Sunteți pe pagina 1din 16

APARITIE SAPTAMANALA

;,

it1

fifr,

v-

u!f J

pi!
mu
isMi

ItHU

HUM
*

AmetistuI

COMORILE

COMORILE PAMANTULUI
COLECTIE UNICA DE MINERALE,
ROCI 51 PIETRE SEMIPRETIOASE
Aparitie saptamanala
EDITURA: D e A G O S T I N I HELLAS SRL
ADRESA: Vouliagmenis 44-46,166 73 Atena
EDITOR: Petros Kapnistos
MANAGER ECONOMIC: Fotis Fotiou
MANAGER DE REDACTIE $1 PRODUQIE: Virginia Koutroubas
GROUP PRODUa MANAGER: Meropi Papadaki
BUSINESS DEVELOPMENT MANAGER: Dimitris Pasakalidis

colectje unica de minerale, roci i pietre semipretioase

SENIOR EDITOR: Tania Skandalaki


EDITOR COORDONATOR JUNIOR BALCANI: Dimitris Dimitriades
COORDONATOR DE PRODUqiE: Sia Kotoupa
MANAGER DISTRIBUJIE: Evi Boza

Cuprins

Numarul 1

CONTROLLER DISTRIBUTE: Yiannis Vougioukas


COORDONATOR LOGISTICA SJ OPERATIUNI: Anlonis Lioumis
Publicat pentru prima data in Italia, in limba italiana, sub titlul

PIETRE (SEMI)PRETIOASE

II MA6IC0M0ND0DI MINERALE &GEMME, de catre De Agostini Editore SpA.


1997 De Agostini Editore SpA, Novara - Italy
2007 De Agostini Uk Ltd.

Ametistul

AM

Rubinul

RU

2010 De Agostini Hellas


Toate drepturile rezervate.
Fotografii: DeA Picture Library, Science photo Library, TRH
ISSN: 1792-1449
ADAPTARE PENTRU LIMBA ROMANA: MEDIA SERVICE ZAWADA S.R.L.
CONSULTANT: Prof. Dr. GHEORGHE UDUBASA M.C. al Acad. Rom.

DZZCOP&iA

Conf. Dr. SORIN SILVIU UDUBASA Universitatea Bucuresti


DTP: MEDIA SERVICE ZAWADA S.R.L.

sunt mineralele?

TIPARIRE 51LEGARE: IRIS PRINTING SA


DIRECTOR DE PRODUQIE TIPOGRAFIE: K. TIMPELIS
IMPORTATOR-DISTRIBUITOR: Media Service Zawada S.R.L.

Glosar

2-4

ADRESA: Str. Louis Pasteur, nr. 38, et. 1, sea. 5, Bucuresti, Romania
Country Manager: Mariana Mihaltan

Elemente native

Marketing Manager: Adina Bojica

5-6

Redactor: Gabriela Muntean


Distribution Manager: Dan lordache

POVESTEA ,
Impreuna
cu numarul 2
al colecr,iei va oferim

Big Bangui

GRATUIT

Sistemul solar

tavit,a pentru pastrarea


f i expunerea
mineralelor.

A COLECTIONARULU
Pietre pretioase si semipretioase

1-2

Esantioane furnizate cu acest numar

Pretul publicatiei
Pretul p r i m u l u i n u m a r : 4,99 LEI/16,90 MDL
Pretul incepand cu al doilea numar: 9,99 LEI/33,90 MDL
La fiecare 20 de numere din serie, incepand
cu numarul 2 1 , veti primi autocolante cu numele

in numarul 2, aflatt t o t u l despre Ochiul-de-tigru!


ATENTIE! Acest produs mi este destinat activNSt,ii recreative a copiilor. Nu esteojucShe. Produs nerecomandat
,f\i
' sub 36 de tuni (J ani). Produs destinat educanei adulator si a copiilor cu vjrste peste 7 ani. A se folosi
doar in prezenfa unei persoane adulte. Esantioanele se vor pastra in tavita de plastic Dupa atingere,
spaia|i-va pe maini cu multa . Ewitari contactul cu oehii si gura. Produsul con|ine piese mici, care pot li ingerate
sau inhalate, si piese ascutite, care pot provoca accidentarea. Daca esantionul este inghitit. mergeti de urgenta
la medic Scoateti produsul din ambala). Pentru a evita nscul sufocarii sau stranguiani. aruncati ambalajul la gunoi,
in locunle special amenajate pentru plastic Cititi }i pastrati in permanent^ aceste informa|ii.
Pentru mai bunS deservire, solicitati intotdeauna publicatja de la acelasi
r*^,
punct de vanzare $1 informati vanzatorul asupra intentiei
de a cumpara si aparifiile urmStoare.

Vizitati site-ul nostru la adresa:

www.deagostini.ro
E-mail: info@deagostini.ro

mineralelor si pietrelor semipretioase. Le ve$i putea


lipi pe cutiutele speciale i n care se pastreaza acestea,
pentru a avea colectie reusita.
Drepturile tuturor llustraiiitor $J ale textelor se afia sub copyright.
Este interzisa reproduterea, stocarea. transmiterea sau utilizarea comerclalS a materialelor,
sub orice forma, farS acordul sens al editorului
Fiecare numar este insotit de un mineral sau de piatra semiprefioasa. Editorul isj /
dreptul de a sthimba ordinea mineralelor fi a pietretor semipretioase din colectie.
E$antioanele reale pot difen de cele ilustrate.
Pentru orice informatie, lamurire sau comenzi
de numere aparule anterior, sunati-ne la tel.:

\
1
/

Romania: (021) 40 10 888


Moldova: (022) 93 07 42

ORAR DE SERVICIU Luni-vinen, 10:00-18:00


Pe langa pretul revistelor comandate. va trebui sa achitati
ram burs $i contravaloarea taxelor po$tale.

PIETRE (SEMI)PRETIOASE <

AM
S'

Ametistul

-I

3
rD

Ametistul este varietate de cuart,

5"
cu

fiind nestemata pretuita inca din

{A

anul 3000 i.Hr. Cele mai valoroase


ametiste au culoarea
purpuriu-inchis, dar nuantele acestor pietre pot
varia pana la violet-pal. CuartuI este suficient de
dur incat sa fie folosit si industrial, ca abraziv.
e langa valoarea lor comerciala ca podoabe,
frumoasele ametiste purpurii sau violet-albastrui
sunt purtate de episcopii si cardinalii crestini din
zilele noastre, ca amintire a patimilor lui Hristos si ca
simbol al pacii.
Ametistul este nestemata pretuita din Antichitate.
Exista dovezi ca era utilizata pentru confectionarea
bijuteriilor si a sigiliilor, in Egipt si Asia Mica, inca din
iurul anului 3000 i.Hr.
Culoarea naturala a ametistului este adesea
neuniforma, iar piatra poate fi incalzita pentru ca nuanta
de violet sa fie dispersata omogen - insa, daca piatra e
incalzita prea mult timp, culoarea ametistului se poate
schimba in galben, maro sau verde. Multa vreme s-a
crezut ca manganul este eel care determina culoarea
ametistului, acest metal fiind prezent in cristalele
mineralului, insa ipoteza nu a tost dovedita.
Ametistul reprezinta varietate de cuart. Cele mai
valoroase esantioane provin din Brazilia, Muntii Ural din
Rusia, Insulele Sri Lanka si Madagascar, precum si din
Statele Unite.

Cristale de ametist cu calcit galbui, din Rio Grande do Sul,


Brazilia.

