-kinetic5, c

cardiovasculare se explicd prin doud mecanisme: in perioa,

_ reglarcavasomotorie gi a hemodinamicii prin influenlarea sistemului nervos medicaliei hipr
vegetativ; temporare, pen
- actiune locald de intensificare respirafiei tisulare cu creqterea consumului
a seriilor de trata
de oxigen, ceea ce atrage o vascularizalie crescutd pentru metabolismul local' mai rapidd a vz
Se fac ap
Boli vasculare periferice func{ionale
serii de 18-20
Boala Raynaud, sindromul Raynaud, acrocianoza. Acfiunea Magneto-
diafluxului se explicd 9i justifici prin efectul simpaticolitic ai sedativ al formei
continui. in afectarea mdinilor se aplicd bobina cervicald cu bobina localizatoare
la mAini, in regim de 40Hzsau 50 9i 100 Hz continuu, timp de 12-16 minute. in
afectdrile asociate ale extremit[1ilor rnembrelor (superioare gi inferioare), se aplicd
in Rom6
Magnetodiaflr
bobinele circulare cervicalE qi lombard qi cele localizatoare succesiv pe mAini 9i
astmatiformd,
picioare, fonnele gi durata - ca mai sus.
asupra unui lot
Boli vasculare periferice organice Govora, care i
Trombangeita obliterantd, ateroscleroza obliterantd a membrelor, arteriopatia notabile, atAt c
diabetic6. alegerea fonle
Magnetodiafluxul poate constitui un mijloc terapeutic adjuvant in stadiile de fonna de ast
puJin avansate, fbr[ tulbur[ri trofice, Se sconteazi pe efectul simpaticolitic al formei in generi
iontinui gi pe vasodilatalia arteriolocapilard locald indus[ mai ales de forma dominantd pa
intrerupt6. in ateroscleroza obliterant[, contribuie la dezvoltarea circulaliei acetilcholind s
colaterale in asociere cu antrenamentul de -ets. in arteriopatia diabeticd s-a simpaticornimr
constatat c[ forma continud are qi acliune hiperinsulinizantd, crescAnd toleranla Formele r

la glucide gi scdzdnd glicemia. Se utilizeazdatdtin aplicalii generale, cAt 9i in la anxiogi, la b,

aplicalii locale. Durata gedinlei 12-22 min. Se recomandd 5-6 serii pe an, alcdtuite bolnavii de tip
ain V-ZO gedinfe. in cazurile avansate se aplicd cu aten{ie deosebita. circulare sau nt
Tpte Terapia prirr cdmpuri magnetice joasd frecventd
de 333

rdri Ateroscleroza cerebrali

ag-
)nte
!iei
lara

)ste
urii
Hipertensiunea arteriali
)are
Din prirnele perioade ale utilizdrii terapeutice ale Magnetodiafluxului s-au
bra! constatat efecte favorabile in hipertensiunea arteriald esenliali, mai
ales in stadiul
rnle I 9i parfial in stadiul II.
ip" CArnpu ur asupra a doi din factorii implica{i in controlul
presiunii san gi reactivitatea vasculard) ji probabil pe alli
doi (factorul tibrul vascular).
ga-nurnitele,,hipertensiuni sistolice,.
sdndtoqi care prezintd o circula{ie
lile :?:^
rlrPc factori de risc.
In perioada aplicaliilor cu Magnetodiaflux s-a constatat adesea o reducere
a
vos medicaliei hipotensoare, pdnd la jumdtate din doze. Rezultatele favorabile
sunt
ului

eto-
'mel
0are rx.6.s. AFECTIUNT RESPIRATORTI
a. in
rlicd in Rorndnia s-a cdpdtat o experienta apreciabild prin tratamentul cu
ni qi Magnetodiaflux a catorva mii de caztri de astm brongic, brongiti cronic[
astmatifolmd, traheobrongitd spastici qi pseudoastrn nevrotic. Studii
controlate
asupra unui lot de peste 400 bolnavi astrnatici au fost intreprinse
de colectiwl din
Govora, care a ardtat cd tratamentul cu Magnetodiaflux determini
ntia amelior[ri
notabile, atdt clinic, cat gi furrclional. in acest cadru nosologic este
mai dificild
alegerea formei de cdmp magnetic, ambele avand efecte favoiabile,
diile dar in funclie
de forma de astm gi de tipul neurovegetrtiv al pacientului.
nnel
fo'na intreruptd este indicatd ra bolnavii de tip trofotrop cu
)rma dom irnpaticd gi la cazurile cu intensd reactivitate bronsic[ la
a!iei aceti cu rdspuns prornpt gi complet al crizei la administrur"u unui
i s-a sinp
'an|a
Formele continue se aplici mai ales in cazurile cu hiperexcitabilitate
corlicald,
9i in la anxiogi, la bolnavele cu debutul afec{iunii in perioada climaxului, precum
tuite gi la
bolnavii de tip ergotrop cu dominantd ortosimputl.a. Se pot aplica ambele
bobine
circulare sau numai bobina ceruical[, in regirnuri de frecvenld combinate,
cu durate
I t+ Electroterapie Tbrapia prin

de La unele cazuri se pot combina formele de cAmp continuu cu

12_1,6 minute. Se fa
intrerupt ritmic. Sunt indicate 15-18 gedinle zilnic, cu repetarea seriei la 1-2 luni. durate de I
Brongita cronici astmatiformdbenefrciazd mai ales de forma intrerupt ritmic a Hipet
cdmpului magnetic, in serii de pAnd la 20 gedinle. cu Magnetr
in traheobronqitele spastice se aplicd o bobind cervicald qi o bobin[ hipertonia
localtzatoarepresternal (sau numai bobinele circulare), cu fotma continui 9i aceleagi aplicalii ger
durate ale gedinlelor; se fac serii de 12-14 gedinfe. de I2-20r
in pseudoastrnul nevrotic se aplicd in acelagi mod ca la traheobronqitele I lund.
spastice, cu repetalea seriei dupd 2-3 sdptdmAni 9i apoi la 2-3 luni interval' In
aceastd formd cle rnanifestare a nevrozei astenice qi psihonevrozei, rezultatele
aplic[rii Magnetodiafluxului sunt deosebit de bune.
Disnt
rx.6.6. AFECTIUNI DIGESTIVE ciror proce
ameliorarr
Existenla in patogenia multor boli digestive a unui dezechilibru neuro-umoral Magnetodii
cu dominantd parasimpaticd gi rdsunet pe funclia secretorie gi motorie - face din astenie, tult
Magnetodiaflux un rnijloc terapeutic tot mai frecvent utllizatin aceastd patologie. terenului n
in ulcerul gastro-duodenal sunt influenlate importante verigi patogenice. Se hormonal6,
fac aplicafii generale cu forma continud, in gedinle de 12-18 min. Se aplici serii Se ap
zilnice de 17-19 gedinle, repetate in perioadele dureroase sezoniere. forma conl
in gastritele cronice se aplici cele doud bobine circulare 9i o bobini a4-a-a
localizatoarepe epigastru. in fonnele cu hiperclorhidrie se utilizeazdfotmacontinud, menstruale
in cele cu hipoclorhidrie - forma intrerupt ritmic; durata gedinlei 12-16 min. Serii dupd 3-4 I
de I1-I9 gedinle repetate la I lun[. Tulbt
Enterocolopatia cronicd nespecificd (in stadiile qi formele fdrd afectarea func!ionali
todiafluxul
echilibrului nutritiv al organismului) qi sindromul de colon iritabil beneficiazd de
onic au di
asemenea de tratamentul cu Magnetodiaflux. Se aplicd cele dou[ bobine circulare
rnanifestdrr
qi o bobind localizatoare pe abdomen, cu fonna continu[, in qedinle de 12-20 min
qi pAn[ nu r
gi serii de 1 7-1 8 gedinle zilnice repetate de 2-3 ori la interval de 1 lun6.
a cAmpuril
Diskineziile biliare cu hipertonie 9i hiperkinezie beneficiazd de aplicalii Magnetodir
sirnilare celor din tulburdrile funclionale ale colonului (cu bobina localizatoare pe Rezu
hipocondrul drept). pubere. S-z
in diskineziile cu hipotonie veziculard se indici formele intrerupt ritmic, 9i in cicluri o
aritmic I2-I4 minute, in serii de I7 -79 gedin{e zllnice, repetate de 2-3 ori la inter- Metn
val de 1 lun6. au dovedi
Magnetodii
rx.6.7 . AFECTIUNT ENDOCRTNE rnai slabe (r
prin scdder
Diabetul zaharat. Experien{a practicd a ardtal" rezultate bune ob}inute prin pelvine, no
aplicarea Magnetodiafluxului ca tratament adjuvant in diabetul primar forma Se atr
localizatoa:
,,gfzsd",neinsulinodependent sau cale necesitd insulinb in doze mici, precum 9i in
diabetele secundare cu hiperfuncliune a hipofizei, tiroidei 9i suprarenalei. cele 3 regir
Bineinfeles, tratamentele debazd- dietetic ai medicamentos - se menlin. gedinle zilr
?rapte Tbrapia prin cdnrpuri magnetice de j oasd frecven ld 335

