´

: 11 1 .1■ ― ■ ‐ .:. ￨ :
‐
￨=

:=￨￨111
1■ ￨●

‐
:‐ ￨ ￨■
一
一
一
ヽ一

一
一
．
■

MALAHET BRUT
 Mineralele Pう m6ntului
O alide or 91nale,El・ lSE EDAPP S L 2020
Product e ed tOr alう :EllSE EDAPP S L
Rea zare ed tor aさ i CB PRttD∪ CER
Traducerel Elena― Anca Coman l Graal Soft
Tehnoredactarei Cr st an Lう ceanu l Graal Soft
Coordonare product eilkla tane Re9uero
Design 9raf cI Pablo)4 0reno
Redactare textel David l・ 10reu
Ed tareI S viaヽ /a elo
Doculmentマ :)rel Hё ctOr Rodriguez
Fotograf Shutterstock com

02020,ed tatin Span a de PROD∪ CC10NES」 RB sub

lCenta El・ lSE EDAPP,sL
Tipё r re silegarellndice Arts Graf ques s L
Tipё r t↑ n Spanla
lSBll al↑ ntreg Opere1 978-841654168-6

乱富塵量
出よ」 :L:T翼寵寛 詰洋
:纂 ぱ T魔 ￨「
m百 10aCe satl procedur si distr bu rea bcesteia pr n
contract de inch riere sau imprtlmut pub c

CUPRINS

FIs昌 3
Malahit brut

Mineralul,i Caracteristicile sale 4

Mineral di∩ clasa carbonatilor

planeta noastrう stancoasぅ

6
Maarele

Experiment 8
C∪ rn sう fabrici u∩ cric hidrau‖ c
COllu:↑ ntrebttri10r 10
Producltor: Emse Edapp S.L Vrei sδ afli mai rnulte?
Licentiator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Rom6nia S.R.L Locuri:mpres:Onante 12
Adresa: Bucuresti, sector 2,
B vd. Dimitrie Pornpelu, nr. 9 94, ∨ulca∩ ul KIlauea
sediu zlarului Libertatea

6 ATENTIE! Nu este un produs Dovede,te ce‐ ai↑ nvう lat 14

pentru copiii sub 3 anil
E× erciti
Acest produs nu este o jucSriel
colectii@ringier.ro
Malahitul este un mineral cunoscut
pentru culoarea sa verde intensd gi
pentru o dung5 foarte caracteristicd
formatd din cercuri concentrice.
Se formeazd de obicei in depozite
de calcar gi poate fi folosit pentru
realizarea de obiecte decorative. De
asemenea, este considerat o piatrd
pre!ioas5.

CLASA:
Carbonati
FORMULA CHIMiCA:
Cu2C° 3(° H)2
COMPOZITIE:
Cupru, carbon, oxigen gi hidrogen
GREUTATE SPECiFiCA:
3,75… 3,95g/c rn3
A Sus, piesi de malahit brut; jos, malahit
DURITATE: glefuit.
3,5¨ 4 pe scara Mohs
CULOAREニ
丁urcoaz

STRALUCiREE
Sticloasё

FASiEE
Verde
TRANSPARENTAE
De la opac la translucid
SiSTEM CRiSTALiN: b Cele mai mari zdcdminte se aflS in
Monoclinic Australia, Austria, Germania, lrlanda, Fran[a,
Canada, Rusia, Bolivia, Republica Democrat5
Congo, Namibia gi Statele Unite.

MALAHIT BRUT
 alahitul este un mineral cu-
noscut pentru culoarea sa
￨ l verde intensう 。i pentru o
dungう foarte caracteristicう forrnatう

Nu este obignuit s5-l gSsim sub formd

de cristale, dar putinele exemplare
de acest tip care au fost localizate au
form5 aciculard (care amintegte de un
ac) sau tabulard (lamele subtiri). Mala-
hitul este un hidroxid de carbonat de
cupru gi asta inseamnd cE greutatea
sa specificd variazd de la 3,75 g/cm3 la
3,95 g/cm3. Aceastd proprietate fizicd
este destul de surprinzdtoare pentru
un mineral de culoare verde sl il face Malahitul este un mineral excelent pentru
producerea pigmentului pudr5,deoarece
foarte ugor de identificat. Uneori apare poate fi mう cinat u,or,i eXpus la lurninう
asociat cu azurltul, bornitul, calcitul, perioade lungi,fbr5 a… ,i pierde culoarea
caracteristicう .Este unul dintre cei mai
calcoplrita gi o mare varietate de oxizi
vechi pigmenti verZi Cunoscuti,i a fOSt
de fier. folosit↑ n vopsele tirnp de rn‖ de ani.

