一

DESC

AVENTURIN
Mrneralele Pamantului
O al ideii origrnale, EMSE EDAPP S.L.2A2A
Productie editorialS: EI'lSE EDAPP S.L
Realizare editorialS: CB PRODUCER
Traducere: Elena-Anca Coman Graa Soft
Tehnoredactare: Cristian Ldceanu Graal Soft
Coordonare produclie: Maltane Reguero
Design grafic: Pablo Moreno
Redactare texte: David Moreu
Edrtare: Silvia Vallejo
Documentare: H6ctor Rodriguez
Fotoarat r: ShutterSLoch.Cor

O 2A2O, edltat in Spanra de PRODUCCIONES JRB sub

centa EvSI LDADD. SL
Tiparire gi egare: lndtce Arts Grafiques S.L.
TipSrit in Spania
ISBN al intregii opere: 978-84-1354-168-6

Toate drepturile rezervate. Sunt strict interzise repro-

ducerea totali sau partiala a acestei lucrJr prrn orice
mijloace sau proceduri sr distribuirea acestela pr n
contract de inchiriere sau imprumut public

CUPRINS
Fisう 3
Ave∩ t∪ ri∩

Mineralui,i Caracteristicile sale 4

Mineral di∩ clasa s‖ icatilor

planeta noastrtt stancOasぅ 6

Rocifう cute de om

Manualui micului geolo9 8

Dictio∩ ar geologic∨ olurnul∨ ‖

Coitul↑ ntrebう rilor 10

∨rei sう afll mai rrn由 lte?
ProducStor: Emse EdaPP S.L
Licenliator: Emse Edapp S.L
Locuriimpresionante 12
Distribuitor: R ngier Rom6nia S.R.L
Adresa: Bucuregti, sector 2, Marele Zid Verde al Saharei 5i Sahelului
Blvd. Dimitrie Pompeiu, nr.9-9A,
sedlul ziarului Libertatea
Dovede,te ce‐ ai↑ nvう tat 14
..1 ATENTIE! Nu este un produs
s'l? pentru copiii sub 3 anll Exercit‖
Acest produs nu este o iucSriel
colectii@ringier.ro
Aventurlnul este o varietate de cuar!
translucid cu incluziuni abundente de
alte minerale sub formd de plSci sau
solzi. Produce un efect strdlucitor
cunoscut ca ,,aventurescenfd" si se
bucurd de o enormd popularitate ca
piatrd prefioas5. Exemplarele verzi
sunt cele mai populare.

CLASA:
S‖ icati

SiMBOL CHIMiCニ
Si° 2

COMPOZITIEE
S‖ iciu 5i oxigen
GREUTATE SPECIFiCA: A Sus, aventurin brut; jos, bucat5 de
aventurin glefuit.
2,6… 2,7g/cm3
DURITATEE
6,5¨ ZO pe SCara Mohs
CULOARE:
∨erde,portocaliuJ galben,rolu,
roz,alb,maro sau albastru
STRALUCiRE:
Sticloasう

FASiE: 濶 、
Albう

TRANSPARENTAE ち Cele mairnari zう cbrninte se gう sesc in

Austria,Braz‖ ia,Canada,ChinaJ Repub‖ ca
De la translucid la opac Cehら ,Gerrnania,lndia,Japonia,Africa de
SISTEM CRiSTALIN: Sud,Siovacia,i Statele Unite.

Hexagonal

AVENTURIN F
 venturinul este o varietate de
cuar! translucid cu incluziuni
abundente de alte minerale

in functie de abundenta si de orien…

tarea lot aceste incluziuni pot aduce
rYlineralului o rnare varietate de culori.
De exemplu′ fucsitul este responsabil
pentru culoareb sa caracteristicう verde
smarald.LepidOlitul genereazё culori
precurn roz, ro,u Sau violet. Hemati¨
tul li goethitul prOduc exemplare roz,
portoca‖ i,roO‖ sau rYnarO.Moscovitul,i
ilrnenitul oferう nuante griJ 9う lbui sau
argintii. Toate aceste varietう ti faC Ca
aventurinul sё se bucure de o popula¨
ritate enorrnう ca piatrう pretiOasぅ .
Aventurinui verde este cea rnai
utilizatう varietate↑ n↑ ntreaga lume
pentru a produce cercei,pandantive,
inele,i alte bijuterii.Celelalte
culori ale acestui rnineral sunt,de
asemenea,folosite↑ n bijuteril,de,i
exemplarele de bunう ca‖ tate nu
sunt prea abundente.