tu cu Se fac aplicaJii generale cu cele doui bobine circulare, forma continud, cu

luni. durate de 10-18 min zilnic; se recomand[ 5-6 serii pe an.
nlc a Hipertiroidia. Stadiul neurogen al hipertiroidiei beneficiazd de tratamentul

rbind
lleagi

gitele
al. in
tatele
rx.6.8. AFECTTUNT GTNECOLOGTCE

Dismenoreea. in dismenoreele funclionale se oblin amelioriri evidente al

cdror procent se ridicd - dupd studii statistice - la 69% din caztri. Concomitent cu
moral
:e din
logie.
ce. Se
i serii Se aplicd cele 2 bobine circulare gi o bobini localizatoare suprapubian cu
forma continu5, in serii de l5-18 gedinle a 12_20 minute, cu incepere din ziua
obind a 4-a - a 5-a de la terminarea menstrei. Se repetd seria incd ra 2 3 cicluri
Ltinud, menstruale 5i dacd este necesar se repetd o serie pentru consolidarea rezultatelor
. Serii dupd 3-4 luni.

ctarea
nd de
culare
l0 rnin

rlicalii
are pe

nic, gi
r tnter-

mai slabe (sub 40%) se oblin in formele macrolezionale. Efectele se concretizeazd

prin scdderea procesului inflamator local, a durerii pelvine, asuplizarea zonelor
le pfln pelvine, normalizarea exsudatului vaginal etc.
forma Se aplicd cele doud bobine circulare
- cervicald gi lombari - $i o bobind
mgiin localizatoare pelvind sau o bobind speciald intravaginal; forma continud, in toate
lnalei. cele 3 regirnuri de frecvenfd, cu o duratd a gedinlei de l6-22rnin, in serii de 14_16
gedin{e zilnice, repetate la 1-3 luni.
-tJo Electroterapie Terapia pri

Cervicitele crotxice nespecifice. Efectele oblinute in tratamentul diferitelor -sl

suferinle ale aparatului genital la femei prin cAmpuri rnagnetice de joasd frecvenld Cushing,
au determinat continuarea preocupdrilor gi cercetdrilor specialigtilor in acest -tu
domeniu de terapie. -n(r'
intr-un studiu efectuat in 1983 de Maria Andrieg 9i colab., pe 60 de femei cu -s2
cervicite cronice nespecifice (vArst[ intre 20 qi 43 ani) s-a aplicat Magnetodiafluxul Op
practice
dupd urm[toarea metodologie: electrod special vaginal, intensitate de 3 9i 5 rnT la
Contrain<
vArful electrodului, frecven{d 50H2, forrrd continu[, durata gedinlei l5 minute, 14
cu astfel r
gedinle zilnice pe serie, aplicate dinziuaaT-apdndinziuaa21r-a a ciclului. Seria
relative c
a fost lepetat1t de 2 ori la interval de 3 luni. Jurn[tate din cazurile tratate au mai
Pro
beneficiat de alte 3 serii de aplicalii la acelaqi interval de 3 luni in anul urm[tor.
fileleu Cfr
Sirnptomele subiective (pelvialgii, leucoree, prurit) s-au ameliorat pand la
disparilie dupa 3 serii de tratament (47 -7 5% din cazuri) 9i au dispdrut (97 -f00%) lara noas
terapie fi
dupd 6 serii. Examenul citohorrnonal executat inainte qi dupi 3 serii de aplicalii cu
bolnavilo
Magnetodiaflux intravaginal a atdtat un viraj spre normohormonal la95Vo din I
caz:Jrile care prezentau aspecte hipohormonale inainte de tratatnent.
II
htlburdrile climax Si preclimax.IJtilizarea Magnetodiafluxului in aceste
cle
tulburdri a dat mari satisfaclii prin bunele rezthate oblinute. In acest domeniu de
manifestdri foarte rdspAndite existi o vastd experien!6, pe multe zeci de rnii de
caztri. in afara ameliordrii pAn6la disparilie a fenomenelor distonice neurovege- Pre
tative, ca gi a sindromului neurastenic, in preclimax se inregistreazd 9i regldri ale ftzioterap
ciclului menstrual. Fenomenele dureroase particulare sunt de asemenea foarte bine sa consa<
influenfate. Se fac aplicalii generale cu cele doud bobine circulare qi bobind joasd fre<
localizatoarepe abdomen, cu mAinile aqezate deasupra ei. Se prescrie fonna continu[ Pur
cu cele 3 regimuri de frecvenle, in gedinle de 14-28 min; numdrul gedinlelor se constituit
individualiz eazd drpd caz. care, in a.
Efecte deosebit de favorabile au mai fost oblinute cu ajutorul Magneto- Aceastd <

diafluxului intr-o serie de sindroame 9i sirnptome in care dezechilibrul neurove- hidratat g

getativ gi psihic au rol preponderent, precum: sindromul premenstrual (in special), efect pie;
sindromul intermenstrual, dispareunia, pruritul vulvar, algiile pelvine fdrd substrat depinde
de leziuni organice, frigiditatea (cu tulburdri de libido, cu sau f[rd orgasrn). rnodifica
ale osului
formarea
IX.7. CONTRAINDICATIILE APLICATIILOR piezoelec
CU MAGNETODIAFLUX (Fukada.
Por
acesta re
Evitdrn aplicarea Magnetodiafluxului in unndtoarele cazuri:
tensiuni r

- purtdtorii de pace-maker; sarclnl n(

- bolile de sAnge (anemii, leucoze, trombocitopenii); +
lnl
- stdrile hemoragice, indiferent de catzd gi de localizare; cave (su1
- bolile infeclioase, stdrile febrile; neoformi
- tumorile rnaligne; prezinld,
- insuficien{a renal6; '

22 -Electt
-- ^ '-csi' --

33'7
krapia prin cdnryuri magnetice de joasd frecvenlit

sindroame endocrine majore (acromegalia,boala Basedow, Simonds,

-
Cushing, Addison, feocromocitom etc.) ;
- tuberculoza pulmonard 9i extrapulmonard activd;
- psihoze decompensate, ePilePsie;
- sarcina.

bolnavilor in special.