CARACTERISTICI
Ametistul, varietate de cuart, este piatra
semipretioasa de culoare albastru-violet.
Adesea, culoarea purpurie a acestei pietre apare pe
p o r j i u n i neregulate sau n e u n i f o r m e . In alte cazuri, ea
apare doar spre marginile cristalelor, partea centrala a
acestora ramSnand transparent^. Pentru ca ametistele sa
arate mai atragator ca b i j u t e r i i , ele sunt uneori incalzite
usor, si astfel culoarea este distribuita mai o m o g e n .
Aceasta operatiune trebuie facuta cu multa grija,
deoarece, atunci cand sunt incalzite la t e m p e r a t u r i foarte
inalte, ametistele isi p i e r d culoarea p u r p u r i e si devin de
un galben-intens, transformandu-se in cuarj, varietatea
citrin.

Un superb manunchi de cristale de ametist.

Totusi, aceasta schimbare de culoare este greu de


anticipat, iar pietrele p o t deveni maro sau verzi.
Culoarea ametistelor este atat de i m p o r t a n t a p e n t r u
ca, in lumea comerciala, pietrele de un p u r p u r i u - p a l sunt
mai p u t i n valoroase decat cele de culoare mchisa,
asemanatoare cu cea a prunelor.
Ametistul ocupa pozi^ia 7 pe scara lui Mohs, folosita
pentru masurarea d u r i t a t i i mineralelor si a pietrelor
pretioase. D i a m a n t u l este eel mai dur mineral de pe
aceasta scara, fiind evaluat la 10, in t i m p ce talcul, aflat la
baza scarii, ocupa pozitia 1.
Mineralele care seamana eel mai m u l t cu ametistul
sunt cordieritul si scapolitul de culoare violet, ambele
a p a r t i n a n d clasei silicatilor. Mai exista si varietate
p u r p u r i e foarte rara, in grupa c o r i n d o n u l u i , cunoscuta ca
safir v i o l e t " .
Ametistele sunt adesea contrafacute sau falsificate,
p r i n t r - o c o m b i n a t i e de sticla si cuart violet sintetic.

IETRE (SEMI)PRETIOASE

ORIGINI
Ametistele apar in special in geodele

^J

d i n roci masive vulcanice, precum


bazaltul. Sunt foarte raspandite j i se
gasesc in multe ta>i - t o c m a i prin
prisma acestei a b u n d e n t e , ametistele
sunt clasificate ca pietre
semipretioase.
Varietatea pura de cuart este
incolora. Unii specialise considers
nuanta violet a a m e t i s t u l u i este
determinate de prezenja fieruiui in
cristal, in t i m p ce altii cred ca este
d e t e r m i n a t e de m a n g a n .
Regiunea cu cea mai mare
c o n c e n t r a t e de zacaminte de ametist
este Rio Grande do Sul d i n Brazilia.
Alte zacaminte de ametist
semnificative se afla in Uruguay,
India, Rusia, Sri Lanka, Madagascar,

Cristale de ametist din Thunder 8ay, Ontario, Canada.

Siberia, Argentina, Italia si SUA.


< Un splendid ametist taiat in forma ovala.

Leac pentru mahmureala


Numele ametistului vine din cuvantul grecesc amethistos,
care inseamna treaz, nebaut". Despre aceasta nestemata
se spunea ca protejeaza impotriva betjei, iar vechii greci
credeau ca pulberea de ametist poate inlatura senzatia de
a doua zi dimineata".

mostra de ametist violet-pal. Vechii greci credeau ca pulberea


de ametist este un remediu excelent pentru mahmureala.

FIA DE CARACTERIZARE
AMETIST

Bijuterie sacra

(Varietate de cuart)

In vechime, multe pocale, vase si ustensile erau lacute


din ametist. Totusi, principala sa semnifica{ie a fost, timp
de multe secole, una sacra si religioasa.
Ametistul este menjionat in Biblie ca una dintre cele
12 pietre ce decoreaza platosa inal^ilor preoti ai lui
Iehova. Apoi, in Evul Mediu, a devenit piatra purtata de
cardinali si preoti. Aceasta tradi^ie se pastreaza ^i astazi
in multe culte crestine.
Ametistul se poate imita usor, cu un amestec de sticla
si cuart sintetic. Ametistul de calitate inferioara este
frecvent folosit pentru sjraguri de margele.

Clasa: oxizi
Sistem de cristalizare: trigonal
Formula chimica: SiO,
Duritate: 7
Densitate: 2,65
Clivaj: absent
Spartura: concoidala / neregulata
Culoare: violet
UrmS: albS
Luciu: sticlos
Luminiscenta: absenta

PIETRE (SEMI)PRETIOASE

Rubinul
^^fck

3
D

-I.
S

Rubinele sunt pretuite de mii de ani.


Foarte dure sj de stralucire

Bte
^ ^

puternica, asemanatoare
taciuniloraprinsi, elesunt

printre cele mai pretioase pietre de

pe Pamant.
ubinul nu este doar piatra frumoasa $i
bijuterie valoroasa, ci i unul dintre cele mai
dure materiale disponibile in industrie. Rubinele
sunt folosite in ceasornicarie ?i la instrumentele de
precizie, vezi laserul - prezenta lor fiind semnalata de un
fascicul de lumina ros,ie.
Rubinul si safirul sunt varieta^i colorate ale
mineralului corindon. Ele se gasesc in principal pe
subcontinenlul indian i in Asia de Sud-Est, dar sunt
exploatate si in America, si, in cantitaji mici, in Europa.
Culoarea specifica a rubinului provine de la metalul
crom, prezent in cristalul pietrei. Nuanta poate varia in
runc{ie de unghiul la care este pozitionat rubinul. In
ciuda dificultarji de a reproduce varietatea de nuance
dintr-un rubin natural, in prezent se pot fabrica rubine
sintetice convingatoare.

Un cristal de rubin cu sase


fatete. din India.

CARACTERISTICI
Rubinul este varietatea r o j i e a
mineralului c o r i n d o n , care este un
oxid de aluminiu (Al 2 0 3 ).
Varietatea albastra a corindonului

Falsuri si imitatii
De?i exista multe imitatii de rubine, singura piatra
prefioasa naturala care se aseamana cu acesta este
spinelul ros;u. Tehnologia moderna poate produce acum
rubine sintetice, care arata exact ca cele naturale.

este safirul. Urma ambelor


varietafi coloristice este alba.
Aceste rubine din Tanzania
se gasesc in roca metamorfica
amfibolit.

Corindonul este un mineral foarte


dur, situandu-se la nivelul 9 pe
scara d u r i t a t i i . Aceasta face ca
rubinul si safirul sa fie ideale ca
pietre pre?ioase, deoarece nu se
zgarie si nu se sparg usor. Rubinul
prezinta adesea un efect vizual
n u m i t asterism. El reflects lumina
trasand conturul unei stele,
datorita incluziunilor d i n interiorul
cristalului. Incluziunile pot fi
cristale alungite ca un ac, dintr-un
mineral n u m i t rutil. Fiindca
rubinele sunt pleocroice, nuanta
lor variaza in func^ie de directia
d i n care sunt privite. Felul in care
culoarea pare mai stralucitoare in
lumina puternica este
caracteristica a r u b i n u l u i . Mostrele
de corindon rosu-pal nu sunt
n u m i t e rubine, cisafire roz", iar
mostrele violet sunt cunoscute ca
safire violet".

RE (SEMI)PRETIOASE

ORIGINI si RASPANDIRE
Rubinele se gasesc de obicei in roci magmatice (lava sau
magma t o p i t a , racita si solidificata) si metamorfice (roci
transformate de caldura si/sau presiune, la mare
adancime).
in general, rubinele nu sunt extrase direct d i n aceste
roci, ci sunt adunate d i n depozitele minerale aluvionare.
Acestea sunt locuri in care pietrele pretioase au fost

Efectul de asterism intr-un

depuse de curgatoare, atunci cand roca de

rubin (veziCaracteristici", pe

provenience a fost faramitata, prin alterare si eroziune.

pagina anterioara).

