DESCOp

SMARALD
 I'4ineraleie Piim6ntulu i

O al ideil originale, EMSE EDApp S.L. 202O

Produc[ie editoria]i: E[4SE EDApp S.L.
Realizare edrtoriald: CB pRODUCER
Traducere: Elena-Anca Coman i Graal Soft
Tehnoredactare: Cristian Liceanu lGraal Soft
Coordonare produc!re: Maitane Reguero
Design grafic: pablo Moreno
Redactare texte: Davrd Moreu
Editare: Silvia Vallejo
Documentare: Hector Rodriguez
Fotog rafi i: Shutterstock.com

A 2A2A, edrtat in Spanra de pRODUCC ONES ..lRB sL:b

l;certa EMSE EDApp, SL
Tiparire 9i legare: lndrce Arts Grafiques S,L.
Tiparit in Spania
ISBN al intregii opere: 978-84-1354_t68_6

Toate drepturiie rezervate. Sunt strict interztse repro_

ducerea totalS sau partiala a acestei lucr5ri prin orice
mrjloace sau proceduri si distribuirea acesteia prin
contract de inchirjere sau imprumut public.

CUPRINS

Ftsa 3
Smarald
Mineralul 9i caracteristicile sale 4
Mineral din clasa silicafilor
Planeta noastr5 stincoasE 6
Depresiun ile geografice

Manualul micului geolog 8

Relatia noastrd cu mediul inconjurdtor
Collu! intreb5rilor 10
Produc5tor: Emse Edapp S.L Vrei sd afli mai multe?
Licenliator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Rom6nia S.R.L
Locuri impresionante 12
Adresa: Bucuregti, sector 2,
Blvd. Dimitrie Pompeiu, nr.9-9A, Marea Moartd
sediul ziarului Libertatea

,G ATENTIEI Nu este un produs Dovede,te ce口 ai↑ nvう lat 14

\! pentru copiii sub 3 anil

Acest produs nu este ojuc5riel

E× ercltil
colectii@ringier.ro
Smaraldul este o varietate de beril,
un mineral care cap5td nuanta sa
verzuie caracteristic5 datoritd micilor
urme de crom si de vanadiu pe care le
conline. Aceast5 culoare este atat de
rdspanditd, incat. de mai multe secole,
este cunoscut5 ca ,.verde smarald".
Pentru a fi considerat piatrd pretioasd,
trebuie s5 f ie transparent.

CLASA:
S lcatl

FORMULA CHIMICA:
BeEA l(SIO[)=liCr
COMPOZIT:E:
Berillu,al∪ rniniu,siliciu,o× igen
sl crom
GREUTATE SPECIF!CA:
2,7O - 2,9O g/cms
DURITATE: A Sus, cristale de smarald in starea lor na-
turalS; jos, smarald columbian.
Z5-8 pe scara Mohs
CULOARE:
∨erde smarald
STRALUCiRE:
Sticloasう

FASiE:
Albδ

TRANSPARENTA:
De la transparent la translucid
SiSTEM CRiSTALIN:
He× agonal
Cele mai mari z5c5minte se afl5 in Colum-
bia, Zambia, Brazilia, Zimbabwe, Madagascari
Nigeria, Afganistan, pakistan, Canada, Rusia si
Etiopia.

SMARALD 痣
 maraldul este o varietate de be-
ril, un mineral care capdtd nuanfa
sa verzuie caracteristicd datorit5
騨穐
icilor Grrtte de cFOttD季 l de Vanediむ
pe
cofe le conti金 0,Aceastぷ c∪ ￨06Fe este atttt
de rぷ spOttditё pe Oiota bttLlteriilo篤 incttξ ,

de m醗 : 錦 むite secole, este cunoscttttt ca

``,
"verde sttarelづ

De5i sunt fOarte rare, zう cう rrnintele de

smarald se 9δ sesc de obiceiin zOne de
metamOrfisrn de cOntact.De exempl∪ ,○
magm5 graniticう poate fi O sursう de be―
riliu, iar,iSturile carbOnice din apropie―
re pot cOntine crOrYn sau vanadiu.Rocile
mafice(bOgate↑ n magneziu 5i fier)pOt
fi,de asemenea, surse de crorn sau de
vanadiu pentru a prOduce smaralde.Va¨
loarea smaraldului ca nestematδ depinde
de gradulsさ u de transparent5,iaprOape
↑
ntotdeauna are incluziuni,i imperfecti‐
uniinterne care¨ lfac unic.

