N:EA ZA

ヽ
1:誓奎￨::￨
=言

Ｕ
＝

DOLOMI
 Mineralele pdm6ntului
O al icleii originale, EMSE EDApp
S.L.2O2O
Productie editoriald: EMSE EDApp
S L.
Realizare eclitoriaia: CB pRODUCER
Traducere: Elena-Anca Coman
i Graal Soft
Tehnoredactare: Cristjan Laceanu
I Graal Soft
Coordonar-^ producf ie: Ma jtane Reguero
Design grafic: pablo Moreno
Redactare texte: David Moreu
Ed jtare: Silvia Vallejo
Documenlare: Hector Rodriguez
Fotografii: Shutterstock.com

aa 2A2O, editat in Spania de pRODUCCTONES

l,ce- la EITr'SF E DADD, S. JRB sub
TipErire st legare: lndjce Arts Grafiques
S.L.
Tiparit in Spania
ISBN al intregii opere: 978_84_,1354_t68_6

Toate drepturile rezervate. Sunt strict

.:::- otd a sau pan;d,a a aceste, -_c';;ip;n
interzise repro_
or."
1
m 'lOdCe SaU prOCeOur, S Cl Sl.,O ,i.ea
dCtr).e,d p'.
co-f .acl oeiTL ni.re.e sau r-orumLt
o-b,,..

CUPRINS

Fisう
3
Do10mit5
M:nera:ul,i Caracteristicile sale
4
,Mi∩ eral din clasa carbO∩ ati10r
planeta noastrう
stancoasぅ 6
Mi∩ eralele si cOrpUI Uma∩

Exper:ment
8
TelefO∩ ul acvatic

COllul↑ ntrebぅ r::Or

10
ProducStor: Emse Fdapp S.L
∨rei sb afli rnai rnulte?
Licentiator: Emse Edapp S.L
Distribujtor: Ringier Rom6nia S.R.L
Locur::mpres:Onante
Adresa: Bucuresti, sector 2,
Blvd. Dimitrie porpe,u. nr.9_9A
12
sediul ziarului Libertatea
MUntil Do10mti
7$\ ATENTIE! \u este un p.odus
\fy pentru copiii sub 3 anir
,at 14
Acest produs nu este ojucdriel :場:￨:li'te Ce_a:invヨ
colectii@ringier.ro
Do10rnita este un rnineral cOmpus din
carbonat de calciu 5i magneziu care
se gう se,te in rnod Obilnuitin rOci
sedirnentare,↑ n roci metamorfice si↑ n
vene hidroterrnale,Este o sursδ fOarte
:rnportantδ de oxid de rnagneziu 5i
este fO10sitう ↑
n industria rnetalurgicさ
5i
chirnica.

CLASA:
Carbonati
FoRMULA culurcA:
CaMg(CO.),
COMPoz:TIEE
Calciu, magneziu, carbon si
oxigen
GREUTATE・ SPECiFICA:
2,86-3,lo g/crn3
mた .cu mttaЩ L c面 sttte
DURITATEE 乱::認省
3,5-4 pe scara Mohs
CULOARE:
lncolo嶋 alb,roジ ,9ri sau
negrlc10s
STRALUCiRE:
SticloasS sau perlatd
FASIEE
Albδ

TRANSPARENTAΞ
De la transparent la translucid
鼈
SiSTEM CRISTALiNE Cele mai mari zicdminte se gdsesc in
Romboedric Austria, Bolivia, Brazilia, Canada, Franta,
lrlanda, Peru, Spania, ltalia si Statele Unite.

, OOtOf-,tttA 3
 olornita este un rnineral cOm―
pus din caFbOnat de calciu si Doiomitう de
magneziu care se 9ぅ se,te ↑n cristal alb

Cele mai rnulte dintre rocile care sunt

bogate↑ n dOiOrnitう au fost i∩ itial nう ―
moluri de carbOnat de calciu care
au fost modificate de apa bOgatぅ ↑ n
magnezlu.Astfel,acest rnineral pOate
apδ rea 5i sub fOrrnう de cristale↑ n vene
hidrOterrYnale,ise gう seste adesea↑ rn―
preu∩ δcu rninereurile de plumb,zinc si
Cupru.Au fOst gさ site cristale de panう
la cinci centimetrilungirne.De5i au fOst
loca‖ zate rYlari depozite de dO10rnitδ ↑
n
registrele geologice de acum rniliOane Un.exercitiu comun la orele de
de ani,aceasta este rar intalnitぅ ↑ gtiin[5 este diferentierea corecti
n me―
a exemplarelor de dolomitd si de
dii sedirnentare rnoderne.
calcit, deoarece seam5nE mult.
Prima este un carbonat de calciu si
magneziu (CaMg(COr)r), in timp ce
al doilea este un carbbnat de catciu
(CaC° 3)・

mが バdnTT
話T涌 ‐
 ‐■ ￨￨￨￨￨￨11111・
￨￨ ￨‐ ￨￨￨ ￨￨ ・ ■■
―

. ・ ‐, ￨‐ ￨￨ . .・ ・

.it.=・
11 . 、■
一

￨ミ
ギ・

壕子 ξ
.

