SPAT DEISLANDA

Mineralele pamantului
G,al ideji originale, EtysE EDApp
D'oouc e eo tor a'a. S.L 2O2C
rMSF F DADD q
Rea,,za,e eoi o",d.a. cs
""oJu. rc
lrdclucere. .le' a A, LA COrf an C, ," :O_-
Tehnoredactare: Crjstran LdceanL-_r
Gr-aa
-..-. So:.
Co0166lo'- p.ooLr,t e. wa .a o
Desior g,a',c:Doo,o lvo e ) "+
Redactare texte: Davtd yo-e_
Editare: Silvia Valie;o
Documentare: Hector Rodriguez
Fotografi i: Shutterstock.com

O 2A2A ed jtat in Spania cle pRODUCCTONES

licenta EMSE EDApp, SL JRB sub
Tiparire si legare: lndice Arts Grafrques
S.L.
Tip5rit in Spania
ISBN al intregii opere: 978_84_1354_t68_6

Toate dr-epturile rezervate. Sunt

strict interzise repro_
lo'a'a sa' part,a'a u u."r'"; 'r-,o", p,
*,
* oac^
^": ^: -a _ oroceo-"r '^ o. ^"
s d qL",o- rea dcesre a"' pr.n
COr r.oC' Oe .ttr,r ere Sa I ,f
Ofun _t p-O.

CUPRINS
FigE
3
Spat de lslanda
Mineralul gi caracteristicile sate
4
Mineral din clasa carbonatilor
Planeta noastr5 st6ncoas5
6
Silexul

Manualul micutui geolog

8
Respectarea mediului inconjur;tor
Colful TntrebErilor
Produc5tor: Emse Edapp S.L
10
Licenliator: Emse Edapp S.L
Vrei sd afli mai multe?
Distribuitor: Ringier Rom6nia S.R.L
Adresa: Bucuresti, sector 2 Locuri impresionante
Blvd. Dim:rrje Dompeiu. n,.
12
sediul zlarului Libertatea
9 9A Delta Okavango

@ iTI'Jfl ji,, o'"0,. Dovedegte ce-ai inv5fat

il l,"o'T
14
Acest produs nu este ojucdriel Exercifii
colectii@ringier.ro
Spatul de lslanda este o varietate de
calcit transparent,iu,Or exfOliabil.

iJ灘撫]曇 響
de lurninδ care cad pe cristalele
rnineralului se descOmpun↑ n dOuう
raze diferite.

CLASA:
CarbOnati
SIMBOL CHIMic:
CaCo3
COMPozlTIE:
Calciu,carbOn ,i OXigen
GREUTATE SPECiFiCA:
2,79/cm3
DURITATE:
3 pe scara Mohs S'Sferさ
,lef:糧 ::1:1:星 ]:忠 :::tわ
CULOARE:
AlbiciOasδ
STRALUCIREI
Sticloasう

FAS:E:
Albう

TRANSPARENTAE
一
義

Transparent
SISTEM CRISTAL!N: ▼
Romboedrlc
Cele mai mari zdc5minte se afl5 in
Statele
Unite, Mexic, China, lslanda, Argentina,
Norvegia, Marea Britanie, Spania, Rusiii",
Rusia, Afganistan, Maroc, Namibia
si
Australia.

SPAT DE:SLANDA は
 patul de lslanda este o varietate
de calcit transparent si usor exfo_
Iiabil. A fost descoperit in mina

Spatul de lslanda e cunoscut datOritぅ

unel prOprietさ
ti Optlce denurnite ,,bire―
fringentさ ``, adicう dublさ refractie.Acest
lucru↑ nseamn5 cδ razele de lurrninう
care
cad pe cristalele rnineralului se descOm―
pun in dOuさ raze diferite: una respectδ

「ξ
::￨:11[∫
:」 ￨「
『ξ
::f:よ
i星
il:llij::
vitezδ 5i un indice de refractie variabile 5i
・ ■■
se nume5te,,razう extraordinarδ “ .
、

material rotit in jurul unel axe↑

h
aceea,i direCiie Cu raza de luminう
.

■す●■■

藍
ノ
・
ゞず

ド:● ・‐
ヅぜドギ
=山痺
Fゞ

1朧 Cye
cJa puspe∬
::製 滉記:l:dbattЮ

MINERALELE PAMANTULUl
 MⅢ ЁRAttUL● こ ￨￨こ 人三L
^111+1轟 ==二

Birefringenta a fOSt descoperitう ↑n1669

:￨■
de cさ tre omul de 5tiintさ danez Erasmus
= Bartho‖ nus. A folosit pentru a ↑ ntelege
こ natura unde10r de lurninう .Acestfenomen
:=・ 1'
a fost studiat,i de rYlatematicianul olan―
dez Christiaan Huygens ,i de fiZiCianul
englez lsaac Nevvton

秦
讐訂 ￨111

De obicei,in unele mine

din care se extrage spat
de lslanda se gう sesc,de
asemenea,calcit,i aragOnit.
Acest lucru se intamplさ ↑
n
islanda,↑ n de,ertul SonOra
(Mexic,i Statele unite),i↑ n
China.

