F

D ESIC O P ER

■￨=￨
=年

ALBIT
 Mrneralele pamantului
O al ideii originale, EMSE
EDApp S L. 2a2A
._"
Producfie editorjala: EMSE
EDApp S a
Realizare editorialE: CB pRODUCER
Traducere: Elena_Anca Coman
Tehnoredactare. Cristian I Graal Soft
Laceanu I Craa ioft.
Coordonare producfre: Maitane ""
nusu"rl
Des gn grafic: pablo Moreno
Redactare lexte: Davtd Moreu
Editare: Silvia Vallelo
Documentarej Hector Rodriguez
Fotog rafii: Shutterstock.com

tg 2A2A, editat in Soanra de pRODUCCIONES

'.ce^"a I MSL .]RB sub
f DApD S
TipErrre 9r legare: lnc{rce
Arts Grafiques S L.
Tiparitin Spanra
ISBN al intregit opere: 978_84_1354_168-6

Toate drepturile rezervate.

Sunt stlct jntet zise repro-
ro'd d sal po,l,a a a ocesl e
;luce..a oa^ o.."
:":;:::" :;:l:"":'::,1;:,:_;:u "=" ^"u o,-

CUPRINS
Fisう
3
Albit

Mineralul,:Caracteristlc:le sale
Mineral din clasa silicati10r 4
planeta noastrう
stancOagこ 6
Dorsalele Ocea∩ ice

Experiment
8
Cristale de caramel

COllul↑ ntrebこ r:Ior

Producdtor: Emse Edapp 10
S.L Vrei sδ afli rnai rnulte?
Licentiator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Rom6nia
Adresa: Bucuresti, sector 2
S.R.L
Locur::mpresiOnante
B'td. Di-1,1-,u Po"npeiL. .r.9_9A, 12
sedtul ziaruJui Libertatea Sferele MOeraki

@ 11:[151 ] Ii.5 iL
o," 0,. Dovedi'te ce‐ a:↑nvさ
lat 14
Acest produs nu este o.jucdrjel
colectii@ringier.ro
Albitul se forrneazう ↑
n pegmatite,
￨ヅ
↑n vene hidrOterrnale 5i↑ n roci
magmatice.Poate apδ rea,i↑ n rOCi
metannorfice cu ten∩ peraturう scさ zutぅ
げ洸

一
,i↑ n rOCi Sedirnentare.cristalele sale

■一
一
一一
．■
albe sunt fo10site pentru fabricarea
sticlei,i a Cerarnicli.∪ nele exen∩ plare
sunt tδ iate ca piatrう sernipretiOaSう .

CLASAE
Silicati

FORMULA CHIMIcA:

COMPOZ:丁 IE:
Sodiu,alurniniu,fieら siliciu si
oxigen .
GREUTATE SPECIFiCA:
2,6… 2,659/crn3
DURITATEE 乱』
凝 .albた
dn Braゴ lb;bs,bucatう Jefuた う
6… 6,5 pe scara Mohs
CULOARE:
Alb cu nuante gri
STRALUCIREE
Sticloasう

FAS:EE
Albう

TRANSPARENTA:
De la transparent la translucid ‐

∬:L:rTA日 眈
￨

員 ￨
慮卵Ы
Cele mairnari zう cさ rninte se afi5↑ n
a
覇]繁新職蕗證

ALBIT
 ≒
lbitul este un mineral foarte
comun care se formeazd in
pegmatite, vene hidroterma_

Albitul se gdsegte la unul din cape_

tele grupului de feldspati denumit
,,plagioclazd,,, deoarece formula sa
chimicd conline sodiu in loc de cal_
‐
ciu. La celdlalt cap5t al acestui grup ―・:
se aflS anortitul, care contine calciu
in
loc de sodiu.

din Pakistan,I Afganistan.

ノ Cristal de albit
人
暮

a\brt din Austrta

Exemp\ar de
ず ‐・
響 苺ず ぽ
1綱 楊

MiNERALELE PAMANTULUl
￨￨￨￨￨‐ ￨￨￨￨￨￨■ ￨￨￨￨ ￨ ￨■ ￨￨￨■ ′ ‐‐ ‐ ￨ ￨■ ■ ￨￨￨ ￨
‐ ・
￨ ￨￨￨￨￨￨￨
■ ￨‐
II・ ￨￨￨￨ ￨￨ ￨￨ ￨.‐ ‐ MiNERALUL S:CARACTERISttIC:LE SA‐ LEII
￨￨￨￨￨■ ￨￨ ￨ ￨ ‐ ￨￨￨■ ‐ ￨ ￨‐ ￨ ‐

■一

Cleavelanditul este o varietate de albit

care apare asociatd cu turmalina si for-
meazd cristale albe at6t de fine, inc6t
pot deveni complet transparente.

