TRANDAFIR DE SELENIT

華霰
群獲 撃翼
難轟聾 ‐
群
Mrnera ele Pamantulu
O a ideii origrnale, ENlSE EDApp S.L.2A2a
Productre editorlalS. EMSE EDApp S.L.
Realizare editoria 5: CB PRODUCER
Traducere. Elena-Anca Coman I Graal Soft
Tehnoredactare. Cristian L;ceanu lGraa Soft
Coordonare productie. Nlaitane Reguero
Desrgn grafic: Pablo Moreno
Redactare texte: David Moreu
Editare: Si via Vallejo
Documentare: Hector Rodriguez
Fotograf i. Shutterstock.com

A 2A2O, editat in Spania de pRODUCCIONES .lRB sub

rce^ra L wsl I DAD? St
Tlparire 9i egare: lndice Arts Grafiques S.L.
Tiparit in Spania
ISBN al intregi opere. 978-84-'1354-t68-6
Toate drepturi e rezervale. Sunt strict rnterzise repro-
ducerea totala sau partia 5 a acestei lucrari prrn olce
mrlloace sau proceduri st dtstr buirea acesteia pr n
contract de 'inchiriere sau imprumut public.

CUPRINS
Fisう 3
Tra∩ dafir de sele∩ it

Mineralul,i Caracterist:cile sa:e 4

Mi∩ eral di∩ clasa sulfatilor

Pianeta noastrう stancoas首 6

Apele s∪ btera∩ e

Manualui miculu:geo:Og 8
Dictio∩ ar geologic∨ ○lumul∨ ￨

COllu:↑ ntrebう rilor 10

Producitor: Emse Edapp S.L Vrei sδ afli mai rrn∪ lte?
Licentiator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Rom6nia S.R.L Locuriimpresionante 12
Adresa: Bucuresti, sector 2,
Blvd. Dimitrie Pompeiu, nr 9-9A, Sisternul Sac Act∪ ∩ ‐
sediul ziarului Libertatea

,G ATENTIEI Nu este,n oroous POVede,te ce口 al invう lat 14

\Y pentru copiti sub 3 anit
E× erclt‖
Acest produs nu este o jucSriel
colectii@ringier.ro
 Selenitul este o varietate a mineralului ￨￨_‐ ￨ ■ ￨‐

de ghips care se gdsegte sub formd

de cristale transparente sau de
mase
￨‐
￨ギ￨:￨
cristaline aplatizate, cu diverse
nuante
de galben. in zonele aride, acest
mineral poate apdrea sub formd
de
flori spectaculoase cu granule
de nisip
incrustate.

CLASA:
Sulfat
FORMuLA CHiMicA:
CaSOo.rHrO
coMPOZtJtE:

GREUTATE SPECIFiCA:
2,31-2,339/cm3
DURiTATE: & Sus, trandafirul degertului (cristale
'-'' de
ghips); ios, cristat'de ietenit
1,5 - 2 pe scara Mohs
b;;i.
CULOAREE
InColott alb,9ri sau diverse
nuanle de galben
STRALUCIRE:
Vitros pand la m5tdsos in
cristale. perlat sau sidefat pe
suprafetele de exfOliere
FA,IE:
Albう

TRANSPARENTA:
De la transparent la transiucid 雨
∬t::留 貼翼τ
ttMe苅
SISTEM cRISTALIN: ζ
ttifl・ c

Monoclinic

TRANDAFIR DE SELENIT I
 ￨ ・
=￨

Este inclus↑ n grupul evapOrite10t rOci

sedirnentare care se forrneazδ ca ur¨
mare a cristalizぅ rii sё rurilor dizOlvate
きくヽ ■ギ

pe malurile lacuri10r ,i pe tう ヽ
rrnurile
unor mぅ ri.Ghipsul se gδ se,te, de

一
asemenea, ↑n apropierea izvOarelor ‐

壼
.‐ ξ

ｔ
・
     ・
一
terrnale,i a straturilor subterane bO¨

一一・
gate↑ n sulfati.↑ n ZOnele aride, acest
﹂ 
ヾ・・
一
rnineral poate apぅ rea sub fOrrnう de  一

i10ri Spectaculoase cu granule delnisip

incrustatei atunci se nume,te,,tranda―
fir de selenitF`si pOate cOntine Cristale
de panぅ la 12 metri lungirne,cele rnai
mari din naturう .