Tarile care produc cele mai multe rubine se afla in Asia


de Sud-Est. In Myanmar (fosta Birmania), cele mai
frumoase pietre se gasesc in valea raului Irawaddy, la nord
de capitala Jarii, Rangoon. Un alt mare producator este Sri
Lanka. Principalul centru din aceasta tara este Ratnapura,
care inseamnaOrasul n e s t e m a t e l o r " i n limba sinhaleza.
Rubinele se mai gasesc si in regiunea Chantabiri din
Thailanda, si in Paillin si Channop din Cambodgia. Alte
i m p o r t a n t e depozite de rubine se afla in valea raului
Umba, in nordul Tanzaniei si in Magadi, Kenia. Cantitati
mai mici de pietre se gasesc si in Afghanistan, Pakistan,

A Doua brose din secolul al


XlX-lea, cu rubine si diamante
incrustate.

China, Montana (SUA) si Norvegia.

T Doua rubine taiate si


slefuite profesional.

FIA DE CARACTERIZARE
RUBIN

tir.

Clasa: oxizi
Sistem de cristalizare: trigonal
Formula chimica: AI3O3

....

" '4

Duritate: 9
Densitate:4,0-4,1

^~^~^~

*-^

Clivaj: absent
Spartura: concoidala spre neregulata
Culoare: rosie
Urma: alba
Luciu: sticlos spre adamantin
Luminiscen^a: adesea rosie

Aceste imita^ii sunt la fel de dure precum rubinele


naturale, iar acest fapt le face extrem de utile in fabricarea
instrumentelor de precizie, precum laserul sau ceasurile.
Cristalele sintetice reduc frictiunea, astfel incat ceasurile
cu mecanisme cu pietre pretioase sunt exacte si durabile.

Rubinele celebre ale lumii


Un rubin celebru din Myanmar, aflat la Muzeul de Istorie
Katurala din Londra, cantareste 167 de carate. Cunoscut
ca Rubimtl lui Edward, a fost donat muzeului de catre
scriitorul si criticul de arta John Ruskin (1819-1900), in
1887. Un alt rubin impresionant, cantarind 140 de carate,
este rubinul Rosser Reeves, care poate fi admirat la
Institutul Smithsonian din Washington DC, SUA.

T Un rubin birmanez in calcit,


un mineral comun.

D. ,ZJ r DP: LF1A

Ce sunt mineralele?
Majoritatea metalelor, substantelor chimice $i produselor industriale
considerate astazi indispensabile viefli moderne
provin din minerale.
griculture si padurile depind de sol, care este
bogat in minerale. Cuartul este folosit in
dispozitivele cu ultrasunete si, prin urmare, a
devenit important pentru siguranta submarinelor
militare. Turmalina este utilizata la instrumentele de
masurare a presiunii. Calcitul se foloseste pentru a
produce guma de mestecat, sticla, cauciuc i pasta de
dinti. Mica este utilizata la fabricarea tapetului, vopselei si
lubrifiantilor. Numarul de utilizari posibile ale
mineralelor este aproape nelimitat. Dar ce sunt
mineralele, mai exact?

Exemplele cele mai vizibile de minerale asociate sunt


pietrele si rocile. Cu exceptia notabila a mercurului,
mineralele sunt grele, dure si compacte. Cristalele sunt
substante solide care prezinta forme regulate, numite
cristale.
Un cristal este substanta cu forma constanta,
regulata. Aceasta tnseamna ca, daca cristalele minerale
sunt faramitate in particule minuscule, fiecare dintre
acestea pastreaza structure cristalului de provenienta.
Astfel sunt identificate mineralele.

A Pentru ca sunt alcatuite din cristale, mineralele


au adesea forme ciudate.

timp ce altele sunt esentiale pentru


agricultura moderna, industrie, medicina
sau stiinta. De exemplu, din mineralul
kainit se extrage clor, folosit in anestezie
sau ca agent de albire, potasiu, ai carui
compusi sunt folositi in agricultura, si magneziu,
utilizat la medicamente precum laptele de magneziu.

Mai mult decat simpla roca


Naturale, artificiale i anorganice

(/>

cu
0
J

0 piatra pretioasa artificials, frumos tsiata.

Cristale de minerale

Rocile sunt compuse din anumite combinatiide


minerale, iar din numarul infinit de moduri in care
mineralele se pot combina, rezulta imensa varietate de
roci si peisaje. Mineralul calcit, de exemplu, este prezent
in calcar, in timp ce cuartul, feldspatul si mica pot fi
extrase din roca numita granit.
Exista si roci din care nu pot fi extrase minerale.
Acest lucru se intampla de obicei pentru ca mineralele
continute de aceste roci sunt in cantitate prea mica sau
sunt foarte fin granulare.
Un exemplu de acest fel este obsidianul. Acesta se
gasete in scurgerile de lava si confine mari cantitati de
dioxid de siliciu, combinatie de siliciu i oxigen - doua
elemente foarte riispandite. Obsidianul este de fapt sticla
vulcanica (substanta amorfa), dar unii speciali^ti il
considera roca.

Mineralele sunt substante naturale, care se formeaza in


interiorul mai multor tipuri de roci. Pentru a le extrage
din roca, este adesea nevoie de sapaturi adanci in scoarta
terestra - in mine, pu^uri sau tunele.
Substanjele artificiale care au fost create integral sau
partial de oameni, animale sau plante nu sunt minerale
adevarate. De exemplu, rubinul extras cu mari eforturi
din minele din Thailanda este un mineral adevarat. Insa
rubinul folosit la lasere, desi foarte pur, nu este un
mineral adevarat, deoarece este creat de mana omului.
Un mineral adevarat trebuie sa evolueze fara
interventia sau implicarea vreunei fiinte vii. Aceasta
evolutie este numita proces anorganic. Chihlimbarul, de
exemplu, nu este un mineral; si asta pentru ca particulele
sale de cristale nu-si pastreaza forma originala atunci
cand sunt staramate, dar si pentru ca
chihlimbarul este rasina fosilizata,
produsa, acum milioane de ani, de
conifere.
in prezent, exist! peste 4 000 de minerale denumite. Numarul lor este mereu in crejtere - in
Exploatarea miniera pentru
fiecare an, sunt descoperite peste 30 de minerale noi. Alte minerale sunt taiate de pe lista,
extragerea mineralelor este dificila i
daca testele tiin^ifice arata ca n u indeplinesc criteriile obligatorii, dar per t o t a l exista
poate fi periculoasa. Totui, ea merita
cretere nets. Daca adunam toate denumirile de minerale tnregistrate, ajungem la aproape
efortul. Din minerale put em extrage
15 000. Aceasta cifra include toate tipurile, variatiunile 5i denumirile invechite folosite in
mare varietate de substante. Unele,
precum aurul, sunt valoroase in sine, in
anumite industrii si in comert. De exemplu, mineralul halit (sare gema) este cunoscut in

CATE MINERALE EXISTA?

comer} ca sare de bucatarie".

