︶

Ａ
Ｚ 一
Ａ
‐ . : ￨￨■ . 1. ￨: i
￨￨■ :● 1 ■■ ■

HALIT
 Mineralele pdm6ntulut
O al ideij originale, EMSE EDApp
S.L. 2O2O
Productie editoriala: EMSE EDApp
S.L
Realizare editoriald: CB pRODUCER
Traducere: Elena_Anca Coman
] Graal Soft
Tehnoredactare: Crrstian L5ceanu
Coordonare productie. Ma jtane I
Grad ioft
-.- '
Reguert
Design grafic. pabio Moreno
Redactare texte: Davtd Moreu
Editare. Silvia Vallejo
Documentare: Hector Rodriguez
Fotografir : Shutterstock.com

O 2a2A editat in Spania de pRODUCCIONES

licenta EMSE JRB sub
EDApp SL
Tipirjre si legare: lndice Arts Grafiques
S.L.
Tiparit in Spania
ISBN al intregii opere: 978_84_]354_168_6

Toate drepturile rezervate. Sunt

stlct interzrse repro_
ducerea totatd sau partiata u u.urlui
mijloace sau proceduri si d jstnbuireu
irlrjrio"r]n or,."
conrract de incn,.t",a u.".,ulu orl,
sau ,rprumu.O_bl;.

CUPRINS
FIsヨ
3
Halit

M:neralul,:Caracter:stic:le sale
4
lMineral din clasa halogenuri10r
planeta noastr5 stancoasぅ
6
Desertizare 5i de5ertificare

Exper:ment
8
Sarpele de fOc
COllui↑ ntrebぅ ri10r
Producitor: Emse Edapp S.L
10
∨rei sё afli rnai rnulte?
Licenljator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Rom6nia
S.R.L
Locuri:rnpresiOnante
Adresa: Bucuresti, sector 2
Blvd. Dimitrie pompeiu, nr.9_9A.
12
sediul ziarului Libertatea
Salar de∪ yuni

@ i1:I1fl)x,ffEi;o'"0,. a:↑n:「 ぅ
lat 14
Acest produs nu este o juc;riel [li[lillli'te ce口
colectii@ringier.ro
Halitul este un rnineral foarte comun
,i bine cunoscut,deoarece este forrna
naturalう asう rii.Se g5se,te de ObiCei
n apa oceanelor
ca solutie diZOIVatう ↑
,i a laCurilor interioare din regiunile
aride.se foloseste drept condirnent
pentru alimente,i,de asemenea,↑ n
industria chirnicさ .

CLASA:
Halo9enuri
SiMBOL CH:MiCE
NaCI
COMPoz!TIE:
Sodiu si clor
GREUTATE SPECiFiCA:
2,1659/cm3
DURiTATE:
Sus, cuburi de sare de halit; jos,
2,O-2,5 pe scara Mohs exemplar de halit albastru.
CULOARE:
lncolor, alb 9i ocazional roz
STRALUCIRE:
Sticloasう
颯
FASiE:
Albう

TRANSPARENTA:
De la transparent la translucid
SISTEM CRISTALIN:
一 一一 一一
・

Cubic

A Cele mai mari z5cdminte se afl5 in

Austria, Germania, polonia, ltalia, Franta,
lsrael, lordania, Bolivia, Statele Unite, Spania,
Danemarca, Rom6nia, lran, Canada, Marea
Britanie siAustralia.

HALIT は
 alitul este un mineral fo.arte co_
mun gi bine cunoscut, deoarece
este forma naturald a s5rii. Se

｀ :、

Aceste lacurise evapord in anotimpuri_

旅
le uscate, ceea ce provoacd o sc5dere

■ ド一
a nivelului apei 9i o crestere a sa‖ nitぅ tii
sale.cand are10c acestfenomen,sarざ
a

i:温lI:i::黒 lT]岸
rane care pot atinge adancirni rnari si
」::lill卜 1::::1[:

百 r:∬
I市 ::誕 :占 ぅ:螺 電 i禦
rnineralulli este pompatぅ spre exteriOr
cand apa se evapor5,sarea cristalizea―
Zう ,i pOate fi cOlectatう .

