zi^

MORGANIT
 Mineralele pamantului
O al ideii originale, EMSE EDApp S.L. 2O2O
Producfie editoriala: EMSE EDApp S t

Realizare editoriald: CB pRODUCER

Traducere: Elena-Anca Coman I Graal Soft
Tehnoredactare: Cristran L;ceanu
lGraal Soft
Coordonare produc[ie. Maitane Reguero
Design grafic. pablo Moreno
Redactare texte: David Moreu
Editare: Silvia Vallejo
Documentare. Hector Rodriguez
l-otografri. Shutterstock.com

e 2420, editat in Spania de PRODUCCIONES JRB sub

l'c--.a tMSE FDApp S,
Tip5rire g legare: lndice Arls Graftoues S.l
Troa.iL n Spa-r6
ISBN ai intregii opere: 978-84 1354_t68_6

Toate drepturile rezervate. Sunt strict tnterzise

repro_
ducerea totali sau partiala a acestei lucriri prin
once
mijloace sau procedurj si distribuirea acesteia pnn
contract de inchirrere sau imprumut oublic.

CUPRINS

Ftsa 3
Morganit
Mineralul gi caracteristicile sale 4
Mineral din clasa silicalilor
Planeta noastrd stSncoas5 5
Tornadele
Experiment 8
Un electromagnet fdcut in casd

Colfu! Tntreb5rilor 10
Produc;tor: Emse Edapp S.L Vrei sa afli mai multe?
Licentiaior: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Rom6nia S.R.L
Adresa: Bucuresti, sector 2,
Locuri impresionante 12
Blvd. Dimitrie Pompeiu, nr. 9-9A. Cappadocia
sediul ziarului Libertatea

ATENTIE! Nu este un produs

pentru copiii sub 3 anil
Dovede;te ce-ai inv5tat 14
Acest produs nu este o juciriel
Exercitii
colectii@ringier.ro
Morganitul este o varietate de beril
cu o gamS de culori roz, care se
datoreazd prezenlei unor urme de
mangan. Se formeazd in pegmatite
de granit, iar cristalele sale pot
deveni foarte mari. in prezent, este
una dintre cele mai populare pietre
prefioase din c6te existd.

,.
CLASA:
Silica!i

N
FORMULA CNITqICA:
.Be.Alr(SiuO,r)
coMPOZtJtE:
P91i!iu, aluminiu, siliciu 9i oxigen r
GREUTATE SPECIFICA:
2,71 - 2,9O.g/c6z
DURITATE; I Sus, piatr5 de morganit; jos, bolovan
de
morganit.
7,5 - B pe scara Mohs
CULOARE:
Roz
STRALUCIRE:
SticloasE
rAgle:
AIbS
TRANSPARENJA:
-D*9_lg lrjf:ggg ta transparent
SISTEM CRISTAL!N:
Hexagonal A Cele mai mari z5c5minte se afll in
Afganistan, Argentina, Australia, Brazilia, China,
Canada, ltalia, Madagascar, Mexig Nami6ia,
pakistan, Republica
!9rvegia, CehI, Rusia,
Africa de Sud, Sri Lanka Statele Unite.
9i

MoRGANTT S
 organitul este o piatrd pre_
lioasd care a devenit foarte
popularS in ultimii ani. Este

Este un mineral pleocroic, deoarece

culorile sale variazd ca nuantd atunci
cand sunt privite din unghiuri diferite.
Poate fi portocaliu, galben, violet
sau
chiar de un roz intens. Datoritd
duritd_
tii sale d" ZS - B pe scara Mohs,
mor-
ganitul este una dintre cele
mai dure
pietre pretioase cunoscute,
depdgitd
doar de diamant, rubin, safir topaz.
9i
Se formeazd in pegmatite de granit,
iar cristalele sale pot deveni ioarte
ji'A]Js\s' '

mari. Unele dintre cele mai spectacu_

loase exemplare care au fost gdsite
in Morganitul
Minas Gerais (Brazilia) cdntdresc este adesea supus
mai
mult de'lO kilograme. tratamentelor termice sau iradierii
pentru a-i cregte saturalia
culorii.
Acest lucru se face pentru ca pietrele
prelioase sE fie mai atractir. p"ntru
cump5r5tori. Este o piatr5 excetentJ
de folosit la inele, deoarece d"t";;;;
duritSlii sale nu se uzeaz5 niciodat5.