ξl ■
１・・

乏 辟軋 IF「 F― F:=■ ‐ F●

・・ ・ =F■
,IIIII■ ■1● ￨・ ■■●=■・
・

「
ξ・・
一
ｋ

)lorYlita este folositう ca sursb de oxid

― ぅパ n△ ヮi‖ ´ν Δ cら r、 ′
ac十 ハ パ rハ n十 ハパ i十 ′
i、

pentru l‖
hrana
ν ▼ ‖ しlu vitelor,
u]:u vl、 ca
、 lΨ i,ヽ fluxヽin
u::u′ prelucrarea
1::ビ :‐ :V''Ч :ν Ч

metalelor 5i drept corrlponentう ln pro―

duCtia de sticlさ ,cう rbrrnizi 5i cerarnicさ .De
asemenea,este ut‖ lzat pentru neutraliza―
rea aciz‖ or↑ n industria chirnlcう
t
饒 ・

t 21,86Yo magneziu 1i 47,73%

\ dioxid de carbon. Tnlocuirea
\-, magneziului cu fier este atAt de
frecvent5, inc6t exist5 conceptul
de ,,fierodolomitS".
C6nd conline cantitSli
mici de mangan,
dolomita capdt5
nuante de roz.

ooLourrA ;a
 ∫
躾 茫卜 5]貪
Magneziu!(Mg)ajutう la reglarea me―
tabolismului celulat la sinteza prOtei―
nelor,￨la contractia muSCularう .se gδ ―
当rsOsc ,暴 難 き:⑬ 訂:さ 曇ミ寺傘 ei:義 ゛褻te:き ョ
馨゛ se5te in pe,te, legume cu frunze verzi,
ぐ愚ョ゛ :s c⑮ 義s響 義 轟義
番:こ 豪 簿 F⑮ 難 ぎ き :簿 護◇ヽ serninte de Susan 5i f10area sOarelui,
c懇 義nt評 曇暴s参 ◇ヨ電拳Fe萎 ⑮Nξ ゛彙蕃∫ 'St曇
ヅ 響::彙 s轟 羹讐 e cereale integrale 5i fructe seci.
S轟 華 ,① ョ詳 磯 尋菫きき ゃ轟se:◇ 訂.3豪 鉾i c∫ 悪愚
:き こ●ミ゛
:義 讐⑬響曇
屏 ぎむ翡si s瑾 郎§ぎ恣匁瀑 冬゛ぎ祗ξ
FosfOrul(P)are ca functie principalぅ
゛ミ
ヅ, こ釜ョき
ぶ豪義t c゛ :s 藝。 こ轟多暑 墨ve霧
義evΦ :s :―liぎ 、キ
Stocarea ,i eliberarea energiei.se gδ ―
C暴 羹ミ:き 馨te討 除 釜:義 義ごs,薔 :郎 又 se5te in carne,peste,i Cereale.
σ た●:N鼈 恣鱚ミヅ§ た、
イそ こ懸Fe義 ∵゛薄飛 羹ev寺 ま さ :暴 cs轟 きま さ轟きξミ、:違
'、