し 11

Spatul de lslanda este

utilizat pentru fabricarea
instrumentelor optice
de precizie, cum ar
fi microscoapele
petrografice care permit
polarizarea luminii albe.
Sunt folosite foarte mult
in geologie.

SPAT DEiSLANDA
 PropOrtille fiecぅ ruia dintre aceste rni―
nerale depind de tipul de zぅ cぅ
mant
httr黒
::ユξ 緊:鳥 蠍 :l a穐
iド

i菖 Fl潔 :ユ 1理 t理 碑 」 鷲 ∬t髪 :
rttrr滉
:裾 :i[∴ 現 f:翼 T涌 払 :“ i
sedirnentare prin cOmpactare,recris_
talizare sau cirnentare. Acest feno―
Declan,atOr de foc din

昴 :it,:lill:aii[:i:]li:ξ:
:luillllせ
cremene,ideal pentru
camping

∴i閣 :lifttiヂ e fosile(cum ar i

Sile× u1 5i cUartul Se cOnfundδ frec―
∨enti structura 10r este destul de si―
riflF:irl悪
首:itm蹴 胤
nati.Silexul↑ n stare purδ
:

=嫁 are culoarea
deschis,i este de oblcei translu_
g ri―
Unelte din EpOca de
cid, de,1, in functie de componenta piatrう

冨出出尾』inattrШ ζ
:i鷺

晨ピ1[梶 ∬
:藁
iT
]:ぷ 譜壌i3j嗜
t
:]I∬ :il:￨:ar::t;:(7〕 ri]iT]:ri需 :
croscOp

乙 MiNERALELE PAMANTuLUI
 PLANETA NoAsrRA srArucoasA

EPOCA D産 ,lATRÅ
Cele rrnalirnpOrtante caracteristici ale silexulul
sunt o duritate deフ pe scara Mohs l∪
IUrinta
sa de a se exfo‖ a in foite drepte cu rYnar9inl as―
CUtite ln Epoca de Piatrさ (acurn 2,8 rnilioane
de ani)a fost foloslt la fabricarea arrYlelOr si a
uneltelor lnitial,Oamenil prirYlitiVi adunau bu_
Cδ tile rupte de silex pe care le gう seau↑ n dru―
mul lOr Mai tarziu,au inceput sう exploateze
un rnod Organizat,iau des―
zう cbrlnlntele↑ ntr―

coperit cう ,atunci cand斜 ￨。 ∨eau de alte roci,

se producea∪ scantei De atunci l― au fO10sit
pentru a aprlnde focul ca sё se incう lzeascう ,

sδ 95teascさ 。i sδ _l alunge pe prさ dぅ tOri Cele

鐸 ri首 :樫 ξ
鷲艘::皇 :期よ
鳳lrtti諮 :浩
raului NIl din巨 9ipt
・
痣

S5geatE preistoricE
f5cutE cu silex
・〓
彦

)
ｉ≧

qJ

∬l::券1整 警樹嚢irl量 ￨:

露選縦 li髪 蛉掛 脳割
bare de feroceriu,
i

urgenta, se poale face

un foc Cu
cremene.
 又
ingura modalitate prin care noi si

⑮
generaliile viitoare ne putem bu-
cura in continuare de toate

郎
mi_
nunile planetei nOastre este ingrttind…
O

歩
Ca Oi Curn ar fi propria noastrう casё .De

郎
aceea,este fOarte important sさ intele―

郎
gern cさ tOt ce facem in viata nOaStrぅ
de

郎
zi cu zi are un impact asupra mediului

ヽ′ ‐
↑
nconjurう toに

郎
雹
MECtt ScHttMBARI MAR日 不

#Cel tre:R
孟

lnainte de a arunca un obiect↑ n cOsul

不

¨
孟

:「 ∫ 器 ポ 』 電 首 1管 ∬ :,]:l『
暑

lizare oi reducere.Reciclarea↑ nseamnぅ

郎

aruncarea obiectului↑ n cOntainerul cO_

郎

rect,astfel↑ ncat sぅ nu se amestece cu

alte deseuri 5i sぅ fie rnai u5or de trans…
format↑ n alt material.Redtilizarea↑ n―
seamnぅ a¨ l fo10si↑ n alt scOp decat cel
original, utilizand irnaginatia. 5i redu―

