DESCO prnA ECTIONE A ZA

ARSENOPIRI TA
 Mrneralele pJmantulLti
O al jdeii originale, EMSE
EDApp S.L.2a2O
Productie editoriald. EMSE
Realizare editoriald: CB pRODUCERi L.-"-"
EDApp
Traducere. Elena_Anca Coman
Tehnoredactare: Crjstian I Graaj Soft
Ldceanu ioft.
Coordonare producfie: Maitane t Cruuf ""
Design grafic: pablo Moreno
nugr"rl
Redactare texte: David i\4oreu
Editare Silvia Valleio
Documenrare: .recio, eod,,guez
Fotografii: Shutterstock.com

G 2O2O editat in Spania

,cpnLa de pRODUCCTONES ..lRB sub
EVSE EDADD, ST
lyo3ryre 9i legare: lndice Arts Grafiques S.L.
TipSrit in Spania
ISBN al ?ntregii opere: 978_84_1354_t68_6

Toate drepturile rezervate. Sunt

d-ce.ea roLdld 5au oa,r.a,a strjct tnterzise repro-
,.,J'oace u uauqu; ira.u,' or]^ o.."
^
i;;;i;;, ji ,t,.,;:'
sau o.oceour, .; ,,:" :'^:',^"t
contract d" 1;il:il:1ffi iju,u o',n

CUPRINS
FisE
3
Arsenopirita
Mineralul gi caracteristicile sate
4
.Mineral din clasa sulfurilor
Planeta noastr5 st6ncoasE
6
Aliajele .
Manualul micului geolog
8
Dictionar geologic. Voiumui
Collul intrebErilor
ProducStor: Emse Edapp 10
Licentiator: Emse Edapp
S.L Vrei sd mar multe?
S.L
Distrjbuitor: Ringier Rom6nia
S.R.L
Adresa: Bucuresti, sector 2 Locuri impresionante
BJvd..Drmicr ie ponnp€iu.
n.. 9_9A, 12
seolut zrarului Libeftatea Valea Colca
ATENTIE! i.ru este u. prodLs
1$) Dovedegte ce-ai inv5tat
\)/ pentru copiji sub 3 anil
14
Acest produs nu este ojucJriel Exercitii
colectii@ringier.ro
Arsenopirita este cel mai abundent
mineral care confine arsenic si este,
de asemenea, principalul minereu al
metalului format de acest element. Se
gdsegte de obicei in roci sedimentare,
roci metamorfice gi roci magmatice.
Este un mineral comun, degi uneori
apare in cantitSli foarte mici.

CLASA:
Sulfuri
FORMULA CXIT'TICA:
FeAsS
COMPOZITIE:
Fier, arsenic gi sulf
GREUTATE SPECIFICA:
5,9 - 6,2 g/cm3 A Sus, mineral de arsenopirit5; jos,
arsenopiritd glefuitS.
DURITATE:
5,5 - 6 pe scara Mohs
CULOARE:
Gri argintiu
STRALUCIRE: ii_

MetalicS
rAste:
t

Gri-inchis
TRANSPARENJA:
Opac
SISTEM CRISTALIN: A Cele mai mari z5ciminte se g5sesc in
Bolivia, Canada, China, Republica Cehi,
Monoclinic Ecuado[ Fran!a, lrlanda, ltalia, Japonia,
Norvegia, Peru, Portugalia, Rusia, Spania si
Statele Unite.

nRsEruoptRrtA
 rsenopirita este cel mai abun_
dent mineral care con[ine arse_
nic de pe planet5 gi este, de ase-

Se gdsegte de obicei asociat cu alte sul_

furi in roci sedimentare, roci metamor_
fice si roci magmatice. Este un mineral
comun, degi uneori apare in cantitdli
atat de mici gi particule atat de reduse,
incat nu i se acordd importanla. Cea mai
mare parte a arsenopiritei extrase din
mine s-a format ca un mineral la tempe_
raturd inaltd in vene hidrotermale gi este
extrasS impreunE cu alte metale care pot
conline aur, argint, plumb, wolfram sau
staniu. Cristalele bine formate se gdsesc
in pegmatite, marmurd 9i dolomite mo_
dificate de metamorfismul de contact. Uneori, arsenopirita contine
particlle de aur at6t de mici, inc6t
nu pot fi detectate nici m5car
cu o lup5. Acest,,aur invizibil,,
poate fi recuperat prin zdrobirea
mineralului, concentr6nd cea mai
grea parte gi trat6nd-o cu cianurd
pentru a dizolva aurul.

