DISC

￨￨「 iflT l.91‐ ヽ

.￨￨‐
4子 Å

CRISOCO)L
l・ lineralele P5mantului
O alidel or 9inale,EMSE EDAPP S L 2020
Product e ed tor alё :EMSE EDAPP S L
Realzare ed tora δi CB PROD∪ CER
Trad u cere:Elena― ∧∩ca Coman l Graa Soft
Tehnoredactarei Cr st an Lさ cea∩ u l Graal Soft
Coordonare product eil・ la tane Re9uero
Des gn grafci Pablo l・ lore no
Redactare texte:David Moreu
Ed tarei S viaヽ /a elo
Documentarel Hё ctor Rodr19uez
Fotograf Shutterstock com

02020.ed tatin Span a de PROD∪ CCIONES」 RB sub

lcenta EMSE EDAPP,SL
Tipё r re,￨legarellndice Arts Graf ques S L
Tipё r t in Spania
lSBN al↑ ntre9 opere1 978-841354168-6

Toate dreptur e rezervate Sunt str ct interzise repro―

ducerea totalb sau part alう a acesteilucrさ r prn orce
mi1 0aCe sau proceduri si distr bu rea acesteia pr n
contract de inch riere sau imprurrut pub c

CUPRINS

Frsa 3
Cr]socol
Mineralul gi caracteristicile sale 4
Mineral din clasa silica!ilor
Planeta noastr5 stdncoasE 6
Ciclul carbonului
Manualul micului geolog 8
Carbonatii
Col!ul intrebdrilor 10
Producitor: Emse Edapp S.L
Vrei sa afli mai multe?
Licenliator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Rom6nia S.R.L Locuri impresionante 12
Adresa: Bucuresti, sector 2,
Blvd. Dimitrle Pompeiu, nr.9 9A,
lnsula Aogashima
sedlul zlarului Libertatea

ATENTIE! ir- esTe u' proctL: Dovedegte ce-ai invSlat 14

o':-
"1 pentru copiii sub 3 anil
Exercitii
Acest produs nu este o jucdriel
colectii@ringier.ro
 Crisocolul se formeazd din
descompunerea mineralelor de
cupru din partea superioard a
minelor atunci cdnd acestea intrd
in contact cu ape bogate in siliciu.
Exemplarele verzi si albdstrui
sunt de obicej slefuite pentru a fi
transformate in pietre prelioase.

CLASAI
S Ilcatl
FORMULA CHIMICA:
―×Alx(H2 XSら 95)(OH)4・
Cし 二 nH20
COMPozlTIE:
Cupru, siliciu, aluminiu, oxigen
-.i hidrogen
G REUTATE SPECIFICA:
1,9-2,49/cm3
DURITATE:
2.5-3,5 pe scara MOhs A Sus, crisocol cristalin; jos, bucatd de
crisocol glefuit.
CULOARE:
∨erde,i albaStru,cu nuante de
rlw a rO

STRALUCIRE:
)e a sticlos la lipsit de
＾
Ｆ
Ａ
Ｓ
︲

strSlucire
，嶋
Ｅ

TRANSPARENTAE
De a'translucid la opac
SISTEM cRISTAL:NE
OrtorOmbic
曹 :
資
Cele mai mari z5c5minte se afl5 in
Canada, Statele Unite, Mexic, Jamaica,
Costa Rica, peru, Chile, Argentina, Spania,
Namibia, Madagascar, Franta, Germania,
Norvegia, Suedia, Finlanda, Rusia, China,
lndonezia gi Australia

CRiSocoL ⑬
 risocolul este un silicat de cu-
pru hidratat care se formeazE
din descompunerea minerale-

:r■

Este de obicei asociat cu alte minerale

secundare tipice acestui metal, cum ar fi
cupritul, azuritul, Iimonitul gi malachitul.
Minerii din Antichitate foloseau crisoco-
lul pentru a localiza mai eficient zdcdmin-
tele valoroase de cupru din regiunile ari-
de. Exemplarele verzi gi albdstrui sunt de
obicei glefuite pentru a se obline pietre
prelioase in scopuri ornamentale. Unele
descoperiri au culori variate datoritd pre-
Prezenta cupruluiln structura chimicう
zenlei impuritSlilor negre sau maro. a crisocolului↑ i conferこ o culoare
atrこ gtttoare,istrう lucitoare.Totu,i,nu
este o piatrう pretiOasさ foarte popularう
din cauza duritさ !ii,i durab‖ itう t‖ Sale
scう zute.Uneori este combinat cu cuart
(mai dur)pentru a produce biiuterii.

