:::: .:'+ _ ..:':j._ :.

j 1'
::+.::r:, i j-. j. 'tj:
ta:- r::.-:.::€rr : j;:::i:: ::_li::' :-:

SPODUfYIEN
 Mineralele PSmantului
O al ideii originale, EMSE EDApp S.L 2O2O
Produclie editoriala: EN4SE EDApp S.L
Realizare editorialS: CB pRODUCER
Traducere: Elena-Anca Coman I Graal Soft
Tehnoredactare: Cristian Ldceanu Graal Soft
Coordonare produc[ie: Maitane Reguero
Design grafic. pablo Moreno
Redactare texte: David Moreu
Editare: Silvia Valiejo
Documentare: Hector Rodriguez
Fotografi i: Shltterstock.com

.e 2O2O, editat in Spania de pRODUCCTONES JRB sub

I centa L \,1S1 f DA PD, Sl
Tiparire si legare: lndice Arts Grafjques S.L.
Tiparit in Spania
ISBN al intregii opere. 978-84-1354-168-6

Toate drepturile rezervate. Sunt strict interzrse repro_

ducerea totaiS sau partjala a acestej lucriri prin or ce
mijloace sau proceduri si distrlbuirea acesteia pnn
contract de inchiriere sau imprumlt public.

CUPRINS
FigE 3
Spodumen.
Mineralul si caracteristicile sate 4
Mineral din clasa silicatilor
Planeta noastr5 stSncoas5 5
Pietre prelioase ale spaliului cosmic
Manualul micului geolog I
Proprietati organoleptice ale mineralelor

Col!ul intrebErilor 10
ProducStor: Emse Edapp S.L Vrei sd afli mai multe?
Licentiator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Rom6nia S.R.L Locuri impresionante 12
Adresa: Bucuresti, sector 2,
Blvd. Dimitrie Pompeiu, nr. 9-9A, Cercul de foc al Pacificului
sediul ziarului Libertatea

Ki\ ATENTIEI Nu ese ur produs Dovedegte ce-ai invSlat 14

\! pentru copiii sub 3 anil

Acest produs nu este ojucjriel

Exercitii
colectii@ringier.ro
 { .;
Spodumenul face parte din rocile -..*
:f -:"
. i - .,J*
magmatice gi metamorfice. Se :{F
]-ri.

g5segte de obicei in pegmatite

bogate in litiu gi se remarcd prin
pleocroismul cristalelor sale. poate
fi tdiat ca piatrd pre!ioasd gi este o
sursd de Iitiu pur pentru fabricarea
bateri i Ior reincSrcabi le.

CLASA:
ilr=!,_
FORMULA CHIT{ICA:
LiAI(SiO3)'
l'wr
coMPoztltE:
Jill.lyrlly
GREUTATE"SPECIFICA:
!elget
3,1 - 3,2 g/cms
& Sus, bucatd de spodumen; jos, cristale
de spodumen.
DURITATE:
6,5 - 7 pe scara Mohs
CULOARE:
Alb gdlbui, verde, roz, violet
say g1__ .1

STRALUCIRE:
Mat sau vitros
rAsre:
,
AtbS v:t
TRANSPARENJA:
_,D9 l? IfT:]!].,jq la transparent
,& Cele mai mari z5ciminte se g5sesc
in Afganistan, Argentina, Australia,
SISTEM CRISTALINI: Austria, Brazilia, Canada, China, Finlanda,
Monoclinic Madagascar, Namibia, Polonia, portugalia,
tu Rusia, Africa de Sud, Spania, Suedia, Marea

L_ Britanie 9i Statele Unite.

SPODUMEN
 podumenul este un mineral din
grupul piroxenilor, care fac par-
te din multe roci magmatice ;i

Spodumen
Una dintre caracteristicile sale cele
mai izbitoare este pleocroismul, de-
oarece culoarea cristalelor sale vari-
azd de la galben la violet atunci c6nd
sunt privite din unghiuri diferite. Au
fost gdsite exemplare cu cristale
enorme, iar cel mai mare care a fost
inregistrat are 12,8 metri lungime.
Spodumenul se modificd ugor in-
tr6nd in cont6ct cu argile gi alte mi-
nerale (in special feldspa!i 9i micd).
Uneori, se modificS parlial, rezultSnd
exemplare fascinante.
in trecut, majoritatea mineralelor de
litiu erau folosite pentru a produce
ceramicS, sticlS 9i aliaje de aluminiu.
Cu toate acestea, cererea tot mai
mare de baterii reincSrcabile pentru
dispozitive electronice portabile (cum
ar fi telefoanele mobile) determinl
cererea de litiu pur provenit din
spodumen.
.=.& I

-a I
:?-F-u-

1
-f, *'

<*,
lf

f-
r
$
F-*
}?
# de bater
-s
W .r;" producaror\r
redfu,or*
Litiu\ este
;ff,,,T1?:i";:3 *
t':l:..1::?:fi*' sa
 J

Spodumenul are cristale transparente

roz, violete, verzi gi galbene care pot fi
tdiate ca pietre pretioase si sunt foarte
apreciate de coleclionari. Cu toate aces-
tea, utilizarea sa la bijuterii nu este foarte
comunS datoritd exfolierii sale perfecte
(in interiorul sdu apar linii drepte).