編 廿[:硯 Wili:鼻 ltte

este fOarte lirnitat5.Smaraldul
care are ca‖ tate de nestematさ
De mai bine de 5OOO de ani, sma-
raldele au fost cele mai dorite si mar 聾 輩 eli鷺 思蔦 :T:1皇 Ii:,
∨aloroase pietre

t
colorate din lume
Civ‖ izatille antice
din Africa,Asia,i
America de Sud le
foloseau deia ca
element decora―
ti∨ 5i Credeau cδ
a∨ eau proprle―
tう ti Speciale.

MTNERALELE pAvArurulur
 Smaraidul are o duritate cuprinsう
↑ntre乙 5,18 pe scara Mohs,
caracteristic5 ce… i face foarte
potrivit pentru a fi fOlosit ia
bijuterii.Cu toate acestea,
maiOritatea exemplarelor conlin
numeroase incluziuni sau fracturi
:a suprafalう Care… l pot slう bi,↑ ￨

pot face maifrag‖ ,i chiar pot

Smaraldul,rubinuI,i
safirul sunt cele mai
apreciate,i Valoroase い
arヽ
trei pietre colorate de pe
卜da゛
房
pialう・lmpreunぅ genereaz5

鸞廼
鮒和ノ

Beril vlldさ

■甚 1‐

SMARALD
 ln cel din urrnう caz gう sirn zё nOage,
unde perrneabilitatea stancii 5i clima
perrnit fOrrnarea lacuri10r perrnanen…
te,Depresiun‖ e oferさ inforrnatii fOar―
te va10roase pentru studierea teri―
toriului in care se 9ぅ sesc.Ele se p6t
afla sub nⅣ elul mう ril.De asemenea,

1:ti服 :ぶ 廿
署稽1量管 F ‐
警 :・ t・ 1

Depresiunile apar din cauza surpdrii pdm6nturui intr-o anumitd

zona In urma unor fenomene
diverse. Primul este miscarea pr6ciror tectonice, care poate
sd modifice relieful unei regiuni
crednd mun[i, v5i, depresiuni gi farii. Ar doirea este eroziunea (in principal
ca urmare a actiunii
ghelarilor), care contribuie la surparea scoarlei terestre
一
一
三

sau poate accentua aceastd form5 de relief. Al

treilea sunt varialiile care apar in sol sau ■￨ベ
in apele subterane din cauze natura-
le sau ca urmare a interven!iei uma-
ne (cum ar fi activitdfile miniere sau
petroliere). Al patrulea se datoreazd
greutS!ii straturilor de sedimente care

i:説 肥‖
据 古
電Ffせ 鷺蹴l餃
:「 :,今 :ば
t5,i depresiuni prO∨ Ocate de impactul 甕
meteOrlti10n

Mr NER,ALELE pAvArurulut
 PLANETA NoAsrRA srANcoasA

一７
一二●
ζミ

一
一一一
電く

一
，

一・
二    ・．

一一
一一一
一一
一
．

一
ｔ

一一一
一一一一
Datoritd altitudinii reduse fatd de teritoriul

一一・
一一一 一一
・
・

一一一
一一一
inconjurdtor gi a faptului cd sunt situate de

一一一
obicei sub nivelul mdrii, in general depresiu-
nile sunt acoperite cu apd gi formeazd lacuri 琴

1公 permanente. Cele mai cunoscute cazuri sunt

Marea Moartd (situatd intre lsrael lordania),
;i
Marea Caspicd (cea mai mare depresiune de
pe continentul european), Marele Bazin din
vestul Statelor Unite ale Americii si depresiu-
nea Tarim din China.

n_
odttnUt larir^1. Cnina

‐￨￨￨=￨￨:■ 鯰 饒

■■
・

赳
一
一一
一一
一

・
■亀

き
豪曇≪蓼壼
Aぎ ン響萎蒻藝§
Criptodepresiunea este partea unui lac
care se aflう sub nivelul rnね rii.s― a desco‐
perit cう apare dOar↑ n acele lacuri a cこ ¨
ror oititudine deaSupra nivelului m5ril este
mai micこ decat adancimea 10r maxirnさ .

