DESC

‐
・ :‐ i :‐
. ‐
.

■
一．
〓一一

・
●〓■
，
一 ．

MACNETIT
 Mtneralele pamantulur
al iderj originale, EMSE EDApp S L
(q-l
2O2O
Producfie editorjala: EMSE EDApp
S.L.
Realizare editorialb: CB pRODUCER
Traducere. Elena-Anca Coman
] Graal Soft
Tehnoredactare. Crrstran Ldceanu
Coordonare productte;
lGraal iott -.- "
Ma jtane Reguert
Design grafic: pablo Moreno
Redactare texte: David Moreu
Ed jtare: Silvia Vallejo
Documentare. Hector Rodriguez
Fotografi i: Shutterstock.com

O 2420, editat in Spania de pRODUCCTONES

licenta EMSE EDApp, SL JRB sub
Tiparire 5i legare indice Arts Grafiques
S.L.
Tipdrit in Spanra
ISBN al intregii opere. 978-84-1354
l68_6
Toate drepturile rezervate. Sunt
strjct interzise
ducerea totald sau ilar-tial; u u.u.l"iiu.rjr,-orlnrepro-
mijloace sau proceduri's j distrrbu jreu or,."
(onLrd. L da i. -n r;ere ra J ,^ u."!,"1u orin
o,u^ prb.,..
-,
'

CUPRINS
Ftsa
3
Magnetit
Mineralul si caracteristicile sale
4
Mineral din clasa oxizilor
Planeta noastrE st6ncoas5
6
Magnetosfera
Experiment
8
Cum sd faci o busold
Coltul intrebEritor
rTooucator: tmse Edapp S.L
10
Licentiator: Emse Edapp S.L
Vrei sa afli mai multe?
Distribujtor: Ringier Rom6nia S.R.L
Locuri impresionante
Adresa: Bucuresti, sector 2,
Blvd. Dimitrie pompeiu, nr.9-9A.
12
sediui ziarului Libertatea
Valea Lunii
/G\ ATENTIE! r\. esre u^ produs
\Y Dovedegte ce-ai inv5tat
pentru copiii sub 3 ani!
14
Acest produs nu este o juc5riel Exercitii
colectii@ringier.ro
剛

Magnetitul este un mineral de

oxid de fier care se gdsegte in
rocile magmatice, metamorfice gi
sedimentare. Datoritd conlinutului
sdu ridicat de fier: a devenit cel mai
exploatat minereu al acestui metal
din lume. Este cel mai magnetic
mineral care existd in naturd.

CLASA:
Oxizi
FORMULA CHIMICAI
Fe2+Fe3+2° 4
COMPOZITIEI
Fier,i oxigen
GREUTATE SPECIFiCA:
5,1759/cm3
L Sus,bucatう de rnagnetit brutijos,
DURITATE: piatrう de magnetit,lefuit
5,5… 6,5 pe scara Mohs
CULOARE:
Negru gri,negru fier
STRALUCiRE:
Metalicδ
FASIEI
Neagrδ
TRANSPARENTA:
Opac 鑢 務√
S:STEM CR:STALIN: .扁
l鷲
輻i
Cubic L cele rnai mari z5c5rninte se aflb↑ n suedia,
Norvegia,Portugalia,Franla,Australia,Canada
,i Statele unite:

MAGNETIT
 agnetitul ёste un mineral de
oxid de fier care se gう se,te in
rocile Magmatice, metamor― 6
fice gi sedirnentare, Continutul sう u
de fier este atat de ridicat(panぅ la
72,4%) incat a devenit,de mai rnulte
secole, cel rnal exploatat rninereu de
,
言
Iξ レ
ミ∵
ノ

fier din lume.