:7::tr薔
polua.
肥規la熙∬ l翼 ど
1: ￨∫
孟

#Econonllslrea apel
孟 孟

Apa pOtabilδ este un bu∩ dln ce in ce

墨
文

mal rar pe planeta nOastr5 ,i trebuie

曇
讐

sう o fO10sirn cu prudentδ
.De e× emplu,
墨
墨

nu uita sb Opre,ti rObinetul↑ ∩tirnp ce

層
仄
曇

n:露 :∬ 認!竃 1∬ :亀 穐1理 wTュ 撃

鸞
郎
孟

￨∫ 3il
雹

[:tl:ξ l:C:『 :譜lF][￨:U:サ

屏

:f:[曽
不

「
雹

」alilaCitate ma×
irnδ pen―
il=ri」 ]i「

巫 MINERALELE PAMANTULUI
 #Consumul responsabii de energie
Econornisirea energiei,curn ar fi electri¨
citatea Oi gaZul,este o altう actiune co―
tidianう care poate cOntribui la reduce¨
rea poluう rii. De exemplu,stinge lurnina
cand iesi din camerう ,folose5te becuri cu
consurn redus pentru a utiliza mai pu¨
Δ tinb energie electricう ,opre,te aparatele
electrocasnice pe care nu le folose5ti,nu
ヽ′
abuza vara de aerul conditionat,iariarna
folose,te↑ ncう lzirea↑ n rnod responsabil.

嶋 #Alternative pentru plastic

Plasticul este unul dintre cele mai po―
luante elemente.丁 rebuie sう cう utう rn aト
ternative,curn ar fi sう
folosirn pungi din
panzぅ ↑
n10c de pungi din plastic. `

#Transportul public
Ma5inile,i rnotocicletele care ut‖ izeazう
combustibil、 (curn ar fi benzina sau mo¨
torina)ernit Cantitう ti mari de monoxid
de carbon↑ n atrnosferう .Desi existう din
ce↑ n ce rnai rnulte ora5e Care controlea¨
zδ ernisiile si lirniteazう traficul pentru a
reduce poluarea,ne putern aduce,i nOi
aportul folosind transportul public(rne¨
trOu 5i autobuz), biCiClete sau vehicule
electrice 5i chiar deplasandu_ne pejos.

#Bucurう ‐te de naturう

POti Organiza excursiila mare sila mun…
te pentru a cunoa5te rnediul↑ nconiurぅ …
tott poti avea grり うde vegetatia din par―
Curi 5i de anirnalele care te↑ nconiOarё ,

pOti fO10Si co5urile de reciclare si chiar

sう ↑ndrう znesti s5 cultivi o micう grδ dinう
acasa.

SPAT DEISLANDA ゛
 ■￨:￨:1■ ■11111111● :￨

lndustria liticぅ este perioada de prOductie a

obiectelor din piatrさ care a a∨ ut10c↑ preistOrie.
∩
Capacitatea de a transforrna rOci 5i rYninerale in
elemente ascutite pe∩ tru a∨ ana,iagう
ti este
una dintre dO∨ ezile e∨ olutiei activitぅ
tli umane.
↑
Aceastう industrie este↑ mbぅ rtitδ n trei faze.↑
n
PaleOlitic,Obiectele din sile× era∪ fO10site a,a curn
se g5seau.↑ n MezOlitic,se fabricau deia unelte si
varfurl de sう geti.in Neolitic,se realizau instrumЪ
mai cOn∩ plexe,
∩
te

二 1■ 11● 11:■ ￨￨■ :■ ■

=■
S‖ e× ul a fost fO10sit din Antichitate panう in pre_
zent ca rnaterial fu∩ darnental pentru co∩
strulrea
clう dlri104 ziduri10r din platrう
。i a Obiectelor de¨
corative.A fost un element de constructie dest∪
de comu∩ ↑
￨

n lmperiul Rornan,￨,de aSemenea,

↑n sudul Angliei↑ ∩E∨ ul Medlu,deOarece↑
n acea
reglune nu existau pletr?fezlStente.se gう
se5te,
de obicei,↑ n rnulte bisericl,case,i chiar fortδ
re―
te mari,Cum ar fi cea a castelului Framlingham
osPiciul (COnstruit↑ n l148).
Castelul Framlingham 9i

屹ξ
ξex議 ::羹 贔 蛉 。Fξ 饉咆 ue mor嬢
∪nul dintre cele rnai rnari zう cぅ rninte de silex din
America de Nord este Flint Ridge,o regiune din sta―
tul OhiO.cand a fost descoperit de nativil americani,
aCe5tia au↑ nceput sδ exp10at星
prezent,acea varietate de roc
子 早
』
1:七 [ξ ]llili!1::も ln
noscutぅ drept,,cremenea din(Э hiO``,Acea pOpulatie fO10sea
う ′ヽハ r+―
acest rnaterial pentru a face
、 ^_:^l ^____
4‐ ′
ustens‖
e,i′ de asemenea,↑ ldう dea la
schirnb↑ ncぅ ￨ぅ tOriile sale prin tarう .De fapt,au fost gう
site rう m5site
in Golful Mexic 5i↑ n Muntii Stanc。
,i.