In 1825,geologul,i rnineralogul
gerrnan Friedrich MOhs a descris
valoarea durit51ii 2 a fairnOasei
sale scう riluand ca referintう
caracteristicile,i prOprietう
lile
mineralului ghips.

ピiTI

ノ 等 .雫

.=■
‐ ￨■ ￨

￨ プ

由
紗呵」
百
よ
emttЮ
“"嗣
 M:NER今
響 ￨'IFIRA,TI警 5■ 9111^￨￨

・ ヽ:

II・ ￨ミ
． ヽ．
一

La mり loCul secolului al XV‖ 卜lea, Ghipsul este folosit la fabricarea panou-

ferrnierul gerrnan」 ohann
Friedrich Mayer a investigat
ut‖ izarea ghipsului ca
ingrう ,5mant.Acest rnineral poate
fi o sursb excelentう de sulf pentru
a contribuila cre,terea planteloち
iarla acea vreme era considerat
un ingrう ,う mant aproape
rniraculos.
rilor de clddiri gi ca incetinitor de intdrire
pentru diferite tipuri de ciment. Selenitul
gi alabastrul sunt varietSli care au scopuri
ornamentale, degi duritatea lor scdzutS
poate pune o problemd de durabilitate.
Trandafirui

轟雙ヽl de,ertului

Cinci trandafiri 了
醤ミ
ポ電
不
労晏
景ξ
一

de selenit
・
一
、 〓甕

・
一一
一

・｀
1・ ギ ￨￨￨
一

姜
，

F:::
一
一

・
‐r―

t鐵哀糧得椰
Selenitui nu contine seleniu in

:
Luna in Grecia anticS.

TRANDAFIR DE SELENIT
 Su

pele subterane se-g5sesc sub

n suprafafa pSm6ntului, at6t in
,Al r spaliile poroase din sol, c6t 官ζ
fracturile de roci. 9i in :i亀 :誌 出電
il輩 ょ
:霊 :冊ま
Aceste zさ cぅ rninte care nu se vぅ
d cu
ochiul liber sunt O parte esentialδ
a ci…
91UIし i hidrO10gic.Ele se fOrrneazぅ datO…
ritう apei din p10ale,zぅ padう sau dezghet

驚:灘唱ざ
釜驚i斯
5i ajung sう curgさ ↑ napoila suprafatう Sub
forrnう de izvOare sau fantani,Acest tip
de apさ este extras pentru uz agricol,
municipal,i industrial prin construirea
de puluri.Hidrogeb109ia este ,tiinta 品サ
Tξ 鼻 ξ
糞 穐留霧::1と 眠1胤 裾
care studiazぅ distribulia 5i rni,carea
ape10r subterane.
器催
:電 :ぶ
到utorul malinil° r pentrul

不
六 カな 鼈髯八来抒貪 笙黙 鼈
・ ■ ‐ ,_Th
Cantitatea de apё subteranさ
este mai rnare
decat cea din tOate lacurile,iraurile la un lOc,
astfel↑ ncat satele,i Oraoele↑
5i Obtin cea mai
mare parte a apei pOtab‖ e pentru uz casniё
din ac∨ ifere De exerYlplu,mairnult de 50%din
pOpularia Statelor∪ nite deplnde de aceastさ
apう subteranう pentru a trさ
i cu tOate acestea,
uti‖zarea majOritarさ ↑ n prezent este pentru
agricultura din zOnele rurale, iar acest lucru
ar trebui sδ ne atentiOneZe asupra impOrtan―

tei aCesteia.unele re91uni se cOnfruntδ cu O

problemさ gra∨ 5, deOarece apele subterane
sunt utilizate rYnai repede decat sunt↑
nlOcuite
↑
n rnod natural,↑ n tirnp ce in alte regiuni sunt
contarrlinate ca urrnare a activitう
,ii umane,
lar cOnsumul10r nu este sigun