熊冬凩饒綽褥 @雉 鱚浴貪笙貪笠沐
:odul(I)este esential pe∩ tru buna
Calc:ul(ca)forrneaz5 oasele 5i dintil. funCtiOnare a gla∩ dei tiroide ,i 10aCδ
Se gう se,te↑ n lapte, legume cu frunze un rolfundarnental↑ n tirnpul sarcinil.se
verz!,sOmon,fructe seci5ilegurninoase. gδ se5te in peste,alge,lapte,Ouさ
,cere¨
ale,sare,fructe silegume.
Suiful(s)furnizeazう arninoacizi esen…
tiali,un tip de rnOlecule pe care corpul Zincul(zn)este ∪∩ antiOxidant care
uman nu le prOduce slngur・ Se gう se,te ↑
rnbunδ tδ teste sぅ nδ tatea oaselol a
↑n branzぅ , ceapう ′usturOi, fructe seci, plell1 51 a pさ rul∪
￨.De asemenea,ajutう la
carne ro,ie,quinOa,hriocぅ buna funct10nare a sistemululimunitar.
,ilegume.
Se gさ seste in carnea de pOrc,pe,te,le―
Sodiu:(Na)regleazう cantitatea de apう
9∪ rlnel droldie,tδ rate,i nuCi.
din corp, ajutう la cOmbaterea infectii―
lot actiOneaZう asupra rnu,chi10r oi este Fierul(Fe)furnlzeazδ substantele nu¨
necesar pentru digestie,se 9ぅ se5te↑ n tritive necesare pe∩ tru fOrrnarea g10bu¨
carn e, branzぅ ,fructe de mare,carnati, lelor ro, 'r S6∩ ge.Se 9さ se,te↑ n carnea
ton,paine 5i sarea Obi5nuitう r051el Otlal fasOlej fr∪ cte seci,legume 5i
.

Potas:ul(K)este responsabil pentru
comunicarea nervi10r cu mu,chil・ De
asemenea, echilibreazδ lichidele din
COrp,i ajutδ la producerea insulinei.se
unele、 /erdeturi
FIuorul(F)a´ しtう la prOtelarea dinti10r
de Carl De asemenea, cOntribuie la
↑ntさ rlrea Oase 3′ mal ales in ultirnil ani

gう se5te↑ n carnea rO,le,pe,te,Orez in― de∨ iatさ se gら sesie i∩ peste,verdeturi,

tegral,sOia,legume,i banane. r05ii 51 CartC`

乙 MTNERALELE pAuArurulur
PLANETA NOASTRA STANCOASA

DOLOMITA
一一 証彫﹄ 櫂摯 一
ｔ
、
．
一  
  
  
 薔
 ．．
．．．
ヽ 一一
一一一
一 一 
 
一一
一 
仄 ．
￨￨.11r

墨認

7
祗 ヾ ︵
一Ｓ 
 亀ご
雹 一        一一 一
，一一
一       一■．
一一

・ 鰈郎

喀 鐸
一
一一一
．一
一
一
・
ヽ二 ■ 一 一一
一
一 一
一一
・・
   一
魔麟ヽ 岬苺一 、
一一一
ゝ 一
ン

"
‘ 
  
 ︵
一
﹄舞
綾
罐．

汎
″一
撼  
 
  
・
´襟
・
・

1議

臀クQず
了
 u siguraniさ ai↑ ncercat
vreodatぅ｀ Чou vorbe,ti
:υ じ Li cu
sぅ vυ
ゃ Cu Cineva sub apさ
Cineva sub apさ
,iV― ati dat seama cさ e〔
es十 ‐
ハr十 △ハA__::__1
βf∩fOarte
,te ^
cOmplicat,cOntrar
LLI a ceea ↑ntr_O
ntr―
ce O piscinさ
credpisci
mL
oame雨
Oameni,sunetul nu cハ
さ ザ菖
,sunettt nu翻Iバ 十ハrら c+A月
bre5ご a藩 肝
^___
通 i prin mediul acvatic,↑
・ rnulti

里:?difettt.singurullucruUぎ ::誕 avern nevOie pentru, a― ￨.taPta bitt」 siaini:￨』

ferit.sinOHri:i liI^ri=劇 ^__ ntr― uム

;"."L'il?:i:?1""':;J,:'l:lm:l"
facern un telefOn acvali:.・
・ nt j::*i:?:d[:::*:iliilTJ#':1"#:;
snoriヽ υ i ハハ ヘ
^^^_ astぅ
e aceea _ zi vorn in↓ さ
ge
nII」 F::l翼 ta cι rn sさ
2 patnii, r tub
2 palnil,l tub din cauciuc flexibil sni1l hi:´ Za acest lucru vOm
llCial・
din cauciuc =こ,exibi,l*;;r::,ffi::';:'r#n:r:rXr:::T,:,
3+べ :`,^^= _: ´ _ aVea nevOie doar de
fl:nj

