ISTORIA NA_ŢIONALA

PE�RU

SAU

NEMuL, �SAPA. ARMA, CASA ŞI MINTEA

ROMÂNILOR
PRIN T6TE TIMPURILE ŞI LOCURILE

DE

GEORGIU RADU MELIDON

Virtus Romana rediviva.

------- ����--------�

BUCUREscI
Din stabilimentlll 'în artele grafice

SOC E C D, SA N D E R & TE C 'L U

39, Strada Academiei 39,

1876

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA NATIONALA

PERU

o DE: cx wit lir'

SAO

NEMITL, SAPA, ARMAI CASA g MINTEA

ROMANILOR
PRIN TOTE TIMPURTLE §I LOCURILE

DE

GEORGIU RADU MELIDON

Virtue Romana rediviva.

BUCURESCI
Din stabilimentul In artele gTafice
SOCECt, SANDER & TECLII
39. Strada Academie! 39.
1876

www.dacoromanica.ro
 FIULUI MEU

Dttnetritt Rah lite Lisbon

Mscut la 15 Febrariii 1872
MO§TENIRE §I BINEOUVENTARE
Indemn

SPRE IUBIRE DE NEMO S,I DE TERRA

SINGURELE ADEVtRATE

VIRTUTE SI AVERE.

www.dacoromanica.ro
 PREFAcIA.
Am combinat scrierea de facia in vedere cu urmatOrele
trei scopuri:
i. De a servi pentru carte scolara in clasele incepacire,
adica a destepta simtimentul national in masele poporulul ro-
man. 0 esperienta de mai multi anT ca profesor mi -au dovedit
ca acest scop nu putea fi ajuns cu cartile scolare de pans
acum, nici cu acea a D-luT Laurian, care presinta numaT o
enumerare prea amaruntita de date cronologice si nume prd-
prii ; nici cu acea a D-lui Eliade care cuprinde discutiunT
filosofice prea superiore si maT cu sema prea largi pentru
mintile incepat6re. Pentru a nu impovara mintea elevilor, am
lasat la o parte on -ce amununte cronologice si am estras nu-
maT faptele principale care au avut influentie maT decisive
asupra destinelor nationale, legandu-le inse in un tot crono-
logic succesiv, scurt si cuprinzator, care sa pue pe elevi si pe
popor in stare de a poseda intregul sir al istorieT nationale si
ast-fel sa pOta urmari maT apoi singurT prin citire allarea am6
nuntimilor cuprinse in alte scrieri mai largi. Pentru ca ins
studiul istorieT in scold sa nu le presinte numaT una sinipla
indestulare de curiositate, ci sa le serve ca invetatura si indemn
*

www.dacoromanica.ro
 4

de conduita nationala, am insotit espunerea faptelor istorice

si cu esplicarea causolor celor maT naturale care le-ad produs,
asa cat eleviT sa'sT pOta da sema cum, de exemglu, 8,000 de
Romani ad putut sa bat cand-va ioo,000 Turd la Caluga-
renT, si cum, prin urmare, vor putea sa maT faca acesta in
viitor. Alt-fel istoria s'ar presinta elevilor ca o simpla fabula
si studiul eT ar fi cu totul de prison. Studiul istorieT in scOle
nu pOte avea de scop a incarca mintea elevilor cu un sir de
fapte brute pe care le p6te gasi cine-va on cand espuse in
analele pastrate, ci de a'T inveta cum sa citesca si sa intelega
acele anale, adica cum din faptele trecute sa afle modul de
a se conduce maT bine in viitor. Am impartit dar si istoria
Romanilor, nu dupa Domni sail evenimente, ci dupa modul
de credinta, de virtute si de lucrare a Romanilor din diferite
timpurT, raportand tote. faptele numai la nemul, saga, arma,
casa ,si mintea Romanilor, care au fost singurele cause natu-
rale ce au provocat marirea for dupa timpurt Ast-fel am
insistat cu entusiasm chiar asupra unor simple traditiunT, pre-
cum Dochia, aprodul Purice, Teutu, etc., cand ele au fost de
natura a imbunatati sufletul poporului si simtirea nationala,
aducandu'mT aminte de unul din proseforiT meT carele, om ba-
tram, plengea cu lacramT cand ni esplica in scold batalia de
la Valea Alba. NumaT cu asemenea invetatura din scold ne
am maT putut ridica noT RomaniT de astacli pentru a face
Unirea Moldovenilor si a Muntenilor. De aceia, in ajutorul
invetatorilor si a scolelor lipsite de bibliotecT, maT cu sema
prin sate, am adaos la finit un apendice cu diferite povatuirT
scolastice si cu diferite bucatT literariT estrase de prin scrierile
nationale, care ad contribuit maT mult la pastrarea sail rein-
vierea romanismuluT.
2. Al doilea scop al meil au fost ca studiul istorieT se
presinte Romanilor intarirea unireT for politice adusa prin eve-
nimentele istorice moderne. Cand in ScOla Normala Carol I
s' ail gasit internatT la un loc MoldovenT si MuntenT, s'ad ve-
slut cum persista Inca chiar in spiritele tinere de dincoce si

www.dacoromanica.ro
 5

dincolo de Milcov, o mandrie reit intelesa sail o desbinare

vetamatOre, numai pentru ca istoria invetata prin scOle li-ail
fost facut cunoscute fel de fel de victoriT sail invingerl urmate
intre stremo§iT lor, fara a li esplica adeveratele cause ale ace-
lor lupte fratricide Ore-cum *). Am fost unul din luptatoriT
UnireT; am luptat in partea MoldavieT cu pena ca scriitor;
am fost primul care am intrunit la BucurescT administratiunea
scolelor de dincOce i dincolo de Milcov ca Director general
al scOlelor din Romania la 1862; am fost decT tot-dea-una in
positiune de a me ocupa mai de aprOpe cu studiul causelor
care in trecut all putut provoca intre Romani conflicte pans
la sange, ,i am gasit ca, in timpul Romani lor curati, ele nu
proveniail de cat din dorinta de a se intruni toff in un sin-
gur stat i numal in timpurile de decadenta, cand Wirile terei
erati compuse din streinT, all putut uniT DomnT sa se bat
intre eT pentru scopurT personale. Pe aceste din urma, resb6e
le-am lasat afara ca fapte fail nicT o atingere pentru Romani.
Pe acele d'anteiti le-am esplicat prin adeveratele for cause carT
nu puteati fi de cat tendinta instinctive de unire a Romani lor.
Acesta tending, nu s'aii putut realisa atuncT pentru ca. mij16-
cele erail brutale §i, abia astadi dupe 300 ani, Romanii all
putut ajunge prin culture la adeveratele mijlOce de unire mo-
ral. Dar in timpurT de fer ca ale luT Stefan i ale luT Mihaiti,
Omenii nu cunosceati alt mijloc de lucrare chiar pentru bine,

*) De aceia D. Tell nu putu face o fapta mat contrarie romanismulut de

cat aceia pe care a facile° In 1873 cand, ca Ministru de Instructiune, a regu-
lat ca la Saila Normal din BucurescY sit vie numat tinerY de prin judetele de
dincOce de Milcov, era ceY de dincolo de Milcov sit merga numaY la Iag.
Sinceramente nu mat putea recunesce cine-va atuncT In D. Tell pe patriotul de
la r848, act numaY prin scot( micste se p6te face unitatea morall a Romani-
lor si fara unitatea momla. nu p6te fi durabill nicT fructiferii unirea for politica.
Din norocire D. Maioresou ca Ministru la 1875 a tndreptat acea neertata gre-
sela In modul cel mat corespunzator trebuintelor nationale, reguland a merge
la ambele scolY normale, si din Iasi g din Bucuresct elev.( In numer deopo-
triva de prin t6te judetele Ord fad. osebire.

www.dacoromanica.ro
 6

de cat ferul. Acosta mi se pare un adever atat de natural, in.

cat sper ca nimeni nu 'mT va atribui o pArtinire nationalg. In
tot casul insa eti pentru Romani am scris, si numai pentru ca
RomaniT sd invete ca nu prin arme ci numaT prin cultura
moral vor ajunge si pe viitor la mgrire 0 la unitatea tuturor
Romani lor

Al 3-lea scop au fost de a insemna istoricilor no o

noug 'cale pentru urmgrirea si lantuirea evenimentelor istorieT
Romanilor. Nu am nicT cum pretentiunea de a fi un desco-
peritor in domenul istorieT si mgrturisesc chiar cu tote datele
istorice din acestg carte le-am luat numaT din acea scrisg de
D. Laurian. Dar istoriea nOstra presintg inch' ata.tea lacune si
o asa confusiune, cat istorieT din ceT mai eruditT, ca D. Haj-
deu spre esemplu, sunt siliti inch' a procede in urmaririle for
maT mult prin inductiune. In asa situatiune,. ocupandu-me cu
studiul istorieT nationale ca profesor in curs de mai multi anT,
am avut si eli ocasiune a and gandi cum' fie-care din eveni-
mentele, CarT se presinta une -orT in mod atat de incurcat sad
contraziator, ar fi putut a se firma in mod maT natural, si
ast-fel a nemeri pOte mersul cel maT adeverat al istorieT nOs-
tre. Pentru mine sper si sunt coning cl viitorul va aduce
descoperirT care sa justifice mai tote inductiunil mele, caci
n'am avut in vedere decat numaT adeverul si n'am avut bash'
cleat faptele esistente *). Am cuprins dar in apendicele de la
finele carteT tote temeiurile pe cari m'am oriontat asupra fie-
cgrui fapt pe care le-am espus numaT dupg socotinta mea.
Dacg inst descoperirile posteriOre vor aduce cu sine o alt
certitudine sad alte inductiunT maT logice, void putea a ive
scusa a, in asteptarea lor, ed nu puteam presinta elevilor
facte in modul incurcgtor de minte, precum se presinta spre

*) Ast-fel pentru bnOrtirea Romanilor In patru ducate Indatli dupe Aure-

lian, m'arn basat titre altele pe corespunderea celor patru mfircY phstrate la
RominY cu cele patru figurY admise pentru ceY patru evangelistY.

www.dacoromanica.ro
 7

esemplu surparea podului luT Traian prin Adrian pentru causA

de invidie; &and acesta este desmintita prin bunul simtti si
prin tote cele alte fapte din viata luT Adrian, carele fusese
crescut de insug Traian si numit imperat numaT dupe insug
povatuirea luT Traian.
M'am silit in fine a complecta istoria nationals cu cu
unele imprejurati lasate cu totul afara prin cartile de pans
acum. Ast-fel este spre esemplu epoca Genovezilor citata de
Cantemir, epocA de mare influentie asupra sprituluT Romani-
lor, prin cercarile de introducerea catolicismuluT Italian la Mil-
cov, a institutiunilor republicane la Berlad si a comerciuluT
maritim la Chilia si Cetatea-Alba. NumaT prin aceste studii
s'au putut esplica adoptarea SlavonismuluT ca antidot, .prin
alianta cu BulgariT si prin introducerea luT ca limba de bise-
rica si stat; alianta prin care Romanif ail scapat de Unguri
si de Leg, dar ail perdut literile stremosesti, care, de mai
tineau tot asa, avea negresit sä se pierda nu tarcliti si t6tO
legatura lox de sange si de simpatie cu Roma veche si cu
occidentul. In fine am intrunit pentru prima Ora factele Ro-
manilor de prin tote partile ambelor DaciT, Traiana si Aure-
liana, asa fel cum ele ail decurs unele din altele, cOcT nicT o
esplicare istorica nu se va put face cu legatura logica, intro}
cat se va margini numai la o pane a unuT si aceluiasi popor,
precum nu s'ar putea esplica istoria SacsonieT, spre esemplu,
fora istoria intreguluT popor german.
Cu acestea am facut si di ce am putut, pang cand altil
vor face maT molt si maT bine. Sum sigur a totT, cariT se
vor gandi la viitorul nostru national, vor intelege ca numaT
prin studiul istorieT nationale nemul nostru pits ajunge la o
consciinta si prin urmare la o esistenta nationalg macar inter-
ns, daca imprejurarile esterne ar aduce cu sine alte compli-
catiunT. Asupra acestul obiect trebuesc dar concentrate tote
silintele, cacT de alt-fel limba si legea si meseria individualI
se mostenesc si numai de la paring. Istoria tnse se pOte perde
prin uitare sail vicia prin retacire. Avem ca esemplu studiile

www.dacoromanica.ro
 8 --
publicate de D. Roesler la Viena in 1871. Programul scOle-
lor nostre sateA, trebue dar sl aibI de obiect principal res-
pandirea istorieT nationale in popor, pentru cl flume un po-
por intreg pOte intimpina retacirea sail reoa vointI, orT cand
§i on de unde ar veni, cacT pate nu sail finit Inca timpurile
pentru care istoriciT nostri de demult spuneail cl, mare cum-
pan& firer acestiea se pregdtesce.

Bucurescl, 15 Februaria 1876.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE

Istoria este o §fiinta care se ocupd cu inregis-

trarea adecd cu inscriereg §i povestirea intempldrilor
urmate intre omeni, win tot timpul vecului lor, pentru
a se putea povacui generaOunile urmatOre cu esemplul
celor intemplate pentru generaOunile precedente. Ast-
fel istoria este studiul cel mai important pentru mora-
lisarea Omenilor, ardtandu-le, ca inteo oglinda, ocara
§i pagubele suferite de nemurile §i Omenii carif ail lu-
crat rele i au umblat pre cale gre§itd, precum §i fe-
ricirea alipitd.' pand §i dupd morte de numele acelora
carii s'aii distins prin virtui, adever §i dreptate.
Neam §i nafiune se nume§te intrunirea omenilot
calif ail ace14 inceput, acela§i train §i mai cu sema
acea§i vorbd *). Trebuinta acestei intruniri provine din
nevoia ce ail omenii de ajutorul unii altora pentru a
putea viqui §i care nevoe face ca Omenil se intrunesc
mai anteiii in familii, apoi in comune, apoi in judece,
apoi in provincii §i in fine in staturi.
*) Veghezi Ruscala, de nationalitate.

www.dacoromanica.ro
 10---
Amu lie se nume§ce intrunirea Omenilor inrud4i
mai deaprope §i carii locuesc sub acela§i acoperament,
Comund (sat sail ora§) se nume§ce intrunirea fa-
miliilor care locuesc in vecinatate apropiata a§a cat
sa pota vorbi om cu om fa'rd sa alba a merge cale
mai mult de o, ora pentru a se intelni unul cu altul.
Yua'et se nume§ce intrunirea unui num& de co-
mune a cdror locuitori nu se aft' in departare mai
mult de o di cale pe jos de la centrul localitatei in
care acele comune se gasesc a§edate.
Proz'incaiti sail regiune se numwe intrunirea jude-
telor in cari locuitorii nu se gasesc departa0 cale mai
mult de o di cu calul de la centrul localit4ei ocupate
de el.
Rat sail gra se nume§te totalitatea locuitorilor
de pre un loc on cat de intins, caril inse ail to0 ace-
,16§I trebuinci §i acele§i imprejurari comune.

I
ROMANII 1 NEMUL LOR
BAST

Prima asedare a Romtmilor la Dunftrea de jos.

Naliunea Romaniscii adeca nemul nostru al Ro-

manilor s'a inceput pe la anul 1:10 dupe na§terea lui
Christos, cand atunci stremo§ii no§tri ail venit pentru
prima órä de la cetatea Roma, pe locurile unde ne
aflam not astacli locuind.

www.dacoromanica.ro
 11

Roma este o cetate mare care se afld si pan

astadi in o tern, numita. Italia, in departare preste sute
de postii in spre mega di si apus de la noi. Ea a fost
zidita., cu 75o de ani inainte de Christos de cdtre un
rege cu numele Romulus; locuitorii ei se numesc si
pang astadi la noi Rqmuleni sail Romleni, adeca.' Omeni
de ai lui Romulus. Despre Romulus se povestesce ca,
lepddat fiind prunc in o pddure impreund cu fratele
sell Beaman mai mic numit Remus, ail fost hrdniti cu
cu lapte de cdtre o lupOicd, cdria perise puii.
pupa Romulus cetatea Roma a fost stdpanita de
alti sese regi unul dupa altul, iar dupa acestia popo-
rul din Roma, dupd povdcuirea unui ceta.ten cu numele
Julius Brutus, a intocmit ca Roma sa fie Refiublicti,
adica., in loc sa fie stdpanita.' num% dupe voin;a unui
singur cap, sa aiba a se carmui cu sfatul si hotdrirea
tuturor cet4enilor.
Cu acesta forma de carmuire Romanii ImulOndu-
se si intdrindu-se din ce in ce mai mult, ail inceput
a se intinde in tote pdqile, asa in cat, pre timpul na-
cerei lui Christos, Romanii an fost ajuns ca sä cu-
prindd si sa stdpanescd mai totd lumea cunoscuta pre
atunci. Apoi, fiind ca nu se mai puteau aduna toti la,
sfat de prin asa departare locuri, puterea stdpanirei
a incdput atunci era.si in maim unui singur impcirat.
Puterea prin care Romanii ail ajuns la asemenea
mdrire a fost tdria for de sufiet. Asa se pomenesce cd.
un Roman cu numele Mufius Scevola, prins fiind in
batdlie de cdtre dusmani si punandu-i-se carbuni aprinsi
in many ca sa spund numerul ostirilor Roman; el a
www.dacoromanica.ro
 12

suferit de i-ail ars maim de tot lard sd arate ceva.

Tot asemenea un general Roman cu numele Regulus
robit fiind de inamici si oferindu-i-se libertatea cu con-
ditiune de a face pace rusinosd pentru patria sa, el a
primit mai bine sd remand rob si sa fie ucis. Un alt
Roman cu numele Cincinatus, carele era un simplu
plugar, respingand cu barbdtia lui o navala de dus-
mani si voind Romani! a'l face rege pentru asemene
bravura, el nu a primit acesta cu nici un chip ci s'a
intors la plugul se'ii, nevoind sd se mandresca cu o
faptd pe care tot cetatenul este dator sa o implinescd
pentru Sara lu!, lard sa caute vre o respldtire. (t)
Prin asemene virtuti si fapte mar! precum §i prin
multe altele de felul acestora, stremosii nostri ajuns.ere
la atata mat-ire in cat, de si sunt trecuti mai bine de
500 an! de cand imperatia Romanilor s'a stins cu totul
de pe fata pamentului, totusi limba lor, care porta* nu-
mirea de limba Latimi, este §i pand astadi intrebuin-
-tata pentru inv4aturile cele mai .inalte de catre tot!
omenii cei mai invelgi; jar cu legile lor, care porta
numirea de drefitul Roman, se carmuesc si pand astddi
tote .cerile cele mai de frunte. Asa dar Romanii sire"-
mo,cii noftri, au fost nemul cel mai mare ,ci mai ales
din MEd lumea, §i, prin urmare, no! Romanii de astdcli
putem a ne socoti cu drepta mandrie ca suntem na-
-tiunea cea mai de nem de cat ori care alta, numai
intru cat vom sti sd avem §i noi acelesi virtuti si ace-
lesi fapte ca si stremosii nostri, cat sd nu se pOte dice
de noi: ca Ada a lost a'onzn...4.i not nu suntem am.
cei mai antei imperati a! Romanilor au fost Iuliu
www.dacoromanica.ro
 13

Cesar, carele a facut calendarul cu care ne servim pand

astacli not Romanii, si Octavian August pre timpul ca-
rul s'a intemplat nasterea Domnului nostru Isus Chris -
tos. Tot pre timpul acestor imperati Romanii au fost
ajuns pentru prima órd cu stapanirea for pand pre ma-
lul drept al Dundrei, adica pana despre locurile pre
unde ne afldm not locuind astacli. Asa dar istoria nos-
tra. incepe °data. cu Christ.
In vremea aceia tota Cara de pe malul stang al
Dundrei si pand la apele Tisa si Nistru se numia
Dacia §i era locuita de un popor puternic carele se
numea Daci §i care fusese intocmit de catre un legiui-
tor al for cu numele Zalmose. Puterea Dacilor era atat
de mare incat ei ail fost respins tot-de-una pand atunci
pre on cine s'aii fost incercat sa intre in Cara lor. .Asa
el ail fost respins pre un imperat al Persilor din Asia
cu numele Dariu la anul 510, pre Alexandru cel mare
regele Macedonilor din Grecia la anul 318 si pre Bre-
nus ducele Galilor la anul 50 inainte de Christos. De
la acesti Gall au remas tand astacli numirea orasului
Galati (2) uncle el s'ail fost aseclat cat va timp, dupe
care, redicandu-se pe din sus de Dacia prin Cara nu-
mita pand astacli Galitia, s'ail aselat de tot tocmai la
apusul Europei in tam numita pe atunci Gall a astadi
Francia. In fine Dacii s'au fost intarit asa de mult in
cat sub un rege al for cu numele Boirebiste incepurd
a trece Dundrea §i a prada terile de pre malul drept
care se aflati sub stapanirea Romani lor. Se pomeneste
despre Daci ca ei au fost ajuns la atata putere nu-
mai ascultand pre un invetar al for cu numele Cineu,
www.dacoromanica.ro
 -1,
carele i-aii sfatuit de au starpit \rifle, pentru ca sd nu
se incurce nici °data de la treba cu beutura. (3)
Vec lend pradaciunile pre care le faceail Dacii preste
Dundre, Romahii au pornit cu lupta asupra lor. Asa,
mai antei la anul 26 inainte de Christos, un general
Roman cu numele Licinius Crasus, intrand cu ostirea
in Dacia, lua una din cetaIile cele mai tar! ale Dad-
lor numita Gehucla, iar la anul 3 un alt general nu-
mit Eliu Caus lua in rdbie 50,000 de Dad. Tot
asemenea un alt general cu numele Plautiu robi alti
wo,000 de Dad la anul 69 dupe Christos *).
Cu tote acestea Dacii nu per*durd curagiul, ci, pre
la anul 96 dupe Christos, .se sculard iardsi cu armele
asupra Romanilor, avend in capul lor pre un rege cu
numele Dura. Acesta, nesimtindu-se vrednic a purta
resbohl cu Romani!, se lass singur de domnie §i in-
demna pre Dad ca sd alega rege pre Decebal, carele
era omul cel mai ager si mai curagios dintre ei. De-
cebal batu mai anteiii pre un general Roman numit
Opius Sabinus pre care '1 stitise cu t6td. Ostea lui. Tot
de asemenea batu si pre un al doilea gennral numit
Fuscus. Un al treilea general al Romanilor numit Iu-
lian intra in Dada si batu de o cam data pre Dece-
bal la un loc numit Tape pre langd apa Oltului, insd.
Dacii esira erdsi inainte Ja un alt loc mai in pddure,
uncle imbracard cu arme multi trunchi de copaci, .asa
in cat Romanii se traserd inapoi creclAnd cd. ostirile
Dacilor sunt fd.'ra numer ca §i arborii padurilor lor.

a) Laurian.
www.dacoromanica.ro
 15

Atunci imperatul Romani lor care se numea Orate/ion,

pentru ca sa facd pace cu Dacii, priimi ca Romanii sa
dea Dacilor Omeni cu §tiinta de me§te§uguri §i sa pia-
tesca Dacilor un tribut anual, pe care '1 §i pldtird mai
multi ani pana in clilele imperatului Traian.
Mareu Ulpiu Trojan era un cetacean Roman
nascut in Ispania §i carele se deosebise in tot-de-una,
prin agerimea mintei §i prin tdria inimei, in tote dre-
gatoriile ce purtase de la gradul cel mai de jos. In-
data ce s'a numit imp'erat, Traian incepu a cugeta mai
'Arita de tote la chipurile cum sa terga ru§inea pusd
pre numele Romanilor prin tributul platit Dacilor. El
porni deci cu Oste in contra for la anul i oo dupe
Christos, trecu Dundrea, strebau in Dacia §i batu pre
Daci in trei loviri dearendul. Decebal se cuprinse ,de
spaima §i trimise deputati pentru pace. Traian nu priimi
ci, urmand cu lupta pand in anul 102 , cuprinse mai
multe cetati ale Dacilor de prin munti, resbind pand
la cetatea de locuintd a lui Decebal numitd Sarmisa-
.0e/tact §i care se Oa dincolo ,de Carpati In pdrtile
Transilvaniei de astdcli. Atunci Decebal trimise inain-
tea Romanilor o deputatiune de femei i de copii, carii
se rugard cu lacrdmi pentru ertare *). Traian priimi sä
faca pace insa numai cu conditiune ca Dacii sa pla-
tesca tribut Romanilor, carii luard in stapanire §i tot
campul de pre malul stang al Dundrei pana sub munti,
despartindu-I despre locurile remase Dacilor, cu un
§ant mare sdpat dealungul Dundrei de la Severity §i

*) Laurian.
www.dacoromanica.ro
 16 --
pand dincolo de Nistru. Acest cant se vede si pand
astadi in Cara nOstra, purtand numirea de Valul lui
Traian. (4)
Dar nu trecu mult timp si Decebal incepu sa
calce tocmelele de pace, invitand la resboiii in contra
Romanilor pre tate poporele vecine cu densul. Traian
porni dar lupta din nal asupra for la anul 105 dupe
Christos, cu hotarire de a supune tots Tara Dacilor,
pentru care el puse mai antei pre un arhitect cu nu-
mele Apolodoru Damascenul ca sd cladiasca un pod
statator de petra preste Dundrea, langa locul unde se
afla astacli Turnul Severinului. Piciorele acestui pod se
ved §i pand acum acolo in Dundre cand scade apa.
Pre acest pod Traian trecu tota. Ostea sa in Dacia.
Decebal isbuti de o cam data si prinse pe unul din
cei mai insemnati generali Romani cu numele Longin,
pre care propuse al libera daca Romanii vor priimi
sa se retraga. din Dacia. Longin se otravi singur si
muri numal pentru ca sa nu vends planurile lui Traian .

§i pentru ca Romanii sa nu se indemne cum-va a face

asa lucre rusinos. Atunci Romanii infuriati si mai mult
inaintard asupra Sarmisaghetusei, pe care o cuprinserd
cu foc. Decebal regele Dacilor, veclend ca totul este
perdut, se otravi si el singur §i muri pentru a nu ve-
dea caderea terei sale. In memoria acestei biruinti
Traian ridica la Roma o columns, adica un stalp mare
de petra, care se vede acolo si pand astacli cu numi-
rea de columns lui Traian §i pre paretii caria sunt
sapate tote luptele lui Traian. ResbOiele lui Traian cu
Dacii se 'pomenesc la nob si pana astadi sub forma
www.dacoromanica.ro
 17

de basme adica povesci populare, in care Fetfrumos

adica Traian se bate cu Smeii, carii ail o falca in cer
si una in pament, pentru cd. Dacii avead zugravite, ca
semn de bataie pe stegurile lor, *) balauri sail ,roptirle
marl numite asta4i crocodili, a cdror gura este mai mare
de cat la tote cele-l-alte animale. (5) Romanii din con-
tra aveail ca semn Vulturi, numiti latineste aquile, iar
in deobste pasere, care prin pronuncia stricat s'ail cis
pajere, despre care iardsi se pomeneste in povestile
nOstre. In fine vechia Dacie se pomeneste Inca. cu nu-
mele de baba Dokia, care ar fi sedend pe verful Ceah-
laului, muntele cel mai 'Malt din Dacia lui Traian, de
unde ar fi venind zapada la camp numai cand baba
scuturd cojOcele, mai cu sena in cele antei doue'-spre-
dece Zile din luna lui Mat-tie, care se si numesc fig-
lele babel. (6)
Dupe mOrtea lui Decebal, Romanii supusera tots
tera Dacilor si a§edara in ea o multime mare de co-
lonii, adica. locuitori nuoi adusi de prin Italia si de
prin alte locuri ale imperatiei lor. Dacia fu impartita
in doue provincii marl, dupe cum si locurile ei se ga-
sesc despartite in doue regiuni naturale prin muntii
Carpati. Parti le de la Nistru si Dundre pand la Car-
pati purtati numirea de Dacia Inferiors (Dacia de jos),
Moldavie (Dacie mole) si Basarabie (rapa de jos); iar
partile de la Carpati in sus pand la Tisa, purtaii nu-
mirea de Dacia Superiors (Dacia de sus), Transalpina
sail Montana (dincolo de munti) §i Transilvania (din-

*) Odobescu.
S. S. & T. 6063. www.dacoromanica.ro 2
 13

tolo de paduri). In aceste doue regiuni, Traian a§ecla

pentru paza doue legiuni, adica doue trupuri marl de
o§tire §i anume, in Dacia Superiors legiunea pronumita
a Blasi lor (Omeni blajini, adica blanch) de la carii au
remas §i pand astddi numirea ora§ului Blaji in Transil-
vania, unde numita legiune §12.11 avut re§edinta sa; iar
in Dacia Inferiors se a§ecla legiunea pronumita a Ia-
,cilor (Omen! iuti) de care porta numirea pand astddi
judetul Ia§ilor din Moldavia, unde se vede ca s'afi aflat
a§eclata comanda centrals a numitei legiuni. (7) Totu§i
intrega Dacia se afla sub un singur guvernator Roman
superior, carele purta numirea de Proconsul, §i sta la
'Sarmisaghetusa vechia capitals a Dacilor, zidita din
noii de Romani cu numirea de Ulpia Traiana Augusta.
Mai multe alte cetati noue se zidird de catre noil lo-
cuitori Romani, precum dovedesc numirile de pand as-
tdcli ale celor mai multe din ora§ele nOstre; Rimnicu,
Romanicum (loc romanesc), Romanu, Roma nova (Roma
noue), Berladu, Verum Latium (daeveratul loc al Lad-
nilor), Baceiu, Bacovia (calea zeului vinurilor numit la
Romani Bacus), etc. (8) Apo! Romanii factu-d in acesta
tell mai multe apaducte §i drumuri de petra, a caror
remd§ite se ved §i pans astacli, mai cu sernd intre Olt
§i Mures. Se ridicard in tote pdrtile temple §i amfitea-
tre de tot felul ale cdror ruine se ved iard§i prin mai
multe locuri din tern. (9) Cu un cuvent Dacia ajunse
in scurt timp o provincie atat de frumOsd in cat purta
numirea de Dacia Felix, adica, Dacia fericitd, dupe
cum dovedesc unele inscriptiuni vechi.
A§eclarea Romanilor fu atat de temeinicd in cat
www.dacoromanica.ro
 19

nimicira cu totul chiar §i limba Dacilor, pe aceste lo-

curi, unde pand asta4i se vorbesce numai limba no-
stra romanesca, care este o limba latina mai curata de
cat la tote cele-l-alte nemuri neolatine, precum: Fran-
cesi, Italieni, Spanioli, Portugezi, etc. Ba Inca. §i vechia
religiune paganesca a Romanilor au lasat urme in noua
naistra lege cre§tinesca de astac,li, caci Romanii §i pana
astadi numest sfinte tote clilele septamanei, dupe cum
de la vechii Romani erail consacrate la diferite divi-
nitati paganesti. Ast-fel poporul nostru numeste pana.
astacji Sfanta Luni, dioa care la vechii Romani era
inchinata Lunel, zeita venatorilor, cunoscuta §i sub nu-
mele de Diana; Sfania Marti, dioa care era inchinata
lui Marie zeul resboiului; Sfania Mercuri, 4ioa lui
Mercurio zeul comerciulul, ca di de terg si de obor;
Sfania poi, diva lui Yoe zeul bucuriei; Sfanta Vineri,
4ioa 1/enerel zeita casatoriilor. Numai Stimbata sail dioa
odihnei este consacrata vechiului testament si Durni-
nica sail dioa Domnulul este consacrata noului testa-
ment din legea crestinesca. Tot ast-fel lanuarizi este
luna vechiului zeii al pace!, care la Romani se numea
.1-anus; Februarhi luna frigului numit latineste Febris.;
Marge luna vechiului zeil al resboiului; Aprilie luna
imperatului Roman Aurelian; Mai luna celor mai ba-
trani numiti latineste Majores; Iuniu luna celor mai
tineri numiti latineste juniores; Iuliu 4ioa imperatului
Roman Iuliu Cesar; August clioa imperatului Octavian
August; Seplenivrie, Octotnvrie, Noemvrie §i Decemvrie,
insemnecla ca §i in limba latina luna a septea, a opta,
a noua §i a Iecea, incepand a se numera de la z

www.dacoromanica.ro
 20

Martie, de cand se incepea la Romanii vechi anul noil

numit Calenda, precum se numesc §i la not pand as-
WI Colindele anului nod cre§tinesc de la Craciun.
Din nenorocire nu tarcliil dupe colonisarea Daciei
prin Romani, incepurd sä navalesca din Asia in Euro-
pa, prin munOi Caucasi *i pre la marea Negra, nenu-
merate carduri sail cete de pope:we barbare, adica fdra
nisi un cdpataiii sail a§eclare i care se hrdniail numai
cu pradaciuni. Aceste popOre venind tote despre rasa-
rit §i pre din sus de marea Negra, cea mai anteie
era. Romariescd, care se gasea in calea lor, era Dacia.
Pentru a intempina navalirea lor, Adrian imperatul Ro-
manilor, pre de o parte spori numerul colonilor din
Dacia cu mai multe reserve de militari, *) iar pre de
aka parte a stricat podul cel de petra facut de Traian
preste Dundre, numai pentru ca sd ridice cu chipul
acesta colonilor din Dada inlesnirea de fuga §i a§a
sd'i faca a se lupta mai cu barb4ie pe loc in contra
barbarilor. (1o) Tot cu asemenea scop imperatul Sever
pre la anul zoo dupe Christos, zide§te in locul podu-
lui aretat o noun cetate numith. Severinu dupre numele
soil, cetate care se pastrezd §i pand acli, §i in care fu
stremutat atunci guvernamentul general al Daciei de
la Sarmisaghetusa, pentru a fi mai cu apropiere de
scaunul imper4ei de la Roma, de unde urma sa
vind povacuiri §i ajutOre la timpuri a§a grele. (I I) Im-
peratul Caracal, fiul §i urma§ul lui Sever, veni insu§i
in Dacia pre drumul Oltului respingind din sera pre

*) Laurian.

www.dacoromanica.ro
 21

cei ante' barbari caril ndvaleati cu numele de Got',

pre la anul 215 dupe Christos, §i zidi apol orawl
numit pana. astdcli Caracal in judetul Romanati, a cdrui
numire ni arata ca a fost atunci colonisat din nod cu
Romani ndscuti chiar la Roma (Roma nail). In fine pre
la anul 247 se pomene§ce ca imperatul Filip a dat
Romanilor din Dacia dreptul de a bate monedd, lucru
care dovedeFe ca acestd provincie, cu tota ndvalirea
barbarilor, era pre atunci Inca a§a de inflorita in cat
sa se pOta ocupa cu lucrarea minelor de our §i argint.
Mai tascliii insa, adica pre la anul 27o dppe Christos,
barbari' incepurd a nava cu atata furie in cat imp&
ratul Aurelian, hotari sd pardsesca Dacia §i ridica. din
ea atat guvernul cat §i tote °stile imperatesci, propu-
nand locuitorilor a se stremuta pre malul drept al Du-
narei pentru ca sd fie mai apara0 de barbari. Pre aces
car' primira a se stremuta, Aurelian i-a a§eclat de la
Dundre in jos preste muntii Balcani pana. in Macedo-
nia despre terile Grecilor, unde ei se gasesc si pand
astacli vorbind tot limba Romanescd, si pastrand pen-
tru centrul for de re§edincd in Balcani numirea de
Ternova (terra nova) adica. tarn noue, in amintire de
Dacia vechie din care sunt e§i0. Atunci insa locurile
pre unde ad fost a§eclati pre termul drept al Dundrei
fury numite Dacia lui Aurelian, iar Dacia din stanga
Dundrei rernase cu numirea de Dacia lui Traian.

www.dacoromanica.ro
 22

II
ROMANIf 5I BARBARIT
set
Taria Romani lor de la Dunare prin sapa.

Dar cea mai mare parte de Romani din Dacia

lui Traian nu puturd sa urmeze pre fraii for preste
Dunare, cad se gasiaii cu totul departa0 preste munci
pand pre la Tisa si Nistru, sail lega0 prin mostenire
si proprietate de pdmenturile aceste pre unde eran
ndscuci si crpscu0 si unde repausail Osele mosilor si
stremosilor lor, pentru a cdror pomenire Romanii no-
strii ail si pans acum in fie-care an o anume serbare
numita a Ilioplor , la 5o Mile de la Pasci, care este
cea mai mare serbare nationals. (I 2) Apoi mai era si
aceea ca cea mai mare parte din locuitorii Daciei eraii
deja crestinati Inca de pre timpul santului apostol An-
dreiil ariteiii chemat, carele, dupe tradiciunile bisericei
nOstre, a fost propoveduit cristianismul in 'erile de la
Dunare. Ast-fel Romanii din Dacia lui Traian, prefe-
rird din tote puncturile de vedere a remanea pe loc,
de cat O. se stremute preste Dunare. Pre de o parte
ei nu sperail a trai bine sub carmuirea paganesca si
despoticd a imperaOlor Romani, carii munciaii pre cres-
tini, precum muncira pre atunci pre un general din
Dacia anume Saba, *) numal pentru ca era crestin si
nu voia sa merga preste Dunare. (I 3) Acest general,
se afl'a astadi sfinOt de biserica nOstrd cu numele tie

*) Eliade, Istoria Romanilor.

www.dacoromanica.ro
 --23
St. Mucenic Saba Stratilat, adica general, *i se ser-
bezd a doua di de St. Gheorghe la 24 Aprilie. De
pre numele lui Domnii Romanilor rema.§1 in Dacia ad
purtat 'ana in vecul XIII pronumele de Teodori, tra-
dus mai apoi prin slavonescul Bogdan, §i titlu de ge-
nerali sad voevozi. Pre de aka parte colonil din Dacia
se bizuiad a se apdra mai lesne pre la locurile §i stram-
torile pre care le cuno*tead din copildrie, de cat instill-
nandu-se pre la locuri noue. A§a dar virtutea stremo-
§esca a Romanilor din Dacia lui Traian, unita cu noua
for credinta in Dumnedeul cel adeverat, facurd ca cea
mai mare parte din colonii aduqi de Traian §i de ur-
matorii lui remasera de atunci §i pand astadi neclintiO
tot pre locurile acestea, adica pre malul stang al Du-
ndrei, cu tote navalirile cumplite urmate din partea
barbarilor.
Navalirile barbarilor ad fost grele qi numerbse.
Ele ad inut preste 1 000 de ani adica de pre la anul
270 pand pre la anii 1290 dupe Christos. In aceste
timpuri s'ad strecurat preste Dacia lui Traian tot felul
de barbari cu diferite numiri, dar carii se pot socoti de
trei nemuri §i anume: Germani (Nemti), Slavi (MuscalT)
§i Tatari (Turci). 0 a.5a lunga §i multipla invasiune a
putut nimici memoria tuturor faptelor prin care Roma-
nii din Dacia lui Traian ad scapat de peirea totala,
cad luptele for cu barbarii ad fost atat de marl, in
cat nu le ingaduiail timp a se ocupa cu scrierea nici
a pastra scrierile for in acele timpuri cand nici impri-
meria nu era inventatd. (i 4) e Cumplite vremi erad acele,
dice mai tardid un vechid istoric roman, a§a cumplite
www.dacoromanica.ro
 24

in cat Romani! nu aveaii timp nici macar sa resufle, lup-

tandu-se cu cati mai multi du§mani de odata, necum
sä se mai gandesca a sta sa scrie faptele for cele
multe de Oa clioa §i de tota ora., On cum ar fi insa
totul este ca aflarea Romani lor pe aceste locuri pang
astasli, cu ace14 nume Roman, cu aceia§i limba Ro-
mana. §i mai cu sema cu acele§i nume de locuri §i
arcjari Romane, (15) dovedesc in modul cel mai pi-
pait, Ca ei ail §tiut sä aiba aria §i chibzuinta nece-
sare pentru a se putea tine pre loc, silind pre bar-
bari de a se retrage, cu incetul dar cu necurmare, in
alte locuri mai spre stanga sail mai spre drepta Car-
patilor.
Totu§i din unele scrieri care s'aii mai pastrat, pre-
cum ale unui istoric cu numele Amian Marcelin, carele
traia in vecul IV, adica nu tarcjiil dupe imperatul Au-
relian, se spune ca Romanii se al:drat-1 de barbari mai
mult cu sapa, adica lucrand §i rodind tarinele; iar barba-
rii respectail pe Romani pentru ca sa se pOta hrani pe
langa den§ii. (i 6) In adever ace§ti barbari nu §tiail pe
atunci nici cum sa lucreze pamentul; ei umblail numai
cu §atra ca tiganii, pentru care se '§i numiail nomazi
adica ratacitori din loc in loc, grabindu-se tot-de-una
a trece in jos peste Dunare, fiind ca acolo terile erail
mai bogate §i locurile mai calde §i mai roditore, a§a
cat el puteail a prada, mai mult §i a trai mai fara
munca. Ast-fel taria Romani lor in timpul navalirilor
barbare au fost cu osebire sapa, adica agricultura, §i
acesta face ca §i pand astacli Romanul iube§ce pluga-
ria mai mult de cat on care alta meserie. Dar sapa,
www.dacoromanica.ro
 25

toporul si cosd sunt tot fer §i otel ca si arma, §i ast-

fel cu ele la nevoe pOte omul nu numai sd'si lucreze
pamentul dar sd'§i apere si tera. De aceia Inca de pe
atunci Rom5.nii s'au impartit in patru grupe sail cete
marl pentru a se putea apara mai bine din tote par-
tile de pe unde navaliaii barbaril. Ast-fel Rom5.nii din-
tre Olt si Seret au format o grupa sudica cu numele
de Vrancenial i cu capitala mai Antal in Buzeil,
unde este §i pand astdcli episcopatul principal din Mun-
tenia, apoi la l3ra§ov (Vransovia) care ail dat numirea
intregei regiuni si in fine la Fagara§, de unde a e§it
Radu Negru carele a infiintat mai tarcliii principatul
Munteniei moderne. Romani! dintre Olt §i Mures au
format a doua grupa apusand cu numele de Istriand
adica Dundrend §1 cu capitala mai anteid in Severin,
apo! in Om la§ si in fine la Rimnicu Valcei sau noul
Severin, dupe cum se vede din titula purtata pand as-
tdcli de episcopul Olteniei, care pe atunci avea gradul
de mitropolit. Romani! dintre Mures si Tisa formard
a treia grupa nordica cu numele de Maremuresiana,
§i cu capitala in Muncaciii, carele pe atunci se numea
Moncastrum si era scaunul unui Mitropolit stramutat
astdcli la Blaj. In fine Rom5.nii dintre Seret si Nistru
formard a patra grupa orientald cu numele de Moldavia
§i cu capitala mai anteiii in Galati, dupe 6611 purtat
de vechii episcopi a! Romanului ca primati a! Moldo-
vei, apo! in Bar lad numit §i targul vechiii si apo! in
Roman numit si targul noii, dupe cum aceste numiri

) Veytt balada, adicK cAntecul popular, 'Astral sub numirea de cantecal Mara.

www.dacoromanica.ro
 26

s'a pastrat prin mai multe chrisOve pana pe timpul dom-

niilor moderne. Marce le sail semnele politice ale aces-
tor patru regiuni Romanesci sunt pastrate si pand as-
tadi adica: Vulturul pentru Romania sudica, capul de
bour pentru Moldavia sail Romania orientala, leul pen-
tru Banatul Olteniei sail Romania apusana si un anger
sad genie pentru cercul Maramuresului sail' Romania nor-
did.. Aceste marci corespunclend cu semnele adoptate
de biserica crestina pentru cei patru evangelisti, de-
nota si entusiasmul religios de care se afla inspira0
Romani din Dacia lui Traian, in acele timpuri de
prima crestinare, care facu ca ei puserd o cruce si in
ciocul vechiului vultur Roman, carele se pastreza si
pand astadi ca semn general pentru tot nemul nostru
al Romani lor. (17)
Istoria universals a nemurilor ne spune mai de-
parte ca, nu tardiii dupe scOterea ostirilor Romane din
Dacia lui Traian prin Aurelian, adica pe la anul 33o
dupe Christos, impe'ratul Constantin cel Mare, priimind
legea crestinesca si stramutand scaunul imperatiel de
la Roma in Italia la/ Constantinopol langd marea Ne-
gra, a venit cu °stile in ajutorul Romanilor din Dacia
in contra Gotilor, carii navdliserd acole. Go;ii erail de
seminOe Germans. Ei furs bdtu0 ast-fel in cat o parte
se crestinara si se asedara pe la judetul Hotin sail'
Gotin pe Nistru de sus, unde avura si un episcop
carele acum se afla la Kisineu. Cea mai mare parte
insa ridicandu-se cu totul apucard pe din sus de Car-
pati spre apusul Europei, unde se gasesc si pans as-
tadi aseclati cu imperdciile for Nemtesci. Asa dar Ro-
www.dacoromanica.ro
 27

manii din Dada se gasira atunci unici lard§i cu impe-

riul for stremo§esc, care era acum cre§tinat ca §i ei
§i cu ajutorul lui Constantin cel Mare zidira din nod
mai multe no' cetaci de intarire, precum: Recidua in
Temi§ana, Sicibida (Celeiii) la gura Oltului §i Constanca,
(Olteni;a) la gura Arge§ului, etc. *) Iar dupe mortea
imperatului Constantin, imperiul Roman impaqindu-se
de care trei flu al lui in trei marl divisiuni, ambe Da-
ciile, adica §i cea Aureliand §i cea Traiana, se gasira
cuprinse in divisiunea numita a Iliriei, **) cu capitala
Tesalonicul, unde este muntele numit Sfant cu monas-
tiri marl, la care Romani' inchinail, pans acum clece
ani, numerose monastiri din ;era nostra. Ast-fel Ro-
mani' din Dacia lui Traian scapara atunci de Goti,
lath a li remane nici o aka pomenire despre ei.
A doua navalire de barbari de care avura a su-,
feri Rom5.nii din ambele Dacii, fu aceea a seminpilor
Slavone pe la anul 600 dupe Christos, Dintre ace§tia,
ace' numiti Cechi §i Lech', trecura pe deasupra Nis-
trului §i se a§eclara in Galitia, Po Ionia, Boemia §i mai
departe, unde se gasesc §i OM astacli; iar Croacii,
Serbii §i Bulgarif, numiti §i Slavi de sud, gasind pe
atunci imperatia Romanilor cu totul slabita, se strecu-
rara in jos prin partea orientala a Daciei lui Traian,
adica printre Nistru §i Arge§, pand ce trecura.' §i se
a§edara toci dincolo de Dunare unde se gasesc §i pana
astadi pe termul drept al Dunarei, pand la Balcani.
Romanii din Dada lui Traian gasira .ast-fel scdpare de
*) Laurian.
**) Cantemir.

www.dacoromanica.ro
 28

acesti barbari, tocmai in acea ca imperdtia Romanilor

era pe atunci slabita asa de tare, in cat, de pe la anul
400 dupe Christos, s'a fost rupt in doue pdrti. Una
din aceste a fost remas la apus cu capitala in politia
Ravena din Italia si care a fost cu totul distrusd de
care barbarii German! pe la anul 500 dupe Christos,
ridicandu-se pre locurile el, noile staturi moderne cu-
noscute pe atunci sub numire de domni! ale Francilor.
Cea altd parte, de si a mai remas in piciOre la resa-
rit cu capitala in Constantinopoli sag Roma noue, a
fost insa incaput in mana Grecilor, carii erati multi in
acele part!, §i asa din imper4ie Romanesca se acuse
Ore cum imperatie Grecescd. Numai din asa cause Bul-
garii putura rasbi dincolo de Dundre, unde Romani!
din Dacia Aureliand, neputandu'i opri, furd siliti a se
retrage mai in jos spre muntii Pindulu! din Macedo-
nia; *) iar o parte, remaind pe loc, crestinard cu ince-
tul pe Bulgari si se invoira a locui impreuna pe e'r-
mul drept al Dundrei, precum se gasesc §1 pand as-
tacli. In Dacia Traiand insd, nici de la poporele slavone
nu ail remas Romani lor altd pomenire de cat numele
Vlach! sail Valachi, cu care semintiile Slavone numesc
si pand astdcli pe tot! Italieni! si Latinil, ceea ce do-
vedesce ca ei au ga'sit terile acestea locuite de Ro-
man! din Italia si mai cu sema partea din drepta Ar-
gesului, care pastrezd si pand astdcli mai in special nu-
mele de Vlafca, adica loc Romanesc. (18)
Al treilea nem de barbari carii au ndvdlit peste

*) Bolintinenu, calnoriT in Macedonia.

www.dacoromanica.ro
 29

Romanii din Dada lui Traian, furl semintiile Tartare.