■ MINERALELE PAMANTULUI
 PLANETA NOAsTRA sTANC6AIA

￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨
・
・・
・一一
・
一一一一
一一一
一一一一
一・一一
． 一︱

計ザ
L
ZONA
NESATURATA

SRSs
NBSN Api subterani care ApE subteranE care umple
S-SSS
:SRSS: umplefisuriin roci spati; poroase intre granule
fracturat; de sedimente
G"w

Apa subteranう nu se gう se,te doar pe Pう mant.

Oamenii de,tiintこ de la NASA au descoperit c5
unele forrnatiuni geo!ogice Observate pe Marte
,i pe O lunう a lui Jupiter s,ar putea datora pre‐
Zentei unOr acvifere(cu ap5↑ n forrnう lichidう ),
ceea ce ar putea dernonstra cb existう sau a exis‐
tat viatさ pe alte planete.

↑
Apさ nghetatさ
pe r'￨よ;te

TRANDAFIR DE SELENIT
 BLOC EMTEC
ln geo10gie,b10curile eratice sunt fragmente
de rOcぅ care diferう ca mう rime 5itip de roca
Obi5nUitδ ↑ n functie de 2ona↑ n care se gぷ
se5te.
Ele pOt varia de la pietricele(pietri5)la pietre
gigantice.Denurnirea acestor b10curi prOvine
de la cuvantullatin errare(care inseamnさ
"gre5it“ )deoarece au fOst transpOrtate de― a
lungul a sute de ki10metri de gheata din
ghetari panさ cand au fost depuse↑
ntr¨ un 10c
nepOtrivit atunci cand gheata S¨
a tOpit. 』

不脩 孟
鼈珀饒鐙§
哩隆
」ointurile sunt fracturi↑ n rOci care nu sunt↑
nsOtite de
niciun fel de alunecare a b10curi10r care s―
au rupti se
vede dOar o rnicさ separare transversalう
.sunt cOnsi―
derate structuri de defOrrnare frag‖
δa rOci10r fOarte
abundente in naturぅ .Nu apar de obiceiizOlate,ci pOt
fi asociate cu falli si pliuri.cand e×
istう dOuう sau rnai
multe jOinturi↑ n acela5i spatiu,aCestea fOrmeazさ
un
"sistern de iOinturi``.

慇
鼈厖文軋屹凡ζ凩
∪n inselberg este un terrnen geO10gic care
descrie un reliefizOlat ce iese in evidentぷ
pe o
cample sau un platOu.in functle de 10c,pOt fi
dealuri sau mici rnasive de calcar care aparin
regluni cu precipitatii trOpicale,b10curi rnari de
piatrδ cOmpuse dintr― un slng∪ r element sau
chiar rnov‖ e cu stanci abrupte.Numele sδ
u
este fOrrnat prin u∩ lrea cuvintelor gerrna∩
e
そ)e49(care↑ nsea m nら ,,rnunte“
),i/ρ se/(care Un.. inselber9
l∩ seamnδ
,,,rer()erg h
insulδ “
,り
).
in Re zervafia
3,"rq-F>**_ Na
i

● MiNERALELE PAMANTuLUl
︱
︱
︱
︱
︱
二

彦靡謳量
写揚贔
副

Oo‖ tele sunt rnici sfere carbOnatate de origine

闘

sedirYnentarう care au O structur5 internδ

ビ

concentric5 5i un diametru cuprins

ー

intre O,5,1 2 rn‖ irnetri Dacう

sunt
mal marl,se numesc plsOlite.Se
ー

crede cう au forrnat cu rnil de

ー

s¨

ani in urmd prin acumularea

ー

de carbonat de calciu sub

ー

formS de straturi foarte

ー

subliri (denumite cortex)

in jurul unui nucleu format
ー

dintr-un grdunte de nisip, un

ー

cuart, un fragment de scoic5

ー

sau o bucatd de coral.