/I
./
Nestemate de
morganit roz

roz
Cr\sta\e de beril
 Exista o varietate de morganit sintetic
care are aceeagi compozilie chimicS,
structurd cristalind gi proprietaIi fizice
ca gi cel natural. Singura diferen!5 este
ca cel natural e rar (mai scump), iar cel
Un sondaj din 2019 a sintetic este produs la cerere.
constatat cE cele mai
populare trei pietre

j, pre!ioase din lume in

prezent (excluzand
diamantul) sunt
\ moissanitul, safirul gi
morganitul.
M
Beril roz

in comparatie cu smaraldul
(varietatea verde de beril),
morganitul are foarte puline
L,
incluziuni gi fracturi, f5c6ndu-l
o nestemat5 mai durabilS.

l=,=

tdr
L
lY l- '., -

7.
l\*
L

MORGANIT
 ll'i t",;;,-r:?
mensiune.
;*"* ;:?;lffi liJ;
O tornada tipicd din-S;;;;
Unite are o ldtime de aproximativ .tSr
de metri, insd unete pot ajung"
parl
la J kilometri. Viteza vantuiri
asemenea, variabild, degi
Lr,", O,
VSnturile lor se rotesc in de obicei estr
mod circular intre 1OO gi 4OO de kiiometri
gi cu o vitezd atat de pe ord
mare, incat pot ln plus, pot fi albe, gri, n"gr",
distruge cl5diri, rdsturna albastre
.opu.i gi ridi_ rosii, verzi sau chiar incolo-re,
ca masini. Sunt de obicei in
un nor de praf, acoperd
inconjurate de de mediu. in emisfera sudicd funcgie
o zond micd si se ,otesc
au o duratd scurtd, care poate spre dreapta, iar in emisfera
,;.;; d; nordicd se
la c6teva secunde pand rotesc spre st6nga datoritd
fu
" "ra. rotalieapdmantului. migcarii '- de

Existd cinci faze in formarea

unei tor_
nade. prima: un curent
de aer rece si
unul cald converg, primul
rdmdnand
sub cel de-al doilea. A doua:
ambii
curenfi de aer incep sd
curgd orizon_
tal gi in direcfii opuse. A
treia: aerul
cald incepe sd se ridice,
iar aerul rece Aer rece
incepe sd scadd, determinand
curen_ V6nt puternic
lii
sd se pozitioneze pe verticald.
A -'
E
patra: incepe sE se --: Aer cald
formeze un tub. :,{
A cincea: tubul, sub formd
de p6lnie,
devine complet vertical gi
genereazd
un v6rtej care atinge pdmSntul.

MTNERALELE pAvArurulur
 PLANETA NoASTRA srAucoasA

Existi mai multe scdri pentru a clasifica

puterea tornadelor. Cea mai comunS este
scara Fujita-Pearson, care le evalueaz5 in
funcfie de daunele pe care le provoacS.
O tornadd FO (cea mai slabi categorie)
provoac5 daune copacilor, dar nu structu-
rilor. O tornadd F5 (categoria cea mai pu-
ternicS) smulge clSdirile din temeliile lor
gi poate provoca deformalii in structura
zgdrie-norilor.

MORGANIT
 lectrornagnetii sunt un tip de rnagneli
nurnai atunci c6nd sunt conectafi foarte puternici care se activeazd
Ia un curent erectric. pentru
a face
cupruT;,,fiI:;il:ii:,:_.1:1,:,:,!'oin
fin,2 baterii (cete pdtrate),', ii.,, i-etru de cab,u erectric
ce, 1 magnet cu porii nord
;;;;
o]r="t"i,';.-i,";;,."":lH;".[,:,:;ldin
;i sud marcalr gi o roarfecS. s5 incepem!

:::
I

din olet
2 baterii

FoarfecE Un metru de cablu

electric din cupru fin Magnet

2 cleme din ofel

Obiecte metalice

MTNERALELE pAmArurulur
'l

I Maiintai trebuie sd apropiem cu- Acum conectdm capetele ca-

iul de cleme pentru a verifica sd
re nu fie magnetizat. Este impor-
tant sd incepem de la zero.
Rdzuim cele doud capete ale ca-
blului la bornele bateriei. Cel
mai simplu mod de a face acest
lucru este sd rulSm fiecare capdt de
cablu decupat in jurul unei cleme din
olel gi s5 fixdm fiecare clemS la una din

R blului cu foarfeca. Trebuie sd in-

depSrtdm cu mare grijd inveligul
din plastic pentru a expune aproximativ
bornele bateriei.