Magnetitul este foarte u,or de iden…

tificat,deoarece este unul dintre pu―
tinele rYninerale care sunt atrase de

．
彗    ・
magneti.Este cel mai magnetic mi…

凄
n naturう . Cu toate
neral care existう ↑ 飩

一
春〓一
一
誼

acestea, unele exen∩ plare prezintう
auto― rnagnetisrn 5i pot atra9e bucう ti
rnici de fiet de magnetit ,i chiar 5i
alte obiecte magnetice. Aceastう va―
rietate surprinzう toare este cunoscutう
ca,,piatrう de rnagnet“ ,i a foSt prima
dovadb de ma9netism cunoscut in
preistorie.
sfbramatぅ ,i utilizatう la magneti pentru a
一
Taconitul este o rocう sedirnentarう care
a devenit in prezent cel rnai apreciat
minereu de fier:contine O COmbinatie
de rnagnetit,hematit,i Silex.Proportia
ntre
sa de fier variazう ↑ 25%,i30%
din greutatea sa.Aceastう piatrう este
separa metalele de s‖ ex.

ノ
=..痣

￨
￨■

de tacon\t
BucSt,r

MINERALELE PAMANTULUl
 Cea mai rrnare parte a cう rbunelui cu un
COntinut ridicat de sulf extras in estul
Statelor∪ nite se obtine intr― o suspen―
sie groasう cu densitate mare formatう
din ap5 5i praf de lη agnetit Cさ rbunele
pur pluteste,iCう rbunele contarYlinat c∪
piritう (care COntine sulf)se SCUfundδ ↑ n
suspensle
一 ・■一一
．

De ani buni,se folosesc

cantitう ti miCi de rnagnetit Cn
tonere:e copiatoarelor xerox
,i imprimantelor digitale,
撃 i= :a producerea diferitelor
ngr5,う rninte,i,de asemenea,
↑
ヽ■く
き ca pigment de vopsele.
【
●::
￨■ tl・

Existう dou5 varietう ti de magnetit i

cu nume proprii.prima este
cu noscutう sub numele de,,ishkunt“
ソ
n
,i eSte foarte bogatう ↑ crom.A
doua se nume,te,,Valentinesit“ ,i
este combinatia dintre rnagnetit,i ■
︱

Cuart・
ゝ

MAGNETIT
` Magnetosfera este o re9iune care↑ ncOn―
joprう toate planetele ce au un camp ma9_
‐netic FunctiOnOazё Ca un scut protectOr
care se ocupさ cu devierea radiati:lor in― Po‖ i rnagnetici ai planetei nOastre nu cOin―
cさ rcate cu energie rnare provenite de la
cid cu pOlil geo9rafici Acest fenomen este
Soare(vantul solar) cunoscut ca dipolaritate ttxplicatla este
foarte sirnplぅ :Pう rnantul se rttteste pe O axう

ln cazul P5mantului,estё vOrba despre

un strat forrYnat din interactiunea dintre
ma9netibmul terestru 5i vantul s。 lat
care se extinde deasupra iclnosferei,la
o↑ nё ltime de peste looo de kilometri.
に
F[:札 墨llifF[rrll冨 蓼1昇 111選 i
Oceanului Arctlc,iar al dollea↑ n Antarctica
Cu toate acestea,pollilmagnetici cOrespund
magnetismul∪ iPう mantului 5i,din acest rnO―
tl、 polul nord magnetic este locul pe care↑
￨

ntotdea∪
indicう ↑ na lDuSOlele lnteresant este
Dacう nu ar exista,viata de pe 61aneta faptul cδ pOIli magnetici n∪ sunt fic。 1,ci Se
noastrё nu ar fi posibilさ din cauza ex― rniOCδ in fiecare an cu aproxilrnat∨ 15 kilo―
cesului de cさ ld・ urさ sau ar fi foarte dife― metri. ln prezent,polul nord magnetic este
situat in aproplerea l∩ sulei Bathurst(cana―
ritうde curn O cunoa5tem,deoarece ar
da), lar polul sud magnet c se aflう n afara
↑
exista.un deficit de apう ,Magnetosfera cercului antarctic.
este unul dintre factOrii care rnentin at― ・
mosfera,i stratul de ozon.
Polul nord
magnetic Axa
MACNETttSMUL TERESTRU. pぅ mantului

