E:R EC N

VERDELIT
■■■■■■■■■■︱︱︱︱︱︱︱︱︱︱︱︱ローーーーーを恣︱︱︱︱︱

趣澪
菫‐量轟良
藤 懸順
￨‐
Mineralele pamantuiui
■響 す
.彎
O al ideii originale, EMSE EDApp S.L. 202O
Produclie editoriala: EtySE EDApp S.L.
Realizare editorialb: CB pRODUCER
Traducere: Elena-Anca Coman I Graal Soft
Tehnoredactare: Cristtan Laceanu jGraal
Soft
Coordonare productje: Maitane Requero
D^srgn grolic: Paolo Mo"eno
Redactare texte: David Moreu
Editare: Silvia Vallelo
Documentare: Hector Rodriquez
I-otog.al'.. S^u1 L e. r, oan.a o--
.e 2A2O, editat in Spania de pRODUCCTONES JRB sub
I'ce^ta EN4Sf r DApp, Sr
Tiparire gi legare: lndice Arts Grafiques S.L.
Trpj,:r i- Sp.r.,a
ISBN al intregii opere: 978_84_1354-168_6

Toate drepturjle rezervate. Sunt strict interzise

repro_
ducerea total6 sau partiala a acestei lucr5ri prin
or_rce
mijloace sau proceduri si d jstribu jrea acesteia pnn
co-"acl Oe i^Cn rlg.p Sd-.mpr ,mul puo,,c.

CUPRINS
Fi;5 3
Verdelit
Mineralul si caracteristicile sale
Mineral din clasa silicatilor 4

Planeta noastr5 st6ncoas5 6

Gravitatia
Experiment 8
Cum sd faei un lansator de rachete
Col!ul TntrebErilor 10
Prod.cato": Ense Edapp S.L Vrei sd afli mai multe?
- Licenliator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Rom6nia S.R.L
Adresa: Bucuresti, sedor 2,
Locuri impresionante 12
Blvd. Dimitrie pompeiu, nr.9 9A, Varful C5o Grande
sediul ziarului Libertatea

re\ ATENTIE! Nu esre un procjus

q:Y pentru copiii sub 3 ani!
Dovedegte ce-ai inv5fat 14
Acest produs nu este ojuc5riel Exerci!ii
colectii@ringier.ro
Verdelitul este una dintre cele mai
comune varietdli de elbait. Este
foarte apreciat pentru culoarea sa
verde, similard cu cea a smaraldului.
Se formeaz5 in roci magmatice, in
roci metamorfice gi, de asemenea, in
depozite aluviale. Unele exemplare
transparente au o calitate gemologicS.

CLASA:
S‖ icati

FORMULA CHIMiCA:
Na(Li,AI)3A16(Si6018)
(B03)3(OH)4
COMPOZITIE:
Sodiu, litiu, aluminiu, siliciu,
oxigen, bor, hidrogen
GREUTATE SPECiFICA:
2,9… 3,49/cm3 A Sus, un exemplar de verdelit din Pakistan;
jos, exemplar prelios sculptat in form5 de
DURITATEI oval.
7¨ z5pe scara Mohs
CULOARE:
∨erde

STRALUCiREE
Sticloasう

FASiE:
Albう

TRANSPARENTA:
丁ransparent,translucid sau
opac
SiSTEM CRiSTALIN: ゑ cele rnai rnari zう cbrninte se af:う in Braz‖ ia,

Romboedric Australia,Afganistan,Finlanda,China,
Gerrnania,Franta,Japonia,lndia,Madagascaち
Kenya,Rusia,Nigeria,Spania,lta‖ a,Regatul
Unit,Suedia,i Statele Unite.

VERDELIT 夢
 erdelitu l, cu noscut g i ca
,,turmalind verde", este una
dintre cele mai comune va-
rietう ti de elbait.