藤
淵警蝉鱗撫警
metri,i O criptodepresiune de-313 metri.

=瞳

SMARALD
 Relatコ an● astrう ワ
cu
mediul inconiuritor

≫:11三垂
:lき
f茎運蓬
,11■ 幸■:幸 ミ1心 ￨こ ご幸き til彗 s曇 きヾ寺￨、 ヽ :■ Tき ヽ
■:書 ￨■ ■き 幸、IIミ 心 t,,lギ ÷■ キ ￨モ ,毒 s:寺 ミ拳:こ 義1幸

￨き :き :■ lll゛ :lt゛ き ネti:∵ it撃 :モ 拳 寺拳:、 モ■ミ春￨

=轟
ボせltil'1ミ さ せき毒tへ 1 轟 さきョ
暴11:牟 彗碁 きき,li
:｀ キi,■ 幸ギI暴 :幸 ド
、 1毒 こ:義 :::モ させ ■悪ごこ さ:寺
卜t:SIせ ■轟せ:::ミ 轟t:::き :春 さ毒三∵c il■ ￨:￨こ ttiiS―
I■ 千 ■￨=::二 ￨:.二
il ilこ ￨:・
i春 :毒 ■させこ 、 1‐ ￨き I tlヽ

一
,〕

￨:t::t:lt手 ‐

條
.「 ■さド ■:=■ ￨■ .=:モ き、■:■ ■11」 ::￨き ,

iⅢ lヽ ■:■ ,‐ i■ ￨:l■ :・ 1ミ :■ 、11き ■ 春iせ 討

■幸il幸 こ:=
轟
=
キ:ご ヽさ :￨・ :ふ ■ :、 li:幸 :・ ■ぉliⅢ I春 i寺
'11■

A,eSte nOrme acceptate de 品alo―

ritOtea tさ rilor sunt こunOscute drept
"9eoeticう “5ise Ocupl cu 96stiOnarea
relatiei Ointre oameni 5i mediし ,pre=
curn,i de planete19 din spatiし I COS―・
rnic.

# principiul precau:iei: prOgreselさ

tehnologice pot irYaplica riscuri tau
・dileme etice pe cOre geoio9ii trebuie
′
蒙
ゞ一

decizie care sd pund in pericol fiintele

# Principiul sustenabilitllii: in ciuda

importanlei economiei in societatea
actualS, este important ca geologii si
oamenii de gtiintd sd aib5 o perspec-
tivd globald atunci ca6d exploateazd
resursele naturale.

MTNERALELE pAvANrulut
 M今 要
UAL奮 C

# principiu: geoconservう r::: este

eSential ca atat cercetarea geo10gic5,
cat,i exploatarea resurselor energe¨
tice sう nu distrugう sbu sさ deteriore=
Mineralogie ze patrimoniul geologic neregenera―
bil.Acest lucru ↑ nseamnう pう strarea
peisalelor unice, proteiarea fosilelor
5i irnportantO naturii rnai presus de
Paleontologie intereselё eこ Onornice.

# princ:piu: siguranlei umane: cea

mai mare obligatie a geO109‖ Or este
sう previnら ,iSさ atenueze a,ainurnitele
rlscuri geologice.丁 rebuie sう garante¨
Ze pe Cat pOsib‖ siguranta oameni10r
5i a mediului inconjurう tot intotdeau―
na din punct de vedere stiintifiC.