Cei Arita Tartari s'aii presentat inca de pe la anti!
40o dupe Christos cu numele de Hun!, carii s'au Post
§1 a§eclat cat va timp cu regele for numit Atila pe
malurile Prutului la locul numit pana astacii Cusu (Hu§i).
pentru care partea orientala a Dade!, adica Moldavia
moderns, era numita pe atunci Atel-Cusu, adica casa
lui Atila. Hunii insa nu staturd mult timp pe aceste
locur!, cad in curand Atila se ridica din Dacia §i pleca
pe din sus de Carpati a§edandu-se in Ungaria de as-
intre Tisa §i Dunarea de sus, unde §i muri la
tdcli,
anul 453, dupe ce prada §i pusti! tota Italia pand la
Roma §i tote terile Nemtilor §i ale Francilor pana
apr6pe de Paris, a§a in cat pomenirea lui remase cu
numele de Atila, Biciullui Dumnefleg. Dupe Huni s'a
mai strecurat prin Dacia lui Traian, Avaril, Pecinichi!,
Cumanii §i alte semintii Tataresci, despre carii insa
istoria nu face vre-o pomenire mai larga in Dada; iar
mai tarcliii, adica pe la anul goo, navalira. Tatarii nu-
miti Maghiari §i Unguri. Ace§tia nu intrard in Dacia
orientala, ci, trecend pe deasupra Nistrulul, dupe ce
cuprinser5. tots Ungaria de astacli, navalira apo! despre
Tisa asupra Daciei Nordice. (i 9) Romanii din acea
parte, sub ducele for numit Gelu sau Iuliu adica !lie,
esira la batae cu Ungurii; veclend insa ca ducele for
a lost ucis §1 ca Ungurii vor avea biruinta, Romani!
stetera pana in fine la pace cu ei, priimind ca sa Ii
fie domn Tuhutum ducele Ungurilor, cu carii sa aiba
a trai impreund in pace ca fratii pentru viitor. Ung-u-
rii facura acesta pace cu jurament la locul numit §i
www.dacoromanica.ro
 30

pana in dioa de astadi Esculeu, *) dar nu se tinura de

jurarnentul lor, ci, dupe ce strebatura cu pace in Dacia
Nordica incepura pe de o parte sa rapesca tote pa-
menturile Romanilor de pe acolo, iar pe de alta parte
pretinsera a stariani si tote cele-l-alte parti ale Daciei,
sub cuvent ca legatura facuta cu Romanii din Dacia
Nordica, ar privi pe toti Romanii de prin cele-l-alte
pamenturi Romanesci. Asa Ungurii cuprinsera si o parte
din Dacia apusana pana despre Severin unde domnia
pe atunci Romanul Claudiu din familia numita a Ba-
sarabilor, cu titlu de Ban adica Duce, dupe care acea
parte a Daciei porta.' si pana asta4i numirea de tera
Banatului. Tot pe atunci asupra Daciei orintale ince-
pura sa navalesca Lesii din Galitia, cuprindand tOta
partea de sus a Moldaviei, pe care o numira. Bucovina
adica tera padurilor, si intindandu-se pana pe la Bar-
lad, unde pe la anul 1 cm I pusera principe pe un Ro-
tislav, de la care se pastrezd si 0.na astadi un chrisov
cu data de mai sus. In asemene imprejurari Bogdan
domnul de pe atunci al Romanilor, ceru ajutorul im-
peratilor Bizantini din Constantinopoli, unde pe atunci
se afla domnind imperatul numit Basiliu Bulgarotonul,
pentru ca biruise §i supusese pe Bulgarii din Dacia
Aufeliana, Dupe numirea acestui Bogdan, Bizantinii in-
cepura a da atunci terilor din Dacia Traiand numirea
de Bogdania, adica tera lui Bogdan. Romanii cu aju-
torul Bizantinilor, sub conducerea a doi generali marl
cu numele Batace si Joan Duca, curatird Moldavia de

4) Laurian.
www.dacoromanica.ro
 31

Lesi si ndpustird cumplit pe Unguri! din Transilvania

pand pe la anul 1166 dupe Christos. *) Prin acesta
alianta. cu Bizantinii, dacd Romanii nu reusird a alunga
cu totul pe Ungur! din Dacia Nordics, totusi ii impe-
dicard de a se intinde si peste cele-l-alte trei parti ale
Dacie! Traiane. Bizantinii clddird atunci spre pomenire
in Dacia orientals un oras cdrui &Aura numirea de
Vaslu! (Basilea) de pe numele imperatului Basiliu. **)
Folosul cel mai mare insd pentru Romani fu ca
impreund cu Bizantinii venira atunci in ajutorul for si
aliatii acestora Genovezii de la orasul Genova din Ita-
lia, carii eraii cei mai puternici si mai comercian0 pe
Marea din partea apusului, unde Romani! din Roma
veche, crestinaserd deja pe barbarii navdlitori acolo,
asa in cat tot! Italienii, Francesii, Spaniolii si Portu-
gesii se cunosc pe sine pang astdcli a fi numa! Latini
ca si no!. Ace! Genovezi Italieni, gasind aic! in Dacia
lu! Traian un popor de o limbs cu e!, facura. legdtura
de aprope cu Romanii si se ase4ard la Giurgiu, la
Chilia, la Cetatea Alba, etc. iar mai cu sema. la Bar-
lad unde in secolul al un-spre-clecelea formard o pu-
ternica republics Romans, dupe forma cu care se gu-
vernau Genovezii in tera la e!, si care intinse corner-
ciul si stapanirea Romani lor pang la Olesia (Odesa) la
gura Niprului si pdna." la Cafa din Crim (Crimea), adop-
tand ca marca, doi pesti de Mare numici Delfini, carii
figurezd si pand acum in sterna Romanilor, ca semn
al comerciulu! si stapanirei Romani lor din vechime pe
*) Cantemir.
) Macarie, alaorie de la Alep la Mosca.
www.dacoromanica.ro
 32

marea Negra *). Ast-fel Romanii din Dacia lul Traian,

dupe o despartire de §6pte secoli de la Aurelian, se
gasira din noii in convietuire cu fra01 for de la apus
§1 acesta aliantd naturald fu atat de bine facet6re pen-
tru ei, in cat, in mai puffin de un secol, puturd a'§i in-
drepta tote perderile suferite prin lungile navaliri a le
barbarilor de pand atunci, in mod de a se intinde pana
peste Nistru §i pand peste marea.
Din nenorocire, tocmai pe timpul acela, biserica
creoind se desbind in doue marl despartiri, care se
ved §i pand. astd4i §i din care una, numita. ortocloxa
,ci rtisdritencl, se sine de Patriarcul de la Roma noue,
iar cea alta se tine de Papa din Roma veche sub nu-
mirea de biserica Ca lolled, apusand sail papistasescd.
Acesta desbinare se Incepuse Inca mai de nainte adica
de prin secolul al noulea; insa pe timpul acesta lupta
intre cele doue biserici ajunsese la culme, a§a cat, pen-
tru a se desparti cu totul una de alta, Papa de la
Roma veche nu mai primea in biserica sa aka limbs
de cat pe cea Latina, iar Patriarcul din Roma noue
impunea tot a§a pe acea Grecescd. Genovezii fiind ca-
tolici incepurd atunci a sili pe Romanii de la Dundre
ca sa se unesca si ei cu biserica apusului, pentru care
§i infihnard o mitropolie catolicd la Foc§ani, numita
pe atunci Milcovia, precum §i alte episcopii la Campu-
lung, la Tergoviste, la Bacail si la Seret. Romanii insa,
incelegend ca puternicii for vecini Nem;i, Unguri §i
Le§i, carii erail catolici, s'ar fi servit cu latinismul bise-

) Cantemir.
www.dacoromanica.ro
 33

ricii for pentru a li rapi na0onalitatea for de Romani-

mai cura0 de cat tot' Neolatinii, precum si indepen-
denta pe care o pdstraserd in tot timpul ndvdlirilor
barbare, preferira a se despdrti din nou de fracii for
Genovezi, cu aceasi durere dar cu aceasi tarie de ca-
racter cu care §i mai nainte s'aii fost despar%it de
Roma veche pe timpul lui Aurelian. (2o)
In urma acestor imprejurari recindu-se legaturile
dintre Romani cu Genovezii, acestia incepurd a se re-
trage de pe la Dundre cu atat mai milk ca Turcii se
aprbpiati din Asia spre marea Grecilor, singura cale
pe unde Genovezii puteall sd umble cu cordbiile for
ca sd vind pand pe la no'. Romani' din Dacia lui Tra-
ian se aliard atunci cu fra0i for de peste Dundre, carii
si ei se revoltaserd impreund cu Bulgarii din pricina
apdsdrilor ce suferiail din partea imperaOlor Grecesci
din Constantinopoli, mai cu soma in urma despartirei
bisericilor. Acesta resculare se facuse sub conducerea
a do' fraci Romani Petru si Asan, carii bdturd pe Greci
in tote pdrOle; dupe care Bulgarii in unire cu Roma-
nil formaserd un imperhi independent, recunoscut de
tota Europa si de insusi Papa de la Roma, carele tri-
mise ungerea imperdtescd Romanului Ion Asan, primul
imperat al Romano-Bulgarilor, cunoscut sub numele de
_Tani till Vora Dupre acesta tot' Domnii Romani lor, carii
'ana atunci se pronumiaii Teodori sail Bogdan', au ince-
put a se pronumi Ion', dupe cum se ved iscaliti prin hri-
sovele Domnesci, Ion Mircea VV. Ion Stefan VV. etc.')

) Hajdeu.
3
A. 8. A T. 6088
www.dacoromanica.ro
 34

Romanii §i Bulgarii iii constituira atunci la Ocrida, in

Balcani §i o biserica independinta atat de Patriarcul
grecesc din Constantinopoli, cat *i de Papa latinesc
din Roma veche, remaind unit' numai in dogme cu
biserica resdritului, care paztrezd traditiunile religiose
mai conforme cu acele ale Romanilor, lepadand insa
spre deosebire, §i din biserica §i din scriere, atat literile
grece§ci cat §i pe acele latine*ci, pe care le inlocuira
cu semne not invtntate anume atunci de catre Patriar-
cul Romano-Bulgarilor Ciril, de pe a cdrui nume acele
litere numit au remas intrebuintate la
no' Romanii mai 'And in 4ilele nOstre. Dupe o ase-
mene noue qi puternica intocmire politica qi religiOsa,
Romanii in unire cu Bulgarii se luptara cu atata suc-
ces in contra neamicilor lor, in cat, pe la anul -1192,
imperatul Ion Asan I, se intituld Domnii al Bulgari-
lor, al Grecilor, al Moldo-Vlachilor *i al Ungurilor, de
la marea Grecilor peste Buda pana.' la Viena. ") Atunci
se fundara §i oraqele Craiova §i Bucurescii, care porta
pana astadi numirea Crajului (regelui) Ion sail Iovian
sinonim cu slavonescul Radu sail Bucur.
Nu tardia insa, adicd pe la anul 1240, o noun fur-
tuna de barbari navali asupra ambelor Dacii Traiand
§i Aureliana. Ace§ti barbari eraii Tatarii numiti Nogai,
carii, sub conducerea imperatului for numit Batus-Chan,
ndvalird despre rdsdrit pe deasupra mare' Negre peste
Rusia §i Polonia pand in Ungaria, §i apoi se intOrsera
4`) Archiva IstoricI a Romlniet Numat acest fact pdte esplica clAdirea
°raptor BucurescT si Craiova (orasul CrajuluT Ion) precum si nIvItirea Bulga-
rilor to Transilvania despre care vorbesce documentul din 1231.

www.dacoromanica.ro
 35

de se a§ec,lara in partile Cramului la marea Negra, dupe

ce strebatura Oa Dacia Aureliana sail Moesia, precum
§1 -partile sudice §i orientale ale Daciei lu! Traian, taind,
pradand, arclend §i robind omen!, femel, copii §i tot
ce intelneil in calea lor. *) Acesta navalire de barbari
fu cea mai de pe urma §i cea mai scurtd, dar fu atat
de groznica in cat, pentru ca sa scape de peire, Ro-
manii din tote partile nu avura alta afacere, de cat
sa se unesca cu Unguri! §i O. se adapostesca cu totil
in muntii §i padurire Transilvaniei, ca intr'o cetate na-
turals, unde in adever Tatarii nu putura strebate cu
multa furie, batuti fiind de Unguri §i Romani pe la
stramtorile pe unde trebuiail ca sa trecd. In ace! timp
Romani! din Dacia apusana se ved a fi fost oplo§iti
in partile Alma§ului (0m1a§ului) la sud vestul Transil-
vaniei, ace! din Dacia sudica in partile Fagarasului si
ace!, din Dada Orientals in partile Marmoro§ului pe
la Rodna, cad de pe acolo se pomenesc intorcandu-se-
indata dupe strecurarea Tatarilor spre anul 1300. Se
ved intorcandu-se mai Anteiii in Dacia apusana Roma-
nii din partile Omla§ulul cu domnul for Alexandru Ba-
sarab, reinfiintand banatul Oltenia' numit pe atunc! al
Severinulul; apol Romani! din Dada sudica se intOr-
serA §i el cu domnul for Radu Negru de la Fag-Ara§
la. Campulung, infiintand domnia numita. a Muntenia.;
In fine tot ast-fel Romanii din Dacia orientale se intor-
sera din Maremure§ cu domnul for Drago§ §i infiintara
domnia numita a Moldavia.

") Laurian.
*
www.dacoromanica.ro
 36

III
ROMANII VECINIY
sett
Independinta Romani lor de la Dunare prin arzna.

Cu navalirea Tatarilor Nogai se finira invasiunile

popOreior nomade, care se strecurasera peste Dacia
in curgere de loco ani, fail ca vre unul din ele sa
fi remas asedate statornic pand astadi unde va pe
aceste locuri, afara de Unguri carii ail fost primiti cu
inselaciune in Dacia Nordica, precum am vedut mai
sus. In adever nici un altul din pamenturile Daciei nu
se gasesce astadi, nici stapanit, nici macar locuit cu
temeiil, nici de Germani, nici de Slavi, nici de Thtari,
nici chiar in partile Daciei Sudice si Orientale, care
sunt locuri de ses cu totul deschise. (2 I) Acesta do-
vedesce mai presus de tote cum Romanii all plstrat
in tot timpul acela, vechia for tarie de suflet stremo-
sesca, vechia tarie Romana, Virtus Romana.
Daca ins6. luptele Romanilor ail fost marl in tim-
pul navalirei barbarilor trecatori, ele fura mult mai
grele dupe asedarea mai statornica a unora din ace-
stia, sub forma de staturi moderne, in jurul Daciei *i
despre care aceste lupte se pastreza acum nu numai
traditiuni, ci si scrisori si documente necontestabile- de
tot felul, cunoscute cu numirea de lelopisilie, cuvent
slavon care insemneza anale, adica aretare de impre-
jurarile intemplate pe tot anul. Veduram deja cum
Ungurii si Lesii, dupe ce se crestinara si se asedara
ast-fel statornic cei anteiil la apusul si cei al doilea la
www.dacoromanica.ro
 37

nordul Daciei, incepurd numai de cat sä se incece a

cuprinde tote pamenturile ei. Respinsi mai anteiii de
Romani cu ajutorul Bizantinilor, al Genovezilor si al
Bulgarilor, silki chiar a se impaca cu Romanii de grOza
Tatarilor, cand chiar regele Ungurilor fugise tocmai
la Italia, indatd ce Tatarii full respinsi, Ungurii ince-
purd a cauta din noil sa puna stapanire pe pamentu-
rile Romani lor. Asa, pentru a nu ldsa pe Romani sd
iesd din Transilvania unde se addpostiserd de Tatari,
Ungurii a§eclard, pe tOta. marginea Transilvaniei despre
Muntenia si Moldavia, locuitori Germani numki Sasi,
carii se afla acolo si pana astacli pe la Sibiu, Brasov
si Bistri ;a; iar dincOce de Carpaci, Unguril trimiserd
o alta ceta de Nem0 solda0 caldri numiti Cavaleri
Teutons Cruciferi, pentru ca purtail pe hainele for o
cruce spre semn ca s'afi fost inarmat ca sd scOta Ieru-
salimul din mana Turcilor. Acesti cavaleri insd, nu nu-
mai ca nu scoserd Ierusalimul, dar nu puturd nici a
opri pe Romani sd iesd din Transilvania cu domnii
for Bogdan, Dragon, Radu Negru si Alexandru Basa-
rab, nici a se asecla el insii in Dacia sudica si orien-
tald, unde abia puturd a resbi numai pans la apa nu-
mita a Nerrolui si a clddi acolo o cetdoe care se pas-
trezd si pand astacli; el fury silki insa a o pardsi atunci
forte curand, remaindu'i numai numele for ca singurd
pomenire. Totu§1 aceste incercdri ale Ungurilor de a
stapani pe Romani cu ajutorul Nem %ilor, indemnard pe
Romanii din Oltenia, carii eraii cei mai amenint4i,
fiind mai aprOpe de Unguri si mai puOni la numer, a
se intruni pe la anul 1290 in un singur stat cu fra01
www.dacoromanica.ro
 33

for din Muntenia, recunoscand de domn al tuturor pe

Radu Negru, care se afla acum cu re§editna la Arge§ §1
carele lud atunci titlul de Domn a told /era Romlinescci.
Acesta mesurd fu forte fericita §.i forte inteleptd,
cad, nu tarcliii dupe acea adica pe la anul 1333, re-
gele Ungurilor numit Carol Robert veni Cu oste nu-
merosd asupra lui Alexandru Basarab, carele fusese
ales domn dupe mot-tea lui Radu Negru. Ostea Ungu-
resca se adund in partea Daciei numita Temi§ana §i
rapita de la Romani inca mai de nainte. De acolo tre-
curd in tinutul Mehedintilor §i cuprinserd Severinul.
Acolo venire deputa0 din partea lui Basarab, pentru
a cere lui Carol cuvent despre ndvalirea sa; dar el
nu primi a sta la vorbd §i nainta mai departe asupra
Romani lor. Ace§tia, dupe vechiul for obiceid, se retra-
sera de o cam data, (land foc tarnelor §i satelor, a§a
in cat Unguril, ne mai gasind provisiuni, se aflard feu
strimtoraci cu fOmea §i incepurd a se retrage slabi0 §i
ru§ina0. Atunci Romanii li e§ird inainte la strimtorile
mun;ilor §i ii batura a§a de cumplit, in cat insu§1 Ca-
rol, pentru ca sa scape, fu nevoit a'§i schimba hainele
rege§ci §i a imbraca cu ele pe un om al set'', pe care
Romanii it §i *uciserd credend ca este regele *).
Pe cand Romanii din Muntenia se luptaii cu Un-
gurii,. acei din Moldavia aveau de luptat cu Le§ii, carii
se a§eclaserd la nordul Daciei, intemeind acolo un mare
regat cu numele de Polonia. Regele Poloniei numit
Cazimir se folosi de o certg iscata pentru domnie in-

*) Laurian.
www.dacoromanica.ro
 39

tre doi fii ai domnului Moldavid Stefan I-iii §i intEd

cu oste in Dacia orintald pe la anul 1359. Armata
acesta ajunse in Ord pe la St. Petru. Romani!, dupe
ce se luptara cat-va timp cu Le§ii la camp, se prefd-
curd ca ar fugi §i se retrasera in padurile despre Nis-
tru, unde tdiera arborii pe amendoue parcile drumului
Le§ilor, a§a cat sa stea tot in piciOre, sl pita insd
cu lesnire a fi resturnaci. and intrard apoi Le§ii go-
nind pe Romani, ace§tia impinsera arborii din derdt,
carii cdclend umplurd. calea §! sdrobira Omeni, ca! §i
care (cdruce). Po lona calf mai remasera vii se gasira
prin§i ca in lac impreund cu, mai multi general! al'
lor, carii furd nevoid sd se rescumpere numai cu bani.
In acesta batae Romani! mai luard. Le§ilor un-spre-
clece steguri precum §i tote armele §i avucia ostei lor.
Tot cam pe atunci se pomene§ce Ca un Ban din
Oltenia aft mers cu o ceta de voluntari armaci tocmai
in Francia, spre a da ajutor regelui Francesilor la o
batae care avea cu Englezil, dupe care, dandu-li-se pa-
menturi pe acolo, remasera pe loc §i se franciozirk
cunoscuci fiind pang astacli cu numele frances de Ron-
sant, prin care se traduce numele Romanesc de Ma-
racinenu, precum se numea Banul lor, §i carii pand
astd.cli pastrezd acolo in familia lor tradiciunea venire!
lor de la Dunarea de jos *).
Aceste victorii ale Romanilor, asupra Ungurilor
§i a Le§ilor, asigurara neatarnarea lor fa ;a cu ace§ti
doi puternici vecini §i permisera Romanilor din Dacia

*) Ronsard, Odes.

www.dacoromanica.ro
 40

sudica si orintala a constitui si a organisa in mod te-

meinic domniile Munteniei si Moldaviel. Romanii ince-
lesera ca., daca in timpul barbarilor Nomazi plugul
putea fi de ajuns pentru a'si tine %era, acesta nu mai
putea fi de ajuns fata cu popore asedate acum pen-
tru tot-dea-una in vecing.tatea for si care, cu tote ca
se crestinaserg., pastraii vechiul for obiceia de rapire
si de cutropire, necunoscand alta dreptate de cat a
bratului celui mai tare, adica a ciomag-ului celui mai
mare. Fata cu asemene vecini permanent!, carii se in-
tariau si se perfectionau pe tOta dioa, Romanii simtira
trebuinta a se intari si ei cu ostiri mai permanente si
cu arme mai perfectionate de cat toporul si cosa cu
care se aparase in contra barbarilor nomazi. Spre ase-
menea finit natiunea se imparti in tree star! de omen!,
hoed, pop! si mosneni. .1114nenii sag teranii ca pro-
prietari de pamenturi mici formail masa poporului si
aveau a se ocupa cu lucrarea pamentului pentru hrana
tuturor. Popimea avea a ingriji pentru trebuintele po-
porului, in biserica, in scoli §i in spitale, spre care
finit erad scutiti de ori ce alta dare publica. Boerii
sari proprietaril de pamenturi marl cu boi multi, de
asemene eraii scutiti de ori ce dare, ca unii ce eraii
datori sa ingrijesca de trebile politice ale terei, pur-
tand carmuirea in launtru §i tinandu-se tot-dea-una pre-
gatiti pentru lupta, cu dusmanii din afara, sub condu-
cerea Domnului stapanitor a tata sera, carele era tot-
dea-una ales pe viata de catre tote cele trei star!, a-
dica de care tota natiunea, intrunita in adunare obriescci.
Ast-fel tera putea lupta mai cu multa chibzuinta. pen-
www.dacoromanica.ro
 41

tru on ce trebuince. In timp de pace, boerii prive-

ghiau cu necontenire, popii invetaii cu stgruinta, po-
porul lacra cu lini§ce §i fail grije, impgrtit in diferite
corporatii de agricultori, meseria§i, comercianti, etc.,
toci cu stegul §i sfantul for deosebit. In timp de res-
boiii boerii, esercitati §i gata de mai nainte cu tot felul
de arme mai me§te§ugite, sariail pe minut la hotare §i
intempinau el antei navalirea, pans cand, daca zorul
era Area mare, se ridicei §i se strangle' §i glotele,
adicg masa poporului intreg, spre a sdrobi pe du§man
cu mulOmea coselor, a giOgelor (22) §i a toporelor, iar
popii ingrijiail de ceb ranici §i orfani *).
Acestg. constituire permise Romanilor, nu numai
a se conserva nestricati pang astaqi de catre vecinii
for mult mai numero§i, ci §i a realisa de multe orb in
contra for succese ast-fel cu totul de mirare, A§a in
Muntenia Romanii, sub domnul for Mircea I numit cel
Mare, cuprinserg pang pe la anul 1400 tote locurile
din drepta §i din stauga Dungrei, de la Por;ile de fer
pang, la marea Negra §i de la Carpati pang la Balcanb,
unde imperiul Romano-Bulgarilor se ggsia cgclut Inc.
din vremea ngvglirei Tartarilor ; dupe care Mircea stre-
mutg §i capitala de la Arge§ la Tergovi§te, mai in
mijlocul terei. Tot pre atunci in Moldavia domnul Ale-
xandru I, numit cel Bun, a§eza capitala in Suceva §i
inflori tera atat de temeinic in cat Le§ii, departe de a
se mai gandi ca sd cerce a o stapani, cerurg din con-
tra ajutor de la Romani pe la anul 1423 in contra

") Cantemir.
www.dacoromanica.ro
 42

vestitilor cavaleri cruciferi Nemti, carii, dupe ce daft

fost putut a se a§eza in Romania, precum am aretat
mai sus, s'au fost dus de s'aii a§edat dincoro de tera
Le§escd, unde ail pus inceput regatului cunoscut as-
tadi sub numele de Prusia. Romanii primird cu pla-
cere a mai da ochi cu acei cavaleri §i 'I bdturg. a§a de
cumplit la oraa§ul for numit-Marienburg, in cat faptul
acesta se pomene§ce §i pang. astacli in Analele Polo-
nilor ca un rar esemplu de voinicie *). Romanii impru-
mutarg. Inca pe Lei atunci §i cu bani, pentru care
luara de la ei ca garancie doue tinuturi numite Snea-
tinul §i Colomea. Ace§ti bani insa Le§ii nu 1-ail mai
platit nici o data, precum nici alte imprumuturi &cute
for de Romani §i mai nainte la anul 1388 sub Petru
vodd. numit Mu§at, pentru care luaserd atunci ca ama-
net ora§ul §i districtul Polonilor numit Halici **). In fine
domnia Moldaviei era pe atunci a§a de tare §1 info-
tä, in cat Papa de la Roma veche o recunoscu in cali-
tate de regal***); iar imperatul Ion Paleologur din Roma
noue (Constantinopoli), dupe ce vizita Moldavia in per-
song., trimise Mitropolitului din Suceva Mitra de Pa-
trarch independent §i domnului Alexandru I trimise,co-
rona vechilor imperati Romani, pentru ca sg, o scape
de Turci carii impresuraserd Bizantinul din tote par-
tile §i'l stdpanird cu totul peste curand. De atunci §i
pang. astadi, la incoronarea domnilor. Romani, Patriar.
chul din Tarigrad cite§ce acele§i rugaciuni care se ci-
*) Laurian.
**) Laurian.
) Asaki.
www.dacoromanica.ro
 43

teau §i la incoronarea vechilor imperati cre§tini din

Constantinopoli *).
Din nenorocire peste Carpati Romanii ail fost apu-
cat sg Ii capa greil in mama Ungurilor. Ace§tia, pentru
a stapani mai cu putere pe Romanii de acolo, se unira
cu Nemtii Sa§i §i cu Secuii (ni§te Huni calif se aflaii
rema§i In munti de pe vremea MI Atila) si &curl. pe
la anul .1437 0 legaturg. numita a celor fret natiuni,
cu ajutorul caria rapira pe deplin pamenturile Romani-
lor, lasandul cu totul in stare de scIavie sub numirea de
lobagi. Acesta spire nu se facu Mil multd varsare de
sange, cad pang. cand Ungurii, Secuii §i Sa§ii se con-
jurail asupra Romani lor la satul Capolna, Romanii Inca
se adunargg, armati la satul Olpret in comitatul Solnoc
sub conducerea lui Anteniii Magnul, dupe care, venind
la lupta amendoue partite, cdclura ucisi multi si de o
parte §i de alta fara sd se §tie a cui va fi victoria.
Ungurii, vecland ca cu puterea nu pot a o scOte la
capIt, alergara iara§i la propuneri de pace mincino§a
§i cerura Romani lor ca sd trimitg. deputati pentru ca
sä se intelega. Cu modul acesta Urigurii pusera mana
pe Antonio ducele Romanilor §i '1 taiard dimpreung, cu
alti soti al lui. Romanii continuarg. lupta Inca doi ani
de Mile, fury insa pang, in fine potoliti prin acordarea
de catreregele Ungurilor Albert, p. dreptului de a se
putea m.car muta de la un loc la altul, de a poseda
avere mobiliara §i de a avea bisericile for indepen-
dente **). Atunci, pentru a se deosebi cat mai mult de
''') Cantemir.
) PapiU.
www.dacoromanica.ro
 44

Ungurii Catolici, carii aveau limba lating in bisericg

qi in stat, Romanii din Transilvania adoptara in bise-
rica for limba Slavong. Tot pentru acele§i cuvinte limba
Slavong fu adoptata pe atunci, in bisericg. §i in stat
adicg in actele publice, §i de care Romanii indepen-
denti din Muntenia §i Moldavia, arclendu-se cu totul ori
ce scrieri §i cdrti mai vechi scrise cu litere latine stre-
mo§e§ci, din care pricing, se perdura atunci multe din
documentele istorie! nostre *i mai cu semi, un letopi-
sitiu vechia latinesc, pe care'l tot pomenesc cronicarii
no§tri de mai in urrng. *).
Apa dar, precum in timpul navalirei barbarilor
de sub Aurelian pe la anul 30o Romanii s'aii fost
constituit in patru marl tabere pentru a se apara
despre cele patru unghiuri ale Daciel, tot ast-fel pe
la anul 1400 ei s'ail aflat constituiti in trei provin-
cif, Moldavia, Valachia §i Transilvania, pentru a lupta
in contra a trei nemuri puternice, care s'aii fost a§e-
clat in mod permanent despre meaza noapte, apus
§i mezg. di de la e!, adicg Le§ii, Unguri! *i. Turcii.
Turcii veniail din Asia despre marea Grecescg. §i inain-
tail care Dungre, resturnand imperiul Bizantin din Con-
stantinopoli §i arclandu-se pe locurile lu!. Turcii sunt
de semintie Tatara all insa a fi nomazi ca ce! alti
Mari; totusi ei erail forte asupritori cre§tinilor prin
religiunea for numith. Mahomeiand, dupe care e! °sail-
diaii la robie pe ori ce om de aka lege, numindu'i
ghiauri. Cei mai espu§i ld lovirile lor, eraii Romanii

'') Coghlniceanu.
www.dacoromanica.ro
 45

din Muntenia. Ungurii veclend pe Romani amenirpti

de Turd, in loc de a li veni in ajutor pentru a im-
pedica impreuna pre Turd ca sd nu se apropie §i de
Ungaria, creclura mai bine a se folosi de strimtorarea
Romanilor pentru a pune mana pe terile nostre. Un-
gurii intrard dar cu Oste in Muntenia §i inaintarg pang
la Turnu pe care 'I luarg. cu asalt. Romanii atunci ng-
vglirg. asupra Ungurilor cu domnul for Mircea I, in-
chiserg. Ungurilor drumul de intorcere la stramtorile
muntelui Paserea in judecul Mehedinti §i 'i baturg. de
tot la anul 1389. Turcii insg., folosindu-se de acesta
nevoe a Romani lor, pusera stapanire pe tot malul drept
al Dungrei. Tocmai atunci Ungurii, veclend cd perico-
lul Turcilor se apropie §i de ei prea tare, fgcurg. pace
§i alianp. cu Romanii, in urma aria la 28 Septem-
vrie 1396 se adunarg. la ora§ul Nicopoli pe Dun .re ire
dreptul Oltului o armat1. de 6o,000 cre§tini, Romani,
Unguri §i Franci, carii se apucarg la bgtae cu Turcii
in numer de 200,000. Romanii cerurg sd merga ei
inainte la lupta, ca unii ce cuno§ceau mai bine §1 lo-
curile §i apucaturile Turcilor. Acesta ins, nu primird
nici Francii nici Ungurii, sub cuvent ca ei ar fi mai
de nem de cat Romanii. Din asemenea causa bgtaia
fu perdutg de cre§tini §i Sigismund regele Ungurilor
.

abia putu scapa pe o barca. Turcii trecurd Dungrea Ia

tera Romanescg, dar Romanii nu perdura curagiul ci
stature la lupta cu ei langg satul Rovine in judecul
Ialomita §i, dupe multi varsare de sange, nevoirg, pe
Turd sg se intorcg. pe malul drept al Dungrei. Cu,
tote acestea, Mircea domnul Romanilor, veclend starea
www.dacoromanica.ro
 46

de suferintd a terei sldbita prin asemenea mad resbele,

vedend reutatea cea tie lost, a Ungurilor carii nu con-
teniati de a stdrui ca sd. std.panescd pe Romani, veclend
puterea cea mare a Turcilor carii supusesera acum si
pe Bizantini §i pe Bu !gad §i pe Serbi, incheie un trac-
tat de pace cu Baiazed imperatul Turcilor, prin care
se indatori ail' plati un tribut adica o dare pe an, pen-
tru ca Romanii sd nu fie superati de Turd cu nimic
in tera for §i sa fie Inca ajutati de ei la on -ce asu-
prire din partea celor alti vecini.
Acesta legatura a Romani lor cu Turcii ingrozi cu
totul pe Unguri §ri nevoi a se purta mai cu blinde ;e
cd.tre Romanii din Transilvania, pentru ca Turcii se
indreptaii acum de a dreptul asupra Ungariei despre
Sem lin §i Belgrad la Dundrea de sus. In asemenea
nevoe Ungurii dadurd drepturi de nobilitate la mai multi
Romani din Transilvania, intre earl! se deosibea pe
atunci Ion Corvin pronumit Uniade. La apropierea Tur-
cilor, Ungurii numira pe Romanul Uniade prefect al
Transilvaniei §i ban al Severinului. Acesta alungd pe
Turd din Transilvania §i de la Sem lin, trecu peste Du-
flare, lua de la Turd cetaile Sardica §i Naisul §i prinse
pe generalul Turcilor numit Canbeiii la anul 1444,
dupe care incheie pace priincicisd cu Turcii pentru 4ece
ani. Ast-fel Ungurii, numai ajutati de Romani §i co-
mandati de un Roman, putura sd scape atunci de Turd;
jar Romanii din Muntenia, vedend cd. Uniade coman-
dantul armiilor Ungure§ti era un Roman ca §i ei, stri-
card legatura cu Turcii si se unira cu Ungurii cre§tini.
Aceqtia stricargi atunci pacea cu Turcii, inaintard din
www.dacoromanica.ro
 47

not peste Dung.re §i strebatura pang. la Varna pe ma-

lul mare! Negre, unde se fg.cu bgtaia cu Turcii doue
4ile intregi. In ciiva anteia cre§tinii invinserg, a doua
4i ins., Vladislav regele Ungurilor cadend ucis, Uniade
fu nevoit a se intorce in Transilvania prin Muntenia.
La acestg. intorcere Ungurii, gg..sindu-se mai de capul
for fgrg. rege, se revoltarg contra lui Uniade §i se in-
cercara a cuprinde -Ora, purtandu-se atat de ret in
-cat Vlad domnul Romani lor stria din not alianta cu
ei §i 'I alunga din tell. cu nepusa in cale.
In urma acestor imprejurari, Romanii remasera
iarg.§I singuri in lupta cu Turcii. Din norocire era
pe atunci domn in Muntenia Vlad al V numit Tepe§
§i Dracul, pentru O. in adever era atat de indracit,
in cat tragea in tepa pe on care Turc sat Ungur ce
ng.vg.lia in telt., precum §i pe on care Roman .ce nu
ar fi stat cu tote puterile la nevoia terei. Acest domn,
hotgrind sa. sacrifice tot pentru a mantui Ora de ju-
gul strein, taie mai Antal vre .0 500 de boeri carii
Incurcat Ora cu intrigile lor, apoi ridica o armata nu-
merosa cu care prinse de o data vre o 400 de Un-
guri §i Le§i, carii umblat fara cale prin sera. §i 'I arse
pe to0 de vii intr'un magazin de pane, dupe care
apoi trecu chiar in Transilvania, unde trase in epg, pe
o mulcime de Sa§i la biserica St. Jacob din Bras`ov,
anul 1457 *). Dupe acesta se intOrse asupra Turcilor
§i trase in cepa pe I-lamza Pa§a de la Vidin impreuna
cu o alma de Turd, carii se incercat sä intre in tern.

*) Laurian.

www.dacoromanica.ro
 -48
In fine la anul 1462, Vlad trecu Dunarea si ucise alti
2 5,000 de Turd in Bulgaria. Atunci Mohamet al II
imperatul Turcilor, carele luase Constantinopoli, turbi.
de manie si purcese asupra Romanilor cu o armata de
250,000 de omen!, intrand in tern. pe la Braila. Vlad
ordond Omenilor de la camp sg, se retragg, la munti
cu tote averile lor, iar el esi inainte cu oste in numer
de 5o de mii §i, intr'o nOpte pe cand Turcii dormiaa,
strebdtu in tabdra lor resbind pang. la cortul Sultanu-
lui si omorand multime de Turd. Totusi Romanii, ye-
'land el. numerul Turcilor era nesecat, furl siliti sg.
reinoiescd cu ei legaturile acute de Mircea I, schim-
band, dupe cererea Turcilor, si pe domnul lor Vlad,
in locul cd.rui puserd. domn pe Radu al IV numit cel
frumos, la anul 1462.
Acum Turcii se apropiaii despre Moldavia, unde
pe atunci domnia Stefan al V numit cel Mare. Acesta,
veclend cg. Romani! din Muntenia capitulase si nu mai
puteati lupta, puse stdpanire asupra Ismailulu!, Chiliei
§i a tuturor cetatilor de la gurile Dundrei, care pang.
atunci fIceati parte din Muntenia *). El fd.cu aceste nu-
mai pentru a inchide calea Turcilor catre Moldavia,
avend in ajutor si pe Unguri speriati de apropierea Tur-
cilor in Muntenia. Dupd. luarea acestor cetAi insg. Un-
gurii pretinserd, duo obiceiul lor, ale stapani numal
ei. Stefan nu primi acesta si atunci Ungurii se incer-
card sd restOrne pe Stefan din domnie, trimitand cu
oste Ungurescd. spre a'l inlocui, pe un Roman refugit

') Hajdeu.
www.dacoromanica.ro
 49

cu numele de Petru Aron. Stefan e§ind la lupta cu

el, langd satul Schea pe Seret in judetul Roman, stin-
se pe Unguri dupe o batae crunta. In acestd batae
se pomene§ce ca a fost ucis chiar calul de sub Stefan
Vodd §i, voind el a incalica pe un altul, nu putea din
caus6. ca Stefan era mic de statura, iar calul era nalt
§i mare. Atunci unul din arma§ii sei Aprodul numit
Purice, se pleca cu spinarea §i suindu-se Stefan pe ea
putu a se arunca pe cal, clicend arma§ului: Purice al
fast pand acum, Movilci sci to numeoi de acum inainte,
dupe cum ashicli to -ai aretat, ddruindu-1 cu boerie mare
§i cu mo§ii. Arma§ul, incuragiat de aceste cuvinte dom-
ne§ci, se aprinse atat de cumplit la batae in cat ucise
cu mana lui chiar pe comandantul Ungurilor cu numele
Croiot; iar apoi dupe vorba lui Stefan Vodd schimbd
numele din Purice in Movild pentru toti urma§ii lui,
din carii unil ajunserd mai tardiu domni in Moldavia.
Stefan, dupe ce ba'tu pe Unguri la Schea, se lud dupe
ei in Transilvania §i pustii acolo tote locurilor lor.
Atunci Matias Corvin, fiul Romanului Uniade, carele
ajunsese rege al Ungurilor, fu silit s'a pornesca la anul
1467 cu Oste asupra Romanilor din Moldavia §i, in-
trand in sera pe la Trotu§, arse Bacdul §i Romanul §i
inainta pe apa Moldovei in sus pang langd ora§ul Baia.
Moldovenii deterd foc ora§ului nOptea din trei paqi si,
atacand pe Unguri la lumina focului, ucisera 10 mii,
a casor morminte §i pana asta..cli se ved la locul are-
tat. Regele Matias insu§i capata o sageta in spate si
scala numai prin aceia ca un general al seil, numit
Nicolae Banfi, se puse inaintea lui spre a primi lovi-
4
S. 8. & T. 6063.
www.dacoromanica.ro
 50

turile Romani lor, carii inconjuraserd pe rege. Ungurii

cati mai scapara fu.gira in fine rusinhti peste munci in
Transilvania, unde Moldovenii luandu-se dupe ei pus-
tiird din no' tote tinuturile Secuilor. Atunci Matias fu
silit sa fad, pace lasand in stapanirea lui Stefan trei ce-
tali din Transilvania anume: Ciceiul Tanga apa Same-
sului, Balta langa apa Ternova si Balvanul in tinutul
Secuilor *).
Romanii din Moldavia nu se puturd bucura mult
timp de acesta pace, cad la 1475 navalird asupra for
120,000 Turci sub comanda lui Soliman Pa.a. Stefan
esi inaintea for la apa Racovei in judetul Vasluiii cu
40,000 de Omeni, carii, de si era' arma0 mai mult
cu cOse si topOre, totusi batura si fugarira. pe Turd
asa de cumplit in cat le luard peste 1 oc, steguri **).
Stefan trimise atunci in dar cate-va din aceste steg-uri,
atat la regele Ungurilor §i la al Polonilor cat si la
Papa de la Roma veche, pentru al indemna sal fie
de ajutor ca sd gonesca cu totul pe Turd din Europa,
unde ei pusesera stdpanire §i pe Constantinopoli si pe
tote terile de pe malul drept al Dunarei, robind pe
toci crestinii de prin acele locuri si navalind tot mere'
asupra celor alti crestini de prin cele alte teri. Veclend
insa Stefan ca propunerile sole nu sunt primite cu te-
melt"' de acei stapanitori, cu tote ca. §i ei se numiau
pe sine cretini §i eraii amenintati a fi navaliti de
Turd, vectend pe de aka, parte ca, din' causa caderei

*) Laurian.
") Laurian.
www.dacoromanica.ro
 51

Romanilor din Muntenia, Soliman Pa§a intrase in terd

pe la Foc§ani, Stefan hotdri sa puna stapanire §i pe
judecul Putnei, care pand atuncea facea parte din Mun-
tenia, pentru a inchide Turcilor si calea Siretului pre-
cum inchisese calea de la Dundrea grin luarea Ismai-
lului §i a Chi lief. Radu al IV insd, care fusese numit
domn in Muntenia prin cererea Turcilor cum am ye-
chit mai sus, nu voi a primi acesta disposiciune mili-
fall a Romani lor din Moldavia, de §i nu avea scop
de cat apararea §i folosul tuturor Romani lor §i a in-
tregii cre§tinadti. Atunci Stefan se.veclu nevoit a merge
cu armele asupra lui Radu §i inainta pand la Rimnicul-
Serat, unde Romanii, inelega.nd ca nu pOte fi certa
pentru pdment intre Omeni de ace14 nem, se impd-
card fard lupta, a§edand ca apa Milcovului sa fie pen-
tru viitor marginea despallitOre intre amendoue dom-
niile; iar Stefan lud de sofie pe fiica lui Radu cu nu-
mele Vochita, spre semn statornic. de legatura fr*sca.
Mesura acesta era forte irqeleptd, cad, chiar in
anul urmator 1476, Mahomet imperatul Turcilor, voind
a resbuna bataia care mancase generalul seu Soliman
in anul precedent, veni asupra Moldaviei cu Oste nu-
merOsa, silind a merge- cu el §i pe Radu domnul Mun-
tenief, dupe tocmela ce se facuse la suirea lui pe tron.
Ndvdlirea Turcilor fu atat de 'cumplita. §i grabnica, in
cat Moldovenii, surprin§i fiind cu totul lard veste §i ne-
pregaifi, filth de o data batufi reu la satul numit Va-
lea-Alba in judeful Roman. Romanii insa nu cadurd
fie cum, dice istoricul Urechid, ci luptandu-se cu to %ii
viteje§ce, omorand movile de Turci §i numai cople§iti
www.dacoromanica.ro
 -53
de multimea lor §i a cailor. Stefan Vodd voind a se
retrage in cetatea Nemtulul, muma sa DOmna Elena
nu'l primi, spunandu-I cd: Cine pentru lira nu ,Flie sit
mord nu dote fi domn al Romani lor. Atunci Stefan
puse pe de o parte a se da foc tuturor ogOrelor *i
satelor din calea Turcilor, silindu-i prin acesta a se
retrage pentru a nu suferi de fume el §i call lor, iar
pe de aka parte, urmdrindul pe la strimtori cu rernd-
§itele o§tirei sele, li ucise peste 3o mil Omeni. Atunci
Mahomet fu silit a trece dundrea tot pe unde venise
§i a e§i din tern, iar Stefan intelese ca Romanii din
Moldavia nu vor putea sta apara0 de Turci, intru cat
cei din Muntenia se vor afla in legatura cu el. Hotari
dar ca sa restOrne pe Radu domnul Munteniei §i ast-
fel sa intrunesca pe top Romanii sub conducerea sa
in contra Turcilor §i a tuturor inamicilor terei, cu carii
Romanii aveati de a luptat din tote pairtile. Stefan le-
pada dar pe sopa sa Vochio.. fata Radului Vodd, §i
trecand cu oste asupra lui, veni pand in Bucure§ci unde
ucise pre Radu. Totu§i, veclend cd. Romani' din Mun-
tenia nu pot lepada cu lesnire deprinderea de a avea
un domn al lor deosebit, Stefan restabili de o cam
data la domnie in Bucure§ci pe Vlad al V, adica pe
T.epe§ Vodd, carele fusese neamicul neimpdcat al Tur-
cilor; iar Stefan se intorse la scaunul sell in Moldavia.
Turcii, intelegand de 60 pedica era pentru el
aceste planuri ale lui Stefan §i fiind Inca in tOta pu-
terea lor, intrard in Muntenia, dupe e§irea lui Stefan
pe la anul 1479, §i destituird din not' pe Vlad al V,
carele scard in Transilvania, unde Turcii se luard dupe
www.dacoromanica.ro
 53

el in numer de 1 oo,000 sub comanda lui Alibeg, pus-

tiind tot cu foc si cu sabie pang la Alba-Iulia. Acolo
ungurul Stefan Baton prefectul Transilvaniel fu batut
de tot la apa Vinerei, insa Romanul Paul Chinez con-
tele Temisanel, sosind cu Romanii din Banat, stinsera.
pe Turd asa de cumplit in cat Alibeg fugi inapoi Qu
mare nevoe prin mun0 schimbat in haine pacuraresci.
Atunci imperatul Turcilor, numit Baiazet al II si pro-
numit Ilderim adica Fulger, hotari sa nimicesca. cu on
ce prey pe Romani si cuprinse cu resbohl la anul 1484
Chilia si Cetatea-Alba, in care puse garnizona Tur-
cesca numer6sa., precum si tOta partea de jos a Basa-
rabiei de astadi numita. Bugeac, unde aseda cu locuinta
cete numerOse de Tatari. Stefan Voda, vedandu-se
singur in fa4a. numerosilor Turd pagani, ceru din nou
ajutorul Polonilor crestini. Acestia se prefacura a'l a-
corda, insa numai iarasi cu scop de a pune el stapa-
fire pe erile Romane, pentru care insusi regele for
numit Albert intro, in sera cu oste numer6sa, indrep-
tandu-se insa., nu spre Dunare la Turd, ci spre Suce-
va unde era scaunul domniei Romani lor. Stefan Voda,
ir4elegand viclenia acestor crestini mincinosi, facu pace
cu Turcii, Iasandu-le In stapanire ceta,Ple luate de ei
la Dunare si pentru care lua de la el ajutor asupra
Polonilor. Apoi se intorse asupra acestora sil ajunse
la padurea Cosminulul in Bucovina, unde 'I batu asa
de cumplit in cat regele Albart scapa numai cu mare
nevoie, iar 1 o,000 de Lesi prinsi in bataie fury inju-
gal' de Romani in loc de boi la pluguri, cu carii sa-
para si semanara Re locul luptei o padure de stejari,
www.dacoromanica.ro
 51

care se nume*ce si pand astacli Dumbrava Ro*ie. de

pe sangele acelor Poloni. Acesta tnvingere nevoi pe
Poloni a face pace cu Romanii, logodind 15e fata re-
gelui for cu Bogdan fiul lui Stefan, carele acesta mu-
rind la anul 1504 fu inmormentat la monastirea Putna
din Bucovina, dupe ce domni peste 4o de ani, in care
purta 4o resboie si zidi 4o biserici, dintre care unele
se pastreza *i pana astacli. Putin inainte de mOrtea sa,
el maritase pe o fiica a sa cu Mare le duce de Moscua,
unde se tncepuse pe atunci imperdtia Ru*ilor de as-
tacli. Stefan al V domnul Romani lor a fost cunoscut
si ldudat de tote nemurile ca cel mai intelept mai
mare *i mai voinic domn din timpul sea si ca singu-
rul care era in stare sä isgonesca atunci pe Turd din
Europa *i din Tarigrad. (23) Dace, el n'a ajuns sa faces
acesta, causa a fost numai Catolicismul Polonilor, al
Ungurilor *i al Papei de la Roma, calif nu voira sa
se ridice nemul ortodox al Romani lor. Vec)end prostia
acestora, Stefan \Todd.' lasa la mortea sa prin testa-
ment cu limbd de mOrte pentra fiul si urma*i se!, ca
sä nu mai lege fratie nici cu Ungurii, nici cu Lesii,
nici cu Nemtii, ci mai bine sd. se invoiescd prin build
intelegere cu Turcii, caHI se aretau mai de cuvent de
cat cre*tinii, cu conditiune numai sd. se pdstreze nea-
tarnarea politica a Romani lor. (24) Acest testament
formeza *i pang astadi politica Romanilor, adica nu-
mai prin legatura cu Turcii tera se tine *i pand as-
tadi feritd de cutropirea altor streini.
Dupe mOrtea lui Stefan cel Mare se facu domn
fiul seii Bogdan. Poloni!, creciend ca puterea Romani-
www.dacoromanica.ro
 5

for ar fi apus de o data cu Stefan, nu voirg, sa sa-

versesca cununia ficei regelui for cu Bogdan, dupe con-
diOunile de pace care facuse cu parintele seu, puind
inainte ca Bogdan era chior. Acesta, cu tote ca a vea
numai un ochiu, intra atunci cu Oste in Polonia, cu-
prinse Galicia §1 strebatu pana la capitala ei numita
Liov (Lemberg), unde zidi spre pomenire o biserica
care se pastreza si pana astacli, purtand pe ea Bourul
Moldaviei sapat in para. Atunci regele Ungurilor, care
era frate cu regele Polonilor, se puse la mijloc si facu
pace la anul 1510 cu condiiune ca Ungurii, Romanii
si Polonii sa intOrca unii altora tote prazile facute, sa
se ajute unii pe al01 in contra Turcilor §i sa aiba,' co-
mergiul liber unii cu altii. In urma acestei intreite le-
gaturi, in care Romanii tratard pentru prima Ord ca
egali in putere cu Ungurii si cu Polonii, Bogdan re-
clama de la acestia ajutor pentru ca sa scOta din manele
Turcilor cetaIile de la Dunare, de unde Tatarii nava:-
Eau necontenit si pradail prin sera. Dar Ungurii si
dupe obiceiul lor, nu se se inura nici asta data de le-
gatura facuta. Atunci Bogdan convingendu-se din nou
de cuvintele pdrintelui seu, cal nu mai pOte fi nici un
temeiii in fagaduinca crestinilor mai mincinosi si decal
Turcul pagan, trimise la Sultanul Selim pe logofetul
seu cel mare cu numele Tautu si inchee, la anul 1511,
legatura cu Turcii, cu acelesi condiciuni cu care se le-
gase §i Romanii din Muntenia la anul 1396. Se (lice
despre logofetul Taut ca, mergend la Tarigrad pentru
ca sa faca, pace cu Turcii, i s'a dat acolo la palatul
imperatului, care se numesce m alla Porter, o cesca. de
www.dacoromanica.ro
 56

cafea, cafe bauturd nu era Inca cunoscutd pe atunci

Romani lor. Tdutul, nesciind ca cafeua este ferbinte si
creclend ca e vre un fel de tuica rece, o sorbi tOta
de o data inchinand dupe obiceiul Romanesc. El simp
atunci ca i se arde gatul, dar nu voi sd se vaite nici
cum in faca Turcilor. Acestia creclurd atunci ca Ro-
manii sunt Omeni cu totul taH, de vreme ce cafeua
ferbinte nu le frige gatul, si asa primird mai bine sa.
faca pretenie cu ei de cat sd alba certa cu Omen!' atat
de nasdravani. Turcii dadurd ca semn de legatura. Dom-
nului Romanilor trei cozi de cal numite tzliuri, care la
el este semnul cel mai de °mire, si pe care Sultanul
nu l'all mai dat nici o data nici unui alt crestin.
In Transilvania Ina., dupe mOrtea Romani lor eroi
Uniade .i Chinez si dupe mortea Romanului rege Ma-
tias Corvin, Ungurii incepurd a rapi iara§1 drepturile
Romanilor, asa cat intre Romanii de acolo incepu a
se pomeni vorba: a murit regele Macias, a murit drep-
talea Romani lor. Ei ajunserd atunci asemanati in totul
ca sclavi, ne mai putend fi permis nici unui Roman a
avea proprietate de cat numai lepddendu-se de nemul
seil si facendu-se Ungur. Romanii se resculard iard§i
in Banat si in Marmoros pe la anul 1514, insd fury
invin§i §i redly in sclavie asa cat nu mai avurd voe
nici a se stremute de la un loc la altul, peniru ca pe-
&pa sit treed fi Ica urmaft din neon in nem , dupe
cum Slice decretul regelui de atunci Vladislav *). Dar
pedepsa lui Dumnecleil asupra Ungurilor veni indatd,

*) Papiu.

www.dacoromanica.ro
 57

cici, pe la 1526, Turcii navalira in Ungaria pe la

Belgrad. Romanii apasati nu mai voird sd se scOle
in ajutorul Ungurilor, preferind mai bine pe Turd ca si
fratii for de dincoci de Carpati. Ungurii furs batuti a-
tunci de Turd in tote partite, si la locul numit Mohaci
cazu in bdtaie regele loru celti mai de pre urrna cu
numele Ludovic cel tene'r, iar Turcii asedara pasalic
in orasul Buda capitala Ungurilor si stapanird tOts tera
for mai bine de 100 de ani. Ast-fel, on de cate on
Romanii nu au dat mama cu Ungurii, acestia au ca4ut
in robie, iar Romanii nu au dat maim cu Ungurii nu-
mai cand acestia s'au aretat cu prea multd nedreptate
pentru ei.