IX.S. MAGNETOTERAPIA LOCALA

Preocupdrile conjugate ale specialigtilor din domeniile ortopediei 9i

fizioterapiei privind calusarea fracturilor gi rezolvarea pseudartrozelor ne obligi
s6 consacrdm un capitol aparte fiilizlrii terapeutice a cdrnpurilor magnetice de
joasd frecvenld in practica medicald.
punctul de plecare al studiilor gi cercetbrilor efectuate in acest domeniu il
constituie rezultatul descoperirii a doi cercet5tori japonezi - Yasuda qi Fukada -
care. in anul 1954, au stabilit cd osul deshidratat posedi proprietdli piezoelectrice.
Aceasti observalie a fost confirmatd de Bassett gi Becker in 1962la osul normal
hidratat gi la osul,,viu". in acelagi an, aceiaqi autori lanseazipresupunerea c6 acest
efect piezoelectric explicd legea lui Wolff (1972) care susline cd structura osului
depinle de funclia sa qi c[ orice rnodificare a funcliei duce obligatoriu la o
-odifi"ut" a structurii sale. Bassett qi Becker consider[ c[ sarcinile piezoelectrice
ale osului reprezint[ un semnal suficient pentru activarea celulelor osoase, antrenAnd
formarea sau resorblia lesutului osos. S-a demonstrat experirnental cd acest fenomen
piezoelectric se datoreqte componentei organice a lesutului osos, proteina colagenic[
(Fukada, Yasuda, Shamos, Marino).
pornind de la aceste proprietdli ale osului, autorii citali mai sus au stabilit cd
acesta reac[ioneazd prin ,,potenfiale electrice de presiune" c6nd este supus unor
tensiuni mecanice exterioare, care dezvoltd sarcini pozitive pe partea convexd 9i
sarcini negative pe partea concavd (frg.224).
in cazul consoliddrii vicioase a fracturilor se poate obsela cd zonele con-
cave (supuse compresiei mecanice) cu incircare electronegativd sunt sediul unei
neoformalii osoase (osteogenezd), in timp ce zonele coRvexe - electropozitive -
pr ezintd o o steoresorblie (B assett).

22 - Electroterapte
 Electroterapie Terap[a prit
338

Cercetdri ulterioare (Freidenberg 9i Brighton) au -s-

Il' stabilit ci la nivelul osului existd 9i ,,poten{iale bioelectrice

stabile" sau ,,de baz6", manifestate la suprafala osului 9i
avdnd o sarcind electropozitivd fald de cavitatea medulari
(Digby). Aceste potenliale par a fi determinate de curentul
Chiabrera
quasrrecti
o modific
de ADN i
-ln
sanguin gi de gradientele ionice extra- qi intracelulare'
- in cazde fracturi s-a constatat o cregtere a potenlialului efectuate
Hinsenka
negativ la nivelul focarului de fractur[ (Freidenberg 9i Cu
Brighton). Aceast[ ,,negativare" persisti pAnd la conso- parametr
lidarea osoasi, zona ftacturatd revenind ultima la normal' cAmpului
Acesta a fost denumit ,,potenlial de fracturd" 9i producerea Ani
sa s-ar datora unei perturbaJii locale a activitSlii celulare producer
normale rdspunzitoare de potenlialul stabil de suprafa![ constltul(
(aceiagi autori). Becker 9i Munay sus{in cd aceast[ rnodi- de contrc
+ inc
firur. o potenlialului electric se datoreqte perturb[rii siste-
+ mului de inerva{ie local[ osoasl (1970). Aceastimodificare
din S.U.l
cazun ol
a potenlialului stabil ,,de suprafa!6" mai este pusd pe seama
Fig. 224 - Dezvoltarea chistice b
sarciniior electrice diferite viiarii pH-ului celular (Hunt, Brighton) 9i (sau) modificirile (pdnd la I
de pdrlile laterale ale enzimelor lisosomiale cu punct de plecare in celulele aflate deocamd
osului supus la o tensiune in stare
,,inflamatorie", infec!iei
mecanicdexterioard. Faptele de observalie experimental' care au stabilit Re;
existenla celor 3 potenliale electrice ale osului (,,de presiune"), ,$azalde suprafald" de autorir
gi ,,de fiacturd") au permis deschiderea unui cAmp larg de experimentare 9i aplicare Mitchell
in utilizarea diverselor forme de energie electricd ,,electrornagnetic[" ca pe sute t
agenli posibili de stirnulare a osteogenezei. Potenlialul de fracturd ar fi cel mai
"tlni.a calusdrii
(fig.225
iiportant in studierea gi explicarea stimul[rii osteogenezei dupd Becker; acesta
consideri cE stimularea electricd a osteogenezei reparatorii trebuie s[ !in[ seama
neap[rat de integritatea sistemului nervos, afectatin cadrul unei fracturi.
Pentru evaluarea experimentald a rdspunsului osteogenetic au fost utilizate
mai multe metode:
- de stirnulare a endostului, periostului sau a corticalei osoase;
- de stimulare a fracturilor recente;
- de stimulare a pseudartrozelor confirmate' primele trei cazuri
Consemn6m inceputul din anul 1 850, cdnd Lente a raportat
de pseudartrozd fiatale prin aplicalii de curent galvanic la nivelul marginilor
focarului de fracturi, in contact direct cu osul.
Au urmat mai multe studii 9i cercet[ri experimentale 9i clinice, privind
stimularea cu agenli fizici externi a osteogenezei, respectiv a curentului continuu
-u
qi alternativ 9i impulsuri. Dup[ cercetirile 9i descoperirile lui Yasuda (1954)
iau umploare .tuaiit. iig,rtos gtiinlifice in acest domeniu, iar dupA19T} s-a dezvoltat
aplicarca carnpurilor magnetice de joas6 frecvenld in acest scop.
Dup6 uiir,7O, aplicarea cdmpurilor magnetice in scopul osteogenezei a
cAgtigat tot mai mult teren datorit[ urmitoarelor motive:
- este o metodi neinvazivd de introducere a curentului electric in organism;
 - s-a demonstrat experimental in vitro in anii rg77-lg7g (pilla, Bassett,
de culturi
o-3oo
la nivelul
ps :TiJj:::

^-innuenrarear"""l[#x':i,ffilra?t,"dffi11T.",ffiffi
efectuate in uivo pe cdini 9i goborani in perioada r974-1\;id (Bassett, pilla, lfhili;
Hinsenkarnp, Becker).
Cu ocazia acestor se subliniazi necesitatea alegerii unor
parametri optimi gi exac{i.experimentdri
ai campului magnetic: densitatea .ur.nturrrijr..".,r*1u
cdmpului, durata qi forma impulsului.
Analiza cercetdrilor efectuate a stabilit cd efectele
producerii unor curenJi circulari intermiten{i la
ob{inute se datoresc
nivelul fo;;ilft. fracturd, care
constituie stimuli indirecti ezei celulare, u"tlua"J.irtemul electronic
(Becker),
i
l efectuate dup6 1970 in mai multe centre
i
ri (Kraus, Lechner, Bassett $.a.), pe sute de
logii diverse - osteomielite, iumori maligne, turnori
- au ardtat cdrezultatele bune se obgin in p-seud
artroze
elelalte, rezultatele nefiind optimisie gi nejustificAnd
esicuri linand a"
infecliei sau direct o. "p*iii;
-.r"o1tbi,1t"t#tfl:ffi:"*elor
Rezultatele bune obtinute in tratamentul pseudartrozelor
au fost comunicate
de autorii care s-au ocupat
Mitchell, Norton 9i pilia s
pe sute de cazuri. Ei scot
calusdrii fracturilor necons
(fig' 225) fa{d de metodele mai vechi, invazive sau semijnv
azive (illiziind curent