Piatra de arsenopirita
 Dacd lovim arsenopirita cu un ciocan de
piatrd pentru a o fragmenta sau o zgA-
Arsenopirita este instabilS
riem, vom observa un miros de usturoi.
in majoritatea mediilor.
Multe minerale care con!in arsenic pre-
Poate trece cu ugurin!5 de
zintS aceasti caracteristicS.
la o culoare gri-argintie la o
nuan[5 roz sau maronie, care
uneori este irizatd (reflect5
culorile curcubeului).

Arsenopirita con!ine
aproximativ 46% arsenic in
compozilia sa chimicS gi este
principalul minereu de arsenic. Glont cu
PAni la sfArgitul secolului XX, plumb
acest semimetal a fost folosit
pentru a int5ri plumbul din
munilii. Ast5zi este folositl
pentru a produce multe tipuri 7l
diferite de aliaje.
_/

ArsenopiritE

ARSENOPIRITA ....
ffi
wto$&.Re*
S
ss S *
eii*J ssi* un *n:*stce d* d*u*
S $ s*u r-*si mult* *!*:"n*nte ehi*:i**,
W dinrre ccs'e e*i F,jtrn unui tr"ebuie
s* ii* un n:*t*!. e+mpusui e*rc s* **!in*
*r* d* *bi**i pr*pri*i*tr f**rt* $if*rit*
Se eeie *l* *l*m*nt*l*r e*r* ii l*rr::*ee*
in n:** :*p*r*t.
Tehnica aliajrllui a fost folositd incd din
preistorie gi este utilizatd in prezent in
industrie pentru a imbundtdti unele
proprietS!i ale metalelor pure, precum
rezistenla mecanicd, duritatea sau ca-
pacitatea de a nu se deteriora in timp.
Un exemplu bine cunoscut este olelul
(un aliaj de fier 9i carbon), care este mult
mai dur gi mai rezistent decat fierul.
MTNERALELE pAuArurulur
PROPRTETiTt
Aliajele sunt clasificate in funcfie de cel
mai abundent element din amestec. De
exemplu, existd aliaje feroase sau aliaje
pe baz5 de cupru. Au o conductivitate
electricd gi termicd ridicatd, degi mai
micd decat metalele pure. proprietdfile
lor fizice gi chimice sunt similare cu cele
ale metalelor. Cu toate acestea, proprie-
t5file lor mecanice (duritate, ductilitate
9i tenacitate) pot fi foarte diferite. Din
acest motiv sunt at6t de utile ca materi-
ale industriale.
Primul aliaj artificial a fost
bronzul, creat in urml cu
aproximativ 5OOO de ani prin
topirea laolaltE a cuprului gi
a staniului. lstoricii considerE
c5 acel moment a marcat
inceputul Epocii Bronzului.
 PLANETA NoAsrRA srANcoasA

Dispunerea atomilor intr-un aliaj este cea care decide comportamentul acestuia in
diferite conditii
gi pot fi dispugiin diverse moduri.

I
aaa{s&&
3{&&&&{& Atomi identiciai
O (p e S &&- metalelorpure
oge&es
o&&{&&&
Metale pure: atomii unui metal pur precum
aurul sunt bine ordonafi, dar sub presiune alu-
nec5 intre ei gi apar fisuri.

&&&&&S&O Aromiidezincfi
&&A&A&&A inlocuiescpeceide
& & S & & & (D €.-----,- cuprulntr-un atial din
&e&&&&&a atiajpentruaface
+oaoo+oo
Aliaje de substitufie: atomii elementului addu-
gat ocupd aproape acelagi spafiu ca gi atomii
elementului principal, modific6nd structura si
fdc6nd-o mai puternicS.

oooooaaa
r_o o_.
OOt Oa
o-.---
O O"O rrlreerom,oe,ers:
&=& &=& & &-&=& confera olelu ur mu td
&e&'&&&-&& rez stenta.

Aliaje interstitiale: atomii mai mici umplu

spafiile dintre cei mai mari 9i previn aparitia de
fisuri sau miscarea.

Atomii de carbon
3-=OeOCaG interstitrali si atomii
oea.raaa.
ca*l!0€r#
de nichel sau crom
de substitulie fac ca
ofelul noxidabil sa

K.X X.X X $eX- fie rezistent si si nu

rugineascS.

Aliaje combinate: combinalia de dispuneri de

atomi imbundtategte proprietd!ile materiale-
lor noi.