IV
ROMANII SI STRAINII
*At
Setiderea Rom&nilor in ease tor.
Cu incepul secolului XVI incepe pentru Romani
o epoca de scddere din causa amestecului for cu strei-
nii Bizantini, adecd cu Grecii din Constantinopoli. Cand
acest oral impreund cu tots imperatia a Bizantinilor fu
stdpanit de Sultanul, adica de imperatul Turcilor, Mo-
hamed II la anul 1453, un mare numer de Greci din
familiile cele mai insemnate alergerd sa caute adapost
la Romani, carii eraii de o lege cu ei. Romanii, carii
luptaserd de morte in contra strdinilor cand voiaM sa
intre cu sila in tera tor, primird cu bundtate si Vara
www.dacoromanica.ro
 58

grija pe acesti streini fugari si nenorociti. Bizantinif

insa nu ca4usera asa de reii de cat numai din causa
coruptiunei lor, Turcii nu ar fi putut cutropi pe Greci,
precum nu au putut cutropi de tot nici pre Romani,
daca Grecii nu s'ar fi gasit asa de stricati, in cat
cei mai mari ai lor era in stare a'si vinde nemurile
§i tera la Turd pentru ambitiuni personale, iar cei
mai mid erati atat de ignorenti, in cat primira mai
bine pe Turcii pagani de cat pe crestinii carii nu se
inchinaii grecesce *). Pentru acestea, imperatia din Bi-
zantiu se pomenesce §i pana astadi in istorie numai
cu numele de imiirdlia sceiguld **), pentru ca la nava-
lirile dusmanilor nu mai putea scote spre aparare voi-
nici de arme, ci numai popi cu icone sail logofeti cu
condeie. Asemine omeni stricati, venind in tela la noi
incepura a respandi pe nesemtite ideile si obiceiurile
lor, grin care Romanii incepura sä scada cu incetul de
la taria lor de suflet stramosesca.
Asa Eland atunci casa Romanului era tinuta de
sus pana jos numai cu lucrul manilor lul, adica. numai
cu lucruri de tera, si ast-fel era imbelsugata pentru toti,
fara a fi incurcata cu prisosuri mai pre sus de tmpre-
jurarile producatore ale tem!. Acesta facea ca. Roma-
nil, de sus pand jos, nu se deosibeau mult unit de
altii, §i ast-fel, iubindu-se fratesce mari cu mid, puteail
sta la lupta cu strainil fara multa. socofela. Strainii din
contra, fiind deprinsi cu multe de tote, nu se miscaii
cu lesnire si nici staxuiall la lupta, indata ce vedeaii
) Zalopi. Les fanariotcs.
") Bas empire.
www.dacoromanica.ro
 59

ca nu au cu ce sa'si facd chefurile *). Cu chipul acesta

20-30000 Romani, uni0 ca fra01 si deprinsi a trai
fard nici un prisos, preferail sd mord de cat asi vadd
copii yobiti si puteaii stdrui Ia lupta. pang cand batiali
00 I50000 Turd, spre esemplu, carii, venind numai
pentru ca sa'si facd chefurile si sa prade, intorcian spe-
tele cum vedeaii ca nu era chilipir si gluma. and
insa Bizantinii venira in tern, ei aduserd cu densii
lucsul, adica tot felul de mode sail prisosuri de haine,
de mancdri si de petreceri streine, care despdrtird no-
rodul in mad si mid, nu dupe merite, ci dupe modul
cum mancail si se imbracaii, si ast-fel desceptard intre
Romani, nedreptatea, ldcomia si invidia unora asupra
altora. Acesta cu atat mai mult ca Bizantinii veniti in
Ord, ne fiind meseriasi ci mai mult popi si logofeci,
nu aduserd si invetaurd prin care Romanii sa'si potd
spori munca in raport cu asemene not deprinderi, §i
ast-fel poporul sdrdci, se molesi §i se incurca in mod
de a nu mai putea lupta cu streinii, cdrora multi se
vindeail chiar, numai pentru ca sdisi capete prisosurile
cu care se deprinseserd.
Tot asa pang pe atunci, Romanii zideau monastiri
numai cu chip de cetati pe la locuri tad, unde, la vre-
me de nevoie, sa gd.sesca adapost rdni01, femeile §i copii,
si tineaCt calugeri numai pentru ca sal ingrijesca pe ase-
mine neputinciosi, ddruind pentru acesta monastirile cu

*) Alexandri. Dumbrava rosie. Pomenirea lenicerilor Turce,ff, calif nu

sta Ia bttaie daca cazanele cu pilaful nu era pline si grase, pe cand Rust! se
b7tiat numaY cu o buatich de pane uscat numit Stshariii gi muiatl In aid gale.

www.dacoromanica.ro
 GO

-mo§ii intinse §i cu tot felul de avuOi. Dupe venirea

Grecilor insa, monastirile incepurd a se clddi pe la
locuri lesniciose §i cu podobe pentru petrecerea calu-
garilor strdini §i in folosul patriarchilor grece§ci, cdror
fury pand in fine inchinate nu numai mOnastirile ci §i
inse§i mitropoliile terei. Aceste stare de lncruri se in-
cepu in Muntenia sub Radu V, carele primise in terd
pe un patriarch grecesc fugarit din Constantinopoli §i
cu numele Nifon. Acesta incepu a introduce in tern
calugarismul Bizantin cu monachi in loc de soldati,
magulind pe Radu cu titlu de mare §i de succesor al
imperatilor cre§tine§ci, oferindu-i dreptul de a purti
labarul adica drapelul imperaOlor din Constantinopoli
cu hramul St. Constantin cel mare, cdrui fu inchinatd
Mitropolia din Bucuresci. Radu in;elese mai tarcliii ca
aceste apucalturi erail gre§ite pentru ;era. §1 alunga pand
in fine pe Nifon. Acesta insd apucase a'§i face in terd
un cirac (elev) chiar in familia domnescd pe Neagoe
Basarab, carele, suindu-se pe scaunul domniei la anul
151o, in loc de a se gandi sa sporesca o§tirile fapi
cu Turcii, carii siliserd pe Moldavi sa se inchine §i
cuceriserd cu totul pe Unguri, el se ocupd a clddi cu
multd cheltuield o monastire la Arge§, a§a. de &um&
sal in cat face pand astdcli podebd terei nOstre, dar
care pe atunci nu era tocmai la timp cu acele impre-
jurdri grele.
Apoi, pe cand Grecii calugari puneail stapanire
cu viclenie pe monastirile, adica.' pe averile Romani lor,
Grecii logofeci desveIaii pe Romani de la iubirea ce
aveail pentru stabilitate, prin credintd cdtra." vechile for
www.dacoromanica.ro
 61

familii domne§ci, indemnand pe boeri a se urca ra acar-

nie mai multi, precum se facuse la Constantinopoli,
unde se omorisei-d fii §i frati de la imperatie.. Pana
atunci domnia Romanilor de §i se da numai pe vieta,
prin alegere de care cele trei sari ale terei adica.
boeri (nobili), cler (popimea) §i mo§neni (terani); totu§i
Romanii alegeau tot-de-una domni numai din familia
Basarabilor in Muntenia §i din a Dragofilor in Mol-
davia, care eraii cele mai vechi case domne§ci. pome-
nite la ei. A§a, dupe mOrtea lui Bogdan al IV §i a
fiului sell Stefan al VI, stingandu-se nemul direct al
Drago§ilor, tera alese domn pe un simplu pescar de
la Brate§ cu numele Petru Rareq., numai pentru ca
muma acestui om aretase o carte doveditore ca acest
copil al ei era nascut din sangele reposatului domn
Stefan cel mare. Nu mai fu insa asa dupe venirea Bi-
zantinilor, cad, numai in Muntenia, dupe mortea lui
Neagoe Voda, in 70 ani pand la 1590, se schimbard'
17 domni de diferite familii §i flume: Teodosiu, Radu
Calugaru, Radu de la Afumati, Moise Basarab, Vlad
Refugitu, Vintila, Radu de la Arge§, Petru Stanciu,
Radu Dracul, Mircea III, Petra§cu Voda, Petru Schio-
pul, Alexandru II, Michail Galeta., Petru Cercel, Ste-
fan Surdul §i Alexandru III.
Cu asemenea apucaturi stricate §i cu asemenea
schimba'xi dese, on care ar fi fost talentul §i vrednicia
unora din ace§ti domni, ei nu puteaii sa pue nimic
temeinic la cale pentru sera, §i a§a Romanii, numai pen-
tru ca primira in casa for pe Bizantini fa..ra socotela,
ca'clura pana.' in fine ca §i Bizantinii, prin Bizantini, sub
www.dacoromanica.ro
 62

Bizantini. Totusi Romanii nu ca.clurd de o data ci lup-

tard Inca 200 de ani. Asa in Moldavia Petru Rams;
fa'cendu-se domn, dovedi prin faptele stile ca in adever
era fiul lui Stefan cel Mare. El, vedend ca. Turcii bl-
tuserd pe Unguri §i stricaserd impel-6.0a for din Buda,
intreprinse sa bata si el pe Ungurii din Transilvania,
ca sa scape de densii pe fratii nostri de acolo si sa.
unescd. area -cerd cu Moldavia. Pentru a face acesta
insd, Rare§ nu avea de luptat numai cu Ungurii, ci si
cu Turcii, cu Nemtii si cu Polonii, carii toti voiaii sa
apuce pe sema for Transilvania. Petru rescula anteiii
§i anteiii pe Romanii din Transilvania, carii steterd
apoi in ajutorul set"' sub conducerea lui- Stefan Mailat
de la Fagaras. Cu ajutorul acestora Petru intrd la 1528
cu oste in Transilvania si batu mai anteiii pe Nem0
is Feldiora, luandu-le tOta proviziunea §i tote tunurile;
apoi bail pe Turd la Medias', unde prinse pe guver-
natorele pus de ei numit Griti; in fine ba'tu si pe Po-
loni la 1535 asa de tare, in cat regele for Sigismund
stall la ganduri doui ani de dile si tot nu se putu
hotalri se piece cu oste asupra Moldaviei *). Din ne-
norocire Grecii logofeti apucasera a strica capetele din
-era asa in cat boerii, in loc de a Linea credin0. bra-
vului for domn, gasira cu cale sa se folosescd de su-
pararea Turcilor in contra lui, pentru ca sa restOrne
pe Rares din domnie. In aseminea imprejurari, veclend
ca. Grecii ajunseserd a rescula chiar pe fratele lui de
mumd, carele fugise la Constantinopoli promitand Tur-

*) Laurian.

www.dacoromanica.ro
 63

cilor un tribut mai mare numai pentru ca sa se faca

el domn, Petru se vedu nevoit a fugi cu domna peste
munti la cetatea Ciceului, pe care domnii Moldaviei o
posedail Inca de la regele ungurilor Matias, din timpul
lui Stefan cel Mare. Soliman imperatul Turcilor venind
cu Oste pdnd la Suciava, puse domn acolo pe numitul
Stefan, mai luand insa atunci de la ti era in stapanirea
Turcilor cetatea Tighina sail Benderul de la Nistru de.
jos. In Transilvania de aseminea Ungurii, pentru ca
sa scape de Romani, se &curd tributari Turcilor si cu
ajutorul for aleserg, domn dintre el pe Zapolia, care in-
chise de indatg. pe Petru Rares cu Este in cetatea Ci-
ceului. Petru se apara acolo patru luni de Mile dupe
care, fugind pe ascuns din cetate, se duse singur la
Turci in Constantinopoli, unde fb.'cu pe imperatul sa
creda ca el intrase cu Este in Transilvania, numai pen-
tru ca Ungurii voiaii sa dea Hera Nem;ilor, iar Roma-
nii voiail sa o tind in legg.turg. cu Turcii. Sultanul,
credend acesta, puse iarasi pe Rare domn in Molda-
via. Acesta incerca atunci sa faca aliarqa cu Ioachim
domnul Burchusului (Brandeburgului), adica cu Nem 01.
Prusieni de astadi, dandu-le imprumut 200000 galbini
unguresci, pentru ajutor de Oste in contra Turcilor.
Num4ii PrusacT insa nu mai platira imprumutul nici pans
astddi si nici facura vre o trebg., pana cand muri si
Petru dupe o domnie in doue ronduri de zo ani
peste tot *).
Dupe men-tea lui Petru Rare§ fiul sell Ilie si apoi

*) Papiu Dalian. Tesaur de monumente istorice.

www.dacoromanica.ro
 -64
fratele acestuia Stefan, care 'i urmara la domnie, flu
se mai putura Linea de cat vre-o 8 ani amendoi, din
causa boerilor, carii acum incepuserd care de care a
spori tributul Turcilor, numai pentru ca sd se faca
domni. In asa stare de lucruri, pe la 1561 se facu
domn in Moldavia pand §i un venetic (grec) cu nu-
mele Despot. Acesta, spre a se putea sine pe tron,
desarma pe Romani §i intocmi otire de Unguri cu
lefa, pentru a cdror platire rdpi pand §i podObele bi-
sericilor ; iar pe mitropolitul Gabriil, carele se opunea,
puse §i'l inmormenta de vitt Acesta intepaturd ungu-
resca rede§tepta sangele Romanilor din Moldavia, carii,
sculandu-se sub conducerea unui boer cu numele Ste-
fan Tom§a, ucisera numai intr'o nopte pe top Ungu-
rii din .era §i pe insu§i Despot. In fine dupe Stefan
Tom*a veni domn Alexandru Lapu§nenu, carele, voind
a pune capat intrigilor din launtru, ucise la un singur
osp4 47 boeri dintre cei stricali, insa fu §i el otravit
de catre alpi la 1566. Totu§i imprejurarile de mai sus,
rede§teptand intru cat-va spiritul vredniciei stremo§e§ci
a Romanilor, fa'cura ca., pe la anul 1574, el respinsera
cererile Turcilor de sporirea tributului. Moldovenii ju-
rara atunci sd mOra mai bine cu totii de cat sa mai
primesca asemenea apasare. Sultanul Selim porni cu
armata asupra lui Iona§cu domnul Moldaviei. Acesta,
veciend ca, in sera, oste este pu ;ina asa in cat nu mai
putea stringe de cat vre-o 7000 Orneni, lua in ajutor
cu lefa 13000 de Cazaci de peste Nistru. Iona§cu batu
mai anteiii pe nice Unguri carii veniali din Transil-
vania in ajutorul Turcilor §i 'i fugari pand la Bra§ov;
www.dacoromanica.ro
 65

apoi bdtu un corpil de 18000 Turd cadi veniaii des-

pre Tighina, in cat abia mai scapa din ei woo. In
fine Ionascu esi tnaintea armatei principale a Turcilor
la Cahul. Acolo Cazacil, cumpara0 pe ascuns de Turci
cu 30,000 galbini, parasira pe Romani, cad! se ye-
clurd nevoid a se inchide in niste santuri, unde se apa.-
rard. mai multe Mile. Ionascu, veclend pana in fine ca
in acel lac nu avea nici apd de bd.ut §i ca ast-fel ome-
nii sei peria de sete, propuse Turcilor a se da pe sine
prins for numai pentru a remanea ostenii scapati, Tur-
cil insd nu se tinurd de cuvent §i stricard tot cu foc
§i cu sabie. Ast-fel cdclura cele mai de pe urma re-
md..54e din vechile ostiri ale Rom5nilor, organisate de
Mircea cel batr5.n si de Stefan cel mare.
In urma aceste! caderi, Romanii suferird marl umi-
lid, cad Turcii incepura a umbla prin tote partile terei
si a o prada barbaresce. Petru Schiopul domnul Mol-
daviei carele urma dupe Ionascu, de cat se rabde des-
poerile Turcilor, preferi sd se lase de domnie si se
duse in Germania unde §i muri. Din fericire la 1593
Se facu domn in Muntenia Mihail V numit Vitezul.
Acesta era un Roman asa de zdravd.'n in cat se po-
menesce Ca inainte de a fi domn, os5.ndit find a i se
tdia capul dupe unele intrigi, nu se gasi nici un ar-
ma.5 care sa aiba curagiul a da cu securea in el. Mi-
hail, indata ce se facu domn, hotgri ca sal sä scape
tera de Turd seti sd piard cu ea. Din nenorocire prin-
tre boeri erati acum mai mult Greci §i tera nu mai
avea Oste, cad, in loc de armasi, Grecii facusera nu-
mai agi §i logofeti. Domnul se intorse atunci catre
0. 2. a T. 6069. .5
www.dacoromanica.ro
 66

mosneni (rezesi sell proprietari mid) carii singuri mai

eraii romani curati. Auc lind chemarea terel, mosnenii
se sculara si, pentru ca s5. alba cu ce lupta, se v'en-
dura ca robi (clacasi) pentru tot neamul for la boeri,
(adica la proprietarii marl), pgstrandu'si numai sufletul
pentru Dumnecleil si viata pentru tern *). Ast-fel fu
inceputul boerescului seii clacei teranilor romani. De
alt-fel se innarmara atunci pang. si popii, dintre carii
unul cu numele Farcas ajunse a fi unul din cei mai
bratvi generali ai lui Mihaiii.
Mihaiii, veclend ca acesta silinta a lerel era cea
mai de pe urma, voi a o ajuta cu tote chipurile pu-
tinciOse si pentru acesta facu alianta de apr6pe, atat
cu domnul Moldaviei cat si cu Sigismund Batori dom-
nul Ungurilor din Transilvania. In 5 Noembre 1594
se facu jurament la Bucuresci, intre Mihail §i deputa-
tii Transilvaniei si al Moldaviei, de a se scula cu totii
in contra Turcilor, iar in 13 Noembre se taiara toti
Turcil de prin tota Dacia. In 15 Noembre Mihail arse
Giurgiul carele se afla ocupat de Turd. In Ianuare
urmator Mihail trecu Dunarea pe ghiata si lug. Rus-
ciucul, apoi, cutreerand tOta Bulgaria si Dobrogia, stre-
batu in Balcani, pradand si omorand pe Turd in tote
pgxtile, asa in cat grOza lui ajunse pans in Constan-
tinopoli, care la Turd* se numeste Stambul. Atunci
Mahomet III imperatul Turcilor trimise in contra lul
Mihaiii 200,000 Omeni, sub comanda lui Sinan Pasa,
carele batuse in mai multe resboae pe Unguri. Acesta

*) B>ilcescu. Epoca lul MihaY Vitezul,

www.dacoromanica.ro
 67

trecu Dunarea pe la Giurgiu si inainta pana la Ca lu-

gareni pe Arges, unde Mihail nu se sfii a'i esi inainte
la 13 August 1595, de si avea cu el numai 16,000
Orneni. Turcii fura de o data batuti si respinsi; Mihaiu
insa, veclend numerul for cel mare, hotari sd se retraga.
pe Dembovita spre munti pana vor veni §i ajutOrele
din Transilvania §i Moldavia. La 15 Octombre sosira
in adever Sigismund din Transilvania cu 37,000 osteni
.i Stefan Rasvan domnul Moldaviei cu 3,200 Omeni
de arme. Sinan Pasa, care pana atunci intrase in Bu-
curesci si aseclase domn acolo pe un Bogdan fiul lui
lancu Sas din Moldavia, creclend ca cu acesta s'a finit
resbelul, plecase inapol catre Giurgiu, dupe ce lasase
o suma de osteni in Bucuresci si pradase tot ce gd-
sise. Armata intrunita, a celor trei domni lasa Bucu-
rescii la o parte si se lua. dupe Turci la Giurgiti, unde
'I ajunse la 25 Octombre si'i batu atat de cumplit in
cat cea mai mare parte se inecara, in Dunare, iar Si-
nan Pasa se sinucise de rusine. In urma acestui res-
boiii, Mihail curati tdra de Turd si alunga cu lesnire
pe domnul pus de el in Bucuresci. Aci aliatul sell dom-
nul Moldaviei cladi spre pomenire o biserica aflat6re
si pand astacil cu numele de Rasvan Voda, iar Mihaiii
zidi si el una, pe delul numit S/'irea, care porta nu-
mele sell; dupe care atat Rasvan cat si Sigismund se
intorse fie-care intru ale stile.
In curend insa positiunea terel se gasi din noii
amenintata grin acea ca Sigismund vendu Transilvania
Nemtilor, iar Andreiii Batori fratele sea, nevoind a
priimi pe Nemti, alerga sa faca legatura. cu Turcii.
*
www.dacoromanica.ro
 68

Mihail, ve'de'nd ca Ungurii nu se in de legatura for

cu Romanii §i ca ace§tia vor re'manea iara§i singuri in
fata. cu Turcii, hotari atund ca sa apuce inainte §i sa
alunge pe Batori din Transilvania pe care s'o uniasca
sub domnia sa cu Romania. La 13 Octombre 1599
Romanii in numer de 30,000 intrard in Transilvania
i inaintara pang. la Sibiu, unde baturg. de tot pe -Un-
gurii lui Batori, carele apucg. fuga singur, insa fu prins
Si ucis de catre chiar unul din Secuil sei, care §i aduse
capul lui la Mihail, credend ca va fi bine priimit. Mi-
hail pedepsi pe tradator cu mOrte §i inmormenta cu
cinste pe Bgtori, plangendu-1 cu cuvintele cd: serma-
nue papa! mai bine ar fi ainiat de biseria, pentru ca.
Andreiti Batori era Cardinal adica popd mare nemtese.
Acesta victorie a Romanilor facu pe Mihaiii domn peste
vita Transilvania, dupe care la i Noembre el intra cu
mare porno. in Alba Iulia capitala terei. Aci fu primit
cu mare bucurie de Romanii apdsati pang. atunci de
Unguri, cdrora Mibaiii aratandu-le sabia sa, pe care
find stangaciii o purta in mana stanga, li Elise ca de
aci inainte sabia Romanescri nu va mai cunofce pri-
vilegii ungureFi. Ung,urii vedendu-se la strimtore ce-
rura ajutor de la Le§i. Ace§tia, pentru a slabi pe Ro-
mani, incepurd prin a resturna in Moldavia pe Stefan
Rasvan aliatul lui Mihaiii, numindu-se domn acolo par-
tizanul for Ieremia Movila, din nemul vestitului aprod
Purice de pe timpul lui Stefan cel Mare. Dar cand
unii purici ajung movile, adica cand unii omeni mici
ajung la trebi marl, fac de multe on ca tiganul carele,
cand s'a vedut imperat, Antal pe tataI seii a spanzu
www.dacoromanica.ro
 69

rat. A§a §i Ieremia Movila, pentru ca sa fie domn, a

primit a se face aliatul Ungurilor in contra Romani lor
§i incepu sa se prepare pentru a incurge Muntenia, in
lipsa lui Mihaiu, spre a pune domn §i acolo pre fratele
seu Simion Movild.. Mihail, simtind de acestea, plecd
cu armata sa de la Alba-Iulia la Moldavia §i nevoi pe
Ieremia Movild sa fuga in Polonia la 6 Maid 160o.
Atunci Mihail, intelegand ca Romanii nu se vor putea
tine de cat numai intru cat se vor afla toti intruniti
sub un singur guvern, hotari sa tie pe soma sa §i Mun-
tenia §i Transilvania §i Moldavia. Pentru acesta Mihail,
a§edandu-se la Alba Iulia, se intituld. Domn al tuturor
torilor Romano §i atata de mare fu atunci puterea nu-
melui sell, in cat primi felicitdri pentru acesta chiar
din partea Sultanului Turcilor, carii se mirail, impreund
cu toti cei alti streini, de vitejia lui insemnatd, pentru
care de la toti i s'a dat numirea de Mihail Viteazul.
Ast-fel sub domnia lui Mihail V Romanii se aflara din
nou rentruniti intr'un singur stat ca pe timpul lui Traian.
Acesd stare fericita nu tinu mult, cdci Ungurii
din Transilvania preferird a se inchina Nemtilor de
cat a fi guvernati de Romani. Ei se revoltard dar cu
ajutorul Nemtilor §i baturd o§tile cele ostenite ale lui
Mihaia, in 18 Noembre 1600 la satul Miroslau, unde
cadurd. II,o0o de Romani. Pe de aka' parte Ieremia
Movila, intorcandu-se cu o§tiri Po lone, alungase pe fiul
lui Mihaiii din Moldavia §i intrase in Muntenia. Mihaiii
fu silit atunci sa lase Transilvania §i sd, se intOrca in
terd, pentru a'§i apara vetrele parinte§ci. Dar aici re-
maseserd Grecii, carii, pentru ca sg,'§i scape averile de
www.dacoromanica.ro
 70

prada Polonilor, primiserd deja domn pe Simion fra-

tele lui Ieremia Movild, dandu-le prinsi pand si pe copii
.i pe dOmna lui Mihaiii, carii furd venduti la Tatari.
In asemenea imprejurari Mihaiti, veclend ca totul este
perdut pentru Romani din causa Ungurilor in Transil-
vania si a Grecilor in Romania, se hotari se jOce si
el tot pentru tot. El lasa dar in Romania pe doi ge-
nerali ai sei numiti Fr 4i Buzesti cu ceva osti, carii
sa mai die lucrurile, si, luand cu sine numai pe Banul
Mihalcea cel mai inelept dintre boerii Romani, plecd
in 25 Decembre 1600 tocmai la Beciii (Viena), unde
se afla cu resedino. Rudolf imperatul NemOlor. Acolo
el promise sa se inchine NemOor, dacd ei it vor ajuta
ca sa stapanesca tote cerile romane, precum le intru-
nise prin vitejia sa. Nem0i, veclend ca. Ungurii dupg,
ce batuserd pe Mihaiii la Miroslau, nu mai voiail sa
se inchine for precum fagaduisera, primird propunerile
lui Mihaii.1 §i'i deterg. 10,000 galbini, cu carii Mihaiti
ridicd din noti &tea sa si plecd asupra Ungurilor din
Transilvania. Totusi Nemii, temandu-se cg. nici Mihaiii
nu'si va cinea cuventul de inchinare, trimisera. impreu-
na cu densul pe un general al for cu numele Basta,
care avea cu el si Oste nemtesca. Mihaiti batu cum-
plit pe Unguri la satul Goraslati, in 3 August i6oi,
omorandu-le 10,000 omeni §i luandu-le 45 tunuri; dar
in 19 August, pe cand Mihaiii se afla cu tabdra la sa-
tul Torda cu gaud sa piece asupra Tatarilor spre a'si
scOte familia din robia lor, Basta navali cu Nemtii fard
veste asupra lui si '1 ucise, pentru ca sa pue el sta.-
panire pe Transilvania in sema Nemtilor. Banul Mihal-
www.dacoromanica.ro
 71

cea fu de asemenea ucis. and prinsera de veste os-

tenii Romani, apucara armele ca sa resbune aceste
ucideri, dar, remasi fd.ra comanda, el cd.dura in con-
fusiune si fura nevoiti a se retrage cu marl greutati
in tera, aducand cu sine numai trupul lui Mihaiu, carele
fu inmormentat in monastirea Dealulul de langd. Ter-
govisce. Asa se fini, prin mainele Nemtilor vicleni,
acest eroil care nu putu fi alt-fel oborit prin armele
nici unuia din dusmanil sei cei multi, care inalta sus
numele Romanilor si care, dacd n'ar fi avut face cu
Omen! ca Basta, Sigismund si Ieremia Movild, ar fi
scapat de atunci pe Europa de Turci §i pe Roman!
de Unguri.
Uciderea lui Mihaiii nu fu de nici un folos pen-
tru Nemti, cad Unguril, indata ce se vedura scapati
de densul, alungara pe Nemti si, puindu'si domn dintre
ei pe Moise Secheli, se luara dupe °stile Romane asu-
pra Munteniel. Acolo Fratii Buzesci alungasera pe Si-
mion Movild. cu Polonii lui si, auclind de mortea lui
Mihaiii, alesera domn pe .5erban Basarab. Acesta cu
io,000 ostiri romane, cari mai rernasese in piciOre,
intra in Transilvania si batu atat pe Secheli, pe care'l
si ucise cu 4,000 de Unguri la 1603, cat si pe urma-
torul sea Gabriil Batoi-i la I 6 z 1, cand ucise 6,000 de
Unguri. Dar, cu asemenea resboae, ostirile romane se
stinsera si ele asa fel in cat Rornanii fura siliti sd se
lase de resboae pang, in dilele de astd.di. Lasandu-se
de arme, Romanii incercara atunci a se apuca de carte.
Basiliii Lupul domnul Moldaviei §i Mateiii Basarab dom-
nul Munteniel, reinfiintara pentru prima 6ra scoli si tipo-

www.dacoromanica.ro
 72

grafii romanesci. Dositeiii mitropolitul Moldaviei puse

psaltiriea in versuri frum6se romanesci. (25) Costinescii
in Moldavia si Grecinescii in Muntenia incepurd a scrie
klopisilde adicg istoria terei. Tot atunci se puserg in
scris si legile romanesci, cari se cunosceaii de mai
nainte numai prin tradiciuni verbale sub numire de obi-
ceiul pcimenlului. Tot pe atunci in fine Ungurii din Tran-
silvania, pentru ca sd scape de Nem0 catolici lepadarg
latinitatea papala, imbrgisand cultul numit Calvin pro-
testant. Romanii incepura a scOte si ei atunci pe la 1640
din bisericg si din stat limba slavong, pe care o adop-
tase la 1450 numai de grija Ungurilor. Basiliii zidi si
o bisericg frumosa in Iasi cu pietra sapata de sus pang
jos si cu numele de Trei-Erarchi, in care aduse m6s-
tele St. Paraschiva care se afla acolo §i pang astacii.
Amendoi acesti domni Basiliii §i Mateiii furg 6meni cu
marl talente si cu inimi forte inalte, carii voiaii sa in-
drepte starea erilor romane prin tot felul de asecla-
minte nol si folositOre, necesitate de propgsirea ge-
nerals a timpurilor. Din nenorocire intrigile grecesci
facurg ca ei se luara pane infirie la certg.. Basiliii intra
cu Este in Muntenia insa fu batut la Nenisor pe Ialo-
mio.. Mateiii fu batut mai tarcliu la Focsani si apoi
Basin iargsi fu batut la Finta langg Bucuresci. Noroci-
re insa cg acum nu se mai bateau Romani cu Romani,
cad osteni Romani numai er', ci se bateau numai
ArnguOi lui Basiliii Lupul cu Sarbii Seimeni al lui Ma-
wig Basarab. In fine se alese numai acesta ca Basal
fu vendut de lefegii sei la Poloni, iar Mateiu Basarab
fu ucis de al sei chiar in palatul sell de la Tergoviste.
www.dacoromanica.ro
 73

Cu asemenea streini lefegil se mai batura intre ei §i

alti domni on de ate on voira, dar, la aceste intrig-i
domne§ci personale, poporul roman nu lua nici o parte,
§i numai cu mult grew la anul 1684 erban Cantactz-
zin putu sa mai stranga ceva oste, cand Romanii fura
siliti a merge cu Turcii sa se bata. cu Nem;ii la Viena,
unde pana astacli se pastreza o truce mare de pietra
cu pomenirea numelui Romani lor, pe locul unde ei se
aflati tabaraci. De alt-fel in zadar domnii romani mai
incercara sa faca legi de alungare pentru Greci din
era, (26) cad poporul roman cacjuse cu Mihaiti Vite-
zul §i se afla acum robit a§a de tare in cat, pe la
1690 cand Sobieschi cel Mare regele Le§ilor a intrat
cu 6stea in Moldavia, nu se mai gasira de cat 18
Plae§i romani, carii, inchizandu-se in cetatea Nemcului,
.inura in loc &tea lui Sobieschi, pana cand fu silita a
se retrage de lipsa hranei §i de apropierea et-rid, dupe
ce pradara Suceva §i Ia§ii rapind vechea corona. a lui
Alexandru cel bun §i tote documentele istorice ale -cerei.
Totu§i bravura acestor 18 Plae§i este de ajuns pentru
a dovedi ca taria Romani lor in veac nu pere, Virtus
romana rediviva. Infine pe la anul 170o, incepand a
se ridica la rasaritul Romaniei, un nou imperiti al Ru-
§ilor §i veclend ca imparatul Ru§ilor Petru cel Mare,
care civilizase pe Ru§i cu ajutorul unora dintre Ro-
manii mai invacati, *) precum Petru Movila care era
Arcliiepiscop la Chiev §i Nicolae Milescu care era Sfet-
nic (consilier) la Moscua, ba.tuse acum pe toti vecinil

$j Hajdeu. Discurs la sc6la din Hotin 5837.

www.dacoromanica.ro
 74

lui Svezi, Poloni §i Tatari, Romanii se incercard a se

alia cu acesti not vecini, caril eraii crestini orientali
ca si no!. Dimitrie Cantemir domnul Moldaviei si Con-
stantin Brancovenu domnul Munteniei falcura legatura
de aparare comund cu Petru cel Mare, insa. Rusii furl
bdtuti de Turd la Falciii pe Prut. Cantemir scapd nu
mai cu fuga in Rusia, unde si muri, dupe ce scrise
cea mai bung istorie si geografie despre Romani, care
se pastreza si pand astacli. (27) Constantin Brancovenu
fu prins de Turd §i tdiat la Constantinopoli impreuna.
cu 7 fii a! lui. (28) Atunci Grecii se folosird de su-
pararea Turcilor §i capdtara cu dare de ban!, de a fi
ei domni in tera Romanescd.
Asa dar cu inceputul secolului XVIII Romanii se
gasird 644 cu totul in mana streinilor, numai pentru
ca nu'si tinura casa bine, puind in ea pe streini cu
prea multd bunatate. Turcil, maniosi pentru ca, Roma-
nii cercasera a se lega cu Rusii, luard Romanilor drep-
tul de a'si mai avea domni dintre ei si incepura. a
trimite, la fie-care tree an!, domni in terile nOstre cate
pe un Grec din Tarigrad, care promitea Turcilor sa
dea bani ma! multi. Acesti Greci purtau numirea de
Fanarioti, pentru ca locuiaii in o parte a Tarigradului,
care se numesce Fanar, unde se afla aseclatd si pa-
triarchia din Roma noun *). Acesti domni Grec!, ve-
nind in Ora, luard mai ante:u ori ce remdsite de arme

*) Constantinopoli sell orasul Sf. Constantin se numia la Grecif ceY vechY

Bizantin. RomaniY o numia Roma noua. Slava o numesc Tarigrad adicd oras
Ympaltesc. Turd( o numesc Stambul.

www.dacoromanica.ro
 75

de pe la Romani §i adusera cu sine numai garnizOne

turce*ci §i arnaLqe§ci. Apoi, pentru a scote banii dati
la Turd §i a se inbogati atat ei cu tote nemurile for
cat i spuzimea de Greci carii veniati pe langa fie-care
din ei, vendura mai anteiii tote boeriile cerei numai
pe bani, precum cumparase, §i ei domnia. Dupe acea
incepura a scOte in tern nenurnerate biruri precum:
oerit, vdcarit, pogonarit, dijnitirit, vinarit, stupdrit, fior-
aril, pillar& i tot felul de alte dari ordinare §i de
a§a numite ajutorinti extraordinare. Apoi oprira pe
Romani de a nu putea vinde nimic de cat la Greci
.i la Turci §i cu pretul cu care ace§tia voiaii sa. cum-
pere. Grecii imbogAindu-se cu chipul acesta, introdu-
sera apoi in berg, tot felul de marafeturi orientale. A§a,
pe cand chiar domnil Romani traiau alta data numai
cu abale §i cu scone Romanesci §i cu tacamuri de lut n,
cel mai de pe urma Grec ajungea acum sa p6rte une
orb numai cacomuri, sd se culce pe covOre de matase
§i sd manance pe tipsie de argint. La curtea domni-
lor, in Ioc de vechil arma# ai terei, se creara boerib
noub: ciubuccii pentru ciubuce, cafegii pentru cafele §i
hostangii pentru calpacele in forma de bostan, pe care
Grecii be introdusese in locul caciulelor romaneFi, pre-
cum introdusera. §i tota imbracamintea turcesca cu an-
terie, bernevici, mestii etc. Ast-fel boerii i clerul nu
se mai cunwea din Greci §i din Turd, iar poporulr
ne mai gasind ajutor, nici la domn care era Grec, nici
la boeri carii. erat ametiti de Greci, nici la monastiri

*) Macarie. Ciatorie de la Alep la Moscva 165o.

www.dacoromanica.ro
 76

care erau inchinate la Greci, incepurd unii sa pribe-

giasca prin locuri streine, scadandu-se satele §i ora§ele
terei, iar altii se apucarg, de haiducie pe la munti §i
codri, resbunandu'§i cumplit asupra on cdrui Turc, Grec,
seu asupritor care cadea in mainele lor. Cei mai multi
insa cdclura in nesimtire de tote, ne mai voind a lucra
sea a aduna nici chiar pentru sine, de cat numai cu
ce sg.'§i tie sufletele, de vreme ce vedeail ca nu mai
putead sd alba nici un ogor, nici o vita, nici o pasere,
nici macar o musca de albing., fara sa platiasca pen-
tru ea tot felul de dari §i fard sa nu fie luate chiar
cu totul, de Greci seti de Turd, fall nici o regula §i
lege. A§a dar Romanii se inchiserg, in sine, precum se
inchide totd firea in timp de earna si vreme grea, la.-
sand sd trecd peste capetele lor, atat mai multe res-
bele ale Turcilor cu Nemtil §i cu Ru§ii, precum §1
68 renduri de domnii Grece§ti in timp de x oo de
ani cu tot felul de Mavrocordati, Calimahi, Muruze§ti,
Sutie§ti, Carageli Si multi altii ejusdem farinae. In tot
acest timp virtutea Romanesca nu se mai manifesta
de cat prin fapte individuale ale cate unui dintre ve-
chii boeri Romani, cars protestaii din vreme in vre-
me lard nici un altu resultat de cat acela de a fi
surghiunit de Greci sea taiat de Turd. (29) De alt-fel
istoria generala a Romani lor din acest timp nu are de
inregistrat de cat ciuntiri de pdment romanesc. A§a
Turcii re§luird pe sema for Giurgiu, Braila, Ismailul,
Kilia, Benderul §i Hotinul, pentru a zidi cetati de apd-
rare in resbOiele for cu ,Nemtii §1 cu Ru§ii. In aceste
resbOie insa Turcii incepurd a shtbi §i a fi alungati de
www.dacoromanica.ro
 77

Ru§i §i de Nemti, de prin tote pdrtile din stanga Du-

ndrei. Pe la anul 1913 Nemtil cuprinsera Oltenia §i o
stapanird. 20 ani pang, la 1739 cand Turcil 0 lima
inapoi. Dar' la 1775 Turcil cedard Nemtilor t6ta par-
tea de sus a Moldaviei numita Bucovina, cu vechea
capitald Suceava §i cu mormentul lu! *tefan ceI Mare,
precum cedard §i Ru§ilor la 1812 I6t5. Basarabia adi-
cd. 'OM tera dintre Nistru §i Prut. Romanii protestard..
puternic, mai cu sema -la 1775 cu domnd for Grigore
Ghica, carele fu pentru acesta taiat de Turci, dar, ar-
mele lor, fiind luate de Greci, ei nu filth ascultati.

V
ROMANIT SI LUMEA DE AsTAvi
BAt
Reinvierea Romanilor prin. minte.

Romanii caduserd dar in secolul XVIII, insd Ina-

inte de a cadea, ei tinusera pept timp de I,000 am in
contra barbarilor vechi §i de 5oo de ani in contra bar-
barilor modern!, adica a Le§ilor, a Ungurilor .'a T-ur-
cilor. Acesta tarie a Romanilor dete timp Ru§ilor sd
ridice imperatia for de astdcli §i sd respingd pe Thad
§i pe Turci pang, dincolo de Dunare, iar Nemtii pu-
turd a supune pe Ungur! §i pe Le§i. Tot ast-fel cele
l'alte nemuri mai de la apus, mai cu sema Francesii,
puturg, a se lumina in pace din ce in ce mai mult,
prin tot felul de §ciinte §i me§te§uguri, a§a fel cat, pe
la 1792, proclamard in lume o mare lege noue de ci-
www.dacoromanica.ro
 78

vilisatiune numita legeo a'repurilor oittubd, dupe care

lege nici o natiune cat de mica 9i nici ,macar un 5in-
gur om cat de nevoiaqiii nu mai pote fi robit nici si-
luit numai prin puterea brutal, a celui mai tare. Acesta
lege respandindu-se ca fulgerul prin tote poporele, facu
.§i pe Romani sa itnelega ca nu mai aveau nevoe nu-
mai de arme pentru ca. sa se ridice, ca mai rnult de
.49i
.9ciinta 9i de invatatura, adica de cuvinte cu cari
scota dreptatea in lume. Romani} din Transilvania Pura
cei mai Antal carii se de§teptara ca unit ce aveau in
ajutor scOlele Nemke§c1; dar, fiind-ca Urigurii nu 'i in-
voiaii sa se folosesca de aceste ajutOre, Romanii ,se
sculara §i cu armele in contra for sub conducerea lui
Nicolae Ursu pranumit Horia. Totu§i Romanii, fiind
Inca slabi de mint; furl batu0 atunci pana in fine,
iar Horia fu sdrobit pe o rota la Alba-Iulia in 28 Fe-
bruarie 1795. El muri insa cu mandrie §i cu tarie,
strigand in gura mare ca pentru izatia lid more *). im-
peratul Nerntilor Iosef II, vedend acesta tarie nesecata
a Romanilor, mai u*urarl ceva robia for despre Unguri,
dandu-li Si dreptul de a'§i avea scolele lot. Atunci Ro-
rnanii Petru Maior, (3o) Gheorghe Sincai (3t) §i Joan
Cichindel (32) incepura sa scold la lumina prin scrie-
'rile lor tote drepturile Romani lor, iar Romanul Gheor-
ghe Lazar, venind din Transilvania, funds o scold RO-
TralleSCI la Sfantu Sava in Bucuresci, care exists §i
pana astadi, complectatg. in Univesilate adica scold
,pentru tote sciin;ele. Tot pe atunci Romanul Gheor-

) Tesaur de monumente istorice. Papiu Ilariau. Bucureser 5865.

www.dacoromanica.ro
 79

ghe Asache, care studiase la Roma veche, funda o

scold Romanescd la monastirea Socola din Iasi, care
de asemenea se pastr6za si pand astadi complectatd
prin a doua Universitate Romanescd.
Intre acestea la 1821 adeveratii Greci din Elada
se sculard in contra Turcilor ca sa scuture jugul sub
-care zaceat de la caderea Bizantiului adica de 30o de
ani. Acesti Greci nu era stricati ca Fanariotii din Ta-
rigrad, ci erad un popor crestin apasati ca si Romanii,
nu numai de Turci ci si de insusi popii si boerii lor.
Romanii eraii gata sg, se unescg, cu densii ca sa scape
cu to0i de jug. Din nenorocire Fanariotii, carii erad
.i ei Greci, isbutird a insela pe connationalii for ca sa
se incerce a pune stapanire mai Antal asupra terilor
nostre pentru ca Fanariotii sa nu perda domniile aces-
tor teri. Cu asemenea plan Ipsilante seful Grecilor in-
tra in Romania si inarmd pe toti Grecii din Ord, carii
incepura indata sa prade mai anteiti pe Romani. Dar
Romanii apucaserd acum a se lumina ceva cu inveld-
turile barbatilor mai rdsdriti, si deci se sculard numai
de cat in contra Grecilor sub conducerea unui Oltean
cu numele Tudor Vladimirescu. Grecii prinserd cu in-
seldciune si uciserd pe Vladimirescu la Tergovisce, dar
cand venird Turcii, Grecii, remasi fard nici un ajutor
de la Romani, nu puturd sa ispra.'vescd alt de cat sa
fuga sell sa fie tdia0 in tote pdrcile si mai cu semd
la Dragasani peste Olt. Atunci Turcii, intelegand vi-
clenia Grecilor, inapoiara Romani lor dreptul de a avea
domni dintre ei si astfel Romanii scdpara de Greci.
Totusi primii domni Romani Ion Sturza in Mol-
www.dacoromanica.ro
 80

davia §i Grigore Ghica in Muntenia nu puturd intre-

prinde de o data lucruri marl, cad /era se afla Inca
cadutd; dar el alungara pe Greci din /era §i inlocuira.
sc6lele Grece§ci cu scole Romdne§ci. Aceste scOle nu
puteau fi iardsi multe §i marl de o data cad nu eraii
Inca nici profesori, nici carti Romanesci, si apoi in cu-
rend, -adicd. la 1829, se urma. prin .tera un not' res-
boiii infrico§at intre Rusi §i Turd, care sili pe amen-
doti domni sä se retragd. §i care mind din not' pe
Romani. Pand in fine Ru§ji baturd de tot pe Turd,
'I scOserd cu totul din Braila §i din Giurgiu §i 1 alun-
gara pentru tot-dea-una peste Dunare; iar Romanilor,
in schimb pentru ajutorul ce li daduserd atat cu care
(carute), cu vite si cu producte cat §i cu ca/1 va hai-
dud sub comanda Romdnului Solomon, Ru§ii, la pacea
ce facurd cu Turcii, la Adrianopoli (Odriu, Edrene)
peste Balcani, luard pe Romani sub protecciunea lor,
puind condiciune ca Turcii sa:§1 primesa numai tribu-
tul datorit dupe vechile legaturi ale Romanilor, iar de
alt-fel sd nu se mai amestice la nimic in /era for fard
scirea Ru§ilor. Ast lel Ronanii sctifiara ,si de Turd.
Acum puindu-se domni in Moldavia Mihail Sturza
§i in Muntenia Alexandru Ghica, Romanii incepurd a
se pune §-I mai cu inimi la lucru *i la carte. Se facu-
rd legi not numite regulament organic, care mai u§u-
rara poporul liberand comergiul §i sporind agricultura.
ScOle le Romane§ci se imulcird, prin tote ora§ele terei
§i se infiincard pentru -prima Ord teatre si gazete Ro-
mane§ci. Cogalnicenu, (33) Alexandri (34) si Negru0 (3 5)
in Moldavia; Balcescu, (36) Bolintinenu (37) i Eliade (38)
www.dacoromanica.ro
 81

in Muntenia; Baritiu, (39) Mure§anu (40) si BarnuOu (0)

in Transilvania; Hajdeu in Basarabia (42); Pumnul in
Bucovina, (43) impreuna cu multi alcii in tote paqile, des-
teptara pe Romani prin tot felul de scrieri de inve0.-
turf si de cantari. Francesii, Englesii, Italienii si toVi
streinit cei mai' departa0 aflara cu mirare si cu bucu-
He de numele §1 faptele stremosesci ale Romani lor, pe
carii pana atunci unii streini nu'i §tieall de fel, iar altii
socotiail ca sunt de un neam cu Grecii, cu Turcil seii
cu Ru§ii. Streinii mai din vecinatate insa incepura a
se speria de progresele Romani lor, ve4endul inzestra#
de natura cu talente si puteri de invetaturd mai marl
de cat ale lor. (44) Ru§ii incepura dar sd pue pedici, Ro-
manilor, si, veclend ca.' Alexandru Ghica domnul Mun-
teniei incepuse a face scoli pa.nO si prin sate, cerura
destituirea lui la 1842, cand apoi se alese domn George
Bibescu. In Transilvania de asemenea Ungurii se scu-
lara asupra Nemci lor pentru ca acestia protejuiaii pe
Romani la scoli. Romanii se sculara si el la 1848,
sub conducerea lui Eliade in Muntenia si a lui lancu
Avram in Transilvdnia, cerend a'si avea libertatea lor
in trebile lor. In Transilvania se facu multa varsare de
sange, caci acolo Romanii se luptau asupra Ungurilor
in alian0 cu Nerntii; Nem0 insa, dupa ce invinsera pe
Unguri, nu facura Romani lor nici o dreptate. Dincoce
de Carpgi Romanii aveaii de luptat asupra Turcilor
si a Rusi lor. Pe cand generalul Roman Magheru in-
trunea o tabard de osteni la Olt in campii numiti ai
lui Traian, Turcii intrara fax-a veste in Bucuresci sub
comanda lui Omer Pa§a. De §i nu se mai afla in Dea-
s. 8. it T. 8088 6
www.dacoromanica.ro
 82

lul Spirei de cat numai o singura companie de soldati

pompieri, totusi acestia tinura pept cu avangarda Tur-
cilor luandu-le 5i dbue tunuri, dar, venind mai apoi ar-
mata cea mare a Turcilor, Romanii furl imprdstia0,
dupe care Turcii si Rusii ocupara sera dol ani de Mile.
Lucrurile se finird prin acea ca Rusii, invoindu-se cu
Turcii la Balta-Liman, puserd domni tot cu regula de
mai nainte pe Grigore Ghica in Moldavia §i pe Dimi-
trie S,tirbeiti in Muntenia, iar Romanii din Transilva-
nia remaserd tot in maim, Ungurilor. Acum insd Ro-
manii, gasindu-se mult mai lumina0 prin invetaurd de
carte, protestard in scris in tote partile si protestarea
for fu ascultatd de cele-l-alte naOuni din Europa, mai
cu sema de Francesi, carii cunosceati acum ca suntem
de aceiasi rasa latina ca si ei, adica din acelasi neam
al vechilor ,Romani, si ca erall datori a lupta acum
pentru Romani, precum luptasera Romanii mai na-
inte, timp de atata v6curi, pentru Europa. Ast-fel drep-
tatea Romanilor esi la lume. In urmare de acestea la
1853, vedend c. Rusii ocupasera iardsi Romania cu
ostiri sub cuvent ca au certa. cu Turcii, Francesii se
unird cu acestia,, cu Englesii 5i cu Italienii si pornird.
resboiti in contra Rusilor, pe cari '1 baturd asa de cum-
plit la Sevastopoli in Crimea, in cat fdcurd pace cu
cond4ie ca sd intOrcd. Romanilor partea de jos a Ba-
sarabiei, cu inuturile Bolgrad, Ismail, Chilia 5i Cahul
pand la marea Negra, 5i sd. nu se mai amestice de
fel in trebile Romanilor lard stirea tuturor celor-l-alte
fiuteri, adica naciuni marl din Europa. Ast fel Romanii
se-Opal-a ,si de RI NI.
www.dacoromanica.ro
 83

In urma acestei pad', care fu incheiatd. la Paris

in 1856, Romanii de dincoci de Carpati, remaind sea-
pat! cu totul si de Greci, si de Turd, $i de Rusi, se
intrunird pentru tot-dea-una in un singur stat, alegen-
du'si la 1859, atat cei din Moldavia cat si cei din
Muntenia, un singur si acelasi domn pamenten pe Ale-
xandru Ion I Cuza. Sub conducerea acestuia, Romanii,
numai in vr'o 7 ani, incepurd a se intorce cu pasi te-
pezi catre vechile for virtuci stremosesci. Asa in 1859
desfiintard tote boeriile nominale, pastrand numai ser-
viciile publice reale; in 186o reintroduserd in stat scrie-
rea cu litere latine stremosesci; (45) in 1863 desrobird
mOnastirile inchinate patriarhilor grecesci, .caril stdpaniaa
pand atunci a treia parte din mosiile adica parnentu-
rile Romanesci; in 2 Maid 1864, nu numai O. desro-
bird pe terani de boerescul seti claca, la care fuseserd
supusi din timpul lui Mihaiii Vitezul, dar 'i facurd si
mosneni din nou precum au fost stremosii lor, impro-
prietdrindu'i (dandu-le in de veci proprietate) cate pe
un numer pogOne de pament, cu dreptul de a lua parte
la trebile terei in adundrile obstesci, prin deputgi alesi
de care ei in un colegiu numit al patrulea ; la 1865
se facurd legi noi numite coa'ul Roman, cu dreptate de
o potriva pentru tot! §i cu indatorire pentru to0 de a
se lumina prin inveldturd obligat6re.
Apoi se facurd in tote partile sosele, drumuri pe-
truite si poduri de fer peste tote apele, chiar si peste
Olt si peste Buzeii, care de cand tera nu se pomenise
a fi prinse cu poduri statatOre. Se incepurd si drumuri
de fer si se incheiard contracte pentru a se fabrica irr
www.dacoromanica.ro *
 84

terd tunuri si arme. In fine se inflintd o scold specials

numita Macedonend, in care, aducandu-se la invetaturd
cu cheltuiala Statului tineri romAni de peste Dunare,
se trimitiati apoi ca invetatori pe la locurile lor, spre
a infiinta scoli Romane§ci si pentru Romanii din Da-
cia Aureliand. (46)
In fine la 1866 se alese domn al Romanilor M.
S. Carol I, inrudit cu toti imperatii pd.mentului si cu
drept de mostenire in vecii vecilor.
Ast-fel se dovedi §i in clioa de astdcli ca tariea
Romanescd este tot-dea-una vie: Virtu Romana rediviva,

CONCLUDERE
Istoria nationald ne invata dar si ne dovedesce:
1 . C. not Romanii suntem nemul cel mai de frunte
din fume, ca unii ce ne tragem din vechii Romani de
la Roma din Italia, carii, prin tariea lor de suflet, au
ajuns de la un singur oral ss domnesca peste toth.
lumea, si ca prin urmare suntem datori a nu perde
nici o data tariea de suflet strerno§esca, pentru ca ss
nu ne perdem nimul.
2. Cd mo§ii nostri Romanii de la Dundrea de
jos, pentru a se tine cu totd inima de legea cresti-
nescd, s'ail lepadat de on ce gand de cucerire asupra.
altor Bemuri si au intrebuintat tariea lor de suflet pen-
tru a'si tine tera numai cu sapa, crestinand fra..te§ce pe
toti barbarii, carii trecurd prin tera lor, §i ca prin ur-
www.dacoromanica.ro
 -85
mare §i not trebue ss ne tinem de legea §1 de plugd-
riea parintesca cu tots tdriea de suflet stremo§escd,
daca voim a ne tine neinstreinate viofiile, adica tera
mo§ilor, stremo§ilor no§tri.
3. Ca. parintil no§tri, on de cate on ail veclut ca
streinii, precum Ungurii, Le§ii §i Turcii, vole' sa ra-
pescd. cu puterea pdmenturile nOstre stremo§e§ci, ail
facut din ferul plug,ului for arme §i ail stat la lupta
cu tarie de suflet to la un loc, de la mic pand la
mare, unul asupra dece, a§a cat tera n'ail putut fi nici
o data robita cu sila; prin urmare §i not trebue tots
sa urn in tot timpul gata de lupta cu tariea de suflet
stremo§esca, on and vre un strein de altd lege sell de
alts limbs s'ar incerca sa ne stapanesca tera seu sa
ne rapesca pamenturile, priimind mai bine mOrte de
cat robie seti necinste pentru not §i copii no§tri.
4. Ca streinii numai atunci ail putut sa rapesca
o parte din pdmenturile romane§ci, cand au amagit cu
vicle§ug pe Romani ca sa'i priimesca in casa for frd-
te§ce, precum ail facut Ungurii §i Grecii; prin urmare
not suntem datori a fi cu bagare de sema §i cu tarie
de suflet stremo§esca, cand avem a face ceva cu stre-
inii, ca sa nu ne mai stricam casa stremo§esca prin
in§elaciune.
5. Ca numai prin mince, adica inmultind scOlele
§i invetaturile am ajuns in dioa de astddi a mai scapa
de streinii .carii ne in§elase, §i a ne reuni la un loc, cej
de dincolo §1 dincoce de Milcov, §i ca prin urmare
suntem datori d. ne spori mintea prin invetaturd, cu
OM taria nostra de suflet strerno§esca, daca voim a ne
www.dacoromanica.ro
 -- 86
ridica §i a ne intruni torn cei din stanga §1 cei din
drepta Dun Axel de la Tisa §i Nistru pang. la mare,
fiind cg, numai prin minte vom putea a ne al:Ara unul
asupra dece, adica not 10,000,000 de Romani cu
1 oo,000,000 de Ru§i slavi de peste Prut sea de
Nem0 5vabi de peste Tisa, a§a cat sg, ajungem a sta
toti bine, fa'ra a ne teme de nime §1 fara sa avem ne-
voie de nime.
SA avem dar tot-dea-una in mintea §1 in gura no-
stra, urmatOrele cuvinte ale poetului nostru Alexandri:

Astacli lumea se destepta din adanca letargie

Ea pasesce cu pas mare care telul mult dorit
Ah 1 treziti-ve °data fratiT meT de Romanie 1
SculatT totT cu barbatie;
pioa vieteT au sosit.

