UNAKIT

一
一一一
一一¨
一一
一〓
一
=:
 Minera ele pdmantului
'i,'al ideii originale, EMSE
EDApp S.L. 202O
Produc[ie editoriali. EMSE EDApp S L.
Realizare editorial5: CB pRODUCER
Traducere: Elena-Anca Coman Graal
I Soft
Tehnoredactare Cristran Laceanu
lGraal Solt
Coordonare productte. Ma jtane Reguero
Design grafrc. pablo Moreno
Redactare texte: David Moreu
Editare: Silvia Vallelo
Documentare, Hector Rodriquez
tro og16'' S. .Lter.f
o.,..Ori
ie] 2O2O, editat in Spania
de pRODUCCTONES .lRB slb
lrcenta EMSE EDApp, SL
Tiparire si legare: lndice Arts Grafiques
S.L.
TipJrit in Spania
ISBN al intregii opere: 978_84_1354_168_6

Toate drepturrle rezervate. Sunt strict

interzise repro_
d-ce.eo Lo,a,a --- oa"t,a o d d(e:Ier ,.u,1 p,:n o,a-
rll I OoCe Sou O'O ed .', > d.. t. O_ reo
a.eS,o a pj n
tOrlLrd t Oc n6 I ,, €t€ (oU r^ g,961_. p-l]r r

CUPRINS
Fisう
恣
∪nakit

Mineralui,i Caracteristlcile sale

4
Rocδ di∩ categoria rnetamorficぅ

Planeta noastr5 stancOasぅ

6
Tecto∩ ica plう ci10r

Manuaiul micului geO!Og

8
DictiO∩ ar geO10gic.∨ ○lurnul∨

COllul intrebう ri10r

10
Produc;tor: Emse Edapp S.L Vrei sδ afli rnai rn∪ lte?
Licentiator: Emse Edapp S.L
Distrjbuitor: Ringier Romdnia S.R.L
Adresa: Bucuresti, sector 2,
Locur::mpres:Onante 12
Blvd. D *tre Dorp^,, n". 9 9A. ンluntele Nyiragongo
sediui ziaruiui Libertatea

,Q\
l^ -v,
ATENT|EI ',u pst^ -n o,od-s
Dovede,te ce‐ ai↑ nvう ,at
s,, pentru copr sub 3 anil 14
Acest produs nu este o jucdriel
E× ercltil
colectii@ringier.ro
∪nakitul este o rocう rYnetamorfic5
ce se gう se,te la granita unde sё
ciocnesc doub plう ci tectonice.Se
forrneazう ca o cOnsecintう a alterう ril
granitului.Datoritう culorilor sale
izbitoare,a devenit O piatrδ pretiOasぅ
ieftin5,i deStul de popularう .ln plus,
este folosit↑ n constructil.

CLASA:
Sorosilicati
FoRMULA cHrllcA:
Car(Fe,AI)Alr(SirO?)(S i04)
o(oH)
COMPOZITIE:
‐
Calciu,fie鳥 alurniniu,s‖ iciu,
oxigen,i hidrogen
GREUTATE SPECiFICA:
2,55-2,859/crnる
A Sus, bucat5 de unakit brut; jos, bucatd de
unakit glefuit.
DURITATEE
6-7 pe scara Mohs
CULOARE:
∨erde fistic,roz,galben,i
incolor
STRALUCIRE:
De la perlatう la substicloasう

FASiE:
Albδ (variab‖ う)

TRANSPARENTA:
Opac 菫 Cele mai mariz5cう minte se aflう in
Statele Unite,Canada,Brazilia,China,Africa
SiSTEM CRiSTALiN: de Sud,Australia,i Sierra Leone.
Nedefinit

