DI‐ E Si‐ C

一
■
〓︼
■
=

一
■ 〓一一■●■■一一

LAPIS LAZULI
Mineralele Pam6ntului
O al icleil origrnale, EMSE EDAPP S.a.2A2A
Product e editoriald: El''1SE EDAPP S.L.
Realizare editoria a: CB PRODUCER
Traducere: Elena-Anca Coman I Graal Soft
Tehnoredactare: Crlstian LAceanu lGraa Soft
Coordonare produc!ie: Maitane Reguero
Desrgn graf c: Pablo Moreno
Redactare lexte: Davld Moreu
Edrtare: Silv a Valleio
Documentare: Hector Rodriguez
Fotografri: Shutterstock.com

A 2O2O, edrtat 1n Spania de PRODUCCIONES JRB sub

ce^ia F\4Sl EDADD. Sl
Tip5rire sr eqare, Lndice Arts Grafiques S.L.
Tiparit in Spania
ISBN al intregii opere. 97 8-84-1354-168-6

Toate drepturi e rezervate. Sunt strrct interzlse repro

ducerea total6 sau partiala a acestei ucrdri prin orlce
mrlloace sau proceduri gi dlstribuirea acestela prin
contract de inchir ere sau imprumut publlc.

CUPRINS
FISA 3
Lapis lazuli
Mineralul gi caracteristicile sale 4
Rocd de clasificare metamorficd
Planeta noastr5 stSncoas5 6
Glacialiunile
Experiment 8
Cum sd faci un terrnometru
Colf ul intreb5rilor 10

Producdtor: Emse Edapp S.L

Vrei sa afli mai multe?
Licenliator: Emse Edapp S.L
Distribuitor; Ringier RomSnla S.R.L
Locuri impresionante 12
Adresa: Bucuregti, sector 2, Flysch-ul din Zumaia
Blvd. Dimitrle Pompeiu, nr.9-9A,
sediul ziarului Libertatea
Dovedegte ce-ai invSfat 14
,G ATENTIE! \u esle rn p'odus
\V p"nt,, copiil sub 3 ani!
Exerci!ii
Acest produs nu este ojuc;riel
colectii@ringier,ro
Lapis lazuli nu este un mineral, ci o
rocd metamorficd ce se remarcd prin
culoarea sa de un albastru intens.
Pentru a primi acest nume trebuie sd
aibd cel pufin 25%o lazurit (un mineral
din clasa silicatilor).

Clas5:
Rocd metamorficd in care
predomind sulfati
Forrnulう chirnicう :

Lazurit predominant. De aseme-

l9g: 9gl9lt: pLl|F *l.e si sodatit
CompoziIie:
Sull sodiu, calciu, aluminiu, siliciu,
--q:g:1;yll!g, _ftgt9g"n si rier
Greutate specificE:
2,7… 2,9g/cm6
Duritate: 饉 Sus,piatrう de lapis iazu‖ din

5… 5,5 pe scara Mohs d[￨::l:ti■ 「

」 ll:lll‖ ibucぅ
li SernipreiiOase

Culoare:
Albastru cu pete albe de calcit
,i metance de piritう
StrElucire:
Su bsticloasS, sl inoas5
F6gie:
Albastru-deschis
Transparen!5:
Opac
Sistem cristalin:
Cubic 量 cele mai matt z5c5minte se a■ 5m

柵 mfⅧ鷺ぶ累踊Tttξ Ⅲ
Q

LAPiS LAZULl は
 apis lazuli nu este un mine-
ral, ci o rocd metamorficS ce
se remarc6 prin culoarea sa de

Se formeazd in apropierea intruziunilor

magmatice in care calcarul sau marmu-
ra au fost modificate de metamorfis-
mul de contact sau de metamorfismul ヽ.ず ヽ
・
・
・
hidrotermal. Pentru a fi denumit lapis
lazuli, exemplarul trebuie sd aiba cel
pulin 25Yo lazurit (un mineral din clasa
silica!ilor), care ajunge sd inlocuiascd
unele fragmente din roca principalS si
se poate dezvolta sub formd de dungi
sau de straturi. De asemenea, se gdsesc
de obicei urme de calcit, piritS, micd si
sodalit in compozitia sa chimicS.

Lapis lazuli a ajuns in

Europa in Evul Mediu ;i
a inceput s5 fie folosit
pentru a fabrica bijuterii
si pigment pentru vopsea
albastrS. Uneori era
denumit in mod gresit
De-a lungul a mii de ani, lapis lazuli a fost ,,safir".
folosit ca piatrS semiprefioas5, ca material
pentru sculpturigi ca pigment pentru vop-
sele albastre. Cele mai apreciate piese au o
culoare albastrS intensd. て
4 MrNERALELEpAvArurulur
―

Pigment de vopsea
ultramarinE fdcut cu
lapis lazuli sub form5
de praf
\
\
\
De asemenea, au fost gdsite
bijuterii, amulete gi obiecte
decorative realizate cu lapis
lazuli in siturile arheologice
din Egiptul antic ce datau din
anul 3OOO i. H.