Kunztt
':.
=
I*"or-''
s6ffi
Exemplarele de spodumen
de culoare roz gi violet sunt
cunoscute cu denumirea
de ,,kunzit". Sunt cele mai
comune pietre pre[ioase ale , 1
)
acestui mineral, iar culoarea \__/
lor este atribuitE prezentei
manganului.
Exemplarele de
spodumen verde sunt
cunoscute ca,,hiddenit",
iar culoarea lor, care este
Hfddenit foarte asemEnStoare
cu a smaraldului, este
atribuitE prezen!ei
cromului. Este cea mai
rarS varietate de piatrd
pretioasi a acestui
) mineral.
r-/
SPODUMEN
 Pietre p re
spaliului {o lt

ocile care cad din cer au ingrozit TIPURI DE I,IATERIALE

gi fascinat omenirea in egalS m5-
sur5. De asemenea, au atras mult
Fragmentele de meteori!i si de roci
generate de impactul lor (cunoscute ca
,,impactite") sunt suficient de mici si de
frapante pentru a fi folosite ca pietre
pre!ioase. Exemplarele de calitate mai
bund sunt cele comercializate asa cum
au fost gdsite in naturS si care nu au
fost supuse niciunui tratament.
Meteorilii metalici (cunoscuti ca ,,side-
rite") sunt forma[i din aliaje de fler gi ni-
chel care pot fi tdiate ca pietre prelioa-
se frumoase. Meteori!ii pietrosi-metalici
(cunosculi ca ,,litosiderite") au aceeagi
propor!ie de fier, nichel gi silicati. For-
meazd de obicei cristale de olivinS, care
pot fi tdiate ca pietre prefioase. lmpac-
titele sunt considerate roci metamorfi-
ce gt pot fi tSiate in cabogon.

Materialele de calitate mai bunE prove-

nite din meteorili care sunt comerciali-
zate ca pietre pretioase ajung adesea
in mainile unui numdr mic de bijutieri, Litosiderite
care le folosesc pentru a crea piese
unice. Desi aceste materiale sunt ex-
trem de rare, ele pot fi achizitionate la
preluri mai mici decat alte pietre pre!i-
oase mai populare. De ce sunt atat de
ieftine? Majoritatea oamenilor nu le cu-
nosc si nu existd cerere. in plus, oferta
acestor materiale este atat de redus5 si
de imprevizibilS (depinde de cdderea
meteoritilor), inc6t nu au loc pe piala
masivd de bijuterii. Din acest motiv sunt
un obiect perfect pentru coleclionari si
mineralogi foarte curiosi.

s M TNERALELE pAr{ANlruLur
 PLANETA NoAsrRA srAxcoasA F
e_

Siderit

\-,

Sticla din degertul tibian este un material

care s-a format dupi impactul unui meteo_
rit in acel degert in urmi cu 26 de milioane
de ani, in apropierea actualei grani[e din_
tre Egipt gi Libia. Cea mai risp6ndii5 teo_
rie stiintificl afirm5 cE meteoritul a emis o
rafalS de aer at6t de cald inc6t, atunci c6nd
s-a izbit de pSm6nt, a topit nisipulgi rocite
care se aflau in apropiere.