Este foarte apreciat pentru culoarea

sa verde,sirnilarう cu cea a smaraldului.
n roci rnagmatice(cum
Se forrneazう ↑
ar fi pe9matitu1 5i granitul),↑ n roci me¨ 嶺 i5)
orfice (precum rnica, schisturile)
tan∩
￨ヽli
ミ接 1‐

n depozitele aluviale (sedirnente)

,i ↑ ‐
、は ii
ale unor rauri.Datoritう rezistentei sale
enorrne la intemperii,se gさ sesc de obi―
cei exemplare de verdelit sub forrnう de
rnici fragmente de rocう 51efuite 5i bru¨
te(pietricele), Descoperirile cristaline
sunt vandute ca minerale de colectie,
iar cele rnai Valoroase sunt acelea care
au calitate gemOlogicう , dirnensiuni
considerabile ,i un grad excelent de De obicei, exemplarele de verdelit sunt
transparentう .
confundate cu alte variet5ti de turmalin5,
cum ar fi uvitul, cromo-turmalina, cromo-
dravitul, buergeritul si tsilaisitul. Ele pot
fi diferenliate lOO% doar prin analize
chimice in laborator.

ノ _i ct。 1 ご
■ur

み tlVit
Turfna11∩

MTNERALELE pAvArurulut

MaiOritatea exemplarelor de verdelit
mai putin va10rOase sunt folosite
pentru a face gablonturi:brさ tう ri,
co‖ ere,i cerCei.Totu,iJ exennplarele
de↑ naltう cantate ale acestui rnineraI
pot atinge preturi fOarte ridicate,
sirn‖ are cu cele ale celor rnai
pretiOase smaralde.
Colectionarii fara experien!5 tind sd
confunde verdelitul cu smaraldul (in
imagine) datoritS culorii sale verzi.
Smaraldul are o formd cristalind diferitd
gi o duritate mai mare.
Safir de
turmalinE
verde

Exemplarele opace gi translucide

de verdelit sunt tSiate de obicei
in cabogon. in plus, unele
descoperiri de mare valoare pot
avea efectul optic al ochiului de
pisicd (o strSlucire specialS).

VERDELIT は
 Gravitatia

iZiOi¨ oWiTAT:A'N UNIvERS

〕ele TOate pbnetele din sな tき γ
[)y
vitalia pdmantului ne face sd atingem :￨￨::Ll!tlll十 i:譜 貰
)｀

lttFF+
t
solul stand in picioare gi, de asernenea,
l,
cauzeazd cdderea obiectelor, ln
loc..ca €
acestea sd pluteasci ?n aer..
f,

la

MINERALELE PAMANTuLUI
 PLANETA NoAsrRA srArucoesA

G轟:島亀 G朧星T亀
長
糧
i織
I続 :L聾 雪stξ ttr」 需
:°

鎮驚 拳彙l濯
tc翼
::哩哩:Lぶ ∬ 鮮虞[p鷹
:::理 r!「 ま、:: ::::t∬ :蹴
ら
朧 驚 翼).(露需雷if:ti
d』
i電
鶴 ∬瓶i駕 竃:霧 li黒 i
engiez lsaac Newton. pAnAxrul

Viata a9a cum o cunoastem pe planeta

noastrd ar fi
tmposibilS fdrd forla gravitafiei. Datorita gravitatiei,
PEmantul se migca in jurul Soarelui la
o distan{d sufi_
cientd pentru a ne bucura de lumina sa gi
de cdldura
pe care o emite, dar evitand sd
ne ardem. in plus, gra_
vitatia este forta care are grija ca atmosfera
si aerul
de care avem nevoie pentru a respira ,a
,a.ana in
mod constant la locul lor sd nu dispara plutind
9i in
univers. in definitiv, gravitatia este ceea
ce !ine uni_
td lumea noastrd. lnteresant este cd gravitalia
de pe
Pdm6nt nu este la fel peste tot: este
mai puternicd
in locurile cu mai multd masd subterand,
asa cum se
intamplS in Chile, peru gi Alaska.

PImantul

VERDEL!T
 ca sE rdmai cufundat in spaliu vrei
;;:,i.rj::,j ii:::]l:,-'."?t
d:,,"chete de orer? ,., ."",, ,d_ti
j';;';:;,Xl:
:1:,"?::,?,,i1,::T:-o, ,""I1",'

::',,1"i^::l'.?'l-l:y::11:::'::;
cu un adult,i este recOmandabil sぅ
Ny ,i," .a ,'"0,1 :ffJ:,il::;
'de .
purtatii ochelari ';;;.;'"'.:;i
de protecfie. Bucurd_te
劇
cdlStoria interstelar5!
^ ^y:yJ ・

Decor5m dopul din plutd cu vop_

seaua coloratd astfel inc6t sd ■
semene cu o rachetd, o farfurie

翼睡腱
zburStoare sau o nav5 spaliald. Lasd_ti
imaginalia sE zboare!