'1

_o

DUCOy*&

Glosar
Articolele din Comorile Pamantului fac uz de terminologia tiin^ifica doar daca este absolut necesar.
Darinsusirea catorva termeni de baza va usura lectura fiselor tehnice. Glosarul nostru contine
termenii eel mai frecvent folositi in geologie.
Alocromatic - Cuvant folosit
pentru a descrie un mineral
incolor in stare pura, care
insa dobandeste diverse
culori atunci cand confine
alte elemente. Corindonul
pur, de exemplu, este
transparent, dar, daca are
impuritati de crom, pare rofu
- fi este considerat rubin.
Asterism - Numele efectului
vizual Tn forma de stea
prezent la unele pietre
pretioase, cand sunt privite
intr-o anumita lumina. Vezi
fotografia de la pag. 6 Pietre pretioase: Rubinul.
Atom - Cea mai mica
particula cunoscuta care
pastreaza caracteristicile
unui anumit element fi care
nu poate fi divizata prin
procedee chimice. Atomii
sunt formal dintr-o serie de
particule subatomice.
Briliant - mostra a felului
in care piatra prejioasa, in
special un diamant, poate fi
taiata pentru a produce cele
mai bune efecte de reflectarea luminii. Briliantele
moderne au 58 de fa^ete,
care asigura stralucire
maxima. De asemenea,
forma briliantelor este
bipiramidala (doua piramide
cu bazele suprapuse).
Caboson - Un stil popular
de taiere, prin care piatra
pretioasa dobandeste
forma asemanatoare cu cea a
unui dom, cu fetele netede,
slefuite, Este unui dintre cele
mai vechi modele de taiere sj
este folosit de secole.
Carat - Unitate folosita
pentru masurarea greutatii
unei pietre pretioase. Un
carat, prescurtat cf, este egal

Aceasta bucata de cuart este


complet incolora talocromalica),
cu exceptia unei mici impuritati
albastre.

cu 200 de miligrame. Mai


este utilizat pentru a masura
puritatea aurului. Atunci
cSnd se refera la aur, caratul
este prescurtat K.
Carbonati - Exista peste
200 de carbonari minerali,
care se formeaza atunci
cand un metal se combina
cu carbon si oxigen. Unii
carbonati sunt solubili in
acid, de obicei cu
efervescenta. Carbonatul de
calciu este principala
substanja ce se gaseste in
calcar si marmura, avand
larga de intrebuintari,
de la construe^ si drumuri,
pana la guma de mestecat.
Clivaj - Reprezinta modul in
care un mineral se despica
de-a lungul suprafejelor
interioare. Aceste suprafete
de clivaj sunt
predeterminate de structure
atomica interna sj sunt, de
obicei, plate. Cand un
mineral cliveaza, formele
produse se pot repeta. De
exemplu, un cristal de calcit
cliveaza in fragmente
rombice (solide, cu fe}e de

tip paralelogram), iar un


cristal cubic defluorina
cliveaza in forme octaedrice,
cu suprafete triunghiulare.
Alti termeni folosifj pentru
clivaj descriu forma
fragmentului de clivaj (cubic,
tabular, neted etc.) fi
calitatea acestuia (perfect,
bun, neclar sau absent). Nu
toate mineralele prezinta

clivaj.
Culoare - Desemneaza
culoarea unui mineral in
lumina obisnuita. Este
determinata de felul in care
lumina se reflecta in mineral
si este deviata de acesta, dar
poate rezulta fi din
impuritatile pe care
mineralul le contine. Testul
culorii nu este metoda
eficienta de identificare a
mineralelor. Multe minerale
obifnuite au culoare pala
sau alba, iar mineralele
precum cuarr,ul se gasesc in
multe varietati de culori (roz
- cuart roz; purpuriu ametist; negru - cuart
fumuriu).
Densitate - Indica
greutatea unui mineral, in
comparafle cu greutatea
unui volum egal de .
Alexandritul, de exemplu,
cu densitate de 3,73, este
de 3,73 de ori mai greu
decat .
Ductilitate - Un material
ductil este unui care poate fi
tras in fire. Cele mai ductile
minerale sunt metalele, in
special aurul.
D u r i t a t e - i n 1812, un
mineralog german, Friedrich
Mohs, a ordonat 10 minerale
p e o scarade la 1 la 10.
Ideea lui era ca fiecare
mineral de pe scara sa poata

zgaria doar mineralele aflate


sub el. tiinta a preluat
aceasta metoda de masurare
a duritatii mineralelor, care
ramane un standard si
astazi.
Elemente native Mineralele care se gasesc
in stare pura, necombinate
cu nicio alta substanja,
in natura, se numesc
elemente native. Exemplele
includ aurul, argintul,
platina, sulful etc.
Fateta - Suprafata - sau fa^a
- plata a unei pietre
pretioase taiate.
Foe sau scanteiere Luminitele colorate ce par sa
tisneasca din suprafata unei
pietre pretioase sunt numite
foe" sau scantei". Acest
fenomen este cauzat de
dispersia luminii caretrece
prin mineral.
Fosfati - Exista peste 700 de
compusj fosfati, care se
formeaza atunci cand un
metal se combina cu fosforul
fi oxigenul. Autunitul este
un fosfat radioactiv care
contjne uraniu, in timp ce
apatitul este folosit in
principal la ingrafaminte.
Fosforescenja - Emisia
continua de lumina de la un
mineral, chiar f i dupa ce
sursa de lumina a fost
indepartata. (Vezi fi
Luminescenrji".)
Geoda - Atunci cand lava se
intarefte, gazul continut in
interiorul ei este eliberat,
ceea ce lasa cavitati
aproximativ rotunde in roca
solida. Cristalele se formeaza
in interiorul acestor cavitati,
iar golurile cu margini de

cristale se numesc geode.


Multe dintre acestea sunt
m i d (cu diametrul de doar
cativa centimetri), dar,
ocazional, sunt descoperite
geode foarte mari (cu
diametrul de peste un
metru), cu peretii captusjti
de cristale, precum
ametistul.

Impuritate - Cuvant folosit


pentru a descrie elementele
fi alte substance straine"
care s-au imbinat sau au fost
inchise intr-un mineral sau
piatra prejioasa. Impuritatile
modifies uneori culoarea si
aspectul general al
mineralului. (Vezi si
Incluziune".)

Habitus - Exprima relatia


dintre formele/fetele unui
cristal, raportate la cele 3
dimensiuni spatjale. La
cristale izolate, habitusul
poate fi izometric, prismatic,
tabular, acicular, foios etc.
Pentru substant,ele
necristaline, sunt descrise
urmatoarele forme de
agregare: masiv (fara forma
definite), reniform
(asemanator unei sectiuni
prin rinichi), botrioidal
(asemanator unui ciorchine
de struguri) fi dendritic
(ramificat, rSmuros").

Incluziune - Mineralele i
rocile pot avea in structure
lor materialestraine". De
exemplu, cuartul confine
adesea incluziuni din
mineralul rutil.

Halogenuri - Aceasta grupa


confine aproximativ 100 de
minerale care combine unui
dintre gazele halogene brom, dor, fluor sau iod - cu
unui sau mai multe dintre
metalele: aluminiu, calciu,
cupru, plumb, magneziu,
potasiu, argint, sodiu sau
strontiu. Halogenurile sunt,
in general, destul de moi, iar
multe dintre ele sunt foarte
rare. Fluorina si halitul sunt
exemplele cele mai
cunoscute. Fluorina este
utilizata in producerea
acidului fluorhidric si in
industriile maselor plastice si
optica, in timp ce halitul
reprezinta sursa majors de
sare de bucatarie.
Hidroxizi - Se formeaza
atunci cand un metal se
combine cu sau
hidroxilul, ambele substance
fiind compuse din hidrogen
si oxigen. Hidroxizii au
tendinta de a fi minerale
foarte moi, bauxita f i
limonitul fiind douS
exemple in acest sens.
Bauxita este principala sursa
de aluminiu, in timp ce
limonitul este bogat in fier.

(asemanator cu eel al
diamantului).
Luminescenta - Cand
anumite minerale sunt
expuse la radiajii precum
razele ultraviolete sau razele
X, ele emit lumina proprie
specifics, bine definita.
Aceasta este numita
luminescenta. (Vezi fi
FosforescentS").
Maclarea se produce atunci

Maclare - Cristalele multor


minerale se dezvolta in
asocieri numite made,
realizate dupa reguli
cristalografice. in made,
cristalele par sa creascS unui
din altul.

cdnd doua sau mai multe


cristale impart

suprafete

comune. In exemplul de mai sus,


avem pirita.