Electromagnetul este gata.

l5 centimetri de cupru la fiecare cap5t.
Dacd ai unul, poti folosi un decapator
de s6rmd.
infagurdm cu grijd partea dln
mijloc a cablului electrrc de-a
lungul gurubului, astfel 'incat ca-
petele decupate sd fie libere gi nerulate.
Este ugor dacd incepem de la un capdt
9i urmdm canelurile gurubului
ajungem la capdtul opus.
Pentru a-i verifica puterea tre-
buie doar sd punem obiectele
metalice langd gurub. Ce se intampld?
La ce distanld ii observi puterea?
ss o recomandare: nu tine elec-
ffi tromagnetul conectat Ia baterie
'W prea mult timp, deoarece suru-
bul s-ar putea incSlzi.
panE

ffi"HWL$*eYSffi
in 1820, omul de stiinta danez Hans Chrrstran
i Oersted a descoperit cd curen.'it eiectrici cre-
eazd campuri magnettce in jurui o., prin urma-
're, electricitatea si magnettsn
I u sunt legate.
Datoritd experimentului nos:'ir, am ardtat cE
un cablu din cupru infdsurat'^,-r-,r unui surub
se comportd ca un electron-ag^e: a:unci c6nd
este conectat la un curent e 3::. c, )aci cres-
tem numbrul de ruldri de cao:- '- -..J1 surubu-
lui sau folosim douE batelt. .:* '=ce electro-
magnetul mai puternic

MoRGANTT S
 Hexagonul lui Saturn
saturn este a doua cea mai mare pranetS
din sistemul
solar gi a atras intotdeauna atentia astronomiror
sistemului sdu de-inele. in timpul misiunii
datorit6
Voyagei a
NASA din l98l a fost descoperit un hexagon
situat la porur s5u nord. Este un nor gigantic
,Ist"rios
care are
aproximativ 30 000 de kirometri rStim;,
igi i.r,i.o. cu-
loarea in functie de anotimpuri si se
rotegte in sens invers
acelor de ceasornic. Este ceva surp rinzdtor
pentru a doua oarS in timpur misiunii si a fost observat
cassini in z-ooo.

Astronomii au descoperit cE pe planeta

Marte existd v6nturi foarte puternice care
formeazd vartejuri si ridicd mari cantit5ti
de praf de pe suprafata sa. Acest" uart"irii
sunt mai active la mijlocul verii si apar de
obicei in vastele campii desertice ale plane_
tei Rogii, degi pot str5bate dealuri, vdi si
;i
cratere. Aceste v6nturi sunt cunor.ri"'O_-pi
. ,,diavoli" si
pot atinge indltimi de pand Ia g
kilometri, mult mai mult dec6t tornadele pe
care Ie vedem de obicei pe pamant.

Cel mai rapid v6nt de pe p5m6nt

Recordul pentru cea mai mare vitezd a
pe planeta noastrS a fost de 372 vdntului de
de kirometri pe or5
si a fost inregistrat pe Muntele Washington
Oin New
Hampshire (Statele Unite) Tn 1934. Cu
toate acestea,
cdnd ciclonul tropical Olivia a trecut peste
insula
Barrow Austraria, in 1996, s-a inregistrat
o vitezd ma-
ximS de 408 kirometri pe or5. rnteresant
este c5 nu e
considerat un nou record deoarece anemometrur
(con-
torul) era montat ra,o in5llime de zece
metri, iar pentru
recorduri se ia in calcul doar viteza tu
suprafitJ.

:!. ' MTNERALELE pAvArurulur

 .8.
! :::'=:::!!l_-

Tornade de foc ffi

Vartejurile de foc (cunoscute si ca ,,tornade de foc") sunt

t
un fenomen meteorologic rar care apare pe terenuri deni-
ilffi
velate, cu vanturi puternice, la cdldurE extremS. in aceste
cazuri, flacarile devin un v6rtej asemdndtor cu cel al unei
tornade. Majoritatea acestor v6rtejuri sunt generate de in-
cendii forestiere si se formeazd atunci cdnd existd un cu-
rent de aer cald si ascendent, care este amplificat de tem-
peratura ridicatd a focului.