ノ Pietre de
aventurin

に ∩V宝
裔∝d∞ Ne威
“
 ■
■￨■ ■￨￨￨￨￨￨■ ￨■
‐ ´
￨ ￨ . ￨￨ ￨

務
[:チ:ど 豊 Statuetう Aventurinul verde este, de asemenea, fo-
losit pentru a face boluri, vaze, obiecte
fう cutう din
decorative si mici sculpturi. Ca bijuterie,
aventurin a devenit o alternativd foarte populard
gi mai pulin costisitoare dec6t jadul gi

ノ
amazonitul. Cei mai mari doi producStori
mondiali ai acestui mineral sunt lndia si
Brazilia.

Cea mai comunS incluziune

in aventurin este fucsitul, o
mici verde bogat5 in crom.
Un procent foarte mic din
acest mineral oferS culoarea
caracteristicS aventurinului.
,:-

Exemplar
de fucsit

Aventurinul este o varietate

de cuar[ gi are exact aceleagi
proprietS!i. Cu toate acestea,
prezen[a incluziunilor in
cantitS!i variate ii poate
modifica duritatea sau greutatea
specificS.

AVENTUR!N は
 ocile sunt obiecte sOlide forrnate din unul Sau rnai multe rYninerale,i sunt
de obiceiこ lasificate↑ n trei tipuri,↑ n functie de proCesullor de forrnare:
SedirYlentare,magmatice sau rnetamorfice.ln 2001,un geolo9 american
a propus o noり うCategorie denurnitb,,roci antropice``,care include roci produse
de orn prin procese industriale,Caracteristica lor principalう este cう vor avea o
Viatう geologicう foarte lungう datoritb rezistentei10r enOrrne 5i VOr fiimportante
↑
n vHtoru1 0menirii pe terrTnen lung.Cele rnai remarcablle sunt cirnentul,betonul
si cerarnica.

ヽ
cand cirYnentul este amestecat
cu pietri5,i nisip,se obtine
betonul.Caracteristica sa prin―
cipalb este cう ,atunci cand se
↑ntう re,te,Capう tう o cOnSiStentう
foarte rezistentう .Este folosit
pentru constructia de clう diri
mari,structuri 5i poduri.
Beton cu multe
nivele de agregare

Cerarnica traditiOnalb este reali…

zatう din lut 5i este fabricatb prin―
tr¨un tratament terrnic la peste
900° C.ln prezent existう materia…
le cerarnice de compozitie diferitう
care au numeroase ap‖ catii,ln
special↑ n industria aeronauticう Oi
:n rnedicina.

MINERALELE PAVANTUIUI
 薦Ｋ
PLANETA NOASTRA STANCOASA

Cirnentul este un conglomerat

forrnat dintr― un amestec de
calcar 5i ar9ilう mさ cinate,careare
proprietatea de a se↑ ntari dupぅ
n contact cu apう Oi
ce intrう ↑

l:tlffi醤 展猶
:i』 ililfit 鱚
decursul secolului XX. _

F■ Piatra Coade este un material ce-

:‐
1■
ramic creat de femeia de afaceri
britanic5 Eleanor Coade Tn 1770 1i
comercializat p6n5 in 1833. Formula
1‐ ￨ヽ sa includelO% 9ro9 (argilS), 10%
silex mdcinat, 10% cuar!, 10% sticlS gi
多 .. , 60%o noroi din Devon (Anglia).

ノ
Synroc este un tip de ceramicS creatS ?n
1978 de o echipS de oameni de gtiinf5 de
la Universitatea Na!ionalS AustralianS.
Este compusi din maimulte minerale care
au capacitatea de a incorpora in structuri-
Ie sale cristaline aproape toate elementele
prezente in degeurile radioactive cu
activitate ridicatS. Este un
sistem foarte util pentru
a depozita aproape f5r5
risc aceste degeuri at6t
de periculoase.