Fixdm o palnie la fiecare

capdt
al tubului din cauciuc
sau af Oul Sunetul este produs de
cafii de furtun. vibrafii. Balonul
functioneazd ca o membrand
ce preia vi_
bratiile care circul-
Cu foarfeca tdiem gura
bato_
cepe sa vibreze, jfJil :;i;;"illirl;
nului ca sd fie mai latd. sa-r putem urri. e;r";"i"
punem pe una din palnii, Apoi il :":::]li:r,
L' r,r,Le
=. o" nt, mesaje prin o.,
Petnii' asi-
asi_
apa la multi
ilTmerri o'stantd, Oatoritd
sur6ndu-ne cd';:.;'JiJIn. fnetul
ci.:u a ,rrai repede prin .j'.r1
"o,Jr,
ticf,iOe] Oe
Ce Se -rimr _ o i ouest
.^^- fenomen?
Scufunddm palnia acoperitd le ljcr- ce :. s:nt impachetate Molecule_
cu pact ce :a: *oleculele mai com_
balonul in piscind gi ne de gaz. O;";i"_
orn"rn tl.:^-*^i vibratiite se Oeptaseaza
cealaltd palnie la ureche pentru ::, u =_=_: c. ca ^ clide decat prin aer
a descoperi sunetele de sub cu n-a a_: -_. o:e"deri si
apd. Ce de energie
auzim?

De asemenea, ii putem
cere unui
prieten sau unei prietene
care
gtie sd inoate sd vorbe"r.a
,rO
ap5. Se infelege clar ce
rprn"?-

議 MiNERALELE PAMANTuLUI
Doui pAlnii Tub din cauciuc
flexibil

Foarfeci Balon

DOLOMITA
 Biodisponibilitatea unui mineral este ugurinla
cu
care este absorbit gi utilizat de corpul
uman. Aceas_
td caracteristic5 depinde de forma sa
chimicd, de
in ali話 と
alte
―…― や substante
V VOtu Hゝ ▼preZente
r:^^x__: _ ^
fiecう rui om′ ↑
νlc4じ i:Lじ lll d‖ mentatle
´
AL子 込 II:b::ス :ν る
sl Fe
n functie de cantitatea'de'〔de substanle nutri-
tive prezente in organismul sdu. D;;;;;;d;',;;:r;
acfa l.r^^^+X ?^ a:^-- -
::f ::=gr:ll:t este un .in"'"i.,; ffi;;;ilu;;," redusd
din cauza formei
峰 gumぅ ,deoarece
lacrrrrni r.ln^--^^^ tt?icre,te I
^.-^^r bbむ 逼
品百落鳥
こlLi
r
l#'ffi;J;:i;,i din aceastd

. ' ,-
. t,,_. :- . _. . r,._

Dolomia este o rocd sedimentard com_

pusd in principal din dolomitd.
Geologul
francez Deodat Gratet de Dolomieu a
deosebit-o de calcar in secolul al XVlll_lea.
Pentru a fi considerat5 dolomie, aceastd
rocd trebuie s5 con!ind cel pufin 50%
dolomit5 Dacd conline o proportie
mai micd din acest mineral, este vorba
despre calcar dolomitic. Cand procentul
de dolomit- dep5seste 9O%, roca este
MOstra de dO10rnie tn rnUZeul din La Plata consideratd dolomie purd.

Un animal surprinzdtor
Ornitorincul este unul dintre cele rnai ciudate anlmale ca〆
c ex stδ
se pare cう este alcぅ tuit din elemente↑ l

mprumutate de la J■
謂翼
ξl紺 ∬
:li鷺 鰍葱
5:+^、 :___I_

:配 奮Ftta
ぃ ハ

3脂
‐―――.V ψぜし
ヽ :uν Cuiし O C urlITlarnirer
i電 care are ciOc de

吾∬:鍵 燦席I:[留 :轟「↑

襦: ・ ,VVし
:1邸 :蹴 お:縫iFarQ
｀ Vし :O ViLυ :.‖ :し d∠ Ulin care tOate aceste
caracteristici fizice nu ar fi suficient de izbitOare,

網席Lサ[T錦 .1部 堪
][1::∬ 晟
雷L:λ e
disparitie din cauza schirnbう rilor climatice.

言幸 MINERALELE PAMANTULUl
 Cum se fabric5 sticla?
Sticla este unul dintre cere mai comune materiare reci-
clabile care existd, dat fiind cd o gdsim ra sticre, ferestre,
oglinzi, ecrane de televizor, lumini, obiecte decorative
訂
．一 ・

si
一．

mii de arte rucruri pentru a o fabrica este nevoie

．
一一．

doar sd
se amestece nisip de cuart (bogat in siliciu),
sodd (car_
bonat de sodiu) si var (carbonat de calciu) intr_un
tor la temperatur roarte ridicate: aproximativ l6OOcup_ eC.
Rezultatul aceste ._Z ttli este o pastd care poate
fi tur_
natd la cald pen:r-- a se Ca forma dorita.

