=AzÅ

11flll

MANOANIT
 Mineraiele pdm5ntului
al ideii originale. EMSE EDApp S.L. 202O
Or
Producfie editoriala: EN4SE EDApp S.L.
Realizare editoria E: CB pRODUCER
Traducere: Elena-Anca Coman Graal Soft
I
Tehnoredactare: Cristian L6ceanu
lGraal Soft
Coordonare produc!re. Martane Reguero
Design grafic: pablo Moreno
Redactare texte: David Moreu
Editare: Silvia Vallejo
Documentare: Hector Rodriguez
Fotog rafii: Shutterstock.com

(O 2420, editat in Spania de pRODUCCIONES

JRB sub
l16 -- 16 ;w5r f D^
pp Sl
TipSrire 9i legare lndice Arts Grafiques
S.L
Tiparit in Spania
ISBN al intregii opere: 978_84_1354_168_6

Toate drepturile rezervate. Sunt strict interzise

repro_
ducerea totali sar partialJ a acestei u.r;ripr]n
ori."
sau. proceduri sr d stribuirea aceste'L
liil:u.-^
conirac- de n. ^,.ie,e sau ;mo.u- ut puo,ic. f rin

CUPRINS
FigE
3
Manganit
Mineralul gi caracteristicile sale 4
Mineral din clasa oxizilor
Planeta noastr5 st6ncoas5 6
Uragane, cicloane gi taifunuri
Manualul micului geolog 8
Fildesul

Coltul intrebErilor 10
ProducStor: Emse Edapp S.L Vrei sd afli mai multe?
Licenliator: Emse Edapp S.L
Djstribuitor: Ringier RomAnia S.R.L
Adresa: Bucuresti, sector 2,
Locuri impresionante 12
Blvd. Dimitrie pompeiu, nr g_9A. Cascada Angel
sediul ziarului Libertatea

lG\
\Y
ATENTIE! Nu esre u^ proous
p"ntru copiii sub 3 anil
Dovedegte ce-ai invdlat 14
Acest produs nu este ojucirie! Exercitii
colectii@ringier.ro
Manganitul este un rrlineral cu
un continut ridiCat de rrlangan,i
formeazさ cristale prismatice care
apar 9rupate.se 9う se,te↑ n depozite
hidrotermale cu ten∩ peraturう scう zutう
Oi↑ n depozite sedirnentare.↑ n
preistorie era folosit ca pigment,i,de
asemenea,pentru a aprinde focul.

CLASA:
Oxizi
FoRMULA cHtr{lcA:
Mn3+O(OH)
COMPOZITIEE
Mangan,o^igen 5i hidrogen
GREUTATE SPECiF:CA: 量 Sus,mur5 de rnangan brut,i nerafinat.
4,29¨ 4,34g/crn3
DURiTATE:
4 pe scara Mohs
CULOAREE
Negru,negru― gri sau gri
STRALUCiRE:
Submetalicう
FASiE:
nchis
Maro― ↑
TRANSPARENTA:
Opac ‐ Cele mairnari zう cう rninte se gう sesc↑ n
￨‐

Argentina,Austra‖ a,Austria,Belgia,canada,
SiSTEM CRISTAL:N: Chile,China,Republica Cehう J Franta,
爾 騨

Gerrnania,Grecia,lndia,lta‖ a,JaponiaJ
Monoclinic
Mexic,Norvegia,Rusia,SIovacia,Africa de
Sud,Spania,Suedia,Marea Britanie,i Statele
Unite.