‐
匿
膵
zenヽ ろde cUprU

4 MINERALELE PAMANTULUl
、一
一 一
．
一一一一
一一一一
一一 MINERALUL Si CARACTERiSTiCILE SALE

Crisocolul are de obicei o duritate↑ n¨

tre 2,55i 3,5 pe scara Mohs. cu toate

acestea, unele exemplare pot atinge o
duritate de z↑ n functie de cantitatea de
siHciu pe care o contin,

真
Chiar dac5 crisocolul este
‐ una dintre cele mai frumoase
pietre pretiOase albastre care
existう (aprOape la aceia,i
―
nivei cu turcoazul),nu eSte
foarte cunoscut.↑ I fo10sesc
doar designerii de biluteril
cu renume.

Datoritd frumusetii sale

spectacu loase si intensit5tii
ノ
culorrlor sale, crisocolul
a fost folosit din cele mai
vechi timpuri ca piatr5
pre!ioasa pentru sculpturi si
decoratiuni.

CRiSOCOL
 arbonul este elementul pe care
se bazeazd viafa aga cum o cu_
noagtem. Se gdsegte peste tot,
CarbOnul este o parte fundamentalう a
Natura are prOpriile sisteme de eli―
minare a e× cesului de carbO∩ din at―
mosferδ .FotOsinteza plante10r trans―
formδ diO× idul de carbOn din aer,
lurYnina sOarelui si apa ↑n o× igen 5i
hra nう .Pさ durile trOpicale sunt fOar¨
te impOrtante deoarece elirninう can―
titδ tl mari de diO× id de carbOn si ↑
￨

↑∩locuiesc cu o× lgen.ocea∩ ele, ma―

multOr procese care au 10c pe Pδ mant.
ril plδ mani ai pla∩ etei nOastre,inter―
Atornii sδ i se rni,cぅ ↑
ntr― un ciclu con… Vin 5i ei pri∩ e ll rln l∩ area excesul∪ i de
stant,i echilibrat pe intreaga planetさ
: carbon din atmosferう .carbonul este

::』 liSS[う
￨ミ、
:iT[ilet:l:吉 膚 ::: ::ヒ
folosit pentru a forrna carbonatul de
calciu,pe care unele organisme rnari_
nう tateaPう mantului depinde de acest
ne↑ lfO10sesc pentru a-5i face COChilii,
echilibru.
care,de― a lungul secole10r,devi∩ rOci
sedimentare.
Tot acest carbOn trebuie sさ fie la locul
lUi,i↑ n propOrtille adecvate pentru a
mentine ciclul vietil.∪ na dintre marile
probleme este eliberarea sa e× cesivδ
n
↑
atmosferう .Existδ trei s∪ rse principale
care cOntribuie cu acest element↑ ∩at_
mosferδ sub fOrrnう de Co2.Prima este
respiratia tuturOr fiintelor de pe plane―
ta noastrう ,deoarece transfOrrnう rn O×
i_
genulin diOxid de carbOn.A dOua este
descompunerea plante10r,i a anirna中
lelor moarte, deoarece carbOnul care
face parte din cOrpurile 10r trece↑ n at¨
mosferう sau rう ma∩ e ingrOpat↑ n sub¨
Sol.A treia este utilizarea cOmbustibi_
lilor fOsill,curn ar fi petrolul,cう
rbunele
,i gaZele naturale.