NumaT tu popor Romane sa zaci vecinic in orbire?

NumaT tu sa fi nevrednic d'acest timp reformator?
NumaT tu sa nu ieT parte la obstesca infratire,
La obstesca fericire,
La obstescul viitor?

Sculati frati d'acelasi nume, iata timpul de fratie I.

Peste Dunarea mareta, peste Prut, peste CarpatT
RidicatT bratele vestre cu puternica mandrie
Si d'acum pe vecinicie
Cu totT manile ye datT.

www.dacoromanica.ro
 APENDICE.
(I) Istoria avend de obiect a povqui genergiunile vii-
tore, prin esemplul moOlor strm4lor de mai nainte, invqa-
torul sa se servesca cu acest fapt istoric pentru a esplica ele-
vilor iubirea de xere i de agriculture, care au format puterea
str&noilor no§tri §i care pane astacIT face ca Romanul se nu-
me§ce cu mandrie pe sine gran agricultor, adica om de tell
lucrator de pament, i nici cum clocoi §i venetic, adica schim-
bator de loc i ocupandu-se numaT cu marafeturi de vorbe i
de hartii. Ast-fel invqatorul sä nu cum-va depgrteze mintea
copiilor de la agriculture, singura meserie mai nationals i mai
temeinica, cad pamentur rodqce in vecT i da maT sigur de
cat orT ce alte meseril. Trebue numai sa face pe Romani a
linelege cum, prin cetirea caqilor, vor putea, nu sa ajunga popT
§i logofeti, ci sa afle moduli imbunatatite de a lucra Omen-
tul ass fel ca, de unde 'Dana acum ati scos din el cu suta,
sa pita scOte cu mia, i ape sa pOta intempina tote nevoile
i sa ajunga la train bun. Alt-fel on ce indemn din partea
invetatorului, care ar indemna pe satenT a se ocupa cu alt ceva
de cat cu agriculture, departe de a'T folosi. li va fi de cea mai
mare vatamare; caci popiT i logofetiT se vor inmulti a.a de
tare, in cat nu vor maT avea cu ce trai, §i intrega Ora va sa-
raci a..a cat nici saps de lemn sa nu maT fie. InveVatorul dar

www.dacoromanica.ro
 88 -
sg pue pe elevT st citescg numaT carp' de moralg, de istorie,
0 de sciinte fisico-naturale, i sg dea esemplu de lucrgri agri-
cole, ocupandu-se cu semgnaturT seil gradingrii imbungtgtite
i pgrgsind orf ce alte ciocoiturT cu frase i cu poesiT. Acesta
este cu atat mai de nevoie' cu cat, numaT cu cunoscintele agri-
cole de pang acum, satenii nu pot scOte din pgmenturile, cu
care all fost improprietatitT la 1864, producte in de ajuns pen-
tru a'g intempina nevoile, §i prin urmare, indata ce va espira
termenul anilor in care sunt opritT de ale vinde, eT vor fi ne-
voitY se le vendg la streinT pentru datoriT 0 atuncT vor ajunge
iar claca0 farg nicT un capteiil, preeum all fost nu de mult.
Acesta va fi o mare vatamare pentru nemul Romanesc §i tritg
respunderea va fi numaT a profesorilor seltqa, cariT vor re-
mane blestematT de Romani, pentru ea' nu 'T-all dqteptat si
nu 'f-ail invetat cum sa'g tie si sgVi imbungtatesea pogOnele,
cu care Ora 'T-ail cgpuit cu multe sacrificiT din partea pro-
prietarilor marl, numaT pentru binele ob,tesc al nemuluT Ro-
manesc.
(2) Origina numeluT Gala /ilor de la GalT este contestatg
Inca de istoriciT cronologi pentru lipsa de documente auten-
tice contimporane. Pentru istoria filosoficg insg nu pole !i
tot ap, cgcT, vorbele fiind dpcumentul etnografic cel mai fidel,
numele Galatilor vorbqce prin sine insuO, precum numirea
Galitia, este de ajuns spre a areta calea pe uncle semintiile
Galice all intrat din Asia in Europa. Ast-fel avem pang as-
tadi maT Antal in Asia mica provincig Galifia, apoT la Du-
ngre orapl Gala /ii, apoT in Polonia provincia Galicia, apoT
Ora Galia sett Francia de astAdT, apoT in Ispania provincia
Galina §i in Anglia provincia Galilor. Aceste mi se pare Ca
este de ajuns spre a se vedea ca cu ochii, cum Galii au in-
trat din Asia in Europa prin Bosfor i Dardanele urcandu-se,
pe malul mare Negre pang- la Dungre, apoT pe drepta Car-
patilor pang in Galitia Po long, apoT resbind negre0t tot pe
de-asupra muntilor prin Prusia de astgdi pang in Galia, de
unde patrunserg cu o aripg in Britania §i cu alta in Ispania.
www.dacoromanica.ro
 -89
Aci au trebuit sa stea pe loc neputand, nici merge, nicT a fi
impinsi mar departe, cacT erail ajunsT la marea cea mare, adi-
a la Ocenul Atlantic. Slavic moderni se incerca a minti Ga-
licismul GalitieT Polone facend sa proving numirea eT mime
de la orasul for Galit pe care '1 schimba in Calic sea Ha-
licz. Dar o pronuncig barbarg, nu pote schimba fondul uneT
vorbe, precum orT ce lips de documente si orT ce interes de
eruditiune Rosleriana sell Panoniang nu pot schimba fondul
nicT uner traditinnT conservate de populT intregT. Adev&ul
istoricil nu va fi ajunsii, de cats Baca documentele istorice
vat- fi esplicate prin ajutorul vorbelor si a traditiunilor popu-
lare, iar nu aceste din urmg prin cele anteiti , cacT nimic nu
pOte fi mai autentic de cat mintea neimpatimitg si instinctul
natural al popOrelor. Ast-fel Senofont si Erodot merits cu
drept cuvent a purta titlul de prinfit istoriel', cacT eT nu se
preocup de cat de cea ce insiT v6;luse sell popOrele insile stiail
sa spung; in vreme ce Tucidid si Titu Liviu nu scriail isto-
ria de cat din punctul for de vedere, pentru a avea, adicg,
ocasiune sa producg, bucati literare cu discursuri imaginare.
Sunt de parere ca numaT acest sistem gresit face ca istoriciT
pastratT sä atribue fundarea GalitieT din Asia uneT invasiunT
Galice din Europa in Asia, cea ce nu s'ail mai vNut la nici'
un popor, cacT tote se ggsesc manandu-se unul pe altul nu-
maT in susulii Sorelul. Toth ast-felii istoriciT incurcarg din
ce in ce mai multu arheologia Dacilorii si a tuturoril nemu-
rilor, numaT pentru ca. se abatura de la traditiunile seculare ale
popOrelor, sea de la bunul simciti etern al lucrurilor, bazandu-
se pe documente create tot-dea-una numaT sub impresiunea
unor imprejurarT momentane. Cat pentru mine di nu v&I aka
cale mai logics, de a se descurca etnografia generalg, de cat
a se lua ca base fundamental' traditiunile biblice, care sunt
cele mar corespuncletOre cu producerile naturale ale spatiului
0 ale timpuluT.
Asa traditiunile tuturor popOrelor si situatiunea for na-
turall ni areta ca tote au plecat din Asia, intocmai dupe cum
www.dacoromanica.ro
 90

§i biblia pune leggnul omenireT acolo, fie pe Eufrat, fie pe

Ganges, unde. Himalga, ca cel mal 'nalt munte de pe pgment,
mi se pare ca au trebuit sa fie cu osebire Araratul e0t maT
anteiti de sub potop si pe care sail oprit corabia luT Noe,
dacg potop si corabie au fost. Dar el au fost nu maT r6-
mane vorbg, cad nu s'ar fi povestit la tote nemurlle si la tote
popOrele. ApoT §i starea actualg a Omenilor de pe suprafacia
plmentuluT denotg intocmaT dupe biblie provenirea for din
cele treT marl familiT a luT Ham, Sim si Iafet, cad pang as-
omenii presintg treT culorT distinse, avend facia peleT for
taclT
negrg, galbeng sell alba. In facia unel asemenea starT naturale,
este destulii simtul natural pentru a intelege cine-va cum, la
inceput caldura pamentuld find maT mare, primii OmenT sell
HamitiT, numitT din vechime EtiopienT si astaclT Negri, all tre-
buit sa aibg sangele for negru si a'sT alege spre wzare, ca
primiT ocupantT, pgrtele equatoriale unde sa ggsesc si pang as-
taciT, ca cele mai lesniciOse prin rodirea for §i maT corespun-
zaOre cu temperamentul lor.SemitiT, sell al doilea rend de
Omeni, urmand mult maT tarclia, perdura negrela primitive prin
recirea succesiva a pamentului §i, ne maT avend loc spre Sud-
Vest, unde eraii deja HamitiT, eT remasera in Indochina, de
unde emigrara spre Nord-Ost pang in America pe la Bering;
acolo insg, reggsind tropicele, pelea for incepu a se maT in-
chide, devenind din galbena ro0e, brung sell mgslinie, fare insa
a se innegri de tot, pentru ca si tropicele se aflati deja mai
recite. Acesta recire a pamentuld produsg in fine o a treia
schimbare in colOrea omenilor, cariT devenirg albT §i ast-fel sa
constitui al treilea nem de OmenT numitT IafetienT sea ArienT,
cariT, ne maT avend loc nici spre Sud unde eraii Hamitil, nicT
spre Orient unde eraii SemitiT, incepura a emigra spre Nord
Vest in pgrtile EuropeT.
Pentru a merge insa incOce, acestia intelnira in calea for
o mare pedicg in marea Negrg si marea Caspicg unita prin
innaltiT munti aT Caucasulul. Acestg pedicg nevoi pe emigrantT
sa se despartg in doue ramurT din earl uniT venire in Europa

www.dacoromanica.ro
 91 -
pe din josul mare' Negre prin Asia mica si Dardanele, iar
altiT apucara pe din sus de aceste marl pe la Volga si Ural.
Aceste doue emigratiuni, despartindu-se pentru mai mult timp,
se instreinara unii de altii si constituira dour marl nemurT cu-
noscute sub numele de Irani seri Indo-Persi, si Turani sell
Fino-TartarT, de aceiasT origina Adana insa cu unele caractere
deosebite. Fie-care din aceste marl nemuri se sub divisara ne-
gresit prin locurl si timpurl in mai multe rase si popOre, dar
din traditiunile for populare si din situatiunea for naturala, bu-
nul simt pOte trage o lege sigura si generala pentru urmari-
rile etnografice; ca adica : tote popOrele venite din Asia in
Europa pe din jos de marea Negra sunt de acelasT nemil
Iranic si tote cele venite pe din sus de marea Negra sunt
Turanice. Ast-fel Galil, Latina, GreciT, PersiT si chiar TurciT
sunt de acelasT nem Iranic; ast-fel Germanil, Unguril, Slavic
si TartariT sunt de acelasT nem Turanic. NumaT asa se pOte
esplica pana asta911 antipatia instinctuale dintre Nemti si La-
tinT, dintre SlavT si Turd. Daca intre unii din el sunt asema-
narl limbistice precum este si asemanare de culOrea feteT, aceste
provin numaT din aceia ca ambiT fac parte din aceiasT rasa
incepatOrie Arianica, si ca Turanil, ajunsi mult mai tarcliii, ail
invetat scrierea numaT de la Irani. In adev& tOta civilisatia
antics este numal a Iranilor, ca uniT ce avura a trai ii a um-
bla prin partea cea maT lesniciOsa a locurilor. Asa, pana cand
TuraniT retacira mil de aril prin deserturile nisipOse ale Tar-
tariel si prin ingheturile Siberiel, Iranil se succedara mult maT
cu lesnire prin campiele inflorite ale EufratuluT si ale Dun'a'rei,
impingandu-se uniT pe altii de-alungul Mediteranel pana la
marea ApusuluT, unde pamentul se sfarsa sub piciOrele lor.
AtuncT, dupe ce Iberil umplura Ispania, Etruscii se oprira in
Italia si Pelasgii in Tracia; ApoT Celtii se suprapusera in Ga-
lia, Britanil in Anglia, GaliT pe Rin si DaciT pe stanga Du-
nareT; in fine IonieniT, mai gramadindu-se peste Pelasgi in Gre-
cia, formara elementul Elenic, si in Italia pe acel Latin prin
amestic cu Etrusci. Acum numal era loc in Europa si de
www.dacoromanica.ro
 92

aceia Per§iT, cu tote incercarile lur Dariti §i Artacsersese, nu

maT putura resbi acolo. ET remasera in Asia impreuna cu Ar-
meniT, conservand pang astacli tipul cel maT curat at nemuld
Iranic, cu statura nalta, ochir dreptT, parul negru i nasul ar-
cat. TOte aceste nemurT Iranice, subdivisate in maT multe po-
pOre, dar avend tote pamenturi fertile de locuit seii marl §i
riurT lesniciOse de comunicat, s'ati putut cultiva maT mult i
maT bine cu artele §i cunoscintele de care s'ail gasit adapate
la pornirea lox de pe termii Gangeplui §i a Eufratului, cu
care §irul lor, prin positiunea locurilor, era nu cu totul intre-
rupt. TuraniT insa, gasindu-se maT cu totul despartiti de lea-
ganul for primitiv prin de§erturile TartarieT, perdura orT ce
cultura i nu se inmultira de cat mult maT incet, ass cat de
abia pe timpul luT Christos incepura a resbi, in Europa pe
din sus de marea Negra, ajungend GermaniT maT anfeiti pana
la marea Nordulul, Slays' pang la Baltica i Mongolil pang la
Azov, unde, prin contact cu popOrele Iranice, incepura a se
cultiva impreung, invetand de la ele scrierea, §i tote artele, §i
apropiindu-se ast-fel de ele prin civilisatiune, conservend insa
pana acum tot tipul lot distinctiv, cu starea mijlocie, p6rul
roOetic, ochiT plecatT, §i nasul turtit ca de Tatar. Negre§it ca
tote aceste emigratiuni nu s'ail putut urma Cara tot felul de
amestecarT, incruc4eri §i suprapunerT de rase; dar a face din
Slav! §i German! IranT §i din Tartar! Semitr, numaT pentru
a esplica documente maT mult seil mai putin autentice, nu
pOte fi de cat a merge in contra situatiunilor vaclute in parte
chiar cu ochiT pana astaciT. Results dar din tote aceste ca,
data DaciT s'ail contopit cu Romani! a§a de curend §i cu ,de-
sever§ire, causa este numaT ca apartineati ambii acelia§i rase
Iranice, i a, Baca RomaniT din Dacia nu s'ail contopit in
maT mutt de o mie de anT, nicT cu GermaniT, nicT cu SlaviT,
nicl cu TartariT, causa naturala este ca rasa for presinta tOta
diferinta naturala dintre dour rase atat de mult timp despar-
site ca TuraniT §i IraniT. Urmeza dar ca RomaniT nu vox pu-
tea a fi coetopiff, nicT de UnguriT 'Mari, nici de Nerniii, Ger-

www.dacoromanica.ro
 93

man', nici de Ru,ii Slavi, de cat doar cand tote nemurite

pamentului vor ajunge la o turmg p i un pastor. Nu maT ace-
sta au fost scopul pentru care am espus aid urmaririle etno-
grafice de maT sus.
(3) Invqatorul are aid ocasiune de a face pe elevi sa
intelega cum nu este de ajuns ca omul sa scie numaT a munci
cu spor prin invqaturg dar pi a se pgzi de neorenduele pi de
obiceiurT rele, can pot pot sal facg a'pi perde tot sporul, pre-
cum este betia, care mOie capul omului asa fel ca pOte sal
desbrace on cine sett sa se desbrace singur, on cat ar fi alt-
fel de priceput si de vrednic. Deprinderile bune stint de mai
multi valOre pi de cat sciinta, dovada ca DaciT, numaT pentru
ca nu bea yin, all putut bate in cat va chiar pe Romani, cariT
aveall maT multe me§te§uguri de cat eT, iar Romani' all biruit
pang in sferOt numaT pentru ca aveail §i eT deprinderT mai
bune cu taria for de suflet, Virtus Romana. SI se ingrijesca
dar invqgtorul sa dea esemplu §i sa desvete pe Romani de
la perderea Duminicelor pi serbatorilor pe la card:me, adu-
nandu-T pe tot' pi mai cu sema pe elevi de la biserica la
§cOle, unde sa petrecg povestindu-le fapte nationale, sell cetin-
du-le cart' despre natura in general pi despre agricultura in
special, ca sa pOta ei afla idei de datorie care tera, de mun-
ca cu spor §i dle economie cu profit, cad fail amendou6 ace-
stea nu vor putea ajunge la nici o indreptare.
(4) Despre valul luT Trajan nu se gaseFe nici o pome-
nire in istoricii vechi; a§a precum insg remasitele luT esista pi
pang astadT, istoricii modern' esplicg a fi el un drum facut de
Romani. Nu pot imparta.0 acesta opiniune pentru ca forma
luT nu este acea obicinuita pentru drumurile Romane, care,
departe de a fi sapate in pament, erail Inaltate in relif; apoi
nici urma de pietrg pe el nu se vede, pe cand tote drumu-
rile Romane erail aternute cu pietrg, dupe cum presenta pi
resturile drumuluT care ducea prin sera nostra de la TurnuL
Dungrei pe Olt in sus la Turnul Ro§ig. Apoi flier numirea
de valu nu se gaseFe nici odata intrebuincata cu insemnare
www.dacoromanica.ro
 - 94 -
de drum, ci numaT de §antrt sell sapgturg de apgrare, sell de
hotarnicire, precum sunt §anturile cu care i pang astacli se
fortificg cetllile i se delimitezg pamenturile sell mo§iele, ,i
care presentg modul cel maT primitiv §i maT lesnicios de in-
grgdire §i aparare, fie in contra Omenilor, fie in contra vite-
lor. Cea ce all acut pe uniT sll cresIg cl. acest §antii putea fi
un drum, este ca el pe une locurT se vede dublu; nu all bg-
gat insg semg a aceste doue §anturl se ggse§ce depgrtate
unul de altul a,a cat nu pot avea nici un raport cu anturile
unuia i aceluiaT drum; apoT ce noimg putea avea ca Roma-
niT sg facg un drum de-alungul DungreT, cand aveari de cale
mult maT lesniciosg pe ins4T Dunarea? *) Dar ceea ce pOte es-
plica, in mod maT logic §i mai evident, cg partea campeng a
tereT despre Dungre se ggsea sub stgpanirea Romanilor incg
de la primul resbel cu DaciT, este cg Trajan all putut sg rea-
liseze, pentru resbelul al doilea, cladirea faimosuluT pod de pe
Dunare ; cgcl, daca DaciT ar fi fost stapani pe malul stang,
RomaniT nu ar fi putut avea regazul trebuitor la clgdirea unuT
pod de pietrg. Sunt dar de parere ca .Istriana, adicg partea
Dunareng a RomanieT, all fost luatg in stgpanire. de Romani
Inca de la primul for resbel cu Dacii, §i cg valul luT Trajan
nu pOte fi de cat un §antri de apgrare ,i delimitare, fgcut de
Romani despre Mediterana sell partea munteng, remasa in
main. Dacilor. NumaT o a§a situatie putea sill pe Decebal a
reinnoi resboiul cu Romanil, cad, de §i se incredintase despre
superioritatea lor, totu0.' prevedea ca Dacil flrg Dungrea nu
maT puteati avea nicT un viitor, i ast-fel li era egal a peri cu
o oirb maT nainte. Sunt sigur ca numaT daca se vor face can-
tgri istorice cu asemenea sens logic, ele vor putea aduce des-
coperirT sericise i juste.
(5) SmeiT sell balaurii, cariT se pomenesc in tote poves-
tile §i basmele populare, denotg prin asemgnare for cu croco-

) Doar vechiT Romany nu putea fi in mintea nastrI, cu care am fdcut

drumurl detfer in lungul Woke, de am remas phgubasT fAd nid o treNt.
www.dacoromanica.ro
 95 -
aim, a civilisatiunea Dacilor era de origine Egipteng, ca 0
acea a Grecilor. Acestea se maT dovedesc 9i din fermecile,
descantecile 9i lecurile populare usitate inc la noT. Studierea
maT de aprOpe acestor basne 9i apucaturT la noT, ar putea
contribui mult la lgmurirea timpurilor vechT aT omenireT, cad'
este de observat cum Romanul cel maT incult nu se miry
mult maT nicT odatg de nicT una din inventiunile moderne
atat de miraculase ore cum. A9a spre esemplu poporul nos-
tru nu s'a speriat de drumurile de fer, cad el 9cia de maT
nainte din poveste ca sunt epe nesdravane cu o nare de foc
0 cu una de apg, care to ports ca ventul. Tot de asemenea
despre telegraf ,scie ca este Cutia Dracula care pOra vorba
ca gandul, §i despre Fotografie ,scie ca oglinda desceintatil
pe tog world vit aratd. Aceste nu pot fi dar de cat tradi-
tiunT despre o civilisatiune strgveche, distrusg prin cataclis-
mele timpurilor ante sea post deluviane, dar pOte tot atat
seu maT mult inaintate de cat cea actualg, care ail realisat
altg data piramidele Egiptulul, spre esemplu, 9i care face, ca,
la espositiunea Universals din Viena 1873, totT NerntiT cgs-
cati gura cu nespusg mirare la fie care pas, pe cand un Oran
Roman se uita cu sange rece, spuind ca nu vede nimic maT
mult de cat ca Nemtii serbeza Mosit lor. Ideia pOte pare pa-
radocsg, dar sciinta a inceput a descoperi deja pe tote clioa
vechiturT indestul de paradocse in privinta EgiptuluT, Indiilor,
ChineT, MesiculuT, PeruluT etc. ApoT se scie chiar din istoriciT
pgstratT ca EgipteniT au strgbgtut prin locurile nOstre pe tim-
pul regelui for Sezostris, 9i cg Zamolcses legiuitorul Dacilor
a visitat Egipetul, i pOte ca era chiar "Egiptan. Ismailul seu
cetatea Smeilor pcSte sa fi fost cu osebire o colonie egipteng.
In tot casul lucrurile merits mai multg atentiune i lamurire
diin partea invetatilor, cacT DaciT au fost singurul popor care
ail putut sa supuie pe Romani la bir, fie macar momental; i
aecstea denotg ca eT trebuiati sa aibg o civilisatiune ore cum
indestul de seriosg.
ProfesoriT sate9cT cu osebire pot face un nor' seryiciii lu
www.dacoromanica.ro
 96

rnei si terei, culegand si luand cu atentiune in scris tote po-

vestirile, basmele, descantecele i cantecele locurilor pe unde
s'ar afla, fAra a le schimba in nimic, spre a le publica intoc-
maY prin eY insii sni prin, alte persOne mast competinte.
(6) Inv4Atorul pOte face pe elevi sa Inv* i sä reciteze
frumOsa balada compusl asupra acestui subiect de repausatul
George Asaki Si urm'aitOrea poveste culosa la mOnastirea Han-
gul din CarpatY, care ambe resun traditiunile nOstre populare
in privinta subjugarei Dacilor prin Romani.

DOCHIA 51 TRAIAN

BALADA
I III
Intre piatra detunatd.
S'al sahastrulul picior
E o stfincd ce a fost fata
Untif mare Domnitor
Acea fatl e Dochia,
Are dece ot popor
Si domnesce 'n vizunia
Untef vechTil pltran plstor.
ImpAratu 'n zadar catd
Pe Dochia a 'mblanzi ;
V6dend ;era ferecatK
Ea se 'ndeinnl a fugi.
Prin a codrilor potecX
Ea ascunde al et. train,
Acea dOmnit tineria
Turma trece peste plaid.

II
La frumusete si la minte
NicY o fatit '1 semthia;
Vrednic.1 d'a et plrinte
A luY Decebal era.
Traian vede astd. And,
De $i e biruitor,
FrunmseteY eY se 'nchind,
Se subjugI de amor.
IV
Acolo e grea furtunK
Si loca,sul cel cumplit
Uncle vulturul nisund
Al s6U cAntec- ragusit ;
Aci haina aurit.1
0 preface tn saiac,
Tronul e iarbl Invertlitl;
Sceptrul este un toiag.

) Piciorul SahastruluT se numesce unul din plaiurile munteluT .Cealt1M

afldtor In judetul Neamtulut.

www.dacoromanica.ro
 97

V VI
Traian 'vine iar in terg, §i c.Ind vede a de nigna
§i, a birui deprins, V'a s'o princla iar Traian,
Spre Dochia cea fugarg De al eY Zed scutitg zing
lads! mina a trains Se preface 'n bolovan.
AtuncT, ea, cu grail ferbinte, Acea piatrit e vide,
Zamolski, o Zed, striga, Aburf scate al el sin ;
Te jur pe al malt parinte Din plansul ei naste pl6e ;
Astdcif, mg, nu and Igsa. Tunet din al eY suspin.

UrmatOrea poveste ce am audit din gura unuT plges in

1855, chiar pe verful Ceahl&iluT, cu ocasiunea uneT escursiunT,
se reportg cu totul la resbelul lui' Traian cu bacit,

Casele smeulul In busunarul Romanului,

«Ail fost, ail fost, cand ail fost; dacg n'ar fi fost nu s'ar
fi povestit. Au fost o imps ratesg mare si frum6sg in cat pe
Sore to puteaT uita dar pe densa ba si care stgpanea tOtg
lumea, I) dar care tot ofta si suspina pentru ca nu se putea
marita ail casele smeuluT din fundul pamentuluT 2). i sta-
ruia dupe densa totT imiAratiT pgmentului, dar mai cu semg
Fgt-frumos, un roman sdravgn venit tocmaT din fundul mari-
lor de la apusul Sot-ellr. 3), carele, de dragoste multg ce avea
pentru ea, porni intro di cu hotgrire sa caute fundul Omen-
tultrr si sg nu se iritOrcg Para casele smeului. El merse, merse,
tot merse si de ce mergea tot pietre semana 4) ca sa nu se
ratacescg si 'napoT sg nemeresca, de va fi sg, se maT invertescg.
IA fine ajunse la marginea lumeT 5), dar acolo dete de apg

a) Roma. 2) Dacia care era dincolo de Dungre unde se sfegi pe ahmd

lumea cunoscutg Romanilor. 3) Traian venit din Ispania. 4) Drumuri de piatr'd
fdcute de Romani. 5) Orbis romana.
S. a s T. 13063. 7
www.dacoromanica.ro
 98

mare I) §i peste apa codru i peste codru munti cu un picior

pe pament 0 cu unul in cer 2), in cat numaT era chip nicT de
trecut apa, nicT de resbit codriT, nicT de incalicat muntiT. Fat-
frumos, amarit de mOrte, se culca pe malul aper la umbra unuT
arbore tufos ca sa mOra' acolo, dar, pe cand se svercolea 0
vaicarea, iata ca aude tipete de puT de pajore i vede un erpe
balaur ce se urca la un cuib din verful arboreluT. NicT una,
nicT doue, Fat-frumos scOte sabia §i taie balaurul bucatT i
face treT gramedT; atuncY puiT ceT de pajore incepura se '1 mul-
tumesca cu cele maT duld cantarT, dar tot °data l'ail luat §i
rad ascuns in tuleele (puful) lor, pentru ca se temea a mama
lor, care era dusa dupa mancare, cat va veni §i va vedea pri-
mejdia de care 'T-ad scapat, va inghiti de bucurie pe Fat-fru-
mos. and veni pajorea batrana 3) incepu in adever sa caute
pe Fat-frumos in tote partile, spuind di este hotarita sal slu-
garesca orT la ce va cere, dar puiT, temandu-se ca A. nu'l in-
ghita 4), nu voira a'l scOte pang cand nu se jura maT anteiti
ca nu'l va inghiti de bucurie. Fat-frumos, qind atuncT de sub
tuleie, cere de la pajore ca, pentru resplatire, sal treca apa ,i
codriT §i muntiT §i sal dila la casele smeuluT din fundul pa-
mentuluT. Greg lucru este, raise pajorea, ,i lunga cale, dar,
fiind ca 'inT-al scapat puiT, sunt datOre sa fac pentru tine i
ce nu se pOte pentru nime, numaT sa gatqcT noue-decT ,i noue
cuptOre de pane §i noue-decT i noue care de came, ca sa'mT
dar de mancare pe drum, daca te bisuT sa incalicT pe gatul
mat i sa te tiT bine cand me void ridica innaltul ceruluT §i
me void lasa in fundul pamentuluT." Fat-frumos gad cuptOre
de pane i care de came 5) pe care le wda in desagY pe
gatul pajoreT, care'l maT inveta sa sparga gu,a balauruluT taiat
§i sa iea dintr'insa piatra fermecata care plate§ce lumea tOta 6).
I) Dundrea. a) CarpaliT. 3) Aquila Romand. 4) insemnezd politica de stat
a Romanilor, cara nu se sfiad a ucide pe cetdteniT ceY ma! mart, and 6menif
sciad a cov8rsi cu merite for interesul egalithteY politice de stat. 5) Provisiunile
de resbel pregatite de Roman! pentru resb6ele cu DaciY. 6) Piatm farmaceuticii
cunoscutit cstdslY sub numele de bresoarium.

www.dacoromanica.ro
 - 99
ApoT Fgt-frumos incalica pe gatul PajoreT, care se sui inaltul
ceruluT. Fgt-frumos ar fi ametit de tot dacg nu ar fi avut cu
el piatra fermecatg pe care, cum o sugea in guru, dupe pove-
tuirea pajoreT, indatg se desmetia. Pajorea sbura, sbura, tot
sbura si iar sbura, nou-t-,lecT si noun de clile i) si in fie-care
sii Fgt-frumos arunca in gura pajoreT cate un cuptor de pane
dimineta si cate un car de came sera. Dar cand la al noue-
clecT si noulea car de came, cum facu, cum umblg, Fat-
frumos scapg din manT o bucatg de came care caclu tocmaT
in fundul pamentului pe casa smeuluT. Pajorea incepu a striga
ca nu are putere sg se lase in jos pentru ca nu i s'a ajuns
tainul (portia). Fgt-frumos atunci taie o pulpg de la insusi pi-
ciorul luT si o dgdu in gura pajoreT 2) care ast-fel se lasg in-
jos pe casele smeuluT, spuind luT Fgt-frumos ca, dacg 'i-ar fi
sciut carnea asa de dulce pe cand era Inca in sbor, nu s'ar
fi putut opri sg nu'l inghitg.
Smeul nu era acasg, dar casa luT era mare cat lumea
jumaate 3) si pazitg de patru leT paraleT 4) numitT nea-Aude,
nea-Vede, nea-Greg:pdmi,ntulut si nea-Tocd 'n cer, legati cu
teT si. cu curmeT si cu lanturT de cate 99 oca de fer. Pajorea
invetg pe Fgt-frumos ca sa intro in cash pe cositi, sg ggsescg
pe fata smeuluT 5), si sa'T fagaduesca pietra din gusa balau-
ruluT pentru ca sa'T spuie puterea tats. -sou. 6) Cand veclu fata
smeuluT asa pietre nestimate si asa Fat- frumos, care o magulia
si agaduia ca o iea de sotie, se scgpg si spuse ca Vita pute-
rea tats -sai sta intr'un fir de pth- alb pe verful capuluT. 7) Fat-
frumos se duse si incunoscintg pe pajora despre acest secret
,si apoT se intOrse la fata smeuluT care era maT frum6s1 de

I) Lunele romane se numiati none. 2) Pomenirea de cum Traian sail

rupt Onll si hainele ltd propril pentru a face legXturT la soldaiT rInitT. 3) Alu-
siune la mIrimea si importanta DacieT. 4) Tradiliune despre vecbia bnpartire
a DacieT In patru provincif, cu leul Oita, bound Moldova, vulturul Munten
si Angertil Muresian. 5) Dochia. 6) Decebal. 7) Alegare filosoficl la superio-
ritatea capuluT, adicl a spirituluT, si a p6ruluT alb, adia a maturitAteT si es-
perienleT,
*
www.dacoromanica.ro
 100

cat luna si de cat luceferul. Dar iatg al leiT, paraleiT, simtira

miros de om strein si incepurg a urla de codriT se cutremura,
incest midi smeul care peste septe muntl caletoria. Cum audi,
cum porni, acasg se repedi, cu o falcg in cer si cu una in
pament. Intreba atuncT lie leiT, paraleiT, ce all vedut, cc all
simtit; iar eT spuserg a de vedut pe nimenT n'ail veclut, nicr
intrand nicT esind, de cat numaY o ciOrg pe cases, dar a li au
mirosit a om pripasit. Dar indatg ce smeul ridicg capul si
vedu pajorea pe cases, tote le intelese si, de turbare, crapes cu
buzduganul capul leilor, paraleilor, pentru cg la ciOrg nu ur-
lase. Dar pang and se facu acesta, pajorea de pe cases pe
capul luT se lasg si firul cel alb din verf cu ciocu '1 scOse.
AtuncT, esind si Fat-frumos din cases, se lug cu smeul la tranta.
voinicesce, cad smeul fail per remase acum cu putere numaT
cat a onT cgruT om; si tranti maY Arita smeul pe Fat-frumos
de '1 ingropg in pament pang la genunchT, dar apoT tranti
Fat-frumos pe smell de '1 ingropa pang in bran, dupe care,
land din busunar biciul cel fermecat, pocni cu el in patru
colturi, si casele smeuluT se prefacurg in patru mere de aur,
pe care Fgt-frumos le puse in busunarul sea si, incglicand iar
pe pajore, incepu a se ridica iar in aer, to sa se intOrcg la
imperatesg. Smeul, vedend ca nu maT are nicT o putere, scOse
cutitul din brail ca sa se omOre, dar fiica sa alergg si myna 'I'
opri, despletita si impleticitg si cu mintea zapacitg; iar smeul
strigg: ololio, ciOrg blestematg, si tu fecior de curvy rusi-
nata 1) 1mT-aT luat comorile repune'mT si dilele". Iar pajorea
strigg din naltul ceruluT: minti smell spurcat, cad ell nu sunt
ciOrg blestematg ci sunt pasere cerescg de cat tote maT maiestra,
care numaT eu pot sa me uit in facia SOreluT; iar Fat-frumos
nu este fecior de curvy rusinata, ci Roman de vita curates,
Domes peste lumea tea; iar fiara blestematg esti numaT tu
care ' ;T -aT mancat singur leiT paraleiT; singur sa'tT manancT si
chide; iar curvy rusinata este numaT fiicg-ta care 'tl-ail vendut

I) Alusiune la Romulus, care era flit din fall ItwlatI.

www.dacoromanica.ro
 101

secretul pentru o piatra nestimata". AtuncT smeul pe fiica luT

blestema piatra sa se faca, §i pe sine se 'njunghia de Omen-
tul se ro0a; iar Vat-frumos la imperatesa ajungea, casele smeu-
luT in poly i le puma 0 se insura cu ea; iar eu incalicaiu pe
o sea si 0 povestial aka i).
(7) Din inscripfunile §i documentele Romane ate s'aii
pastrat, se vede in mod autentic a Dacia era impartita in dou6
dupe urmaririle forte sericise acute de d-nu Laurian; nu se
cunosc insa nicT delimitarile nicT numirea lor. D-nu Laurian
deduce in mod logic ca ele puteau fi si se puteati numi Dacia
supekiOrli inferiord, dupe situatiunea naturala a locurilor Da-
cieT. Sunt insa de parere ca tot a4a de corespuncla6re sunt
numirile de Transilvania §i Moldavia pastrate pang. astac;11 de
popor. Nu inteleg dar cum istoriciT moderni se incerca a face
sa provina numirea de Transilvania numaT de la UngurT si
acea de Moldavia numaT de la o catea, sea de la un praf
nemtesc, precum face d-nu Hajdeu. Acestea mi se pare a avea
tot atat de putine base naturale ca §i sistemul dupe care tot
d-nu Hajdeu face sa provina numirea de Basarabia de la nu-
mele Domnilor BasarabT din Muntenia moderna, atribuindu'T
un inteles de familie bar-ariz'pescd, cu capete negre pe
Dar nu s'ail maT vedut pe lume nicT o alta tera care sa'0 fi
luat numele numai dupe un simplu piriti, dupe capete de vita,

T) Precum se p6te vedea din acest specimen, povestile aii aceiasT lnsem-
natate istorica ca si canticele populare si nu se deosibesc de ele de cat prin
lips de rime continue, fiind poeme Yn prosit care sit Oat fi recitate fart
a fi cantate. In stilul for se vad tote figurile care compun metamorfosele in!
Ovidiu poet roman, carele ail trait surghiunit In Ora nOstra $i carele este po:5-e
fundator al povestilor n6stre. Poporul nostru poseda asemenea povestf nu nu-
maT asupra istorieY nationale, dar $i pentru tote traditiunile vechimeT, precum
este de esemplu resbelul TroieT In basmul cu Elena Conslngena etc. Une orY
maY multe traditiunT diferite se gasesc Incurcate In aceiasY poveste. Alte orT,
act iasY poveste este spusil In mat multe diferite modurT prin deosebite locslir
Ott OrT cum 'lug, cand tote aceste povestY se vor gasi colectionate, comparate
si comentate, pate se isvorasca din ele notituff nepretuite pentru istoria natio-
nala gi pentru antiquitatea universal.
www.dacoromanica.ro
 loa
sell dupe un cap de om. Asa dar si bunul simtti si intelesui
vorbelor pastate de popor ne pate face se vcdem a numirea
de Trans-silvania era cea maT naturalg, pe care insiT Romanir
all putut se o dea DacieT superiere, adicg locurilor de peste
padurile Carpatilor, precum si pe acea de Mollis-Davia, Da-
cia inferiere, adicg locurilorti campene maT despre Dungrea.
si Nistru; iar numirea de Bassa-ripa all trebuit se fie datg cu
osebire parteT ocupate mai anteiti de RomanT intre Dungrea si
Valul luf Traian, parte care singurg all pastrat acestg numire
pang in timpurile nOstre la sudul MoldavieT moderne. Cat pen-
tru numirea de Muntenia, datg in timpurile mai moderne pgr-
teT de la Siret la Olt, si pe care d-nu Hajdeu o atribue Po-
lonilorti, ea nu pate fi de catil numele de Alpina, atribuitll,
pate, la inceputul colonisllreI, de RomaniT din Dada infe-
riarg celor din Dacia superior,. Cand apoT in vecul din mijloc
BulgariT, venind de la Ost spre Sud, nevoirg pe RomaniT din
Dada inferiOra a se retrage in padurile despre Bucovina, de
unde in vecul XIII nu mai puturg a se intOrce de cat pang pe
la Siret si Buzai, numirea de Muntenia remase alipitg la tot
ce se afla spre drepta lor, dupe cum pang astAlT plutasiT de
pe Bistrita si Siret se servesc in manuirea plutelor cu espre-
siunile de: la inunte pentru partea dreptg si la camp pentru
partea stangg. Acesta Dote dovedi inc in contra d-lul Rosier
cum reinpopularea MuntenieT moderne s'a fgcut numal de sus
in jos, fie cu RomanT din Transilvania dupe traditiunile popu-
lare, fie cu RomanT din Oltenia dupe d-nu Hajdeu; cgcT toff
acestia erall adev&ati muntenT ca venitT din Dacia superierg.
In tot casul lipsa traditiunilor despre Radu Negru in pgrtile
din stanga BuzeuluT, dupe cercetgrile d -luT Odobescu, si me-
dalia din vecul VII cu inscriptiunea Heres Moldavia, v&;luta de
Cantemir, dovedesc cg numirile de Moldavia si Muntenia sunt
cu mult maT vechT de cat cgteaoa luT Dragon, si- cu inteles
prea mult propriti Romanesc, spre a puts fi atribuite Nemtilor
i Polonilor. Cat pentru administratiunea militarg a DacieT Ro-

www.dacoromanica.ro
 103 -
mane, istoricil nu admitti de cattl una, pe acea din Blajil; dar
numirea judetului Ia§ilor, care este acea a unel din legiunile con-
statate de istoricl ca wslatg in Dada, este de ajuns pentru
a ne face sg vedem a ail trebuit sg fie done divisiuni mili-
tare. ApoT cand se admite divisiunea civilg a Dacia in done
provincil, necesitate prin dificultatile de comunicare ce presin-
tail localitgtile, admiterea de doue divisiuni militare este de
sine intelesa. Istoria 'Astral in adever nume de mai multe
legiunl cari s'ail aflat in Dacia, dar fiind ca de la ele nu ail
remas la nol vre o numire permanentg ca acea a Ia Olor (Ias-
siarum) §i a BlaOlor (Blasiarum), acesta dovedeFe cg numal
aceste doue au fost a4eslate la inceput ca base de administra-
tiune, iar cele alte ail venit numal provisoriti din timp in timp
dupe trebuinti Ore-cum momentane. Marca judetului IasiT care
pang astgcli este un cal, ne aratg ca. in Dacia inferiOrg era
a§eslata cu osebire cavaleria, ca' terenul ca mai mole §i lo-
calitgtile ca mai campene erati cu osebire favorabile pentru
intretinerea acelor cal bunT, a caror semintig formg nre§it
elementul aceleT rase de cal' Moldovene§ci, carii pang in tim-
purile moderne fAcurg fala terei, dupe cum atestg clicatOrea
turcescg, fecior Persian ,si cal MO 'doyen, sunt cele mat' divine
lucrurl' pe lurne. Apoi Dacia inferiOrg era cea mai espusg su-
prinderilor barbare, unde Romanil, acqtT marl' dascgli de ad-
ministratiune politicg, trebuiati negre§it sg a§ecle omenii de
arme cel mai iuti §i mai ascutiti, _lass:), cuvent provenit de
la acies care insemng ascutitul sabiel. Cavaleria la Romani era
compusg din fiii nobililor, trufa§i §i severl cu plebeiT, mandri
§i neinvin§i cu streinil, §i a§eclarea centrulul el de administra-
tiune militarg in Iasi se esplicg prin ngvglirea Goti lor carii ye-
niailcu osebire despre Nord-Ost. Din contra in Dacia supe-
riOrg, mai aparati de du§manii din afarg prin muntii si padu-
rile Carpatilor, Romanil a.eclarg infanteria lor, in care predom-
nia elementul popular mai bland §i mai blajin, Bla,siorum, ca-

www.dacoromanica.ro
 104 -
rele putea ast-fel sa coopereze maT mult la contopirea politica
a Dacilor §i carele lash pang astacli in poporul din Dada po-
rnenirea de jera blajindor. Daca numirea de Bla,siorum nu
este gasita in istorici, acesta results ail multi vorba §i din
analogia acelel de lassiorum, i din numirea oraplui Blaj, care
ezista i care se cie ca era locul unei administratiuni militare
Romane. Probalmente BlaOT aveati ca march capul de boll,
semnul agricultureT care forma profesiunea populara a plebei-
lor Romani. Ast-fel este destul ceva bun simtii pentru a des.,
coperi adeverul natural, in mijlocul incurcaturilor la care isto-
ria este espusa une orT, din causa cataclismelor unor timpuri,
earl nu aveati in ajutor inventiunea mult maT moderns a preset
(8) Sunt istorici cariT nu admit a numirea multora din
localitatile nOstre ar fi numiri curat Romane, schimbate numaT
prin vicisitudinele de pronunciare introduse in limba nOstra din
convietuirea maT mult seri maT putin indelunga cu popOrele
barbare, care s'aii strecurat prin Dacia in vecul de mijloc.
Aceste mi se pare identic cu a se dice ca limba nostra nu
este latina, numai pentru ca, din contactul politic i religios
in care ne am aflat maT mult timp cu SlaviT, pronuncia voca-
lelor s'ail ingrosit prin sonurile 1, i I, in mod de a nu mai
putea fi scOse din vorbirea mistra. Daca insa astasli nu este
nicT putinta nicT trebuinta de a se reduce forma cuvintelor set'
a numirilor nOstre la tots puritatea originel for fonetice, care
acum nu ar maT constitui de cat o momiterie ridicula de latini-
tate, nu pote fi insa contra adeverului a se urmari in ele te-
meiurile limbistice, care pot presenta lumina pentru origina i
istoria nOstra. etnografica.
Din acest punct de vedere daca, spre esemplu, nu se
pot vedea in destul temeiurile numirel de Stelatina, vecluta de
d-nu Laurian in numele oraplui numit actualmente Slatina,
mi se pare ch. numirea Berladulut spre esemplu, ofera indice
suficiente pentru a se vedea in ea pe Verunz-Latium, carele
nu putea fi pronunciat de barbariT Gott, spre esemplu,. de cat
dupe fonetica usuala intrebuintata Si pang, asta9IT de Nemcf,
www.dacoromanica.ro
 105

adicg prin schimbarea luT v in b si a luT t in d. In tot casul

bunul simtil natural ne povgtuesce sg. avem de basg, cg, de
vreme ce Dacia se afla Para indoielg colonisatg de RomanT
inainte de navalirile barbarilor, si de vreme ce acesti barbarY
nu ail remas in mod permanent nicgirT in Dacia, apol, Cu
forte putine esceptiunT, numirile localitatilor nu pot fi in fond
de cat vechile numirT Romane, modificate maT mutt sa maT
putin prin reoa pronunciare a barbarilor in scurtele for pre-
dolninarT, si remase prin adoptiune in usul dilnic la Romani,
pentru nevoia de a se intelege maT lesne cu eT, intru cat era.'
silitT a'T purta in spinare.
Un esemplu de acesta ne oferg numirea Istanbul, dat de
TurcT ColistantinopoliT, numaT pentru ca, la prima for venire,
au4ia pe GrecT cand se duceaii in capitala for dicend Eig rip,
6;62.tv. Sper cg nimenT nu ar sustine ca orasul Constantino-
poli este zidit si numit primitivmente de TurcT, numai pentru
cg si poporul de jos al Grecilor ail adoptat astAlT numirea
Turcescg, pentru nevoia de a se intelege cu TurciT in trebu-
intele de tote dilele. Aceste trebuintT fac cl numele oraselor
si mai cu sema al demnitgtilor sunt tot-dea-una acele cari se
schimb maT anteiil si in mod mai permanent la orT-ce inva-
siune streing maT permanent., cgcT streiniT ocupg tot dea-una
cu osebire orasele si demnitatile locurilor invadate. Numirea
oraselof insa, ca ggsite de streinT la venirea lor, se schimbg
numaT in pronunciare, iar aces a demnitatilor, , ca aduse cu
sine de streinT, se introduce cu totul din nor' si ast-fel ne au
remas de la Nemfc pergard, de la SlavT, Voevozir si de la
TurcT, Ago/e/e, etc., pentru ea popOrele dominate sunt nevoite
a recunOsce si a admite numirile ce'sl insusesc dominatoriT,
fiind cl sunt silite a se intelege cu eT in tote trebile for poli-
tice si sociale. In genere la noT, de la contactul cu barbariT de
semintie germanicg, ail remas in popor viciul alternatiuneT consO-
nelor precum : chicior in loc de picior, cerbinte si herbinte in
loc de ferbinte, gin in loe de yin, shine in loc de bine etc.,
iar de la barbariT Slate'', alterarea sonuluT vocalelor in h si i.

www.dacoromanica.ro
 106 -
(9) Temple se numiad la RomaniT ce! vechi, zidirile in
cari se saversia cultul religios si carele se numesc astaciT la
noT bisericT. Ele erati in de obsce rotunde seri patrulaterale,
avend in loc de pareti puma! colOne seti stalpT, departaci unul
de altul asa cat poporul, or! -cat de mult la numer, sa pOta
asista la serviciul divin numaT privind printre eT din afara.
Cristianismul au schimbat forma bisericilor facendu-le in forma
de cruce si cu peretiT inchisT ca mormentul luT Cristos, dar la
no! RomaniT s'ail pastrat inca si pana acum vechia colonadar
in stalpiT cu cari se cladesc pridvOrele de intrare a biserici-
lor nOstre.
Amfiteatre se numiail Ia Roman! tote cele-l-altc locurr
unde publicul se aduna, fie pentru a pune la cale trebile pu-
blice, precum sunt primariile la no!, fie pentru a plivi la lup-
tele gladiatorilor, seri la declamatiunile poe ;ilor, a oratorilor
seri a altor artist!, precum sunt la noT circurile si teatrele. Am-
fiteatrele era piece marl, cu totul deschise, seri inchise de jur
imprejur cu trepte de zidarie, pe care sta publicul cu mile,
si cu sutele; insa fail coperisil, fiind ca in Italia clima este
tot-dea-una calda si cerul ma! tot-dea-una senin. Cea mai pla-
cuta petrecere a vechilor Romani, era de a vedea luptandu-se
intre ele tot felul de flare selbatice precum leT, ursT, semi,
etc. seri gladiatorr, adica omen! armati, cari! se bateau uniT
cu altiT ,pana Ia mOrte, Intrebuintandu-se pentru acesta streinif
prinsi vii la resbele. Acestea faceail pe Romani' sa se deprinda
in tots vremea cu privirea sangelui si a morteT, asa cat sa nu
se sperie cand aveati de luptat cu dusmaniT. Acest obiceiii se
maT pastreza astacli numaT la fratii nostri din Ispania, can!, la
bite serbarile mar!, sa lupta pana la mOrte cu taurT selbaticX
preparatT innadins pentru asemenea ocasiune.
(1o) Pentru aita data sunt sigur a atat scOla puristilor
de la Academie, cat si acea a cosmopolitilor de la Noua direc-
tiune din Iasi*, au sa me inhate, puindu'mT inainte tecste de
scriitorT latinT contimporanT, cariT spun a podul de ge Dunare
ar fi fost desfiintat de Adrian numaT pentru invidia care avea
www.dacoromanica.ro
 107

in Contra luT Traian. Dar contra tuturor istoricilor vechT si

noT, bunul simtil natural nu me pOte lgsa ca sg primesc cg
Senatus populus que Romanus, care ail constituit in lume pri-
mul guvern capabil de a o domina maT tots prin strategia sa
§i a o asimila in modul cel mai durabil prin politica sa, au
putut sg lase a se face o aka faptg de stat, cand ea ar fi
avut a fi in dauna numelul Roman §i a uneT provincil temeinic
colonisatg pentru aria imperiuluT despre orient, pe cand tot
pe atunci RomaniT se cgsneail cu multg ostenelg a'§T crea o
altg asemenea tgrie despre occident, intre Rhin §i Dungrea de
sus, de si acolo nu mai aveati tgria naturals a Nistrulul §i a.
Carpatilor, ci eraii snip a crea forturT si intgriturT artificiale,
numite pirgurr, de la care apoT NemtiT au numit tirgurile sea
oraele lor de astac1T. Ba acesta nu se pOte crede nicT perso-
nalmente din partea until imperat ca Adrian, care cglgtoria
singur prin tote provinciele numaT pentru a organisa cat maT
puternic imperiul fatg cu barbariT, cariT incepuserg a ngvali
din tote pgrtile la Nord si la Ost. Este upr dar de inteles.
cs istoriciT contimporanT, cariT spun aa lucru, nu pot fi de cat
din oposantiT personalT aT luT Adrian, oposantT cariT, ca si opo-
santiT politici de astgc1T, nu cruta nimic pentru a obori sea a
intuneca meritele orT cuT nu impIrtgOa ideile lor, §i cariT, prin
asemenea manopere neleale, faciali posibile adesea si Domniile
unuT Tiberiu, unuT Nerone set-1 unuT Caligula. In tot casul, con-
traclicerile domnesc in chiar spunerile lor, cacT, pe cand spun
cg Adrian ail surpat podul din individie personala si prin ur-
mare in paguba Dacief si a imperiuluT, tot eT spun cl Adrian
au intgrit Dacia cu noT coloniT §i cu reserve militare. intelegg
acum cine pate un asemenea invidios care, pentru a intuneca
pe Traian, in lac sg desfiin ;eze o colonie tot-dea-una vie, stri-
cg un pod care trebuia §i de la sine sg se ruineze curend sett
maT tarcliU. ApoT dela Tacit §i pang la Marcelin istoricT seriog
nicT maT sunt. Dar pOte si nu maT o rea traducere a cuvintelor
istoriculuT latin au fgcut sg se esplice a§a pang acum istoria po-
dului cu Adrian, cgcT deja, tot numaT prin o rea traducere se
www.dacoromanica.ro
 - 108

stabilise ca Traian ar fi gtarpit pe toti DaciT, adicg pe un po-

por atat de numerosU §i tare in cat supusese maT nainte la
bir chiar pe RomanT, cariT dominau atuncT peste tot restul
lumeT. All fost destut insg ca sg se hicepg in acestg privintg
urmgrirl basate pe bunul simtU, §i deja au inceput a se gasi
cg DaciT nu an fost stirpitT chiar de o datg ci numaT roma-
nisatT adicg contopitT cu incetulti, de vreme ce §i pang as-
tgOT se ggsesc la noT cuvinte, obiceiurT §i traditiunT de origing
Dacia cu tote acestea pang maT erT maT totT invetatiT din
lume se mgrgineaii a crede, numaT pe temeiul faimosuluT ex
kausta luT Eutropiu, cg Dacil au fost stirpiti cu totul 'Inca de
Traian, in un singur resbel, de §i asemenea stirpirT nu s'ail
maT pomenit de cand lumea §i de §i politica cunoscutg a Ro-
manilor nu era de a pustii §i stirpi terile cucerite de eT, ci
din contra a le civilisa, respectand pang §i religiunea lor, pre-
cum de esemplu pe EvreT in Icrusalitn. In stricarea poduluT
nu trebue sg vedem dar de cat o mare idee de strategic Ro-
mang, precum fu §i acea cand RomaniT, in resboiul ciP Cim-
briT la fluviul Adige, asigurarg victoria numaT legand legiunile
for una de alta cu lan ;urT de fer, pentru ca sg nu se desfaca
la prima spaimg §i ca sg pcitg ast-fel Linea pept maT cu tgrie
la grOsnica navalire a barbarilor. Pentru nevoile mari, un po-
poi mare, un om mare, are lecurT marl. Stricarea poduluT de
pe Dungre era un lec mare, cacT punea pe coloniT din Dacia
in necesitate materialg §i tnoralg .de a se intepeni pe loc, ne
maT avend lesnirea tragereT inapoT la prima spaimg de bar-
barT. NumaT prin acest lec stramo§iT no§tri ail, cgpgtat tgria
moralg §i materialg, care all facut ca eT sa nu primescg a e§i
din Dacia nicY mai tardit, cand Aurelian all pgrasit'o, scotend
din sea legiunile.
De alt-fel nu trebue sd ne miram ca istoriciT calificg une
orT, numaT dupe pornirile lor personale, pe uniT amenT publicT,
cad §i in istorif nOstrg moderng putem vedea cum cronicariT
au calificat de tiranT pe Lgpu§nenu §i pe Tepe§ Veda, numaT
pentru ca au tg.iat sell au tras in tepg pe uniT §i pe altiT. Va
www.dacoromanica.ro
 109

fi Ins de ajuns sa observam cum ace§tT cronicarT nu spun

despre acestI Domni, nicT c au nedreptatit alt-fel norodul,
nicT cu au pus birurT pe Ora, pentru ca sa intelegem ca ac-
tele lor nu venial"' de la reutatea lor, ci de la imprejurarile
terel, pe care istoria le areta a fi fost pe atuncT in adever
grele. Ast-fel se vadesce ca Lapusnenu si Tepq nu omorail
OmenT pentru placerea de sange, ci pentru indreptarea tereT,
precum si Brutus vechiul Roman si Petru cel mare, 'imperatul
RusieT au taiat chiar pe fii lor. Ast-fel posteritatea nepartini-
tire au ajuns a privi astadi ca pe nisce omenT marl tocmai
pe ace Domnl, pe carii uniT din istoriciT contimporanT 'T-arr
aretat ca pe nisce barbarl sangerosT.
Iata cum loan De lenu descrie in mod maT just dom-
nia luT Tepe§ Voda:

:Acura a lul Constantin cetate

Sub manile caduse Agarene
Pentru cu Grecii uitase a se bate
Si li era maT mai drag a zace in pene
sSi a face sobOre pe intrecute,
De cat sabiT a purta si scute.