ARSENOPIRITA
 TIL ET,
Cotilelul este o rocd sedimentard aparlin6nd
rocilor
calcaroase. Este compus din agregate
neconso_
lidate (cum ar fi schelete de corali, cochilii
de .$
organisme marine, fragmente de scoici e
9i fosile)
care au fost fracturate prin procese
naturale ce au
loc in mare 9i oceane. Este o sursd
de carbonat de
calciu utilizat in agriculturd, pentru hrana p5sdrilor
de
curte, in metarurgie gi fabricarea sticrei.
De asemenea
poate forma zdcdminte de petrol
gi gaze naturale. "

ffiWGHru&
Rugina (cunoscutd gi ca ,,oxid,,) este
o substanld
de culoare maro gi galbend care se formeazd
pe
fierul metalic atunci cdnd este expus Ia
umi_
ditate si la intemperii pentru perioade lungi.
Dacd nu este indepdrtatd imediat,
aceastd
substanld corodeaz5 suprafata metalicd p6nd
ajunge sd o perforeze. Este o problemd
foarte
grav5 atunci c6nd afecteazd structuri
metalice
mari precum poduri sau acoperiguri
de clddiri:
implicd o pierdere evidentd a rezistentei.

s$s*ffis&
Un hoodoo (cunoscut sub denumirea
9i de ,,horn de z6ne,,) este o
coloand naturard mare formatd din roci
srabe, de obicei sedimenta_
re, al cSrei varf are o rocS mai rezistentS
care o protejeazS de efectere
ve vdnt
de vs,,L. Js
,#::::::::::.: 9i
"o:,o".proaie sii.
catde.
Se vclsesu
sasesc in
tn qgsert si iln
deeert sl
Numete ,,hoodoo,, provine de ta popoarere
lj::la:l-r.:u,"
indigene americane si inseamn5 Ie
,,ghinion,,, deoarece
se credea cd anumite forme geologice
au puteri
magice.

M tN ERALELE pAt"tANrulut
 Cuv6ntul ,,oropel" (beteala) provine din termenul francez vechi ori-
pel, ce denumea acele elemente decorative care, desi erau foarte
strdlucitoare, aveau o valoare economicd redusd. Din punct
de vedere stiinfific, este vorba despre o folie metalicd
(de obicei, din alamd sau cupru) cu terminatii aurii
sau argintii care pretinde sd imite aurul sau orice
alt metal nobil. Ar fi echivalentul gablonturilor in
lumea bijuteriilor: acele podoabe sau obiecte
decorative f5cute din materiale nepretroase.

E
re

YWffiffi&
Turba este un material organic de culoare
maro-inchis gi bogat in carbon, format dintr-o
masd spongioas5 in care se pot vedea per-
a
fect toate componentele plantelor care au
dus la originea ei. Este folositd drept com-
bustibil 9i, de asemenea, in produclia de
ingrSgdminte organice pentru agriculturS.
Procesul sdu de formare in mlastini si zone
umede corespunde primei etape a procesului
prin care vegetalia se transformd in carbon
mineral (carbonificare partialS a vegetaliei).
 Din ce sunt f5cute monedele?
Monedele erau fabricate in general din aur si argint, dar
aceste metale sunt prea scumpe gi putin rezistente
pentru utilizarea lor cotidian5. in prezent sunt folosite
diverse aliaje, alese pentru costul, duritatea, culoarea,
densitatea gi rezistenla lor la coroziune. De exemplu,
moneda de 2 euro este un aliaj de cupru gi nichel
la exterior, iar in mijloc cupru, zinc gi nichel. Moneda
japonezd de 50 de yeni este un aliaj de cupru si nichel.
Moneda de 1 dolar australian este un aliaj de cupru, nichel
gi aluminiu.

i-..::', :.;'.. ', -, ..: "',-.::.: ..,.:..:'.:

Cuvantul ,,amalgam" este folosit cu refe-
rire la aliajele formate prin combinarea
mercurului cu alte metale. pot fi lichide
(cand predomind mercurul) sau solide
(cand predomind metalul cu care este
combinat). Se caracterizeazd prin faptul
cd sunt albe, strdlucitoare 9i susceptibile
la cristalizare. in plus, cdldura Ie descom-
pune, deoarece mercurul se volatilizeazd
(se evapord). Cele mai comune amal-
game sunt cele de bismut, aur si argint.
Dentistii le folosesc pe cele de cupru,
zinc si staniu pentru a corecta danturile.