.,::., MINERALELEpAIqATTuIuI
 Stonehenge
Stonehenge este un cunoscut rYnonurlnent rYnegalitic situ―
at↑ n cOnnitatul wiltshire(Anglia)A fost cOnstruit intre
sfaroitul Neo‖ ticului,i inceputul pocil Bronzul∪
匡 i(anul
3100↑ H.).Este forrnat din blOcuri mari de roci sedimen―
tare 5i magmatice distribuite↑ n patru circumferinte COn―
centrlce in iurul sδ u existう un sant Circular cu un diame―
tru de lo4 metri Datoritさ caracterului sau spectaculOs
511rnportantei sale istOrice,stOnehenge a fost proclamat
irl: Patrimoniu al∪ manitさ
・ tre UNESCo↑
til de cさ n1986

SPAT DEISLANDA
 Okavango 9

elta Okavango, situatd

in nord-vestul Botswanei ￨■ ■■￨
(Africa), este unul dintre
Ou[inele cazuri de deltd care nu
se varsd in mare sau in ocean,
intr-o c6mpie imensd. Este ci
i.or_
matd din mlagtini permanente
gi terenuri care sunt inundate

警警
sezonier. lnundatiile anuale ￨■ ￨

〓一〓
ale ￨■ ■■￨ :￨￨二 :
raului Okavango apar in timpul

一一  ・・
sezonului uscat, astfel cd plan_ ■■ 1糠

ヽ
  ヽ
tele gi animalele autohtone ‐■ 寺 ■ぶ
Si_au
￨￨・ ￨￨￨￨￨￨￨■
1 1 1・
￨

●11■・ ￨￨￨‐ ■■■￨

‐
:

sincronizat ciclurile biologi;e ■ .￨￨

‐
cu inundatiile. Este un exe,riptu _.111‐
￨‐

■￨ ￨￨￨::
￨￨￨￨‐

￨‐

義 unic Ia nivel mondial de interac_

￨-1111■ lt

!iune intre procesele climatice

hidrologice si biologice
要 ￨ ‐111
Surprinzdtor este cd vegetatia ￨ ・ ‐■■■1■ ● :

sa abundentd nu e rezultatul
unui climat deosebit de umed,
ci dimpotrivd. Cel mai indicat
este sd o considerdm o oazd
in
mijlocul unei regiuni aride.
Cele
mai abundente ploi cad intre
de_
cembrie gi martie sub formd
de
furtuni dupd-amiaza, iar, .ursul
16ului inundd c6mpiile
Oeftei in_
tre martie gi august. Acest 勿
loc a
reugit sd stea departe de
activi_
tatea umand. Este declarat pa_
trimoniu al Umanitdtii de
cdtre
UNESCO.

:litil:￨￨‐

￨オ lt峰
MINERALELE PAMANTuLUl ■‐
譴
Ｅ
一
                   Ｒ沃穆圏■種Ｎ匁
轟峯
畑            熙餡 鱚 寒 蓋 回 鐸 弄             穫
Ｔ
■ず
 К
Ｅ

Ｃ
ｒ

■一一一一
一一一一一
■一一一一
曇 Ｌ リ
● Care este cu10area obi,nuitこ a spatului de isianda?
ａ． ｂ．

Verde
Portoca Iiu
Ｃ   ｄ．
菫

Alb
-\^ ^.
|-\U5U

● La ce se fo10se,te↑ n prezent spatul de isianda?

Pentru a face varfuri de lance Pentru a amesteca cimeni

Pentru a fabrica nslrlmente oottc-o Pentru a picta peretr

O Relalioneaz5 conceptele:
l.
ａ．

Cremene Recrclare, reutilizare si reCJCe .e

  ｂ．  ｃ． ｄ．

2. Epoca de Piatra Silex de culoare neegrd

3. Cer trei R Emit monox C ce ca.oon
4. Masini pe benzind Cu 2,8 miljcane Ce anr in urrrJ

14 MrNER.ALELEpAyAnrulur
C} care au fost cere trei faze are industriei
ritice?

Cine au fost cei care au exploatat

primele z5cSminte de silex
din America de Nord?

O in ce lard se aft5 Delta okavango?

t "JffjX :: 1:l*1: ::"

"'jl I ed ('
o q, r o o, **
u e o",f, ffi : # : 3" U :l i:H :;j i.',"J
"
,c,0"*",'";'r,;,;',;;',i:;,i"[:1;?r':J/,::,ff
ff l,",?g1,ia1":::t:k#
",;

SPAT DE TsLANDA t5
 29,99 iei

』
‖酬埋
‖ 靱繭