ー
ー
ー
ー

ミ 々ヽこ●ミ ミミ憑平容§
ー

Se presupune cう rYnetoda zahori perrYnite

ー

loca‖ zarea apelor subterane cu diferite

ー

tipurl de lnstrumente artizanale↑ n tirYnp ce

se p5,e,te pe Suprafata p5mantului:un bδ
ー

t
bifurcat,un pendulsau o pereche de tり e↑ ∩
ー

forrnう de L,De,iun‖ geologi cOnsiderう cぅ

ー

aceastさ practicδ este fiabi15,hidrogeolo9ii

ー

o resping in u∩ anirnitate pentru cδ nu are o

Ｅ

baZう OtiintiflCδ .
ト
ト
Ｅ
Ｅ
Ｅ
Ｅ
Ｅ
Ｅ

TRANDAF!R DE SELEN:T は
Ｌ
 Evariste Galois
Evariste Galois a fost un matematician francez ndscut in
care a rdmas in istorie ca un geniu. La 30 mai r8i2, a
18,l.I,
acceptat sd se duereze a doua zi cu un rivar si in acea noap-
te a scris trei scrisori: prima cdtre prietenii ,di, doua cdtre
politicienii republicani, iar a treia era o compilalie
" a desco-
peririlor sale matematice, esen!iale pentru progresul
algebrei moderne. Garois a muiit in duer ra varita de
doar 21 de ani. El a fost primur care a forosit termenur
,,gfUp" in matematicd.
霰
滸

￨● 1:‐ ■ 11:￨■ ￨.￨11‐ ￨:■

徳

ln pe,terile↑ ntunecate de calcar din S10-

“
『≡
鶉

締 聾驚綱i‖
釉

:
蒻

dragon``.Este o salamandrう albi∩ Oasδ

鶉

(de culoare albさ )care∩ u are ochisi

are branhili∩ exteriorul cOrpului.Arb
鶉

aproximatiV 35 cm lungime 5i poate trう

蟷

un secOI.￨∩ cOnditii nefavOrabile,poate

rezista panぅ la,ase anifさ rさ sう mδ nance
deoarece devine letargicぅ nCeteazぅ
(↑

complet sb se rYni,te).

CI寵 磯③‡
蛉vΦ 颯量
は電驚
◎暑 鸞綺ylo
翁屏

蝉博淵謝甲
l騰満蝋彎∬
F
Bell l-a brevetat in mod oficial si a fost recunoscut ca
inventatorul acestuia. Cu toate acestea, pe 1i iunie
2OO2, Congresul Statelor Unite ale Americii a
adoptat
o rezolulie prin care il recunoaste pe Antonio Meucci
drept adevdratul inventator. in mod curios, nu au
schimbat numele, pentru cd el il denumea ,,teletrofon,.

MTNERALELE pAr"tANrulu r
‘
ミヽ 、
二

一磯鳳■一

Mitul lui Narcis

in mitologia greacd, Narcis era un tSndr frumos care res-
一一

pingea toate femeile ce se indrdgosteau de el. Pentru a

一
鰺巡仄■一

pedepsi o asemenea atitudine vanitoasS, Nemesis (zei-

!a solidaritatii) I-a fdcut s5 se indrSgosteascd de propria
imagine reflectatd intr-un iaz. Apoi Narcis a ajuns sd se
arunce in acele ape pentru cd nu putea sd oblind ceea
頷夢

ce-si dorea cel mai mult (imaginea Iui), in locul in care a

cdzut trupul lui a crescut o floare frumoasS, care a fost
botezatd ,,narcis5", in amintirea povegtii sale tragice.
￨

TRANDAFlR DE SELENIT
π珀刈木渕六が必六蓬蓮琵菱葦葦轟藝墓嚢嚢藝薫墓璽票亜≡
=========

9 ■キ■ ￨ミ f
.‐ 、1■ 暮
こ ::