Punem o lingurd de bicarbonat

肝
穐肇 唐
aξ

intr(DduCern ↑
酬 iuRFTi
↑ ↑ ncetul cu nce:ul n sficlg
9oalう din sticIぅ .

EXPLicAT:匿
含
即∬[留↑
#:tttζ 乱鷲配 Amestec6nd cele trei substante care
la baza experimentului nostru (bicarbo_
stau
sa se amestece cu hartia igieni― nat, apd si o!et) se produce o degajare
cう .↑ nacest mOment al experi話 :こ iじ de gaz, iar acest lucru face ca pres-iunea
este recomandabil sd vd punefi ochelarii
i

din sticla sd creascd foarte mult. Rezul_

tatul acestui fenomen chimic este o eli_
de pr:otecfie. `ス
minare a presiunii prin cel mai slab loc
al
sticlei: gura. $i, din moment ce gura
este
Acoperim sticla cu dopul din acoperita cu dopul din pluti cu formd
plutd decorat. Apoi o agitdm cu de rachetd sau de navd spafiald, acesta
zboard prin aer cu o explozie. Ajunge
putere, o punem repede jos insd
Si sd cadd pe sol, ca o consecinfd a
ne↑ ndepさ rtぅ m.ce foitei de
se↑ ntamplう cu nava gravitalie pe care o cunogti deja.
noastrう spatialさ ?

艤 MiNERALELE PAMANTuL∪ l
 ｈ 儡 輻 ε 醤 露 曇 糧 理 墨 ﹀

i轟
Ｌ

︹  
ｎ
ｇ
ｕ

Ｃ
ａ
ｅ
ａ

Rolう de hartie igienicう Bol cu bicarbonat

磯

Sticlう cu ap5 Sticiう cu otet Stic15 din sticiう

Pensule mici Dop din plutS Vopsea colorat5

alungit

VERDELIT
 Isaac Newton
lsaac Newton s-a ndscut in Woolsthorpe, Anglia, pe 25
decembrie 1642. Este considerat cel mai important om de
gtiintd din istorie, deoarece a descris Legea Gravitaliei
Universale gi a stabilit bazele mecanicii clasice (com-
portamentul obiectelor in repaus si in migcare) prin le-
gile care ii poartd numele. De asemenea, a fdcut mari
descoperiri despre natura luminii, opticd, gi calculul
infinitezimal. A murit pe 20 martie 1727 la Londra.

111111.11=■ ■
=it l.■
Gう urile negre sunt regiuni ale spatiu―
lui care se formeazう la sfarsitul vietil
unor stele,atunci cand acestea se
prう bulesc si are loc o e× plozie.Ma―
terialul rδmas(de milioane de ori mal
mare decat rYnaSa Soarelui)cade↑ ∩¨
tr― un punct infinit de mic,care poate

fi ca varful unui ac.↑ n interlorul sδ u

e× istさ o concentratie atat de rnare
de rYnasう ,↑ ncat genereazё u∩ camp
gravitational din care n∪ poate sc5-
pa nicio particulう de materie(nici
mδ carlumina).

pttrnantul:un geoid
Geoidul este o reprezentare foarte aproxirnativう a forrYlei
reale a P5mantului pornind de la studiul fortei pe care
campul gravitatiOna1 0 exercitう pe suprafata sa,fう rう a lua
in considerare fortele mareelor sau ale fenomenelor at―
mosferice.Datoritう satelit‖ Ot S― a stab‖ it cう P5mantul are
o forrna aproape sfericう 。 icu O u,oarう aplatizare la poli.
Gravitatia,i fOrta Centrifugう produsう la rotirea pe axa sa
genereaz5 o aplatizare polar5 51 o lう rgire ecuatorialう .