Planeta noastrう .pOate fi・ cOnsideratさ un

′′

magnet 919antic care exercitう un camp Polul nord

′
”レ ′ ′

geografic
・rnagnetic(magnetosfera)cO se ridicb
′ヽ﹃

panё la mil de ki10metri↑ n spatiu._Ori―

ginea sa se datOreazb puternici10r cu―
・renti electrici generati de fier,i nichel.
in stare lichidさ care se deplaseazう ↑
n
nucleul exterior al Pさ mantului. Acest
camp rnagnetic ёste respOnsab‖ pen…
tru existenta ce10r dOi pOli rna9petici ai
planetei noastre,i,de aSemenea,pen―
帯′ψ

tru faptui cう acul busolelor este indrep¨

tat↑ ntotdeauna spre polul nord mag¨
′，

netic,,inu Cう tre polui nOrd geOgrafic.

｀
Pol sud
Axa plmantuiui magnetic

MINERALELE PAMANTULUI
 咤γ饒
PLANETA NoASTRA sTANこ 6ASA

・
   ・

i肌 臨蓄
網i壼撃輛器竃ittu 鞍
邸
ザ
鷺駐面 … i龍
讐電
退露 ぶ
unea Pd画 Nordcdni慧:菅
T&::釜 :煙 :i∫
mot市 e istOttce:in momentul cand au fost denumli polii magneriOr量」
busolelor stta decis sさ fie numit,,pOlui nOrd``acela care tindea s5 indi…

寵淵l電 議警電」
i罰 鯖
:1轟 l:き ::還職
ご.eね
pu cさ era attts ,
 口ＨＨＨＨＨＨＨ＝Ｈ＝＝＝＝＝＝Ｈ旧旧旧旧旧旧旧旧旧旧旧旧日

Gum si faci

existenla polurui nord 'i「

::l-,ti:l-:tlI
noastre,este un moment :?1-o-":3'"
bun pentru'a face g bじ masnetic ar pranetei
^ ・ _ II[γ_ :。 lぅご吉 とι
里せ , FI:[
亀 ピ百
:子

compara an∩
exact unde
dice oxArナ
pOzitia
::n月 Ose
iハ aCe,tuia
c△aflぅ
cu cea
1

͡ ^_ a
^^^`__1
らfi Xへacestお

面 姦
_ pOlul
d.cLLttJ 高 葛
:選 :ま
=liこ ir;』 tL
フ i十ぅ
^^_+11:ヽ ^… 1 ● ● _
norご 3暮 葛 清電しき鶴
tanii de nave cu
ぶ
cH secole
Q∩ rハ Iハin↑
嵐
,1蔦 」
レ
hurrnぅ n^_■ _____
iir_ミ .Pentru 1・
a reali
iこ [ご :む :
de f∬ jぎ :こ
cufit. Sd incepem!
淵品,IWttn[re創 )t,lipici,l
a ace■
ci,l farfurie
bcrЦ vd avea nevde dOar
farfurie adanch
adancぅn:intt
plinうr::ハ ぃ三.11
cu apう il 。

Tdiem un cerc din dopul de plutd

cu o grosime de l centimetru.

Frecdm acul de cusut de 50 de

ori cu polul nord al magnetului.
・ I Dacさ acesta nu este marcat,fre―
￨■

cう rn intotdeauna acul cu acela,i pol.