￨＼ Albitul este utilizat la nivel industrial

pentru fabricarea sticlei 9i a
ceramicii. De asemenea, are o mare
importan!5 geologicS, deoarece
este un mineral care formeazd roci
9i, datorit5 lui, pot fi studiate mediile
stSncoase si formarea cristalelor.
ln unele cazura, este tiiat ca piatrd
semipre!ioas5.

Albitul poate contine pantt la

10%potasiu,ca substitut al
sodiului maloritan Dacう aceastう
proportie cre,te,Chiar,i foarte
putin,Se cOnsiderう deia Cう este
un alt rnineral diferit:ortoclazul.

、
ξ∵
≒〓
一
一一一一
一一一一一
〓

ALBIT
 一
ｎ
■
Ｃ
ｅ
一
一一
orsalele oceanice sunt lanluri
muntoase care se afl5 ?n adiin_ ln rifturile dOrsalelor au loc eruptii vuト
curile oceanelor. Au apdrut cu canice,i rnagma care iese este fOarte
bo9atう ↑ n bazalt,o rocう rnagmaticぅ ce
ntribuie la formarea fundului mう ril.
F°
ln acele adancirni au loc,de asemenea′
multe cutremure,care ne perrnit sさ Ob_
tinem infOrrnatii fOarte va10roase des―
pre interiorul planetei noastre.↑
n Orice
Au o fisurd centrald (denumitd ,,rift,.) in
care abundd vulcanii 9i izvoarele hidro_
:訴 ζξ闇 ∬:誕 獣1猶 里ぱ讐室哩雷 ∫
termale care scot aburi. Dorsalele sunt
separate unele de altele de bazine ocea_
高lFせ よ [で 1[:雷 Ъ lil家 群
nice gi sunt definite drept ,,cusdturile,, ::1:]iTT」 濯誕 1:亀 1翼 璽認』ず it
planetei noastre. pe an,

FORMAREA DOttSALELOR OCEANIC=

一一一
一■
一一

GRANITi DIVERGENTI
■■ ■￨:■ ￨

MiNERALELE PAMANTULUI
 PLANETA NOASTnA sTANCOASA

In prezent, se considerd c5 existd aproximativ 15 dorsale in adancurile mdrilor, Trei dintre ele se
deosebesc de restul:
a) cea AtlanticS, care in Atlanticul de Nord separd plScile eurasiatica si nord-americanS, in timp
ce in Atlanticul de Sud separS placile africanS si sud-americanS. Muntii sdi au o indllime cuprinsd
intre lOOO si 3OOO de metri.
b) cea lndiani centralS, care separd placa africand de placa indo-australianS. Riftul sdu are o
adancime cuprinsd intre 5OO si 'IOOO de metri.
c) cea a Pacificului de Est, care se intinde de la Antarctica pana la Golful California. Lungimea sa
este de 9ooo de kilometri, iar cel maiinalt punct se afld pe lnsula pastelui.

よ
L≧}:.:

)
=￨1覇
ヽ

Dorsalele oceanice au fost descoperite in

expeditia britanicう Cha‖ enger,care a re…
alizat prirna rnare campanie oceanografi…
cう din lume intre decembrie 1872 si rnai
1876.Studiul lor a dezv51uit rnulte detalii
despre tectonica plう c‖ Or. in prezent se
,tie Cう dOrsalele se formeaztt ca urrnare a
Cre,terii magrnei,care rupe scoaria ocea‐
n tirnpul eruptil10r vulcanice.
↑ Fis:[illi1lFfl:I:L:lξ
填裾
nicう