FeaTIm][:∬ 1鷺 冨]鷲:認驚嘗
訓服 毛霧L酬 耀L軍 堂
潟具襲:劉辮
暉 {li鰐z5pada
sau ghealacare se
acumuleaz5 iarna.

￨■`■■
11・
_■
:F´
￨ ‐
‐￨￨
ノ SarOわ
isnむ
一
・・一
一・

たさ
一一
一一
一
一 一一 一 一 一 一 一 一
一
  一
一

一
・一 一 一一

一一
・

一一
一
．
一

rat Sare si calCl‐

l

PaVal ￨:e care s_a presろ

MINERALELE PAMANTULUl
 =￨￨.
1箋 ￨‐ 11

De obicei, se gdsesc saline de ape ma-

Halitui conline 39,3% rine pe coastele Marii Mediterane si in
sodiu,i60,7%cloL De sudul Oceanului Atlantic. Sarea deizvor
muite Ori are impuritう li este colectatS, mai ales, de pe suprafala
de sulfali,i C10ruri de marilor antice care s-au evaporat.
magneziu,i Calciu.Este
un"ineral u,Or solubil
n ap5.
↑
〓Ｆ・
 ｔ・
、

:ゝ
Sare roz din
H ima laya
.ゼ ill■
・
:λ 瀾需温
器:鴫 需蝋』
亀11せ 屋te
sarea pentru cOnservarea
alimentelo4 precurn pe,teie
一
，，
一一
ｒヽ
奉ｊ麟酢墨雪

，
予
一一

HALIT
 uvintele,′ desertizare“
季
i,,de,er―
tificare“ au O semnificatie Similal
r心 .Se referさ la disparitia abё
l,Ⅲ
unele zOne ale planetei nOastie、

Cu toate acestea, cauzele care

duc la fi_
ecare din aceste doud situafii
sunt dife-
rite. De,ertizarea este u^。 lg農 轟賤氷貪 め墨 ≧ 墓二
:

ral prin care〈D regiune trecき

dさ i「
la deOert fぅ rぅ interventia
rler vertLta umanさ
umana. Fffi=ri.. .=
.

p?r:" din evotufia pdm6ntutui. Oim$O:.,i1$

trivd, degertificarea este un proces prin &
care o zOnう fertilぅ p.lerdeoさ 二
1,1‐ さ轟亀祗
pentru a9ricuitЧ
■ din ca
ei umane. Este coniiii
9ravう a degFaOさ ′
ii

CAU=藤 LE
Degertizarea se
tronomici,
ai planetei noastre.
cut este cё rl=「 tょ亀
cu mil deぎ 轟￨1菫1轟 轟
o faund
fa叩 輌9レ afe).1轟
｀
.
de,ert ierbi=ど ldi古 liご 清ぎ
0り ￨や軌
ぷ
き}liI乙
_
:き 蓬:だ lttmat,p●
に ca Oこ ё dhib a onζ
^_二
eroziunii 5i epuizさ rii sOlului,a penuriei
de apさ ,i a diStru9erii stratuitli vegetal
care acOperう Pぅ mantul.cele mai freこ こ‐
vente cauze sunt supraprOductia agri‐
colう , pう unatul abuzly supraexp10ata―
。
rea acvifere10t incendiile,i defri5ぅ
rile.