(中 MiNERALELE ttMANTULUl

‐ ____ _
 寺
ヽ

財聾眩
轟

Jupiter, scutul PEm6ntului

Jupiter este a cincea planetd din sistemul solar dacd
繹
手 :
ludm in considerare distanfa sa fafd de Soare. Face parte
din asa-numitele planete exterioare sau gazoase, deoa-
rece se afla dincolo de centura de asteroizi. Numele sdu
戸 輯
. provine de la principalul zeu al mitologiei romane, pirin-
tele zeilor gi al oamenilor. Este, de asemenea, o plane-
td foarte importantd pentru viala pe PdmSnt, deoarece
gravitalia pe care o genereazd ne protejeazd de cdderea
celor intre 12 si 60 de asteroizi sau comete pe an.

VERDELIT
 9

arful C5o Grande este situ-

at in Republica Democra-
●:,■ ￨■ ￨■ ■￨￨￨■ ■■￨● :￨■ ￨￨￨￨￨■ ￨￨￨￨■￨1111■ ■■■￨￨■ ■11■ ■‐
￨￨￨‐ ■￨11■
te S5o Tome si principe,
O tarう africanう fOrrnatさ din mbi
multe insule,↑ n mij10cul oceanu―
lui Atlantic. Este cei mai vertical
con vulcanic de pe planetう .Baza
sa este foarte↑ ngustぅ ↑ n cOmpa―
ratie Cu↑ nぅ ltirnea sa,Acest varf se
ridicう la 30o de metri deasupra

■■ 〓■ 〓
pう durii tropicale↑nconjurう tOare si
la 663 de rnetri deasupra nivelului

lnsula unde se aflさ acest vari

practic irnposib‖ de urcat, este,
de asemenea, un vulcan irnens
care !a na,tere ↑n adancurile
oceanului,la peste 30oo de rnetri
sub apう ,cea rnai mare parte a la―
vei de la eruptiile Care au avut10c
↑
n ultirnul rnilion de ani era alcぅ ¨
tuitう din bazalt(O rOcさ magma―
ticb extruzivう inchisう la culoare)
,i a aVut drept rezultat rnai rnulte
lanturi rnuntoase,lnsula este con―
おヽ
 ぜ

sideratう un vulcan latent.∪ ltirna 毎ず

霙
ヤ・

sa activitate a avut 10c↑ n urmぅ cu

 ′

36 000 de ani.

MTNERALELE pAmANruLur
 LOCURllMPRESiONANTE

‐
■‐
￨￨￨‐ ￨:￨￨■
￨￨111

■:
ギ ￨￨

Cel maiinalt munte din SEo Tom6 si prfncipe

este cunoscut ca vArful SEo Tom6 si m5soar5
2024 de metri deasupra nivelului mErii. V6rful
sdu spectaculos poate fi atins prin dou5 c5i
de alpinism diferite. pe h5rlile vechi, a fost
numit V6rful Gago Coutinho, in onoarea ce_
lebrului ofiler al marinei portugheze Carlos
Viegas Gago Coutinho (1869-1959). Una din-
tre cele mai mari ispr5viale sale a fost traver_
sarea Atlanticului de Sud cu avionul in 1922.
 O Ce culoare are verdelitul?

a. Portocalru
b. Albastru
c. Verde
d. Rosu

!} La ce se folosesc exemplarele mai pulin valoroase de verdelit?

ａ ｍ
ａ
ｓ
ａ

ａ
Pentru a face Pe∩ tru a co∩ str∪ Pe∩ tr∪ a desena Pentr
 ｕ

￨
ｒ

gab onlurr clう d ri hbrt d

f} RelalioneazE conceptele:
1. Gravitatie a. Forta gra∨ itatlo∩ alδ dl∩ tre∪ ∩oblect
2. Luna 51S∪ prafata pe care se af心

3. Greutate b. Pro∨ oacё schirrabbri↑ ∩ lnareele l―

4. Masd oceanelor
Ｃ   ｄ

Ca∩ titatea de rnaterle dl∩ tr― u∩ corp

Forta l∩ ViZlbllう care atrage lucr∪ rile
↑
∩tre ele

14 MINERALELE PAMANT∪ LUl

@ Tn ce lar6 s-a ndscut lsaac Newton?

f} Ce formi are p5mintul?

O in ce lar5 se afl5 v6rful Cdo Grande?

vERDELTT 15
D=Scop● R4111511■ 19‐ 19 1F C丁 110 N E A=Å
‐
:￨ ・ ￨ ,

29,99 1ei

9
lllrrfiirr