Fondatorul geoeticii a fost geologul

ceh Vdlclav N6mec, care a introdus
acest concept in 'l99'l. El a descris-o
ca fiind rela!ia dintre eticd (ansam-
blul normelor morale ale societdIii)
gi geogtiinte (stiintete pdm6ntului).
Geochimie si ldeile sale au fost at6t de revoluli-
petrologie onare, incdt chiar gi agen!iile spaIi-
ale au inceput sd dezbatd ce rol ar
trebui s5 joace in colonizarea altor
planete, cum ar fi Marte. Deoarece
colonizarea nu ar trebui sE insem-
ne epuizarea resurselor sau risipirea
Geologie acestora.
planetarE

SMARALD
 ￨￨● 11=￨■ ￨● ■■
=￨￨￨=￨■
Smaraldele trapiche s∪ ∩t O varietate foarte rar
↑ ∩unele rYline din cOlumbla.Su∩ tcし _
ntalnitぅ ↑
noscute↑ n intreaga lume pentru incluzlun e lor
negre↑ ∩fOrmう de cruce cu sase brate,Se crede
Cう presiunea mare a fluidelor sl decompresla lor
bruscう favorizeazう fOrmarea rapidδ a cristalelor
de smarald.↑ n tirnpul acestui proces chil‐ ln ic,par―
ticulele de sist negru rゎ man prl∩ se↑ ∩tre cele sase
sectoare de crestere a cristalelor(hexagonale).

:な :ξ 曇き!:脩 舎 懲蒟 轟ξ襲冬
lrnitatiile au un aspect sirn‖ ar cu pietrele
pretiOase naturale,sunt fabricate ca↑ n16cu―

cttiξ忠:￨』 ::雪 :Ⅷ 躍酬」1肝il:I

s蒲 瞑漁ltti渕 麗:￨:T話 題 ℃肥]

『』
tK」
d:r::l耀 呈:t,Prll』 」 』ISli ￨‖ iltttt[]le「

de smarald
濡「
:.1:斑ミ
:品ュ、
門選淵Ъ
ュ 質還
Wよ
SticlS ceramicS, imitalie turmalina crornatう .

SmaFalde de record
De¨ a lungul istOriei,s¨ au descOperit smaralde care
au bδ tut recordurile.Smaraldul Gacha16 a fost des¨

este cel rnai valorOs din lume datoritう culoril sale

ξ
xutiI:η llil::::￨』 ::む F:r」rlミ:lMuz。
,cantう re,te

弩幸 MINERALELE ttMANTULUI
轟 基

山賽

黙「
衆

Smaralde sintetice
Prrmele smaralde sintetice au fost obtinute la mijlocul
anilor IBOO, dar abia in anii l93O Carroll Chatham a in_
ceput sd le producd in scop comercial. Aceste tipuri de
pietre create intr-un laborator au aceeasi compozilie
chimicS gi structurE cristalind precum cele naturale
si
sunt vdndute in majoritatea magazinelor de bijuterii.
Comparativ cu cele naturale, cele sinteticele tind sd aibd
o claritate superioard si un aspect mai uniform. Nu sunt
considerate fraude dacd se specificd clar originea lor.

SMARALD
 Itfarea Moarti

area Moartd este un lac

sErat situat intr-o depre-
siune la 4i5 de metri sub
nivelul rnう ril,↑ ntre lsrael, Palestina
,i 10rdania, Are o lungime de 80
de ki10metri,O lδ time maXlmδ de
16 kiloMetri 5i O Suprafatさ de 605
kilometri pё trati.Cea mai mare
cantitate de apさ prOvine de la raul
lordan,deoarece p10ile sunt rare↑ n
acea regiune de5erticぅ .caracteris¨
tica ce atrage cel rnai rnult atentia
rnil10r de turi5ti care O viziteazδ
este faptul cさ apa sa este extrem
de sう ratう .oamenii pot plutl↑ n ea
fさ rう efOrt.

ln prezent,cOmpaniile israeliene si
iordaniene instalate in partea de
*ffi sud a mdrii extrag potasiu, bromu_ ￨■ ￨■ ・
二■￨■・
rさ ,9hips,sare 5i alte produse chi¨
・
・● ヽ ．

rnice printr¨ un prOces de evapO_

■

rare artificialう a apei,Este o rnare

「
sursさ de bo9さ lie pentru regiune,
dar se Observ5 o scう dere alarman…
tう a nivelului apei, cOnforrn stu―

diilor efectuate, Marea MOartδ se

afla la o inう ltime de-39o de rnetri
deasupra nivelului rnttrii↑ n193o si
in prezent a scぅ zut panδ la¨ 430,5
metri.De asemenea, alunge panぅ
la ea din ce↑ n ce mai putinさ apう
deoarece ambele tう ri fO10sesc raul
lordan pentru a iriga suprafete
mari de terenurl agricole.