nOrd.mettcanさ ::i∴
ξ
ttL期 :『 :ilei
一
ｙ

ALBIT
 ―― ―
――――― 一 ――
―
.IT平 腎ヽ

＾︲ ａ

Ｔ︲
帥ｅ

︲
ｅ
ｎｅｅ ︶。
ｏ ａ
ｐ ｒ
ｕ
ｎ ｍ
・
ｄ
ｃ
臨Ｔｅ

ｃ
ａ
ｒ
ａ

ｄ
ａ
ｒ
ｅ ｅ ｒ︲ ｐ
ｐｄ ︲ ︲
ｅ
︲ ︲
ｎ
ｖ
。

岬
ｉ

ｏ ｕｉ
呻

呻
ｅ
ｉ
ｔ
ｐｃ
ａ
ｓ
ｃ

ｊ
ｔ
，

ｕ
ｒ
ｎ ａ
ｉ
ｔ
ｏ
ｎ
ｅ
ｚ
ｅ

Pachet de Fierb5tor de ap5 Beti,Oare lungi

zahEr electric din lemn

SticIさ cu apう CArlige de rufe din sticiら

一日

LingurE Colorant alimentar Recipient

蜻 MINERALELE PAMANTULUl
 incdlzim apa cu fierbdtorul Punem un betisor din lemn↑ n
electric, o punem in recipientul interiorul fiecう rui pahar 5i… ￨

din plastic gi addugSm zahdr, prindem cu douう carlige de

amestec6nd cu lingura p6nE se dizol- rufe ca sd nu atingd perelii din sticlS.
vd tot zahdrul. Astfel vom obline un Le ldsdm sd se odihneascS.
amestec saturat.
Timp de c6teva zile observSm
Punem pじ tin CO10rant alimen― gi notdm intr-un caiet ce se
n fiecare dintre paharele
tar ↑ intamplS pe betisorul din Iemn
din sticlう :pahar
albastru,pahar scufundat in apa coloratS. C6nd incep
rOIU,i pahar verde, sd se formeze cristalele de zahdr?

Un∩ plern fiecare pahar panう la
lumう tate cu apa fierbinte sa¨
turatう cu zahう r.Vorn vedea cう
apa se coloreazう imediat.
Poli sd scoli betisorul din pahar
atunci c6nd cristalele au o di-
mensiune considerabilS. iti re-
comanddm s5 faci acelagi experiment
cu diferite cantitd!i de zahdr, pentru a
vedea dacd existd vreo modificare.

赳AT量 に
削几辣饂薔
Zahё rul rう mane dizOI∨ at cat tirrlp apa este fier―
binte pe rY15surう ce aceasta se rbce,te,criStalele
sale incep sう se aoeZe pe beti50rul din lemn,de―
oarece are o suprafatδ mal asprう decat peretil
paharului Aceastう caracteristicう fizicう alemnu―
￨
lui este cea care perrnite moleculelor de zahう r

sさ adere atat de bine 5isう forrYleze cristale(care

sunt o caramelう de casう ).Cu cat asteptё n∩ rnai
mult,cu atat cristalele∨ or fi rrnai rnari.Acelasi
lucru este valab‖ §i pentru rYnineralele din naturら ,

↑nghetatele din congelator,i pietrele pretioaSe

・
・・ ―‐

巾
 Primul scafandru
A sta mult timp sub apd a fost una dintre marile provo-
cdri ale omenirii. in 1592 militarul spaniol Jeronimo de
Ayanz a inventat primul echipament complet de scufun-
dare format din ochelari de protectie, containere de aer
cu duzd, tuburi cu supape de purjare gi un sistem de ali-
mentare cu aer de la suprafald. obiectivul sdu era sd recu-
pereze mdrfuri de pe navele scufundate. prima scufundare
reugitd a avut loc in 16ul Pisuerga, care a durat o ord si la
care a participat regele Filip al lll-lea.

' '::'" -"' | ..'::

lnternetul a inceput sd functioneze in

.l969
intre diferite universitdti din Califor-
nia si, incepand din ,l99O, a devenit un
fenomen mondial odatd cu populariza-
rea site-urilor web. in prezent este o re-
fea globa15 care a revolulionat comuni-
catiile si conecteazd milioane de oameni
prin 378 de cabluri submarine imense
ce leagd cele sase continente. primul a
fost instalat in .1996 pentru a conecta
Statele Unite cu Regatul Unit. in pre-
submarin zent, exista peste I milion de kilometri
Cablu de comunicalii de cablu in adancurile mdrilor.

in 2OO5, un grup internalional de geologi a inceput

s5 studieze o fisurd gigantic5 situatd in Etiopia (mal
exact, in Valea Riftului). Ei credeau cd ar putea
deveni un nou ocean care va imparti continentul
african in decurs de un milion de ani. Aceastd ipote-
zd uimitoare se bazeazd pe cutremurele si erup!iile
vulcanice care au loc in aceastd regiune, unde mag-
ma solidificat5 de la suprafatd determinJ deschiderea
fisurii, ca si cum ar fi o insertie.