UNAKIT 夢
■■■■■■■■■■︱︱︱︱︱︱︱︱︱︱︱︱︱︱︱︱︱︱ロロロローーーーーーーーーーーーーーー

nakitul este O roctt metarnorfictt ce

■■■

■■■

se gぷ se,te ↑
n principal la granita
unde se ciocnesc dOuう p15ci tec―

ln tirnpulacestuilung proces de rnetamor―

fism, ansamblul de rninerale din grupul
feldspati10r(denurnit ,,plagiOclazi“ )care
alcδ tuiescgranitul sunt↑ nlocuite cu rni―
nerale precurYn epidOtul verde,OrtOc10211
rOZ,i Cuartultransparont.Datoritδ acestさ i

varietう ti de CU10ri atat de izbitOare,unaki¨

tul a devenit O piatrむ pretiOaSう atractivう ,

abundent5, ieftinδ ,i deStUl de pOpularう

in sectOrul buuteriilor artizanale. POate
COntine cantitう ti rnici de rrlagnetit,crornit,
ilrnenit,apatit,zircon,i alte rYlinerale.

Unakitul este utilizat in mod obignuit

ca piatrS de construcfie. Se remarcd
mai ales ?n fabricarea gresiilor pentru
sc5ri si ramelor de ferestre. De
exemplu, poate fi admirat ca ornament
pe treptele de la intrarea Muzeului
Nalional de lstorie NaturalS a Statelor
Unite din Washington, D. C.

. -^r v-
Ao \stof le Natura\a
Natlolldr -
Ho\u\ Muzeu\ut Washington

MINERALELE pAvANrulur
 M I NERAr-UL !l CARACTERISTICILE SALE

懃 一
ヽ↓一
一
一■一
一〓一 〓・

■■11
11‐ ￨・ 1:

巨pidositul este o rocう verde fistic foar―

一
ミ

te asemう nδ tttare unakitului,de,i COnti―

ne pUtine minerale de culoare roz ttste
adesea folosit la fabricarea elementelor
decorati∨ e

De asemenea,unakitul poate
=￨‐ fi zdrobit pentru a fi uti‖ zat
l・
Unakit sculptat
ca agregat↑ n materia:e:e de
constructie・ Se gう se,te de obicei
in form5 de inim5
ca strat de acoperit drumuri
t\ neasfaltate gi ca piatr6 pentru
一
\--l drenaj.
ユ・

一一
1苺二
義瞥
一ご・
一
■ ︱
一

ビ一一●一
■■●
■

■‐ ￨1111■ ■1■ ・ ￨・ ￨
Este, de asemenea, un
material destul de popular ,=

pentru bijuterii, in special

Unakitul este o rocう usor

de sculptat,i de 51efuit
pentru a realiza inele gi piese
mari, la care sunt foarte
apreciate culorile verde si roz. '
4
i/l =
pentru a produce cabo,oane,
sculpturi mici,i alte elemente
decorative precum cutil,i
prespapieruri.

UNAKIT
 ectonica pl5cilor este o teorie
dezvoltatd de divergi geologi GRANIT菫 L日 かLACII
I in anii 1960 pentru a explica Geologul canadian」 Ohn ttuzO a fost primul
felul cum se organ izeazd suprafata
care a studiat ce se↑ ntamplさ la granitele
terestrう (litosfera) intr― un proく 3`S
OIさ c‖ or tectOnice A descOperit cδ
continuu de creatie 5i de distrugere. au lOc
graniie cOn∨ ergente atunci cand rni,carea
plう c‖ Orle face sう se clOcneasc5 5i sう
AΨ ajunS la aceastさ teorie analizand aparδ
ele∨ atii pe Sol,Pe de altぅ pa rte,apar granite
15 plさ ci tectOnice mari, 43 rnici si
di∨ ergente atunci cand p15c‖ e se separさ
mi,Cう rile lor peste mantaua ttuidう
L Dacさ sunt plさ ci Oceanice,se creeazさ
O fisu_
ra prln care aparrOci magmatice Dacδ
sunt
plさ ci cOntinentale,se creeaz5 0 depresiune.
La granitele transfOrmatOare, plさ
cile se
rni,Cう↑n paralel oi↑ n directie Opusさ
(provo―

:『 』
:li:::『 :L‖ :降 ir誕
i』
11:
cand cutremurele)

Foc al Pacificului.