詩￨:ム 魃 :,‐
 CHERPIC目
Chirpiciul este un element foarte comun↑ n
anurnite pbrti ale lurYnii pentru constructia de
case.Este fbcut dintr― o rrnasう de noroi(arg‖ 55i
nisip)rnodelath↑ n forrYnう de Cう rう rnid5,i uSCatう
la soare.Adesea,se adaugδ la amestec pale,
pentru a― i da rrlai multう consistentう .Este folosit
mal ales in locuri cu climat uscat,ide,ertic,
deoarece absoarbe cう ldura in tirYnpul Z‖ ei 51 o

eliminδ pe timpul noptii・

Nisip cu granulatie
゛
゛ Ｓ ヽ

Ap5 袋陪 巡蛉颯
瘍趙隕顆骰
゛ ミ

capilarE
ヽ

Lichefierea are loc atunci cand vibrati‖ e

゛ ゛
、
Ｓ 、

terestre sau presiunea apei fac ca particulele

゛ 、

inainte de
゛ ゛

lichefiere: exist5 solului sb se separe,i sδ capete consistenta

゛
、 、 ミ

contact intre unul lichid.Ca urrnare,solul nu poate suporta

ヾ

particulele de sol.
ヾ ヽ

greutatea de pe el,i poate chiar aluneca↑ n

ゞ 、
、 、

pante Cea maifrecventう cauzう sunt cutremu―

゛ ミ
、゛ ゛ Ｓ

rele,i au loc de obicei pe terenurisaturate de

゛ ヽ

ap5 sau pe soluri neconsolidate.Nu trebuie

ミ Ｓ

DupE lichefierel
Ｓ Ｓ

particulele de sol confundate cu nisipurile rYli,Cう tOare,care se

Ｓ
Ｓ ミ

plutesc datoritE
、

produc atunci cand se agit5 o zonう de nisipuri

゛ ゛

unei presiuni mai

゛ ミ

mari a apei capilare. moi saturat5 cu apう

゛ ヽ

.
ゞ
ミ
ｓ ゛
゛

鼈 鯰晰隧 又
Mortarul este∪ n compus de lianti anOrganici(va崎 p5mant,iipsoS)
amestecati Cu apう ,care este folosit pentru a↑ mbina elemente de
constructie precurYn cbrδ rYnlZi,pletre li blocuri de beton.
De asemenea,este folosit pentru a umple spatiile li―
bere dintre carδ rYlizi 5i pentru placarea peretilo`Spre
deosebire de beton,i de CirYlent,care sunt amesteca―
te cu rna5ini speciale,mortarul poate fi f5cut rnanual,
deoarece nu necesitδ nlciun agre9at gros,curYn ar fi
pietre sau pietris.

S MiNERALELE PAMANTULUI
 冬熙洟睾 憑慇
ン
RegOlitul este stratul de fragmen…
te de roc5,9ranule rYninerale si
alte depozite de suprafatδ care se
odihne5te pe O rocさ sO‖ dδ neaト
teratう.Este comun la tropicele
umede,unde pOate avea cate∨ a
sute de rnetri adancirne.Este,
de asemenea,cOnsiderat regolit
stratul de rnaterial fragmentar
produs de impacturile rneteoriti10r
asupra planetelol sateliti10r li
asteroiz‖ ○嶋unde atrYnosfera este
SUbtire sau absentう un exemplじ
este regolitulluna4 care are cativa
metri grosirne,i componente care
∨ariazδ de la cativa metri cubi
panぷ la praf microscOpic.

琲魃
又鯰 核趙魃眩 鶉
Geologii folosesc terrYnenul,,piroclastFF pentru a se referila rnicile
buCδ ti de rOc5 vulcanicδ ce sunt e× pulzate↑ n tirnpul unel eruptil
gi care se solidificd in aer atunci c6nd intrd in
contact cu
atmosfera, care are o temperaturd mai scdzutd dec6t cea
din interiorul Pdm6ntului. Apoi se distribuie pe intreg
teritoriul sub form5 de material liber ca urmare
￨

:
a acliunii v6ntului. Numele sdu provine de la
unirea cuvintelor grece,ti py/(care
nseannnう
↑ ,,foc“ )5i k/asE6s(care
inseamnS,,rupt"). Rocile
piroclastice se formeazd
prin unirea piroclastelor.
:-
BombE vulcanic5
gう sit5 1n iavう