11‐ MiNERALELE PAMANTULUI

ミ
華

Triunghiul Bermudelor
Triunghiul Bermudelor este o zond geografica in formd
de triunghi situatd in Oceanul Atlantic. Este delimitatd de
Insulele Bermude, Puerto Rico gi oragul Miami din Ame-
rica de Nord. Are o suprafa!5 de 1,1 milioane de kilometri
pStraIi. Este cunoscut deoarece sute de nave si avioane
〓〓 暮 ミ 〓

au dispdrut in apele sale. Excluzand orice fenomen mis-

terios, experIii afirmd c5, intruc6t este o cale rapidd cdtre
Europa, gansele de scufundare sau de accidente cresc.

1献
ALBIT
 9

ferele Moeraki sunt roci sferi_

ce de dimensiuni considera_
bile, care sunt imprdgtiate pe
o por!iune a plajei Koekohe, pe in_
sula sudicd a Noii Zeelande. Unele
sunt complet izolate in mijlocul ni_
sipului, iar altele formeazd grupuri
de mai multe exemplare. Cele mai
mici pot avea I metru in diametru
9i
cele mai mari ajung la 2,5 metri in
diametru. Sunt alcdtuite din noroi,
ndmol fin gi lut cimentat de calcit.
Cu toate acestea, procesul lor de
formare rdm6ne un mister si existd
diverse teorii despre el.

Cea mai rう spanditさ afirmぅ cぅ

aceste sfere, care cantさ resc c8_
teva tOnё ; au apう rut in urmう
cu
aprOxirnativ 60 de miliOane de
ani, in timpul PaleOcenului tim―
puriu, se crede cさ cele mai rnari
au durat intre 4 ,i 5,5 rnilioane
de ani pentru a-5i atinge fOrrna
sfericさ definitivら
,i cё ,↑ n plus,au
fOst acoperite de diverse straturi
foarte groase de nё mol de mare.
Cel care a descOperit aceste rOci
ciudate a fost naturalistu1 5i politi―
cianul englez walter ManteH,care
↑n1848 a pictat un tab10u al plajei
cu sferele,in prezent sunt O atrac―
tie turisticぅ fOarte popularう .

MiNERALELE PAMANTuLUI
 LOCURllMPRESIONANTE

:==￨

■■■￨■ 峯￨

―
1拳 奢■ ￨￨==￨￨■

Plaja Koekohe gi rocile sale sferice fac parte

dintr-o bine cunoscutd legend5 maori. Potrivit
acestui popor originar din Polinezia, sferele sunt
r5mSgilele cogurilor cu anghile ;i dovleci care
au ajuns la !5rm dup5 naufragiul marii canoe
Arai-te-uru. Rocile care se extind de-a lungul
coastei ar reprezenta carena pietrificatS a navei
gi cel mai apropiat promontoriu st6ncos, corpul
cEpitanului.
RocI P40eraki care s―
au rupt
 Exerc
G Ce culoare are albitul?

a. Negru
b. Alb cu nuan!e de gri
c. Albastru
d. Rosu cu nuanle portocalii

● La cese uOs"回 Ы
tt h hdustriile rnarP

おギ

Pentru a unge DenI"L, a

cor-ouce De Ca Pe∩ tr∪ a↑ ∩cё lzl
unelte electricttatea stic i lCa chlde

O Relalioneaz5 conceptele:
1. Dorsale oceanice a. Muntii s5; au o indltime cuprinsd
2. Dorsala Atlanticd intre ICCC si 3CCC Ce metri
3. Dorsa la lndiand centrald bロ Se extince ce la Antarctica
4, Dorsala Pacificului de pana la Goiful Calrfornia
Est c. Separ5 placa afrjcand de placa
inCo-australiand
d. Lanturi nnuntcase submarrne

l4 MtNERALELEpAmArurulur
@ Ce Tnseamn5 cuvAntul latines c albus?

e cucatecabiurisubmarinefuncttiOneazう internetul?

(} in ce lar5 se g5sesc sferele Moeraki?

ALBrr 15
 29,99 1ei
４
６ ⅢⅢⅢ
ＨＨＨ＝ ７
１ ８
＝＝ ＝＝ ６
４
ⅢⅢ Ⅲ Ⅲ ５
２
ⅢⅢ ＝ Ⅲ ・
＝︱︲ ⅢⅢ ４
︲ ８
︲︲
︲ ︲ ８
一一
一 一
一一
一
一一 １ｌ ⅢⅢ ７
９
貯Ｆ

鱚
隊
ヽ