MANGANIT ,
Manganitul se forrneazう ↑ n douう rn o―
duri diferite.Cel rnai frecvent apare
n
↑ depozite de mangan terrnale sau
hidroterrnale la temperaturう sc5zu一
tう , dar poate inlocui, de asemenea,
alte rninerale de rnangan in depozite
sedirnentare sau pOate fi O cOmpo―
nentう destul de comunう ↑ n depozite
de argilう 。i laterit.ln aceste cazuri,
este considerat un mineral neintere―
sant pentru exploatarea cOmercialう
。i este de obicei asociat cu piroluzi¨
tul,braunitul,hausmannitul,baritina,
calcitul,sideritul si goethitul.
Manganitul este un rnineral
opac cu o strう Iucire
submetanc5,i o cu10are
neagrう sau neagrう …
gri.in
lurnina transrnisう are o culoare
maro… ro,cat5,↑ n tirnp ce in
lurnina reflectatう este
alb‐ cenu,iu Cu o tentう rnaronie
,i reflexilinterne de cu10area
s6ngelui.

扁 1… 訥:∬ r
。 strろ lUClre

需 総

MTNERALELE pAvANrulur
 平Iド FIRALUL,i
Manganitul con!ine 62%
mangan, 18,66% oxigen si
19,'12%o ap5. De asemenea,
poate conline urme de fier,
aluminiu, bariu, plumb sau
cupru in cantititi mici.
Manganitul a fost
utilizat ca minereu
de mangan timp de
secole. Exemplarele
bine cristalizate situate
in Germania sunt foarte
apreciate de colecfionarii
din intreaga lume.
CARACT
Se crede cd oamenii primitivi foloseau
manganitul ca element pentru a aprin-
de focul, deoarece pulberea acestui
mineral a fost gasita in diferite situri ar-
heologice din intreaga lume. De aseme-
nea, se crede c5 in preistorie pulberea
sa era folositd ca pigment pentru a face
vopsele.
Rodocrozit peste
manganit
MANGANIT
 ^

IL週趣:驚 滋:善
tropicale,
鮮淋選h霊青
ュ1義
de la O liStう e× tinsう de num6 geStic)―
nOtう de organizatia Meteorologicう
Curn se produc?Aerul cald 5i umed Mondialう . Numele urrneaz5 o ordine

縄::iSI『 亀 「規i孫 ごT聾 ぶぶ軍:'1鷺rF凛 ぶ計i槻.lr鍵 iビ

Cep9 un ciclu care perrnite sb apara an incepё

↑
濯酎 i
ltotdeaunb cu litera a si asa
nori de furtunう ёnOrrni,ce incep sb se rnai Oeobrt9. Numelё
furtuni10r'cgie
↑nvartё urTand mi5caレ ea be rotЬ tie lau fOst fOarte distrLct市
e sunt retraζ e
a Pぅ mantり lui panさ cand forrneazぅ
。i↑ n16cし ite Cu altele,
un sistem de futtuni organiz5ti Daと ら ,
existさ suficientう apl caldさ , ciclul va
CoOtinua,i atat norii de furtunさ ,cat si
viteza vantului vOr cre,te Oahi cand ‐
va apう rea tln uragan.

■
・ ‐
S・ ・

鞭 漁 ∬ 櫛 [鞭 躍 [
se rotesc in sensul aceior de ceasornic↑ n
ernisfera sudicら
,i↑ n sens invers in ernisfe‐ ‐
ra nordicう datOrit5 rotatiei P5mantului. ￨￨￨::::￨:::::￨￨lilミ

轡 ,S

璃
拗
MiNERALELE PAMANTULUI
 PLAN ETA NoAsrRA srANcoasA

_´ ]33´ e e au ci∩ cl parti bine diferentiate Prima este ochiul,care se aflう

chiar in centru si
este c zonさ cu preslune atmosfericう fOarte scう zutう ,aproape fbrさ nOrl,i Cu un vant relati∨
‐￨ltit A doua este perete:e Och:u:u:(Cea mai periculoasb parte a uraganului),alCう
tuitう din
nor fttarte grei li∨ anturi care pOt atinge o vitezう de 250 km pe orう
A treia o reprezintさ
benzile de p:Oaie care cad↑ n spiralさ ,i prO∨ Oacさ inundatil atunci cand uraganul ajunge pe
continent.A patra este diametrul,care se rnう soarb
dela un capう t la altul al uraganului 5i pOate
cuprinde mai mult de 800 km A cincea
este↑ nう :lirnea, deoarece norii care
impulsioneazd uraganele pot md-
sura panS la 15 km. ochi
--- ----------- \
Peretele \
ochiului \ '. \