Olelul
Olelul este un aliaj de fier gl carbon intr-un procent
variabil cuprins intre O,Ogyo gi 2% din compozifia sa.
Acest material p6streaz6 caracteristicile metalice
ale fieruluiin stare purd, dar prezenla carbonului
9i a altor elemente (atat metalice, cdt si nemeta-
lice) ii imbundtSfegte proprietdtile fizico-chimice.
Metodele antice de fabricare a ofelului constau in
separarea fierului de zgura mineralelor in cuptoare
la temperaturi ridicate gi in amestecarea acestuia cu
cdrbune vegetal.

MTNERALELE pAt'iANruLut

-
 s
Sr
a

W*,i,:'/'E
\.- i- n'{'
g-:/r;a. ffi

Superaliajele
Superaliajele sunt un grup de materiale ce pot fi uti-
lizate la temperaturi care depdsesc 54O "C gi care de
obicei sunt alcdtulte din metale precum fier, nichel
9i cobalt. Se caracterizeazd prin faptul cd sunt re-
zistente la fracturl provocate de presiune, coroziune
si cd au o dilatare termicd ridicatS. Acest concept a
inceput s5 fie utilizat dupd Al Doilea Rdzboi Mondial
pentru a denumi aliajele speciale folosite in turbinele
avioanelor cu reactie.

nRseNoprRrrA
 I

alea Colca este a doua cea mai

populard destinalie pentru tu-
rigtii care viziteazd Peru, depS-
gitd doar de Machu Picchu. Acest peisaj
maiestuos este inconjurat de munfi cu
pante foarte abrupte care ajung la 5OOO
de metri deasupra nivelului m5rii. De
asemenea, se remarcd prezenla nume-
roaselor lagune produse prin topirea
ghelii, prezenla gheizerelor gi a apelor
termale cu o temperaturd maxima de
85 "C la iegirea unor izvoare, ceea ce
indicd prezenla vulcanilor in zonele din
apropierea vdii.

De mii de ani, oamenii au ocupat

aceastd regiune, iar arheologii au g5-
sit dovezi ale diferitelor civiliza!ii sub
formd de picturi rupestre gi unelte din
piatrS. Primii europeni au sosit in Va-
lea Colca in 1535 si au stabilit diverse
agezSri. in 1626 au fost descoperite |.iu:,'
minele Caylloma, care erau foarte bo-
gate in argint. Pana atunci, economia g
locului se baza pe cregterea anima-
lelor, agriculturd gi minerit. Cu toate
acestea, la inceputul secolului XX au
fost construite drumuri, canale, bara-
je 9i tuneluri care au permis venirea
vizitatorilor gi consolidarea turismului
ca principalS activitate economicS.

MTNERALELE pAyArurulut
 LOCURI IMPRESIONANTE

*3,
'{

.*

P5durile de piatrS formate din monolili sunt

foarte frecvente in vecindtatea Viii Colca.
Aceste stAnci au forme foarte originale 9i ies
in eviden!5 in restul peisajului. Se crede c5
prezenla lor se datoreazi unuia din acegti doi
factori: exploziile vulcanice sau plierea falii-
lor care au fost supuse eroziunii. in ciuda al-
titudinii gi climei acestei regiuni, existi peste
3OO de specii de plante, unele dintre ele cu Geoparcul ano'o,uffi " -"r,,
intrebuin!5ri medicinale. ldngd
Canionul Colcu
 rtlt
I r

,
II

G Care este culoarea arsenopiritei?

a. Rosu
b. Albastru electric
c. Verde
d. Gri argintiu

f} Pentru ce era folosit5 arsenopirita in Antichitate?

Pentru a constru poduri Pentru a fabr ca nave

ff't.
&

Pentru a inlari plumbu de munitie Pentru a produce a: mente

C' Rela!ioneazE conceptete:

1. Aliaj a. Rocd sedimentard
2, Bronz b. Amestec de doua sau mai
3. Cotrle! multe elemente chimice
4. Rugind c. Oxid
d. Primul aliaj artificial

l4 MINERALELE pAuAurulur
(} in ce tip de regiuni se g5sesc de obicei hoodoo-urire?

(} Care este elementul principal al unui amalgam?

(} in ce tarE se aflS Vatea Colca?

nRsENoprRrrA 15
DEsc o p r nA, € O L E.C T I O N T I Z i

re
-:"9

29,99 lei

, llillllillIilffifl[[Ull tililt