︶

FiC T:0‐ NE^

Ａ
DESC 0

HEMATIT
 Mineralele pdmantulu
O al ideii originale, EN4SE EDApp S.L. 202O
Produclie editoriala: Et4SE EDApp S.L.
Realizare editoriala. CB pRODUCER
Traducere: Eiena-Anca Coman ] Graal Soft
Tehnoredactare: Cristian Liceanu
iGraal Soft
Coordonare producf ie: Ma jtane Requero
De,.g^ 9-alrc. oao,o yo.eno
Redactare texte: David Moreu
Editare: Siivia Vallejo
Documentare. Hector Rodriquez
F orograt,i. SnutIer sto< (.^ori

A 2420, editat in Spania de pRODUCCIONES JRB

sub
iice^!a EVSt E DApp, Sr
Tiparrre 9i legare. lndjce Arts Grafiques S.L.
Tipdrit in Spania
ISBN al intregii opere: 978-84_1354_168_6

Toate dreptur le rezervate. Sunt strict rnterzise

repro,
ducerea totaja sau partiaia a acestei lucrdrr prin
once
milloace sau procedurj si distrjbuirea acesteia pr n
contracL de nctri.ore sd.r r-prumut o-b c

CUPRINS
Fisう
3
Hematit
Mineralul gi caracteristicile sale 4
Mineral din clasa oxizilor
Planeta noastr5 st6ncoas5 6
Gheizerele
Experiment 8
Cum sd-!i creezi propriul vulcan
Col[ul intreb5rilor 10
Producitor: Emse Edapp S.L Vrei sd afli mai multe?
Licentiator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Rom6nia S.R.L
Adresa: Bucure;ti, sector 2,
Locuri impresionante 12
Blvd. Dimitrie Pompeiu, nr 9 9A, Geizerul Fly
sediui ziarului Libeftatea

7$\
\I/
ATENTIEI NJ este Jn prodLs
pentru copiii sub 3 anil
Dovedegte ce-ai inv5[at 14
Acest produs nu este o juc;riel Exercitii
colectii@ringier.ro
 Ｆ電
▼ ▲ 〓

い
ア  ロ

．
．．．．

Hematitul este unul dintre cele rnal

abundente rninerale atat la suprafata,
cat,i↑ n scoarta planetei noastre.
Poate avea o Origine hidrOterrnalう
Oi se forrneazさ ↑n rOci magmatice,
sedirnentare 5i rnetarnOrfice,Este cel
ma:irnportant rninereu de fier care
existう ,de,i nu este rnagnetic.

CLASA:
Oxizi
FORMULA CHIMIcA:
Fe20る

COMPozlTIE:
Fier,i OXigen
‐
‐ ・琴
GREUTATE SPECIFiCAE
.:ミ
母§量liliミミ曇晨§§ ミ
§景景iSS景 量景景景景ミミミ景ミミ§ミSSSSSSSiミ ミ§母貫

5,279/cm3
L Sus,hematit din Anglia:jos,mineral
DURITATE: hematizat.
5… 6 pe scara Mohs
CULOAREE
Diverse nuante de rO,u,gri
Otel li negru fier ど
ヽ議

STRALUCIREE
De la metalic la mat
FASiE: 鶉
Ro,u tiglδ

TRANSPARENTA:
Opac
SiSTEM CRISTALiNE
丁ri9onal ム

HEMAT:T
 糀藤[趙豚∴辟 姦
ま
参sttprttfa‡ 機,caを
lξ
5iま 籟轟
c◎ 機静
la ple鍛 oleま
冷⑬OstFe. P③ 晟な。 参ve機 〇 。 Ficitte
0「 O_
れま
ter「 職 義:轟
季i Se fO筆『輸 舎ёz心 i輸 roci「 愉 a管 …
騨 轟:ice,se磯 !『 愉 。強
teFe寧 :『鷺◇ξ喩難 Φ Ffま cO.

DeOi aspectu1 5i cu10rile sale sunt fOar―

te variabile, este u50r de identificat,
deoarece are↑ ntotdeauna o dun9さ
ro¨
。ie,in plus,este cel malimportant mi_
nereu de fier existent,i,timp de secO_
le,a fOst extras din rnine in aer‖
ber↑ n
multe tさ ri.Cu tOate acestea,productia
actualぅ provine din iOcuri fOarte cOЪ
_
crete, deoarece sunt necesare echi¨
pamente speciale pentru a…
l extrage ASA au descOperit
5i a―l prelucra in rnod eficient,Trebuie :ξ l:1:j:]l:l[:ヽ lnul dintre cele Fna:

remarcat faptul cぅ hematitul nu este

ぎ黒 鷺 』蹴
magnetic,i nu r5spunde la actiunea 葛 ]留 駐
鍔
terist,c este marO…
magnetil。 に rO,iatiC,i de aici provine,I pOrecia
,,planetう rO,ieFF.