tlズ
尋::i
1∩ ,,Nastisl翼 Ⅷ亦 ξ
I甘 ￨
1罫
 ￨‐ MlNERALUL SI

■￨￨=￨

Exemplarele mari de malachit cu dungi

uimitoare sunt foarte apreciate Oe co*_
lecfionari. Acestea pot fi folosite pen_
tru a realiza obiecte decorative precum
cutii sau sculpturi. in unele cazuri con_
crete, acestea pot fi folosite si ca piatrd
pretioasd.

Malahitul slefuit se foloseste

de secole pentru a face
ornamente gi bijuterii de
culoare verde. in unele
civilizatii antice se credea
cd acest mineral proteja
impotriva spiritelor rele.

補諮l譜 H翌 部品 iξξ lttξ 竃

apar adesea amestecate,dand
na,tere unuitip de exemplar
cunoscut↑ n cOmertul cu pietre
preliOase,i rninerale ca,,rnalahit

: ヽ albastru".

MALAHIT BRUT
 aarele sunt cratere vulcanice
de micd ad6ncime $i cu pante
destul de inclinate care se for-
Cand cad din nou pe sol, se formeazd
depozitele de piroclaste care inconjoa-
rd craterul. Mai tdrziu, maarele se umplu
de obicei cu apd, delvenind lacuri de
crater vulcanic. Au fost descrise pentru
prima datd in regiunea Eifel din Germa-
nia, unde sunt foarte frecvente.
議■
Majoritatea lacurilor de crater vulcanic
conlin ape acide sau s5rate datorit5 sul-
fului gi mineralelor care provin din inte-
riorul vulcanului (chiar dacS acesta este
inactiv). De exemplu, lacul craterului
Ngorongoro din Tanzania este foarte al-
calin. A fost declarat Patrimoniu al Uma-
nitSlii de c5tre UNESCO in 1979.
MTNERALELE pAvArurulur
Solul maarelor este de obicei sub su-
prafala pSm6ntului. Acest lucru per-
mite apei subterane sd se acumuleze
in interior gi craterele sd devind lacuri.
Dimensiunile sale pot varia de la 60 de
metri pand Ia 2OOO de metriin diametru
si intre 1O metri si 3OO de metri adanci-
me. Cele mai mari din lume sunt cele de
pe Muntele Diavolului din Alaska, care
mdsoard BOOO de metri in diametru 9i
3OO de metri ad6ncime. S-au format
in timpul Pleistocenului, cand magma
bazalticd ascendentd a intrat in contact
cu permafrostul inghetat. Se crede cd
aportul lent (dar constant) de apd din
permafrost a contribuit la dimensiunea
enormS a acestor maare.
1
 PLAN ETA NOASTRA STANCOASA

Maarele sunt mai numeroase decat s_ar

putea crede. Dupd conurile de scoria,
maa_
rele sunt a doua cea mai comund forma
de
relief vulcanic care existd pe planeta noas_
tr5. Sunt mici gi nu au o structurd verticald
st6ncoasd care sd le facd rezistente la
con_
ditiile meteorologice gi la eroziune. Fiind
puIin ad6nci, se pot umple cu usurin!d
cu
sedimente, iar imaginea lor nu seamind cu
cea asociatS de obicei cu un vulcan.

Daun, Germania.

MALAHIT BRUT
 C‐

cest cric hidraulic functioneazδ deOarece aerul↑

51 0Cupさ propriul loc↑ n
Spatiu.Pentru a face acest lucru,vorn avea nevoie de 22 de beti,Oare de
inghetatう din lemn,2 serin9i egale,l tub din plastic de lう
timea Seringii,
1 placS micd 9i alta mare din lemn, 1 tub cu vopsea vinilicd, piuneze, I tub din silicon,
inchizdtori din plastic pentru cercei, 2 suruburi cu ochi (guruburi in formd de inel),
1 gurub asculit gi 2 bele rotunde din lemn.