Vlad cincT, dis, cumflit, pe acea vreme.

Era Domn in tera Muntenesca;
Vrednic un eroil ca sa se cheme
Nu fu el din cel ce numaT casca
La venturT §i pungl,. iar de tell
Nu li pasa, tocmal sa si pera.

Ci maT virtos, dupe ce el stete

Diregator trebilor Muntene,
Far' a cauta de al seil indelete,
piva si noptea fail de lene
Cugeta pentru deobstele bine,
Asedend legs drepte si ere§tine..

www.dacoromanica.ro
 - 110 -
Dar precum se 'ntemplg tot-dea-ung
Cg cel ce va sg Scalg la cale
Pe un norod si sl'l pung
La renduielg, pentru ale sale
OstenelT, bun scopos si marl trude,
El maT mult re ti de cat bine aude;

Asa fu si cu Vlad o diniOrg.

Mu ltT it tiniaii de tiran si multe
Scornirg asupra luT de ocarg,
Ca, in urmg, tera sll nu'l asculte
Mai vertos asupra'T sg se invite
Credend clevetirilor giosite.

Dar, pang fu el Dom in Ora Muntenescg,

Nu indrllsnea Turcil sg pue mang
Ca innainte si s'o jgfuiescg,
CgcT forte li era fgra indemang.
A fi trasT ca purceii in frigare;
i, socotea bine, mi se pare I,

CgcT acum la treT-decT miT aprOpe

De Turd AgarenT impgrasg;
Niel lasa pe nime sg'T ingrOpe
Ci corbilor sg fie mancare alesg;
Iar pe cel prinsT, cu mOrte surepg
Fgcea sg'T tragg de vii in tepg.

(i I) Dovada acesteT str6mutgri results si din titula de

Mitropolit purtatg in vechime de actualul Episcop al Rimni-
,culuT numit al noului Severin. Atha maT dupe urmll numire
denota negresit cg episcopatul era maT anteiii la Severin, care,
fiind unul din cele maT vechi orase Romane in Dacia, vede-
xezg cg episcopatul acesta all fost cel maT anteiti loiseopat
crestin in Dacia. 0 Mitroporie ins nu putea fi asedatg de cat

www.dacoromanica.ro
 111

in capitala tereT, si dar urmeza ca acesta au trebuit a fi stre-

mutata de la Sarmisagetuza la Severin, oras imp&atesc ca si
Ulpia Traiana, ceea .ce respunde pe deplin cu necesitatea ce
trebuia sa aiba Roma de a corespunde maT repede cu autori-
tatile centrale din Dacia, maT ales in urma stricareT podulul
de pe Dunare si facia cu navalirile barbarilor din ce in ce
maT amenintatOre. Guvernul Roman inca nu era crestin, dar
esistenta uneT MitropoliT crestine se esplica de sine prin nu-
m&ul crestinilor devenitT deja atat de numerosT in imperiti si
chiar in legiunT, cat guvernul era silit sa inchida ochil asupra
for si sa faca une orT chiar apel patriotic la eT, precum facu
Marcu Antoniti in resbelul cu MarcomaniT. Cea anteiti Mitro-
polie crestinesca si Romanesca in Dacia au trebuit dar sa fie
acea din Severin, care au contenit numaT in vecul XIII, prin
concentrarea Staturilor Romanesci din drepta si din stanga
OltuluT sub Mircea I, si care au adus negresit si contopirea
MitropolieT din Severin cu cea din Tergovisce.
(12) NumaT streiniT reil intentionalT ca d-nu Roesler pot
fi in stare sa sustie ea s'ati putut efectua stremutarea cu totul
peste Dunare a Rornanilor din o provincie atat de intinsl ca
Dacia, dupe o aseqare de peste i so anT de la Traian si cu
imbunatatirT atat de ponder6se pe cat be dovedesc inscriptiu-
nile si ruinele cari se pastreza Inca, iar maT cu soma limba
romana, care a acut se dispera cu totul orT-ce alte dialecte
vorbite de alte nemurT, cari s'ati maT aflat convietuind pe
aceste locuri. Trecusera deja treT generatiunl intregT de la co-
lonisare si ast-fel popula4iunea din Dacia nu maT avea cu
Roma alts legatura de cat acea a guvernuluT imperial. In Da-
cia din contra locuitoriT se gasiati legatT prin nascere si prin
proprietatel cele mai tarT legaturT cari alipesc pe om de un
pament. RomaniT sunt si pana astadi singurul popof care nu
emigreza nicT o data macar individualemente si, pe cand tote
cele-l-alte popore numesc pamentul de nascere numaT cu nu-
mele de patrie, adica pament parintesc, RomaniT numesc tera
for snorie, adica pament stremosesc; cea ce presinta o idee
www.dacoromanica.ro
 112

de vechime §i de stabilitate mutt maT mare. ApoT singura ser-

bare nationals a poporuluT Roman sunt ¢i pang astaclT morii,
adica amintirea suitorilor reposatT. In fie -care an acesta ser-
bare pune pe totT RomaniT in asa mi§care, cat prin tote ora-
§ele §i satele maT marl, se deschid targurl: estraordinare in
timp de clece clile, la care intreg poporul romanesc cu mic
cu mare §i maT ca semg sateniT alerga totT spontaneti, 'nand
orl-ce altg treba seu grija, pentru a cumpera §i a'§T face unul
altuia tot felul de darurT numite ponzene, adica amintirT in me-
moria mosilor stremo§ilor. Serbarea acesta, de si coincide cu
acea prevecluta de religiunea crqtina pentru pomenirea mor-
tilor, nu presinta insg. nicT o idee de condolenta seu intristare,
ci un caracter cu totul national, cacT servg la tot felul de ye-
seliT §i cu osebire la repetarea unor danturT si jocurT de o an
tfchitate curata romang, pgstrate sub numirea de calu,sarir.
In acele jocurT, jucate numaT de barbati, este tot-dea-una un
steg in amintirea legionarilor luT Traian, §i un mut in amin-
tirea generaluluT roman Iulian, carele, prins fiind de Dad, all
preferit sa fie ucis de cat sa li spuna planurile Romanilor.
POporul all perdut din minte insemnarea acestor jocurT, dar
este destulii ca cine-va sa le vac% pentru ca sa patrunda an-
tichitatea §i romanitatea lor. Jucarea for cu preferinta la ser-
barea mosilor denotg .apoT ca acesta serbare au fost instituita
cu osebire pentru a pastra traditiunile romanitateT, §i stremo-
OT ,no§tri nu all putut simti maT mult o asa trebuintg ca in
momentul pgrasirel for de catra Roma vechie sub Aurelian.
Prin urmare serbarea mosilor au trebuit sa fie instituitg cu
incepere de la anul 300, cand coloniT din Dacia, determinatT
a nu parasi termul stang al DungreT, se gandira a se intgri
in facia barbarilor, nu numaT prin mesurT materiale, ci si prin
forte morale. Chiar coincidenta acesta serbarT cu acea pre-
scrisa de ritul cretin pentru mortT, dovede§ce ca institutiunea
nu pote avea o data maT precedenta, cad RomaniT paganT nu
imormentaii mortiT for alt-fel de cat arclendu'l cufoc si pre-
facendu'T in cenug, pe care apoT o pastrau prin Ole numite
www.dacoromanica.ro
 - 113 -
urne in carele lor, §i ast-fel era u§or pentru eT a'§i lua mortii
cu sine la vre o strinutare. Romanii din Dacia insg, cariT
emit cre§cini, nu puteau sg'§T desgrope §i sg'§T transporte cu
uprintg mortiT ingropatT intregT §i adanc in pament. Ba nicT
vii nu s'ar fi putut stremuta, nicT macar numaT cu sufletele,
tocmaT de peste munti §i codri, de pe la Tisa §i Nistru de
sus, in acele timpurT cand trebuiali luni pi anT ca su algtorescg
pang la Dungre, fr lesnirea drumurilor §i transporturilor mo-
'a-erne. Este natural dar ca nu s'au putut retrage de cat gu-
vernamentaliT cu cati-va mar frico§T de mar pe langg Dungre,
precum §i in timpurile maT recente, la invasiunile TurcescT pi
Tatgre,ci, fugeati peste muncr numaT caff-va din boerT §i din
lipscanT, iar poporul rnnanea in tot-dea-una pe loc, oplosit
prin codri §i prin locurT tarT unde barbariT nu puteati strna-
te, ca uni' ce nu aveati tunuri, nici cunosceati potecele.
(i3) IstoriciT, cariT nu cred de cat in terfelOge, nu admit
pgrerea emisa de Eliade, cg adicg cre§tinismul §i republica-
nismul Romani lor din Dacia ar fi fost causa pentru care cea
mar mare parte de coloni sa nu fi e§it cu Aurelian. Dar, daca
asupra aCestuT cas, ca §i asupra celor maT multe din timpurile
vechi, nu s'ag pgstrat documente speciale, acesta nu ne pOte
opri de a deduce causa lucurilor in mod forte evident, prin
studierea situatiuneT generale a imprejurgrilor uneT epoce. Ast-
fel se pOte sci ca schimbarea g-uvernuluT Romei din republicg
in imperiii nu s'ati putut face fArg a produce nemultgmirT in
num& mare pi maT cu semi; in pgrtile maT depArtate de cen-
tru, pe unde adicg populatiunile nu puteati intelege de aprOpe
situatiunea intereselor politice §i nici guvernul nu putea avea
asupra for actiune de aprOpe. ApoT opositiunea vechiuluT re-
publicanism roman era puternic sporitg pe atuncT prin noele
doctrine ale crWinismuluT, carele opunea cesarismului resis-
tenta neinvinsg a entusiasmuluT religios §i a pasivitateT politice.
In zadar CesariT torturail pe crqtinT cu sutele, cad eT mer-
giaii la mOrte cantand §i fail a se opune ; dar tocmaT prin
acest entusiasm pasiv, eT sfidati mar puternic pe tiraniT for pi
S. S. k T. 6003. 8
www.dacoromanica.ro
 114

atragiati maT mult spiritul publiculul in partea lor. AtuncY Ce-

sarii au trebuit negre0t sg vaclg c cel maT bun mijloc de a
se scgpa de eT era de a'T trimite sg mOrg luptandu-se cu bar -
barit la hotarele cele maT din afarg ale imperiuluT, unde, avend
tot-dea-una lupte, nu puteati avea timp de alte m4carT, 0 pu-
tear' muri fail actiune interiors asupra spiritelor imperiuluT, ba
contribuind chiar la apararea luT esteriOrg. Ast-fel Dacia, care
forma hotarul cel maT espus, all trebuit sg fie impopulatg maT
cu osebire cu elementele de opositiuni republicane i cretine
ale imperiuluT, Baca nu indatg sub Traian, dar de sigur sub
Adrian, carele i pentru acesta all stricat podul, ca sg maT
imputineze corespondentele dintre oposantiT de la margine cu
cel de la centru. In tot casul revolta lul Niger i Albinus din
Dacia, urmatg sub succesorii luT Traian, ne dovedesce c pro-
vincia acesta era din cele maT in opositiune cu guvernul cen-
tral i incidentele resbOielor cu Marcomanii dovedesc ea crq-
tinismul era profesat deja de legiunT intregi i a forte in cu-
rend era sg fie recunoscut ca religiune de stat de cgtre im-
peratul Constantin cel mare, care nu domni mai tarcliti de Au-
relian de cat numaT ca 50-6o ant Idea luT Eliade nu pOte
fi dar de cat adeveratg, fiind cg se basez1 pe situatiunea ge-
neralg din acele timpurT i corespunde in totul cu spiritul mare/
politice de stat a vechilor RomanT.
(4) Invetgtorul se va folosi de acestg ocasiune pentru
a face sg intelegg pe elevi natura, folOsele i inlesnirea ce
presintg acestg inventiune pentru scOterea Omenilor din bar-
barie. In adever numaT cu scrierea de mang cgrtile §i invqa-
tura nu s'ar putea inmulti i respandi pentru tOtg. lumea, cgcT
un om nu pOte scrie curat cu mana mai mult de o cOlg de
tipar pe cli, care ast-fel nu pOte fi cetitg de cat de catre un
singur om. Cu presa se pot tipari i 10,000 cole pe cli, in care
pot sg citescg i sg se lumineze 10,000 OmenT. ApoT cu mana
nu s'ar putea scrie de cat pugine esemplare care lesne se pot
perde la un foc sell la o bejenie, precum s'ati perdut nenu-
merate scrieri ale str6mo0lor no0ri Romani ,i ale altor ne.-
www.dacoromanica.ro
 - 115
murT vechT; iar cu presa se pot tipari sute de miT de esem
plare, care sa se impraSie in tots lumea, asa cat, daca se
perd intr'un loc, se maT gasesc in altul, i ast-fel sciinta nu
se pdte perde nicT °data. Presa insa as fost inventata pentru
prima Ora. in Germania numaT pe la anul 130o, de catre un
artist cu numele Gutemberg, i de abia pe la anul 15oo se
pomeneFe a fi ajuns sa fie cunoscuta i in terile nOstre. Cea
maT anteid carte tiparita ad fost biblia crqtinesca. Astadl se
gasesc sute i miT de cartT de tot felul pentru tote invdtatu-
rile, pentru tote sciintele i pentru tote mqtqugurile, asa cat
omul, care scie sa citesca, pOte sa afle singur in cartT orT ce
povata pentru on ce treba. De aceea se i dice, ea: nu este
sh-man acel care nu are /edit ,si mamd ci acel care nu scie
carte, i ca: omul feYrd carte este numai cu dot oche, jar onzul
care scie carte este cu patru oche. .4a dar orT-cine nu invata
carte nu se pOte jalui daca rdmane sarac i prost.
(15) D-nu Rcesler, scriitor nemtil de la Viena, se silence
a stabili, prin cercetarT arheologice erudite, ea RomaniT s'ad
retras cu Aurelian pe tdrmul drept al DunareT i ca numaT
dintr'acolo ail revenit cu Negru Voda tocmaT pe la 130o, iar
nu despre 1-..agara§ din Transilvania. Cum s'ar putea insa ca
Omeni, cariT lipsisera in curgere de moo anT de pe tdrmul
sting al DunareT, sa boteze la intOrcerea for localitati ca Se-
verinul, Caraca1, Romanatii, etc., cu nume, care nu putead fi
create de cat cu o mie anT in urma, pe cand traiail impdratiT
na' Sever, Caracal, etc. TOta eruditiunea invdtatului domn
Rcesler cade dar numai deal dinaintea faptuluT naturale, dupe
care memoria omenesca nu pOte ajunge la asemenea lucrarT
miraculOse. On care ar fi dar reservele ce d-nu Rcesler face
prin introducerea cartii stile, rdmane evident ca numaT dorinta
de a constitui pe UngurT i Nemti ca primiT ocupantl aT pa-
menturilor din stanga DunareT, Tail putut induce in erOrea
d'a sustine lucrurT forte contrariT bunuluT simtii naturale i tra-
ditiunilor poporane. De alt-fel noun, intru cat avem ocupati-
unea i stapanirea pamenturilor de sub piciOre, pucin ni ar
*
www.dacoromanica.ro
 - 116 -
putea importa, locul §i data intrareT in posesiune, dar sa nu
se creda ca.' nu suntem in stare a ne dovedi dreptatea dupe
trebuintg, sera a nu intelege care pOte fi cause causarum.
(i6) D-nu Roesler maT intreba ca ce culturg art putut
avea Romanii prin care sa resiste barbarilor catT s'ail strecu-
rat pe aid? D-luT face aceste intrebarT numaT pentru ca a ga-
sit unde-va spuindu-se, ca in vecul VIII RomaniT nu aveail co-
rabiT sa dea Avarilor pentru a trece Dunarea i ca AvariT ga-
sirg corgbiT numaT la LongobarzT i la SlaviT din Panonia. A
privi acesta lipsa de corabiT drept o dovada ca RomaniT nu
aveart nicT o culture, mi se pare un lucru monstruos din par-
tea uhuT erudit. MaT Antal pOte ca tocmaT atuncT se innecarg
corgbiile Romanilor de vre o nevoie sell de vre o vijelie ca
cea urmata la Pesta in anul curent. Err inteleg ca AvariT
nu all gasit corabiT la Romani numaT pentru ca nisi all putut
intra in Dacia ca sa caute, ci all intrat numal in Panonia ca
0 UnguriT pe din sus de Carpati, §i ast-fel all avut a face
numaT cu SlaviT §i cu LongobarziT din Panonia, iar nu cu Ro-
manii din Dacia. Dar i fail acesta istoricul contimporan Mar-
celin ne spune ca pe la anul 400 Romanil aveati agricultura.,
care pentru umanitate este o culture mult maT temeinicg de
cat corabiile Longobarzilor §i chiar de cat eruditiunea d-luT
Roesler. Acosta afirmare a luT Marcelin restorna apoT cu totul
0 deducerile unuT alt erudit, a d -luT Haider', care sustine ca
romaniT all trebuit sg invete agricultura numaT de la slavT,
pentru cuventul cg numirea pluguluT ar fi un cuvent Slavon.
Iatg insa ca Marcelin all veclut cu ochiT ca. RomaniT cunweail
agricultura Inca inainte de anul 600, adicg inainte de acele
rtgvalirT ale Slavilor. ApoT Cincinatus fusese incg cu mult mai
inainte ,i de cat Christos, i prin urmare coloniT Romani all
trebuit sa vine in Dacia cu plugurile lor.
Se scie apoT ca vechiT Romani erail numaT teranT agri-
cultorT i militienT, adicg Ornerif de arme. Numal cu arma 0
cu sapa all domnit i all romanisat eT lumea atuncr; meseriile
comerciul §i chiar literile eraii lasate numaT sclavilor i strei-

www.dacoromanica.ro
 117

nilor. Tot ast-fel erail sari sunt ichiar pang astadT i Roma -
nil' din Dacia, soldati, conductorT, seil agricultorT; nici cum seil
forte pucin meseria,T seii comercianti. Au putut dar sa nu
aibg corabii RomaniT, dar aveau agriculturg. BarbariT veneail
ca locustele ,i mancail tot ce &eau. RomaniT, cand nu aveart
putere sa se impotrivesca, lasaii pe barbarT sa manance, cacT
el §ciail cum sä face ca pamentul sä rodesca din noil, iar bar-
barii, negasind la Romani nici aur, nici argint, nici corabiT,
vorba d-luT Roesler, se ridicail i se duciail mai spre Bizantiil
sal mai spre Roma veche, unde gasiail cu ce sa'0 indestuleze
mai pe pofta predaciunile, care erail singura for meserie. Ast-
fel, asupra barbaruluT nomad, Romanul avea puterea agriculto-
rulul' hrcinitor i prin urmare sapa Romanului era mult mai
puternica de cat arma barbarului. Acesta era suit sa crute pe
Roman in interesul luT propriil i ast-fel Romanul era supe-
rior barbarului de i dotninat de el. Stipa deer au fost pute-
rea Romani lor de la Dungre fata cu barbaric §i atat de mult
s'aii identificat ei cu agricultura, in cat sunt singurul popor
la care tote canticele se incep pang. astadT farg osebire numaT
cu amintire de frunza verde a campurilor §i a pgdurilor. Ne-
greOt ca. d-nu Roesler nu putea intelege civilisatia de cat in
felul occidental cu tunuri gigantice, cu machinT fumurOse, cu
comande sgomotOse §i cu proletariat infiorator. RomaniT insg
au preferit modul oriental cu campuri deschise, cu mese im-
belpgate, cu cantarT lini,tite, cu deprinderT simple. Compa-
triotiT d-luT Rees ler declarg pe Romani barbari pentru a nu se
terg la nas cu basmale, ci numai cu degetele; dar Ore mai
civilisatT sunt compatriotiT d-lui cand se ucid cu miliardele pen-
tru ca sa aiba basmale seu cesornice?
Dar cum ar putea Romanul sa prefere basmalele Nem-
teFT naframelor romane§ci, lucrate in casa luT de sogia luT ,l
lucrate atat de frumos i dc sanatos in cat le pOte Ina tot
intregT ca mWenire la copii luT? Cea ce au putut face pe
stremcliT nWri ca sa se tie independenti au fostrt ,i in gri-
jirea cu care all ciut sg',1 procure singuri in Ora for tot de
www.dacoromanica.ro
 - 118 -
ce avea trebuintg i sg se indestuleze cu cele ce'§T puteati
procura singurf, numaT ca sg nu depincil de comerciul, adicg
de vama, de chilipirul i de cheful streinilor.
(i7) Biserica,, prin caracterul eT special de inamovibilitate,
este una din institutiunile cari pot documenta maT mult eve-
nimentele sociale i politice, prin pgstrarea traditiunilor reli
giOse, care formeza basa orT-cgreT societatiT. Ast-fel i consti-
tuirea succesiva a bisericilor Romane contribue a face vOut
in parte mersul general al evenimentelor politice din tera mis-
tra, pentru timpurile cand lipsesc alte documente. Din aseme-
nea punct de vedere opera intreprinsg de P. S. Melhisedec
episcopul DungriT de jos, cu publicarea cronicelor Episcopale
dupe condicele bisericeFT, este cu atat maT meritosa cu cat
acele condicT sunt singurele arhive publice pastrate la noT pen-
tru timpurT maT vechT.
Este adeverat ea vechimea for nu se urca maT sus de
vecul XIV, dar totug, din tocmelele prin ele coprinse, se in-
vedereza multe puncte importante relative la situatiunea mult
maT anteriorg a tereT. Ap, spre esemplu, prin un document
din vecul -- Episcopul de Roman se intitulezg de Episcop
al Galatilor. De i acest document este unicul in care Episco-
pul de Roman porta acesta titulg i de i ea nu se ggsesce
in alte documente din vecurile precedinte, totu0 este o do-
vadg cg ore cand rqedinta Episcopilor era in orapl Galati,
precum astg4;11 este in orapl Roman. Acum , sciindu-se ca
Episcopula de Roman era episcopulil primatil alit MoldavieT,
adicg acela carele avea dreptul de a trece cu preferintg la
scaunul vacant al MitropolieT, acesta vederezg c Episcopia
de Roman este mult maT veche de catili mitropolia i ca,
inainte de a se infiinta mitropolia din Suceva in vecul al
XIV, Episcopul de Roman era Mitropolitul MoldoveT. Scg-
derea eparhieT din mitropolie in Episcopie s'aii maT vNut
facendu-se tot in vecul XIV, cu ocasiunea intrunireT OltenieT
cu Muntenia, cand se scie in mod positiv a Episcopul din
Vglcea au contenit a maT purta titlul de Mitropolit, pe care

www.dacoromanica.ro
 119

11 avea maT innainte, i all remas ca simplu Episcop sufra-

gant al MitropolieT din Muntenia, cu dreptul de preferintk Ia
acesta in cas de vacan ;ie *). Acest fapt pastrat de istoria bise-
ricesck a MuntenieT ne maT face sk vedem a in Romania
schimbarea rqedinteT politice a tereT, aducea cu sine scaderea
graduluT Episcopal al rqedinteT anteriOre, cu dreptul insk pen-
tru vechiul Episcop a trece cu preferintk, in ocasiune de va-
cantie, la noua Mitropolie. Resultk dar din acesta ck 0 ora-
§ul Roman all trebuit sk fie reedinta politick a Moldova in-
nainte de Suceva, despre care se §i pastrea ore -care pome-
nirT istorice pink la Roman Vodk tatal luT Alexandru Voda
cel bun, carele all stramutat capitala la Suceva. Si fiind ck
pe acel timp ora0.11 Roman se vede pomenit prin hrisiive nu-
mai cu numele de tt,t-gul nog, ear Berladul cu numele de ter-
gul vechiii, acesta nu pOte vedera de cat ca inainte de Ro-
man rqedinta politick a MoldoveT all trebuit sa fie in Berlad.
Din tote acestea urmeza dar a titlurile i drepturile Episco-
puluT de Roman ne pot face sk vedem ck reedinta politick a
MoldoveT all fost maT anteid in Galati apoT in Berlad, apoT
in Roman, care tote aceste ora§e Flank in clilele nOstre faceati
parte din Eparhia RomanuluT i numaT in vecul XV capitala
i prin urmare Mitropolia all trecut in Suceva. Acesta succe-
dare corespunde in modul cel maT natural cu evenimentele
generale cunoscute pentru timpul de Ia Aurelian pink la Ale-
xandru cel bun. In adev& colonii i-nla0' singurl pe t6rmul
sting al Dunkret all trebuit sl'§I concentreze centrele politice
maT Anteiii cat maT aprcipe de imperiul for stramoesc, pre-
cum in ora011 Galata la Dunkrea, de unde puteall spera inck
macar ajutorurT extraordinare. Acest ajutor nu intarslia a veni
cu imp&atul Constantin cel mare, carele, invingand pe Gott
permise Romani lor a se ridica cu centrul for politic maT in
sus la Berlad. In curend insk alte nkvklirT barbare i maT cu
seink a Bulgarilor, coprinclend tOtk partea de jos a tereT cu

*) Pravila luT Mateill Basarab.

www.dacoromanica.ro
 120

GalatiT i cu Berladul, au tievoit pe Romani a se ridica i maT

sus tocmaT la Roman, unde Cantemir spune a all i gasit o
medalie cu inscriptie Heres Moldavia, purtand data secoluluT
VI, adicg tocmaT a timpuluT navalireT Bulgarilor. Iata dar cum
documentele pgstrate de biserica Romans sunt isvOre care ne
pot pune pe cale a deduce maT cu sigurantg irul evenimen-
telor atat de putin cunoscute pang acum ale istorieT nationale
dinaintea veculuT XIX. Din acest punct de vedere publicarea
documentelor pastrate de bisericT, intreprinsg de parintele Mel-
hisedec i realisats deja pentru eparhiile Hu 01or 0 a Romanu-
luT, ar fi de dorit a se face i pentru tote cele-l-alte eparhiT,
monastirT i chiar bisericT comunale din tern; In tot casul tit-
lurile i primatia pastrate de diferitele episcopate ale tereT
sunt unul din indicele maT necontestabile despre vechile con-
stitutiunT organice a le DacieT.
(18) Mersul Bulgarilor de la Nistru la Argq, nuinal ca
o apa, cu t&murT bine hotarite se dovedesce i pang astadi
prin aceia ca nu se gasesce in tell nicT o rama0ta de Bul-
garT maT sus de Hu0 i de Berlad nicT maT spre Vest sell
maT spre Nord de Argq. Aceste dovedesc el invasiunea for
all fost fOrte repede 0 corespunde cu gluma Romanesca care
Slice ca BulgariT se grabeati sa ajunga Ia marea cu bor, de
pe,te gata, adicg la Bosfor, unde limpedirea apelor permite
sg se vesla cu ochiT cum umbla pqtir. Revin a slice dar ca.
pOte tocmaT BulgariT, trecand ca o pens (sageta) prin inima
RomanieT, all silit pe Moldovent, adicg pe coloniT din vechia
Dacia inferiOra a Romanilor, sa se retraga spre Roman adica
spre tera de sus, de unde apoT nu s'aii maT putut intOrce de
cat pang la GalatT, fiind ca Muntend, adica coloniT din vechia
Dacie superiOra a Romani lor, gramaditi nu tarsliii de UnguriT,
cariT invadail pe la Tisa de sus, se lasarg in jos pe la Predeal
pe la Boza 0 pe la Oituz. Ast-fel prima descalicare a Mun-
tenilor ar trebui cantata cu mult maT inainte, adicg cam pe Ia
vecul X, dupe cum i prima descglicare a Moldovenilor cu
Bogdan Voda se vede a fi urmat cel putin Inca 'de pe tim-

www.dacoromanica.ro
 121

purile imp6ratuluT Basiliil Bulgarotonul, cand un Domn cu

acest nume se pomenesce a fi cerut alianta Bisantinilor. Mi
se pare ca numaT w. s'ar putea esplica lungul ,sir al Domni-
lor MoldoveT care incurca pe cronicarT, i tot numaT ap se
pOte esplica i titlul de Ungrovlahia purtat de Mitropolitul
Bucurescilor, care pOte fi vechiul mitropolit al colonilor din
Dacia superiOra scoborit ,i el tot atuncT cu MunteniT de la
Muncaciii sell de la Blaj la Tergovi,te, cacT numirea de Un-
glovlahr nu p6te fi de cat sinonima cu acea de Ungurenr,
data cu incepere din vecul al X de catra MoldovenT, Roma-
nilor din Transilvania, ca unora ce primisera a convietui cu
UnguriT luT Tuhutum*). Tot ast-fel se pOte esplica i resbelele
dintre MoldovenT i MuntenT cu incepere din vecul XIV, ca o
rivalitate provenita din incalcarea pam'enturilor MoldovenecT
din Dacia inferiOra a vechiuluT Albinus, prin invadarea sfortata
a Muntenilor din Daeia supericira a vechiuluT Niger.
(1g) D. Roesler, in dorinta de a stabili dreptul de prima
ocupare a Ungurilor i prin urmare a Nemtilor dominatorT
asupra pamenturilor DacieT moderne, merge pans a resturna
ins41 textele i traditiunile istorice unguresci, sustiind ca Un-
guriT n'ail intrat in Dacia maT anteiti despre Galitia, ci pe la
portile de fer. D-nu Roesler face ca femeia inelatOre care
sustine ca barbatul sa nu creels ce vede cu ochiT, ci ap cum
spune ea. No' am ar&at deja in alte Note precedentT cum nicT
un argument de simply eruditiune nu pOte resturna o tradi
tiune populara, precum nicT un sistem filosofic nu ail restur-
nat de cand lumea vre una din legile dictate de bunul simtii
instinctuale i naturale, al popOrelor i al Omenilor. Negre,it
nicT autorul croniceT anonime, care se gasesce adoptata de Un-
gurT ca istoria for autentica, nu relateza faptele ca veclute cu
ochiT, dar orT cum acea cronica, datand cu 500 aiiT maT ina-
inte de epoca d -luI Roesler, merits maT multa credinta ca mult
maT apropiata de timpul primeT invacl&T a Ungurilor, pe cand

*) Poesia popularl Mara.

www.dacoromanica.ro
 - 122
adicg puteail fi maT prospete in minte imprejurgrile in cestiu-
ne. Acesta cu atat maT mult ca acea cronicg scrisg de un se-
cretar regesc, indata in urma invasiuneT Mari lor lul Batus-
Chan, cariT pustiiserg §i arseserg Ungaria in mod de a sili ,i
pe rege sg fug in Italia, le dovedesce a fi o lucrare de re-
constituire nationalg a Ungurilor, sub impulsiunea directg a
regeluT for Bella. Daca insa d nu Rcesler se va incerca a res-
turna valOrea acestor argumente prin acea cg cronica in ces-
tiune este anonimg, i se pOte respunde cl ea nu maT este
anonimg intru cat se ggsesce adoptatg de mult de cgtre totT
invetatiT lumeT §i de cgtre o natiune intregg, cu o universitate
in frunte, care n'ail crutat nicT ostenelT, nicT cheltuelT, spre a
urmgri drepturile loril istorice nationale. In tot casul istoria
Ungurilor va remanea mult maT frumosg basatg pe drepturile
de cucerire ale voinicieT Unguresci, de cat incurcatg cu argu-
mentele sfortate ale eruditiunel Nemtesci.
(2o) Pentru a se intelege bine aria cu care RomaniT de
la Dungre sufereail §i de Papa din Roma veche i de Patriar-
hul din Roma noue, trebue a se sci cu despgrtirea bisericeT
cre§tine ail fost una din formele prin care se continua vechia
luptg moralg pe care istoria o area ca s'a urmatil de la in-
ceputul timpurilor intre dou6 lumT, intre Occident i Orient.
MaT inainte de Christos acestg luptg se urma intre Per§1 §i
GrecT. Dupe Christos ea s'a urmat intre GrecT §i Romani.
Astuc}T ea se urmeza intre LatinT §i GermanT. Maine, ea se
va urma intre GermanT §i SlavT. A§ec,latT pe marginea celor
doue lumT, RomaniT de la Dungre sunt destinatT de providente
a fi cumiAna de echilibru intre ele. De alt-fel, fgrg o aseme-
nea misiune naturalg, el nu ar putea sg existe pang astacti
atat de putinT la num& tocmai in mieclul a doue lumT intregT,
vecinic in luptg una cu alta. OrT ce misiune natural ins se
impune tot-dea-una Comenilor chiar prin instinctul lor, precum
se impune §i mancarea, dormirea, reproducerea, etc. Ast-fel
RomaniT, wclatT la Dungrea de jos, au putut simti tot-dea-una,
§i numaT prin instinct c cheia celor done lumT era la eT, i ca,

www.dacoromanica.ro
 123 -
numaT %iind portile de o potriva inchise seu deschise pentru am-
be, el' nu vor fi nimicip" de care nici una din ele, precum osia
subtire nu se sfarma de rota cea mare, reguland din contra
miFarea eT cu spor a,a cat sa nu se ciocnesca seri sä se ra-
tacesca. Cea maT anteiti fasa seriOsa pentru acesta misiune a
Romani lor au fost despagirea bisericilor cre§tine in vecul XII.
Acesta desparpre nu era alt de cat lupta intre Grecir din
Orient si LatiniT din Occident. Occidentul representat prin
vechiT Romani subjugase Oricntul representat prin GrecT si
ast-fel lupta intre cele doue lumT incetase, dar cand noua re-
ligiune a luT Christos aduse cu sine prefacerea vecheT socie-
tatT paganqci pentru Vita lumea, imperatul Constantin cel Mare
creclu a va inlesni acesta prefacere, (land imperiului un not':
centru politic §i stremuta capitala de la Roma din Italia la
Bisantia pe marea Negra, adica in Orientii. AtuncT Orien-
tul adica GreciT incepura sa predomine, iar Occidentul adica
RomaniT, incepura sa se apere a,a cat forte in curend impe-
riul Roman se rupse in doue. Nimic din aceste nu s'ar fi in-
templat daca Constantin, in loc de a se a§ecla la Bosfor, s'ar
fi wslat la Dunarea de jos, unde este adeveratul centru din-
tre cele doue lumT. Lupta se deschise decT din nal intre cele
doue lumi pe teremul christianismuluT, prin care atat LatiniT
cat si Grecil cautati acum a'ff adauga concursul nouelor po-
pore barbare care se aretail pe scena EuropeT. Greeo cre§ti-
nail in Orient, latiniT in Occident, pang cand se intelnira ia-
ra,T la Dunarea de jos unde erati BulgariT §i RomaniT. AtuncT
se veclu bine ca lupta nu maT era pentru crqtinatate ci pen-
tru domnia lumesca, cad GreciT sustineaii ca numaT Patriarhul
for din Constantinopoli pOte fi patriah a tots lumea §i LatiniT
spuneati a patriarh a tots lumea este numaT Papa de la Roma,
ca cum Christos s'ar fi restignit numaT pentru 'J'arigrad seri
numaT pentru Roma, numaT pentru Greer seri numaT pentru
LatinT. PatriarhiT se luara dar atund la certa, care sa fie maT
mare si care sa fie maT mic, §i, neputandu-se impaca nicT unul,
incepura a deosebi fie-care popOrele, nu maT mult dupe nem,

www.dacoromanica.ro
 124

ci numaT dupe modul cum se inchina, asa cat a fi cu Patriar-

hul din Constantinopoli nu era numal a fi crestin ci a fi §i
grec, iar a fi latin era numal a fi cu Papa de la Roma, WA
deosebire de Ungur, Nemtti seil Polon. Romanii, fiind tocmaT
la mijloc, adica la Dunarea de jos, furs ceT anteiti carii inte-
lesera pericolul aCestor imprejurarl, dupe care omul era espus
a nu mai se deosebi dupe nem ci numaT dupe lege. Daca
Romanii s'ar fi tinut in totul de Patriarhul de la Constanti-
nopoli, GreciT s'ar fi folosit de religiune pentru a li rapi ne-
mul for latinesc, precum au facut cu o parte de Romanii din
Pind si Macedonia, pe cariT '1-ati invqat prin popiT for a se
socoti Greci si a scrie cu litere grecesci, dupe cum se va
araa la nota 46. Daca ar fi remas cu Patriarhul de la Roma,
ar fi perdut nemul for latinesc prin amestec de apr6pe cu
UnguriT si Lesii, dupe cum Vail perdut cite -va sate de pe la
Roman si Bakeu, aT caror locuitorT, de si nu vorbesc ungu-
resce, dar se socotesc pe sine UngurT numal pentru ea au
aceiasT lege papistasesca ca si UnguriT. In asemenea impreju-
rad, in afara de alte indemnurT nedocumentate, si singur ins-
tinctul au poVetuit pe Romani a se tine drept la mijloc, dupe
cum era si positiunea for geografica, adica a nu se tine in
totul nici de Papa de la Roma, nici de Patriarhul din Con-
stantinopoll, ci a'si forma o biserica crestina independents la
Ocrida. BulgariT, cal-ft' se afla5 in vecinatate si convietuire cu
Romanii, se crestinara in legatura cu acesta noue biserica, prima
care proclama separarea nationalitateT de lege, separgiune
proclamata mar tarditi in contra papei de la Roma de pop6-
rele germane prin Luter si Calvin si pentru care BulgariT lupta
i pang astadi cu Patriarhia din Constantinopoli, fara O. se
sfiesca de afuriseniile eT. Romanii furl dar ceT anteiti protestanti
in contra abusulul de a se face din religiune, adica din unita-
tea sufletesca, o cestiune de politica adica de domnie lumesca,
prin contopirea tuturor nemurilor in GrecT seri LatinT. In con-
tra Grecilor, Romanii aveati nemul for Italian, in contra La-
tinilor insa, neputand a'si schimba vorba seri sa'si strice ne.

www.dacoromanica.ro
 - 125 -
mul, eT schimbara scrierea inventand literile Cirilice, pe carT
le adoptard i BulgariT, numaT spre a se deosebi de UngurT
i Le§T, carir, prin cre§tinarea lor de cdtre Papa de la Roma,
adoptaserd in scriere literile latine.
In curand insa numal acestd schimbare nu fu de ajuns,
cAcT RomaniT, auclind in cancelariile §i in biserica papistd§escd
a Ungurilor aceia0 limba latind cum era vorba for din fa0d,
se ametird asa cat sä socotea cd erau de un nem cu Unguril
i ast-fel acqtia puteati sä pue stdpanire pe eT fard multd re-
sistenta. Dar acela0 instinct natural povtui atuncT pe RomanT
a scdte pe la 1400 (pagina 44) cu totul din statul i din bi-
serica lor limba strnno§escd i a o inlocui cu limba slavond
a consortilor BulgarT, panel cand pe la 1600, UnguriT din Tran-
silvania imbrati*d Calvinismul cu limba Ungurescd in bise-
ricile lor, Roman 1T lepadara §i eT de indata Slavonismul, rein-
torcandu-se atuncT la Cirilism, (pagina 72), iar astaclT se rein-
torserd §i la scrierea cu literile latine str6no§e§cT (pagina 83).
De nu faceati ap. RomaniT, eT panel astdc1T ar fi fost unguritt
precum ail apucatil a se unguri cate-va sate din Moldavia,.
seri se greciaii precum apucara a se greci maT multi Romant
din Macedonia. Astac li iar4T, panel cand nu vor reveni cu totul
la literile strthnocT in cdrtile biserice§cT, RomaniT sunt es-
pu§T a se preface in SlavonT, adicd a cddea sub stdpanirea_
RuOlor, cariT sunt astdsli eel maT puternicT, precum erail odi-
nierd GreciT, UnguriT i Le0T. Este veclut dar cd, pentru a'§Ii
mentine esistenta nationald, RomaniT trebue sa mentie cu t6td..
taria religiunea Orientald, ca arind in contra OccidentuluT adicd.
a Nerntilor, i scrierea latind Occidentall ca armd in contra.
OrientuluT adicd a. Ru§ilor.
Adaug a lamuri pentru sciinta lnvetdtorilor Wed cd.
biserica Orientald se deosebesce de cea Occidentaid prin ur-
mAtOrele dogme principale.
I. OrientaliT spun in rugaciunea Crezulul' cl Duhul stint
purcede de la Tatt Yl; OccidentaliT adaug cd Duhul stint pur-
cede de Taal fi tie la Fiiul.

www.dacoromanica.ro
 126

2. OrientaliT fac santa impartasire cu pine dospitii ; Apu-

seniT o fac cu aztmd nedospitli.
3. OrientaliT boteza cufuncland copilul cu total in (WI;
OccidentaliT boteza stropind nume capul copilulut cu apt,
4. OrientaliT cred ca dreptil' se duc dupe morte d'a drep-
mul in Rani; OccidentaliT cred ca dreplit, inainte de a se duce
in Raid, stair cat va timp in foc curlifitor numit purgatoriii.
MaT sunt multe alte obiceiurT deosebitOre, precum bar-
bele si insuratOrea obligatorie pentru preotii orientalT si oprita
la popiT catolicT, tinerea serbatorilor de occidentalT tot-dea-una
cu 12 clile inainte de orientali, etc. Aceste insa, nefacend parte
din dogme, Papa permite une onr a nu se observa. Ast-fel
catolicilor din Moldova este permis a serba Pascele odata cu
orientalii si a purta popiT barbe, numaT spre a se putea atra-
ge Romanii maT cu lesnire la catolicism.
(2i) Aflarea Romanilor in permanents pe pamenturile
DacieT se maT documenteza si prin unti actti alu Ca-
pitoluluT bisericei din Transilvania cu data 1231, prin o di-
ploma a regeluT Ungurilor Bela 1236 si prin un act al magis-
tratuluT din Sas-Sebes 1396 publicate in magasinul istoric pen-
tru Dacia si in care se pomenesce despre maT multe locurT
stapanite pe atuncT de Romani atat din drepta cat si din
sta.nga OltuluT. De asemenea prin un act- oficial al DivanuluT
MoldoveT 1817 publicat tot in magasinul mentionat, care con-
firma osebite privilegiT de care se bucurase locuitoril din par-
tile VranceT, a CampulunguluT si a TigeciuluT, ca stapanitori
neclintitT din cea maT nepomenita vechime pe acele locurT. Nu
remane indoiela ca, urmarindu-se cu timpul tote vechile docu-
mente ale diferitilor proprietarT de pamenturT din tera, se vor
descoperi multe documente doveditOre permanenteT Romanilor
in Dacia pentru vecul de mijloc. liana atuncT insa documen-
tul de maT sus este suficient spre a dovedi cum Romanii s'ati
tinut chiar la locurT de campie precum este Tigeciul dintre
Prut si Nistru. Acesta insa numaT pentru satisfacerea preten-
tiuneT eruditilor, cariT nu pot nimic fail document; cad noT
www.dacoromanica.ro
 127 -
RomaniT am veclut uniT chiar cu ochiT cum pgrintiT no§tri se
aperati pang maT de ungcIT, In contra pradaciunilor Tgtgrqd
din Budjag, numaT inchiclendu-se cu palancT de lemne prin
codri, unde Turcil i Tatarir nu puteail nicT odatg resbate i
cu atat maT pugin barbariT nomazT, cariT nu aveati arme de
foc. In tot casul ne remanerea flier unuT barbar pe intinsele
§esurT de la Dungrea de jos, probezu c au trebuit sg fie ci-
ne-va acolo care sg'l impedice seri sg'T alunge. Acesta este
destul pentru a se proba superioritatea Romanilor, oni cat de
pucinT, carii se afla i astgclT aicT, asupra barbarilor orT cat
de numero0 i laudgroO, din cariT n'ai.1 putut remanea nic'f
unulii.
(22) Urmatorul cantec popular areta cum paziau Roma-
niT hotarele Ieref :

STRAJA DE LA NISTRU.

I II

MAY tAtare, tiney calul! MAY tAtare, dl-ne pace,

Ma Mare, strange'Y frlull
MAY tAtare, Iasi{ malul
Nu cerca a trece rid :
CA, pe crucea sfinteT lege,
De-al ta cal yank gi tare
Nimic, D8ti, nu s'o alege,
MAY tAtare, mitY tAtare!
MAY tAtare, stay, nu trece,
MAT thtare, nu m6 face
SA - ;T fArArn capul In dece.
CA, de sus de pe movilA,
De-oiil svarli ghi6ga cea mare,
Singur y-oil plAnge de mill
MAY tAtare, mAY tAtare I

III

MAY tittare undelY Pala?

MAY tAtare unde'rf calul?
MAY tAtare undeY fala?
Nu'rf spuseiti O. nu tree( malul?
Nu stiaT tu, mitY vecine,
Ce'Y Romlnul In turbare?...
CorbiY muKe acum din tine,
MAT tAtare, mAY tAtare !

www.dacoromanica.ro
 123

(23) In anul 1871, adica dupe 37o anT de la mei-tea luT

Stefan cel mare, RomaniT serbara un mare parastas national,
pentru amintirea luT la mOnastirea Putna din Bucovina, unde
se trimisese deputatT 9i darurT oficiale de prin tote judetele 9i
partile RomanieT. Am avut ocasiune a face 9i a publica atuncT,
ca delegat oficial din partea judetuluT meil natal Romanul, ur-
matOrele versurT, in onerea mareluT Domn, pentru a invedera
cum numaT luptele Romanilor cu paganii ail dat timp Euro-
pei a se lumina 9i a se intari:

LA MORMENTUL

LUG STEFAN CEL MARE,

Musa mea iea'tT lira 'n mans sa cantam o cli frumesa,

A Moldovei veche slava 9i al tereT viitor,
Amintirea unuT era' din mormentul sell acIT scOsa;
Odor scump neperitor I

A lul Stefan Domn cel mare vec de our ne revine ;

Lumea 'T plina de-a luT nume; salty munti, codri resun;
Bratul sell 9tia sa 'nfrunte multe sumetiT vecine;
Baia, Racova, ni spun 1

De la plaiurT pan' la mare se 'ntindea a luT domnie,

A lul spada in resbele patru-cleci s'ail invertit,
i Romanul cu miT barbarT all 9tiut peptul sa tie,
Neinvins, neingrozit I

Daca astacIT Europa all ajuns la inflorire

Prin taria de lumina 9i prin simtul cel cre9tin,
NumaT sabia luT Stefan 'T -ail dat timp de intocmire
In acel moment de chin.

www.dacoromanica.ro
 129 -
Dar cgclu marele eroil ca stejarul de pe munte;
Viscoll grele si furtune peste noT mil all trecut ;
Pe a secolilor valurT, fgrg barcg, fgrg punte,
Perduff pote ne-am creslut 1

Insg nu. .. Stefan cel mare din cenusa lul re'nvie

Si la vocea luT Romanii astIcyf iargsr s'aii sculat;
S'aii sculat, si 'ntregg lumea va sg simtg, va sg tie
Cal for drept e nesecat.