Ochi d e pisica - Efect


i u m i n o s ce apare la a n u m i t e

Maleabilitate - Capacitatea
anumitor minerale (a
metalelor, in special) de a fi
prelucrate, presate sau
netezite in foi. (Vezi fi
Ductilitate")

Un exemplu de incluziuni.
Cristalele in forma de ace din
mineralul rutil sunt vizibile in
aceasta bucata de cuart.

loni - Sunt a t o m i sau

grupuri de atomi incSrcate


cu electricitate. lonii exists
doar ca parte a unui
compus, format din doua
sau mai multe substance
combinate - de exemplu,
carbonatul de calciu.
Izomorfism - Apare atunci
cand doua sau mai multe
minerale cu compozifli
chimice diferite formeaza
cristale cu aspect
asemanator.
Luciu - Reprezinta felul in
care suprafa^a mineralului
reflects lumina. Unele
minerale au un aspect
sticlos, iar acesta este
cunoscut ca luciu sticlos.
Altele lucesc ca metalele fi
se spune despre ele ca au un
luciu metalic. Alte tipuri de
luciu sunt: gras, pamantos,
sidefos, sticlos si adamantin

Matase - Suprafata multor


minerale este asemanatoare
cu mStasea. Efectul este
cauzat de urmele fine, in
forma de ac, ale altui
mineral, dispuse intr-un
model neregulat sub
suprafata acestuia.
Mineral - Un mineral este
un element sau compus ce
se gasefte in natura, avand
compozitie chimica f i
structure bine definite. Cu
exceptja mercurului, lichid la
temperatura camerei,
mineralele sunt solide. (Vezi
fi Sistem de crista I iza re".)
Minerale idiocromatice Multe minerale au
varietate de culori, insa cele
care au culoare de
diagnostic, dupa care pot fi
identificate, se numesc
idiocromatice (au culoare
proprie). Mineralul malachit,
de exemplu, are invariabil
culoarea verde-tare, iar
sulful este intotdeauna
galben.
Molecula - molecula este
alcatuita din doi sau mai
multi atomi, imbinati prin
forte electrice.

pietre pretjoase, semanand


cu pupila verticals, alungita,
a unui ochi de pisicS.
Oxizi - Oxizii se formeazS
cand mineralele se combina
cu oxigenul. Sunt foarte
frecvent intalnirl Cuartul
este unui dintre principalii
oxizi de pe suprafata
Pamantului, iar hematitul
este unui dintre mineralele
cele mai raspandite din
lume.
Piatra pretioasa - In
gemologie (ftiinta care
studiaza pietrele pretioase),
termenul desemneaza un
mineral considerat valoros
datorita frumusetii, raritatii
sale sau combinatiei dintre
cele douS. Aceste pietre sunt
folosite ca ornamente sau
bijuterii, dupS ce in prealabil
au fost tSiate fi flefuite
pentru a le accentua
stralucirea. Cele mai multe
pietre pretioase sunt
anorganice, dar unele
materiale organice, precum
jaisul (o forma de lemn
fosilizat), chihlimbarul
(rafinS vegetala intarita) fi
perlele sunt de asemenea
inclusein categoria pietrelor
pretioase, din perspective
gemologica.
Pseudomorfism - Fenomen
in care un mineral ia locul
altuia, preluand forma celui
initial.

/I

r
D: f-".r U?E AJ-\

Un exemplu de pseudomorfism:
aid, mineralul cupru nativ ia
forma aragonitului.
Roci - Rocile sunt asociatii
de minerale. Ele se clasifica,
in funcjie de modul de formare, tn roci magmatice,
metamorfice sau sedimen
tare. (Vezi fi: Roci mag
matice", Roci metamorfice"
fi Roci sedimentare").
Roci magmatice - Aceste
roci s-au format din materie
topita (magma sau lava) f i
racita, in urma unui fenomen
magmatic/vulcanic. Rocile
magmatice precum granitul
si pegmatitul, formate in
adSncurile Pamantului, sunt
descrise caplutonice", pe
cand cele formate prin
intarirea lavei la suprafata
Pamantului se numesc
vulcanice". Bazaltul este un
exemplu de roca vulcanica.
(Vezi si: Roci metamorfice" si
Roci sedimentare")

Roci metamorfice - Sunt


roci magmatice sau
sedimentare care ulterior
s-au transformat, in urma
supunerii la presiune si/sau
temperature foarte ridicata.
In cursul procesului
metamorfic, mineralele care
au format rocile originare
tree prin schimbari fizice f i
chimice care le schimba
compozitia f i aspectul. (Vezi
si: Roci magmatice" si Roci
sedimentare").
Roci sedimentare - Rocile
care s-au format din sedimente - fragmente din roci
vechi sau materiale organice, precum plantele, scoicile
si scheletele vietatilor
marine. Sedimentele sunt
transportate - adesea de
- si depuse acolo unde

forta raului, a torentului sau


a oceanului nu mai poate
sus|ine greutatea sedimentului. Sedimentele mai pot fi
transportate si pe pante
abrupte sau de vant. Odata
depuse, peste mii de ani, ele
sunt presate de straturile de
deasupra lor si cimentate
laolalta, in roca sedimentara.
Rocile sedimentare se pot
forma si in urma unor
procese chimice si biologice.
Scara lui Mohs - Vezi
Duritate".
Serie - Unele minerale
formeaza ceea ce geologii
numesc o serie". Aceasta
apare atunci cand exista un
numar de minerale
cunoscute, cu compoztye
chimica usor diferita.
Silicati - Reprezinta clasa de
minerale cea mai mare | i
mai bogata de pe Pamant,
cu peste 600 de membri.
Silicatii sunt alcatuifi din
metale imbinate cu siliciu si
oxigen. Silicatii tipici cuprind
feldspatui, mica, tremolitui si
pirofilitul. Exista f i un numar
mare de pietre prejioase in
aceasta grupa, printre care
berilul, jadul si turmalina.
Proprietatile silica^ilor sunt
variate: azbestul este un
silicat foarte cunoscut,
folosit pentru izolatii
impotriva focului; feldspatui,
mineralul eel mai des intalnit
pe scoarta terestra, este
folosit in producerea multor
obiecte casnice, de la sticla
la vopsea.

Simbol chimic - Orice


mineral sau piatra pre^ioasa
este alcatuit din atomii unuia
sau ai mai multor elemente.
Acestia sunt indicati prin
simboluri chimice, folosind
serie de initiale ce reprezinta
diferitele elemente ale fiecarui mineral. De exemplu,
clorura de sodiu sau sarea
are formula chimica NaCI.
Acest lucru inseamna ca
fiecarui atom de sodiu (Na) ii
corespunde un atom de dor
(CI). Adesea, formulele
chimice includ sj cifre. Rubi-

nul si safirul reprezinta varie


t a l colorate de corindon.
Formula chimica a corindonului este Al 2 0 3 . Aceasta
inseamna ca exista doi atomi
de aluminiu (AI) legati de trei
atomi de oxigen (0).
Sistem de cristalizare Mineralele se formeaza
frecvent sub forma de cristale. Acestea sunt forme
geometrice, adesea de mare
complexitate. Forma cristalelororicarui mineral este
legata de modul in care sunt
dispusi atomii din compo
nents sa. Diferitele forme ale
cristalelor, de mare varietate, sunt grupate in functie
de simetrie - data de numarul de dispuneri identice ale
cristalului ce apar prin rotirea
sa. Cristalele cu un grad
apropiat de simetrie sunt
grupate in sisteme de
cristalizare. Sistemul cubic
are gradul de simetrie eel
mai ridicat $i este eel mai
ufor de inteles. Structure sa
de baza este cubul, un corp
foarte simetric, dar in cadrul
acestui sistem pot aparea si
alte forme, precum octaedrul. Acesta este piramida
dubla, cu patru fete
triunghiulare, ce converg
spre un punct de deasupra,
si alte patru, ce formeaza
piramida dedesubt. Partea
mediana a cristalului, unde
se intalnesc cele doua piramide, este un patrat. Alte
sisteme de cristalizare sunt:

*
^r ^
^

1 ^ini'

ygfi
E^k M

_\1

.^ |k

.''41'