不 M!NERALELE PAMANTULUI
 PLAN ETA N oAsrRA sttr.rcoesA

CICLUL CARBONULUI
C02鰊 辣

fotosintezE

emisii aie
faわ r:C::。 r,i

absorb!ia oceanelor
respira!ia
animalelor respiratia
carbori plantelor
grganic
 Garbonalii
xistd aproximativ 80 de minerale
care fac parte din grupul carbo-
na!ilor. Printre cele mai remar-
cabile se nu鶴 ぷrぷ calcitul, Oragonitul′
O③ lornitul,smithsonitul,rodocF◎ Zit∪ I
magnezitul・ レla10ritetea sunt exempla―
re dest∪ l de reFe in natuFね , der existね
むnele foarte sirttple ceFe S∪ nt cIOm∪ ne
↑
∩forrtteFea rOCi10r.
Aceste rnlneraie se caracterizeazう prin
cristalele lor romboedrice,prin faptul cう
au o duritate medie(de la 3 panぅ la 5
pe scara MOhs),c5Sunt solubile↑ n acid
C10rhidric oi cう au Culori fOarte vii.com―
pOZitia 10r chirnicう contine O unitate de
baz5 forrnatう din a5a― nurrlitul ,,9rup al
carbonati10r`t care este unirea unuiatom
de carbon↑ n centrul a trei atorni de oxi¨
gen(CC)3)↑ ntr― O structurδ triunghiularδ
Aceastう unitate de bazさ se uneste de
obicei cu un numδ r mare de elemen―
te conexe,curn ar fi calciul, magneziul,
fierul,manganul,zincul sau cuprul.
lon de oxigen
議 MINERALELE PAMANTULUl
.
Mineralele din grupul carbona!ilor se
gdsesc de obicei in sedimente (cum ar
fi creta si calcarul), in scoici, in recife de
si corali, in depozite de evaporitd, care se
formeazd prin precipitarea mineralelor
in apele suprasaturate (lacuri sau mdri),
in roci sedimentare (calcar si marne) si
in roci metamorfice (cum ar fi marmu-
ra). De multe ori, reprezintd si cimen-
tul natural al gresiei. Unele exemplare
sunt minerale secundare care s-au for-
mat din descompunerea altor minera-
le, numite ,,primare". O caracteristicd a
multor carbonati este cd sunt instabili
la temperaturi ridicate si emit dioxid de
carbon in timp ce se transformd in oxizi.
.
9
Structura cristalinさ a calcitu:ui
Calcitul este un ml∩ eral carbonat 51 cel mai stabil
po‖ morf al carbOnat∪ lul de calciu caCo3
 隕

UT]L:ZARI PRttNCIPALE
Carbonatii au O rnare utilitate industrialう n rnulte domenii diferite.De
,i se aplicう ↑
exemplu,calcitu1 0i do10rnitul sunt folositi pentru a produce cirnent 5i pietre pentru
constructia CIう diriloに Alte rninerale din acest grup sunt rninereuri metalice impor―
tante.Dё exemplu,strontianitul este un minereu de strontiu,Sideritul este de fie嶋
rodocrozitul,de rnangan,srnithsonitul,de zinc,i Ceruzitul,de plumb,Aceste rnine…
rale sunt,de asemenea,utilizate pentru a se obtine carbOnat de sodiu 5i Carbonat
de calciu.Primul este o sare albう si translucidう care se gう se,te↑ n naturう ↑ n lagunele
saline 5i este utilizatさ pentru a face sう pun,sticlう i CO10ranti・ Al doilea este una din…
。
tre rnateriile prime pentru fabricarea hartiei,sticlei,cerarYnic‖
,vopselelot rnateriale¨
lor plastice,i cirnentului.

Calcitul,i do10mitul sunt 」

irnportante↑ n fabricarea
cimentului,i pietrei pentru・
constructil

Carbonatul de sodiu poate fi

utilizat pentru indepdrtarea
petelor dificile de pe lesaturi gi

m爛
este o componentd esentiald in
だ

し 吉:∫ 倦
席 ∬濯
lJ: :ξ
forma lichid, de praf sau capsule.