AVENTURIN 鸞
 Denumirea,,piatra soarelui" este folositS pentru a desemna
exemplarele translucide sau transparente din grupul
feldspalilor care produc sc6ntei metalice 9i strdlucitoare
atunci c6nd lumina interaclioneazS cu mici incluziuni
de minerale din interiorul lor. lncluziunile au de obicei
aceea5i orientare,ilurnina se reflectう ↑ n ele↑ ntr… un
anurnit unghi.Primele rninerale care au prirnit acest
nume au fost exemplare de ongoclaz.Acest fenomen
optic este cunoscut Ca,,aventurescentう “
・

111:=i:i:￨.￨:■ ■ ■fl ⅢII二 ■￨

Cristalul de BOemia este un tip de sticlう

fabricatё ↑n fostele re9iuni ale BoerYliei li
Sileziei,care corespu∩ d↑ n prezent Repu―
blicii Cehe 51 Po10niei.lstoria sa dateazう de
la sf6r,itul Secolului al〉 (￨‖ ―
lea,desi fairYna
internatio∩ alう a atins― o de― abia la sfar,itul
secolului al X∨ 卜lea.Se deosebe5te de
restul sticlelor l∩ dustriale prin transpare∩ ta
Sa(Care irrnitう cristalul de rocう )oi prin gra―
vurile frur∩ oase care se aplicう pe cele rnal
bune piese.Se folose5te,mal ales,pentru
a fabrica pahare,cesti,urcioare,i Vaze.

￨￨￨■ :￨‐■■■■■11111:￨￨￨
Sticla de aventurin a fost creatS in secolul al XVll-lea,
cand renumili sticlari italieni au amestecat accidental
mici particule de cupru intr-un recipient cu sticlS
topitS. Rezultatul a fost un material nou, strdlucitor
gi frumos, pe care l-au folosit pentru a produce
tot felul de obiecte decorative. [n prezent incd se
fabricd sticle similare, iar una dintre cele mai cunos-
cute este goldstone, deoarece particulele de metal
din interiorul sticlei reflectS lumina intr-un mod foarte
intens.

::,,1 MrNERALELEPArqAurulut
 11111111

4‐
蓼

家颯 〓 屏
針 鰭ξ 伊一”
:

酢 整霞 ︰〓脩 眩

︰一
整汁 腱

〓ｉ．
 一

Ｍ霞●〓 〓
一一聾一

罐一

藝 撃 夢 ﹂■ヽ
彗

獲
ξ 心は  

卜 ︵

羹誕〓
ξ

履一
〓
暑 鶉   量
磋 藝   鯨驚

︰︰１１１．
﹂

翌 琴 ま〓
饗 翻 一  証

霞
警 轟六 一

一
言■は撃

羹 鸞

，
，
弄

多≒ｉｔヽ
￨::竃 ξ   〓一馨   ︰ 萎 雛
・ 駐撻

顧
  ” 彗 一︰ 一

::

〓
警 藤  一
雷

︱三︰●︰︰〓︰■
底た 一 弩 一

一
籠覇琴   ︰
①

一讐︰ 〓 一
・
泰

一〓幹酢一

菫
選理 ■■〓■一

一
一

．
２
﹂
妻纂蒙
≡奎一著妻理尋理

zgarie‐ nOrll din Sh:bam

Orasul Shibam,situat in Republica Yemen(O tarさ
la iUmう tatea distantei dlntre Orientul MIlociU §
￨

Africa), este Cunoscut ↑

n ↑ntre。 9a lume pentru
clう dirile sale cu mai multe etale conStruite din
chirpici care forrneazδ un labirint de strう zi foarte
inguste Este atat de impresionant,↑ ncat este cOn―
siderat cel mal∨ echi ora,din lume cu z9arie― nOri
Cele malimportante clう diri rさ mase au fost con―
struite↑ n secolul al× V卜 lea.A fost nurYlit PatrirYno―
ni∪ al∪ manitう tii de cさ tre∪ NESCO↑ n1982.