ca "P\aneta roite
Marte, cunoscuta

MTNERALELE pAwANrulur
 M:NERALUL

Cea maispectaculoas5
varietate de hematit are
un luciu metalic si reflect5
--
lucrurile din fata sa. in
Antichitate era folosit5
pentru a face oglinzi; au fost
g5site multe in morminte
egiptene.

t
. Cu multe secole in urm5,

r\
;LH'.:::91::iH::i'.Ji1
p5ta pielea in rogu atunci c6nd
\/,era auatins5 cu m6inite, iar oamenii
decis sE o foloseasci drept
pigment pentru imbr5c5minte gi
machiai.

M5rgele din
hematit

HEMATT 5
 Gheizer
Apこ IIch:dこ
,日
aburi
heizerele sunt izvoare termale
care emand abur gi ap5 fier_
binte in aer atunci cdnd erup.
■‐
■■￨￨

Se forrneazう ↑
n aprOpierea vulcanilor.
Magma↑ ncう lzeste apa din subsOI(la
aproximativ 2000 de metri adanci¨
me)panぅ cand fierbe.ApOi aceasta
se transforrnう ↑n abur,ilese la supra―
fat5 Cu rnultぅ fё rtさ .cuVantul ,,9hei¨
Temp.
zer`` provine din islandezul ge3/s′
亀
care↑ nsea m nさ nmuguri“ ,Acest fe―
,,a↑
nomen nu dureazう pentru tOtdeauna,

●
●
Dacう cOnditiile subsOlului se schirn…
覆 り何 ● Ｌ● ュ 瑠００ 〓

bう ,9heizerele pOt deveniinactive sau 126。 C

←
︱
Ｉ 一
pot dispぅ rea.Nu trebuie confundate 259。 F

︱‡一
︲︲一
Cu fumarolele,care ernit dOar 9aze,i
abun

警一
UTttLttTATEA GHEttzttRttЮ 殿 144。 C
291。 F
鰊
襦
ln diferite tさ ri cu Climう fOarte rece
(precun∩ lslanda),cantitatea enorrnう
de energie fizicぅ si terrnicう eliberatう
de gheizere↑ n timpul prOcesului de
eruptie este utilizatう pent′ u a gene_ 160。 c
320。 F
ra energie electric5,i pentru a↑ ncぅ lzi
)暉
case si sere↑ n care se cultivぅ
alimente
foarte necesare,care nu sunt proprii
acelei regiuni.Au devenit chiar o irn―
portantう atractie turisticぅ 180。 C
,ce atrage 356。 F
mul!i ViZitatOri care dOresc sぅ fOtO¨
grafieze acest spectacOl rnagnific al
naturii.

■ M:NERALELE PAMANTuLUI
 PLANETA‐ NOASTRA STANCOASA

Existd doud tipuri de gheizere. Pe de o par-

te, existd gheizere de tip izvor, care erup
din iazuri (bazine naturale), prin explozii
intense gi foarte violente. Pe de alta par-
te, exista gheizerele de tip con, care ex-
pulzeazd un flux continuu de apd timp de
cateva secunde sau cateva minute printr-o
movilS, in mod similar cu erup!iile vulcani-
ce. Gheizerele au fost observate gi pe alte
planete din sistemul solar. De exemplu,
intr-un satelit al lui Neptun numit Triton
(una dintre cele mai reci stele existente)
existd dovezi de izvoare care expulzeazd
azotul lichid la o altitudine de aproximativ
B kilometri,

:￨三 ￨二 ￨￨‐ ‐
￨

Gheizer de tip izvor care iese dintr-un iaz

(imaginea de sus). Gheizerul Old Faithful,
un gheizer de tip con, este situat in Parcul
Nalional Yellowstone si erupe aproximativ
一一一
一一 一
一一 一 一

la fiecare 9l de minute (imaginea de jos).

・
一一一一一
一一一
．一一
一一一

HEMATIT
 ミ● ■1■ 1 111 ■‐
■ ￨ヽ■￨=■ ■●■■ ミ
■■￨￨■ ■ ■11■ ￨￨=■ ■■■ ￨,■ ,■ ■‐ f■ ■■
=二 =:■ ==■ ===■ =■ ===:=■

ulcanii sunt structuri geologice impresionante,i,dupう c urn,til deia,

devin un adevう rat spectacol atunci cand erup.Cu urmう torul experi―
ment veiinv5ta curn sぅ faci un vulcan↑ n casう fう rb riscul de a te arde.
Pentru a realiza acest lucru,ai nevoie doar de 2 pachete de lut,3 pachete de
plastilinう(neagrう ,albう ,i verde),l Sticlう cu otet,l pahar mic,l lin9urう ,l bolcu
bicarbonat de sodiu,9el de du,,co10rant rolu,l Vas din stic15,1l Ziar vechi.
Sう ↑ncepern!