Dar, asa, sg tie lumea cg va fi o Romani;

C'avem terg, c'avem drepturl, c am fost ceva 'n trecut,
Cl suntem un popor vrednic ce plinesce o solie
Neclintit, neabgtut.
Georgiu Radu Melidon.

(24) Testamentul all fost rostit, de care insusi Domnul

Stefan, tand, slabit de bgtranete si ostenele, a chiemat in vara
anulul 15o3, in capitala tereT Suceva , adunare generalg, si
dupe santa leturgie, in fiinta de fatg a boerilor s'a curtenilor,
a rostit care fiul sell, Bogdan, aceste cuvinte insemngtore:
cFiul med Bogdane, si vol toff aT mei prieteni si corn-
panionT de atatea triumfurT, vedeti-me astIcIT aprOpe d'a in-
turna natureT tributul el 1 Totg mgrimea trecuteT mele viete
este asemenea uneT ngluciri, ce se perde in intunerecul noptii.
Un muritor nu se anal pote inturna pe urmele sele, carele,
asemenea until verme de pgment, 'sT-a petrecut vremelnicesce
egrarea vieteT, cand iatg vine mcirtea, ca sa'sT is drepturile
sele. Insg nu este acesta cuv'entul inspaimentareT mele, cAcT
seal c minutul nascerii a fost cel anteiii pas ce am &cut el-
tre morm'ent. Cea ce me tulburgf este trista ingrijire de a ve-
dea in giurul nostru pe Soliman Sultanul ce amenintg scirta
acesteT terT, si carele, ca sit o Oa supune, va intrebuinta totg
puterea sa. El prin acme a eoprins cea maT mare parte a Un-
gariel. precum si Crimul, ce nu cunoscea maT inainte nicT um-
a. s. a T. 6068. 9
www.dacoromanica.ro
 - 130
Domnitor strein, introducand intr'insul legea mahometang. Ba-
sarabia a fost teatrul invingerilor luT, i Romanii din Munte-
nia, crqtinT ca i noT, s'ati supus sceptruluT lul; cu un cuvent,
cea maT alesa parte a AsieT i a EuropeT ascultg de legile luT.
El, ne multamindu-se cu tronul imperatilor RomanT, nu'O mar-
gineFe dorin ;a de a maT c4tiga terT, coprindand in inima sa
Domnia a tot pamentul. Dupe ce a supus atatea provincie i
a departat tote impedicarile, ore credetT, ca va cruta pe Mol-
davia, ce se afla inaintea portiT luT i inconjurata in tote par-
tile cu provincie de sub domnia luT? Mai ales este de temut
ca nu, indata ce va supune tota Ungaria, sa cadg asupra pa-
trieT nOstre cu tote puterile sele. La veciniT noWi nu pot cauta
Para a lacrama: de la PolonT, ca de la nisce nestatornicT i
fail putere, nu se pOte a,tepta ca sa stea inpotriva Turcilor;
UnguriT de sine s'ail aruncat in flail; Germania este atat de
invaluita cu grijile de inguntru, in cat nu'T remane nicT vointa,
nicT putere de a se imparta0 de cele ce se intempla pe din
afara de hotarele eT. li,a dar, cumpanind trista stare a tutu-
ror terilor de 'mprejurul nostru, pare-mi-se ca nu remane alt
mijloc maT intelept, de cat, ca, intre relele ce ne ameninta,
sa alegem acea ce se va parea mai de suferit. Inteleptul co-
rnier nu intinde nicT o diniOra ventrele sele inpotriva ventu-
rilor i a furtunilor. NoT nu ne putem increde in puterile no-
stre; ajutOrele streine sunt departe i nesigure, iar pericolul
(primejdia) este aprOpe ,i ne aparat. Drept acea se cuvine
maT bine a alege sa inblandim asprimea. sOrteT, de cat prin
fremetul armelor sa tredim leul. Supunerea nOstra va fi ase-
menea uneT ape versate la timp asupra acesteT flacare, ce o
vedetT aprOpe d'a isbucni. Afara de acesta eil nu ved alts sca-
pare spre a intempina darimarea nOstra; pentru care, in aceste
dupe urma minute ale vietiT mele, va sfatuesc, cu tOta dragos-
tea unuT pgrinte i frate, ca sä ye sirguitT a inchiea tocmele
cu Soliman Sultanul: in cat, de vetT putea dobendi de la den-
sul pgstrarea legilor nOstre biseric,qtT i politice, acesta va fi
o pace cuviinciOsa, macar de ar fi i sub titlul de suzeranitate.

www.dacoromanica.ro
 131

CgcT mal de folos va fi pentru voi a cerca inggduirea, de cat

sabia luT. Iar dacg din potrivg vi s'ar propune alte conditiunT,
nu pregetatf nicT cum, maT bine a muri cu arma in mang,
apgrand legea si libertatea patrieT vbstre, de cat pe ambe a
be lgsa in prada nenorocirilor viegiate si a fi privitorT defai-
mati aT dgrimareT patrieT. Incg sg nu ve indoitT cat de putin
cg Dumnesleul parintilor nostri, singurul isvor al luminilor, nu
se va indupleca o diniOrg si nu se va indura de lacrgmile in-
chingtorilor seT, si, revArsand cu imbelsugare darul seri peste
vol, ve va trimite o diniOrg mangaere, vindecand ranele si
statornicind pe tot-dea-una viitOrea vdstrg sortg 1
Cu tocmela lgsatg prin acest testament RomaniT de din-
cOce de CarpatT au pgstrat si pang astasIT esistenta for ratio -
nale fgra multg supgrare, cacT TurciT nu ail superat nicT °data
pe RomanT cu semg, nicT in religiunea lor, nicT in limba 4or.
Din contra, RomaniT de dincolo de CarpatT, fiind silitT a se
inchina Ungurilor si Nemtilor crestinT, ail fost atat superatT
de eT pentru religiunea for ortodocsg, in cat o parte ail fost
silitT a'sT strica legea bisericesca si a se face Uniji, adicg a
se uniT cu Papa de la Roma in cele patru puncte despartitOre
bisericilor. ApoT pang astasIT UnguriT si NemtiT nu recunosc
Romanilor nationalitatea de Romani si nu li permit a inv6ta
altg carte de cat Unguresca seil Nemtescg. Turcil n'ail fgcut
nicT odatg :mud, adicg bisericT turcescT prin orasele Roma-
nescT; peste CarpatT din contra, tote bisericile de frunte sunt
NemtescT seil UngurescT, iar in Basarabia slujba bisericescg si
Evangelia nu se citesce de cat in limba rusesca, precum si
sc6lele §i cancelariile sunt numaT rusesci. TurciT au prgdat si
.a. u tgiat une oil, dar pamentul ail rodit din noii, si omeniT
s'aii ngscut altiT la loc, in cat astasli nicT o pagubg de aceste
nu se maT cunosce. Dar pe unde sunt bisericT si stole si can-
celariT UngurescT, NemtescI sea Rusesci, limba Romanilor se
stricg si nemul nostru pere, si &and aceste vor peri de tot nu
se maT pot puree la loc si nimic nu este maT greil de cat sg
nu se pcitg intelege omul in vorbe cu popa lul, cu invetgtorul
+.

www.dacoromanica.ro
 133
luT sea cu carmuitorul luT. Stefan ail fost dar in adev& cel
niaT mare Domn si om al Romani lor, nu numaT pentru res-
bciiele luT de care si alit DomnT au avut multe si marl si grele,
ci pentru mintea luT in adev& mare, cu care au prevNut ca
RomaniT maT pucinT la num& nu vor putea sa lupte singuri
cu numerosiT for vecinT si c alianta Turcilor paganT este maT
buna pentru eT de cat a altor crestinT mincinosT.

(25) Punem aicT treT din psalmiT luT Dositei, ca model

pentru invetatori Si ca esercitia pentru elevT.

PSALMUL 46.
Limbele sA salte De bucime mare
*Cu antece flake, Cu nahl strigare;
Sa strige 'n tArie Cd s'ati suit Domnul,
Glas de bucurie, St -1 vadl tot omul.
LAudand pre Domnul CAntatT In Mute,
SA elute tot omul: In clicAtuit multe,
Domnul este tare, Cant.* pre 'mpAratul,
Este 'mpArat mare CA nu-I ca densul abut,
Preste tot phmentul, Sit domnescA 'n lume
Si -5Y tine euv8ntul. Cu sAntul sAil nume.
Supusu-ne-au glOte, CAntaft sit 'nteleg1
Si limbele tote, Preste lumea largA,
De ni-s sub piciore CA Dumnesleti p6te
Limb( de pre sub sore. Pre limb( preste tote,
Alesnii-ail gie De le tmblanze5ce
Parte de movie, Si le 'mperAte,ce.
Tent cea doritA, Scaunul de razA,
Carea-Y giuruitA Unde va sit 6c11
LuY Iacob iubitul, Domnul de 'n a drepta,
Ce-Y sine euventul. SA 'mpinesel plata
Mila sx-g arate, Pre boerY, pre glote,
Cea de bunatate Pre limbs le tote.
Spre nor ticAlt*Y, Si tine se 'naltA,
Precum ne spun mo0Y. Din fire simetl,
Pre Arvid( de munte, I-a vedea tot omul,
S'aud glasurY multe Cum i-a certa Domnul.

www.dacoromanica.ro
 - 133
PSALMUL 53.
DOmne I ink spdseste
Cu santul tkd nume,
PI-rut judetil pe lume,
§i 'ntreg ink fereste.
Cu a to putere,
Grija cand am muted,
Tu dOmne -mI ascultd
Ruga de 'n Mere.
a se ridicaa
Asupra-nf pitganiT
Si cu toff strainiY,
De mk 'mpresurard.
Si nu'ff stia de fried,
CdcY santul ekd nume,
Ce-Y vestit In lume,
L'ad tntio nimicd.
Ce mie mi-f ventd
Domnul, sufletesce
PSALMUL 48.
Ascultatt acestea t6te
Nordde, nernurT si glote,
Sd -mT tntelkga cuvantul
Omul de pre tot pdmentul:
BogleasiT dimpreund
Cu miseiT cand s'adund;
SI ve spuid de 'ntelepciune
Cu 'Males de .nveturY bune.
Si auclul sk vk tindetY,
Pildele sd le deprindeff,
S'ascultatT fdra de price,
SI 'ntelegetY, ce void dice:
SI to teml de cli cumplied,
SI nu-tT dea de clilcaid mined;
Cela ce al bogltie,
SI nu seat In sombtie,
NicY s'aibl reddejde In frate,
Sad in om la greutate.
Si cu ce schimb va da omul,
www.dacoromanica.ro
De sunt si trupesce
intreg fad smtntd.
Cine mi-s cu scarbd.
Le va veni rkul,
Din tot de-adevkrul
Si le-a adea. 'n garbd.
Veste preste lume
D6mne 1ST void face,
Cu jertve de pace
Santulli! tuts nume;
a mi-I cu ferice,
and -tu mk vet sc6te
Din scarbele Wee,
SI n'aibd sd-m1 strict.
Pismasit anif cate,
Si 'ntr'a for citdere,
Stand fdrd scadere,
SI-T vkd de departe.
SK se schimbe de la Domnul,
Cu pretti tie rkscumpkrare.
Sufletulul de pterciare
Fi-va truda ne 'ncetatk,
a la iad nu va fi plati ;
Acolo n'a vedea mate,
Sd gandescd, cd-1 va sc6te.
a mdestrul Inc d m6re
Ca tot omul de sub s6re ;
Si nebunul cu buYacul
Vor pen de pre tot vecul,
Si averea for rkenane,
De o iati rude strdine.
Cat se vor scOte din cask,
Numele li s'a uita-se;
Li s'a uita si mormentul,
Cat i-a 'mpresura pdmentul,
Ceia ce nu-sT fac pre lume
De bundtdcf s'aTbd. nume.
 131 -
Ce folos este de cinste
Omulur farl de minte,
Ce-sr dl firea omenescl
Pre fire dobitocescit ?
De merge flrit sfiall
Pre calea cea de smintilit.
Nu cun6sce, cit'l va duce
Desmerdlciunea cea dulce,
De va da ca 6ia 'n ripl,
Si m6rtea '1 va sorbi 'n pripl?
Earl dreptiY, d.nd de raclI,
Vor privi, cum duc O. perch
Pre pacItos si bubacul,
Sit -VT petrec/ 'n iad tot vdcul,
De la slavl a se raclit
Si cinstea tend sit-sr pardl.
Ce ml rog, Dumnedett sante,
SI'mr jar sufletul aminte,
Si sl ml cupring cu mill,
Sit nu'mr facI rIul sill.
Earl to 6me misele,
Sit nu daY de gandur( rele,
Ctnd vedr pre Oen, el creste,
Si casa lur se Illeste;
CI dacl more, el 'Acre
Cu slava NY cu avere;
Cu (Mitsui nimic nu duce
Din averea lur cea dulce.
Cit 'nteacastit lume 'n viell
I-Y sufletul In dulcetl,
Si tine i se 'mbunedl,
I-Y drag pre meta sh'I vault;
Cine 'T spune In dreptate,
D'aceltt fuge departe.
CM'T deprins pe tale largl
Cltre perire de-alargI.
Si se trage pre mosie
La 'ntunerec de vecie.
Ce folds este de cinste
Omulur Ilil de minte,
Ce's't cid firea omenescit
Pe fire dobitocescit?

Hrisovul lui Leon Veda In contra Greener.

(26) Milostieio Bojieio Ioan Leon Voevod §i Domn at

tot pgmentului UngrovlahieT, fiiul mareluT §i prea bunuluT re-
pausat Ioan Sfefan Voevod. Dat'am Domnia mea acestX carte
a Domnii mele, ca sl fie de mare credintg tuturor popilor §i
diaconilor de prin ora§e, §i din tOtX tera DomniT mete de la
tote santele bisericT, c541' popT §i diaconT vor fi in parfia pI-
rintelui Episcopul Efrem de la santa Episcopie de la Buzei,
ca sX se scie pentru nisce obiceiurT rele ce ail fost adaos de
OmenT streinT in tera DomnieT mele, can obicee nimenT nu le
au maT putut obicTnui; cici vNend ca, sunt de mare pagubg
Orel, pentru acesta Domnia mea am socotit de am steins
tots Iera, boerT marT §i mid, §i ro§ii qi mazilii, §i toti sluji-
torii de am sflatuit cu voia Domnil mele. DecT verend toIT
www.dacoromanica.ro
 135

atata saracie i pustiire teriT, cautat'am Domnia mea cu tot

sfatul tereT, sa se afle de unde cad acele nevoT pe tell, afla-
tus'ati si s'ail adeverat cum tote nevoile si saracia tereT se in-
cep de Ia GreciT streini cari amesteca domniile si vend tem
fail mita, si o precunosc pe camete asuprite, si daca yin aid
in tell el nu socotesc sa umble dupe obiceiul tereT, ci strica
tote lucrurile bune, si adaoga legT rele, si asuprite, si alte
slujbe 1e au marit si le ail ridicat fara semi pe atata greime,
ca 4' platesca el cametele lor, si sa'sT imbogatesca casele
lor, si inca alte multe streinarT au aretat spre OmeniT tereT,
nesocotind pe nicT un om de tell, instreinand OmeniT despre
domnia mea, cu pisme si cu napasti, si asuprind saraciT fara
mila, si aretand vrajmasie care toff OmeniT tereT. DecT vedend
domnia mea nisce lucruri ca acelea si prada Ora, socotit'am
Domnia mea dimpreuna cu tot sfatul Ore, de am facut lega-
tura si jurament mare, de am jurat Domnia mea tereT pe santa
Evangelie si cu mare afurisenie dinaintea cinstituluT si prea
luminatuluT parintelui nOstru al tereT romanesci chir Vladica
Grigorie, si dinaintea parinteluT Teofil Episcopul de la Rim-
nic, in santa biserica a Domnief mele cea mare din cetatea
scaunuluT Domniel mele din Bucuresci, si dupe jurament cu
tot sfatul terel, calcat'am acele obicee rele, si le-am pus Dom-
nia mea tote jos, si am scos aceT GrecT streinT din Ora afara
ca pe nisce neprietenT Wei fiind, si am intocmit Domnia mea
si alte lucrurT bune care sa fie de folos tereT, ca si cum cele
legi si obiceiuri bune, ce le ail fost tocmit ceT domnT batranT
ce li se fericeza vieta lor, si li se cunosc tocmelele, a ail fost
de folos tereT. Asijderea si Domnia mea inca am intocmit si
am inta'rit legatura, sa fie RosiT in pace de dijma si de gors-
tina si de vinericiii, si sa dea bir DomnieT mele intr'un an de
doue orT, de un cal cite ughi 4o la Sf. Dimitrie, si la Sf.
Gheorghe, si popiT inca sa dea bir intr'un an de doue orY la
Sf. Dimitrie ughi 30, si la Sf. Gheorghe ughi 3o, si (rupt)
Episcopie de la Buzeil, cum au fost adetul si obiceiul si ma/
dinainte vreme, 0 am ertat Domnia mea pe popT sa fie in

www.dacoromanica.ro
 - 136
pace de bir de lung, i de ghaleta cu fin, i de bog, i de
Oie secs, i de cal, i de mTere, §i de cerg, i de imprumut,
i de banT de cununie, i de mancaturT cate sunt peste an,
de nimica val seii bantuiela sa nu aibg, numai sa alba a pazi
santele bisericT cu slujba §i cu pravila Dumnegeesca i in cli
i in ncipte, §i sa rite pe Dumneclert pentru sane tatea Dom-
nieT mele, i pentru sufletul repausatilor parintilor DomnieT
mele, i pentru tOta cre,tinatatea, ca sä fie DomnieT mele po-
mana, i dupe jurament pus'am Domnia mea i blestem, cum
de voiii calca Domnia mea acesta legatura i jurament, acela
blestem sa fie tot asupra capuluT DomnieT mele, i a caseT
DomnieT mele. Iar pe care va darui Dumnecleti a fi Domn in
urma nOstra t6reT RomaneFT, inc a '1 rog cu numele luT Dum-
necleu sa aibg a cinsti i a innoi, .,,i a trai acesta legatura pe
tocmelele cum scrie mar sus, iar cine va calca i va sparge
acesta legatura i cartea DomnieT mele, acela sa fie proclet §i
blestemat de Vladica Christos, i afurisit de 318 sand paring
de la Nichea, i sa lacuiescg cu Iuda i cu Arie la un loc intru
netrecutiT vecT amin. Tata i marturiT am aFslat Domnia mea,
Jupan vel Dvor, i Jupan Papa vel Logofet, i Jupan Dumi-
trasco vel Vestier, i Jupan Miho vel Spatar, i Gheorghe vel
Stolnic, i Buzinca vel Comis, i Nedelco vel Paharnic, i Jupan
Constandin vel Postelnic, i insumT am slis Domnia mea. Am
scris eil Stoica gramaticul in scaunul orapluT BucureFiT, luna
Julie 23 Mile curgerea anilor leat 7139.
IOAN LEON VOEVOD.

Cu acesta ocasiune se pune in vederea invetatorilor ca,

apa precum tote cartile i scrisorile vechT RomaneFT areta
aniT, nu de la Christos dupe cum numeram astacli, ci de la
facerea lumeT dupe cuili se vede i in hrisovul de maT sus,
apoT trebue sa Inv* a gasi aniT de la Christos, scaslend tot-
dea-una numerul 5508, adica anul de la facerea lumeT in care
s'ail nascut Christos, din orT care numer maT mare de anT se
va gasi insemnat in vre o carte seri scrisOre. Apa scaslendu-se

www.dacoromanica.ro
 137 --
5508 din anul 7130 insemnat in hrisovul de maT sus, se aflg
a acel hrisov este scris §i facut la anul de la Christos 1622.
Se adaogg cg cuventul hrisov este grecesc i insemneza pecete
de aur, pentru cg pe tote cartile DomneFT se punea o pe-
cete mare auritg, cu semnul Vrei 0 cu iscalitura Domnescg.

(27) Dimitrie Cantemir, Domnul MoldoveT, sfaqesce cu

urmatOrele cuvinte prefagia scriereT stile intitulate : Cronicul-
Ronzano-Mado-Vlachllor, compuse pe la anul 1700:
cInteacest chip dar pe Roman-Moldo-VlahiT no0ri, Ro-
ma maica, din Iguntrurile stile nascendu-T, T-au aplecat §i i-au
crescut; Traian parintele cu obiceele §i armele RomaneFT in-
vetendu-T, aT Daciel adeveraff mWenitori T-ail pus, §i curat
sangele fiilor seT pe Dacia, care maT dinainte barbarg era, ail
evgenisit-o. Acea0 dupe aceia, cu prilejul a fericitelor vremi,
la atata a puterilor §i a vredniciilor ingltime s'ail inalat, cat
marele Constantin, cgtrg densa Orachia 0 Macedonia algturand,
a lumiT Romanesci a patra parte sa plinesca o au socotit.
Acesta de pe una numaT prea lesne pOte sa se dovedescg; cg
de vreme ce Constantin, cu pugin mai nainte de pristgvirea
sa, tots imperatia in patru pgrti despgrtind §i fiilor seT tine,
partea sa sa impergtesca vrend, ca un de lege pgrinte §i prea
bun Domn au socotit, a mgcar ca Dacia impreung cu cele
alte pArti cu mult maT inguste §i mai strimte er', insa cu
bungtatea, cu temperamentul aeruluT, cu curgerea apelor cu
ploada pgmentului, cu frumusetea campilor, cu desimea padu-
rilor, cu multimea cetatilor, 0 cu multimea a altor locuitorT,
de cat cele alte parti nu numal nu mai jos, ci incg cu mult
a le cover0 pOte, i pentru acesta luT Constantin celuT mai
mic intre frati i mai mare in dragostea sa fiu, dreptg mo;-
tenure o au insemnat'o. NicT luT Constantin de soda ca acesta
reit T -ail pgrut, ci Inca acea cc pgrintele 'T-o orandu-i-se, ca pe
o prea plgcutg mo0e cu dragg inimg imbrgt4ind-o dupe re-
pausarea lui Constantin, a,a i scaunul imperaciel in Dacia
,'au pus. Dupe aceia fratele sell Constantin cu zavistil porni

www.dacoromanica.ro
 - 138
cu a sa parte nelndestulandu-se si cu mans vrasmasesca asu-
pra luT Constants, viind el cu &tea din Dacia si biruindu'l si
omorandul, decT catre Dacia teta imperatia apusuluT s'ad adaos.
Deci, dupe departarea luT Constants, de la Dacia spre Italia
pana pe la vremile luT Gratian imperat, Dacia nOstra impreu-
na cu Orachia si Macedonia tot sub un dregator ad fost; iar
sub acest imperat navalirile Gotilor maY molt ingreuindu-se,
Gratian ail chemat de la Ispania pe Teodosie marele, si sin-
gur aparator si stapanitor acestor terT sä fie l'ad poftit. Soco-
tind adica Gratian forte inteleptesce precum ca ostenelile si
laudele luT Traian nu pOte altul sa le tie si sa le parte, Para
numaT altul ca Traian, adica Teodosie.
cTeodosie darn 'nand grija partilor acestora, nu numal
cad pe Dacia cum sa cade ail aperat'o, ci Inc a si pe GotiT,
cari din Tracia pana la Donn sa revarsase, cu armele atata
T-au ingrozit, si cu pace atata T-ati induplecat, cat Atanaric si
Fritigerius HatmaniT lor, lepadand cea barbaresca selbaticie, cu
prietenesc picior prin Dacia, cetatiT Jul Constantin care impe-
ratea la rasarit cu plecaciune i s'ad Inchinat. Iar dupe acesta
al doilea Traian (pe marele si crestinul Teodosie inteleg), cu
lenevirea (precum ni se. pare) imperatilor, cari dupe densul ad
urmat, sal peke fi asa vrend cel dintru nalturT Dumnecled,
puterile Romanilor nu pucin vestejindu-se, HuniT, BulgariT,
SlavoniT, SerbiT si Herta', prin cats -va vreme cate-va provin-
ciT RomanescT apucand, pana maT pe urma in Panonia, (care
este Ungaria cea mare), in Orachia, in Moesia, in Iliria, in
Macedonia, si asa in slavita Grecia piciorul si scaunele s'ad
infipt. Iar in Dacia nOstra acesta desaversit a face nicT cum
n'ad putut; Inca ca virtutea acelora ce o stapanea Romani
tot-dea-una batutT, gonitT si biruiti A. fie fost, si pe mosia sa
pururea pazita, si de a barbarilor indelungata impresurare slo-
bod sa o fi tinut, vestiti scriitorT ne povestesc (pe care in testul
istorieT pe la locul si vremea sa 'T vom areta). Cad acestia
aceiasT Romani sunt cari (precum singure letopisitele Slavoni-
lor spun) «ix nemul Slavonesc in scurtI vreme de pe malu-

www.dacoromanica.ro
 139

crile Dungrei gonindu-T, pang la apa VistuleT T-au impins, pi

«pi acolo incepgturile stgpanireT for pe acelaVi loc a'pl da T-ail
«asuprit. Aceptia aceiapT Romani sunt cari pe Polovti pi pc
«PecinicT, vrgpma,T aT impergtieT Romanilor neprietenT, T-au
«fgcut sg'pT cunOsca hotare pustiile cele de peste Nistru. A-
Ǥi0erea cu cursul vremilor, (precum la Strincovscie se alig)
«orT ca pe nisce supupT T-au domolit, orT ca pe nisce sotT T-au
«avut, (cad acestul lucru curatg sciintg nu avem), pe cat pu-
«tem cunOsce cu indelungatg a for slujbg atata s'aii slujit, cat
«pi din limba Romanescg cat-va sg se fi imprumutat, pi cea
«barbarescg a for cu densa nu pugin sg o fi tocmit. Cautg
alnainte marturiile acestora, cartea 2, cap. i6. Aceptia aceiapT
«Romani suntil cari, pe urma imperatiloril luT Constantin pi
«maica sa Elena, cand Karolus marele scriptul impergtiei apu-
«sului de a r6sgrituluT au despgrtit pi pang la Dacia coboran-
«du-se, prin solir se'T cu densul lucrurile stapanireT for ail ape-
«clat. Cartea 7, cap. 15. Aceptia aceiapT Romani sunt, cari
dui Konrat III imp&atului apusuluT, cand la Sfanta 6ste Ie-
crusalitriesca prin Po Ionia pi de acolo prin Moldo-Vlachia mer-
«gea la 200,000 de amenT cu sine ducend, de tots hrana pi
caltele, carele la cale a tots Ostea trebue, indestul all dat.
«Cartea 8 peste tot. Aceptia aceiapi Romano -Moldo-Vlachi
«sunt, cari pe Alexie Komneno pi pe Isach Angel imperatii
«TarigraduluT, voind cu tiranie asupra for sa se ispitescg, mai
tmult de cincl on cu vrapmape resbOie 1-ail biruit, pi precum
«Romiinul slobod prea bun ospe apt intdritat resboinic fdrd
eprottvnk sa fie le-ail aretatv. Cartea 8, cap. 13, 14, 15 pi
i6. Aceptia aceiapT Romani sunt, cari, dupe ce LatiniT cu amg-
gelg apucase Tarigradulu de la GrecT, impotriva nevalitorului
Balduin biruitOre arme ail purtat pi Grecilor, cari pang acum
pentru imp6rgtie fail nicl o nadejde remgsese, ca impotrivg de
amggire ca acesta indresnelg pi arme sg apuce pi pang mat
pe urmg pi imp&gtia 40' rescumpere forte cu indemang pri-
lej pi ajutor le-ati dat. Marinus partea 2, cartea 3. cap. 13,
19 pi inainte in chronicg cartea 9, cap. Aceptia iarapt clic-

www.dacoromanica.ro
 - 140
aceia0 Roman! sunt, cari singurT numai cu SecuiT puterile pi
armele impreunindu-0 «intre atatea AsiaticeFT pi EuropeFT
«vestite nemurT, eT numaT pe a WI Batie cumpleciune si Ta-
«tarilor luT vra.n10e barbateFe all timpit §i locurile stile de
cprada barbaresca maT nebetejite ferind, prin mo0ile for tre-
(catOre a le da adeverat Romane all tagaduit. Si pentru ca
«pe strimt sa clicem aicea, carele in tesatura chroniculuT pe
«larg sunt sa se pomenesca, una numaT pi mai de pe urma,
«insa de cat altele cu mult mai alesa fapta vom ma! adaoge,
«care cum cu mare lauda salt ispravit asa minunat §i pang
astA di se traganeza.) Ace0ia adica sunt aceia Romano-Mol-
do-Vlachi, cari, dupe ce au inceput prea puternicul Monarch
al Turcilor atatea imperatiT §i craiT a le rasaritului pi a be
apusuluT a. supune §i ales mai tOta lumea a partilor Cre0i-
nescl mai la cea de pe urma mielie le all adus, cat stapa-
nirile, carele o diniera era prea inflorite, astacli de abia pi mai
nicT de abia -macar ca a unuT trup de demult mort pi cu pu-
trigaiul vremilor mistuit nici Osele in0rate '0 pot areta; eT,
eT, clic, numaT singurT, cu minunat a fieruluT qi a aurului me§-
tepg, cum vrAma0eT a§a lacomieT for inainte qind, vi! aT
lu! Ahilevs Si a lu! Ulisis stramo0lor seT icOne sa fie s'ati are-
tat. In veciT for slavite pi prea puternice au fost imperatiile
Grecilor, a Per0lor, a Egiptenilor pi a Babilonulu!, pe carele
puterea Sultanasca atat le-a5 schimonosit §i k-ag miqorat, cat
in clilele nostre lucrurile lor, pe care mintea omului sa be co-
prinda nu putea, se pare ea nu fapte, ci vise, nu istorie, ci
basme fac. Arabia fericita, pietrOsa §i cea pustie, nefericirea
§i pustietatea care armele Turcesci T-au mestit, nu numaT all
gustat'o Africa cu a Rome pururea ravnitore Cartaginea, ci
dintele vieruluT omenesc atata l'a5 simtit cat intrurile stile rana
care all luat in vecT nevindecata all remas. BulgariT, SerbiT,
SlavoniT (intre can se numera §i BosneniT), AlbaniT, Boemil pi
DalmatieniT, nemurT carele cu mana §i cu fierul mai tOta Eu-
ropa ingrozise, atata le-a5 imblanzit §i le-a5 domolit Agare-
nul, cat din cea veche 0 din fire a for sirepie, macar o pica-

www.dacoromanica.ro
 - 141

tura nu le-ail remas; fail nicT cu alts maT cunoscuta fapta s'aii
his, fara numaT cu una, i acea forte intunecata a numeluT
adica insemnarea, intre alalte a muritorilor nemurl a se nu_
mera pot. Prea puternica lungs i lata stapanirea Unguresca
la atata stramtOre o adusese, cat a craieT sele hotare nu aiu-
rea putea sä cunOsca, ara numal intre veclutT §i risipitT pa-
retiT seT. Pe GermanT, rod amintrelea nebiruit, atata T-ail In-
spaimentat, cat pana la portile BeciuluT de doue orT, iar prin
pregiurul for de nenumerate orT, cu mOrte §i risipa fulgerile
i tunetele armelor sele au adus. Ce, pentru ca aid sa nu maT
pomenim cate reutatT §i cumplirT ail facut publicaT Venetie-
nqcT, de cate slavite ()strove §i de cate vertOse cetatT pe mare
§i pe uscat ail saracit'o, socotim ca cea maT din launtru Italie
Intr'adins pentru cea maT vr4ma,e i cea maT de pe urma a
tiranieT sele manie neatinsa a o lasa sa fie vrut, §i pentru
acesta armele spre crivet sa'§T fie Tutors adica asupra Le§ilor,
Ru,ilor i Cazacilor, pentru ca §i pe aceste cre§tine tell, in-
tr'o sughititura sa le inghita, spurcata §i a satiuluT ne,tiutOre
gura '§y ail cascat; carele macar ca ap, de tot biruite n'ail
lost, nicT aspru giuguld buT grumazT ,'au aplecat, insa fara
nenumerate suflete in robie prapadite a scapa n'ail putut; cu
care reutatT Cate §i cate ail fost i de cate orT s'aq facut i
Inca sa fac, de am vrea pe amenuntul sa le pomenim, nu nu-
maT puterile nu ne-ar ajunge, ci Inca §i vremea ne-ar lipsi_
Insa din cele multe una numaT vrednica de insemnat, de la
istoricT Le§qcT adese pomenita, de vom insemna nu fara treba
a fi socotim. ]tic dar eT precum acea de sus pronie, purtand
de grija mantuinteT acestor Crivatene Norode, cu nemul Roma--
no-Moldo-Vlachilor ca cu un zid prea vertos §i nebiruit sa se
fi slujit, pe carele in potriva a vra,mw sariturile paganilor
puindu-le, cu peptul for intregT Inca pana acum, §i in scau-
nele sele infipti i odihniff sa'T fi pazit.
cMaT uitasem a dice, care maT dinainte de tote s'aii ca-
slut sa fim c;lis; nemul Tataresc, pe carele imperatia Persescap
Grecesca, Romanesca, nu'l ail biruit, nicT altul Fara numaT Dum-

www.dacoromanica.ro
 - 142 -
necled, sea cgruia Dumnecleti putintele cu un deosebit chip al
Dumnecleescd sae voie incg adaoge, 4 se putea birui pang
acum s'ail creclut; pe acestasT clic, Tgtgresc nem, pOrtg Osmg-
nescg, atata rail domolit, cat nu in alt chip, ci tocmaT ca pe
un vengtor la venat gata, pe un ogar in prohaz gata tiind
dupe voia 'sa and va atuncea si incotro inteacolo cea din
fire turbatg vrgsmgsie asT plini 11 slobode. Asisderea de multe
on ca de o siganie muscgtOre si necredinciOsg ferindu-se cu
primenirile, schimbgrile, nu rare orT si cu omoririle Hanilor for
(cad tote aceste in voia SultanuluT stall), IL umilesce si prile-
giurile capul asT ridica 'T trage. Acestea tote, precum asa sa
fie, pare-ni-se ca nu va fi cela ce nu stie; cad atatea si atatea
impergtil sub stapanirea sa au supus, ail cglcat, an prapadit
.si ca cum n'ar fi maT fost le-au intors, cat cu multul maT prea
Jesne ar fi cuiva ne ogoit a le plange de cat peste tot asa cum
sunt din catalog a be numera, si maT vertos vremea plansoriT
de cat a scrisOrel sa fie ar alege, Soliman acela a GermanieT
grOza, a UngarieT domolitor, a Serbilor si a Bulgarilor supui-
tor, a Turcilor Ulisis si a Osmanilor Licurgos, carele cum din
scrisele asa din ciisele bgtranilor seT intelegend, precum impo-
-triva Romano-Moldo-Vlachilor cu neprietenie a merge este
cea maT desgversitg. nebunie, (cacT intelepciunea serpeluT ace-
luia multi din istoricil crestinescT chiar sunt cari cum sa cade
o marturisesc) si asupra unuT nem ca acesta cu armele nebiruit
fiind) cu arme si cu resboX mar mult a ispiti alta sa nu fie fgrg
numaT lucru de batjocurg si de primejdia slaveT Ali-osmanescT;
asa Soliman forte bine sciind socotia de cate orT si catT Ma-
homezT, cap' BaiazetT, catT MuratT in campiT Moldovenesci se
saramase si miT de mil de TurcT in valurile DungreT, a be Pru-
tuluT, a le SiretuluT, a le BerladuluT si a be NistruluT inghi ;ise.
Asa dar si intr'acest chip cu patimile si priipejdiile altora si
a be sole invqandu-se, leggtura si pacea, care Bogdan fecio-
rul luT Stefan Vodg marele 'T aducea, forte cu drag ail imbrg-
Iisat'o si sub chipul a dgreT pe an (fgrg care pacea crestinilor
cu TurciT tot-dea-una mOrtg este) cu darurT a patru-clecT de

www.dacoromanica.ro
 -143 --
epe frum6se, carele pgmentul MoldavieT le ngptea, indestulat a
fi primesce, acela ce a lIcomieT in vecT nedespgrtit rob era
pi inchingtor. In acest chip dar pgrintiT nemuluY Moldovenesc,
cari pe acele vremi de grija PatrieT sele precum se cade purta,
mgcar ca darurT au fggaduit, pi aur, argint, dobitOce pi paserT
ca pominocul pamentulm for in totT aniT la porta luT prin soliT
for s'ail obliguit, insg, cu intreg sfat pi cu bung socotelg slu-
jindu-se pi vremea tescumpgrand, cu virt6se pi tarT legamen-
turT, puterea stapanireT sele cea monarchicesca bine 'pl-ail a..§e-
dat, cinstea bisericescg, credinta cre§tinescg pi legea ortodo-
xilor neatinsg pi nespurcatg '§T-ati ferit ; Acestea dar tote, nu
numaT pie ci Inc g pi porunciT Coranulul cu totuluT tot impo-
trivnice fiind , 'T-aii cgutat SultanuluT pi peste voia luT a be
priirni pi a le suferi; a cgruia lucru aka maT aevea pricing nu
se pote da, fail numaT, macar cg cu amagelnice tocmelT pi
cu chip de impacaluire, insg pie pe unul §i singur nemul Mol-
do-Vlachilor a'pT pleca maT de mult folos sä fie imps rgtier
Otomanilor ail socotit, de cat c'aii supus cu armele atata
multime de altele.
«Acestea dar pi altele de cat acestea cu mult maT minu-
nate, carele in chronic inainte se vor areta, uniT din vecinT,
ca dintr'o inaltg strajg oglindindu-le, adeverat Ca nu farg 6re
care chip de ciste§ §i aretos a zavistieT vestoent, pe numcle
Romano-Moldo-Vlachilor, cel ce sub slova vechilor scriitorT de
greil zgcea pi de demult din intru inima gemea, Inca maT cu
impleticite pi maT cu incurcate rnrejulite a infapura pi cu pOla
odgjdieT vechimeT vremilor apa de tot a ascunde §i din catas-
tiful celor maT ptiute pi maT cunoscute istoriT cu totul tot a'l
rade pi a Serge s'aii nevoit. Ce nu scim cu ce chip fruntea
atat de nesfiita '§T-ail ivit, socotind precum vor putea sorele
cu tins sa lipescg pi cerul cu palma sa captupesca 1 Ins care
acestea gata ne sunt apargtorT atatea, adicg Grecepci, Lati-
nepcT, Nemtepci, Frantusepci, ItalienepcT, UngurepcT, LepepcT,
RusepcT, Slovenepci pi apa .pi TurcarapepcT pi -Turce§cT scriitorT,
cari cu top' inteun suflet armele a drepteT ratuirT apucand, im-

www.dacoromanica.ro
 - 144
potriva Blojeritorilor, cu adev&ata a biruinteT ngdejde, de drept
resboT pentru noT se apucg, a.a cg, noT tIcand i odihnindu-
ne, eT din vechT armaturile lor, cu tot felul de arme intear-
mandu-se, pe unit cutriergtorT i a laudelor streine fgrg vreme
i fgrg socotelg pizmgluitorT la mendanul lupteT IT strigg. Acq-
tia ctic scriitorT, fie-care a vremilor see Insemngtor, vor ar&a,
precum in mreja painguluT alte lighioe nu se pot prinde, lard
numaT musculitg i altele asemenea acestora neputinciOse i
ne inarmate muite; tar cand se templg a cgdea intr'insele nes-
cal-va pgs&uice §i la fire maT vertOse jiggnuite, ele indatg o
rup i nevointele luY indqert se fac. Acestea cu tarT doves1T
vor vinci, (cga noT de la noT, cat IT negru sub unghie nu vom
dice), precum cea d'anteiti a Romano-Moldo-Vlachilor in Dacia
descalicaturg sg fi fost de la Traian marele i'mOrat. A.§-0e-
rea vor ar&a precum aniT nemuluT lor, de cat a altor nemurT
EuropeFT cu molt maT multi i virsta lor de cat a multora
may maturg i maT veche sg fie, ca cea ce inceputul anilor
lor este de la acesta inapoT cu o mie ese-sute i slece anT §i
ap nicY unul dintre nemurT, (alegend pe can maT sus am po-
menit GermanT), cu bgtrinetele i cu vechimea lor se pOte alg-
tura. DecT vor mgrturigi precum poporul Romano-Moldo-V1a-
chilor, nu din glogozalg a na§cerei de strinsurg sg fie scornit,
ce din ceatenT Romany, din ostaST bltranT i din mart familil
sg se fi ales. ApoT din bunT i tarT Romano-Moldo-VlachT, din
bunT i tarT pgrintY ngscandu-se, a sangelui curgtenie i a ne-
muluT Evgenie nestricatg i nebetejitg sg fie ferit, precum qi
pang. astgclT tot ap o feresce. NicT sg gandesca cine-va cg
dOrg. in atata a lucrurilor necunoscintg suntem cgslutT, (fie ace-
sta a§a pugin maT slobod sg grgim), nicY sg'§T propue, a doll
pretenduim precum adicg nemul Romano-Moldo-Vlachilor nicl
un sange de al streinilor in sangele seil sl iu fie amestecat;
a acesta nu numaT a slice, ci §i a gandi arg socotelg ar fi. De
vreme ce, precum maT de demult cu multe ngpgdirile a multe
nemurT, ap maT pe urmg, i maT virtos dupe risipa imperatieT
Constantinopolitang i a altor megia§e CraiT, prin turbgtura
www.dacoromanica.ro
 - 145 -
Turcesca risipi §i resturnari, multe de tots stgpana, multe de
bun nem, §i Inca imparate§cT, crae§ci §i Domne§ci streine fa-
miliT in sinul sell all primit Moldova §i tera Muntenesca, pre-
cum sunt a Cantacuzinilor, a Paleologilor, a Sevasto§ilor, a
Grililor, a Asanilor, a Hrisoverghilor, a Petralifilor, a Hrisos-
coleilor, a Rosetilor, Evpraiotilor §i altele multe blagorodiel
Grece§cI florT in tera sa all sadit cea cu sangele Romanesc
evghenisita Dacia. Care acestea de la megie§iT Le§T Potot-
chia§ciT, de la Litvani RaziviliT, de la UngurT BatoriT (din cari
sa tragea Stefan Voda ce'T clic Burdujea), §i Inca maY de de-
mult, de la Corvini se tragea Ureche§tiT. De la DomniT, sell
cum 41 clic eT Mars hi Crame§c1, Cantemire§ciT, §i din Cerche§c1
CavartanT cate-va chipuri de frunte, (intre carele all fost §i
DOmna luT Vasilie Voda, din care s'aii nascut Steanuta Vo-
da), dupe ce all venit sub stegul luT Christos, intre cele a boe-
rimeT vechT familil 'T-au primit §i 'T-ail numerat Moldova. A§a
CraiT Serbe§ci all dat '§i-ail luat fetele §i fecioriT seT dupe fe-
tele §i fecioriT Domnilor de tera Muntenesca. A§a BrancoveniT
de la Bulgari sa se traga sa poveste§ce; a§a vechiT Basara-
beFT din Basarabia (caria acum IT slice Bugec), all trecut la
Olt. A§i§derea DomniT §i boeriT MoldovenescY pe fetele see
Domnilor §i Crailor streinT (luand sema bunatatiT nemuluT) a
le da nu s'ail aparat, precum la istoricT citim. Dlugos cartea
11. Ilia§ feciorul luT Alexandru Voda, sa fi luat DOmna pe
Maria sora SofieT CraiaseT luT Vladislav Craiul Le§esc; Stefan
cel Mare §i Bun sa fi dat pe fiig-sa Ilena, dupe Vasilevic im-
peratul Moscului. Vasilie Voevod o fiica dupe Razivil Ducele
LituanieT, §i pe alta dupe Timu§ Hmeolinschie hatmanul ea-
zacesc sa fi rnaritat, sciut este. Trecem aicY pentru lungimea
a maT pomeni, a Bogdanilor §i a altor DomnY, cu a Palatini-
lor §i a Voevozilor §i Cascelenilor Le§escl dupa lege a san-
gelui amestecare ; cacT pentru tote aceste, wand Dumneslee,
in Tomosul al II, al chroniculuT nostru, la locul §i vremea sa
anume se va slice, precum §i in cartea Gheanealogiei nemuri-

8. 8. h T. 6063 10
www.dacoromanica.ro
 146

for boerimeT MoldoveneFT (pe care cu limba latinescg am

scris'o) pe larg am aretat.
ging cu tote aceste, a insuratuluT §i a maritatuluT leggturg
pgrintesca fiind si numaT a unora maT de nem case impreu-
nare, nu se va cadea a se socoti ciY dorX cu acest mijloc cel
de Roman sange sa to fie stricat, precum §i singurg crendu-
iela firesca poftesce, partea cea maT mica ceT maT marl la-
sandu-se. Ci pentru ca sg nu trecem chipul §i forma Pridoslo-
vieT, pentru alante a Romano-Moldo-Vlachilor vredniciT, pe
cititorl la trupul istorieT iT invitam. )
(28) RomaniT pastreza §i pang astasli pomenirea mOrteT
luT Brancovenu, in urmaterea cantare popularg.

CONSTANTIN BRAN COVEANUL.

Brancov6nul Constantin .DragiY met, coconY iubitY I

Domn Roman si Domn crestin,
De avert ce tot strangia *)
Sultanul se lngrijia
Si de mode '1 hottria,
CtcY viziru 11 ptria.
fritio JoT de diminett,
pi scurttreY luT de vi6tt
Brancovenul se scula,
Fata bine o splla,
Barbit albt peptena,
La ic6rte se 'nchina,
Pe fer6strt-apoT Oita
Si amar se sptimanta I
LitsatT somnul, ye treziti,
Armele vi le ettitY
Ct pe not ne-a congiurat
Pasa cel netmpecat I
EnicerT, cu tunurT mart
Ce sparg zidurT cat de birth,
Bine vorba on sfarsia
TurcT In cast iurusia, (adz/dila)
Pe tuspatru mi-T prindea
Si 'T ducea de-Y tnchidea
La Stambul, In turnul mare
Ce se 'nalttt langt mare,
Unde zact fete DomnescY

°) Acest cantec popular confirm idea, ce lnct de la 1855 am publicat

prin Zimbrul din lag, ct scopul, pentru care Brancovenul Vodit strangest co-
morT, era pentru ca st se folosesct de litcomia Tureilor spre a cumptra cu
ban'( tntrunirea Romanilor sub dinastia sa si st rescumpere p6te si tributul.
MC mir dar cum d-nit Rogues la 1870 pretinde ct d-sa att emis maT Antai
acestt idee, prin drama ce ati compus pe atuncT asupra acestuY subject.

www.dacoromanica.ro
 147
§i soil marl IntOritescf.
Mutt acolo nu zicea,
CI Sultanu 'T aducea
Line foigorul lir
Pe malul BosforuluT.
.Brincovene Constantin,
Boer vechid, ghiaur hainl
Adevir e c'aT chitit
Pin'a nu fi mazilit (detrona0
Si. despartY a ta Domnie.
De a nostri'mpiritie?
CI de mutt ce egtT avut
BanY de our aY }Mut,-
Fir'aiT fi de mine temi,
Far'a vrea ca si.'inT dal semi?
De-am fost bun, rn, la Domnie,
Dumnesled singur o scie;
De-am fost mare pe piment,
Iat'acum ci nu maT stnt!
Constantine Brincovene I
Nu-mY gill vorbe viclene.
De cf-e mild de copi!
§i de vreY ca si mat fit,
Lasi legea Cregtinesei
§i te di 'n legea Turcesci.
Faci Dumnesled ce vrea!
Dar pe toff de ne-ST titia
Nu m6 las de legea meal
Sultanul din foigor
Dete semn lul Imbrohor. (eillitan).
DoT gelay venea curind
Sibtile fluturand,
Si spre robT daci mergea,
Din coconY ig alegea
Pe eel mare $i fruntos,
§i '1 punea pe scaun jos,
Si cat pala ripezia,
Caput lute 'T retezia I
Brincov6nul grett ofta
Si din guri cuventa:
.D6mne I fie 'q voia ta l .
Ger gela/T iaritt mergea
www.dacoromanica.ro
§i din doY 1g alegea
Pe cel gingas mijlocilt
Cu Or neted gi abid.
§i pe scaun 11 punea
§i capul IT ripunea I
Brincovenul gred ofta
§idin suflet cuventa:
*D6mne! fie 'n voia tat.
Sultanul se minuna
§i cu mila se 'ngina:
Brincovene Constantin
Boer vechid ti Domn crettin t
TreT coconT tu aY avut,
Din treT dot ti T-aT perdut;
NumaY unul ft-a rEmas I
Cu stile de vreT si'l las,
Lasi legea cregtinesci
§i te di 'n legea Turcesci I
Mare 'Y Domnul Dumnested I
Cretin bun m'am niscut eli,
Cretin bun a muri vreti...
Tad, driguil, nu mat plinge
Cit inima mi se fringe.
Tact gi most In legea ta
CI tu ceru-Y cipita I.
Imbrohorul se 'ncrunta,
GelatiT se 'nainta
§i pe blindul copilat,
Dragul tate! feciorat,
La piment 11 arunca
§i slilele-1 ridica.
Brincovenul grett ofta
Si cu lacrimi cuventa:
.D6mne I fie voia ta I a
ApoY el se 'ntuneca,
Inima-T se despica,
Fe copiY se arunca,
IT bocia, ff siruta,
§i turbind apo! striga:
AleleY I talharT piganT I
AleT I voY feciorT de carat
Trer coconT ce am avut
*
 - 148 -
Pe tustreY mi T-aft perdutl Pin noroia o tavalia,
Dare-ar Domnul Duraneslett §i de-un paltin o legs
SI fie pe gandul meit: §i Ostend asa striga:
Sa ve stergett pe pliment eBrancovene Constantin
Cum se sterg noriY la vent; Ghiaur vechili, ghittur hain I

Sa n'aveft doe de 'ngropat (necredincios).

NicY copiY de serutat Case ochT a to uita
Turcil crunt se oteria De'ff cunoscY to pelea ta?
Si pe densul tabltria, Cant turbatTl Turd, lipta real
Haine utandre 'i le rupea, De jY rnanca si carnea mea,
Trupu-T de pele jupea, Se stilt c'att murit Cretin
Pelea cu pae -Q amplea, Brancovenul Constantin
(29) Un esemplu de cum protestarz vechiT boerT Roma-
nese/ in contra abusurilor, se gasesce in urmItorul cantec is-
toric publicat de Constantin NegruIi:

CANTEC.
Caragea era un Donut (fernaria°
Alt-fel prey de treba om,
NumaY %era cam prada.
BoieriY veslend asa,
IT slicea: Maria ta
Cu paharul Indeswe
Dar cu bird maY raresce.
Intio sli s'ati adunat
§i-att &cult tntre eY sfat,
Card la divan Y-a chema.
Pe norod a judeca,
Sal slica: Ataxia ta I
Cu paharul lndesesce,
Dar cu birul maY raresce.

Domnul la mass -Y poftea Domnul dactt a veslut

ySi cu cotnar 11 cinstea,
Pena ce 4T tribata.
Boierit dud Inchina,
h dice.: Maria ta
Cu paharul indesesce,
Dar cu bird mar raresce.
El Ilnsa nu-Y audia,
Manes, bea si jacuia,
§i 'n sernii nu he bap..
Boieril se supem,
*i slicea: Maria ta I
Cu paharul lndesesce,
Dar cu bird maY riiresce.
Ca de saga s'a trecut,
§i ca vor a-1 darema,
Citc'f boierit nn 'nceta
A-Y slice: Maria ta
Cu paharul Indesesce,
Dar cu birul mar raresce.
F6rte mult s'a maniat;
Pe doY din eY T-ati Mat
Ca doar de eY va scapa,
i nu-Y va mat asculta
l?icendu-T : Maria ta I
Cu paharul indesesce
Dar cu birul mat raresce.

www.dacoromanica.ro
 149

ET la m6rte se ducea Pe la schiturY, seldistriT

Vesely, vorbea si ridea Domnul a dat leturghiT
Fried nicT cum ardta, Ca doar tf va trnpdca;
§i 'n gura mare striga: Dar prin somn tot tY visa
Ean audT Mdria to 1 picdndu-T: Maria to 1
Cu paharul 1ndesesce, Cu paharul Indesesce,
Dar cu bind ma! rhsesce. Dar cu birul may rdresce.