Spartura -Toate mineralele


se sparg. Spartura produce
suprafete neregulate, curbe
(concoidale) sau taiate
neted. Este diferita de clivaj,
care produce suprafete
netede, repetabile. Formele
de spartura nu p o t f i
repetate identic.
Sulfati - Sulfafii sunt compusi in care unul sau mai
multe metale se combinS cu
sulf si hidrogen. Exista in jur
de 130 de minerale in aceasta
clasa, ghipsul fiind eel mai
raspandit. Ghipsul este un
component foarte important
in industria constructiilor. Este
folosit la producerea
panourilor de pereti si a cimentului. Alte minerale din
aceasta grupa sunt baritina,
anhidritul fi celestina.
Sulfuri - Clasa cu mai mult
de 300 de minerale, in care
un metal sau un semimetal
este imbinat cu sulf. Toate
metalele, cu exceptia aurului
si platinei, se combina cu
sulful, formand sulfuri. Multe
sulfuri, precum galena, au
un luciu metalic evident f i
cristale cubice. Sulfurile sunt
conducatoare de
electricitate.
Stralucire - Termen ce
descrie lumina reflectata
intr-o piatra pretioasa,
facand-o sa scanteieze. Cu
cat se reflects mai multa
lumina, cu atat piatra
prejioasa este mai
stralucitoare.
Titlu - Puritatea sau proportia d e a u r f i a r g i n t
dintr-un mineral. (Vezi f i
Carat".)

|||||^
^^^^^^^^^

Un grup de cristate: hematit


(negru), rut/7 (maro) si cuarf
(transparent).

hexagonal, trigonal,
tetragonal, ortorombic,
monoclinic fi triclinic (in
ordinea descresterii gradului
de simetrie).

Urma - Urma descrie


culoarea mineralului, atunci
cand acesta devine pudra.
Poate fi descoperita prin
frecarea mineralului de
portelan alb, neemailat.

D&COPBStA

Elementele native
Dintre cele 92 de elemente chimice intalnite eel mai frecvent in natura, cele cunoscute sub numele de
elemente native" se gasesc in pamant in stare pura, necombinate cu atomii niciunui alt element.
nele dintre cele 20 de elemente native prezente
in natura se gasesc in amestecuri cu alte
elemente (aliaje naturale). Aceste aliaje sunt
unite doar de forte de natura fizica, spre deosebire de
compusii chimici, care sunt prinsi laolalta prin legaturi
chimice. Constituents amestecurilor sunt in general - dar
nu neaparat - mai usor de separat decat cei ai compusilor.
Amalgamul, de exemplu, este un amestec de aur, argint si
mercur; iridosmiul (sau osmiridiul) este un amestec de
iridiu si osmiu. Urmatoarele elemente se gasesc in stare
individuals (in stare libera"), in cantitatJ foarte mici:

Antimoniu/Stibiu
Antimoniul este un slab conducator de caldura si
electricitate. Apare in special in stibina, dar se gaseste si in
stare libera. Este folosit in aliaje, pigment de vopsea si
baterii reincarcabile.

Argint
Argintul este unul dintre cei mai buni conducatori de
caldura si electricitate. Este utilizat la fabricarea
monedelor, a bijuteriilor si in industria electronica,
precum si in placarea electrolitica a tacamurilor.

Foije de aur nativ spalate" din aluviunile raului Orba,


Piemont (Italia).

Arsen
Arsenul este un metal folosit la fabricarea gloantelor si a
tranzistorilor. Este extras, in cea mai mare parte, din
mineralul arsenopirita.

Aur
Aurul este foarte raspandit, dar apare rar in cantitatile
necesare pentru a fi valorificat comercial. Pepitele de aur
sunt extrem de valoroase. Dupa cupru si argint, aurul este
eel mai eficient conducator de electricitate.

Bismut
Dupa mercur, bismutul
este metalul eel mai slab
conducator de caldura si
electricitate. Este folosit
in industria
farmaceutica si in cea a
cosmeticelor, pentru
fabricarea aliajelor si a
dispozitivelor ignifuge.

Carbon
Carbonul este un
element nemetalic care se A Un agregat de cupru nativ
gaseste in natura sub
in forms de frunza, din Italia.

doua forme (alotrope). Grafitul este un alotrop foarte


moale, folosit ca mina" pentru creioane. Diamantul,
alta forma pura a carbonului, este cea mai dura substanta
naturala. Carbonul se mai gaseste (pe post de compus) in
carbonari si in carbune.

Cupru
Un metal rosiatic, cuprul este un bun conducator de
caldura si electricitate, react,ionand cu purine alte
elemente. Este folosit la cablurile electrice si este unul
dintre principalele metale din alama si bronz.

Fier
Fierul reprezinta 5% din greutatea scoartei terestre si,
impreuna cu nichelul, este una dintre principalele
componente ale nucleului Pamantului. Se gaseste rar in
forma nativa in rocile terestre, desi este relativ frecvent in
meteoriti.

Mercur
Mercurul este singurul metal obisnuit aflat in stare lichida
la temperatura camerei. Se extrage mai ales din minereul
cinabru, dar urme de metal pur pot fi gasite si in stare
libera. A fost utilizat la barometre si termometre, insa
acest procedeu e depasit.

U^LUr^jiJ-

LL
>

01

Platina

Staniu

Platina este un metal gasit in special in minereurile care


contin nichel. Este folosit in stomatologic pentru bijuterii
si in catalizorii din sistemul de esapament al
autovehiculelor.

Staniul este folosit pentru a proteja celelalte metale de


rugina. Se gaseste rar singur, fiind in general extras din
mineralul casiterit (piatra de cositor").

Plumb

Sulf
Sulful este un nemetal care se gaseste in stare nativa in
zone cu activitate vulcanica. Se foloseste la fabricarea
fungicidelor, a prafului de pusca, a cauciucului vulcanizat.

Plumbul este un slab


conducator de caldura si
electricitate. Se gaseste
in principal in galena,
ceruzit si anglezit, dar
apare uneori si in stare
libera. Este folosit la
bateriile reincarcabile si
in aliaje de sudura.

Tantal
Tantalul este un metal rar, albastru-gri, folosit la fabrica
rea abrazivilor si a instrumentelor dentare si chirurgicale.

Telur
Un alt metal rar, telurul se gaseste in principal in calaverit
si silvanit, dar poate aparea si ca element nativ. Este folosit
in principal ca aditiv al otelului.

Seleniu
Seleniul este un nemetal. Se foloseste in
electronica, la dispozitivelefotograficede
masurare a luminii si la
pigmentii din vopsea.

Zinc

Filamente de argint din Cagliari,


Sardinia (Italia).

Zincul nativ este foarte rar - pot fi gasite doar granule


microscopice: principalele surse sunt sfaleritul si
smithsonitul. Se foloseste la baterii si la galvanizarea
fierului.

Cele 92 de elemente prezente in natura


Cele 20 de elemente scrise ingrosat se gasesc ca elemente native in pamant; restul formeaza compusi cu unul sau mai multe elemente.
Literele si numerele indica simbolul chimic si pozitia in tabelul periodic al elementelor.
Actiniu