・‐
￨ILll:ま 軍￨11 _￨￨■ ‐
MTNERALELE 「
pAmANrulur
 L(DCURl!MPRES:ONANTE

〓華 一ミ 一
:き

基薫:ぎミ
豪ぎ￨■

i茸 1理￨.桑 ,1
11‐ ‐
亀Fi等 1

l竿 l「 肇:ロ 蠅
￨￨￨■ ■■■

J 鰺

・
一
一■一
一
一一
〓
一

一一
一

一
一

一
一一
一一
一一

．一

一
一
・
一

一 一一一

一一
一

=￨■
一
・

一
一
一一

一一一一一一一
一
一

一一

一
一■
一

一一
一

一
一
一

一
一

一一
一

一
一
一

一・
・

一一

一
一
一
一

一
一
一

一・
一
一

．
．
一

一
・

一
一

一一
一
・一
・

一
一
一

一一
一

‐
■■ ‐
摯 ‐
■ m
'電 ‐
,評 ￨■ ‐
‐
in ebraic5,Marea Moartb este cunoscut5 sub nume‐
■ ・‐
・
le de ya 用 Jia― ″ea care inseamnさ ‐ =￨・
"mare de sare“
. =‐
ミ
Regiunea in care se afi5 are un climat de,ertiC Cald, =11

cu mai putin de 50 de milimetri de precipitalii me‐ 贅

・
議
d‖ anuale,i O temperaturう rnedie de varう intre 32°
'議

°
,i 39 C, Cea mai↑ nrう dう cinatう ipotezこ afirmう cう
acest iac imens are o vechirne de douう mi‖ oane
de ani,i c5 se afi5↑ ntr… o zonう de falie din cauza FOrmalUne mherattr::濯
‐
≒
義
rni,Cう rii p15c‖ or tectonice. Aristotel a scris deia
naturalさ in M
￨1種 ■二 despre apele sale s5rate↑ n epoca Creciei antice. rtFe mare

SMARALD
 O Care este culoarea smaraldului?

a. Rogu smarald
b. Albastru smarald
c. Verde smarald
d. Negru smarald

0↑ n ce dorneniu se foloseste aStう Zi smaraldul?

Bijuterir Fotograf ie Tehnologre ワlcturさ

O Relalioneaz5 conceptele:
1. Depresiune geograficd
2. Criptodepresiune
3. Valclav Nemec
4. Smarald Fura
a. Fondatorul geoeticii
b. Cel mar mare smarald care existd
c. Zond af latd la o altitudine mai mrca
decat regiuni le inconjuratoa re
d. Parte a unui lac sub nrvelul nnSrii

14 MrNERALELEpAvArurulur
O ce form5 au incluziunile negre ale smaraldelor trapiche?

f} C6te carate are smaraldul Tena?

O Care este cea mai izbitoare caracteristici a M5rii Moarte?

']erps op LuarJXo olsf (9 'aleref, op .eie.rq esei nc

OOOZ (S
oonro ac (?'plsrxe ore3 plereurs oreuJ reLU laf - ernl pleJeLUs :ilf,lleoao
InrolepuoJ - ceueN
Aelf,lgn :luEfu lnla^ru qns f,el rnun e oued - ounrserdapolduf, :eJeolerntuof,uJ apunr6e.r
lgcep
Pf,rLU reur aurpnlrlle o el glelJe puoz - ptrueJ60e6 0unrsaldec (g ilJarnfrB (z .plereuJS epian 'r (t
:lllnlos

SMARALD 15
 29,99 1ei
︱
√ ︱
︱
︱
︲
＝ Ｈ Ｈ Ｈ ６
１ ８
１
１ ６
４
ⅢⅢⅢⅢ５
２
ⅢⅢⅢⅢ︲
４
ⅢⅢ ＝ Ⅲ ８
ｌⅢ刀
:ONFA=Å

ｌ
ⅢⅢｌ
９
CoLEC丁
4■ ,1
DEs,ol=■ ‐