MORGANIT
 ?
Gappadocia

appadocia este o regiune

istoricd din Turcia care se
Y caracterizeazd prin faptul
cd
3re
o formaliune geologicd unicd in
lume. Originea numelui s5u
dateazd
din epoca persand, c6nd se
numea
katpatukya, o expresie care
inseamnd
,,tara cailor frumosi.,. Este un peisaj
de
c6mpii intinse, dealuri, munfi
accijen_
tati gi vulcani dispdruti. Este
consiOerat
un adevdrat tezaur de relicve
istorice.
in ultimele decenii a devenit
cunoscut
pentru formaliunile sale
st6ncoase cu_
noscute drept,,coguri de 26ne,,.

Depozitele de cenus5, lavd

si ba_
zalt au rdmas la suprafata dupd
ce
erupfiile vulcanice au pus bazele
acestui peisaj. De_a lungul
a mii de
ani, cutremurele gi efectele
eroziu_
nii au contribuit la formarea
vdilor
gi cogurilor de z6ne atat
de atrdgd_
toare. Un detaliu curios este
cd roca
de sub stratul de bazalt este
ioarte
moale si se poate rupe usor.
Acest
lucru a permis diferitelor' popoare
sa-gi sape casele in stalpii
Oe slanca
gi in subteran. in 19g5,
Cappadocia
a fost declaratd patrimoniu
al Uma_
nitdtii de cdtre UNESCO, cu
o zond
protejatd de 9576 de hectare.

MTNERALELE pAvArurulur
 LOCURI IMPRESIONANTE

t J, .Iif*s.+.."

.'L i _ _-':f
-:' :;: --: l;:
'
'',-..,

'
. lll
:
- Ei'---.1\
..-, :. ;::
r;1
. '--rY

Teritoriul acoperit de Cappadocia poate fi

considerat un cerc cu diametru de 50 de kilo-
metriin care se aflS orasele Indolash gi Sabiar,
precum gi alte agez5ri mai mici. De asemenea,
se remarc5 Parcul National Goreme, cel mai
faimos teritoriu dintre toate peisajele acestei
regiuni, intruc6t este un autentic muzeu in aer
liber. Unele dintre pegterile sale sunt inc5 lo-
cuite, iar c6teva au fost transformate in mici Valea lubirii
hoteluri. din Cappadocia
 Erercilii
O Care este culoarea morganitului?

a. Verde
b. Negru
c. Albastru
d. Roz

@ Pentru ce se foloseste morganitul

in prezent?

Combustibil
Piatra pretioasd

Racitor ingrasaman:a=-, : - - ri

O Relafioneazd conceptete:
1. Tornadd
2. Fujita-pearson
3. Electrornagnet
4. Nexagonul lui
Satu rn
a. Se activeazd atu-: _= -:ste
conectat la un Cu._ . . _ _ _:.,c
b. Coloana de aer in :-,.. - palnie
= -;*.
c. Nor gigantic
d. Scara pentru clasifice ,=- ::.^adelor

14 MTNERALELEpAwATTuIuT
@ Ce sunt diavolii de pe Marte?

O Care este principala cauz5 a tornadelor de foc?

(} in ce lar5 se aflS regiunea Cappadocia?

<--4-_
,,i
s
r- e:>

'erf,rnl ul (g gLuarlxe prnplpo ep rrienlrs ul otturalnd lrnlu-en (g

:: -,3:-J _.l.teol unluen (r'f,tlue6r6 roN _ ulnles tnl InuooexoH :3uJtolo lua..tno un el
l?tl3-.: -':tS? o;?f, if,unle ezpe^rlf,e os - lau6euJorl3ell:rolepeurol earesurseltr njluad pJef,s
- L3s,::c-3: '-- :3,uied ep gLUroJ uJ rae ap eueol03 - qpeulol (g .gseotiold prleld (Z .zou .p (l
:tllnlos

MoRGANTT 15
DESCOPTRi C O. L E,C T I ONEAZA

29,99 lei

llil,rilffflt[illlilmr