MiNERALELE PAMANTuLUi
 PLANETA NOASttRA sTANCoASA

彦
￨■ ‐
.
￨ 髯1丼瞑熙

'罐 ‐
‐

義
〓一、
:ヽ .三

〓一
●ド 一

一
三

羹
￨
Fenomenul degertizErii este foar-
te frecvent in zona mediteraneeand,
unde regiunile aride sau semiaride su-
/ ferd procese de eroziune. Lipsa apei
Iヽ ヽ
_
face ca vegetatia sa fie foarte redusd
レ gi sd nu protejeze bine solurile de rocd
゛ち。
「 atunci cand ploud torenlial toamna. Un
■ ヽミ
raport al Adundrii Generale a Natiuni-
・ ir、 、″
Ior Unite afirmd c5, din cauza secetei si
a desertificdrii, se pierd anual ?n lume
12 milioane de hectare de teren fertil,
care ar fi putut produce 20 de milioane
de tone de cereale. Aceasta problema
gravd afecteazd 1,5 miliarde de oameni
din diferite tSri si, de asemenea, de-
clanseazd migra!ii climatice.
一
■甕

留1轟 :翼:焉:∬ 盤ぽ轟 電

:I:慮 IF鷺
atat de impOrtante pent′ u viitOrul planetei l「 : =
noastre. ‐ ‐

攣導芋
亀

聾套
=「
TI卜 :手 毎4
HALIT
 ,arp● le de f● c
Ｓ ，

erp面 sunt reptile fascinante,nu― i a5a?Cu urmう torul experiment vorn crea un
,arpe de foc imaginar.∨ ei avea nevoie doar de l pachet de zahう 1 l bol de
bicarbonat de sodiu,l sticlう de alcool farrYlaCeutic,l pungう cu nisip uscat de
plaj5,l sticlう din plastic,l ra,nitぅ eleCtrica de cafea,foarfec5,lbう t rotund
din lemn,l lingura,l can5,1l aprinzう tor de aragaz.丁 rebuiё sう faci acest experi―
mentin compania unui adult,deoarece von∩ folosi focul.E totul pregbtit?

Ｓ 〓                                ｍ
一一
              ａ
Ａ
Ｃ
Ｏ
Ｏ

ａ
Ｃ
ｅ
ｕ

Stic15 din plastic Nisip de plajう Bicarbonat de sodiu

I
f
 

a'
r
 

dL
・
 

 
 
 
 
 
 
 

 
 
 
 
Ａ

 
︶

 
ｐ

ｎ
Ｚ
ａ

ｏ
ｒ

ｅ
ａ
ａ
ｇ
ａ

Rasnit5 de cafea LingurE FoarfecE

ワ こ

Can5 B5t rotund din lemn Zahbr

は MINERALELE PAMANTULUl
 φ

Punem o lingur6 de bicarbonat de cand vOm de,uruba dopul sti―

sodiu si patru linguri de zahdr in clei,vorn obtine O pastilb rotun―
can5. d5,care va fi oul nOstru de,arpe.
Repetd acest pas de c6te ori vrei.
Pentru ca experimentul sE fie mai
spectaculos, punem amestecul Afarう sau↑ ntr― un loc retras facem
de zahdr gi bicarbonat in r6gnila o movilう cu nisipul de plaiう , o
electricd de cafea, pentru a mScina bine udう rn bine cu alcool,i deasupra
cele doud ingrediente. punem trei,,ouう de,arpe``,

Apoi tdiem g6tul st'iclei din plas-
tic cu foarfeca, astfelinc6t sd aibE
forma unei p6lnil.
Punem trei linguri din amestec in
gura sticlei fdrd a scoate dopul,
adSugdm cSteva picdturi de al-
cool, amestecdm bine cu lingura
,i COmpactう rn totul cu bう tul rotund din
lemn.
Ne indepう rtう m putin,i, Cu alu―
torul unui adult, ↑ ￨ ↑ncう lzirn cu
aprinzう torul de aragaz.Ce obser‥
vё m?(Э uう le se aprind cu o flacう 一
rう
Oi,dupう cateva minute,apar corpurile
alungite ale celor trei 5erpi negri de foc,
SpectaculosI