/<'
tl

(_.t i
rl rl\\t ,-./
!t
tY
r\\',
\\\ '
Fig. 225 - Aplicareabobinelor la suprafaJa corpului in tratamentul
pseudartrozelor (dupi Basset gi iolab.).
340 Electroterapie

continuu, altemativ gi cu impulsuri), cu electrozi implantali cerealizau o efrac{ie

tisulard cu traumatizarea corespunzdtoare, cu riscuri de infec{ie osoase, riscuri de
rupere a electrozilor (11% din cazuri) gi necesitAnd un mare numdr de electrozi.
Autorii au aplicat cAmpuri de 0,2 mT qi72Hzinimpulsuri singulare inpseudartroze
congenitale gi 10-15 Hz in trenuri de impulsuri la pseudartrozele adullilor. Cu
aplica{ii zilnice de 72-76 ore pe zi s-a ob{inut o calcificare completd intr-un inter-
val de 3 luni la fracturile de tibie neconsolidate gi in 5 luni lacazurilecupseudartroze
vechi de 2 ani qi jumdtate, din care 54o% fuseseri operate de mai rnulte ori inainte
de aplicarea cdrnpurilor magnetice.
Pentru o
Tot Bassett qi Mitchell, impreuni cu Gaston comunicd rezultatele ob{inute
aparatelor de e
prin tratamentul - exclusiv cu cAmpuri de impulsuri electrornagnetice - a 125
ordinea frecvet
pacienli ctt 127 fracturi neconsolidate de diafizi tibial[. Procentul rezultatelor
obfinute, 81%o din caztri, este apreciat ca foarte bun, comparandu-se cu cele ob{inute
prin intervenlii chirurgicale, procent oblinut indiferent ele vdrsta pacienfilor, sex,
X.
durata incapacitdlii prealabile, prezen\a infecliilor gi numdrul egecurilor operatorii
anterioare.
Aparatel
Timpul de aplicare al bobinelor a fost de l0 ore pe ziin medie. in acest domen
La pacienlii tratali intre 1974 qi 1976, dtratamedie a tratamenflrlui a fost de TNABERT, fAr
circa 13-15 luni; incepdnd din anul1979, acesta s-a redus la 5 luni. curenli KOTZ
Se mentioneazd cd forma impulsului curentului din bobinele magnetice are Progresu
un rol determinant in inducerea curentului in tesuturi, aceasta pdrAnd a avea o de performanft
imporlanld deosebitd in ,,cornportarea" celulelor componente ale scheletului (con- - lnlc$or
drocite, osteocite), in sensul unei stimuldri care nu se poate obline - de exemplu - cupnn(
-
cu diatermia produsd de undele scurte gi microunde. - Prin stl
Modul de producere a calusdrii prin aplicarea acestei metode terapeutice gramare autotr
este explicat prin: - incorp,
- penetrarea vaselor sanguine dinspre marginile osului, participdnd astfel la curenji de med
remanierea osoasd sirnilard cu osificarea endocondrald normald: De asen
genereazd curt
- prin stimularea cineticii calciului din condrocite se produce calcificarea Ele produc o s
lesuturilor fibrocartilaginoase in zona de pseudartrozd;
pareze ale rner
- cAmpul magnetic nu stimuleazd direct osteogeneza, dar prin calcificarea produs de firm
fibrocondrocitelor se elinind orice efect de impiedicare a osificirii, de citre
Cu ocazi
lesuturile moi. joasei frecven
curenlilor de e
fizico-terapeul
Stimularea cr
monofazici (rt
-nuau€
scopice la nivi
- teoretl
- ,,obos(
contrar (cu ac,
- intensi
ceautilizatd lz
 CAPITOLUL X

PROGRESE $I ACTUALITATI
ix ELECTROTERAPIE

Pentru o logicd qi coerentd expunere a progreselor inregistrate de produclia

aparatelor de electroterapie, considerbm necesar a le prezenta pe cdt posibil, in
ordinea frecvenlelor utilizate 9i aplicate in acest domeniu,

x.1. cuRENTrr DE JOASA nnncvENTA

Aparatele realizate gi fuinizate de firmele specializate pe plan internalional
in acest domeniu produc aceleagi forme clasice de irnpulsuri: curenli diadinamici,
TRABERT, faradiii qi neofaradici, rectangulari (cu diferili parametri), exponenliali,
cnrenfi KOTZ (metoda,,rusd" de tonizare musculari), T'E.N.S. etc.
Frogresul tehnic a permis insdrealizarea unei aparaturi inzestrate cu o serie
de performanle gi facilitdli (datoritS microprocesoarelor) precum:
- micqorarea semnificativd a dimensiunilor qi a greutdlii;
- cuprinderea tuturor tipurilor qi formelor de curenli inposibilitdli
acelaqi apatat;
de prepro-
- prin stocarea datelor qi parametrilor caracteristici,
gramare automatd;
incorporarea in acelagi aparat a curenlilor de joas[ frecvenlE cu diferili
curenli de medie frecven![.
. De asemenea, s-au realizat aparate portabile de mici .dirnensiuni, cate
genereazd curen{i de electrostimulare 9i care pot fi ataqate pacienfilor s)pareze.
Ele produc o stirnulare electric[ extemd care faciliteazd locomolia la subiecfii cu
put€reale membrelor inferioare (figta226-reprezentAnd aparatul,,PARESESTIM"
produs de firma germand,,KRAUTH-TIMMERMANN").
Cu ocaziaexpunerii acestor aspecte legate de progresul tehnic din domeniul
joasei frecvenfe, lin sd aduc cdteva completdri gi precizdri privind aplicaliile
iurenlilor de electrostimulare. Acestea s-au remarcat din observafiile qi experienla
frzico'-terapeutic[ rezultate din mai multe studii gi cercetdri medicale in domeniu.
Stimularel cu curenli sinusoidali (bifazici) este preferabild celei cu curenli
monofazici (redresali), din urmdtoarele motive:
- nu au efecte electrolitice, deci nu produc modificdri electrochirnice macro-
scopice la nivelul aplicdrii electrozilor;
- teoretic este posibila aplicaliape pacienli cu implanturi metalice; de sens
-,,oboseala" musculaturii este redusd, datoritd existenlei semiundei
conffar (cu aceeagi arnplitudine);
- intensitatea (optimd necesard) curentului de stimulare este mai micd decAt
cea utilizat[ la undele monofazice.
342. Electroterapie Progrese ti

'/ r{lr----tl
,.-,tr L

-"

i
--.:-:--s1".{}

Fio
Fig. 226 - Stimularea mugchiului tibial anterior paretic in leziuni de nerv peronier cu stimulator ,,SA\
electric extem. Declangarea dispozitivului produce extensia (dorsiflexia) antepiciorului.
distantd
Dar, trebuie sd menliondm cd undele monofazice igi pdstreazd importanla lor gi produr
la electrodiagnostic. in ceea ce prive$te aplicarea unor constante fizice ale curenfilor, Nc
mai men{iondm: I