Extraclia de lapis lazuli a inceput

in anul TOOO i. H. in provincia
Badakhshan,↑ n nord… estul actualului
Afganistan.Au fost descoperite
mostre de obiecte ornamentale
,i SCulpturi rnici↑ n diverse situri
arheologice neolitice din acea
regiune, unde existau rute
comerciale importante. V
‐
.ご

￨‐ :夢
LAPIS LAZULl
 ￨￨ ‐ ￨■ ■ 11‐ ‐
‐

9bdattunё 9Ste 9 p9101gう やい ￨￨■

9ё caracteFiZatё prい tr・ ￨￨● ￨う 1 11
dere a tettpё raturil161も もも19・ も￨￨
suprefetei p心 鏑 轟角tむ ‡鐵1 辱i a etrttOSfeFet.
Acest fe暴 o鉾 en c◎ ntrib∪ ie le fO「 夢neFoa l
機nor ittense stFet∪ ri de stteattt cOntil, .

Aceste situatii de frig extrem Se oat。 ￨‐

reazё rnai multor factori,De ё xempll: ￨
modittcう ri ale concentratil10r lo10・ 1子 ￨￨
din atmosfer5, modificう ri ale‐ o`,11'￨￨ pel
Pぅ mantului tn iurui SOarelui,“ 1,こ δ ￨

ale plう c‖ or tectonice (Care arO.こ tё oィ ￨‐ ￨￨￨

`1■
CureⅢ 1 0Ceattdゝ vatti de 1011■ ￨‐

solare,impactul meteoriti10r,av lり 11111

eruptia vulcanilor mar!.Clima plllllolll‐
noastre alterneazb perioadele OI1911111‐
二‐
￨

ciatiune cu cele ale efectului de Sё ′ :‐ ￨￨

tirnp tn care de― abia existё ghlさ ,￨・

・ ‐￨

De‐ a lungul istOriei planetei noastre au existat cinci mari glaciatiuni denurnite Huronian,Crio=
gen,Andin― Saha'ian,Karoo,i Cuaternar in afarb de aceste perioade,Pこ mantui nu pare sう fi avut
gheat5,nici mう car la cele rnai↑ nalte latitudini(a,a‐ nunlitele,,epoci cu efect de serさ `F),se'tie cこ
,

de aproxirnativ l1 700 de ani,ne afi5m intr‐ o perioadb interglaciarb nurnitう Holocen,care se aflう
↑n ultirna mare ёrう giaciarう (Cea a Cuaternarului),ce a inceput cu aproxirnativ 2,5 milioane de ani
ln urrna.

Milioane de ani

Huronian Criogen

MINERALELE PAMANTUL∪ ￨
 PLANETA NoAsrRA srANcoesA

一
ざ
よヽな

・
ヽ一
一 一

一
■
ヽ‐
￨
.￨■

一
一

 ■
ヽ
 
・

一
ヽ

・
ヽ一
一
一一
,ド

一
一
■一 一

一
‐ ● :‐

=
・

一一
一一
 

・
．

一
一一
塵

卜 鰊

■
■■■ヽ
ヽ
ヽ一
￨ヽ it l

‐￨11

Pe planeta∩ oastrう alterneazう dOUう perioadei cele 91a―

ciare,de frig extrem,5i cele inter91aciare,cu tempera―
turi mai calde,i mai Suportab‖ e.ln perioadele 91aciare,
ffi masele de gheatS ocupS o mare parte a continentelor (in
ffi" special in emisfera nordicd), clima este foarte rece 9i us-
鰤 とま 乱 9h∝ 翻 巾 聞 Se 9お esc b baza mu申 し ぼ CWe叩
鰤 oceg品 iご unt modittcati de efectul ghetil.ln schimb,clima din
■一

perioadele inter91aciare este destul de asemう nう toare cu cea actua―

●一

15,9hetaril alpini se 96sesc pe∨ arfurile rrnuntilor,i marile straturi de 9heatう

rう man dOar
ｔｔ

鑽 酬仏商∽゛師詞 0・
ぬ」
轟 ._
￨￨￨■ ￨￨■ ￨￨￨‐
￨￨￨￨■ ■ ■ ■
■￨￨
‐
￨￨￨￨￨￨‐ ￨‐

LAPIS LAZULl 切
 cu m,cう otii Care eSte importanta temperaturil pentru a mentine Viata
pe planeta noastrう ,lti prOpunern un experiment fascinanti sb faci un
″ termometru
L▼ I:HVlilψ
‐ Cu obieCte
1-― ― ｀ pe Care le ai acasう .Evident,nu va fila fel de
― ――
・

sofisticat ca termOmetrele electrice actuale,nicila fel de exact precurn veChi―

ビ「話:話 だ
iど :し Iと
intelegi SChimbbrile de tempe―
raturう fOarte repede,i u50r.Pentru a―
l fabrica,Vei aVea neVOle de l sticlう din
'cur,dariti Va permite sう ascutitう ,CO10rant alimentar,
OlaStiC Cu dop filetat,l pai transparent,l daltう
.E,ti 9ata sё fii rneteorolog?
3tう vi adanci,l rnarker permanent oi plastilinう

