,マ

︺
一

』 :【 覆 CUBICA
 Mineralele pdm6ntulLri
Crai ideii originale, EMSE EDApp
S.L. 202O
Productie editoriala: EME EDApp
S L.
Realrzare editoriala: CB pRODUCER
Traducere: Elena_Anca Coman
I Graal Soft
Tehnoredactare: Cristian Ldceanu
Coordonare productie: Maitane I ioft
-' - Graal
Reguero
Design grafic: pablo lyoreno
Redactare texte: David Moreu
Editare: Siivia Vallejo
Documentare: Heclor Rodriquez
trotog, 6',,. Str -Lte, >tocL..oil
g 2O2a, editat in Spania de pRODUCCIONES
lrce'ta fMSE E DApD JRB sub
S
Tiparire si legare: indice Arts Grafrques
S.L.
Tiparit in Spania
ISBN al intregii opere: 978_84_'1354_168-6

Toate drepturile rezervate. Sunt

strict interzise repro_
Lord,a sau odrr.a,6 a acesre, ;r,
1y.:l::
rll lloace sau proced-". s: o "u-r: p,," o" ."
sfrio_rrea aces,e.a." p",-
i..- "
contract de inchrriere sau imprumut jf
rl

CUPRINS

FigE
3
Pirita cubicd
Mineralul gi caracteristicile sate
4
.Mineral din clasa sulfurilor
Planeta noastr5 st6ncoas5
6
Lumea incredibild a geodelor
Experiment
8
Cum sd faci o geodd din cristale albastre
Colful intrebErilor
Produc5tor: Emse Edapp S.L
10
Vバ ei sう afli rnai nη ulte?
Licentiator: Emse Edapp S.L
Distribujtor: Ringier Rom6nia S.R.L
Locur::mpresiOnante
Adresa: Bucure$ti, sector 2,
Blvd. Dimitrie pompeiu, nr. 9-9A.
12
sediL:i ziarulul Libertatea
ParCul National Torres del Paine

1Q\
\t1Y
ATENTIE! NL esle un produs
pentru copiii sub 3 anil Dovede,te ce‐ ai↑nvぅ tat
14
Acest procjus nu este o juc;riel E× ercltil
colectii@ringier.ro
 唇

Pirita este un rnineral argintiu Cu un

luciu metalic care formeazう structuri
cristaline cubice pe deplin perfecte.
∪nelё exemplare pOt rnう sura panδ la
15 ёentimetrilungirne 5i se forrneazう
prin rnetamorfisrn hidroterrnal de grad
scう zut.Se folose,te pentru a produce
acid sulfuric.

CLASA:
Sulfuri

SiMBOL CHIMIC:
FeS2
COMPozlTIE:

GREUTATE SPECIFICA:
34,95 - 5,lO 9/cm3
DURITATE:
6,O… 6,5 pe scara Mohs 籠￡
糧 .函
atrtt aur"de pint肇 も
ゎ,函 百
t5

CULOARE:
Galben-argintiu
STRALUCIREE
Metalicう
FASIE:
intre negru-verzui si
negru-maroniu
TRANSPARENTA:
Opac
SiSTEM CR:STALiN:
Cubic *- Cele mai mari z5ciminte de piritd din
lume se gSsesc in Spania, Germania, Austria,
Franta, Grecia, Anglia, Norvegia, Statele
Unite, Rusia, Japonia, Mexic, Africa de Sud si
Italia, in specialin zona Toscana.
t

prRrrA cuarcA
 irita este un mineral argintiu cu
un luciu metalic care formeazd
structuri cristaline cubice pe de_ ￨■ ￨■ ￨￨‐

plin perfecte. Sunt atat de impresio_

[]arte, incat fegele unor exemplare pot
mdsura pand la 15 centimetri lungime.

Este u50r de identificat deoarece

fa,ia sa este neagrぅ cu O nuaniう
Ver¨
zuie.s― a descOperit cぅ
apare atunci
cand acviferele se a,azう pe roci care
au fOst expuse fenOmenului de me―
tamorfism hidroterrnal de grad scさ
zut
de― alungula mii de ani.Numai atunci
apare cantitatea exactぅ de presiu―
ne,de minerale si de apう subteranう
pentru a produce cristale rnari.↑
n alte
conditii,pirita,se poate fOrrna in roci
magmatice,i sedirnentare,generand
exen∩ plare in fOrmぅ
Pirita a trezit interes din cele
de disc,lame pla_ mai vechi timpuri. Romanii
te sau structuri cristaline rnai mici. -
foloseau cuburile acestui mineral
pentru diverse manifest5ri
artistice; de exemplu, ca pl5ci
pentru mozaicurile lor mari.