羹翼斗 umed si
ca:d ascendent
一
︵
毒一
・
・
一
一．
・ ■

鰈米
０一
一
ヘ
一
一〓・
ヽ

‐
ヽよ
一
、
一

議
一 一 、一

MANGANIT ヲ
 ilde,ul este rnaterialul care fOr…
meazう cOltil elefanti10n Este al―
Cう tuit din 25%materia1 0rganic
,i75%apatit(un grup de rninerale de
Culoare albぅ ).
Tirnp de secOle a fOst fOarte apreciat
pentru frumusetea, durabilitatea si
u,urinta sa de a fi sculptat.cOltul eStと
incisivui superiOr al multOr rnarnifere si
continuさ sう creascぅ de― a lungui vietti
la elefantii africani masculi,i femelき
precum ,i la elefantul indian mascul
in schirnb,cOltii elefantului african pOt
avea panう la doi rnetri lЧ ngirne,i can…
tδ resc↑ n
jur de 23 k9 fiecare,spre deo―
S90ire de collil elefanli10r aSiaticL care
Sunt mai mici.cOltul elefantului crestさ
in straturi din interlor spre exteriOtt ast―
fel↑ ncat stratul din interior este ultirnul
produs.Aproxirnativ O treirne din cOlt
este incOrpOratδ ↑ n cavitぅ tile OsOasg
al(∫ craniului anirnalului,iar capさ
tul sさ u
(adesea ascutit)are O cavitate 90alさ
care strさ bate o anurnit5 distantう
,

de… a
lungul interiOrului sau panぅ devine
(femela acestei specii nu are cOlti).
solidう
Din!ii hipopOtamulul,mOrsei,narvalului,
.

ca,a10tului,i ai unOr tipuri de mistreti

sunt cOnsiderati filde,, de,i au o va_
16are econolヽ icδ rnicさ din
cauza dimensiunilor
lor reduse.

『粽 写計
饗 棚 J iボ il‖

胤謝 1瀬 癬 [月
dentinう .

I MtNERALELEpAvANTuIuT
Filde,ul a fost fOlosit din cele rnai vechi
n buuteril, pentru a sculpta
tirnpuri ↑

9bieCte Ornamentale ,i a face unelte.

Cu toate acestea, utilizarea sa a fost
↑nconjuratう de o mare polernicう de
zeci de ani,deoarece este obtinut prin
sacrificiul elefanti10r africani,ceea ce a
fδ Cり t Ca acest rnarnifer sう fie↑ n prezent
↑
n pericol de disparitie・ O altう rnodalita―
te rnai recentう (5ila fel de controversa―
tう)de a¨ 1 0btine cOnstぅ ↑ n a dezgropa
r5mう Oitele de mamuti ,i mastOdOnti
preistorici care se gё sesc sub pう mant,
↑
n perrnafrostul unor locuri foarte ↑
n―
depう rtate precum
Siberia(Rusia).↑ n
prezent, . s
Obtinerea filde,ulUi ,i cOmertul inter¨
natiOnal cu prOduse realizate din acest
material sunt interzise ↑ n majOritatea
tё ri10r pentru a evita sacrificarea ani¨
malelor,i a COntrola exp10atarea ilegalう
a acestOra.

Cuvantul fildeg provine din termenul antic egip_

tean 5bu, care inseamnd ,,elefant,' gi este, de
asemenea, legat de termenul arab azmalfil, care
inseamnd ,,os de elefant,,. inainte de inventarea
plasticului, fildegul era folosit pentru a fabrica
mSnere de tac6muri, bile de biliard, clape de
pian, cimpoaie scofiene, nasturi o gami largd
9i
de obiecte ornamentale. Din ]BOO, multe mate-
riale sintetice au fost dezvoltate pentru a inlocui
fildegul.