AVENTUR!N
 鬱

arele Zid Verde este o

initiativd de pionierat pe
continentul african pentru
a aluta la cOn∩ baterea efecte10r
devastatoare ale de5ertificう ril.
Scopul este acela de a crea un
mare mOzaic de peisaje verzi pO―
trivite pentru agriculturう care por―
nesc din Africa de Nord, traver―
seazё teritoriile aride din Sahara si
Sahel,i ajung chiar panぅ ↑ n cOrnul
Africii.va avea aprOximativ 8000
de kilometrilungirne 51 15 k‖ ome¨
tri lう time,iar cand va fiterrninat va
．．
一
．．
、キ
一
fi cea rnai mare structurう vie de pe
一 
planetう .
ヽ一

A↑ nceput sё fie creat↑ n2007 si

ヽ

三■ ￨
progresul sぅ u este de neOprit,
de,i pOate pう rea, de asemenea,
cう este lent.↑ n prezent,a fost deia 311i曇

Creat 15%din suprafata verde tO_

‐
・
￨

talδ planificatさ ,oferind securitate 桑

‐:菫 暴電ユ
alimentarう ,10curi de muncう si un
motiv pentru ca rnlliOanele de Oa¨
=蓬
meni care trう iesc de― a lungul ei sδ 一
doreasc5 sb rう manぅ ↑
n satele lon
Acest prOiect este o dOvadδ cう
fiinta umanぅ este capabilぅ sぅ in―
tensifice natura,chiar 5i↑ n10Curi↑ n
care existさ doar de,erturi,pentru
a construi o lume mai bunう .Este
inspirat de ide‖ e laureatei Prerniu¨
lui Nobel pentru Pace wangari 縣
Maathai.

覺
MINERALELE PAMANTULUl
 蝙鑽 蝙
LOCURIIMPRESiONANTE
一●一●● 一 一■・

一
．．
一
一一
一
一．
．一
一一・
．・
・一
．一
・一
一
一一
一・一
●● 一一一一

一一
一・
一一
・
一一
一一
・一一
・
著

・・

鰊
・
磯 ︱

‐ ■■ ■ ￨‐

■
:
■
￨‐
111 ■ ■ 11
‐￨
tξ ‐ ￨■ ‐
￨=き ヽ ￨■ ￨

戌,「基

Marele Zid Verde este mult mai mult dec6t

un proiect pentru a planta copaci in mijlo-
cul degertului. Este o acoperire forestierl
care aduce multe beneficii populaliei locale,
deoarece protejeazd cAmpurile 9i satele im-
potriva v6ntului si a eroziunii. De asemenea,
creste umiditatea teritoriului si cantitatea de
precipitatii anuale. in plus, ofer5 solului mul-
te substanle nutritive, sporind in acelagi timp
capacitatea acestuia de a stoca ap5.
FOtOgrafie din satelit a sa濡
 O care este cea mai cunoscut5 culoare a aventurinurui?

Neg ru Verde

Ab Albastru

● Curn se nume,te efectui strう lucitor al aventurinuiui?

a. Fluorescen!5
b. Cromoterapie
c. Incandescen!5
d. Aventurescentd

O Relalioneaz5 conceptele:
1. Roci antropice
2, Chirpici
3. Piroclast
4. Piatra Soarelui
a. Masd Ce r,t -cce ala in forma
de cdrimiCi
b. Fragmente rn c de roca vulcanicd
c. Grupul fe cSoo.; or
d. Fabricate de cr^n

14 MrNERALELEpArqAxrulur
 Ce diferenliaz5 cristalul de Boemia de restul sticlelor
industriale?

e cumseproduceに gdⅢ pe dandQ田 則 ねroiZi?

…

(} Pe ce continent se afld Marele Zid Verde?

'ef,rrJV ul (9
rolrluoelar-u lnlcedur uud (g rrnAeJ6 oloseouJniJ ri es eluaredsuerj (t rolrledsplel Indnie
- rnlareos erlprd :qrruef,ln^ -ef,or ap rf,rrir eluaLuoejj - lselrord :PprrrPrgf, ap PLxroJ u! glelopor!
. lnl ap pseh - rrrdJrql :uro op oletruqel - of,ldorlue !3oU (t 'gjuecsejnlua^V (Z 'apren q (t
:rrinroc
1:ln:OS
螂
靱 ,

AVENTURIN 15
 29,99 1ei

蜃晰 1鰤