MATEREALE

22 de beii,Oare de 1 tub din plastic de plac5 mic5 din lemn si

↑nghetatう din lemn l5!imea seringii alta mare

Piuneze 2,uruburi cu 2 seringi Tub din silicon

ochi

'1'==

Tub cu vOpsea $urub ascu!it 2 betigoare inchizう tOri din plastic

vinilicう rotunde din lemn pentru cercei

は M!NERALELE ttMANTULUl
 Cu gurubul facem trei gduri in be-
ligoarele de inghelatd din lemn:
una in mijloc 9i celelalte la capete.
Gdurile tuturor celor 22 de beligoare tre-
buie s5 fie in acelasi loc.
Formdm 10 X-uri cu perechi de
beligoare de inghelata din lemn
gi le unim cu o piunezd prin ori-
ficiul din mijloc. Fixdm piunezele cu o
inchizdtoare din plastic pentru cercei.
in continuare, construim doud
coloane unind capetele befigoa-
relor de inghelatd din lemn in
formd de X. Vei vedea cd se deschid si se
inchid ca un acordeon.
ln cele douう beti50are de inghe¨
tatё dinlemn rё mase facem o ga¨
urう la un capう t,l o fantう alungitう
饉捌離欄農謳:
le fixう rYn Cu O↑ nchizう toare din plastic.
Acum unim capetele libere ale
celor doud coloane cu betisorul
rotund din lemn.
in varful celor doud coloane lipim
cu silicon placa micd de lemn.
Pe o parte a plScii mari de lemn
sprijinim beligorul rotund din
lemn (ca mdsurd), iar la capetele
sale facern o gaurd cu surubul
pentru a pune cele doud guruburi cu ochi.
lntroducem beligorul rotund din lemn
prin orificiile;urubului cu ochi.
Unim cu piuneze beligorul rotund
din lemn cu spaliul liber rdmas pe
coloanS.
Un∩ plem o seringう cu vop…
罐◎ sea vinilic5 panう la jumう tate
5i apOi unirn cele douう
ringi cu tubul din plastic.
se¨
Lipim cu silicon capdtul serin-
颯舅 gii goale de betisorul rotund
din lemn care nu trece prin
guruburile cu ochi.
Cricul hidraunc este gata.
Ce se↑ ntamplぅ dacう ape5i
pe seringa p‖ nう cu vopsea?
MALAHIT BRUT 謬
 Pぷ rul lui pele
Pう rullui Pele sunt fire de sticlう bazalticう for¨
mate↑ n fantan‖ e de lavぅ ,cascadele de lav5,i
fluxurile de lav5↑ n tirnpul erupti‖ Or vulcanice
din Hawali.Apar atunci cand bulele de gaz din
lavう izbucnesc la suprafatう ,iar materialul topit
se extinde sub forrnう de fire panう se sOndificぅ .

Acestea mう soarう mai putin de o,5 milimetri↑ n

diametru,i pOt ajunge sう aibう o lungirne de 2
metri.Primesc acest nume original↑ n onoarea lui
Pele,zeita VUICanilor din rnitologia hawa‖ anう .・

￨:‐ ￨■ ■ ■ ￨● 11■ ￨::‐ ￨

cand cδ rbunele si petrolul sunt folosite

↑n vehicule cu motoare cu ardere,↑ ∩
centrale electrice 51↑ ∩ fabrici,sunt
eliberate gaze∩ ocive in atmosferう ,

care se combinう cu oxigenul,iCu apa

din aer.Ploala acid5 apare atunci cand
aceastう apδ poluatδ ↑ 5i↑ ncheie ciclul
5i Cade sub forrnδ de ploale,grindinう
sau zδ padう .巨 ste o forrnう de poluare
foarte dう un5toare,deoarece are efecte
devastatoare asupra agriculturil,pδ du―

￨■i瞑 ∫mJei:iIT rilor si vietii din lacuri si rauri.

inventarea seringii
Letitia Murnford Ceer a fost o infirrnierう n5scutう la New
York↑ n1852 care a inventat seringa ce poate fi folositう cu
o singurう rnanう 。i care a devenit baza pentru rnaioritatea
seringilor rnedicale rnoderne.Brevetul sδ u,care descria
pur,i SirYnplu un cilindru,un piston,un rnaner 5i un filtru,a
fost aprobat↑ n1899 5i a revolutionatlumea sう nう tё tii・ Din
pう cate,cativa ani mai tarziu,O cOmpanie americanう 。 a i―

inSu,it inventia,i rYlultう vreme Letitia Mumford Geer nu a

prirYlit recunoa5torea pe care o rnerita.