￨ ‐
￨‐ ￨￨￨￨

甲国 一
・

2 pachete de lut Plastilinう neagr5,alb5,i verde Coiorant rosu

Ziar vechi Linguri Vas din sticIう

多
参

Bol cu bicarbonat Stic15 cu otet Gel de dus

は MINERALELE PAMANTULU!
 〓〓 ● ｌ
inainte de a incepe experimen-
tul, trebuie sd protejdm masa de
lucru cu mai multe foi de ziar.in
ｕ
ｅ
acesta nu vom murddri nimic.
Desfacem primul pachet de lut
,i facern un cOn alungit,care va
fi muntele vulcanului nOstru.De
asemenea, frdmdntdm lutul din al doi_
lea pachet pSnd c6nd devine plat: va
fi baza. Unim cele dou5 pdr!i, pun6nd
muntele deasupra bazei.
Apoi trebuie sd le model5m in
continuare cu m6inile pentru
a obline forma inconfundabild
a unui vulcan. Aceastd parte necesitd
multd rdbdare. igi recomanddm sd cauli
fotografii pe internet pentru a te inspira
din vulcani cunoscuti.
Craterul se afld in vSrful mun-
telui. Pentru a-l crea, extragem
cu lingura o bilS de lut din v6rful
vulcanului nostru.
Pentru a decora vulcanul, vom
pune mici cercuri de plastilind
albS in jurul craterului. De ase-
menea, vom pune c6teva fagii de plasti_
lind neagrd pentru a intuneca versanfii.
in cele din urmd, vom pune bilute de
plastilind verde in jurul bazei pentru a
simula cd existd o pddure.
A sosit momentul erupfiei. pu-
nem c6teva picdturi de colorant
rogu in vasul din sticld. Addu-
9う rn un pahar rnic de otet,i putin gel
de du5. Amestecぅ rn totul cu lingura
curatう
.
Turndm conlinutul amestecului
in crater gi punem o lingurd de
bicarbonat de sodiu. Ai reusit
ca vulcanul tdu sd elimine lavdl
巨ruptla∨ UICanului tさ u din lut are loc de―
oarece arn amestecat douさ tipurl diferite
:1:蹴 憲r::楓 iT::せ :τ ξ
』:「:呈 :
le unirYw↑ n cratet are 10c O reactie Chirni―
Cさ (denurYlita,,neutralizare“ ),Care atrage
foarte mult atentia,deoarece genereazさ
sare, apさ ,i diOXid de carbOn, Datorit5
acestei reactii sirnple arra reu,it sさ aparさ
bule Acest fenomen are loc Ori de cate
ori amestecbrn un produs acid
cu o bazd. Este recoman-
dat sd vd indepdrtafi pu-
!in pentru a nu v5 stropi.
 鍾晰ocm夢 ￨◎「 懇1鐵 :

EpOca Fierului este a treia si ultirna

epocδ din diviziunea societう tilor pre―
istorice. Predecesorii sEi sunt Epoca de piatrd gi
Epoca Bronzului, Se consider5 cd Epoca Fierului a
inceput in secolul al Xll-lea i. H. in Orientul Mijlociu
Oi↑ n Europa actualう ,cand prOductia de arme,i unelte realizate din acest
metalle― a dep5,it pe cele realizate din bronz.丁 ehnolo9iile rnetalurgice anti―
ce au fost↑ nsoiite de schirnbう ri↑ n agriculturう i↑ n SOCietate.
。

￨=￨:11111 111:・ ￨・ ￨‐ ￨‐ 肇:■ ￨

Sunt cunoscute ca,,ape termale“ ape¨

le bogate↑ n minerale precum fier,sulf,
sodiu,i bicarbonat care se g5sesc in
straturile subterane ale planetei nOas¨
tre,iles la suprafatう la O temperatu―
rう cu 5° C(sau Chiar mai mult)mai

mare decat temperatura exterioarう .