卜尤憚鰤§
巫芍写ξ
颯
Aparitia serp‖ Or negri se datoreazう unei reactii Chi¨
rYlice Bicarbonatui se descompune in carbonat de
sodiu,vapori de apら ,i diOXid de carbon in acelasi
tirYnp, arderea zahう rului produce∨ aporl de apさ ,i
dioxid de carbon.Datoritさ cう lduril,zahさ rul se cara―
me‖ zeazう ,se umf15,i ajUnge sう ardう datoritё unei
reaCtii Care combinう arderea cu deshidratarea sar―
pele de foc pe care↑ l obtinem este fう cut din car―
bon umflat.NIsipul de plai5 serVe,te dOar pentru a
rTlentine fOCul aprins mai mult timp.

HALrr I
 ・
・    ／
Salariul 9i sarea
in multe limbi, cuv6ntul ,,salariu" este folosit cu referire
Ia remuneralia pe care o primesc oamenii pentru mun- *
ca lor. Acest termen a inceput sd fie folosit in timpul &
Imperiului Roman, deoarece ruta cea mai cunoscutd q
pe unde treceau transporturile de sare era denumitd
Via Salaria. Unea oragul Roma de asezarea Castrum
Truentinum, pe malul Mdrii Adriatice. Soldatii care pd-
zeau incdrcdtura gi transportatorii erau pldtiti cu sare, iar
aceastd retribulie era cunoscutd ca salarium.
Via Salarla

.:=■
鰺 咤 蛉 冬 雖

毒:o手 :豪 ギ ■拳￨■
cand depoZitele subterane de halit ies
la suprafatδ ↑
n re9iunile aride,se pot
fOrrYna ghetari de Sare,deoarece nu
existδ suficiente precipitatil pentru a
冬 に

dizolva sarea acumulatう pe sol.Ghe¨

taril de sare au acelea,i proprietう ti ca
Oi ghetaril de 9heatう i o rYnaSさ de sare
situatδ pe o pantう se rrli,cう sub efectul
gravitatiei 5i O rYnasう de sare situatう pe
un teren plat se extinde lateral datoritう
propriei greutう ti・
din lran
Ghelaride sare

巡曇『 ◎‡ ◎ 璽:u VeFde afFica金

Marele Zid∨ erde african este un proiect condus de diferite
ldri africane pentru a construi o barierd naturald de
SOOO km lungime, cu scopul de a opri inaintarea spre
sud a degertului Sahara. Dupd un deceniu de eforturi
mari, s-a reugit reimpddurirea a 15% din extinderea pla-
nificatS, iar schimbdrile din regiunile afectate de deger-
tizare sunt deja foarte evidente. Este un proiect ecologic
care va revitaliza economia localS si va fi cea mai mare
structurd vie de pe planetS.
/erde
イ∂re/e∠ /σ し
′

仁輪 MINERALELE ttMANTULUl

―
―
― ―
 ―

:華 :‐ 鶴

Plou5 in degert?
Degi poate pdrea cd in deserturi nu cade nicio picS-
turd de apd, realitatea este foarte diferita, deoarece
ploud de obicei. Chestiunea este cd de-abia se ob-
servd prezen!a apei pe suprafata lor. in majoritatea
degerturilor fierbinIi (cum ar fi Sahara) temperatura
medie a atmosferei este de aproximativ 50 de grade,
iar apa de ploaie se evapori inainte de a ajunge pe
sol din cauza cSldurii aerului. Numai cSnd ploud to-
ren!ial apa rdm6ne pentru scurt timp pe pdm6nt.