Ac

89

Disprosiu

Dy

66

Mercur

Hg

80

Scandiu

Sc

21

Aluminiu

Al

13

Erbiu

Er

68

Molibden

Mo

42

Seleniu

Se

34

Antimoniu

Sb

51

Europiu

Eu

63

Neodim

Nd

60

Siliciu

Si

14

Argint

Ag

47

Fier

Fe

26

Neon

Ne

10

Sodiu

Na

11

Argon

Ar

18

Fluor

Nichel

Ni

28

Staniu

Sn

50

Arsen

As

33

Fosfor

15

Niobiu

Nb

41

Strontju

Sr

38

Astatiniu

At

85

Franciu

Fr

87

Osmiu

Os

76

Sulf

16

Aur

Au

79

Gadoliniu

Gd

64

Oxigen

Taliu

Tl

81

Pd

46

Tantal

73

Azot

Bariu

Ba

56

Beriliu

Be

Bismut

Bi

83

Galiu

Ga

31

Paladiu

Germaniu

Ge

32

Platina

Pt

78

Technejiu

43

Hafniu

Hf

72

Plumb

Pb

82

Telur

52

Heliu

He

Poloniu

Po

84

Terbiu

Tb

65

Ti

22

Hidrogen

Potasiu

19

Titan

Ho

67

Praseodim

Pr

59

Toriu

Th

90

53

Prometiu

Pm

61

Tuliu

Tm

69

In

49

Protactiniu

Pa

91

Uraniu

92
23

Bor

Brom

Br

35

Holmiu

Cadmiu

Cd

48

lod

Calciu

Ca

20

Indiu

Iridiu

lr

77

Radiu

Ra

88

Vanadiu

Ceriu

58

Kripton

Kr

36

Radon

Rn

86

Wolfram

74

Cesiu

Cs

55

Lantan

La

57

Reniu

Re

75

Xenon

Xe

54

Clor

CI

17

Litiu

Li

Rodiu

Rh

45

Yterbiu

Yb

70

Cobalt

Co

27

Lutejiu

Lu

71

Rubidiu

Rb

37

Ytriu

39

Crom

Cr

24

Magneziu

Mg

12

Ruteniu

Ru

44

Zinc

Zn

30

Cupru

Cu

29

Mangan

Mn

25

Samariu

Sm

62

Zirconiu

Zr

40

Carbon

POVESTEA PAMANTULUI
CD
*
CD

cu
3

omentul Big Bang a provocat irul de


evenimente care a condus la crearea
Universului - si, implicit, a planetei Pamant.
In urma Big Bangului, tot ceea ce alcatuia Universul a
tost proiectat in exterior, sub forma unui gaz dens. Acest
gaz a inceput sa formeze galaxii de stele, care isi continua
miscarea spre exterior, in timp ce Universul se extinde.

Cand a avut loc Big Bangui?


Potrivit oamenilor de stiinta care masoara viteza cu care
se extinde Universul, toate planetele pe care le vedem azi
in spatiu erau, acum 10 000-20 000 milioane de ani,
adunate intr-o enormia masa comuna. Big Bangui a fost
explozia care a proiectat materia inspre exterior, facand-o
sa se extinda in spatiu ca laptele dupa ce a dat in fiert.
Nimeni nu stie cat de mare este Universul sau daca
are margini. Totusi, numerele si distantele folosite in
incercarile de a calcula marimea lui sunt, intr-adevar,
uluitoare. Universul se intinde mai departe decat poate
bate eel mai puternic telescop. Chiar si lumina, care se
deplaseaza cu viteza de 299 000 km/secunda, are nevoie
de 10 000 milioane de ani pentru a ajunge pe Pamant, de
la eel mai indepartat obiect vizibil in spatiu. Distan^a
pana la acesta este estimata la 10 milioane de

milioane km. Spatiul este atat de intins, incat unita(ile de


masura obisnuite devin nesemnificative. Steaua cea mai
apropiata de Soarele nostru se numeste Alpha Centauri si
se afla la distanja de 4,3 ani lumina. Asta inseamna ca,
de pe Pamant, vedem asa cum era cu 4,3 ani in urma.
Cele mai indepartate obiecte vizibile din Univers se afla
la distanta de peste 10 000 milioane de ani lumina, ceea
ce inseamna ca noi le vedem astazi asa cum aratau ele
inainte de crearea Pamantului.
In ultimii ani, unii astronomi au descoperit caldura
de fond, greu perceptibila, care penetreaza Universul. Se
presupune ca e vorba de caldura ramasa de la imensul
bulgare de foe al Big Bangului. Acest lucru arata ca
spatiul nu este complet rece, ci are temperatura cu
2,7 grade deasupra celei de Zero Absolut - aceasta fiind
egala cu -273"C.
Ce se va intampla cu Universul in viitor? teorie
afirma ca extinderea sa va incetini si ca Universul va
incepe sa se comprime din nou, pana cand se va produce
un nou Big Bang. Insa astronomii moderni nu pot
identifica semne ale incetinirii extinderii. Ei cred ca
Universul se va extinde mereu, subtiindu-se incet, pana
cand toate stelele se vor stinge si Universul va ramane in
intuneric.

TEA PAMANTULUI
JO

Sistemul
solar

Pamantul este singura planeta care poate susjine via^a


asa cum intelegem noi, deoarece este singura cu acest tip
de atmosfera. Ceea ce noi numim aer" este alcatuit in
principal din doua gaze: azot si oxigen. Celelalte planete fie
nu au atmosfera, fie au
atmosfere akatuite din
gaze care ar ucide orice
forma de viata de pe
Pamant.

Dupa Big Bang, s-a format retea de planete si

Pianetele
periferice
Jupiter este cea mai mare
planeta din sistemul
solar. Este aproximativ
de doua ori mai mare
In atmosfera de pe Marte, planeta
decat toate celelalte
rojie", predomina dioxidul de carbon.
planete puse la un loc,
Jupiter se remarca prin
marea sa pata rosie $i prin forma^iunile de nori ce pot fi
vazute miscandu-se in preajma ei.
A doua planeta ca marime este Saturn. Cea mai
uimitoare caracteristica a sa este sistemul de inele. Inelele
sunt akatuite din gheata si alte particule care se rotesc in
jurul planetei, in benzi. Titan, until dintre cei 17 satelit,i ai
lui Saturn, este mai mare decat planeta Mercur. Pluto este
un mister, din cauza departarii sale fata de Soare. Stim
totusi ca orbita lui intra uneori in cea a vecinei sale,
Neptun. Ca rezultat, intre 1979 si 1999, a fost mai aproape
de Soare decat Neptun.

de stele care a fascinat omul din cele mai vechi


timpuri.
parte dintre fragmentele aruncate in exterior de
Big Bang s-au grupat sj au format Soarele.
Acesta este un imens glob de foe, alcatuit din
gazele hidrogen si heliu. Soarele nu va straluci mereu, dar
are destul hidrogen pentru a arde inca 1 500 milioane de
ani. lata veste buna pentru om, deoarece fara Soare nu
poate exista viata pe Pamant!
In jurul Soarelui se rotesc planete, care formeaza
sistemul solar, in ordinea apropierii lor fata de Soare,
aceste planete sunt: Mercur, Venus, Pamant, Marte,
Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun. Dincolo de acestea,
Pluto si 2003 UB313 sunt considerate a fi planete pitice.
In plus, intre Marte $i Jupiter exista mii de formatiuni
asemanatoare rocilor, care se rotesc in jurul Soarelui. Ele
se numesc asteroizi.

SISTEMUL SOLAR
SOARELE Una dintre milioanele de stele din Univers, Soarele se afla la distanta de
150 milioane de kilometri de Pamant. Este un glob de gaz cald, temperature de
5000C lasuprafala.
MERCUR Mercur este cea mai mica planeta" din sistemul solar sj cea mai apropiata
de Soare. Ea face rotate completa in jurul Soarelui in 88 de zile terestre.
VENUS Venus este cea mai stralucitoare planeta a sistemului solar. Dimensiunile sj
structure ei sunt similare cu cele ale Pamantului.
P A M A N T Pamantul este planeta pe care viata, as.a cum cunoas,tem noi, poate
exista. Este inconjurata de radiatii, iar intensitatea variabila a acestora produce
schimbari de temperatura.
MARTE Planeta rof ie" este uorde observat de pe Pamant, in anumite [
Nu exista oceane pe suprafata ei, sj astfel aceasta planeta raspunde mult mai repede
incalzirii solare.
JUPITER Cea mai mare planeta din sistemul solar este de aproximativ 1300 de ori
mai mare decat Pamantul. Are suprafata gazoasa.
SATURN Inelele lui Saturn sunt bucati de roca sj gheata care se rotesc. Este cea
mai ujoara dintre planete sj ar putea pluti pe .
U R A N U S Uranus a fost descoperita de astronomul William Herschel in 1781. Cel
mai mare dintre cele noua inele ale sale are 50 km latime.