SPODUMEN
 ri de c6te ori am vorbit despre cei
mai fiabili indicatori pentru iden-
tificarea mineralelo[ ne-am referit
la proprietSlile lor fizice, pe care le putem
vedea cu o lupd sau la microscop, gi la
compozitia lor chimicd, pe care o putem
studia doar intr-un laborator. Existd insd
gi cateva caracteristici ale mineralelor pe
care le putem percepe datorita simlurilor
noastre gi care pot fi de mare ajutor pen-
tru identificarea lor. Experlii le numesc
proprietS!i organoleptice, un concept
care provine din unirea cuvintelor grecegti
organon (organ) gi ldptikos (receptiv).
Cele mai frecvente sunt gustul, mirosul si
pipditul.
GUSTUL
Mineralele care sunt solubile in apa
(sau in salivd) au adesea un gust ca-
racteristic. Degi aceastd proprietate
nu este foarte importantd, poate fi fo-
lositd pentru a le identifica destul de
rapid. Cel mai frecvent exemplu este
halita, pe care o putem recunoaste
dupd gustul sdu sdrat. Boraxul are un
gust alcalin (asem5ndtor cu bicarbo-
natul de sodiu), iar sulfalii au un gust
astringent (sec 9i amar). Epsomitul,
carnalitul 9i silvina au un gust amar.
in cele din urmd, nitratul de sodiu gi
nitratul de potasiu au gust proaspdt.
Recomandare importantd: avem voie
sd gustdm un mineral doar atunci cdnd
gtim cd nu este toxic.
MTNERALELE pArqArurulu r
MtROSUt
Mirosul ne poate ajuta, de asemenea,
sd identificdm minerale care emand un
anumit miros atunci c6nd sunt zgdriate,
lovit'b, incdlzite sau pur gi simplu c6nd
tocmai le-am extras. Cele mai cunoscute
cazuri pentru mirosul lor nepl5cut sunt
sulful (cel mai ur6t mirositor) 9i pirlta,
care emand un miros asemdn5tor cu cel
al oudlor putrezite atunci c6nd este in-
cdlzitd sau lovitS. Mineralele care confin
arsenic (cum ar fi arsenopirita) emand
vapori toxici care miros a usturoi atunci
c6nd sunt lovite sau zdrobite. Minerale-
le argiloase (cum ar fi caolinitul) au un
miros similar cu cel al argilei proaspete.
Mineralele care contin urme de materie
organicd sau bituminoasd emand un mi-
ros ur6t atunci c6nd sunt lovite.
PIPAITUT
Pipditul dste simtul care ne permite sE
verificdm unele dintre cele mai evidente
proprietSli fizice ale mineralelor. Dia-
mantele 9i metalele ne ofer5 o senzalie
de frig cSnd le atingem la temperatura
camerei. Talcul ne dE o senzalie unsu-
roas5. Mineralele fibroase se remarc5
prin faptul c5 ne oferd o senzalie asprd.
Cu toate acestea, nu trebuie sd ne ldsdm
pdcdliti de mineralele aspre, deoarece
aceastd caracteristic5 nu ne ajut5 sd le
identificdm: unele exemplare pot avea
cristale mici pe suprafafa lor, iar altele
pot fi complet netede.
t
T

is. {F
t
SPODUMEN
 Contradictia lui Venus
Rotalia tui Venus (a gasea planetd ca mdrime din sis-
temul solar) este una dintre marile curiozit5li pe care
le putem observa in spaliu. Aceastd planet6 se rotegte
foarte lent in jurul propriei axe, intr-o migcare retro-
gradS: de Ia est la vest, in loc de la vest la est ca restul
planetelor (cu exceplia lui Uranus, care este foarte
inclinat). S-a descoperit cd este nevoie de 243,187
de zile pdm6ntegti pentru a face complet inconjurul
Soarelui. in plus, Venus prezintd intotdeauna aceeagi
fa!5 spre Pdmant atunci c6nd ambele corpuri sunt la o
distan!5 mai mic5.

.: .-:., 1.,,.1
:, ,;;; ,, ;,,:,,'-:' , , : :'.:,
Localitatea germand Nordlingen este
cunoscutd pentru faptul cd este situatS
in interiorul unui crater al unui meteorit
cdzut in urmd cu aproximativ 15 milioane
de ani 9i care are o intindere de aproape
25 de kilometri in diametru. Meteoritul
a lovit un depozit de grafit 9i, din cauza
presiunii, au fost generate 72 OOO
de tone de diamante, care au rSmas
inchise in rocile cu care a fost construit
oragul in epoca medievala. M5soard mai
pulin de O,2 milimetri si nu au valoare
economicd.

Anii bisecfi
Astronomii considerd cd un an sideral este timpul necesar
oricdrei planete din sistemul solar pentru a face o rotalie
completd in jurul Soarelui. $tim cu totii ca un an pd-
m6ntesc dureazd 365 de zile, degi la fiecare patru ani
existd un an bisect, cu 366 de zile. De ce se int6mpld
acest ienomen? Se adaug d o zi (29 februarie) pentru a
.q6
corecta decalajul dintre durata anului sideral de j65,25
de zile gi anul calendaristic,,normal", care este rotunjit
la 365 de zile.