Actun ・ ,ざ]躍 麗1 1:

ac Actun este un sistem gi-

gantic de pesteri inundate. Se
aflS in statul Quintana Roo, in
Yucat6n(Mexlc).A fost descOperit
11.
:￨■ t‐ 1棒
趾
￨￨‐

↑n anii 1980, cand echipe de sca¨

fandri au exp10rat regiunea pentru
a cartOgrafia cele peste 248 de
pe,teri inundate, nurnite ,,dolineF`.
Au 9う sit cateva canale care le9au
do‖ nele,forrnand un labirint de ac―
vifere, Este considerat unul dintre
cele mai mari ansambluri de ape
subterane care existさ ,deoarece are
■■ｔつ４●一
ゞ■一ｔｉ一

o lungirne de 368 de ki10metri si

O adancirne medie de 21 de metri,
de,i↑ n zonele cele rnai adanci pOa_ ヽだ
te alunge la 120 de rnetri.

Aceste pesteri de mare va10are

9eologicう ascund cOmori paleon…
tologice care perrnit studiul evolu―
tiei Specillor↑ n aceast5 regiune,Au
fost 95site rう m55ite de anirnale din
Pleistocen, anterioare civ‖ izatlei
maya5e.Acest sistem de pe,teri 5i
de acvifere este↑ n pericol din cauza
activitうtli umane,Pe de O parte,apa
depinde de debitul cursurilor sub―
terane de coastぅ ;pe de altδ parte,
porozitatea roci10r carstice le face
extrem de vuinerabile la irnpactul
asupra mediului夕 la poluarea din
cariere,la agricultura nedurabilё si
la turism.
￨￨￨￨

14轟彎
MTNERALELE pAvAurulur

￨
 LOCURllMPRESiONANTE

￨マ 11ご

I‐: ￨:‐

peninsula Yucat5n are un sol de calcar care s¨ a

■登

format din r5m5,itele de Organisme mattne,i

se erodeaztt foarte u,o■ Acest fenomen expli…
cう nu mさ rul mare de acvifere,ide pe,teri g5site
↑n subsolul acestei regiuni. Geologil au denu中
rnit"canale de scurgere“ depresiun‖ e care au
apbrut in pamant cand tavanul pe,teri10r s‐ a
n
prabu,it.SaC Actun inseamnう ,,pe,tera albう “↑
lirnba maya,こ .
 Exerc:t市 リ

O Ce este trandafirut de selenit?

a. Un metal oxidat
b. O floare de ghips cu granule de nisip
c. O plantd din desert
d. O floare uriasd

C} La ce se fotosea ghipsut ra mijrocur secorurui

ar XVilr-rea?

Pentru a fabrrca lipici

Ca piacare a spadeior

Pentru a gasi minerale in mrne

Ca ingrasamant pentru agrrcultura

f} Relalioneazd conceptele:
1. Ape subterane a. Fracturi in roci
2.Ac∨ ifere b. Sfere carbonatate de origine
3.」 Ointuri sedimentard
4.○ ○lite c. Formate din pietris, nisrp greste
si roci sedinnentare
d. Se afla sub suprafata par^nantului

l4 MtNERALELEpArqArurulur
 DOvEDE,TE CE‐ NVATAT E
^:↑

@ De ce sunt inselbergurile atdt de frapante?

e CumSeFni,Cこ b10Curile eratice?

in ce tarぅ se afi5 sistemul de pe,teri Sac Actun?

●

TRANDAFIR DE SELENIT 15
 珈血
29,99 1ei
目団□

酬埋
‖
CT10N=A=A

J‖
一¨
一・ ■
F

一
・︶
1■￨:0●

一 一一 一一 一一
一 一一
・・
・
一一一 一
一 一一 ．一・
．
,‐

一一一
．一 一
・一一
一一一
一一
．
DESC O PER41:‐

一 ・ 一 一  ・
． 一
． ．一
・