Mozaic rornan
 Ⅲlヽ 早RALUL,lCARI,T‐ ￨11,Tllll'今 ■

＼
Pirita este un conductor electric puter-
nic gi poate extrage electroni dintr-o so-
藁
・華 lulie inconjurStoare pentru a-i direcfiona
1仄 intr-un circuit. Lamelele subfiri de piritd
capteazS, de asemenea, energia Soarelui
9i o transformd in electricitate. Din acest
motiv se folosegte la fabricarea bateriilor
electrice si a panourilor solare.

夢
孟
膏早 ]}iょ ifiξ :31111'It:鼻
(FeS2)'i multe industrii folosesc
Piritう
caboson
in

acest mineral pentru a obline

^\ \-,
fier. De asemenea, este folosit5
pentru a produce acid sulfuric 9i
alte substanle chimice pe baz5
de sulf care folosesc, de exem-
plu, la fabricarea hdrtiei.

Pirita pOate fi faletatこ Sau

tこ iatう n
↑ cabo,Oane frumOase

prRrrA cuelcA
 Geodele au un spaliU 901
in care au cristalizat rnine―
ralele care s― au acumulat
dizolvate in apa subteranう
.

Aceste cristale sunt de rnari

dirnensiuni datOritさ presiunii
SCう zute din tirnpul procesului
de forrnare.↑ nveli5ul eXteriOr
este dur gi le permite sd se sepa_
re de roca de care sunt unite.

髯隕藝屏癸乖
,,VugurileFF sunt rnici cavitぅ
li dintr_O rOcさ

MINERALELE PAMANTuLUi
 PLANETA NOAS〒 RA sTANCOASA

ρ
Concretiunile su∩ t obiecte rotuniite
sau alu∩ gite care se forrneazδ in roci¨
le poroase datoritう acumulδ ril↑ n iUrul
un∪ l nucleu de substante dizolvate
tra∩ sportate de apう .Spre deosebire
de geode,cre5terea lor↑ ncepe↑ n
rlnijloc,iSe extinde spre e× terior f5rδ
o cavitate.

Nodu‖ i sunt obiecte solide corYlpuse

din rYnaterial rnineral precipitat,de,i
este posibil ca la un rnoment dat
↑n procesullor de forrnare sう fi fost
9oluri(geode).pe asemenea,s¨ ar
fi putut forrYna prin cre5terea rnine¨
ralelor pe suprafata unui Sedirnent,
↑n interiorul unei cavitう ti sau prin
inlocuire.

,,Thundereggs" sunt mase sferice

de riolit (o rocd magmatic5) care se
formeazd ca urmare a eroziunii stratu-
rilor de rocd vulcanicS. Au o cavitate
internd care a fost umplutd cu agat,
opal sau jasp. Dupd aspectul lor exte-
rior, par roci normale gi rareori conlin
cristale in interior.
V

PIRITA CUBICA
 ■

￨●
贔

二咀TTf可
sunt
「L9??d9隆
'is\''Lrsre Sunt
pline de cristale.
sunr ca宙 tぅ 炉
cavrtati stancoase (de obicei inchise)
r鷲
も lizara 1^tav
procesul de crista
∬]FIぶ
リ [り セare l。 ∪
。
care
%nttud
^^!...__, aた
%natural bc 話
are i」 h
鷲 喜濯:麓 [l:::lilitteス L3bU魔
ミo ctt r^`^.´ _^__ ^ de ani pentru ca aceste
;H' ::: :' ;::'J;' I:: :?.. : i: ": : i:a e: "_a i,:; lii ; J I ::T,i", i;J,i "&Tff i : ff ',1:
;il,'[?
acest ;j-i'avea
hcruX tti .1 :dg―
nevOtt
:,,'":"::. i :,'.]',
r

Lご 鷺";
i II」;' ::dP:ξ
i ;; .l'# T?J' i :X i;'
‖Q Pen廿 u a re副 レa
Ochd“
Ochelari din olastic O ∩
dn dattQ Hn」
:l・
ハ:^… :r_J :
轟 結
￨'° Ceaocぅ J∬
, mう nusi_
trebuie sう cOntezi
linal:rこ
1'選 ぶ『 l'u:L鍬 ∫ ∬ ::想
cOntezi 00penill十
ajutOrul
ハrill unur:ItlI,
ilA,,:_^1_:= 麗ita:
:

`LI IJIも

MAT■ RIALE

Ou Apう caldう
Mう nusI OChelari din plastic

1氣

Can5 Sulfat de cupru

Bol Lingura

I MtNERALELEpAvANTuTuT
 Dupd trei zile, indep5rt5m solu-
lia de sulfat de cupru 9i ldsdm
geoda s5 se usuce. De ase-
menea, putem ldsa sd se evapore apa
rdmasS, dar acest lucru va dura dou5
CurS!5m cu grijd coaja cu apd sdptdm6ni.
incerc6nd sd pdstrdm intact5
una din cele doud jumdtdli, pen_
tru cd va deveni geoda noastrd.