HALIT 彊
罐
 Uyuni
alar de Uyuni (sud-ves-
tul Boliviei) este cel mai
mare degert continuu de
sare din lume, cu o suprafa!5 de
1O 582 de kilometri patrali. Aces-
ta este situat in regiunea montand
a lantului muntos Anzi, la o in5l-
lime de 3656 de metri deasupra
nivelului mdrii. Pe langd atraclia
sa turisticd enormS, acest loc a
devenit, de asemenea, una dintre
cele mai mari resurse economice
ale !arii andine, deoarece conline
aproximativ 1O miliarde de tone :ミ ill■ ￨
de sare. De asemenea, diverse
studii gtiintifice afirmd cd acest
teritoriu este cea mai mare rezer-
vE de litiu din lume.

Una dintre cele mai izbitoare ca-

racteristici ale Salarului de Uyuni
este culoarea alba a suprafe-
tei sale, care se extinde pan5 la
orizont. Dar acest teritoriu nu a
章￨: fost intotdeauna un degert. Cu
40 OOO de aniin urmd era acope-
rit de lacul Minchinnota, iar clima
sa era mult mai ploioasd decat in
prezent. Aparitia unei perioade
χ
■ ‐
■ ￨￨￨￨
uscate si calde a contribuit la fe-
nomenul degertificdrii, reduc6nd
suprafala tuturor lacurilor andi-
ne si form6nd saline.
一一一
一一一一

一
一一

一一■
・・
一 一一
・

■￨￨￨
11=基￨ li=￨
M:NERALELE PAMANTULUl

口 L_____― ―
 LOCURIIMPRESiONANTE

■■￨■■￨■
‐ ‐ ■
■ ・・
ヽ 111●
:￨■
￨

■￨ ■ ￨￨■ ■■￨
・ ■ ￨￨￨￨

￨二

‐‐■ ■‐
■1■ '■・
:■
■ _‐ ￨.￨
L姜 ::::￨
一
一
．
一
一
一
一
一

・
一〓

￨￨:￨￨1峯￨」
一 一一．一
．
．
一

Litiul a devenit una dintre cele mai va10roase

resurse rninerale.Acest iucru se datoreazう fap‐
tului cこ fOlosirn bateril din ce in ce rnai puterni‐
貶参‐
撃争忙
ce,De la telefoane rnobile,iCOmputere panう :a
ma,ini electrice,bateri‖ e cu litiu mi,cう lumea
tehnolo9icさ ,BO‖ via este una dintre t5rile care
au cele mal multe rezerve din aceastう resur‐
s5strategicさ ,de,l exp10atarea ei este cedatう
companiilor strさ ine,iar de beneficiul econornic
nu se bucurさ cetさ tenil tう ril. Gぬ mea de sare m salar de∪
yun l
 O Ce culoare are halitul?

a. Albastru Ｓ ，

b. Alb, galben ocazional argintiu

  Ｓ
Ｉ

c. lncolor, alb ocazion al roz

，

d. Verde

● Pentru ce se folose,te halitul↑ n prezent?

鱚蜻ヽ、
￨ミ
薇￨::ヽ ::ま ミ ほ茉蓼
:::ヽ

Pentru a face produse cosmetice Pe∩ tr∪ a repara tren∪ r

Pentru a Penlrr a foria frerul

f} Relalioneaz5 conceptele:
1. Degertizare a. lnterventie umand
2. Degertif ica re b. Salariu
3. Sa re c. Desert cald
4. Sahara d. Proces natural

14 MTNERALELEpAuANTuIut

L
― ―

!} Pe ce continent se aflS Marele Zid Verde?

Este adev5rat cぷ ↑
n de,ert nu plou5 niciodat益 ?
●

(} in ce lar5 se aflS Salar de Uyuni?

HALrr 15
 29,99 1ei

Ⅲ
‖
62
Ｈ ＝ Ｈ ＝ ７
１ ８
＝ ＝ ＝ ＝ ６
４
ⅢⅢⅢⅢ５
２
ⅢⅢ＝Ⅲ・
COLECTIONEAZA

４
︲Ⅲ＝Ⅲ８
︲
１ｌⅢⅢ刀
ｌ
Ⅲｌ
９
a
DESCoPERAI