MANGAN:T
 Marea Pattt Rosie a lui Jupiter
」upiter este a cincea planetう din sistemul solan Partea
sa cea mai caracteristicう este a,a― nurrnita Mare Patう
Ro,ie,un flux turbulent de↑ naltう presiune care se
rOte5te in spiralう 。i este comparabil cu o furtunう
uriaOう・AstronorYnii cred cう este un vartei care ar
putea exista de rYnai bine de 300 de anisi cう este
fOrrYnat din vanturi de panう la 400 km/h.Dimensiunea
sa este atat de rnare,↑ ncat ar putea cuprinde rnai mult
de dou5 ori diametrul Pう mantului.vartejul se rote,te↑ n
sens invers acelor de ceasornic. _
鰺 は 冬 翁 亀

O furtund de nisip este un fenomen me-

teorologic care apare atunci c6nd v6ntul
ridicE o cantitate mare de nisip uscat 9i o
蠍 罐

deplaseazd mii de kilometri in timp ce este

suspendatd in aer. De exemplu, nisip din
Sahara (Africa) a fost gdsit in Amazonia
(America). Uneori, acest tip de furtuni sunt
atat de importante, inc6t pot fi vdzute in
fotografiile fScute dln sateliti. Sunt comune
in regiuni aride gi semiaride din America
de Nord, Arabia, Mongolia si China.

,, ..:.I
Roza vanturilor este un simbol sub forma unui cerc
in care apar indicate punctele cardinale (nord, sud,
est gi vest), stelele, directiile marcate printr-o valoare
numericd sau unghi si numele v6nturilor conform
direc!iei lor. lnventia sa este atribuitd filosofului si po-
etului spaniol Ramon Llull (1232-1316), degi descrierea
oferitd de scriitorul roman Pliniu cel Bdtran intr-una
dintre cdrtile sale ar fi putut fi sursa sa de inspiratie.
ln prezent este folositd pentru proiectarea pistelor din
aeroporturi.

M TNERALELE pArqAurulur
 一
一■
一
．

一一一．

一
一

一一・ 一．・．
一
一

一 一一一 一一 一一
一
一一一一一一・・

一一
一一

・
一一一 一一一
・一一
一 ・
一．
一
．

一
￨ ￨￨■ ￨■ ■￨■ ￨=￨￨■ ■ ￨ ■■‐‐￨￨￨￨￨￨■ ￨111
￨■ ￨￨‐
'1‐
■■￨￨

一
■一
■●一
￨:￨￨

￨■
￨￨:

‐
‐ ￨￨‐ ￨￨￨￨￨￨ ￨￨‐ ￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨‐ ‐
￨￨￨￨
￨‐ ￨￨￨￨￨‐
￨￨￨￨￨￨￨￨￨‐ ￨￨￨￨

￨■ ■ⅢI:￨￨￨■ ●111■ ■総 ■11■ ■￨■ ■:111111■ ￨￨￨ ■￨■ ■‐

■￨￨■ ￨■ ■ ￨

=￨■

‐
餞饉壼 ‐
: ￨

・ :￨ミ ￨

Viscolele
in meteorologie, viscolele sunt furtuni de zdpadd cu ca_
racteristici specifice. Acestea aduc vanturi suslinute de
56,3 km/h sau de o vitezd mai mare si zdpada semni_
ficativd timp de trei ore sau mai mult. Cantitd!ile mari
de zapadd gi viteza v6ntului provoacd un frig foarte in_
tens 9i o vizibilitate slabd, care se reduce la mai pufin
de 4OO de metri. Apar de obicei in zonele polare, in
regiunile din apropierea polilor si, de asemenea, in zone
cu altitudine mare.