Fd o gaurd cu dalta in mijlocul Cu markerul, marcheazd nivelul

dopului sticlei, Prin care sd Poa-
tE trece paiul din plastic. lntrodu
paiul din plaStiC in gaura din dOp,ilasb¨
o parte in afarう .
apei din Partea Paiului care iese
din dop. Acest semn indicb Pozi-
i
lia apei la temPeratura camerel'

∪rnple una dintre tう vi Cu apう

caldう Oi pune StiCla inう untru.
Pentru a rezista rnai bine,sigilea¨
mbinarea dintre dop si pai Cu ∨ei vedea irnediat Cum cre,te
zう ↑
plastilinう .
nivelul apei din pai(deaSupra
marcajului).
Urnple sticla cu apb panぅ sus,i
∪rnple cealalt5 taVう Cu apb reCe
adaugう Cateva piCう turi de colo―
∨ei ve―
rant alimentan oi pune sticla inう untru.
一
一
一一

dea curn scade nivelul apei din

pai(dedesubtul marcalului).
Suflう u,or prin pai. Nu sufla Cu
prea rnultう fOrtら ,deoarece,dacう
faci asta,apa va ie5i Spre exterior
ln cele din urmう , un∩ ple O altう
tavう Cu apう ↑ nghetatう Oi pune
si↑ ti va〕uda fata.
sticla inう untru.Ce creZi Cう Se Va
↑ntan∩ pla?
sufland, ai Crescut presiunea in
interiorul stiClei li aCest lucru va
face ca apa sb urce prin pai fbrb
sd se reverse. Ai deja asamblatd cea mai
importantd parte a termometrului'

MTNERALELE PAuAurulut
 SticlS din plastic Plast‖ inう Daltう Pai transparent
cu dop filetat

Colorant alimentar 3tう vi Marker permanent

炒巡晰炒量 鰺欠写曇 厄
Acest termometru rea‖ zat acasb functionea―
z5dupう un fenomen fizic esential:‖ chidele se
dilatう la contactul cu cう ldura.Din acest rnotiv
nivelul apei calde cre,te↑ n pal.DirYlpotrivら ,la
temperaturi scう zute lichidele se contractう .

Din acest rYlOtiヽ nivelul apeireci scade ln do―

meniuぃ tiintifiC,pe baza acestuifenomen se
pot face preclictil despre rrni5carea curenti10r
oceanici↑ n↑ ntreaga lume.

LAPIS LAZULl
 ...
Mamulii sunt un gen dispArut de mamifere mari care
au trdit pe planeta noastrd din urmS cu aproximativ
4,8 milioane de ani pand in urmd cu doar 37OO de
ani, in timpul Pliocenului, Pleistocenului 9i Holocenu-
lui. Paleontologii afirmS cd semdnau cu elefanlii dln
prezent. Cea mai mare fosilS gdsitd vreodatd (cores-
punzStoare mamutului de pe r6ul Songhua) are 5,3
metri↑ nう ltime,19,l metrilungime.Aveau un cap bombat
,i COltilungi Curbati.

in aprilie 1815, vulcanul Tambora (in

lndonezia) a eruPt, rdspandind in
atmosferd nori urlagi de praf 9i cenug5.
Acest lucru a f5cut ca, in vara anului l8'16,
un strat aproape imperceptibil de cenu-
ga sE acopere intreaga noastrS planetS 9i
sd nu lase lumina soarelui sd treacd prin
el. Prin urmare, temperatura a scizut
considerabil 9i au avut loc fenomene sur-
prinzStoare, cum ar fi ninsoare pe timpul
verii.
Vu\canu\ Tambora

Lapis lazuli a fost folosit ca pigment mineral timp de mai bine de lOOO de ani.
Fragmentele de rocd de un albastru strdlucitor erau curSlate de impurita!i 9i
mScinate intr-un proces artizanal pand se oblinea o pulbe-
re find, ce putea fi amestecatS cu ulei pentru a
fi folositう ca vopsea.Acest pigment a fost
denurrnit,,albastru ultramarin“ 5i a deVe∩ it
o resursう foarte comunさ ↑ ∩ lumea artei.
De la Rena5tere panぅ ↑∩ secolul
al)(IX¨ lea,picturile realizate cu albas― ・
tru ultramarin erau co∩ siderate un lux
datoritう costului lor ridicat.