丁rebuie sb O facem de la gaura acului
panぅ la varf,

Lipirn acul rnagnetizat pe cercul

EXPLicAT:E
竃
鼻∫ ￨:titf:l』 薦
its:廿 iξ :ff:
Frec6nd acul de cusut cu magnetul
intr_o
anumitd direclie, l-am transformat intr_un
facem griji ca se va scufunda, magnet temporar. polul sau nord este ga_
deoarece este un obiect plutitor. ura. Odatd magnetizat, acul montat pe
dopul din plutd se poate rotj fdrd vreun
fel de frecare externi, pentru a se alinia
Vom vedea imediat cum pluta se cu campul magnetic al pamantului.
rotegte pand c6nd gaura acului Acest
lucru inseamnd cb planeta noastrd
actio_
de cusut indic5 polul nord mag_ neazd ca gi cum ar avea un magnet
care
netic al pdm6ntului. putem ve_ o traverseazd, iar busola ne indicd polul
nord magnetic. Marinariidin Antichitate
rifica dac5 acest lucru este corect cu nu
o busole, dar stiau cd pentru a ajunge
busolS reald. Atenfie, busola de cas5 :veau
va la polul nord geografic al pdmantului
tre_
funcfiona pand c6nd acul de cusut buiau doar sd urmeze directia stelei,
se va deoa_
demagnetiza. rece aceasta este cea ma j apropiata
de axa
de rotafie a planetei noastre,

I MtNERALELEpArrlAxrulur

￨
 Cutit Dop din plutう
Ac de cusut

Magnet Farfurie ad6nc5 plin5 cu ap5

Lipici

MAGNETTT I
 Ce este rnagnetismul?
Magnetismul este o fortう invizibilb exercitatう de rnag―
neti 5i de curenti electrici care atrage rnetale precum
fierul,nichelul,c6baltu1 5i alialele acestora,pe langぅ
elementele care alcう tuiesc pう manturile rare.Este
irnportant de 5tiut cう rnagnetii atrag sau respin9 5i alti
magneti.OriCe material magnetic poate fi magnetizat
intrand↑ n contact cu un rnagnet(a,a Curn s― a↑ ntarn―
plat cu acul de cusut din experiment)sau chiar de un
curent electric.

Magnettsmulザ mine濾 :ele

Existう trei tipuri de rYlinerale,↑ n func¨
tie de tipul de rnagnetisrn pe care↑ ￨

prezintう .Feromagneticele sunt atrase

de un rnagnet si pot fi,de asemenea,
magnetizate in mod natural sau artifi-
cial.De exemplu,magnetit∪ 1 0i pirotina.
Paramagneticele pot fl atrase de un
electromagnet,dar∩ us∪ ∩t∩ iciodatう
magnetizate,De exemplu,plrita,biotitul
,i hematitul.Diamag∩ et cele su∩ t cele
care∩ ua∪ rnag∩ etislη 51 nici nu pot fi
magnetlzate,De e× emplu,cuartul,
Mineral de magnetit
calcitul si sulful.

￨￨・ ￨・ ■ ￨￨￨‐ ‐ ‐￨■ ￨￨￨■ ￨￨￨￨￨

Se gtie cd anumite specii de pdsdri, broagte-lestoa-

・
ヽ

se, balene gi alte animale acvatice aCI o capacitate

inndscutd cunoscutd ca ,,biomagnetism", care le
L
permite sd detecteze cSmpul magnetic al Pdmdntu-
lui si s5 se orienteze in mod natural. in linii mari, este
ca 9i cum ar avea o busolS internd in creier gi, in felul
acesta, urmeazd intotdeauna aceeasi traiectorie 5i ajung
in acelagi loc.

「 11 MiNERALELE PAMANTUL∪ ￨
璧参
一
一
彙
負一

Aurore:e
∪na dlntre cele mai frumoase consecinte ale
magnetOsferei P5mantului sunt aurOrele, un
fenomen lurYlinescent de culoare verde care
poate fi Obser∨ at pe cerul noptil din ZOnele
polare ale planetei noastre in erYlisfera sudi―
cう sunt cunoscute ca,,aurore australe``り iar in
nord ca,,aurOre boreale`` Acestea se forrnea―
zう atunci cand particulele solare (lncδ rcate
electromagnetic)se izbesc de magnetOsferさ
5i deVin vizib‖ e in↑ ntuneric pentru scurt tirrlp