MANGANIT
 ９
．
ascada Angel este o cas-
cadd situatd in Parcul Na[i-
onal Canaima (Venezuela).
Cu o ↑
nδ ltirne tOtalδ de 979 de
metri,iOcぅ dere ne↑ ntreruptδ de
807 rnetri,detine recordul de a fl
cea mai inaltさ cascadδ din lume.
O rnare parte din apa sa prOvine
dintr― un rau lung care,eFpuie,te
prin vorful muntelui Auya∩ tepuy
pδ nさ cand alunge la mar9inea
unei stanci adanci din gresie 5i
cadein gol,provocand un zgomOt
uria5.Este o desti∩ atie turisticさ
foarte popular5,i a fost declaratう
Patrirnoniu al∪ manitう til de Cう tre
∪NESCO↑ n1994.

Numele cascadei prOvine de la

」arnes Angel, un pllot american
care↑ n1933 a de∨ enit primul avi―
ator ce a zburat deasupra ei.Cu
toate acestea, a fOst denurnitё
astfel in mod Oficial de― abia ↑
n
1939,cand guvernul∨ enezuelei a
folosit acest nume pentru a indi¨
ca localizarea exactさ a cascadei
pe o hartさ ,ca parte a unui raport
intitulat E× p10rarea
Re9iun‖ Gran
Sabana.↑ n1971 a avut 10c prirna
ascensiune pe varful stancili alpi…
ni5tii au avut nevoie de nOuう zile
ヽご
レ

5ijumう tate pentru a― l atinge.

一

一
．

M!NERALELE PAMANTULUl
 L(OCUR:lMPRESiONANTE
︲
１
１
    １
・ヽ︲
・︰
●﹂熙孟⑬ボ

ヾζ 菫 響 電 ミ
ーマ

11=￨￨￨￨￨￨
￨￨￨￨￨￨￨111111

￨ヽ 建 :‐
■■ :

Numele original al acestei cascade este

Kerepakupal Merd, care↑ n limba indigenう a
regiunil↑ nseamnう り
,salt din cel mal adanc ioc“ .

in prezent este una dintre principalele atractil

turistice din Venezuela,de,i ViZitarea acesteia
poate fi destul de comp‖ catう deoarece este
situat5↑ n iunglう .Excursille cu barca sunt de
obicei organizate din iunie panう ↑ n decem_
brie, cand debitul raului este suficient de
adanc pentru a naviga cu ghizii10cali. lmagine a casc
rcii in
nu,,.,iiJpu : ;
:ig:: ja
 ￨■ I(■ rclt::
リ

O Care este duritatea manganitului?

a.5-7 pe scara Mohs

b.4 pe scara Mohs
c.2-3 pe scara Mohs
d.8 pe scara Mohs

f} La ce era folosit manganitul in preistorie?

Ca arma de vanatoare Ca medicament

r
Ca milloc de sclere Ca pigment sr per:rt a aprrnde focul

f} Relafioneazi conceptele:
1口 ∪ragane a. Se aflS chiar in centrul acestuia
2.Ochiul uraganului b. Colli ai elefantilor
3.Fildes c. Vanturi suslinute de 56,3 km/n
4.∨ iscole d. Se formeazd deasupra oceanelor
tropicale

l4 MlNERALELEpAr.4ANruLur
@ cui i se atribuie inventarea rozeiv6nturui?

● 1)e ce sunt interzise oblinerea,i COmeriui cu filde,?

O in ce lar5 se afld Cascada Angel?

一  √
⊃
″４，‘
゛
ぜＮ
／
診

導炎＼

euljqo as ptr n,rued (s ,nr uoLueu_rnr (,

t]1o3 - sap[3 :eln]sotre Inrlua3 uJrerqf,
rr:,1"#;:'3#i;r'rlxlj:r'r'Jl'-:",j=f;'ji?ffiil',1
cu" -rnrnue6eJn
gzeeuJroJ as - aue6ern (g "s e nrruod ri lniqcg:elecucorl loreueotro erdnseop
rn30r epurrde e3'(z sqoh
lueu-r6ro eref,s ad 7.q (!
;illnlos

MANGANTT 15
 引剤 ︱ ︱

29,99 iei

蜃渕 1鰤