DOLOMITA
 9
MuntlI ワ

D● I● nlltl ワ

untii Dolomili formeazd un

lan! muntos extins care se
aflS in regiunea italiand a Alpi-
10r de Est.C)ferう un peisai speCtaculos
alcう tuit din ghetari, sisteme carstice,
turnuri utta,e,culmi 5i munti fOrmati
din ziduri de stancδ .cel mal↑ nalt este
Marrnolada, care are o ↑
nё ltirne de
3342 de rnetri deasupra niveluluirnう rii.
Acestloc,i satele sale rnici au devenit
o destinatie turisticぅ foarte aprecia―
tう de alpini5ti,i,mai ales,de schiOri,
datoritё celor peste 1200 de kilometri
n anu1 2009,Muntil
de partii de schi.↑
Dolomiti au fOSt declarati PatrimOniu
al∪ manitう tii de cう tre∪ NESCO.

in Antichitate erau cunoscuti ca .■

著
"muntil Palizi“ 5i5i¨ au primit nu¨
mele actual↑ n onoarea geO10gului 1,■ ￨ン
francez Dё odat de Dolornieu.Acum ξ:す
250 de rniliOane de ani,ace,ti rnunti
erau o acumulare de scOici,cOrali si
alge scufundate↑ n rnare.Au iesit la
suprafatう aCurn 70 de m‖ loane de
ani,ifac din ace,ti munti O adeVう ¨
ratう cOmoarё geologicう bogatう ↑
n
fosile din MezOzOic.Forrna sa decu¨
patう se datoreazさ actiunil erozive
a agenti10r atrnOsferici, cum ar fi
vantul oi gheata.

M TNERALELE pArvANru lu r
 LOCUR:IMPRESiONANTE

準 ∫
率

だ::奪
:ぎ 、
:
・

，ξ
一

よ響
一

・■
■●

■ヽ   ま
・ ヽ 三．
ヽ
ヽ 一

ヽ1等 構轟
、
一

31黎 11

Cortina d'Ampezzo este o localitate care se afl5

in mijlocul Muntilor Dolomiligia devenit o desti_
nalie turisticd pentru iubitorii de alpinism, naturd
gi schi. Pentru multi sportivi este adevirata perld
一
一
・一 一・

a Munlilor Dolomifi. Nu a putut g5zdui Jocurile

一一
一
一一

一ヽ

Olimpice de tarni din1944 din cauza celui de_al

一
一

一
一・

Doilea R5zboi Mondial, dar a putut sE o fac5 in

・ヽ
一

1956. De asemenea, a fost decorul multor filme

cunoscute.
^e de schi
in Cortina cl,Ampezzo
 O Care este duritatea dolomitei?

ar 6,5- 7 pe scara Mohs

b.5 pe scara Mohs
c.3,5- 4 pe scara Mohs
d.2 pe scara Mohs

f} La ce este folosit5 dolomita in indirstrie?

Pentru a trasa Pentru a toca h6rtie Pentru a unge utilaje Srrsd de oxLd
drumuri ae.raglez J

f} Relalioneaz5 conceptele:
1.Calci∪ a. Este un antioxidant
2.Sodiu b. Formeaz; oasele si dintii
3.ZI∩ c c. Formarea globulelor rogii
4.Fier d. Regleazd cantitatea de apd din
corp

14 MTNERALELE pAvANruuur
● ce naliOnalitate avea D60dat cratet de iDo10rnieu?

e ceeiementetrebuieamestecatepentruaOblineSticlぅ
?

●h ce tt se淵 ぅ
島utt Dd9mIP ゝ＾

_電多う―

嘴
`´

︲ ︱
︱
︱
︱ ︱
︱
︱
︱
︱
︱
︱
︱
︱
Ｉ
︰
ｌ
ｌ
ｌ
ｌ
ｌ Ｉ
Ｉ
Ｉ

。
↓(9'eA!`9pOs

∬基
学
e!loュ ￨じ

畿酵
腫[1勢 塾
Ｉ

誇彙翼討
醜馨ξ
墓
Ｉ

サi讐 ∬
ロ
ロ
ロ Ｉ
Ｉ
Ｉ
Ｉ
ー
ー
ロ
ー
ー

DOLOMITA 15
目
日
Ｅ
Ｅ
Ｉ
0庭 5‐ COI:E ll二 :

一
趨一
ｍ穏目
￨■,■

‐r.
‐
1=ミ ￨.

■ミ‐
IS. .■ ‐

29,99 iei

珊
脚 鵬
鍮Ⅲ