Cu picioarele pe Pamant
Pamantul s-a format cu aproape 4 700 milioane de ani in
urma, cand masa enorma de nori si praf s-a amestecat,
akatuind noua planeta. Temperaturile erau extrem de
joase, dar Pamantul se incalzea rapid, pe masura ce crestea
ca dimensiuni. mare parte din aceasta caldura provenea
din presiunea enorma exercitata asupra interiorului
Pamantului de materia depusa la suprafata. Pamantul nu
este complet sferic, ci usor turtit la Polul Nord si Polul Sud.
Peste $ase zecimi din suprafata sa sunt acoperite de .
Pamantul este alcatuit din trei straturi: scoarta,
mantaua si nucleul. La exterior, scoarta este akatuita din
mai multe tipuri de roci. Grosimea ei variaza de la 70 km
sub munji, la doar 8 km sub oceane. Sub scoarta, mantaua
are grosime de 2 900 km si reprezinta doua treimi din
masa Pamantului. Nucleul Pamantului are doua par^i:
nucleul extern, cu
grosime de
2 200 km, care este
lichid, si nucleul
intern, care are un
diametru de
2 540 km si este
solid.

NEPTUN Situate la aproximativ 1 600 milioane de km dincolo de orbita lui Uranus,


Neptun este aproape la fel de rece ca spatiul cosmic.
PLANETELE PITICE Pluto a fost clasificata drept planeta pitica in 2006,
alaturi de 2003 UB313, care este mai mare. Ambele se afla dincolo de Neptun. Ceres
(din Centura de asteroizi] este fi ea planeta piticl.

^ Planeta Saturn, cu
celebrelesale inele.

ONARU

Pretioase s,i
seniipretioase

T Valoarea pietrelor pretioase


este data de raritatea si
frumuse^ea lor, dar poate
creste considerabil, prin
taietura si fajetare.

De ce sunt unele pietre mai valoroase decat altele?

'
*

"
SU
<

3
Exista veche poveste chinezeasca despre un om
sarac care i-a cerut unui calugar sa-l ajute sa
gaseasca multe pietre prefioase.Daca

aceasta este dorinta ta", i-a raspuns

calugarul, atunci chiar si pietricelele din


mare vor deveni pietre pretioase".
Raspunsul I-a dezamagit pe omul sarac,
care sperase ca inteleptul calugar il va
sfatui cum sa devina bogat. Adevarul
este ca piatra devine prejioasa doar
daca oamenii isi doresc s-o aiba.

rincipalul motiv pentru care unele pietre pretioase


sunt atat de valoroase este faptul ca sunt rare. Daca
ar exista mai multe rubine, de culoare sj calitate
pertecte, ele $i-ar pierde rapid valoarea. Din punctul de
vedere al unui bijutier modern, pietrele pretioase sunt
minerale sau substante organice care potfitaiate si
flefuite pentru a crea obiecte frumoase sj scumpe.
Exista trei mari tipuri de pietre prefioase. Cele mai
valoroase dintre acestea sunt
urmatoarele: diamantele, rubinele,
safirele si smaraldele. Aceaste pietre
sunt foarte dure si durabile intr-adevar, diamantui este cea mai
dura substanta naturala cunoscuta.
Fiecare dintre ele are spectrul sau de
culori si, in general, stralucire
specifica.

Noi descoperiri
Dupa pietrele pretioase, vin cele pe
care le numim pietre seniipretioase.
Principalele pietre din acest grup
erau opalul, turcoaza, granatul,
acvamarinul, jadul, piatra iunii,
ametistul si alte forme de cuart.
TotusJ, in secolul trecut, s-au
descoperit multe substante noi, care
au lost adaugate pe lista. Pietrele
seniipretioase impresioneaza prin
culorile frumoase, dar, in general.

#*
nu sunt la fel de dure precum cele pretioase. Pe scara
Mohs, care masoara duritatea mineralelor, opalul se
claseaza la 5' - 6', iar turcoaza, la 5-6, in timp ce
diamantui, aflat in varful dasamentului, la 10. (Talcul este
un exemplu de mineral moale, clasandu-se la baza, in
pozitia 1.) Eticheta de piatra pretioasa" poate fi aplicata
frumoasa piesa a unui giuvaergiu d i n Renasterea italiana.

01

I/)

Q.
01

+>
01
0-

Pentru mul?i colectionari, placerea de a fi


proprietarul unei colectii minunate este cu
mult mai important^ decat pretul colectiei.

oricarei substante naturale care este


considerata valoroasa. Acestea se
formeaza la mare adancime sub
suprafata terestra.
In plus, mai exista patru nestemate
organice, care se formeaza sub
actiunea unor animate sau plante.
Acestea sunt perla, chihlimbarul,
coralul si jaisul.
Toate pietrele pretioase sunt
prelucrate pentru a le fi pusa in
valoare frumuse{ea naturala.
Diamantul, rubinul, safirul si
smaraldul trebuie taiate si slefuite cu
maiestrie, pentru a le fi evidentiate culorile si a se profita
de modul in care ele reflects lumina.
Uneori este necesara corectare a formei. Unele
varietati de calcedonie, de exemplu, sunt pietre
semipretioase care se gasesc in natura, iar bucatile de
chihlimbar, care pot contine insecte prinse inauntru, sunt
bijuterii fascinante.
9

Elemente rare
In domeniul bijuteriilor, lucrul cu pietre pretioase include
in mod traditional i prelucrarea a doua dintre cele mai
rare si mai pretioase metale: platina si aurul. JB1
Aurul poate fi slefuit pentru a dobandi stratocire
inimitabila si, desi pare dur, nu este greu de indofysi
modelat - prin urmare, poate fi usor prelucrat de catre
artizanii pricepu^i. Acela^i lucru este valabil si pentru
platina si argint (care este mult mai putin valoros).
Aceste minerale
pretioase si semi
pretioase sunt
valoroase prin prisma
raritatii lor, a faptului
ca sunt foarte greu de
gasit. De exemplu, ele
se gasesc doar in
locuri aflate departe de
centrele comerciale
sau ingropate adanc
sub scoar^a terestra.

Moda
schimbatoare
Valoarea diferitelor
pietre pretioase este
^ C a n n i n g Jewel", creata
de un giuvaergiu din
secolul al XVI-lea (Victoria
and Albert Museum,
Londra).

A 0 capodoperS italiana din secolul al XVII-lea - pietre pretioase


montate catarama din filigran, una dintre comorile colectiei de
la Catedrala din Palermo, Sicilia.

afectata si de evolufia modei si a gustului public.


Descoperirea de noi pietre pretioase poate duce la
aparitia unei mode trecatoare. Alexandritul este un
asemenea exemplu - a fost descoperit in Muntii Ural din
Rusia, in 1830, si la acea data s-a bucurat de
popularitate imensa, deoarece, in anumite pozitii, parea
ca reflects culorile steagului national rusesc.
Turmalina a fost descoperita in secolul al XVIII-lea si
a fost considerate, la timpul respectiv, mai pu{in
valoroasa decat celelalte pietre pretioase. Astazi insa,
turmalina albastra din Paraiba, Brazilia, poate valora mai
mult decat un rubin. La fel, un cristal de tanzanit (o
varietate de zoizit) valoreaza mai mult pe pia^a de astazi
decat un smarald mic.

Concurenta sintetica
Pietrele sintetice sau facute de mana omului, care par
foarte asemanatoare celor naturale, sunt uneori
considerate mai valoroase decat cele reale, datorita
utilizarilor pe care le au in industrie si stiinte.
Alexandritul este, din nou, un exemplu potrivit. Este
fabricat cu mult efort, pentru a fi utilizat la geamurile
navetelor spatiale, deoarece poate filtra razele cosmice
nocive i lumina ultravioleta periculoasa.