Carbonatul de calciu
este folosit pentru
fab'icarea hartiei.
Bijutier de malachit

ノ
Malachitul a fost foarte
apreciat timp de trei
milenii.
ξ∫

＼
育∫√∫
∫∫計
・〓声颯

CRISOCOL
ギ

幌
 Pastila spionilor
Degi carbonul este unul dintre elementele esenliale pentru
via!5, trebuie manevrat cu atenlie in laboratoare, deoare-
ce poate da nagtere gi unor substanle letale. Un exemplu
bine cunoscut este cianura, care este alcdtuitd dintr-un KCN
Cianuro de potasio
atom de carbon si un atom de azot unite printr-o legS-
turd triplS. in timpul celui de-al Doilea RSzboi Mondial,
spionii aveau pastile cu aceastd otravd pentru a-gi pro-
voca propria moarte atunci cand riscau sE fie identificati
sau aresta!i.

Alotropii sunt molecule formate din

acelagi element, dar care au proprietSli
fizice si chimice diferite datorit5 unei
grupSri distincte a atomilor lor. Carbo-
nul, de exemplu. poate apdrea in naturE
sub form5 de grafit, diamant, fulerend
gi grafen. Structura chlmic5 controleazd
proprietStile carbonului. Astfel, grafi-
tul se rupe usor, in schlmb, diamantul
este unul dintre ce e n al dure materiale
cunoscute.
￨

「 :な 最
羹 曇姿◎驚議鯰 鐵 carbo穐
∪n nanotub de carbon este o structurδ rYlinusculう forrYlatう cir^ :tcmi de carbon.
Este utilizat↑ ntr― o rrnare varietate de tehnologⅡ electronice, rl― a9∩ etice,i
mecanice. Se remarcd prin faptul cd diametrul sdu este atdt de rnlc,↑ ncat
este mdsurat in nanometri. Un nanometru este egal
cu o miliardime de metru gi este de 1O OOO de
ori mai mic decSt un fir de pdr uman. in plus,
nanotuburile de carbon sunt de lOO de ori mai
puternice dec6t ofelul, dar au doar o gesime
din greutatea acestuia.

■I MINERALELE PAMANTULUI
 ￨￨￨IULI黎 :REBIRILOI

￨■ ￨111111111■ 111「 :■ ￨:=11

■ ■ lill111111
11竜・ 1111■
■毎ilゞ 11「
・ :li ll:iギ ￨=:l・ :」
111^￨・
:・
lli:■ ・・■二 ´
■
__ _
卜
‐
・

=ι
・
‐
: r_ .
「
. 1
° ・ ｀ 1
・・ 1■
・
:
‐・
:・
・
・
1・ .
・ :
・
11■ l■ li■
=「
1:卜 i

111「 11111:￨￨1111111:Illil:￨￨:=￨‐ :=三 :I:

‐ ・ : P

￨■ ￨￨￨111111111三 ・1:￨,￨￨■ :=:￨￨

111:￨11111::￨● 11■ ´
■‐
. :・ 1.・ ■ 11 _:「 ￨ :i す 「 :1:´
■ 1.1・ 1= =.. :・
1=、
11・

::
■ '・ ・

一
Ｐ
ヽ■ ● ●
■:挙 P
Fl魔
ヅ下
‐
讐
●
■饉

Carbonu:in univers
Dacさ luさ rrl in considerare importanta sa din punct de∨ e―

‐ 1/ dere alabundentei,Carbonul este elementul numさ ru119 din

scoarta tereStrぅ .C)pOzi:ie putin remarcabilさ ,de,iCOmpu―
5ii aCestui element formeazう rninerale foarte comune,cum
ar fi rrna9nezitul,dolornitul,marmura,i calCarul Totu,1,Se
estirneazO cう ↑ n univers existう de 3,5 ori mai multi atorni
de carbon decat atOrYnil de siliciu Nurnal hidrogenul,heliul,
:kt/ oxigenul,neonu15iazotじ ISunt malabundente din punct de
∨edere atornic in cOsmos.