DE CE S蔓
写 cA pL漁BILP
PIう cile tectOnice se rni,cぅ din cauza

lう oi nucleu).Ace,ti curenli apar ca

層 滉1:竃糧
T「 lr:[tT:lは11鷺
roci se tOpesc partial ,i, cantぅ
rinむ

『‖
邸 よ
ll::f舅 選
lξ :1闊 T]a;:l: .唄

慧
篇店:]wtti:翼 異胤 繋
spre nucleu.

ン MTNERALELE pAvArurulut
 PI今 NETA NOASTRA sTANCIム ￨ム

CURENttI DE CONVEC丁 目E
t
― ノ
沐 蝙 鵞 簑 蝙 沐 簑 簑 驀 沐

lntruziunea magmatici
impinge plScile Placa plutette pe curenlii
de

DorsalS oceanic5
Gurenti de
$ant cu zoni
de subduclie

ヾ‐
ξ
‐
゛
ヾ
、
き
≦ :,S‐

⑮ 靡
￨… Nucleu intern
→蜃
100k廂
Litosfer通

UNAK!T
 ASTttNosFERA
Astenosfera este zOna superiOarδ
a mantalざI Pδ mantului
care se aflさ sub litOsferδ
.Atinge O adancirne de panぅ
la
660 km.Este cOmpusう din roci 5i minerale care se gδ
↑
n stare sOlidδ sau sernitOpit5(↑ sesc
n functie de adancirne si
de aprOpierea 10r de pungile de rnagmさ
permite der市 a cOntinentalう ).Acき st fenomLn
.1ぅ ―― ――‐V,::、 し o‐ ::‖ ゃしdゃ
interacliOneazぅ
interarttiハ nOハ フ墨 pe
ハ^ヽ _■ ^___r
astenosferδ FIle tectOnice'se miocぅ ,i I

.Numele sさ u prOvine din alう

rarea terrneni10r grece,ti doOε tu―
v6s(care↑ nsean∩ nδ
,,fδ rう fOrtう “),i
σCPdtpα (care↑ nsea m nう
,,sferδ
`F).

燒
餡 QHh.月 ^ぃ . RISTALtt zoNATE
――― ―
―
‐口‐‐ ― ▼
"員
e astfel cristalele care nu au O cu10are,nici。
■E

unifOrrnう .Acest fenomen se datOreazδ

pre―
10r(asociere de dOuδ sau mai multe cristale
百
gemene)。 i modiicさ 10r conditii10r de cた
菖ま
::」 ■
￨し :黒
variatiile↑ n expunerea la cう ldur5,la radiatil,i Chiarin cOrn―
pOZitia 5i temperatura
―― ―
ri γ iヽ l[l Cli ll lし o子 了1-
フ i+in_:■
^_^__ . ^ fluidului din care s_a fOrrnat.in majori―
tatea cazurilOち se Observδ
straturi cO∩ ce∩ trlce↑
':こ n jurul unui punct
(du∩ηgat).∪
oハ 十ヽ lin^￨ら
nele ͡、
datOritδ culorii sale r05ii,￨∨
/ハ _ハ i^_
exemple sunt ,turm:liス
` _
erzl)sau cuartul ametri∩
: 古 尋 よ:鳳、
:i[:´ el古::::鼻
￨‖ :￨
,care prezintδ un amestec
ciudat de violet gi galben.

平抒憑疋憑 孟
Acest cuvant are douδ semnificatii↑
n lumea
rninera10giei Prirna se referδ
la fragmente
de lavδ cu O cOmpOzitie bazalticδ
avand
di∨ erse Orificii 5i pOri prOduoi prin expulza―
rea gazelorin rnomentul rδ
ciril A dOua se
referう la impuritδ
:￨le Care se separδ de rni_
nereurile de rnetale in tirnpul procesului de
tOpire pe∩ tru a Obtine rnetalele∨
a10rOase
(precu n∩ fierul,cuprul sau alurniniul).Acest
tip de scOrie este de Obicel un amestec de
Descdrcar
OXizi rnetalici.
turndtorie