- curentul cu amplitudine constantd (q.c.) este indiferent la rezistenja cutanatd -t

qi nu este modificat de aceasta, chiar dacd variazdrezisten{a tisulard dintre electrozi. curenll (
De asemenea, mr este influenlat de tensiunea (microvoltajul) creatd intre electrozi. Pe
Senzaliile cutanate nepldcute (de ,,irita1ie" cutanatd) pot fi evitate sau inldturate ce furniz
printr-o aplicare corectd a electro:;ilor; venld, dt
- curentul cu tensiunea constantd (c.v.) este, in schimb, dependent de rezistenfa sens, enl
tisulard a pacientului, modificdndu-se invers proporfional cu aceasta; nu se produc ELEKT
senzaliile nepldcute de iritalie cutanat[. Aceastd form[ cu voltaj (tensiune) con- din Olar
stant este recomandatd in aplicaliile terapeutice de electrokinezie gi in terapia Di
combinatd cu ultrasunete. aparale
pennilAr
facilitea
X.2. CURENTII DE MEDIE FRECVENTA D
tratarea
Dacd ne referim la elementele de inovalie privind aqliunile bio-fiziologice I\1

ale curenlilor interferenliali,rcalizate in deceniile 7 gi 3 ale secolului trecut (inter- permls

ferenld plan[, interferenld spalialb gi dinamicd, vector interferenlial, coreclie de de elect
Progrese Si actualitd1i in electroterapie

Fig. 227 - Combind de aparate Fig. 228 - Combind de aparate ,,PHYSIOMED -

,,SANCAR" _,,HUTTINGER". ELEKTROMEDIZIN".

distan!6 etc.), apreciem cA nu au apdrut nout6!i. Multitudinea aparatelor concepute

gi produse de numeroasele firme produc aceia$i parametri.
Noutdlile sunt de ordin tehnico-aplicativ gi constau in:
- posibilitatea aplicdrii mai multor modulalii de frecvenld qi
- includerea in acelagi aparat a curenlilor de medie frecven![ impreund cu
curenli de joasi frecvenjd diferili.
Pe ldngi acestea, s-au realizat gi se fabricd multiple combine (seturi) de aparate
cefumizeaz[ diferite forme de energie terapeuticd: curenli cu impulsuri de joasd frec-
venf6, de medie frecvenld, vacuum terapie, ultrasunete, radialii LASER etc. In acest
sens. enumerdm cdteva modele: ,,SANCAR" - ,,HUTTINGER", ,,PHYSIOMED -
ELEKTROMEDIZIN", ,,EDIT" - toate produse gerrnane; ,,ENRAF - NONIUS"
din Olanda; ,,B.T.L." - produs ceho-canadian etc. (frg' 227 9i 228).
Datorit[ echipamentelor electronice moderne cu care sunt inzestrate, aceste
aparate ofer[ multiple formule de aplicalie (cdteva sute), prin stocare de date
permildnd prestabilirea parametrilor gi alegerea formulelor selectabile. Astfel, se
faciliteazd semnifi cativ aplicaliile terapeutice'
De asemenea, multe aparate sunt prevdzute cu doui canale de ieqire, permildnd
tratarea concomitentd a cdte doi pacienli.
Mai addug[m cd progresul tehnic datorat fiilizdrii microprocesoarelor a
permis qi o altd realizare valoroasd gi importantd gi anume producerea aparatelor
de electroterapie portabile.
 Electoterapie Progrese Si o<

x.3. TERAPTA CU iN,trrA F,RECVENTA Extrer

unndtoarele
in acest domeniu, trebuie sd menlion6m ci aparatele de unde scurte fabricate secutive (fa
de multe firme specializate oferd utilizareaacestei energii gi in,,regim" cu impulsuri. actiune mer
Este vorba de impulsuri rectangulare, cu parametrii lor specifici: frecvenli (expri- stimularea I
matd in Hz) 9i intensitate (exprimatd in wafi). Din a
Se afinnd (confirmat) cd regirnul (,,modul") de tratament cu impulsuri are aplica{iile l,
efecte atermice, avantaj important, deoarece efectele termice sunt evitaie in rnulte - anti
afecliuni. Acestea produc o ameliorare mai semnificativd a irigaliei sanguine roase clonl(
(periferice) locale, permit o abordare mai pulin restrictivd a afecliunilor acute, - cont
precum gi tratarea zonelor cu implanturi metalice. S-a in
Ne permitem si enumerdm doar c6teva rnodele de aparate care fiimizeazd, gi sindroame
acest mod de aplicare: ,,CURAPULS 970 9i 670* arteriopatii
-ENRAF -NONIUS (olandaj,
,,THERMOPUI S E" - HUff fNCpR (Gennania),,,8.T.L. 1 3,, (ceho-canadian) etc. W.P. Karsp
Dupd documentarea gi experienla noastrd, sunt indrituit si subliniez cd V. Veselovi
,,modul" de tratament cu impulsurifurnizatde aceste aparatenu este identic cu cel Rezul
realizat de aparatul american DIAPULSE. Acesta are nigte caracteristic i fizice studiu la stt
speciale, care ii conferd multiplele efecte terapeutice cunoscute, precum gi aria Dacd
extrem de restrAnsd de contraindicajii. diferd mult r

Respectivele date sunt mentionate in cele doud editii anterioare ale mono- aplicaliile L
grafiei publicate de noi la Editura Medicald qi le reamintirn: Pe ba:

- durata unui impuls este de 65 microsecunde; (Jasuda, Fr

- frecvenla impulsurilor este dozat[ in 6 trepte; W. Krauss.
Gaston gi al1
- penetralia tisular[ este impdrfiti in 6 trepte;
- pauzele dintre impulsuri sunt variabile in trepte diferite (de la o durat6 de lul respectir
25 de ori mai mare decat durata trenului de impulsuri panr la o frecvenf[ de g0 pe s-a dezvolta
secundd); in plu
tdri aplicati,
- puterea medie a carnpului electromagnetic generat este de 3g de wa!i, la o
intensitate de lucru a aparatului intre 293 gi 975 wa!i; in tratament
gi metastati
-penetralia maximd a cAmpului electric este de 20 ctn,la intensitatea maximd
de lucru de 975 de wati. dinMiincher
in cor
lia 9i utili:
X.4. TBRAPIA PRIN CATUPUNT ELECTROMAGNETICE l11agnetoteri
bile, utilizal
DE JOASA nnncvENTA (C.E.M.J.F.) pentru tratar
(bineinleles.
Aceastd metodd electroterapeuticd s-a dezvoltat in ultirnii l5J0 de ani, in prospectr
datoritd progresului tehnic, dar gi efectelor terapeutice oblinute (in patologiile cdrora
Progrr
li se adreseazd aceastd formd de tratament). zarea gi fal
Din rnaterialele de specialitate parcurse gi analizate, am constatat cd din aparate (datr
punctul de vedere al efectelor biologice gi histochirrice intratisulare produse. nu porate) care
au apdrut noutbti notabile. prot
Toate datele gi constatdrile experimentale qi clinice din domeniu (care aparlin
-
aplicaJii. In r

in mare mdsurd qi cercetdrilor efectuate intaranoastrd), prezentatein precedentele nate modelr

doud edilii ale monografiei, rimdn valabill. cu 50-90 r,z
 Progrese $i actualitdli in electroterapie 345