.::...'
':- :'':..
MINERALELEPAMANTULUI
 o. MERCUR
!r
Perioada orbital5: Durata zilei: Perioada orbitalS: Durata zilei:
88 de zile 1408 h 225 de zile 5832 h

0
:S o'
Durata zilei: Perioada orbitalE: Durata zilei:
24h 687 de zile 25h

!r SATURN
! I JUprrER

Perioada orbitalS: Durata zilei: Perioada orbita15: Durata zilei:

29 de ani 11 h 12ani 10h
I
t
t
I
t

!r o,
I Perioada orbitalE:
84 de ani
URANUS
Durata zilei:
17h
Perioada orbitalS:
NEPTUN
Durata zilei:
165 de ani 16h

I
:
Zilele in sistemul solar
Zilele in sistemul solar se mdsoard socotind timpul
de care are nevoie o planeta pentru a face
un inconjur complet (o rotafie) in jurul propriei axe.
Este ceea ce se numeste o zi siderald. pe
: Pdmant, ziua siderald dureaza exact 23 deore gi
56 de rninri" CO"i, . r.il";, m ta 24de ore).
ce se int6mplS pe celelalte planete? Pe Mercur dureazd l4og
ore; pe Venus, 5g32 de ore; pe
Marte, 25 de ore; pe Jupiter, lo ore; pe Saturn, 11 ore; pe
Uranus, 17 ore,iar pe Neptun, l6 ore.

SPODUMEN
Cercul de Foc al I

ercul de Foc al Pacificului

este alcdtuit dintr-un lant de :...::,

vulcani gi zone seismice care

se extind de-a lungul a 40 OOO de
kilometri in Oceanul Pacific. Este
punctul de intalnire al multor plSci
tectonice, inclusiv placa eurasiaticd,
cea nord*americanS, caraibianS,
antarcticS, indianS, australiand, f i-
lipinezd 9i alte plSci mai mici care
inconjoard marea placd a Pacificu-
lui. Toate alunecd, se ciocnesc gi se
suprapun in mod constant. Aceastd
migcare genereazd eruplii vulcanice
mari;i cutremure puternice pe liniile
de falie (unde se intalnesc plScile).

Existenla acestui cerc este cunos-

cutS ?ncd de la inceputul secolului
al XIX-lea, c6nd geologul britanic
George Julius Poulett Scrope a
descris lanlul sEu de vulcani. Ac-
tivitatea sa seismicd a provocat
90% dintre cutremurele de pe pla-
neta noastr5. Cel mai puternic cu-
tremur inregistrat vreodatd a fost
cutremurul din Valdivia (Chile) in
1960, care a avut o magnitudine
de 9,5 pe scara Richter gi a pro- *
vocat o serie de tsunami-uri care
au afectat diverse regiuni de-a
lungul Oceanului Pacific, inclusiv
Hawaii gi coastele Japoniei.

M TNERALELE pAyAltru lur

 LOCURI IMPRESIONANTE

Cel mai inalt vulcan activ din lume este specta-

culosul Nevado Ojos del Salado, care m5soar5
6893 de metri deasupra nivelului m5rii si este si-
tuat in sectiunea Anzilor din Cercul de Foc. Aces- h.*
ta marcheazi granila dintre Argentina gi Chile gi Sr''.
a erupt ultima dat5 in anul 75O i. H. Un alt vul-
can andin bine cunoscut din Cercul de Foc este
Llullaillaco, care se aflE la 6739 de metri deasu-
pra nivelului m5rii si a erupt ultima dati in 1977.

Cercul de Foc pacificului

al
 Exercitii ,

O Care este sistemul cristalin al spodumenului?

a. Monoclinic
b. Cubic
c. Hexagonal
d. Ortorombic

Q} La ce se folosegte spodumenul in industrie?

Sursa de aur Sursa de cupru

--r:l-=-
Sursd de itiu pur :,.':::l=

C, Relalioneaz5 conceptele:
1. Slderlte a. Meteoritl pietrosi-metalici
2. Litoslderite b. Roci metamorfice
3. lmpactite c. lmplicS srmturile
4. ProprietS!i d. Meteoriti metalici
organoleptice

14 MrNERALELEpAmArurulur
O Cum se m5so ard zilele in sistemul solar?

O Ce ?ntindere are craterul din satul N6rdtingen?

De ce este Cercul de Foc al Pacificului atdt de important din punct

de vedere geologic?

'alruoilel l]?ld ro]lnur le arulgluJ ap Inltrund alsf (g 'nrleuletp u! t.lleulolt>1 op gZ odeordv (S axe teudord
1.,]nl ur qlaldulol arlelor o of,e] e n;1uad qrleue;d o aro^eu aje oretr ep lndlur] purlof,os Fleospru oS (?
'a]iln1ui s ?trridurl - atrrldaloue6jo r]q1audor6 :ef,U]oureloLu rf,ou - elllf,edLul lrcr1e1eu-l(o.r1eld
ll:.roe:eN - 3}raprsolr-l :ttrllelau rfuoele6 - ollreprs (g .rnd nr1rl ap psrns (Z'f,rurlf,ouoN e ([
:illnlos

SPODUMEN 15
DESC oPEnA gl c o L E,c r I o N t * z L
_-t

.....

,t$ B

29,99 lei

, llilI[lffiXllll[fl[[[ll titflr