Apoi ne punem m5nusile si

ochelarii de protec!ie. punem
1/4 de apさ
↑
n canさ ,i cu lingurita 文2輌 炒§
凩貪写§
朕
adSugam sulfat de cupru pand nu se O geodさ se forrneazさ n
↑ mOd natural↑ n
mai dizolvS. Scopul este sd obtinem o interiOrul unui mineral. in acest experi―
solulie saturatd. Nu uitati cd, in dizol- ment,rYnineralul este carbOnatul de calciu
din coaja de Ou cristalele pe care le― am
vdri, mai mult nu inseamn5 mai bine! generat in interior sunt cristale de sulfat
de cupru pentahidratat care contin apさ
．

Punem coaja de ou curatd in

一

Prin urrYnare,dacう nu ne p5strぅ m geOda

一 
  ●・一
・●．
 

ntr― un recipient etan5,apa Se va evapOra

一

interiorul bolului gi o umplem ↑

一      Ｕ       一              一・ ︱

 
 ．   ｐ       ・
   ｕ         ・

din cristale,i aceStea vOr de∨ eni Opace

 

cu grijd cu solufia de sulfat de

 

9i prdfuite, Pulberea gri sau verzuie este

Ｃ

forma anhidrd (fard prezenta apei) a sul_

fatului de cupru.
Ldsdm coaja de ou sd se odih-
  一  ・  
      ・

neasc5 in bol 2 sau 3 zile.

               一
・
一   ・

Ne observdm geoda a doua zi.

Ce s-a intamplat? Ar fi trebu-
一

it sd apar5 mai multe cristale,

↑nsう acestea,si vOr atinge splendoarea
maxirnう dupぅ a doua sau a treia zi,∨ a
trebui sう rnal a,teptう rn putin.

副RItt cuBIcÅ 骰
 Geode fErE cristale
Cu.to!ii ne agteptdm sd gdsim cristble geometrice
strSlucitoare in geode. Totugi, uneori existd si
alte surprize foarte interesante in interior. Una
dintre cele mai frecvente descoperiri in absenta
cristalelor este geoda cu perelii acoperili de
--
taline;;
cuart. Aceste cristale sunt at6t de mici, incat
=
.,:,
nu pot fi vdzute cu ochiul Iiber. Calcedonia ,:,:,

se depune
ca Aa^r rn^ ?^ ^+.-^!. ..-: :,
in straturi, iar rezultatul final
este o suprafald abrazivd care aminteste de
ciorchinii de struguri.

Anticarul englez William Camden a

descris in cartea sa Britannra (1586)
stancile defileului Avon (in apropiere
de oragul Bristol) ca spafii pline de
diamante. in realitate, era vorba despre
sute de geode care contineau cuart,
dar erau atat de pure, incat oamenii
le confundau cu diamante, in ciuda
faptului c5 aveau o duritate mult mai
mic5. Acest tip de confuzie intre mine_
rale a apSrut de multe ori in istorie. De
Un exemPlu de diamante
Bristol exemplu, in timpul goanei dupi aur, se
confunda aurul cu pirita.

Ceode false
Ca↑ n cazul maiOritう
tli Obiectelor de valoare,existδ
5i geOde false care sunt vandute ca fiind naturale,
Colectionarii trebuie sё fie capabili sぅ recunoascぅ
9eodele adevぅ rate si mineralele din interiOrul10r
pentru a detecta falsificё rile.De exemplu,s¨
au
gう sit geode de galenう
care erau,de fapt,realizate
din cerarnicぅ vOpsitさ ↑ n negru oi aveau un strat de
cristale de galenさ lipite↑ n interior

M TNERALELE pAprArurulur
 '￨■ =

憑 :