.: :' MINERALELE PAMANTULUI

Un vu:can record
Mauna Kea este un munte vulcanic situat in Hawa‖ ,

care are o altitudine de 4207 metrl deasupra nivelului

mδ rii Cu toate acestea,se aflさ pe o insulさ ,asa cら ,dacう
mさ surう rYn diStanta de la baza sa de pe fundul oceanului
panさ la∨ arf,depさ 。 este 10 000 de metri↑ nう ltime Asta
↑
l face cel rnal↑ nalt munte din lume,deoarece Muntele
巨verest are 8848 de rnetri↑ nう ltirYle in plus,Mauna Kea
detine,i un alt recordi 95zduieste cel mai mare obser―
vator astrononnic din lume

MALAHiT BRUT
 ・
・ 
一  ・ 一 一

．
・
一一
一 一
・
 一   ． 一一・ ・    一

一
．

一
・．・

  
．
 一一

一一
．・
一 ． ・ 一 一

 
 ・ 
・

  ・
一
鬱

Ki距撼幡蔦
cea mai mare dintr¨ un arhipelag
l鼻 ￨

situat↑ n(Dceanul Pacific care aparti―

ne Statelor∪ nite.Este un vulcan↑ n
￨■ ￨￨:￨￨￨￨￨￨■

forrnう de scut.Dimensiunea sa este

giganticさ :￨■

。iS― a forrnat din straturile

￨￨‐ ￨￨￨

de eruptii suCCeslve de lavё bazal―

ticさ cu un continut SCう Zut de gaze.
Are o vechime de 30o ooo de ani

〓■
5i Se Crede cさ a apう rut din mare↑ n
urrnう cu aproximativ 70 00o de ani.

Acest vulcan este centrul eruptiv

al unui lant de munti subaCVatici
cunoscut ca Hawail― Emperot care
se↑ ntinde de― a lungula 5800 de 翠 ■f

k‖ ometri de la,antul Aleutian(↑ n ￨ゞ ￨.ISI

capё tul nord― vestic al Pacificului)
panぅ la arhipelagul Hawail.A fost
intotdeauna un vulcan foarte ac―
tiV,i a cunoscut doar o perioadё
prelun9itう de repaus ↑ntre 1934
,11952.Eruptiile sale sunt fOarte
periculoase ,i prOVOacう pagu―
be semnificative, deoarece se
aflう intr― o zOnう 10cuitう .cu tOate

acestea, in ciuda periculozitё til

Sale,KTlauea este O mare atractie
turisticё a insulei.

MTNERALELE pAvArurulur
 LOCURIIMPRESiONANTE

曇爾識‖l鮮 1]榊N掛

嘉1糠i聯驚:憾種辟掛
Vatie a BiOsferei,i,de aSemenea,Patrimoniu al
Umanitさ tii de cぅ tre UNESCO.
ド l温
「
」鷺
::R3、晃驚 deest
Yξ
 O Care este culoarea malahitului?

a. Maro
b. Verde
c. Rogu
d. Portocaliu

C} Pentru ce era fotosit malahitul in Antichitate?

Pentru a fabrica Pentru a incdlzi Pentru a face Pentru a produce

arme apa prajituri pigment pudra

f} Relalioneaz5 conceptete:
1. Maare a. Amestec de malahit si az∪ rlt
2. Ngorongoro b. Lacuri de crater
3. Malahit albastru c. Forma de poluare
4. Ploaie acidS d. Lac foarte alcalin

?s" MtNERALELEpArvArurulur
 Care este cel mai Tnalt munte din lume dac5 socotim de la
bazS?

O Cine a inventat seringa modernS?

O in ce arhipelag se aflS vulcanut Ktlauea?

MALAHIT BRUT
 D'E.5

￨11=￨:
￨￨￨■ ■11■ 下 ■」

繁:1轟轟
￨■

:
￨=:=三 :奪萎葉轟轟璽曇暉藝i蓼 ヽ :年
￨● ■■
.￨￨■ ￨￨￨￨:￨■ ￨・
=:=三

￨￨￨■￨■￨￨￨■￨￨￨￨■ ￨￨￨￨
一
ｒ

亦
■一

一
          一ヽ
．
一
．
 一一      

￨￨‐ ￨‐ ￨￨■
ヽ・
ヽ恣

￨■ ￨￨￨￨￨￨￨￨

29,99 1ei

赳‖
皿靱冊