・
:1夢 MINERALELE PAMANTULUi
 〓 ■ ■ ■ 〓 〓 一一
，

Mai multi dintre cei mai cunoscuti piCtOri au folosit

種
albastru ultramarin↑ n tablourile lor ∪n exenヽ plu este
``,pe care Vincent∨ an Gogh a pic―
"Noaptea↑ nstelatう
tat― o in 1889 5i care↑ n prezent este expusさ la muzeul
Mo卜 4A din NeN/v York ∪n alt exemplu este,,Fata cu
cercel de perlう ``,pe care」 ohannesヽ /errneer a pictat― o
↑n1667.Dacう ∨izitさ m National Ga‖ ery din Londra,∨ om
putea adnη ira albastrul ultramarin din tabloul,,Fecioa―
rさ n rugう ciune``,pictat de Sassoferrato in 1650
↑

LAPIS LAZULI
 ■￨■ ￨■ ￨￨■ ■■■■￨￨■ ■■■■■■■■■■￨● ■￨■ ￨■ ￨￨￨‐ ‐

lysch¨ uldin Zumaia,situat i∩

Geoparcul de pe Costa∨ as―
Ca(Spania),este o imensう
carte deschisd despre geologia
planetei noastre. Este un zdc6-
m6nt vertical de roci sedimentare
care oferd informatii foarte valo-
roase despre cum a fost lumea in
ultimii 60 de milioane de ani. Cea
mai remarcabilS parte a acestui
peisaj unic este formatS din cei
13 kilometri de lSrmuri abrupte
care separS localitatile Deba gi
Zumaia, in Marea CantabricS. in
acest loc au fost descoperite nu-
meroase fosile care ne permit sd
inlelegem mai bine disparilia di-
nozaurilor la sfargitul Cretacicului
gi marea incdlzire climaticd de la
inceputul Eocenului.

L5sand coasta in urm5, in interi-

orul Geoparcului apar munli de
calcar din Cretacicul inferior, care
addpostesc vdi inchise unde pei-
sajul a rdmas practic intact. in tim-
pul diverselor explordri realizate,
au fost descoperite numeroase
pegteri care au fost locuite in pe-
rioada Paleoliticului gi care conlin
picturi rupestre precum cele din
pegtera Ekain, declarate Patrimo-
niu UmanitSlii de cdtre UNESCO.

M!NERALELE PAMANTULUl
 LOCURllMPRESIONANTE

￨￨■ ￨￨￨■￨￨

炸 :

￨■ ￨

■濯冨1槙鑑gFTl:s￡「p:席 a霧 署:ilya亀:瀾li∬ Ⅷ
朧闇薯響現継ξ
犠絶器iHi糖 邸
:∬ t漱れ
僣罵f瀧 ::需[
"friabile``)se uzeazう
rnal u5or deCat straturile dure(denurnite,,coezive“ ).

LAPIS LAZULl
 Exerc:t:: リ

O Ce culoare are lapis lazuli?

a. Rosu
b. Albastru intens
c. Galben
d. Verde-deschis

(} care a fost cea mai r5spandit5 utilizare a lapis lazuli?

‐
縣_
‐ ‐

‐ ‐
田 囲

Pentru a realiza Pentru a construi Pentru a se obline Pentru a vana

^.-:^!^l^
LI ISLd C CASE p gment albastru mamuti

O Relafioneaz5 conceptele:
ａ． ｂ．

1. Glacia!iune Picturd de Vincent van Gogh

2. Mamut Perioadi caracterizatS Prtntr-o
3. ,,Noapte instelatd" scidere a temperaturii glcbale
ｃ   ｄ．
口

4. Flysch Teren alunecos

Mamifer mare deja dispSrut

14 MrNERALELEpArqAnrulut
(} Ce sunt ePocile interglaciare?

● 錨 邸liFettdup酬 de doveゴ pe ctte tt avem despre

O in ce lar5 se afl5 flysch-ul din Zumaia?

LAPrs LAzuLr 15
 29,99:ei
８ ＝＝＝
層
一
３ １
︲︱
︲ ６
１
１︱ⅢⅢ ８
１ ６
１
４
ⅢⅢⅢⅢ５
２
ⅢⅢ＝Ⅲ︲
４
Ⅲ＝ Ⅲ Ⅲ ８
１ ８
＝＝＝＝ ７
O NEAZA

９
■ ●●
Ｃ●
一
Ｅ 一一
一 一
・
． ．
￨
菫￨=￨■

●Ｐ ■
０ 一
Ｃ 一
５
DE