Extrem de sintetic, aceste efecte biofiziologice intratisulare se afirme cd ar fr

urm[toarele: creqterea permeabilit[lii membranelor celulare, cu succesiunile con-
secutive (favorabile); stimularea pompelor de sodiu - potasiu, a potenlialului de
acfiune rnembranal; cregterea consumului de oxigen celular gi a fluxului sanguin;
. stimularea regenerdrii tisulare.
Din aceste ac{iuni biofiziologice derivd principalele efecte terapeutice in
aplicaliile locale:
- antiinflamator, avAnd ca indicalii terapeutice afecliunile inflamatorii dure-
roase cronice gi acute;
- consolidarea fracturilor (cu scurtarea duratei de calusare cu cel pulin 40%).
S-a incercat extinderea aplicdrii C.E.M.J.F. intr-o serie mai largd de afecJiuni:
sindroame tendo-miofasciale dureroase, neuropatii gi angiopatii periferice,
arteriopatii aterosclerotice etc. (B. Goraj, J. Kiwerski, A. Strabuzynska - Lupa,
W.P. Karspzzac, G. Strabuzinski - Polonia; J. Schultze - Germania; S. Conic,
V. Veselovici - Potici - Jugoslavia).
Rezultatele au fost mai mult sau mai pulin concludente gi au variat de la
studiu la studiu.
Dacdbazele teoretice, tehnice gi aplicative ale magnetoterapiei generale nu
diferd mult de studiile qi cercetdrile lomAnegti in domeniu, s-au dezvoltat in schimb
aplicaliile locale ale electromagnetoterapiei.
Pebazacercetdrilor qi studiilor succesive efectuate de o pleiadd de cercet[tori
(Jasuda, Fukada, Basset, Beker, Friedenberg, Brighton, Murray, Lentz, Pilla,
W. Krauss, Lechner, Norton, Mitchell,
Gaston gi alfii) men{ionate anterior in capito-
lul respectiv, ttilizarea locali a C.E.M.J.F
s-a dezvoltat, putem spune, spectaculos.
In plus, s-au efectuat studii qi cerce- I,'YTJNLI6
tdri aplicative privind utilizarea C.E.M.J.F DASl'A
in tratarnentul unor tumori osoase primitive
gi metastatice (W. Krauss gi colaboratorii
din Miinchen, cu rezultate publicate in I 99 I ).
In consecin![, s-a dezvoltat produc-
lia qi utilizarea aparatelor de electro-
magnetoterapie locald, cu versittni porta-
bile, utilizabile 9i la domiciliul pacienlilor
pentru tratamentul unor afecliuni localizate
(bineinleles, dup[ instmcliunile menlionate
I de ani, in prospectele de utilizare) (frg.229).
le cdrora Progresul tehnic a condus la reali-
zarea qi fabricarea unor echipamente gi
rt cI din aparate (datoritd microprocesoarelor incor-
duse, nu porate) care pennit:
- programarea de multiple 9i diferite
e aparlin aplicajii. In acest sens, sunt citate gi menlio-
edentele nate modele w255 de variante posibile gi -
Fig. 229 Aparat penfiu electromagneto-
cu 50-90 variante selectabilel terapie locald,,ASAEASY LINE" - ltalia.
 Electroterapie Progrese Si aca

APlicat
- aplicarea simultan[ gi independenti pe 2 canale diferite la cdte doi pacienli
patologii diferite, deci qi cu programe diferite), introducAnd para- ale acestor n
deodatd (dur
"r,
metrii selectali coresPunzdtor. - Strdl
orientaiiv, petrlru exemplificare 9i comparalie, menliondm cateva tipuri qi fasciculelor
modele de aparate de diferite provenienle: - Inter
in aplir
Model !ara producltoare Frecvenfa Intensitatea - refle
cervical;
- abso
M.D.F. ROMANIA 50-100 Hz - 4 mT pentru solenoidul cromofori -
- 2 mT pentru solenoidul lombar;
- 20-23 mT pentru bobinele locale. . - disil

7- 60 Hz 70-100 mT valoare maximd Pentru

- ,;tral
B.T,L.09 CEHIA- CANADA - Instala
solenoizii mari;
energie difer
- 20 mT valoare medie.
funclie de c
A.S.A. ITALIA 1- 50 Hz -5-15 mT (in funclie de tiPul sole- iradiere, md
,,EASY LINE" noidului).
impulsuri, fi
ITALIA 0,5- 100 llz - 7-15 mT (in funclie de tiPul sole- Dome
noidului).
O.R.L., stott
MAGNETODIN GERMANIA 20 Hz (media -4-6mT. in trat
valorilor pen- contuzii mu
tru cercetare
de micd put
clinicd),
fizioterapie
diode LASI
NOTA Indicz
- Medicii trebuie sd studieze caracteristicileqi aparatelor'aplicatorilor solenoizi. efecte: anti
Valorile intensit[lii sunt in funclie de tipul mdrimea
parametrii aplicaliilor se stabilesc individualizat in funclie de afecliunea asociat cu r
Apan
tratatd.
inclusiv tip,
- Indicafiile terapeutice sunt aceleagi care sunt prezentate la capitolul care
Tehni
tr ateazd domeniul C.E.M. J.F'
tratat ql sco

X.5. LASERTERAPIA

LASER-ii au fost aplicali in medicin[ dupd anul 1960. Aplicaliile rnedicale

ale LASER-ilor au cunoscut o dezvoltare continui in ultimii 10-20 de ani' In

Fig. 2j0 -A
Pr"ogrese $i actualitdli in electroterapie 347

Aplicaliile medicale ale LASER-ilor se datoreazdtnor caracteristici specifice

ale acestor radiafii:
- Strdlucirea intensd - proprietate care poate fi ttilizatd pentru focalizarea
fasciculelor (proces majorat semnificativ cu ajutorul fibrelor optice).
- {nteraclia fbrd contact cu tegumentul tratat.
in aplicaliile medicale, radialia LASER poate suferi patru procese importante:
- reflectarea la suprafald;
- absorblia pa(iald intratisular[ (in apa tisulard sau in absorban{i denumili
cromofori - de tipul hemoglobinei gi melaninei);
- disipare intratisulard;
-,;transmisie" intratisulari.
Instalafiile cu LASER-i sunt inzestrate cu o serie de surse generatoare de
energie diferite (cu CO' cu Argon qi Kripton, cu Heliu - Neon, cu Rubin etc.) in
funclie de care gi parametrii caracteristici au valori diferite (putere, suprafald de
iradiere, mdrimea expunerii radiante, regimul de funclionare - continuu sau cu
impulsuri, frecvenla de repetilie a impulsurilor, durata gedinlei etc.),
Doureniile medicale de aplicalie sunt multiple: oftahnologie, neurochirurgie,
O.R.L., stornatologie, ginecologie - urologie, cardiologie, dennatologie, ortopedie.
in tratamentul bolilor aparatului locomotor (arIroze, tendinite, intinderi qi
contuzii musculare, retraclii cicatriceale, calcificdri intratendinoase), LASER-uI
de micd putere este considerat a fr un mijloc terapeutic asociat in cadrul balneo-
fizioterapiei. In acest domeniu sunt utilizate instalaliile cu Heliu - Neon qi/sau cu
diode LASER.
Indica{iile LASER-terapiei in aceste patologii se bazeazd pe urmdtoarele
efecte: antialgic, antiinflarnator, stimularea metabolismului celular (singur sau
asociat cu magnetoterapia) gi a circula{iei arterio-venoase.
Aparatele utilizate au emi15torul radiant de diferite modele gi dimensiuni,
inclusiv tipul ,,sond6" (fr5.230 gi 231).
Tehnica de aplicalie trebuie - evident - sd lind cont de procesul patologic
tratat gi scopul urmdrit.