CRiSOCOL
 Aogashima

p異
1丑 1鮮 鶴 髪 夕
k‖ ometrisud de Tokyo(」 aponia).
Dirnensiunile sale sunt foarte re―
duse:3,5k‖ ometri de la nord la
sud Oi 2,5 kilometri de la est la
vest, Este un adevう rat paradis
pentru iubitoril de geologie,i de
ntreaga insulう
naturう sう lbaticё : ↑
este un crater vulcanic ↑ nconju―
rat de stanci ↑ n interiorul cё ruia
se aflう un alt crater rnai rnic.Din
aer se vede forrna sa de inel con―
centric.Conforrn consemnbrilo嶋
ultirna eruptie a aVut loc in 1780.
SupravietuitOril au fu9it de pe in―
sulう ,￨う sand¨ O nelocuitう .

:苺 :
in prezent este locuitう de apro―
xirnativ 170 de persoane Oi a de
venit o atractie turisticう , Cel rnai
inalt vOrf se ridicё la 423 de rYletri
deasupra nivelului mう rii.Cu toate
acestea,este o adevう ratう provo¨
care sう alungi pe insulさ .Mai intai
trebuie sう zbori spre Hachilojima,
o insulδ mai rnare care se aflう la
70 krn nord,,i de acolo sb iei o
barcさ ce strう bate un traseu de 3
0re panぅ la′へogashirna.

MINERALELE PAMANTULUl

￨
 LOCURl:MPRESiONANTE

■・

・
■一
一・一ヽ

ｉ一
一■
・
一一
ヽョ
・一
．
一一
一
● ■一一 一
一

● ■一
一
一一
．

●一 ■
．
．
●
・ 
一
●一●ミ一

■■ ヽ
．
．
一
 

．．
＾一
 

・
一一
一
 

・一
一
一・
一
，

一・
一一

・
一´
．
一
ヽ

ミ
お ￨

lnsula Aogashima este menlionat5 in documente-

le istorice care se p5streaz5 din perioada Edo, o
diviziune a istoriei Japoniei cuprinsi intre 24 mar-
tie 1603 si 3 mai 1868. in ele se vorbegte despre
activitatea vulcanic5 ce a avut loc in 1652 gi, de
asemenea, intre 1670 gi 1680. Vulcanul principal
se numegte lkenosawa gi craterul siu m5soard
1,7 kilometri in diametru.

1鉤
六 囲 g編
li夕
 FXettCコ 警
:ロ

O Care sunt culorile crisocolui?

a. Rogu gi galben
b. Verde gi Portocaliu
c. Albastru si alb
d. Verde gi albastru

(} La ce se folosea crisocolul in Antichitate?

Pentru a picta vase Pentru a localtza Pentru a conslru Pentru a praji

zdcaminte de cuPru castele alimente

Relalioneaza concePtele:
O
ａ．

1. Carbon Cregte cantitatea de carbon drn aer

  ｂ．  ｃ．

2. Ciclul carbonului Element esential Pentru viatd

3. Defrigare Molecule cu aceeas, cornPozt\te,

dar structurd diferiti
4. Alotropi
dロ Migcarea carbonului prin diferitele
sisteme ale PSrnantulut

14 MTNERALELE pArqANrulut
(ID〉
Cate minerale fac parte din grupui carbonati10r?

Din ce este format5 cianura?

O

Glin ce lard se aflS insula Aogashima?

cRrsocoL 15
 DEs,olE彙 1411,‐ 111 ￨‐ 0:‐ 111,Tl‐
‐
ONIA=Å
■ ■ 11■ ￨￨■ ■ ■■

■:￨11111111111111111 1

ヽ 文

29,99:ei
Ⅲ＝＝Ⅲ・

ⅢⅢⅢⅢ５
＝＝＝＝ ７
ⅢⅢ ＝ Ⅲ ８
１

＝ ＝ ＝ ＝ ６
１ １ １ １ ８
Ｈ Ｈ Ｈ Ｈ ６

57

‖
‖
２

４
４
８
９