MiNERALELE PAMANTuLUI
 FEXISM
De― a lungulistOriel,natura‖ ncercat sう ↑
nteleagう de ce exist5 o varietate atat de rnare de
,tii au↑
specii de anirnale,i de plante pe planeta nOastrう .una dintre primele teOrii↑
n acest sens a fbst
forrnulatδ de filosOful grec Aristotel↑ n secolul all∨ ―
19a↑・H・ 5tunci cand a afirmat c5 specille
ヽi mentineau Caracteristicile anatOmice↑ ntr¨ un mod inalterabil.POtriv忙 luL fiintele Vii nu se
schirnbau de― a lungul tirnpului 5i tr5sδ turile 10r erau perrnanente.Din acest rnotiM teoria sa a
fost denurnitう ,,fixisrn``.Aceastさ viziune aprOape divin5 asupra lurrnil a fOst rnentinutぅ
panさ ↑
n
secolul al Xヽ /1‖ ¨
lea,cand a fostintrodusδ ideea de evOlutie.

coN
conurile sunt cosuri vulcanice secundare cu structurd
conicd formate prin expulzarea de gaze intr-un r6u mare
de lav5. Asta inseamnd cd s-au format dintr-o surs5 de
￨

lavd care nu era asociatd direct cu niciun co9 de fum. De

obicei, apar din miscarea lentd a pungilor de lavd care se
acumuleazd sub alte straturi de lav5. presiunea ridicatd
face ca aceste pungi sE ias5 ra suprafat5 prin mici erup!ii
(dar intotdeauna in afara craterului vulcanului). conurile
pot creste p6nd la peste lO metri indltime.
 Jocurile Panelenice
Jocurile Panelenice grupau cele patru compbtiiii
sportive care se organizau in Grecia anticd. Jocurile
olimpice se organizau ra fiecare patru ani in Eris in
cinstea lui Zeus (pdrintele zeilor si al oamenilor). Jo-
curile Pythice aveau roc ra fiecare patru ani ra Derphi
in cinstea lui Apoilo (zeur arteror). Jocurire Nemeice
aveau loc la fiecare doi ani in Nemea in cinstea lui
zeus. lar Jocurile rstmice se organizau in corint la fie-
care doi aniin cinstea lui poseidon (zeul mdrilor).

:1■ ■■11■
Haboob este un∨ ant foarte puternic.
E滉「
:縄 ぎ
異鷺肥 ,T:」 t鱗 i↑ :凛 尾
de descδ rcδ ri electrice.POate s∪ fla din
orice directie,iar rafalele sale dureazう de
obicei trei ore.HabOOb― urile aparin ge―
neralin zone aride,u∩ de suprafata eSte

∞め mⅢ 馘 dMЮ m
」 搬瑞塾夏戦
i驚
dens care poate alU∩ 9e panδ la1000 de
繹 Q耐 ¨
llnetri↑ ∩ёltirYne.

Mecanismul de la Antikythera
Mecanismul de la Antikythera este un ,,computer,,din
Antichitate construit de oamenii de gtiinld greci in anul 2oo
i. H. folosind treizeci de angrenaje din broni. se crede cd
servea la prezicerea poziliilor astronomice gi a eclipselor
in
scopuri astrologice pe o perioadd de 19 ani. oe asemenea,
permitea prezicerea datei exacte a Jocurilor panelenice.
RdmSgitele acestei magindrii fascinante au fost recuperate
in anul 19OO de pe o navd naufragiatd in Marea Egee.

14 MINERALELE ttMANTULUI
Haze
Haze este un fenomen meteorologic care cons-
td in prezenla particulelor de praf, cenugS, ar-
gilS sau nisip aflate in suspensie in atmosferS.
Produce o scddere a vizibilitSIii si poate provo-
ca disconfort la nivelul ochilor, nasului si gatului
persoanelor care sunt expuse la acesta. in unele
cazuri, este legat de efectele poludrii, Haze nu
trebuie confundat cu ceafa, negura sau p6cla,
deoarece aceste fenomene sunt compuse din
particule de apd condensatd sub formd de nori.
 一一 一
一
一一