Proprietさ tile 10r terapeutice sunt cu―

noscute de secole,i sunt fO10site ca
bδ i termale pentru tratarea boll10r de
plele,ca inhalatil pentru vindecarea
bolllor respiratoril li,de asemenea,
ca↑ ncう lzire pe∩ tru case,

∫ 二t』 :調 ￨∬ ￨:).こ lξ ttintt。 :ξ

「
魁旱
。 :精 :rb::eli曾 爾pe ate p賂 n∝
1濯
e

temperaturi scδ zute, structura lor este foarte sirn‖ arさ cu

cea a vulcanilor de rocδ topitさ de pe Pう mant.Aceastう
similitudine indicd faptul cd vulcanii nu sunt formati
doar de temperaturi ridicate, ci si de diferen-
te mari de temperaturi.↑ n cazulど riOvulca…
nilo鳥 apa lichidδ este echivalentう cu

r潔『き ■
L

lar gheata este echvattntう

1争 MINERALELE PÅ MANTULUI
L
‐ ￨￨￨￨‐
￨￨ ￨￨￨￨

一
一一一 一
・ 一一
・一
・一
一一一
一一一
一・一
一一一
一 一・
・
＾ ．・
．
一
一一
一一
一
．

Criogheizerele
Criogheizerele sunt un tip de gheizere ce se gdsesc pe
alte planete gi sateliIi ai sistemului solar (cum ar fi Marte,
Triton 9i Enceladus), dar cu particularitatea c5, in loc de
lichid, expulzeazd praf, particule de ghea!a gi materiale
pe care oamenii de stiinla le denumesc ,,volatile". Este
vorba despre compugi organici care se transformd cu
ugurin!5 in vapori sau gaze. Nu existd dovezi c5 proce-
sele lor ar fi similare cu gheizerele; de fapt, aceste feno-
mene ,,extraterestre" seamdnS mai mult cu fumarolele.

HEMAT「 隧
 9
Chel=eruI FEy

heizerul Fly este un izvor

termal situat in degertul
Black Rock, in nord-vestul
statului american Nevada, State¨
le ∪nite. Este considerat artificial
deoarece a apさ rut accidental ↑n
tirnpul forう rii mai multor fantani,↑ n
191Z pe cand O echipδ de oameni
ncerca sう localizeze noi
de stiintδ ↑
surse de ener9ie geoterrnicう ↑ n re¨
giune. Gう urile fう cute↑ n subsol nu
au fost bine acoperite,iar rYninera―
lele dizolvate↑ n apう au↑ nceput s5
se acumuleze sub forma unei rno¨
vile, care ↑n prezent continuさ sう
creascう , Debitul constant al apei
din gheizer cre,te Cu l,5 metri ↑ n
aer.

∨arietatea de nuante auril,de ocru,

verzi si rosiatice ale rocilor se da¨
toreazう combinatiei dintre sedi―
mentele de carbonat de calciu pe
care le transportδ apa 5i algele ter¨
mofile care trう iesc↑ n aceastう zonう
hidrotermalう .Acestea prolifereazう
緞 ￨::
datorit5 temperaturilor ridicate.
ln plus,s― au forrrlat diverse terase
care perrnit apei sё coboare spre
iazuri ce ocupう o suprafatう tota¨
￨う de 30 de hectare.Gheizerul Fly
a fost pう strat aproape intact,de¨
oarece este situat in lirnitele unei
ferme private,

轟 .1
‐

鍮 』
MiNERALELE PAMANTULUl
 LOCURllMPRESiONANTE

■1=■
﹄■●●●●■

Oamen‖ de,tiintう Care au descoperit aceastう

zonう hidrotermalう ↑n1917 au respins utilizarea
apelor sale pentru cre,terea animalelor,i agri‥
culturう ,deoarece acestea emanう la o tempera…
tur5 de ap“ oape100° C.ln 2016,ferrna unde se
af15 9heizeru:Fly a fOst cumpう ratう de o orga…
it品
瞥 黒 :選 ::誕 :li:∫ :踵 llTi
ghidate,i gratuite de 3 ore cu grupuri mici,
=L:磐 Gheizerul FIy din
Tot ce so‖ cit5 este o donatie. Nevada
 O Care este cea mai comuni culoare a hematitului?

a. Verde
b. Rogu
c. Albastru
d. Alb

Curn Se f。 loseste hematitulinc5 din Antichitate?

●

・
・ ・ 一．
一一．屏

Ca minereu de fier Ca vopsea Ca element

Ca rngredient in
rnd ustriala ra d loa ctlv
bucata rte

f} Relalioneaz5 concePtele:
I. Gheizere de tiP izvor
2. Gheizere de tiP con
3. Gheizerul Old Faithful
4. Ape termale
a. Erup din iazuri
b. Parcul Nalional Yellowstone
c. Ape bogate in minerale
d. Expulzeazd un flux continuu
de apa

14 MrNERALELEPArlArurulul
O Gheizerele dureaz5 pentru totdeauna?

O C6nd a ?nceput Epoca Fierului?

(} in ce lar5 se aflS gheizerul Fly?

HEMATIT
 :'I111
'￨:￨‐ '十

29,99 1ei
６ ⅢⅢ Ⅲ
■■■■