Spun ca cum T-ad omorlt, Neavdnd nicl cum rdgaz,

Pe loc domnul s'a cdit, De ciudd si de necaz,
CITcY Indatd ce 'no?ta, Muri indltimea sa.
AmdndoT i s'ardta Norodul 11 1ngropa
§i-T dicea : Mdria to I piandu-Y : Mdria to 1
Cu paharul Indesesce, Cu paharul Indesesce,
Dar cu biml maT rdresce. Dar cu birul may rdresce.*)

(30) De la Petra Major, se pastreza scrierea intitulatg:

Despre inceputul Romanilor din Dacia, din care estragem aicT
ca model urmgtorul pasagiii:
Se adevere,spe mat de park, cd partea cea mat mare a
Roma mlor nu ad e,rit din Dacia peste Dundre.
t De veT lua, aminte la impregiurgrile DacieT, cele dupe
mOrtea luT Traian, a adicg RomaniT prin desele incurse ale
vecinilor barbarT, se deprinsese a-T primi la sine si a'T suferi,
veT pricepe prea usor, a Romanilor din dilele luT Aurelian li
era cu mult maT usor a primi pe barbarT in patria sa Dacia,
unde din mosiile sele cele manOse aveaU cu ce le sta 'nainteL
de cat sa ratacescg prin alte IerT, unde sa fie tempingT de
aceiasT barbarT cu mult maT mare barbarie si crudime.

''') Birurile si impositele sunt datorite a se plfiti de cKtre toff cetliteniT or!
cliruY Stat, pentru ca mime prin ele se pot tine judecdtorT, strejuitorT, tnvdtd-
tor! si ally functional! public!, fKr1 de care cetlteni! nu pot avea linisce 0 tn-
lesnire spre a trli In pace ;i a lucra cu spor. Dar and bath! public! se chel-
tuesc pentru chiefurY sa lucruff de prisos, ca pe vremea Fanariotilor, dune(
ceettenif ad drept a reclama ;i a cere tndreptare.

www.dacoromanica.ro
 150 -
Lor le era atata mai usor a suferi incursele barbarilor,
cu cat e sciut, cg eT era inteaceleasT ngscutT, crescutY si im-
bgtranitT; apoT greutgtile, cu carele s'ail deprins Omenii din
pruncie, le pOrtg tot-dea-una maT usor.
Ba Inc l se crede de sigur, cg barbariT aceia avend de
scop sg se aseze in Dacia, o cruta pe acesta; pensru cg, pe
cand se inturna din terile mai depgrtate, unde erail deprinsT
a face incurse, avea aci loc de repao$ fgrg fricg, si cand se
intempla de fugia de pe aiurea batutT si alungatT, aicT 41 afla
scutinta si nutrimentul si tote cele trebuinciOse.
Drept aceea de si era Romgnii, uric i barbarilor, pentru
cg era Romani, precum este urit barbarilor si pang astgcli nu-
mele de Roman, totusi pentru folOsele cele multe carele le
primiaii de la densii de multe oni, ca de la nisce OmenT, can
nu erail deprinsT, ca barbariT, a face incurse intr'alte ;61 si
a prgda, ci a lucra pgmentele si a -VT pazi mgestriile stile : de
aceea avea aplicare care densiT. Ail nu se afla si in cliva de
astacIT terg, care sg coprindg mai multe popOre in sinul sea,
si un popor din acestea sg fie urit la tote cele-l-alte, si cu
tote acestea pentru marele folos, ce rail de la densul, sg'l
sufere prea bucurOse, asa cat, de ar voi uniT din acel popor
sg pgrasescg tera sg nu'T lase, ci sg'T oprescl?
Urmezg darg, cg cea mg mare parte a Romani lor n'a
exit sub Aurelian din Dacia peste Dungre. NicT au r6mas Ro-
maniT in Dacia numaT prin munti, ci si la camp si pe la se-
surT. Acesta se cunOsce de acolo, cgcT popOrele, carele s'ail
strecurat prin Dada, se ocupati numaT cu prgdgciunile Orilor
vecine, iar nu cu lucraciunea pgmentului. Decl darg aveati tre-
buintg de Romani la sesurT, si sg lucreze pgmentele, ca asa
sg ajute familiile barbarilor, pang cand se aflail eT in terile
vecine la pradat. Asa ail custat RomaniT in Dacia cu GotiT,
cu UniT, cariT alungarg pe Goff, asa cu Gepizii si AvariT, carii
esirg top din Dacia si perirg, topindu-se de razele culture im-
p6rgtieT romane, iar RomaniT remaserg acolo nestrgmutatT in
tote timpurile, trgind cu dreptg ostenelg a.manelor stile....

www.dacoromanica.ro
 151

Acesta o mgrturisesce pi scriitorul Ungur, Turotiti, carele

de pi are ura ne'mpacata asupra Romani lor, totupr scrie, dupe
istoriciT veer, in cronica sa partea I, cap. 17, ca: «venind Atila,
ad fugit tote cele-l-alte popore, iar Romanir nu s'ad mipcat
din patrie-pr, ci steterg pe loc.*
Romanir remapr la pesurr, ad fost pOte supupi barbarilor,
ce ocupara tera, iar ceT de la muntr au remas neatarnatT, cari
vNend, a barbaric nu fac nicT un red fratilor de pe la pe-
suit au trait in pace cu eT, ba le-ad dat de multe on pi aju-
tor de arme pi ostapr. RomanT de aceptia ad fost aceia des-
pre cariT ne spune notarul lul Bela la cap. 44, ca. ail dat aju-
tor lur Gladiii, principele roman de la Tisa asupra Ungurilor.
De acel principi au fost Menumorut la Maramurepid, pi Gelid
la Ardel, despre care se va maT vorbi incg maT jos la locul seq.,

(31) Georgiu §incal, ail fost primul Roman carele ad

scris la un loc pe la 1800 istoria Romanilor de prin tote par-
Ole Dacia, an cu an. El pentru acesta au fost apa prigonit,
in cat era silit sa umble tot fugar, purtand manuscrisul sed
intre pele pi camapa, pentru ca Ungurii sa nu'l gasesca pi sal
arcla. Estragem aid urmatoriul pasagid din acesta scriere ti-
pgrita pentru prima Ora la Iasi in 1853, cu spesele Domnito-
riuluT Grigorie Ghica:
«Anul 1446 Fiind acuma dor CraT incorona0 in Unga-
ria, Ladislav VI pi Vladislav I, partea lur Ladislav o prindea
Nicolae Gara, ca mar de frunte, iarg a la Vladislav Ioann Hu-
niadi pi Fristachie despre cariT Cromer scrie, despre Vla-
dislav I vorbind: «Pe Fristachie, pi pe Huniadi forte T-ad da-
ruit, pi pe acela rail facut Ban Croaper, iar pe acesta Voevod
ArdealuluT, apoT dupe putin timp Castellan Timiporer pi Ze-
vrinuluT. De atuncT ad inceput a se vesti Ioann Huniadi, pe
carele pi Corvin rad chiemat de pe satul in carele s'ari nascut;
cacT mar 'nainte nu era vestit, fiind nascut din mums. GrecOica

www.dacoromanica.ro
 152 -
§i tata Roman. UniT ail gandit ca s'ail cioplit de Chesariul
Sigismund. Die uniT, ca. HinedOra din marginea ArdealuluT s'ar
fi zidit de densul, i de la densul s'ail i numit. Dupe aceea
purtandu-se vitejeste asupra Turcilor, general inca s'ail facut
de Vladislay.» Pang aci Cromer despre Ioann Corvinul sett
Huniadi, dar ruff se I*11 in done lucrurT: anteiii ca dice a
fi fost nascut Ioann Huniadi din muma GrecOica §i tat Ro-
man; a doua ca viseza a fi chiemata HinedOra, care dupe Un-
gurie se Slice Huniad (Hunjad), de pe numele luT loan Hu-
niadi; cacT nu 'orapl acela s'ail numit de la Ioann Huniadi,
ci el insu0 s'ail numit de pe numele oraplui aceluia. Pete ca
cetatuica dintr'insul o au zidit Ioann Corvinul. In cat este des-
pre vita i sementa luT Ioann Huniadi, de cat carele maT vi-
tez, Corona UngarieT n'ail avut sub sine, se scie ca pismaOT
nemului Romanesc de pe timpul luT Ioann Huniadi tot intru
acea s'au silit, cum ar putea stinge vestea §i lauda nemului
nostru celul Romanesc. Drept aceea numaT intru aceea i§T biz -
tea capul, cum ar putea lua pe Ioann Corvinul de la RomanT,
ca sa'§i inalte nemurile sele, care pe vremea aceea mult sca-
cluse, iara acuma intru atata s'ati stins, cat in tera Ungurescg
pu ;inT UngurT diao0 se aft, in Ardel de abia dou6 sell treT
familiT (clic de ceT maT luminati i maT puternicT); ci stapanesc
acuma in Ungaria maT cu sema HorvatiT, TotiT i NemtiI; in
Ardeal Romanii ceT corcitT i SecuiT, carii a§a s'ari lit cat
in multe comitaturT maT ales in Ardel, nu se afla boierT Un-
gurT de vita, fail numaT RomanT §i SecuT, prasiti intr'insele
prin casatoriile for cu Romanele i UngurOicele. Anume ti-a0
putea aicT spune tote familiile §i cele din Ungaria, §i cele din
Ardeal, care nu sunt, ci numaT se numesc pe sine UngurT,
darn incongiur perirea, care ni s'ar putea intempla din spu-
nerea adeverulut Una totu0 nu o pot tacea, adica: ca Un-
guriT ceT vestiti maT 'nainte in VAX lumea, de atuncT all in-
ceput a merge inapoT ca raciT, de cand s'aii despartit de Ro-
manT, §i s'att insotit cu alte nemuri.)

www.dacoromanica.ro
 153

(32) loan Cichindel, ail scris mar multe fabule si Inv&

taturT morale, care avura atata lucrare asupra minter poporu-
luT, incat d-nu Christescu in auto-biografia sa, tiparita la Bu-
curescT in 1873, ni spune ca, fill de popor nascut si crescut
in o padure, s'aii desteptat pe la inceputul secoluluT acestuia
numaT prin citirea fabulelor luT Cichindel.

(33) Xihail Cogdiniceanu, all facut cunoscuta istoria Ro-

manilor publicand, pentru prima Ora la 1852, tote letopisitile
natioliale, din care punem aicT ca model urmatOrele :

DIN INTRODVCERE.
t Nadajduesc ca prin publicarea cronicilor MoldavieT, con-
tribuind la desvoltarea patriotismuluT, voirt contribui tot °data
si la parasirea utopiilor care pe multi all inselat pana acum,
facendu'r a crede a triumful nationalitater sta in cel putin a
o compromita. 'sera nOstra nu prin grabnice si sgomotOse
schimbari se pOte ridica. Reformele blande si graduale, imbu-
natatirele seriOse, respandirea instructiuneT publice, respectarea
drituluT tuturor claselor, indreptarea moravurilor in familiT, in-
tarirea, statornicirea, si respectarea putereT ocarmuitOre, ca
organ al legeT, aceste sunt singurele elemente de regeneratie
pentru not Orr ce schimbare silnica, on ce prefacere neprac-
tica nu pot sa ne fie de cat fatale. and revolutiile incep, ci-
vilisatia inceteza; resboiul nici odata n'ati facut de cat a mis-
tui rodurile semanate in timpul pacer.
Gandul meil este gros de tote aceste privirT; asT don sa
rump valul ce ascunde viitorul patriei mele; asT dori sa fill
macar un minut pe tripodul PitieT, si sa prorocesc tea si
natieT mele sOrtele cele maT aurite.
In tot chipul sa nu ne speriam, de cat cand vom parasi
tots tintirea spre bine si progres pacinic, si vom sta cu bra-
tele incrucisate, credend a tot este perdut. In noT, este ceva
tare, puternic, providential, care ne-ail aparat, in nisce epoce

www.dacoromanica.ro
 - 154 -
cand au *hit imperil mult maT sdravene. Consciinta natio-
nalg epte incl vergurg ; cOja singurg 'T este imbatrenitg. Exis-
tenta unuT popor este un lung an, cum a slis un scriitor fran-
ces, care pi el are dilele sele de paclg pi de lumina strgluci-
tore, timpurile sele de amortelg pi de mgtiOse seceripurT. SI
nu uitgm ca Fratru secolT de sclavie au apgsat asupra GrecieT,
arg ca sg pOtg smulge din inima fiilor eT acea antics natio-
nalitate, pe care palopul luT Mahomet al doilea amerinta de a
o stinge pentru deapururea.
Asemenea inalte consideratiT, intemplgrile timpurilor tre-
cute, adicg istoria, ni le pOte insufla maT cu upurintg. Intr'o
epocg ca a nOstra piing de tote deceptiile, in care spiritele
atat de mult lucrezg pi inimile atat de viii simtesc nevoile
uneT credinti, ce hrang putem sg avem maT indestulgtOre pen-
tru nergbdgrile nOstre de cat cultul tereT nOstre? Cetindu'T is-
toria am avea maT multi ispitg prin trecut, am pretui maT
mult presentul, pi am spera maT mult de la viitor; eget ana-
lele nOstre ne-ar areta vederat ca providenta nicl °data nu ne
ail lipsit, pi ca parintit noptri, de pi au avut greutatt pi pedicT
pe eare noT nu le vom intelni, eT nicl o diniOrg n'ail desng-
dgjduit de denpit pi de tera lor.*

Resboiul lul Stefan Vodg, cu Matias Craiul Ungu-

rose dupe letopisitiul scris de Vornicul Urechie.
alatias Craiul Unguresc, bizuindu-se puteril sele pi mep-
tepugulur sea, cu care pe multt din vecinil set T-ail surpat pi
T-au supus, carele de multe orT resbOie fgcea cu Turcil, pi cu
noroc isbandea, neavend nicT o pricing dreptg asupra luT Ste-
fan Vodg, ce numaT ca sl'l pue sg fie supt ascultarea luT, ca
sg'pt fie cuventul deplin, cand de multe oil se lguda Matias
Craiul, a cate resbOie face Stefan Vodg, tote cu puterea luT
le face, pi de subt ascultarea lul face isbandg; pi vrand de ce
se lgudarg, ca sg arate cl'T adev&at, au trimis soil, la Stefan
Vodg sg i se inchine. Earl Stefan n'aii primit. DecT Wslend

www.dacoromanica.ro
 -- 155 -
Matias Craiul voinicia luT Stefan Voda ca nu o p6te supune
all steins multa Oste a sa; i ajutor luand de la altiT, all pur-
ces in anul 6975, §i all e§it in Moldova, i dicea ca cu cale
merge sa duca la scaun in Moldavia domn pe Petru Voda.
Si all e§it la Trotu Noembre 19; de acolo all mers la Ro-
man Noembre 29, i acolo s'ati odihnit pang a §eptea 4i pra-
dand i jacuind. Iar a opta di Decembre in 7 all aprins ter-
gul Romanul, i all purces spre Suceva sa apuce scaunul. Si
maT apoi socoti sa nu ramie vre un unghiti nepipait de den-
sul, all lasat calea despre Suceva, unde '1 a§tepta Stefan Voda
qi all luat spre Bae, unde all sosit lunT Decembre 14; i acolo
la Bae cum nu vrea avea nici o grije, de nici o parte, '§y
lasa Ostea fa'ra nici o pada, la bautri i la jacurT. De care lu-
cru avend Stefan Voda scire, i prindend limba marti Decem-
bre 15, all aprins tergul asupra lor, cand ei era Para de nici
o grija; i fiind el' betT T-ail lovit Stefan Voda cu 6stea toc-
mita In revarsatul clorilor, de all facut multi morte i perire
in UngurT; ca el' nefiind tocrniV de resboiti, nimica de arme
nu s'ail apucat ci de fuga. NicT cu fuga putura scapa, ea fiind
nOpte de nu scia incotro vor face, in tote pantile ratacea.
DecT 'T vena teranii in z&Oie §i prin munti, unde vro 12,000
peritT s'aii aflat. MaT apoi i singur Craill, rank de segeta
forte rel.'', abia all haladuit prin potecT, de all exit la Ardeal.
A§a norocesce Dumnecleti pe ceT mandri i falnici, pentru ca
arata lucrurile omenesci, cat sunt de fragete, i neadevrate;
ca Dumnedeil nu in multi ci in putini arata puterea sa, ca
nime sa nu se nadajduiesca in puterea sa, ci intru Dumneleil
sa'T fie nadejdea, nici Para cale resbOie sa faca, ca Dumnedeu
celor mandri se pune impotriva.

(34) Vasile Alexandri, all publicat pentru prima ore

Doinele sell cantarile populare ale Romanilor, din care repro-
ducem §i noT aicT urmatOrele bucatT, cari presinta traditiu-
nile pastrate despre modul de vietuire a Romanilor din vre-
mea vechie.

www.dacoromanica.ro
 156 -
ERCULEAN
set
fmpartirea Daciel In trel part!. *)

Plecat-ati In clTorT Cnpitan Rtm lean,

Trey surorT la florT. Cit mi se ivesce
Sora cea mar mare Pe mal se opresce,
S'a dus In spre mare, Cu Cerna gritesce:
Sora cea mezinn *Neil limpezie
Pe mal, In gradinn, Star de'mY spune mie
Sora cea maT mien. Despre trey surorY
§i maT selbatien Plecate din ilTorY.
S'a dus, mdri, dus Sora cea mar mare
Pe Cerna In sus. S'a dus entre mare
Iar In urma for Pe Dunnrea 'n jos
Mu ItT vornicT cu dor La un plaid frumos ;
S'ati lust cnntAnd Sora cea mezinit
§'ati venit plangand. S'a dus din grndint.
Iatit-un CApitan Peste flout muntr,

a) Mt unesc cu d-nu Alexandri In ceea ce spune cit acest cantec a6 ur-

mat a fi compus la ocasiunea Infiintnrer bitilor de la Mehadia. Sunt Inst. de
pitrere cd acesta nu s'att ftcutti pentru prima lord deschidere de clttre vechiT
Romany , ci numaT la o redeschidere a acelord NIT mai tarcliil spre seco-
lul XII, acT numaT pe atuncY Dacia nu may era una, ci trey dupe cum null(
cintecul. NumaT dtipe o asa trecere de timp se p6te Intelege necunoseinta unur
capitan R/mlean despre sOrta Dacia si tntrebnrile pline de nesciintl ce face
asudra surorilor. Erculean p6te fi dar $i numai unul din dipitaniT venitT de la
Genova In secolul XI si care pentru Romany era socotit tot ca Rimlean, dupe
cum sciati en era toff ItalieniT, pe cand Dacia se despnrtise de Roma In se-
colul III. Este de observat apoT cti cantecul acesta descrie cloud timpurT, adict.
Bout situatiunT deosebite pentru cele trey provinciT surorT asa la Inceput, in fliori,
adia sub Tsaian sell Aurelian, Sora cea mare (Moldavia) s'ad dus entre marea
(Negrn); Sora mezinT (Muntenia) ad remas pe malul Dunitret In grAdinn. Sora
cea may mice ,ri may selbitlicd (Transilvania), s'ati dus pe apa CemeT In sus
spre Carpatt La versul 23 'Jinn sora cea mar mare si cea mar mien, se
gnsesc tot pe loc, una plangand la stanca l alta la un plaid frumos; dar sora
cea mezind la dus din grlidind pate noult munfr in codri cdruntr. Asa darn,
barbarif nnvnlisern deja In mod de a face sit pribegiescit Romanif din Munte-
nia peste munciT si codri din Transilvania. Poesia acesta trebue sit fie fncutil
dar, In urma nitvitlirilor barbare, dar mar nainte de Radu Negru.

www.dacoromanica.ro
 - 157 -
In. codri caruntr. Din umbra adanca,
Sora cea maY mica SO es la lumina
§i cea selbatica Cu inima ptin11.*
Plange colo 'n stand. Ercul Erculean,
La umbra adanca.. Capitan Rtmlean
Ercul Erculean, Cala peste petra
Capitan Rtmlean Si loll ca 'n data
1st rapede caluY LumeT se arata
De resenit malul, 0 dalbit de fata.
S'ajunge 'ntr'un sbor Alba, gala URI,
La stenca cu dor. Vie si frumesa,
gEsY, fail, din petra Dulce, recor6sa,
Sa to vest °data! Cu per aurit,
Cum sit 'ea din petit Pe timer! led_
Ca sunt gela tea Cat o gi zaresce
Si me tern de s6re... Serele s'opresce,
Nu m'a sdrbe 6re? Si facet s'aprinde
Se n'aY nicT o fact, Si raga -Y se 'ntinde
Fag. selbatica, Ca un sttrutat
Ca to -oid lua 'n brats Lung si tnfocat.
S. maY printlY la viata, Iar cel Erculean
Si to -oiti coperi Capitan Rtmlean
Si mi to -oid feri MT -o apuca 'n brat*
De vent si de s6re, De prinde la vieti,
De-a for sarutare. MT -o strange la pept
Baditd, badita, §'o legana 'ncet;
Deft sunt dragulitl, Si-T face 'n recere
Sotie de vreY Departe de sere
De vreY sa me id, CuYb de floricele
M6 sc6te din stencil, Crescute la stele.,

ALGA VEDUVA SAO FEME1A ROMANA.

Sus pe maluhDunaret La perdea 'n metlul nopter

La perdeoa cu cenT reY
A Salghit a vadand
Este-o turma de carlanY
Pascua de opt ciobanY;
Turma SalghiT cea frum6sa
Ca Soimul de inimesa,
Nemerit-ad haiduceY;
Nemerit-ad, navalit-ad,
Palosele zinghenit-att,
Pe cTobanY legatu-mr-ati,
Dula 'mpnscatu-i-alt.
Iar pe baciul cel mar mare

www.dacoromanica.ro
 1.58
II fereca si ma! tare
Cu c6tele la spinare
De striga a rdti 11 clore :,
Cdpitan CaracatucY
Vatasel peste haTducT I
Peste cincY-sute si cincT
Tot haiducT de ceY voinicT.
De-aT facut vio data bine,
11-0 o mill §i cu mine
§i'mY deslega bratele,
Rdti and dor sermanele I a
apitanul se 'mblanzia,
Bratele i le slobozia.
Jail baciul cum scapa,
Mama 'n Sinu-sT o baga
Bucium de our cata,
§i de treT orT buciuma,
Valle se resuna,
Frunzele se clatina,
§alga 'n somnu-T l'audia,
Din somn §alga se treilia,
La socrti-sa se ducea
§i din gura asa-T dicea:
aMaica, maiculita meal
N'auclisT to buciumand
§i vaile resunand?
Nu stiT, maid. ciobani!
Rdtacit-ad carfanif,
OrT drumul all ratacit,
OrT haiducT i-ad navalit ?.
Baba s6cra respundea :
.MergT te culca fata mea,
De ciobanT nu te 'ngrijia,
C'asa bucium eT cu dor
and lel dor de casa 16r.,
S6cra bine nu sfersia,
§alga iar a auclia
Glas de bucium resunand,
Pan' In suflet rdsbatand.
.13eT I copiY, copil argatT1
Somnul dulce voT lasatT
§'un cal iute'm! trisauatT,
www.dacoromanica.ro
PunetT salla barbatesce,
SI Incalec voinicesce..
Ea pe cal se arunca
§i spre Dunare-alerga
Haulind -si chiuind,
Buzduganul Invertind.
Cat haiduciY o Aria
Loc de fuga nu gaga,
Tara §alga 'T urmaria
§i din gura-asa racnia:
.Ean Wept' Wept' astepta
Stt luptam la lupta drepta
Capitan Caracatuc!,
Vatasel peste haiducT,
Peste cincY-sute si cincT
Tot haiducT de ceT voinicT I
Sta.r pe loc sa. ne 'ntelnim
Doud vorbe sa graim
§i 'n arme sit ne lovim,
Ca md giur pe Dumnesleil I
SI te 'nvdt ed, caul melt,
Cum se legs ciobaniT,
Cum se prada carlaniT..
apitan CaracatucT
Cetas mare de haiducT
Se ducea, ducea, ducea,
NicT capul nu-sT Intorcea.
§alga-T icT, §alga-T colea,
Capul din fuga-T dila!
Capu 'n .unnit remanea,
Trupu 'nainte fugia,
Sangele pIrId curgea,
Drumul ros a se facea I
Ci-ca, marl de pe-atuncT,
and vinti cete de haiduc!,
Drumul for nicY cif gresesctl,
NicT ca sled maY nimerescd,
La perdeoa Cu calif re!
A §algaT a vddanef,
De pe malul Dunard.
 159 -
MIHUL VOINICUL SAO BARBATUL ROMAN.

La delul Barbat, Or! zeoa te-apasit,

Pe drumul sapat, Or! saua te 'ndesa,
Merge haulind, OrY friul cu fluturt
Merge chiuind, OrY scumpele rafturt
Mihu copilag OrY armele mele
Mindru Plums, Ce lucesc ca stele,
Patinas de frunte, De duet asa gred
Copila§ de munte. Trupusorul med ?
Merge el cantand, Zdoa nu md 'ndesit
CodriY dismierdand §ana nu m'apasa,
Din cobuz de os Frlul nu md strange
Ce suna frumos. Chinga nu mL frange,
Merge cel voinic Dar ce md apasa
Pe-un murgligor mic §i 'n drum nu me lass.
Prin meslul noptiT, Ca s'atind pe-aicY
Prin codrul Herta. Patru-sled si cinct
Mu lt e frunza desa, Cincl-sled fara cincY
Noptea 'ntunec6sa. De haiducT LevintY
i calea petrosa I Dug de la parintY
Dar and se urea De cand erad mitt
Si murgul calea La codru 'n poticT.
Petra scapara, §'acum se gasescd
Noptea lumina La valea adanca,
NOptea ca slioa. La muchie de stanca
Merge, man, merge, La des paltinis,
Surma li se sterge Mgrunt alunis ;
Printre frung caslute La masa de petrit,
Pe caraft perdute. in patru crapatit,
Merge tot merest Cu slrma legata,
Voinicelul med Cu slove sapata,
Din frunze pocnind, Cu slove de carte
Codrit vechT trezind Cu our suflate.
Si mered graind: Iar in masa sade
.Hat, murgule, hat Grata sa te prade
Pe costa pe plat. Ianug Unguren
Ce lag to drumul Vechiul hotoman,
§'apucY colnicul ? Cu barba sburlita,

www.dacoromanica.ro
 1G0

De rele 'nvechitN, Ease 'n cale'mT, vie,

PanI 'n brlii lungit1, Dad. vretl sa scie
Cu brig 'nvelitl. Cine e Mihul
El are, mIT (rate, Mihul Romlnul!
SKbit lungT si late Murgul ca gandul
DurdI ghintuit!t, Las6. colnicul
§'apucif. drumul.
§i mat are Inc!! 'Hai Murgule, haY,
Pe 'mpregiur de stana Pe costtt de plat
VoiniceY LevintY La pens grad,
Cu armele 'n dincY. Dumbrava frum6sX
FeciorY bunt de mAnd, Cu &IA 'nverclit.1,
Cii lift, tart de vend. Cu floe( Infloria I II
Mat grog In CC
Voinict fdr' de lWPdl II
Cu chivere nalte Eatli 'n codru, eat6,
Cu coclile late CI lanust de-o-datl
Llisate pe spate. Cum benchetuesce
EY to -or such §i se veselesce
Si s'or rapecli, SUL, mereminesce, (are gr ija)
§i amar de tine Pe gAndurT pomesce ;
§i amar de mine ! Cd din clad In dud
Hat murgule, haT Aude sunand
Pe casta de plat CodriT resbittend
Lasd. colnicul Un mandru antic,
§'apudi drumul Cantic de voinic
Cd estY cu Mihull §'un glas de cobuz
LaSit tn urma-ti terra Dulce la aurtl,
Ca to fail pe semi( De cobuz de os
Istor bra;e grilse, Ce suna duios.
Grose si v8n6se *i iatd, si iat
5i istuY pept lat, Cd IanusT de-o-datI
Let si 'nfAsurat ; Tresare si sare
Istul plllosel §i dice 'n glas mare.
Cu buza de-otel. iVoT vitejilor
Unguru'Y fdlas Haraminilor ((meld de artne)
Nu'Y primejdias; Ian' staff s'ascultacr
Gura luT e mare §'armele-apucatT,
Dar nu mused tare. Ca a cam auz
CatY sunt eY ? cincY-clecT, Un glas de cobuz
ese-slect, opt-cled. Printre frunzT sunAnd
0 sutA mie? CodriT desmerdind.

www.dacoromanica.ro
 - 161
DecT voT sa grabiff, DatT cc flintele.
Curand porniff LasafT flintele
St -T esitY In cale LasatT lancile
Pe deal $i pe vale, VoT, Voinicilor
La pod la htrtop, MogIrlanilor 1
La tuna de plop, Ca ed Mihu sunt,
La potica strlmta, Si vied se vd cant
La cararea &luta, Un mandril cantic
La fOntana lina, antic de voinic
Cu apa pufina. Cum n'atT audit
De-a fi veun vitez Cat veac act trait..
Cu florT pe obraz
III
SA nu mi'l stricatT
Ci sa mi'l legatT. Eata, mari, eats
De e vre-un fermecat, Ca Mihu de-o-data
De muerl stricat, Incepe pe loc
0 patina stt'T datT, A slice cu foc,
Drumul sa'T lasatI! Incepe usor
UnguriT pornesc A slice cu dor
Si calea-T opresc. Un cantle duios
Ear cat IT zaresce Atat de frumos,
Mihu li grdesce: /*anti! ca resun,
VoT voinicilor SoimiT se adun,
Moglrlantlor, Codrif se trezesc,
Cine v'ati manat Frunzele soptesc,
Capul v'ait mancatl Stelele clipesc
Si nicT ca sfarsesce, Si 'a cale s'opresc
La harfa pornesce Ear UnguriT molt
Si se tnvartesce Cu drag 11 ascult,
TotT tT risipesce. Si IanusT Indata
ApoY iar purcede Ca ne alta data
Prin cel codru verde. Glasu'sT Imblanzeste,
Murgul se urca MihuluX graeste,
Si cand el calca, La masa '1 pofteste:
Peatra scapara, .Vin' to Mihule,
N;5ptea lumina Vin' voinicule
NOptea ca diva. Sit benchetuim
IanusT cum Il vede Si sa veselim.
Din loc se repede: S'apoT amandoT
orVoT Vitejilor, Ne-om lupta noT dot.
Haraminilor! EY cu to;Y s'adun
DatY cu lancile, La masa se pun
8. 8. A T. 6063. 11
www.dacoromanica.ro
 - 162 -
§i benchetuesc Buzduganul med
§i se vesclesc Cat este de gred,
Ploscele ciocnesc, Durdulita mea
VeselT chiuesc. Cat este de grea
Dar dud a6 sfarsit §i zealele mele
De benchetuit, Cat 1mT sunt de grele,
Masa de-ospatat, Acela sa vie
Vinul de gustat, Cu mine 'nfratie
IanusT Ungurean, Ca sa vitejesca
Mihul Moldovean Numele sa 'T cresca Is
De-o parte se clue, UnguriT se 'ntrec
La luptit s'apuc. La panthnt se plec
Cruntli-T lupta for i 'n zadar se 'ncerc I
Ca e pe omor. NicY unul nu pate
Cine c'a pica Sit ridice 'n spate
Nu s'a maY scula! Armele cuicate
Ear Unguri! tort Cu-aur Imbricate
LuT Janus! nepotT Cu fer ferecate
Stud de mi -T privesc oVoT miseilor
Cum mi se 'nvartesc, Moglrlanilor !
Cum mi se smucesc Codrul mi-1 lasatT,
Cum mi se tthntesc Jugul apucatT
Ca doT smei, ca let Ca nu suntetT voT,
Ca leY parale!. Nu suntetT ca noT
Eata, man, eats omen! de mandrie
Ca Mihu de-odata Bun! de vitejie,
In loc se opresce, Ci 6menY de glata
Pe IanusT sucesce, Bun! de sopa lata.s
Sus 41 opintesce §i cum Slice 'nclata
Jos Inca '1 isbesce Mihul cel voinic
§i 'ngenuchT 41 pune Cu degetul mic
§i capu-T repune, Armele 'ii ndica,
Ear UnguriT toff Pled( pe poticit
LuT IanusT nepotT, Cu murgul voios
Prin codrul frunzos.
Stall Incremeniti §i 'n urma-T vuesce
De mane higrozitt Codrul clocotesce
Mihu mi-T trezesce De-un mandru dude
§tast-fel li gthesce : antic de voinic,
VoT, copiilor De-un glas de cobuz
MogIrlanilor I Duke la auz,
Care. s'a afla De cobuz de os
De va ridica Ce sand frumos I

www.dacoromanica.ro
 - 163
TOMA A LW MO$ SAU ROMANUL LA BETRANETE.
Depart; (rate, departe,
Departe oi nici prea forte,
Sus, pe oesul NistruluY,
Pe plmentul TurculuY;
Colo 'n zarea celor culmY,
La gropa cu cei cincY ulmY
Ce resar dintr'o tulpinit
Ca cincY fraft de la o anima,
§edea Toma a lift Moo,
Boer din ;era de jos;
§edea Toma cel vestit
LAngA inurgu-I priponit,
Cu teruoul de argint
BAtut In negrul pamesnt;
1,41 pe &ba cum oedea
M3ndr1 masd'oY tntindea
§i tot bea Si veselea
Si din gurA-aoa clicea :
.Inchinare-aoT si n'am cut;
Inchinare-aoT murgulut
Dar mi-T murgul cam nebun
§i de fug'd numaY bun ;
Inchinare-ag armelor,
Armelor surorilor,
Dar oi ele 's lemne sect;
Lemne sect, otele recY !
Inchina-voin ulmilor
CrieoiT culmilor,
CA stint gata se'mY respunzi
Cu fremgt voios de frunzli,
tii 'n vozduch s'or clAtina
tii mie s'or tnchina !
Eat A, mAri, cum gr(ia
CA 'n departe auclia
Un nechez ce nechesa
§i se tot apropia.
Toma 'n cet mi se scula,
Peste cAmpurY se uita
www.dacoromanica.ro
-
§i zAria un hotoman
Pe-un cal negru Dobrogean,
Un cal sprinten voinicesc...
PlAtea cat un cal domuesc.
Ho;omanul nalt, pletos,
Cum e un otejar frunzos,
Era Manea cel spAtos
Cu cojoc mare, mitos,
Cu cojoc tntors pe dos,
§i cu ghiOga nestrugint,
NumaT din topor cioplitl.
El la Toma 'ncet venia
§i din gull aoa 'T grdia:
AIel ! Toma a ha Moo
Boer din tera de jos,
Ce ne calcY mooiele,
§i ne stricT ftnetele ?.
Boer Toma a hit Moo
IT da plosca cu vin rob:
S i trlesd, Mane fArtate I
DAV maniea dupe spate
Ca sit bem In giumtate.a
Manea cu stanga lua,
Cu drepta se Marina,
Palooul din sin scotea
§i aoa bine'l tnvertea
§'aoa bine mi-1 chitea
CI pe Toma mi -1 tAia
Pe la furca peptuluY,
La tncinsul briulul
b'asupra buriculul
Unde -T greu voiniculut
Toma crunt se oteria...
Manea 'n scrAff se 'ntepenia
Dos la fugA oi punia.
.AleleY I fecior de lele !
CitcT ripioY Pee mele I
De to -ag prinde 'n mina mea
 164
bile tu n'aY maT aveal.
§i cum sta de cuventa
Matile si le-aduna,
fn cosurY si le bitga,
Pe d'asupra se 'ncingia
§i la murgu-T se ducea
§i cu murgu-asa gala
AleleT I murgulet mic,
AleT dragul melt voinic !
De -at putea la betranete
Cum puteaY la tinerete I*
Murgul ochrsT aprindea,
Nechezea si respundea :
o Iatl coma saY pe mine
§i de-acum to tine bine
Se'tY aret la betrinete
Ce-am pleat la tinerete I*
Toma lute 'nclilica,
Dupe Manea se lua
§i mere6, mered striga :
sAleleY I murgulet6 mec,
AIeT I murgul melt voinic,
Astemete drumuluT
Ca si iarba campulut
La suflarea ventuluT !*
Murgul mic se astemea,
Manea 'n 16tuir cli seria,
Toma turba $i ritcnea :
Thiatu m'aT tflhitresce,
Fugitu-mi-aT miselesce
De to -asT prinde 'n Infirm mea
MOGOS VORNICUL SAU RUDELE ROMANULUI.
In oral la BucurescT
Tot sl staT si sit privesa
Pe ceT septe voinice!
Mandri puisorT de miter,
§epte fratT ca septe brazT
TotT de'aT tut Mogos cumnatT.
www.dacoromanica.ro
;The tu n'aT mat avea.
Stilt pe loc sit ne intalnim
Done vorbe sl gritim,
Doue vorbe otelite
Cu palosile greite 1,
Manea 'n leturY tot fugia
Tare Toma '1 ajungia
§'asa bine mi-1 chitia
CI din fuga mi-T titia
Giumetate-a trupuluT
Cu trey c6ste a negrulut
Manea 'n doue, jos ettdea,
Toma murgulut clicea :
AleleT I murgulet6 mic,
AleT dragul melt voinic
I !
OchiY mi se painginesc.
Te grabesce-alerge, fugT
§i ca gandul se me duct
Colo 'n zarea celor culmT,
La gropana cu cincT ulmT,
CI ett murgule-oitt muri
Pe tine n'oT mat sari I
Iar cand sufletul mi-oid de,
and nu to -oitt mat desmerda,
Din copit6 s6-tT fact sapa.
Lang6 uhnT -sa-mT fact o grapii
§i cu dintiT se m'apucT,
In tainitl sit me-aruncY.
UlmiT cit 'or clatina,
Frunza c6 s'a scutum,
Trupul ce mi a astupa I*
ET In capul podulul
In fruntea norodulut
Astepta pe sora for
§i pe mandru-Y sotior,
Mogos vornicul bogat
Ce glumeste ne'ncetat.
 165 -
ET la umbrI se culca,
Bea voios si ospeta,
Cu ploscuta 1nchina
De cincT vedre s'o oca,
Vadra Tarigradulut
Mesnra 'mperatuluT.
Iar fratele cel maT mare,
(CI-T maT mare minte n'are)
Pe drum ochi 'sT alerga
Si cu glas dogit striga :
falritT voT ce zIresc ee?
IatI vine ca un zmeI,
Vine Mogos vornicul,
Cllare pe galbinul..
FratiT totT mi se scula,
Peste campurl se uita,
§i vedea, mIri, vedea
Cum venia Mops venia :
.Bunl tlioa, septe fratT,
§6pte fratT ca septe brazl!
Bun sosit, frate cumnate,
Al venit pe ne-asteptate.
Dar unde 1Y-e sociera?
Ce ne -al Mut soriera?
OrT p6te -c'aT si uitat
Cdtre noT ci te-aT legat
Cand pe Stanca ne-al luat
S'o aducT la fratiorT
Pe ierna de poe orT,
Cit's maT multe serbItorT;
Pe veia de patru orT
CI's maT multe lucrItorT ?
Ba, maT fratT, eti n'am uitat
Clitre voT ca m'am legat,
Si cu Stanca am plecat
S'o aduc la desfatat,
Dar In drunml pIrdsit
Turd, TItarT ne-all tntelnit,
Si pe Stanca mT all rIpit.
Pe StIncusa ne -all ritpit
§i tu, Mors, aT fugit ?
Cu ceT furl nu to -aT luptat,
www.dacoromanica.ro
Dupe eT nu to -aT luat
None ani se-T tot ailing!
Si cu mOrtea se-I ajungT?.
Mort dar, cane blestemat I
CI tie nu ti -all fost dat
Ca se fiT vrednic cumnat
Cu-aT StIncuteT septe fratT,
§epte fratT ca septe brazT la
Si en to tiT crunt turbo.
Palosele ridica.
Iar fratele cel maT mare
(CI-T maT mare minte n'are)
Palosul mi-1 Thvertea,
In Mogos 41 asverlea
Dar nicT cl mi -1 nemerea.
Palosu 'n vent Alia,
De-un zid mare se lovia,
§i 'nderept se lntorcea,
Lang-1 Mogos de cldea,
Si 'n plment se Ingropa
§i panii 'n mInunchT intra.
Iar fratele cel maT mic
(CI-I maT mic, e maT voinic)
Palosul mi-1 lnvertea,
In Mogo§ 11 asverlea.
Si prin inimI'l junghia!
Cand de-odatti ce vedea,
Ce vedea si nu credea?
0 telegI zugrIvitti,
Pe din %till poleitI
Cu doT-sere -ce telegarT
TelegarT cu clime marl,
Si 'n telegI sora for
lnflorind ca un bujor 1
.Bunl tlioa, fratiT meT,
Septe puisorT de zmeT1
Dar unde vi 'I cumnatul?
Ce mi-act facut blirbatul ?
L'am trimis In lad de-a drept
Cu septe palose 'n pept,
Ca nu -T vrednic sit traiesca
§i cu noT sa se rudisca,
 166
Cine 'n Ord I pitgfinesca.
Nu scie a vitej6scl
i nevasta a-By pazescl 1
VaT de minel ce act fdcut?
VaY de von n'alT priceput
Cum ca Mogos a glumit
CAnd de mine v'a grlit?a
Bine vorba nu sfersea,
MOVILA LUT BURCEL SAO PLUGARUL ROMAN_
trite° 4i de serblit6re,
intro 41 en mandrel s6re
Care lamea 'nveselea
§1 Cu aur o 'nvelea.
Ida mart se Ives.
CI alt s6re strelucea
Domnul Stefan eel vestit,
Domnul cel nebirnit !
El pe cal imam
§i Cu multi voinici pleca
De la scara cnrtei lei
La bisericit 'n Vaslui.
Clopotele resuna,
St4gurile i -se 'nchina.
Armasarii spumega,
Pride gi-le mugca,
lar poporul tot striga:
41 trIesei Maria ta!'
Cand aprope de intrare
Ce s'ande 'n depirtare ?
Glas de om chinind tare:
ellai, ho, ta, ho, Boman
Trage brazdI pe titpgan..
Stefan vodit se oprea
§i din girt -aga gala:*
4Au4it-ati, sup
Glas de Roman necitjit?
fntr'o clipl Bri glisiti,
§i en el aid sit fiti.
www.dacoromanica.ro
Lacriimi din ochi li esea,
lAngd Mogos ea clidea
Cu bragele '1 coprindea
11 bocia, 41 desmerda
Apoi sufletul si-1 da
in capaul podului,
in ochii norodului 1
Cinci pantirl se alegea,
Pe Vaslui in sus mergea
Pan' Area intr'o movill
Un Roman arand in silt
§i movila brezduind
§i din gnrit chinind:
grid, ho, ta, ho, Bourean,
Trage brazdit pe tipgan!.
Cei pantiri desciileca
Pe Roman it fereca,
La Vaslui 11 aducea
§i la Domnul mi-1 ducea:
(MI Romine, sit n'ai tdmit,
Spune nod cam to &mit?
Unlit n'am el aunt Roman!"
Tdmil, n'am el 'ml-egti stIpan!
Tu egti Stefan Domn cel mare
Care 'n lame sitman n'are,
§i en nut §oiman Burcel
Puigor de voinicel !
St traegti dacit n'ai Ulna !
DI-ne nod bunt Mina
Cum de to -al *Unit
St te-apuci de plugarit,
Teems 'n timp de arbatore
Tocma 'n timp de Inchinare?
D6mne, pun mina la pept
§i m15 jnr ati spun cu drept-
Pan'a nn-ajunge pingar
 167

Aveam falnic armlsar La Mari el ml dusehl

§i o ghilga nestrujiti
Ca pir6ne tintuitii,
Care child o invdrteam
Pr 6scl prin da§mani Mean',
Cite opt pe loc turteam!
Ale lei! pe cand eram
Om intreg de ml luptam
Multi plglni am mai stricat!
Multe capete-am sflrmat
De Mari §i de Lifteni
§i de falnici Ungureni!
Iar In foc la Resboeni
Mi-a cl4ut ghilga din mini
De o sabie paghnl;
Dar n'a ci4ut numai ea,
A cqut §i mina mea
Ca plginu alltureal...
De stand n'am ce al ml fac
Cam ajans un biet sgrac.
Nici n'am ma, nici n'am plug
Nici juncani ca sä-i thing!
'Ha vara m'am rugat
De bogatil cei din sat
Sl-mi dea plugul ca sit ar...
Mi-a Post raga in zadar.
Atunci, 1:6oine, me intorseil,
Un plug mare el prinseiti
§i c'un bob. '1 Injugaiii
§i de lucru mg apucaiii,
CI slracul n'are s6re,
Nici Bile de sitrbltore
Ci tot 4ile Inciitore!**)
Domnul Stefan l'asculta
§i din guru cnventa:
(Mli Burcele Mut melt !
Iata ce hotlresc ed:
la'jl un plug cu. §6se bol
§i mergi bogat de la not
dal! movila rezl§ie
Ca s'o al de plugirie;
Dar in verfu-1 al to -a§ezi
Ca stejar as privegbiezi,
§i Mara de-i vedea
C'aii intrat in tlra mea,
Tu sit strigi cat ce-i putea:
Sli Stefane, la hotarl
Cau intrat streinii 'n Ord!
Atunci en to -oiii amp,
Ca un zmeit mold repeli
§i nici arms -a reminea
De streini in tlra ma!)

(35) Constantin Negruti, au publicat pentru prima órg

proverbele si dicatOrele romanesci, adicg filosofia, intelepciu-
nea si morala propria a poporulul romanesc., pe care o re-
producemil aicT ca invqaturg pentru generatiile nOstre si a
urmgtorilor noSri :

*) Se pote vedea aici cum strImosii nostri erati mai cu spord de cat
not , pentru ci< emit mai munciton de cat not , fdr1 si se Incurce ca not
cu fel de fel de sgrbdtori si fdr'S sit alerge dupe pensii si ajutore pentru sluj-
bele fitcute terei.

www.dacoromanica.ro
 - 168

PACALA 5I TANDALA.