一一一    一

一 一 一 一 一
一一・ 

一
・
懃

     一
 
・
一 ・一 

一 一 一 一 一一 一 一
一・ 一一  一
・
  一

 ・ ・
 一一

一 一一 一 一 ．
一 ．
untele Nyiragongo este si-
tuat in Republica Demo-
cratd Congo. Este cel mai
irnportant vulcan activ de pe con―
tinentul african, cu o inう ltirne de
3470 de metri deasupra nivelului
mう ril.craterul sう u9ぅ zduieste unul
dintre cele mai rYnari lacuri de lavδ 11
din lume, cu diametrul de peste ■￨::
200 de metrioiadancimea de cati_
va kilometri.un studiu recent al
diverselor rnostre de lavё a descO―
perit cう magma lacului↑ li are Ori―
ginea↑ n mantaua pう mantului,la o
adancirne de peste 75 de kilometri
,i la O temperaturう apropiatう de
980° C.

Lava fumegandぅ a rnuntelui Nyira―

9ongo este forrnatう din roci ultra―
mafice cu o cOncentratie SCう Zutδ
de siliciu,i fOarte bogate↑ n alcalil.
Aceastう cOmpozitie fOarte specia―
lё are ca rezultat eruptii Cu flu×
u ri
de lavさ rnai fluide decat de Obicei,
care pot atinge o vitez5 de panぅ la
100 de kilometri pe Orさ .Datele is―
torice aratう acest vulcan a erupt
cさ
de cel putin 34 de ori din 1882.Cea
mai periculoasう eruptie a avut 10c
pe lo ianuarie 1977,cand lacul sう u
de lavう a spart peretii vulCanului si
s¨a indreptat spre Ora,UI Goma,↑ n
apropierea granitei cu Ruanda.La―
cul s― a forrnat din nou↑ n1982.

MTNERALELE pAuArurulur

「
 LOCUR:lMPRESiONANTE

De zeci de ani, enorma activitate vulcanicS

a muntelui Nyiragongo este monitorizat5
constant de o echip5 de oameni de gtiintl
de la Observatorul Vulcanic din Goma, 24 de
ore pe 2i,365 de zile pe an. Datele seismi-
ce sunt colectate la fiecare patru minute, iar
datele privind temperatura, la fiecare zece
minute. Cu toate acestea, este posibil ca
acest efort de prevenire at6t de necesar sE
fie anulat in viitorul apropiat din cauza unor Craterul muntelui
probleme de finanlare. Nyiragongo
 一一一一一
一一一一一

一一一一一
量 Ｌ Ｆ
￨⇒ I(■ 【可

O Care sunt culorile caracteristice ale unakitului?

a.Rosu si albastru
b.Verde fistic si roz
c口 丁urcoaz 51 portOCali∪
d.Negru 5i gri

f} Ce c!5dire cunoscut5 are trepte impodobite cu unakit?

Muze∪ I Nat o∩ al 丁al lVlaha Brg Ben

de lstttr e Naturalδ dl∩ ￨∩ dla din Londra
(S∪ A)

() Relalioneazd conceptele:
ａ．

1. Curenll de convectie Placile tectonlce se separd

  ｂ．  Ｃ．

2. Granile divergente Ramura a geclcA e

3. Granile convergente PlScile tectonrce se ctocnesc 9i

4. Tectonicd se formeazd e evati

d. lv1 igcarea placi lor tectcnice

14 MTNERALELEpAl',rArurulur
 DOVEDE,TE CE口 A:INVATAT
麿

(} Ce adSncime atinge astenosfera?

O in ce an a fost construit mecanismul de la Antikythera?

@n ce lar5 se aflS muntele Nyiragongo?

uN,AKrr 15
 29,99 1ei
一帥
＝ Ｈ Ｈ ＝ ７
１ １ １ １ ８
＝ ＝ ＝ ＝ ６
Ⅲ Ⅲ Ⅲ Ⅲ ４
５
1,Fl‐ .:ヽ 1,子 1

２
Ⅲ＝ⅢⅢ︲
４
Ⅲ＝ Ⅲ Ⅲ ８
１ ｌ １ ８
１ Ⅲ ｌ Ｉ
７
１ ｌ Ｉ

JI
■‐
=tl∵
:
DEsCO‐ p=腱 .二