Fig. 230 - Aparat laserterapie cu sondd tip

..ASA" - ltalia.
 Electtoterapie Progrese Si

Apa
posibilitar
-m
-sl
vertical si

-re
-lu
-pr
intre 1m'
-fr
-dr
Exi
procesoal
Fig. 231- Apalat laserterapie cu sondd tip ',B'T'L' 2000"' repetdm,
de natura
parametrii prescri$i gi aplicali s-au stabilit pe baza studiilor teoretice din
stadiul er
acest domeniu, precum gi a experienlei c[pdtate in utma numeroaselor tratamente in
efectuate pe diferite afec{iuni 9i cu diferite aparate. afecliuni1
Astiel, in tratamentul afecliunilor superficiale,la o putere de penetralie a ct ocazi
radia{iilor din acest spectru de 24 mrl.I, se aleg puteri mai scdzute, adicd in
jur de
Recupera
10 mW perioada
in tratarea proceselor mai profunde, pentru arealiza o penetrafie de 5-7-10 cm, Cu
se utllizeazd aparale rnai performante, care sd fumizeze puteri minime de 25 mW' problemz
in funclie de efectul urmdrit, se recurge la modularea frecvenlelor. Pentru efectul qtiirr!ifice
stimulaior (1oca1), se recomandd frecvenle de 5 Hz, iar pentru cel analgezic ai Au
miorelaxant, frecven{e de 10 Hz. Densitatea de energie pe suprafald trebuie de afec!iuni
aselrrenea cunoscutd qi respectatd, in bratarea afecliunilor aparatului locomotor abarticul
aceasta trebuie si fie de 3-5Ilcrrf '
La
Durata gedinlelor este gi in funclie de evolulia afeciiunii sub tratament, dar
avute in
ea trebuie menlionat[ in prospectele de utilizare ale aparatelor respective. Pentru
a
parametrii cei mai adiugIm
se facilita aplicarea cAt mai adecvatd gi corectd a LASER-ului la
medicati,
potrivili, s-au intocmit tabele cu diferite diagnostice qi entitili nosologice ttatate'
Or
Aceasta este de fapt o standardizare qi considerdm c[ trebuie sd aibd un caractet
loc in ult
orientativ, deoarece gi aceastd rnetodd terapeuticd trebuie sE fie individualizatd'
Spre exemplificare, in tratamentul tendinitelor, epicondilitelor, calcificdrilor intra-
tendinoase, contuziilor musculare, bolii Dupuytren, retracturilor cicatriceale, artro-
X
zelor gi altele, se recomandd aplicalii cu puterea cuprinsd intre 10 9i 25 mW, cu
frecvenle cuprinse intre 5 9i 10 Hz, cu o serie de 6-8 gedinfe, durata qedinlei fiind
calculati automat de aparat. Menliondrn cd aceqti parametri sunt specificali pentru
tttihzarea aparatelor din gama B.T'L. (modelul 10).
La aparatele din gama B.T.L. modelul 2000, pentru emi1atorul tip sondd cu
spectrul de radialie in infrarogu, destinat tratamentelor in ortopedie 9i recuperare, Int
sunt specificate urm[toarele caracteristici: 830 nm lungime de und6, 50 mW puterea in actul I

pe sondd gi 0,1-200 Hz frecvenja. noi fonn

Progrese Si actualitdli in electroterapie

Aparatele furnizate de firma A.S.A. (Vicenza - Italia), ofer[ urmdtoarele

posibilitdli terapeutice:
modele de aparate fixe (stalionare) 9i portabile;
' -- sisteme (modalitdli) de aplicare - local gi general - (cu mod de proieclie
vertical sau orizontal);
- regimul de radialii: continuu gi cu impulsuri;
- lungimea de urid6: in diferite trepte, intre 650 nm gi 1 000 nm;
puterea (intensitatea) de emisie a radialiilor: ajustabild in diferite trepte,
intre I rnW qi 1 000 mW (puterea maximd pe sondd);
- frecvenla impulsurilor - ajustabild inire 1 Hz pi 10 000 Hz;
- durata impulsurilor: in general intre 50 ns gi 200 ns.
Exist[ rnodele care, incorpordnd tofi parametrii procedurii, oferd (prin micro-
procesoare) pAnd la 999 programe diferite selectabile de aplicalie. in orice caz,
repetdm, in toate aplicaliile parametrii trebnie selectali individualizat, in funclie
de natura afecfiunii, dimensiunea regiunii Iratate,profunzimea procesului patologic,
stadiul evolutiv al bolii etc,
in ceea ce privegte efectul aplicaliilor de raze LASER in tratamentul
afecliunilor aparatului locomotor in lara noastrd, au fost fbcute o serie de aprecieri
cn ocazia Congresului Nalional de Medicind Fizicd, Balneoclimatologie qi
Recuperare Medicald cu participare internajionall", care a avut loc la Sinaia, in
perioada 5-7 octombrie 1992.
Cu aceastd ocazie, o secliune a Congresului a fost consacratd acestei
problematici, in cadrul c[reia au fost prezentate de reputafi specialigti zece lucrdri
qtiirrfifice, completate de pertinente intervenlii ale unor competenli medici ortopezi.
Au fost prezentate rezultatele aplica{iei LASER-terapiei intr-o serie de
afecliuni precum reumatismul cronic degenerativ, reumatismul inflamator, suferinle
abarticulare vizdnd efectele antialgice, asuplizant, antiinflamatoare articular.
La acel moment se aprecia c6, in ansamblu,rezultatele oblinute (cu instala{iile
avute in dotare) in acest domeniu de patologie au fost neconcludente. Trebuie sd
addugdm cd intr-o serie de comuniclri s-a menlionat qi recunoscut asocierea
medicaliei antiinfl arnatorii in tratament.
O manifestare gtiinlificd de anvergurd in acest strict domeniu nu a mai avut
loc in ultimiizece ani.

X.6. TRATAMENTUL CU LUMINA POLARIZATA

POLICROMATTCA G.r.E.R. : POLARIZED
POLYCHROMIC INCOHERENT LOW
ENERGY RADIATION)
incercdrile gi strddaniile de l[rgire gi diversificar e afitlizdriienergiilor radiante
in actul terapeutic au dus la punerea la punct gi chiar la aplicarea medicald a unei
noi forme de energie luminoasd, denumiti lumind polarizatd policromaticd.
3s0 Electroterapie

Banda de emisie a acesteia are lungimi de undd cuprinse intre 400 gi 2 000
nanometri, adicd raze luminoase gi o micd parte din spectrul infrarogu,
Sistemul gi dispozitivele concepute gi produse lutilizeazd lumind polaizatd.
Aceasta se realizeazd prin utilizarea ?n principal a proprietdlii de reflexie a razelor
luminoase (oscilalii electromagnetice) prin mai multe planuri paralele reprezentate
de oglinzi sau filtre (din diferite materiale). Prin aceastd metod6, 95% din energia
luminoasd emisd va fi polarizatI. Spre deosebire de sistemul LASER, care emite
radialii electromagnetice coerente, monocromatice, sistemul BIONIC reahzeazdo
lumini incoerent[, policromatici,
Efectele biofizice gi biologice descrise sunt aceleagi ca cele oblinute la
aplicaliile terapeutice cu C.E.M.J.F. 9i LASER-i: cregterea permeabilitdlii mem-
branelor celulare, stimularea potenlialului de acliune al membranelor, cregterea
(1) _APLICAT
fluxului sanguin, stimularea regener[rii tisulare.
In releaua comerciald din lara noastr[ a pbtruns modelul Bioptron (prevdzut (2) - COEFTCI
cu filtre colorate) furnizat de finna Zepter. Caracteristicile principale ale acestui ultrasune
dispozitiv sunt urmltoarele : (3) - CONDU(
- dozarea energiei luminoase se exprimd in miliwafi/cm2 gi se face in funclie curenfulu
de mdrimea suprafelei cutanate, intensitatea sursei qi distanla de la surs[ la suprafala (4) - CURENT
tratatd,; special dt
- intensitatea sursei de energie (furnizatd de o lampi cu halogen) este (neomogi
constant[: 20 wati la modelul I qi 100 de wafi la modelul II; (5) _ CURENT
- intensitatea energiei emise pe suprafald este de 40 mWcm2; preclzatl
- suprafala de emisie a capului emildtorului este de l8 cm'?; (6) - CUREN-I
- puterea de penetralie in corp este pAn[ 1a2,5 cm. platou on
Nu intrdm in amdnuntele tehnicii de aplicafie din care insd menliondm
(7) _ CURENT
urmitoarele elemente: focarul de emisie se aplic6 la o distan![ de 5 cm de tegu-
duratd.
ment, perpendicular qi fdri a se migca in timpul aplicafiei, durata unei gedinfe este
in general de 4-6-8 minute (in funclie de natura gi gravitatea afecliunii), se (8) - CURENT
voi1i.
recornandd 2 aplicalli pe zi, in numdr de 7-12 gedinfe zilnice.
Domeniile de indicalii sunt cosmetica gi medicina. (e) - CURENT
Aplicaliile medicale sunt recomandate in dermatologie, O.R.L., stomatologie, (10) - CUREN'
pl6gi chirurgicale, reumatologie. Spectrul afecliunilor aparatului locomotor este
(r1)-rMPED.A
foarte larg: reumatism inflamator, degenerativ, abarticular, discopatii lombare, st[ri trecerea (
posttraumatice. influenlat
S-au alcltuit tabele cuprinzdnd entitdti nosologice, durata aplicaliilor qi frecvenle
numdrul de gedinle recomandat. terapeutir