MAG N ETIT
 Valea Lun11 9

arcul provincial lschigua-

lasto, cunoscut popular ca
,,Valea Lunii", este situat in
nOrdul Argentinei. Gう zduieste o
irnportantう rezervatie paleOnto10-
9icさ .Forrnatiun‖ e Sale geologice
au o vechirYne de aproxirnativ 250
de rniliOane de ani 5i este singu― =―
rul loc di∩lume↑ ∩ care se poate
contempla↑ ntr― un mod diferentiat
intrea9a periOadδ triasicう . ↑n zう ―
cbrnintele bOgate↑ n fosile care au
fost 10calizate ↑ncepand din 193o
甕 ,lf・

au apう rut peste 100 de exemplare

de dinozauri↑ n perfectう stare.

ln prezent,acestloc a devenit una

dintre cele mai mari atractii tu―
ristice din Ar9enti∩ a.De¨ a lungul
turului ghidat de 40 de kilometri

話
cu ma5ina prin acest peisal de,er¨
tic, puteti Vedea diverse geofOr―
me sculptate de apぅ , de Soare si
de vant pe stanci cu nume ciudate 翼
precum ,,ciuperca``, ,,submarinul`r,
"Viermele``,"La Cancha de Bochas“
5i ,,∨ alea
pictatう “.Meritδ eviden―
彗苺Ｆ障

tiat emblernaticul cerro MOradO,

un horn antic al unui vulcan dls¨
pう rut.∨ izitand Parcul provincial
lschigualasto e ca,i curn ai cδ lさ tOri 琴馨
亀
↑napOi↑ n tirnp pentru a↑ ntelege O
rnicさ parte a preistOriei.

ダ
… : ヽ
／・

1:著 ￨=￨:■ :ザ
■、

111j=11
ヽＰ

MTNERALELE pAvArurulul
 LOCURl!MPRESiONANTE

は [
一
表
●■

星が
Unul dintre cele rnal uimitOare,i maifOtOgrafia‐
te locuri din valea Lunii este Cancha de BOchas.
A prirnit acest nume deoarece acO10 exist5 0
muititudine de roci sedirnentare sferice care
arnintesc fOarte muit de bilele fo10site la jOcul
de bOw:ing(fOarte asemう nさ tOr cu petanque).
Aceste rOci sunt rezultatul erOziunil exercitate
pe parcursul a mil de ani, care chiar,i astう
Zi
continuさ s5mOdifice acest peisai arid.
 ● Care este cu10area obi,nuitう a rnagnetituiui?

a. Verde
b. Negru
c. Galben
d. Portocaliu

● La ce se f010se,te cel rnai des rnagnetitul↑ n prezent?

/// 」
´´

Minereu de fier B iUteri Produce Fabricarea hartiei

electricitate

O Relalioneazd conceptele:
1. Magnetosferd
ａ   ｂ

Sunt atrase de un magnet

2. Vlinerale feromagnetice Scut protector impotriva
3. Minerale paramagnetice vantului solar
Ｃ   ｄ

4. Aurord boreala Fenomen luminesce^r

Nu sunt magnel'ze.=
niciodata

14 MINERALELE pAvArurulur
C} cum se numesc aurorete din emisfera sudic5?

O ce capacitate inn5scut5 au anumite specii

migratoare?

O in ce lar5 se aft5 Valea Lunii?

'eur1ua6;y ur (9 'Lr.lslleuoeLUorE
(g .ererrsne erornv (? .ruaosouru.rnl
uaurouej - Blealoq grornv :plepottrtu
eipreutl^ :lau6eLu un op oserle
ul".[.ro"t ]uns nN ef,tlau6eLuered
_

p^irlodlxjrolf,olord luns - ef,tlouoeulo]oJ olereutl^ :.lelos tnlnlugA

lnf,S _ eloJsolouoeh (, rou op noreutN (Z.n]6oN.q
(t
:!!lnlos

MAGNETIT 15
 靱血
29,99 1ei

現
」1酬 埋
一一
一 一
一一
一一一・・・一
一 一 一一
・ ・