¨
〆

‐
￨￨ず1111 ‐
■
‐
￨■
￨￨￨■ ￨
￨

￨こ ヽ .
一
．

業
 ︱ ヽ■■■●一 ●一

一
〓Ｊ Ｉ
一
． ・・
一 一一一一

二
・・

´ヽ
一一一一一一一

￨
・
一一一一一一

下l裔‐
・

￨=f

ご
￨ヽ ￨￨
:

褥
ヽ

Cea mai mare geodS din lume

Geoda Pulpi este cea mai mare din cate se cunosc. A fost
gdsitd in 1999 intr-o minS din provincia Almeria (Spania),
are un volum de aproximativ 11 metri cubi gi o lStime de
aproximativ 12 metri. Este addpostitd in dolomi!i (roci se-
dimentare) din Triasic, iar interiorul s5u este format dintr-o
secven!5 mineralS discontinud care incepe cu carbonafi de
fier gi baritind, urmatd de celestind gi se termind cu cristale
gigantice de selenit.
tヾ ‐
・ ‐‐― _■ ―■
■■ ￨‐
墨璧覇銀が悪轟藝難■手葺葺灘ミ義壺三
￨

PiRITA CUBICA
 19‐

cest parc este situat intre

Muntii Anzi 9i stepa Patago-
niei, in Chile. Cu o suprafal5
de 227 298 de hectare,↑ n1978 a fost
declarat rezervatie a biOSferei de cう tre
∪NESCO,Numele sё u se datoreazう
celor trei munti de granit de 2600 de
metri altitudine,atat de impresionanti
nctt revista Alaこioρ ∂/Ceograpカ ノ
↑ c i― a

ales drept al cinc‖ ea cel rnai frun∩ os

loc din lume.Acest rnediu rnagnific se
rerrlarcさ 5i prin vう ‖
e sale imense,raul
Paine,lacul Sarrnient。 ,i ghetarii Crey
Pingo,i Tynda‖ ,care apartin Campului
de gheatう din Sudul Pata9oniei(a treia
zonう continentalさ de gheatう ca mさ ri―
me de pe planeta noastrb).

Prirniilocuitori al acestui teritoriu au

fost popOarele indigene aonkienk,
!n urma cu mal bine de 3500 de
ani, care au dispδ rut dupう sOsirea
colonizatorilor occidentali din 1870.
Tirnp de zeci de ani,acest spatiu a
fost fo10sit pentru cre,terea anirYna―
lelor,i exploatう ri agricole,↑ ntrucat
este situat intr¨ o zOnうcu un climat
temperat,i p10iOs,fう rう sezon uscat,
Guvernul chilian a creat parcul ↑ n
1959 pentru a― l proteia de degra―
darea mediului ↑nconiurう tOr 5i a
transforrnat econornia regiunii prin
turism.

MTNERALELE pAvArurulur

L
 LOCUR:lMPRESiONANTE

Я
￨￨:ゞ
,S:
一
 一一
 一一・
  一
 一

Numele acestui parc natiOnal provine de la cu‐

 一
・ ・
  一
 一

vantul ρayne,care↑ n mapudungun,‖ mba vor‐

bitう de popOare:e indigene locaie,↑ nseamn5
,,albastru celest“ .Au fost activate douさ circui‐
te rnontane:W Trail(76,l kilometri),i Macizo
Paine circuit(93,2 k‖ ometri). Pe acest teri…
toriu loculesc diverse specii de anirnale pro―
teiate,cum ar fi nandu,t‖ efish,i bufnita・ Se

It
evidenilazう ,i puma, vulpea ro,ie,i diVerse
tipuri de rept‖ e,
 O Ce culoare are pirita cubic5?

a. Albastru electric
b. Neg ru
c. Galben argintiu
d. Portocalru

f} Pentru ce este folosit5 pirita in industrie?

Penlru a produce Pentru a constru i Pentru a fertiliza Pentru a furniza

acrd sulfuric arme de foc cu ltu rile energie electrica

O Rela[ioneaz5 conceptele:
I. Geode a. Cavitati mici in interiorul unei roci
2. Noduli b. Au un spaltu interior gol
3. Vuguri c. Mase sferice de riolit
4. Thundereggs d. Obiecte solide

14 MTNERALELE pAuANrulut
@ care doud !5ri sunt cei mai mari produc5tori de pirit5 Tn
prezent?

O La ce foloseau romanii pirita?

ce iarぅ se afiぅ Parcul National TOrres del Paine?

〈ED)↑ n

prnrrA cuarcA 15
DE,1911:‐ ￨￨141111.1
:i fl'￨:i「 lf Tl‐ ?γ ‐
‐
141晏

29,99:ei
77

9
Ⅲ I