Parcurgerea qi analizarea acestora mi-au relevat faptul cI sunt standardizdri (12) - TNDUCT
stAngace gi nu au fost elaborate de specialigti seriogi din domeniile respective. (13) - SNET -
Personal am testat clinico-terapeutic un astfel de aparat pe 15 pacienli,
(14) - SUBST/
respectAnd toate elementele tehnicii de aplicalie. Nu au fost aplicate alte proceduri
pe zonatratatd. (1s) - suBSTl
Cannile artprezentaturm[toarele suferinle: lombalgie vertebrogendaclivatd, (16) -TRADUI
miofascit[ sacroiliacd dureroasS, tendinitd simpld scapulo-humeral[, epicondilitd, in energir
mialgie cervicall, status post-entorsd, celulitd gambiar[. Din pdcate, rezultatele sonlc, tra
favorabile au fost nule. utilizate r
 Electroterapie

400 ei 2 000
iu.
td polarizatd.
txie arazelor
: reprezentate
/o din energia GLOSAR DE TERMENI
R., care emite
)rcalizeazdo

: oblinute la
ilitifli mem-
ior, cre$terea
(1) - APLICATII STABILE - cu electrozi plasali in pozifii neschimbate.
on (prevdzut
tt'-
e ale acestui ",,ffiil::3ffi3ilYtr:ilRE - raportul dintre durata impulsului perioada
si de repetifie, la

in funclie
t3) - proprietate a lesuturilor de a permite
o mai bund trecere (strdbatere) a
Lce
:ror*?Jo!T#|-
i la suprafala
(4) - CURENT CONSTANT
- curent cu intensitate constantd gi sensul neschimbat, realizat in
mod
special de utttt , nu fi influenlat
tlogen) este (neomogene) ale"ou::l-::o:1::."
de rezisienlele variate ui. air..it.to. structuri
organrsmulur.
(5) - CURENTI DE ULTRASTIMULARE
prectza[i gi cu caracter analgetic. - curenfi de joasd frecvenfd rriibert cu parametri
bine

t" -;,Y,HT]:",rorl:ttu*GHIULARI - curenli rectangurari, cu pant6 ascendentr

verticara ei
menfiondm
cm de tegu- (7) - CURENTT MODULATT
- curenli dejoasd frecvenld cu variafii
de amplitudine, fiecven{d sau
qedinfe este duratd.

:cfiunii), se (8) - CURENT LTNIDIRECTIoNAL

volfi.
- curent slab, cu intensitate sub 50
mA gi tensiune sub 100

(9) - CURENTI STOHASTICI

omatologie,
- curenfi aperiodici (neregulafi).
(10) - CURENT VARIABIL _ curent cu varialii ritmice ale intensitetii.
ornotor este
(1 1) - IMPEDANJA _ particularitate
mbare, stdri bioelectricd
trecerea cu
influenlat6
licaliilor gi frecvenlele
terapeutice
hdardizdri (12) - INDUCTANTA - varoarea de c6mp magnetic al unei bobine (,,impedan!a,,unei
;rective. bobine).
(13) - SNET - stimulare ne.oasd eleitricd transcutanatd (TENS in denumirea
l-{ pacienli, intemalionald).
I proceduri (14) - SUBSTANTE DIAMAGNETICE
- cu permeabilitate magneticd redusd, subunitard.
(15) - SUBSTANTE PARAMAGNETICE
Eactivatd, - cu permeabilitate magneticd crescutr, supraunitard.
(16)
-
licondilitd,
lreanltatele
I
 . Electroterapie ?-
$
. Ultrasunete
N:#

O})
. Laser F-O
FVIoTERAPIE . Magnetoterapie cl:o.r
-ra
r?Eo
. Shockwave crt:o
. Unde scurte o) rca
. Microunde @-r-
inceputa in 1997, activitatea firmei BTL Romania Aparaturd l-
o):N
Medicala s-a orientat cdtre oferirea unor produse de calitate, cu . Drenaj limfatic
ZEol
parametri de varf. . Elonga$ii O-+
-\fi
. Hidroterapie 9--------E

BTL 5OOO BTL 4OOO

. Cele mai avansate . Gamd inovaloare cu solutii
echipamente de fizioteraPie concrete pentru toate cerinfele din
disponibile pe piati fiziolerapie
. sistem modular complet . Uniteti atSt portabile cAt fi
slationare
' Programe prestabilite . Gami noui de aplicatori gi
. Programe prestabilite 9i
enciclopedie terapeuticA dccesorii ce acoper; un Spectru
. lmagini anaLomice cu larg de tratamente
pozitionarea aplicatorilor . Navigare ugoarA cu Protocoale
Lerapeutice

BTL 6000 SWT BTL 6000 HIL

. Una din cele mai eFiciente ' Terapie laser de ullimE generatie
. Tralament non-chirurgical,
terapii in combaterea dureria
. Solulie unici 5i non-invaziv5 nedureros $i Fire efecte secundare
pentru dureri asociate cu . Penetrarea in profunzime a
sistemul musculo-scheletal fesutului cu putere de pand la 12W
. cam5 larg; de aplicalii in mod continuu
. Cel mai conlortabil aplicator ' Optimizarea efectelor lerapeuLice
de pe piata tolosind lugimi de und5 de
. Compresor incorporat 81o/98Onm sau l064nm

BTL LYMPHASTIM BTL SHORTWAVE

. Metode terapeutica cu . Dispozitiv inovalor pentru
rezultate imediate ti vazibile terapia de inaltE frecvenji
. Tratamentul este suPollat . Folosirea energiei de inalt;
foarte bine de c;tre pacienfi frecvenle pentru termoteraPie
.Aplicatori speciali cu multiPle are avantaiul unei penetrari
compartimente Suprapuse mai ad5nci, spre deosebire de
pentru tratamente omogene metodele convelioale
. Ajustarea presiunai se Poale ' Metode de aplicare in camp
face independent pentru inductiv 9i capaciliv
fiecare compatiment 'l'lod de lucru pe I sau 2 canale

ELONGATII HIDROTERAPIE
' Dispozitiv cu microProcesor 'C5zi concepute pentru
pentru tractiune controlat; toate tipurile de proceduri
. Programe pentru tractiune terapeutice li de recuperare
continu;, intermitenl;, sau ' Operare ugoarS datorita
annonizate ecranului color tip touch screen
. Contorizarea timPUlui real al ' Sistem de terapie multi-zonalS
. Masaj subacvdl ergonomic
tratamentului
. Module de sigurant; incorPorate . Program automat de
. Masi creatE special Pentru dezinfectare
tractiune lombarE $i ceryicala . Concepute pentru o utilizare
inlensi