Dar d-ta, mo0ile n'o sa ne spuT ceva? am slis catre

b6tranul padurar ce ne primise in gazdg.
Ce vrep sa ye spun, fetiT meT? respunse el. Ce sa
ye spun voue OmenT de ierT, el omul veculuT care portti una
suta de iernT in spate? VoT ye clicep Romani, i apof vorbiT
o limbs pe care ell n'o inteleg. Purtap nisce haine sucite pe
nisce trupurT stricate in care m6 indoesc a este inima. Sun -
teST asa de cigarip §i gingag in cat de v'ar vedea strebuniT
vo0ri, ar plange de jale.
Tote sunt a§a, Oise unul noT rizind, dar ilia tot nu
suntem lipsitT de simtul ausluluT, i prin urmare ne place a
asculta pove$T frumOse din vremile trecute, i ag pune rama-
qag a istoria vieteT d-tale a sa ne faca sa adormim. Ia decT
in brate cea plosca burduhOsa i'ti rgcoresce gatlejul.
Propunerea acesta zimbi bOra.nuluT, care urmand sfatuluT
dat, deserts plosca, ig drese glasul, i incepu:
cTrebue sa titT, fetiT meT, ca eil sunt feciorul vestituluT
Strimbd-Lemne care lua §tejarul cat de gros, it indoia cu ma-
nile 9i'lii facea obada de rota. El era un om forte invqat qi
cunoscut pe vremea luT. Copilgrise cu Ciubar Voda cu care
inv6tase carte la dascalul Pascal din Podul Iel6e, ce §tia Ale-
xandria pe de rost, facutg de numitul dascal Pascal, de unde
nu titi cum all cgclut in manele d -luT Baracu de all tiparit'o.
Petrecuse tots junetia sa la curtea luT Lacusta, a luT Papua
0 a luT Parle-Vodg. Ce maT vremt acele1 cand venea prima-
vara i e0ati omeniT la arat, daca nu li ajungeati boi Ia plug,
se duceati la UngurT sail la Leg, §i luand de-acolo OmenT, fie
nemeg sail pro 0T, slehticT orT mojicT nu maT alegeaii IT
injugati i are' lanurT cat vey1T cu ochiT, unde semanati ghindg
de cre0eall dumbravi pentru ca sa aiba strenepotiT lemne de
ars. De acea luat-ap s6ma cand e ger ierng i ventul vijie, ca
www.dacoromanica.ro
 1G9

dacA ye puneti la vatra dinaintea foculul, aucliti unele lemne

tipend i vedetT strecurandu-se din ele o apa ferbinte? Ace le,
fetil mei, sunt sufletele Le Olor care tips i lacrimile Ungurilor
care picura, cAci sufletele lorpentru pacate pe semne le-ail
osandit Domnul Dumnecleil sa intre in copacil pAdurilor, pe
care le-ail arat cu suclOrea lor. Ce s'd maT clic de Omenii vre-
milor acestora? El eraii nalti ca brazil, i voinici ca Smeil.
Thal mai era nepotul Vitezului Sprind Pitra, care avea
obiceiii, cand se punea la masa, sg inghita mai anteiii epte
opt bolovani ca sA'i facA poft'a de mancare.
La versta de una-suta opt-cleci anT, tat'al meu v6clendu-
se fa'ail tomnatic, se insurA cu jupanesa Darica, minunatg
femee grOsA §i frumosg dar cam prostana, clicend adesea nisce
vorbe chisnovate la care tata -meti respundea: Troc, Marko!
La patru luni dupe ce se marita, nascu o fats. Ast4 nascare
Fara vreme cam supara pe tata, dar popa ill lini,ti spuindu-i
ca asta se intemplg une onT, insI numal la facerea d'anteiti.
Sorg-mea n'aii trait precum nicl alit doue-sute de II-4i' i su-
rorl ce am. In sferOt m'atl ngscut pe mine, §i vMindu-me
aka mic i ovilit ml-ail pus numele VindaM. Nascerea mea
custA via4a mama, iar tatal meu simtindu-se ca au imbara-
nit, chiema pe napl meti Pdcald, me incredinta Iui, §i apol
muri dupe ce mancg trey oT fripte §i buu o balerca de pelin,
clicend ca nu trebue sg se duel pe cea lume flAmand ,i in
setat. El era atund de patru-sute opt-clecT i trel de alit.
Naul meu PAcalA, era un om forte de duh, avea respuns
la orl ce vorbA. El me puse anteiu la buchi, dar vNend ca
era sg me 'ngdug cu un Tverdu ce mi se prinsese in gat,
hotAri a'mY spune singur tabla pe care trebuia s'o deprind pe
din afara. Asta mi-au fost invetItura. Iaca ce'ml clicea el:
:Fine! De vrel sa trgqti bine i sA aibi ticna, sI to
silqtI a fi tot-dea-una la mijloc de mass i la coltil de Ora,
pentru ca e maT bine sg fi fruntea cop de cat coda fruntei.
Secli strimb .pi grAepte drept. Nu 136.ga maim unde nu' ;T ferbe

www.dacoromanica.ro
 - 170 -
Ola, nicT cauta caT moir sg le ieT potcOvele , cacT pentru
Behehe veT prgpgdi 0 pe Mihoho.
Bate ferul pang e cald §i a tot lucrul la vremea luT.
Nu fi bun de guru; gura bate capu. Vorba multi IT sg-
rgcia omuluT, §i tOtg paserea pe limba eT pere.
Nu fi sgarcit, cgcT baniT strangatoruld intrg in mana
cheltuitoruluT §i scumpul mar mult pggube§te, lene§ul maT mult
alergg ; dar nicT scump la tgrite §i eftin la ding.
Nu te apuca de multe trebT o data. Cine gone§te dour
iepurT nu prinde nicT unul. Nu te intovgra§i cu omul bicisnic.
Mai bine este sg fi c'un om vrednic la pagubg de cat c'un
mi§el la dobendg. Nu te vtri in judecgtT. In Ora orbilor, cel
c'un ochT e impgrat. Cel maT tare e 0 maT mare, §i dreptul
umblg tot-dea-una cu capul spart. La judecatorT ce intrg pe
a ureche, ese pe alta, cad sgtulul nu crede celuT flgmand, §i
maT bung e o invoielg strambg, de cat o judecatg dreptg. Su
n'aT aface cu ceT marT. Corb la corb nu'§T scOte ochiT. Ce ese
din matg, §OrecT prinde, §i lupul perul schimbg, iar ngravul ba.
Nu te 'ncrede in ciocoT. Ciocoiul e ca richita : De cc '1,
tar de ce rgsare §i din coda de cane sits de matase nu se maT
face. Nu fi du§manos, cgcT cine face, face-i-se, §i nu e nicT o
faptg Odra plata.
Ferc§te-te de pro§tT §i de nebunT. Nebunul n'asudt nicT
la del nicT la vale §i prostului nicT sg'T facT, nicT sgr facg. El
invatg bgrbieria la capul tel. Sede pe mggar Si cautg mgga-
rul. Nu '1 primesc in sat §i el cauta casa vorniculuT. Prostia
din nascere leac nu maT are. Cine se mesticg in tgrite 'RI mg-
nancg porciT, ,Si apoT spune'mT cu cine te adunT, sgr spun ce
fel de om e§tr.
Nu te hrgni ca ngdejdea §i cu fIggduintele. Inteleptul
fagadue§te §i nebunul trage ngdejde. SI trge§ti murgule sg
pa0T ierbg verde. Ce 'T in maul nu'T minciung §i e maT bine
acum un oil .de cat la anul un boil. ChelbosuluT tichie de mar-
ggritar nu'T trebue, pentru acea nu te apuca de lucrurT marT
cgcT e lesne a 'slice plgcinte, dar cu b..., de fatg mare, nu se
www.dacoromanica.ro
 171

fac oule ro§ii. Dobenda mare, rope ciochinele, §i pana a nu

gasi mantaua, nu eraT dator. Cu rudele bea §i benchetue§te,
dar negutatorii nu face, cacT de i sangele apa nu se face, §i
cama§a e mai aprOpe de cat antereul, dar nepotul e salba
draculuT. Frate, frate, branza e cu banT. Nu fi rapitor. Mai
bine nicT Oia cu douT mieT, nicT lupul flamand. SI nu vie vre-
mea sa daT cinstea pe ru,ine, 0 saV ylica: c.... lupe, ce aT
mancat. LasI pe OmenT in ideile Tor. Vantul bate,_ calla Tatra.
Altuia IT e drag popa, §i altuia preotesa. Tot tiganu 41 lauds
ciocanul. pic slece, to taie una. Vrabia malaiti viseza §i cali-
cul comandare.
Nu da imprumut ca sa nu'tT facT du§mani. DIV popo
pinteniT, §i bate iepa cu calcaiele; §'apoi, prinde orbul, scate'T
ochiT. Nu te bucura la ca,tigurT mid, pentru ca c'un rac, tot
sarac, c'un pitic, tot calic; dar cand umbli cu miere, lingetT
degetele ; Prime§te orT cer vor da. Calul de dar, nu se cauth
in guru; i cine n'are ochi negri, saruta ,i albastri. Cand veT
voi sa te apucT de ceva, nu prinde iepurele cu caru. Mata cu
clopot, nu prinde §OrecT. Nu te ingriji cum o s'o scotT in Ca-
put. Nevoia invata pe carau§, i cine are barbs are §i peptene.
Nu te amesteca in intrigT. NicT pe Dracul sal vesli, nicT
cruce Ali fac. NicT lupul pe Male, nicT balaia pe lup. Ia'tT
catrafusele §i fugT ca dracu de tamale.
Nu te 'ncrede in caracterul omului in slujba. El este o
branza buna, in burduh de cane. Fagaduesce multe, dar sä
dea Dumnesleg, mama, sal fiti di fatal Nu gindi ca o sal scapi
de densul. Banul r6.1 nu se perde, §i are ac pentru cojocul
WI; nicT socoti cal s'a 'ndrepta ; calul 136tran, nu mai invata
a juca. Cand nu'T in slujba, e omul cel maT detreba, dar pos-
tesce robul luT Dumnesleil, ea n'are ce manca; cacT minciuna
boeresca trece in Cara Unguresca. Cauta sa'tT fie supu§il vred-
nicT, ca sal nu slica lumea cal cum e Turcul §i pistolul. Dale
pilda buns, pentru a pqtele de la cap se'mpute.
Nu fi falnic, nicT face din tintar, armasar. In urma resboiu-
luT multi voinici se arata. Vulpea daca n'ajunge slice cal pute. Si;

www.dacoromanica.ro
 172

nu fi din ceT cariT 4ic: Lasl-m8 sa te las, §i ia'l de pe mine al

omor. Nu te certa, ca ea §tiil maT multe de cat tine. Haide,
tats, sa 'tT ar6t pe mama. Nu umbla cu c.... in doue luntre,
nici te mandri, cAcT mandruluT IT stA Dumnecueu in potrivA.
Nu te necaji pe sera Norocul cine'l scie? FA-me proo-
roc, sa te fac bogat. Betivulul §i Dracu IT ese cu oca 'nainte;
insa vremea le indreptl tote. Vremea vinde lemnele, §i nevoia
le cumpArA. Tu ferbe mazAre §i tact Joel ursul la cumAtrul,
pOte a juca §i la tine.
Nu te mania pe lume. Se manie vAcarul pe sat; satul
nu scie nimic. Umilesce-te. Capul plecat nu'l tale sabia. Cine
se 'naltA, se smeresce; §i daca adjunge cutitul la os, §i petrecT
ca canele 'n car, traesce ca vermele in rAdAcina hrenuluT, pang
va veni vremea ca cuT pe cuT sa scOtA. Nu fi obrasnic. Vor
crede c'aT p tot butucT, §i'T da peste un omu§or care 'ti-a
face cOstele pantece.
De te vor pofti la masa, to nu te trage sub mass, dar
nu fi suparator c'orii (Ace ca: Martie din posta nu lipsesce.
De veT plgubi in vre o negutAtorie, sA'tr fie de inv6tAturA ca
altA data sa nu te maT apucT de ea. 0 data vede na§ul p....
finuluT; iar de veT ca§tiga, nu te maT apuca §i de altele, cad
cine sare gardurT multe, i/ da cate un par in c.... §i ulciorul nu
merge de multe-orT la al:4. Cand ti s'or aprinde cAlcaiele, nu
inbetrani, cAcT insuratul de. tenor §i mancarea de dimineta n'ati
gre§, §i betranul atnorezat, e ca chirosca cu pasat. FA cuno-
scintA cu fata; n'o lua numaT pe auzite, pentru ca nu se ma-
nancl tot ce sbarl §i se 'ntempla de departe trandafir, qi de
aprope bor§ cu stir. VecIT cum all fost maica-sa, cad pe unde
a sarit capra, maT pe sus o sa sara iada. De-T vedeao ca nu
vrea sa plAmAdescA §i VAX cliva cerne, cerceteatT casa, pen-
tru ca bAtaia e din rail FiT roman verde §i rupe mata in
do0. Bate §eua, sa 'ntelegA iapa, cAcT femeia 'T dracu; §ede
in del §i prAvale carul in vale; dar nu 'ntinde ata sa se rupA.
GospodAria atT fie m6suratA, cAcT la gospodina bunA, multi
vinicT s'adunA; §i de §i patT ceva, nu maT to sa sell unde te
www.dacoromanica.ro
 173

strange ciubota. Nu to apuca s'o pazescT; mai lesne poST pazi

un card de iepurT i macar ca gaina betrana, face zema bunt,
feresce-te de babe. Baba betrang nu se teme de vorba grOsa.
Lumea pere, baba se piapteng. In sferOt mangaete la neca-
suri, gandind ca sacul §'a gasit petecul, ,i roga-te cli §i nOpte
sa'ti dea Dumnecleu mintea RomanuluT, cea de pe urma.

Frances, Nerntii, Rus, ce firea te-a facut,

Pgmentul teil e bine-a nu uita.
OrT mil e drag locul ce l'a nascut.
EU, fratiT mei, orT unde vol cata,
Nu maT gasesc ca dulcea Romanie,
De-o i hulesc catT se hrgnesc in ea
Cord, VeneticT. Dar orT cum va fi, fie;
Eii sunt Roman ,i 'ml place tera mea.
Lauda multi pe Francesul voios,
Pe mandrul Rus, pe Nemtul regulat;
La deniT spun ca-T bine i frumos;
Dar, fratiT mei, eu, orl cat am umblat
Pe drumuri lunge cu ine ferecate,
Nu me 'nvoiam; i vreti sa §titi de ce?
Pentru ca'mi plac oselele stricate,
Pentru ca. sunt Roman i 'ml place ;era mea L
Streine tell imT place sa le \red,
Dar nu pot mult lumea a. colinda;
In tera mea maT bine void sa. §ed,
Cad, fratiT mei, orT unde vol umbla,
N'am sa ggsesc a,a bung primire
Cum am deprins in ;era a vedea
Si in streinT e rece &duke;
EU sunt Roman i 'ml place Ora mea 1.
La masa beil voios i vin strein;
TocaT, Bordo, Sampanie chilesc;

www.dacoromanica.ro
 - 174
Ba chiar inghit si vinul de la Rin,
Daca nu am Cotnar 2i Odobesc;
and insg am, desert pline pahare,
ApoT incep sg cant vre o manea
sunt beat cat tin clilele-amarel
Eil sunt Roman... 'mT-e dragg tera mea.

(36) Nicolse loosen, mort in ecsil la 1849, cercetg

pentru prima Org vechia organisare armata a Romani lor, pe
care o reproducem aicT ca pomenire pentru urmatoriT no,triT:
«Plecand de la temeiul cum a armata Moldova ca §i
a tereT Rominesci, dupe araarea cronicelor, se impertea in
cete de i,000 osta,T sub un cgpitan, afarg de apitaniT ceT
maT marl, cari comanda maT multe cete; a VgtaviT era ca-
pete de Soo osta0; ca Suta,i1 comanda o sutg; iar cau0T,
era peste clece osta,T; vom putea din notitele ce ne-ail pgs-
trat Cantemir sa lgmurim cg armata se compunea din:
1. Di raband sail pedestrinzea, impgrtitT in opt capitgnii
sub opt apitanT, peste care era capitanul cel maT mare al
Dgrgbanilor (Dorobantilor) in num& de 8,000.
2. aldrafir de Terit, II,000 sub II apitanT. Ace,tia
sta sub ascultarea HatmanuluT.
3. Pantird iarg§T un corp de cglarime forte insemnat.
4. Done vgta0T: a CzYldra,silor de Gala /l' Fi a CeIldra-
,cilor de Tarzgrad, (I,000 OmenT.)
5. Doue vatgOT: Umbliftorit de Hain §i Umblatorir de
Soroca, (i,000 Omeni.)
6. Vata§ia de Fustag, (500 OmenT).
7. Curtenit sail ceT ce n'ajunseserg incg in trepta boe-
rescg, §i slujea la curtea Domnescg. ET era totT nem de boerT,
2i mergea la resboiil sub Marele Loge& ET se impartea 4,000
&lea in :
a) Vata§ia Copiilor din casa luT Vodg.
b) Vat4ia Aprozilor de Divan.
c) Vat4ia de Paici.

www.dacoromanica.ro
 175

d) Valsia de PostelniceT marl si mid.

e) Vgtgsia de Pg.hgmiceT.
f) Stolniceil.
g) ArmgseiT sub Mare le Armasiii.
h) UseariT sub Usearul sail Portarul cel mare.
Top acestT curtenT era maT mult o gendarmerie. VItg-
siele for era maT mid de cat ale celor-l-alte cete. De aseme-
nea curtenT se afla si prin tinuturT.
8. Pu,sca,sit sail TunariY sub cgpitanul cel mare al DS-
rgbanilor.
Acestea era cetele pgmentene; iar cele streine era:
1. Sebnenit Hatmanesd, impgrtitT 'in zo BulucbasiT peste
care Bas-Bulucbasa de SelmenT. Acosta era pedestrimea streing,
si se compunea de SerbT, BulgarT, Arngup si GrecT (io,000
OmenT).
2. Patru cgpitanii de Ungurt sail NemfY, de cate 1 ,000
OmenT fie-care.
3. Patru capitgniT de Cazacr asemenea.
4. Cgpitgniele Tdiarilor Lipcani,
5. Dou6 capitaniT de Be,s-lit, ce era Turd sad TtitarT
sub Besli-Agasi.
Aceste douil cete se formarg maT tarsliti.
/ntocmirea ostiriT streine fu fatalg Romanilor. Rezimati
pe densa, DomniT ceT IV, tiranisa pe biep pgmentenT. De aceia
o urg vecinica a domnit ne'ncetat intre ambele ostirT. La 1564,
ostirea streing se macelgri mai tOtg de Hatmanul Tomsea si
Ilie, cand acestia se revoltg asupra luT Despot Vodg. La 1592,
Aronu Voda eel cumplit o restatornici. De atuncT lupta intre
ambele °still s'a reinoit in mai multe randurT, si a adus marl
nenorocirT -pre.
Militia 7erer se compunea:
z. De capitgniile de miT, cite una in fie care judet. Fie
care capitanie se impartea in to rote de zoo OmenT sub un
suta?iti. Acestia la Inceput stall sub ascultarea Vornicilor de
fora; iar maT tarsliti se deter, sub Hatmanul. Dinteacesti
www.dacoromanica.ro
 - 176
capitanT acei care se afla pe langg hotare. strejuia drumurile,
potecele muntilor pi trecerea apelor. Iar ceT din mijlocul OriT
uncle nu era temere de vrapmapT, ptrejuia la curtea Hatmanu-
luT, pi se trimetea de densul in slujbele tereT.
2. SeimeniT sail SebraniT Agepti de care era in fie care
terg cate patru sail cincT.
3. Calgrimea din tinuturT era sub comanda SardaruluT.
Era un corp forte insemnat, pi apara tera de navarile Tg-
tarilor.
4. Ceta vengtorilor de la munte. ET avea de datorie la
vreme de resboili sa fie tot pe langg Domn in tabere; iar in
vreme de pace se intrebuinta la venatul dobitOcelor selbatice
pentru masa DomnuluT. Pentru aceia of era scutitT de bir; iar
pentru cheltuiala incarcatureT puscelor aveati lefg deosebitg.
5. Pedestrimea Campu-lungenT pi HangenT, armatT cu
senete (pupcT) pi cu topOre lungi in coda.
6. CodreniT Tigeciulul in num& de 12,000 toff calgri.
ET locuiati un cadru, dincolo de Prut despre hotarul Mari lor
de Bugeac care coprindea in intrul sail maT 30,00o mile ita-
linescT. ET era, dupe cum dice Cantemir cpieptul MoldoveT
cel maT tare intre Prut ,i Basarabia.z. Aceptia intrecea cu vi-
tejia for pe toll' ceT-1altl Moldoveni, in cat se obicinuise a se
dice despre denpiT acesta vorbg: «cinci TatarT de Crim, pig-
tesc mat mult de cat dece de Bugeac, pi cinci MoldovenT bi-
ruesc pe dece TatarT de Crim; iar cincT Codreni, sail Tige-
cenT, bat pe dece Moldoveni., Tigeciul, Campu-lungul pi Vran-
cia era treT republicT can forma staturT deosebite in statul
MoldoveT. LocuitoriT acestor locurT se carmuia dupe legile tor,
nu primea nici un slupbapti al DomnuluT, pi nu era indatoratT
cgtre densul de cat la un tribut upor pe an, a cgruia cantitate
se hotgra la intrarea luT in scaun. Cele dou6 d'anteig da pH
ajutor de este la trebuintg. De multe on el', dice Cantemir,
maT cu semg de Campulungeni, prin indemngrile unor ca
pete revolutionare, se trggea de sub stgpanirea Domniilor, p-
se da sub protectia Polonilor, care imprejurare a fgcut pe uniT
www.dacoromanica.ro
 177

din istoricT aceleT natiT sa crecla a Moldova li-ail fost tribu-

tara. Este cunnscut ca frum6sele institutiT republicane sunt forte
vechT in Moldova; a in vecul XII inflorea inteacesta tell re-
publica BirladuluT, faimOsa prin piratefia de uscat, si care se
intinsese cu stapanirea pans la gura NipruluT; a cuthnd dupe
aceia GenoveziT si RaguzaniT intemeiara mai multe republicT
inteacest pament, ast-fel statura: GalatiT, Chilia, Cetatea Alba,
Hotinul si Tigina.
Intr'acest chip ce am aretat, a fost organisata puterea
armata a Romani lor. La o trebuinta insa mare, sail cand pa-
tria era in primejdie, se ridica eMaziliT si BreslasiTv teranT,
maT cu sema «JoseniTe sail eel din tera de jos, si boerii cu
OmeniT sari slugile for ca s apere patria amenintata. Acestia
se numea atuncT aste de strcinsura sail oste in doMndd. spre
a se deosebi de &tea de leld sari Lefegit.
Pentru plata lefilor ostasilor s'ale Darabanilor, pentru care
pans la 1622, in a doua Domnie a ILA Stefan Tomsa BB. se
oprea din tributul ce se da la Porta 5,000 ughi, se aseclase o
dajdie sub numire de fumarit, ca tota casa de teran se pla-
tesca in vreme de pace pe an 8o aspri, iar in vreme de res-
boiii 120 aspri, si la o nevoe maT mare un galben sail 200
aspri. De ad se vede, observeza Cantemir, ce populata era
o data Moldova, de vreme ce acesta dajdie Linea cu indestu-
bare o Wire de 54,000 OmenT.
In vreme de pace armata era aseclata parte in capitala,
parte prin judete. Dardbanir strejuia la curtea domnesca. Ca-
pitanul cel mare cerceta strejile cliva si noptea, le pandea §i
le schimba. In lipsa Agar din orasti el IT indeplinea locuL
Seimenit asemenea strejuia in curtea Domnesca, schimbandu-
se intre sine Re rand. Cazarma for era langa zidul curtiT, si
se numea: Odilile Seimenesa.
Caldrasit de Tarigrad trebuia sa scie turcesce si se tri-
metea cu depese.
UmblcItorit de Hotin i umbldtorit de Soroca, trebuia sa

8. 8. & T. 6063. 12
www.dacoromanica.ro
 178 -
intelega limba Po long si Muscalesca, si cand cerea trebuinta
se trimetea in Polonia si Moscova.
Fustaiit strejuia la perdelele DdmneT si la garda curtiT,
in care inchidea slujile- curtir pentru gresell maT mid. Li pa-
radele DomnescT, eT mergea pe langa Domn de ambe partile
cu fuscT adicg land lungT in manT. Asemenea fgcea si la resboiii.
TotT curtenit, cum am maT clis, era ca un fel de gen-
darmerie si avea deosebite functil in curtea Domnesca, ap.:
A.prozit de Divan, ca i CopiT din casa alcatuia garda Dom-
nuluT. ET era invesmentatT pe vremea luT Stefan cel Mare, cu
,cavanale 0 cu cibinice, iar in vremea RaduluT Mihnea BB.,
(1623-1627) eT purta ursinite, cabanifil cu juder si cu vulpT.
in vreme de pace AproziT slujia la Divanul Domnesc, implinea
datoriile dupe hotararT judecatorescT si purta poruncile Domnu-
luT pe la boeri. Boerul care primea printr'insiT asemenea po-
runca, trebuia sg seclg in piciOre pang T-o citea aprodul. in
vreme de resboiii eT se afla tot pe langa Domn. Copit din
easel pgzea la camara cea cu arme sail arsenalul, la cabinetul
cel mare al DomnuluT, sub ingrijirea CamarasuluT, si sta im-
prejurul DomnuluT cand sedea la Divan. ET se trimetea ase-
menea de Domn in tinuturT de chema pe boerT, si vatavul
for lua ate un led din sese leT ce li da dupe obiceiti fie care
boer chemat. Postelnicir ceT mall si cel mid slujea asemenea
in curtea DOmnesca. Pit/ail-nice& i Stolnked slujia la mesele
Domnescr. Armd,reit strejuia pe cel inchisT. Uferd ducea la
gasdg si slujia pe SolT. Fakir slujia MAIO Domn, si era in-
cinsT cu brane de argint, cu sabiT si cu lancT cu mgnuchele
si verfurile legate cu argint si poleite cu aur.
Marele Hatman era cap al Calgrasilor, si maT mare peste
tots armatg calarime si pedestrime. Cand mergea la curte,
purta toiag aurit.
Marele Clucer ingrijia pentru aprovisionarea armateT de
bucate.
Marele ,StYtrar era general cuartir-maistru al armateT. El

www.dacoromanica.ro
 - 179
ingrijia pentru corturile et, pentru tunurile si cele-l-alte arme,
i aseda taberile.
Camdra,sui de Catastise purta condica ostasilor. Cand
se facea adunarea ostilor pentrp cercetare, el citea numele
fie-caruia. Asemenea facea cand li se da lefa. Dupe aceia el
da fie-caruia Capitan condica ostasilor din ceta luT, pe care o
stria cu maim luT insusT, si pentru ostenela avea de la fie-care
Capitan Cate un taler nemtesc.,

(37) Dimitrie Bolintineanu, mort in spital la 1874, au

cantat in versurT tote bataliile si faptele marl' din istoria Ro-
manilor. Dam ca esemplu urmatorele bucaV :

ROMANUL LA BATAIE.

(FERENTARIUL.)

Nu e nicT mandriea, nu e nicT mulCimea,

Care in bataliT incunun ostimea;
Nu e nicT norocl
Cela ce se bate pentru neatarnare,
Are c;lece brace, dece inimi are,
Inime de foc.

Calarasul mandru si frumos ca crinul

Cand pe mal s'arata tremura Vidinul
La vederea sa.
Face de se miry Vita Arapimea
EnicerT, Spahil si Arnautimea
Si-T striga ura I

Pedestratul alter si cu lunga chica,

Infra in ostime fara nicT o frica,
Tare ca un lei.

www.dacoromanica.ro
 - I80' -
Iute ca sageata tabera strebate,
Bate clece singur, cinci-spre-slece bate;
Ferentariti sunt eu t

Ast-fel Rom5.naul scie ca sa mOrg:

Pentra tera-dragg, pentru sotiorg
Cine n'ar muri?
Unul ca acela blestemat sa fie 1
NimenT sg nu-1 plangg, nimenT sg nu-1 $ie
and el va peri I...

DOMNUL IONACU.

IonaFu chiarng capiT la senat.

Cu durere 'n suflet el a cuventat:
«Porta cere darea astacIT ihdoitg;
Iar Moldova n6strg va cgdea sdrobitg;
Ins nu-T acesta lucrul cel maT rei;
,

Dar este c tera perde dreptul sett

Drepturile nOstre sunt tot ce remane,.
Sunt tot viitorul terilor Romane.
Si tera acesta, fiilor MoldavT,
E stropitg tOtg cu sange de bravT.
Cum au fost parintiT, fiT n'ail sg fie?
Uscatu-s'ail ore sufletu 'n sclavie?
VoT, frunta0T tei-iT sub arme albitT,
De trecuta fall nu ye despartiV;
VoT, PreoV, apostolT de cretingtate,
Ajutaff durerea teriT ce s'abatel
Tu, junime vie i mgrinimcisg,
Tu, ce 'n orT-ce locurT inima'ti frum6s
Riurg marT gandur/ printre muritorT,
Cum o primp -verg varsg d'albe florT,

www.dacoromanica.ro
 1S1

VeT vedea tu ore cetele streine,

Fgrgmend cu mart& terile romane.
Fgra sg se rupg sufletu-ti de dor?
Fara sg lup ;T Inca pentru-al tereT spor?
Ast-fel dice Vodg cu glas de barbat,
'$'al luT Stefan suflet pe toff s'a vgrsat.
Domnul cu poporul jurg ca sg pierg,
Pe campul de luptg, pentru santa tern.

MUMA LUI STEFAN CEL MARE.

I
Pe o stanca negrg inteun vechT castel,
Unde curge 'n vale un rill mititel,
Plange si susping tengra Domnitg,
Du lce si suavg ca o garofitg;
Cad in batglie sotul el' iubit,
A plecat cu &tea si n'a maT venit.
1nsg DOmna sOcrg langg ea veghieza
i cu dulci cuvinte o imbarbgteza.
II
Pe &and se vestesce nOptea jumetate,
La castel in porta ore-cine bate 1
4Eil sunt, bung maicg, fiul tell dorit;
Eli, si de la Oste me intorc rank.
SOrta nOstrg fuse crudg astg data :
Mica mea Wire fuge sfargmata.
Dar deschtdetT pOrta... TurciT me 'nconjor,
Ventul suflg rece... ranele me dorl,
Tengra Domnitg la portitg sare.
Ce facT tu, copal? dice DOmna mare.

www.dacoromanica.ro
 182

ApoT ea la pOrtA InsasT a exit,

i 'n acerea noptii ast-fel a vorbit:
cCe spuT tu, streine ? Stefan e departe ;
Bratul sal prin taberT miT de morti imparte.
Eil sunt a sa murnI; el e fiul mei :
De nu WI acela, nu'ti sunt mums ea /
!ma daca ceriul, vrend sa 'ngreueze
Anil vietii mele si sa m6 'ntristeze,
Nobilul tau suflet astacIr l'a schimbat;
De nu maT esti Stefan cel adeverat;
Apol tu aice, fhra biruinta,
Nu pod ca sa intri cu a mea vointg.
Du-te la ostire 1 pentru tern moil!
i-ti va fi mormentul coronat cu florT 1:

III
Stefan se intorce si din cornu-T suns:
Ostea luT sdrobitI de prin vg.I adunI.
Lupta iar incepe... dusmaniT sdrobitT
Cad ca nisce spice, de securT lovitT,

CALUGARENIT.

In umbrosul spatiii .se revarsa zorT.

TurciT dorm p'o costa smaltatl cu florT;
Iar osteniT nostri si cu Domnul june
Care cer inalta sfanta rugAciune,
ApoT MihaT Domnul ast fel le-a vorbit:
cVoT cu care 'n Lora crud am suferit;
clraducetT aminte vechia vitejie 1
cUmbrele str6bune astA4T cu mandrie
gli6 privesc sub arme p'acest vechiti pAment;
www.dacoromanica.ro
 - 183-
«Acli marirea veche ese din morment.
«Dupe cum un arbor cresce mai frumos
«Cand abatT din ramuri cele de prisos,
cAst-fel i poporul pentru-a fi ferice
«Trebue sa faca multe sacrifice.
«Daca vom invinge pe apasatori,
«Dorurile erei s'or preface 'n flori.
(SOrele marirei va luci d'aice
«Peste viitorul patriel ferice;
«Daca ne vor bate, d'astaqi pe pament
«I\T'om avea scapare nici chiar in morment.
«Limbele streine cu despre ;uire
«Pe Romani numi-vor in nefericire;
«Urmatorii noWi, abatuV de dor,
4Vor ro0 de vieta parinOor lor.
(Insa vom invinge.... Cu arma in !liana
«Nime va supune patria romana.,
vice; tots cu fala stall imbarbatati
Domnul trece podul cu putini armati;
Patru pag de frunte cerca sa'i opresca,
Dar Romanii treer armia turcesca.
Ei patrund la corturi.... intr'a lor iutime
Se intOrna; tunul bate cu asprime.
Pe tot frontul cltii lupta s'a intins;
Peste tot turbarea sufletele a 'ncins.
Inima romans insa nu racesce ;
Dorul biruintei o insufle ;esce.
Turd mai multi s'aduna... prin Romani fac cale;
Ostea nostra perde tunurile sele.
De crqtine corpuri luncile 's velite:
Bratele sunt rupte armele sdrobite;
Dar Mihaiti atepta. corp-ajutator...
Veni-va nainte de perirea lor?
SOrele-i aprOpe, sceptrul a-0 depune;
Domnul ingenunche, face rugaciune:

www.dacoromanica.ro
 184

(DOmne fi din cerurT bland, ascultgtor ;

(Fi cu bungtate pentru-al teu popor;
Iar de cere sOrta pradg cu asprime,
(Crutg astg terg si loveste 'n mine 1

Ajutorul vine L. Domnu-a 'neglecat....

Smulge 6 secure de la un soldat,
ApoT cade i-osnic peste-un corp osman
Comandat de Pap, pap Caraiman.
intre alte prade vede treT copiT
Frati d'acelasT sange, junT, frumosT si viT...
Fie care 'n luptg pe pggan it chiamg
i combat cu densul fsgrg nicT o temp;
insa tinerT incg, juniT frgtiorT
Sub securea Pasei cad ca treT dulci florT.
Caraiman cu calul peste densiT pasIc
Dar Mihaiti sosesce, peste crudul pang :
(Nu-T curajii cu prunciT a te m6sura ;
(De estT bray cu mine yin a te lupta 1)
Ast-fcl dice Domnul si spre Pang sbOrg;
Pasa tine 'n drepta, sabie usorg,
Iar in mama stanga tine stegul sant
Ce se desfasOrg leggnat de vent.
CaiT for in salturT sbOrg si s'opresc,
Armele lovite, scantel si Iucesc.
Lupta este scurtg. Sub o loviturg
Pasa cade, varsg sangele pe gurg ;
Iar Mihaiii rgpesce stegul cel vestit
i l'aT seT se intOrng fgrg-a fi rank.
Sabia romang scantee pe amnia ;
Cirali *) din tunurT pe nemicT sfaramg.
Cglgrimea turc fuge rusinos...
Cglcand eniceriT ce combat pe jos ;

*) Cirali era unul din generaliT luY MiliaiU.

www.dacoromanica.ro
 - 185
Cd mat multi dintr'inii catre pod s'aduna;
Se strivesc, perd artul; arma nOstra tuna.
Multi de cruda spaima se arunca 'n apa,
trisa aid acolo clilele nu'O' scapa:
Apa mocirlOsa it tine la fund;
Cati silesc sa scape mat feil se cufund.
TreT marl pa0 s'arunca pi in apa mor.
Chiar Sinan Vizirul cerca sOrta lor;
Un spahiu it scapa, dar pe costa lata
Armia turcesca fuge sfaramata ;
Sangele desfunda lutul cel uscat;
De turbane, d'arme campul e 'ncarcat.
Leprile randuri zac in lac de &Lige...
Corbii cu gramada de placere plange;
NOptea scapa restul Turcilor invinpi:
ET s'ascund prin tufe de spaima copring.

(38) Ion Raduleseu Eliade, a reintrodus pentru prima

Ora scrierea cu litere latine str&iloesci in scoli pi in jurnale,
tiparind cu asemene litere pi cele anteiri 5 carte din Biblia
Sfeintd. Reproducem aid urmatOrele bucati din introducerea
cu care s'a publicat acea biblie:
«Iar Vera era neNrclutd ,ri informd, ,ri intuneric peste
cabis, Spzritul lid Dumnecled se purta peste ape.),
fu unica carte din tote operele mintii umane ce
din conceptia sa fu destinata a strnate locurile pi secolii, a
se purta peste apele multe pi din chausul elementelor diverse
§i in lupta a crea o lume socially.
Biblia, din Hebref rataciti, imperechiaci cerbico0, face
un singur Israel, un singur popol solidar, predestinat a da
Profetifpi pe Mantuitorul lumel. Acesta este minunea cea maT
mare ce in lumea antica opera acest condice ce singur merita
in adev6r numele de Carte (r).
Biblia, on unde aparu, indata se facu lumina la vocea
eT atat-potenta: fid lumind.

www.dacoromanica.ro
 1S6

Roma ne mar putand domina cu bratul desnervat, afla

puterT noe pi incepe a domina in numele VechiuluT pi NouluT
Testament; cristianisa pe BarbarT, pi face dinteinpiT pe eel
Arita mergatorT pe calea progresulul.
Iar Ininunea ce opera in mecliul ev fu ca ajunsese a cris-
tianisa pi pe cea mar egoista pi materialists din stirpe, pe stir-
pea teutonica, pe GermanT pi pe EnglesT voiii se 4ic.
Cat pentru nor Romanii, ca o ramura Inca verde, des-
lipita din tulpina seculars pi vermulOsa deja, din tulpina arbo-
relui roman, ce ameninpa lumea de o catastrofa la caderea
luT vecina ;
Deslipiti de acea radacina paging, ca o ramura Inca
verde ce avea calitatile RomeT republicane pi stoice ; cad
poporul mar are Inca vieta &and se corumpe capitala trans-
plantafi pi altoiti in pamentul DacieT, luaram, vieta noun, spre
a nu peri dinpreuna cu cetatea Cesarilor, cu Babilonia apo-
caliptica; pi spre a purta prin mijlocul a 18 secoli pi conserva
nurr ele pi datinele Romei antice, mantuiti de Roma imperiala
pi pontificals (popesca.)
Ast-fel ne afla Biblia cand aparu intre noT, ce eram ca
nisce legiunT de Lop' ce scapa din Gomorha Neronilor, Cali-
gulilor pi Dometianilor.
Biblia dar pi datinele strebune ale RomeT Cincinatilor pi
Scipionilor, furs primiT pi cei maT salutariT aT noptri legiuitorT.
Radu-Negru facu din Romania o alta sera promisa, pi o
impaqi dupe dreptate la un popor egal in 12 judete, ca cele
12 %inute ale PalestiniT, ca cele I2 semintii ale luT Israil.
Si dupa cum ordOna Moise in numele luT Dumnecleti a'pi
alege poporul dintre 4ece, pi dintre sute, pi dintre miT, spre a'l
conduce pi judeca, asemenea pi Radu-Negru supuse la aceiapi
lege pi insupT alegerea pi increderea Magistraturel cele maT
nalte, a capuluT suprem pi duce al NatieT.
Domnul Ord nu'pi face din patrie o mopie, o avere a
familieT sele, nu se constitue in suveran absolut, ci supus ale-
geriT NatieT pi controluluT represintanOlor acestia, intre care
www.dacoromanica.ro
 187

ceT mar vechT in serviciri si intr'o hierarchie deschisg la toti

fii patrieT, forma dodecada SenatuluT, care maT la urmg se sue
pang la num&ul de patru-clecT.
Iacg Uniunea vOstra, Romani Ion Aci pe Bib lie si pe
Sante le EvangeliT venici top' fii ceT adev&atT al' PatrieT, ye-
nitl de a tinde bratele nOstre si a jura inaintea CeruluT si a
Omenilor Uniunea si Fraternitatea.
Uniunea eterng, pe care n'o vor putea paralisa cabalele
Diplomatief.

(39) Baritiu Georgiu, all lucrat cu osebire ca jurnalist,

publicand in curgere de mai mulff anT Gazetta de Transilva-
nia, insotitg deo foie pentru minte, inindi ,ci literaturd. Acestg
gazette all fost prima care all desceptat pe RomanT a se ocupa.
cu trebile politice si na4ionale, asa cat all pus pe RomanT in
stare sg stea in 1848 la luptll agisa cu UnguriT, cu Turcil si
cu Rush, pentru apgrarea drepturilor stremosesci.

(40) Murelianu Andrei, a desceptat pe RomanT prin can-

tecile sale, asa fel cat poporul din Transilvania se ducea la
1848 cu manele gOle asupra tunurilor UngurescY. Punem aid'
urmatorul mars, carele are incg atata putere asupra spiritulul
Romani lor, in cat cantarea luT este opritg de guvernele streine
de peste Carpati.

MAR5UL ANULUT 1848

in Transilvania.

Desteptg-te, Romane, din somnul cel de mOrte

in care te-adancirg barbariT de tiranT!
Acum, or nicT odatg, croestelT alt sOrta
La care sg se 'nchine 7i cruziT teT dusmanT.
www.dacoromanica.ro
 - 18S
Acum orT nici °data, sa aretam in lume
a 'n aste maini maT curge un sange de Traian.
Si a 'n a nOstre pepturT pastram cu fala-un nume
Trimnfator in lupte, un nume de Roman

inalta-ct a to frunte si vecIT in jur de tine

Ca stall ca brazil 'n munte voinicT sute de miT.
Un semn el maT Wepta si sar ca lupT 'nstana
BarbatT, batrani si tinerT, din muntT si din campit

PrivitT marete umbre Mihal, Stefan, Corvine,

Romana natiune, al' vostri strenepotT
Cu bra ;ele armate, cu focul Sacru 'n vine
Vied; 'n libertate orT mOrte cere toff.

Pe voT ye nimicira a pismeT reutate

Si Orba neunire la Milcov §i CarpatT;
Iar noT patrung in suflet, de santa libertate,
Juram a vom da main., sa fim in secolT fratT,

0 mama veduvita de la MihaT cel mare,

Pretinde de la fii-T §i astadi ajutor
Si blestema cu lacramT in ochT pe fie-care
Ce 'n ora de pericol s'ar face vendator.

De fulgere sa pera, de trasnet i puciOsa

OrT care s'ar retrage din gloriosul loc
and patria sa mama, cu inima dui6sa,
Va cere ca sa trecem prin sabie si foc.

N'ajunse iataganul barbareT semi-lune

A carer ran./ fatale, i adT le maT simtim;
Acum se Indesa biciul in vetrele strebune ;
Dar martor ne e Domnul ca viT nu o voim.
www.dacoromanica.ro
 1S9

N'ajunse despotismul cu 'ntrega lul orbie

Al carul jug din secolT ca vitele 'lli purtgm
Acum sg 'ncercg cruziT, in Orba for trufie,
Sa ni rapesca limba; *) dar morci numaT o dam.

Romani din patru Unghiuri acum, orl nici °data

Uniti-v in cuget, uniti-v 'n simcirT ;
Strigati in lumea largg. ca Dacia e furata
Prin intrigg si forcia, viclene micllocirT I

Preoli cu crucea 'n frunte I cacT &tea e cresting,

Devisa'T libertatea si scopul eT prea sant,
Murim maT bine 'n lupta cu gloria depling
De cat sg fim sclavi iarasT in vechiu-ne parnent 1

(41) Barnutiu Simeon, ail fost cel anteiii Roman carele

s'ail ocupat ca profesor cu cercetarea si constatarea Dreptu-
rilor publice de independents. si egalitate ale Romanilor, pe
baza vechilor legT stranosesci, Punem aicT ca model urmato,
rul estras din cartea luT publicatg la 1867.
Utilitatea dreptulul.
Utilitatea dreptuluT public e multiply. Studiul luT ne in-
va4a sa cun6scem drepturile natiunii romane, atat comunT cu
alte gentl, cat si pe cele particulare si esclusive ale el; pang
unde sg intinde teritorul napuniT romane, ce drept are densa
a%upra teritorului seil; perit'ail dreptul eT asupra partilor avulse;
cum sä se porte deputatul roman in adunarea nationale, cum
sa se pOrte guvernul si diplomatul roman in relatiunilb, for cu
alte gen;T, ce pot eT si ce nu pot sä ceda sail ce sg pre-
tindg de la guvernii altor state; cum sa se apere natiunea
romans de subjugarea prin negotul strein, prin colonisatiune

') TurciT taie cu hangerul, RuiT bate cu biciul, UnguriT rIpesc limba
str6moesc/I.

www.dacoromanica.ro
 190

cu streinT, prin introducerea institutiunilor streine ; aceste §i

alte asemenea intrebarT de importanta, parte '§T afla deslegarea
in acesta parte a dreptuluT public, parte presupun §i cer cu-
noscinta luT pentru ca sa se pOta deslega cum cere demnita-
tea i folosul natiuneT romane.
Unul din fOlOsele cele maT positive ale acestuT studiU e:
ca RomaniT sa'§T cunOsca positiunea in care se afla astacli cu
cele-l-alte natiunT i sä nu creda de cat numaT in puterile for
proprie. ET ail creclut o data in SlavonT §i stigmatele servi-
tuteT acesteT credinte le porta i astacli in limbs, in legT §i in
biserica, ca i pe ale credinteT in GrecT §i in Jidovi; astaciT
,o parte cred in FrancT, cea aka in Nemti i in Ru§T; influenta
acestor protectorT solidarT asupra Romanilor n'ail fost nicT o
(lath la gradul de astacli; de inaintea eT numaT e sigur nicT
unul dintre institutele nOstre nationale; ea ameninta tote remi-
niscentele nOstre romanesci. NumaT cand vor incepe RomaniT
a crede in sine§T, atuncT va incepe i regenerarea for nationale.
Pe acesta regenerare insa o retarda, afara de alte cause,
§i pOte sä o §i nimicesca, cum s'a clis d'asupra, i consciinta
cea cacluta §i retacita a Romanilor din ambe Daciele. Streinii
sciti, ea RomaniT de astacti numaT sunt a.,a pasionatT pentru
arme i politica cum au fost stramo§iT lor, de aceea eT au
descris ;erne romane ca nisce feude ale Sultanilor, sail ca pro -
vinciT rusesci i austriace §i diplomatiT le-aU tractat dupe aceste
idel false; pe RomaniT din Dacia superiOra i au publicat de
colony aT Ungurilor §i aT Nemtilor, §i intru atat i ail aserbit
i i ail spariat cat nicT nu cuteza sa vorbesca inaintea Dom-
nilor for despre drepturile cele eterne i ne alienabile ale na-
tiuneT nOstre. Aceste rele se pot ridica numaT cu armele §i
cu politica, numaT politiciT no§tri pot sa indrepte opiniunea
publics despre drepturile. natiuneT romane, numaT armele nos-
tre pot sa le dea valOrea cuvenita, numaT armele §i politica
potil sa regenere pe Romani. Prin arme insa nu intelegemil
Ostea cea uniformata dupe moda §i dresatl dupe sistema prin-
cipilor europeni pentru scopurile absolutismuluT, ci intelegem
www.dacoromanica.ro
 191 -
Ostea nationals; nicT prin politica nu intelegem artea celor ce
se fac a and pentru binele natiuneT lor si in realitate sunt
adeveratT agenti salariatT aT strainilor, nicT artea celor deprinsT
a intriga, deprinsT-in perfidie si in perjurie, ci intelegem poli-
tica aceloril barbatT, cariT cunoscil principiile cele eterne ale
dreptuluT, cunosc drepturile natiunel proprie si misiunea el,
cunos §i geniul timpulul si scia sa lucreze in conformitate cu
acesta dupe necesitatile natiuneT. Despre studiul acesteT poli-
tice dicem noT, a utilitatea e multipla, si prin urmare ca ar
merita a se resuscita, a se lati si a se si pune in lucrare in
tote partile RomanieT.

Istoria dreptulul Romani lor.

Dreptul Romanilor fiind insusT dreptul Roman, istoria
dreptuluT Roman e tot-dea-una data istoria dreptuluT Roma-
nilor din Dacia. Dreptul Roman atat cel privat cat si cel pu-
blic a fost in usil la RomaniT din Dacia tot-dea-una. AcestiT
s'a tinut tot-dea-una de dreptul lor cu aceiasT credinte si con-
stanta cu care s'ail tinut de limba lor, de parnentul lor, de
religiunea lor, de datinele lor strnnosesci, cu carele dreptul
nostru e in legatura cea mei intima, asa in cat el nicT nu se
va stinge cu totul dintre Romani pans ce nu se vor stinge
aceste tole.

Libertatea si ecaritatea (egalitatea)f noratinilor din Dacia.

RomaniT din Dacia ca descendentT colonistilor Romani,
pe care 'T-au asedat aid Traian ad a Bros et urbes colendas,
sunt liberT si ecari; pentru ca:
1. Dupe dreptul Roman, carele da (assignabat) proprie-
tate de pament tutulor colonistiloril, s'ail datil proprietate de
pament si Romanilor str6mutatT aidT, iar acest pament nu nu-
maT ca era proprietatea Romanilor colonistT din Dacia, ci Inca
era si scutiti de tribut ca parnentul ItalieT; decT fiind eT totT
proprietarT, ca proprietari top' all fost liberT si ,ecari dupe
www.dacoromanica.ro
 1 9 2,

acsioma juridicl: libertatea lard de proprietate ,si proprietatea

fard de libertate nu e cu putinp.
2. Fiind-cg pgmentul comunilor nu se pute instraina dupe
dreptul for Roman, urmezg, ea satele si urbile Romanilor din
Dacia dupe dreptul for Roman sunt libere si proprietari si
astacIT peste teritoriele lor, si cum cg servitutele in faciendo
cele ce apasg asupra acelorasT, sunt nedrepte. Aci incg se.vede
precelenta jurisprudinteT romane, cg nu recundsce numaT, ci
i apn-a proprietatea si libertatea ca sg nu se perdg, precum
nici ca se pute intempla altmintrelea sub imperatorele Traian,
carele a restituit senatuluT libertatea consultgreT, poporuluT co-
mitiale si magistratilor vechia autoritate republicang ; el ail
constituit §i Dacia asa ca libertatea sg se si conserve.
3. Institutiunile Romanilorg din Dacia, s'aii fundat si
s'ai.1 intaritil si maT multi', dupe ce &ail datil dreptil de Ce-
tate tuturor, cariT crag in lumea Romang : in orbe Romano
qui sunt, ex Constitutione imperatoris Antonini, Cives Romani
effecti sunt (L. 17 D. I. 5). In puterea dreptuluT Roman mu-
nicipale si .comunile Romanilor ail continuat a se guverna in-
sgsT pe sine ca libere, a'sT alege pe deregatoriT lorg, a tine
consilie s'ail adunarT provincialT compose din onoratiorT si din
plebe. (C. Th. XII 12, 13). Din consensul poporuld si din
idea cea politica a majoritgtii constitutionale, prin care se gu-
verna statul Roman si in provincie, s'aii desvoltat si la Ro-
manis din Dacia atat dreptul for cel privat, care le-a preser-
vat libertatea personale si proprietatea in contra feudalismuluT,
ce era sg be ridice, precum le-a ridicat in cea-l-alta Europa, cat
si dreptul for public cel nedependente, carele i a aperat de
despotismul Rusesc si de anarchia Polonilor pang in 4ilele
nOstre.
4. RomaniT din Dacia au fost tot-dea-una si sunt si as-.
tacIT de jure liberT si ecarT, pentru cg eT n'aii avut nicT °data,
n'ail nicT astacIT nicT aristocratie (boerie) ereditarie. Litre Ro-
maniT stremutatT in Dacia ca colonisti n'ag fost nicT patriciT,.
acestia au remasii in Roma si in Italia cu serbiT loril si cu
www.dacoromanica.ro
 - 193 -
latifundiele lot-1i; eT n'aveati nevoie a se muta in dephrtata
Dade pentru ca sa capete o bucatg de pgment. Cara se tri-
meteati aid ca deregatori, all trecut Dungrea cu Aurelian,
iar despre alts parte acqtia Inca n'ali pututii sa fie numaT
nisce suggtorT de sangele coloni,tilor, cum erail multr din alte
provinciT; alttnintrelea n'ar fi pututil sa facg in timpil scurtil
atate monumente, care atestg ,i astAIT marimea mintir i 4
virtutir str&noilor no,tri. Nu, eT n'ati fost feudalT, el. all fost
patricir s'au parinti, carir s'au fost infratit cu pleba prin legile
sacrate i carir all meritat monumentele ce li se decretati de
cgtre ordinile Decurionilor until* popor liber i fericit.
5. Pentru libertatea persOner i a proprietatiT Romani tor
vorbesee, maT mult de cat ar putea sa vorbescl tote dipoma-
tele Regilor, proprietatea rediaOlor, care de 17 secolT pang
acum linca n'a fost profanatg de o servitute feudale, ci stg si
astgdr marturg in contra feudalilor streinT, cum ca i persona
i proprietatea celor-l-alti Romani Inca a fost asemenea liberg.
NumaT din vieta politicg constituitg dupe principiile liber-
tgtir Romane se pOte esplica, cum au putut sa facg Romanil-
state nedependinci dupe ce s'au desfgcut de imperiul orientale,
care state all fost barierile cele maT tarT ale imperiuluT in con-
tra invasiunilor selbaticilor de la Nord (Gibon); adicg, precum
n'ar fi putut AmericaniT sa facg state nedependenti de Anglia
dacg n'ar fi avut comunile for o constitutiune liberg autono-
ma, pe care all adus'o eT din Anglia in America: a,a n'ar fi
putut sa facg state libere nicT Romanii, dacg comunile §i Ora
for n'ar fi fost intgritg bine prin institutiunile cele libere, pe
care le-au adus eT de la Roma i din Italia aid in Dacia.
NumaT din o view politicg basatg pe aceste institutiunT se pOte
esplica in ultra, cum all putut Romanir sg'§T conserve natio-
nalitatea sub Goff, UnT i sub alt i barbarY; adicg acetia, de
§i invingatorT, eraii necesitatT moralmente a recunOsce superio-
ritatea culturei i a civilitafiT Romane, pe care all aflat'o la
Romani. Atila guverna dupe dreptul Roman, dice Ungurul
Decsy dupe Procopiu §i Priscu, addogand, ca barbariT nu in-
8. 8. a T. 6069. 13
www.dacoromanica.ro
 - 191 -
festati religiunea creOnilor 0 jurisprudenta lor. In urma altor
barbarT venind i UnguriT, all aflat ca Romanii au o proprie-
tate libera, o agriculture infloritOre, comunitati ordinate roma-
nesce, o religiune mai dernna de fiinte rationale de cat a lor,
i at adoptat religiunea, agricultura, institutiunile politice roma-
nese'', in care ar fi i facut de sigur mai mail progrese cand
n'ar fi adoptat maT apoT catolicismul papal, feudalismul i jugul
Germanilor, de care nu vor scapa nici o data. All venit i
Sa0i, asupriti §i alungati de feudalismul lorti nationale, all
aflat §i el', ca nicT proprietatile bisericilor i ale monastirilor
Romane nu sunt beneficia papalT, nicT proprietatea cea privata
a Romani lor feud de herzogT, grafi, i baronT; all veclut, cum
ca bisericile Romanilor sunt libere cu ministri aleg de densele,
comunele lor Inca libere cu magistrati §i deregatorT ale,i; be
all imitat pe tote aceste, i '0-au facut o republica fail de
aristocrats feuda4ti, nu insa dupe dreptul lor feudalistic, nicT
dupe cel unguresc, care Inca nu era formulat, §i nu e formu-
lat nicT acum, ci dupe dreptul, care a liberat din legaturile
feudart Italia, Portugalia, Ispania, Galia, Belgia, Elvetia, An-
glia, Norvegia, Germania, carele a impedecat feudalismul de
nu s'ati desvoltat in Ungaria nicT o data in tots puterea lin',
i Inca cu atat maT putin in terile Romane, 0 pe carele in
fine l'ati veclut eT §i pus in lucrare la veciniT lor Romani din
Ardeal §i din terile Romane, in proprietatea lor cea libera,
in adunarile lor, in alegerile lor, §i intru acesta institutiune .re-
publicand a Romanilor, care n'atI suferit in mijlocul lor nicT
aristocratie nici dominatiune ereditara.»

(42) Alexandru Hajdeu, ca profesor la Hotin facu pen-

tru prima Ora o espunere de lucrarile cu call Romanii all fost
alergat dupe ce.ltura in tote timpurile i cele mai vechi i cum
tot-dea-una eT all fost isbutit la invetatura mai mult de cat alte
nemuri. Reproducem aid' espunerea in cestiune ca document
de de§teptare pentru urmatoriT nostri :

www.dacoromanica.ro
 - 195 -
(Estras din cuventuld tinutu in limba rusescg de catra
domnul Alexandru Hajdeu, Eforul scOleT din Hotin, catra in-
vqgceiT aceleia, cu ocasiunea esamenuluT de vary din anuld
1837, tradus apoT romanesce de d-nu Cava ler Constantin Sta-
mati, boierid roman din Basarabia).
Aduceti-ve aminte de faptele strebunilor vostri,
pomenindu -1 pre den§ii; intarici-ve cu duhul, ca 0
vol insi-ve a ye face0 meri;1 In pomenirea urma-
;Hoc yowl I
(Cartea I a Macaveilor.)

Ed mu intorcd maT cu semg catra voi nobilT fiT aT

MoldavieT, cgcT voT maT deaproape si maT de rudg sintep
inimeT noastre, de cat ceialalp : pe'ntru ca de'n toate legg-
turile politic; ilea maT deaproape leggturg a obscesceT noas-
tre patriT a imbuna4 si a noastrg stare de astadi cu a voas-
trg vitorime inteug nedespartita intregime pre'n mijlocirea
vietuirif noastre intr'aceea-si terg. De'ntre simtimentele poli-
tice, precum a dis un adanc cugetgtor, este cel maT puternic
acela ce se chiaing patriotism, de'n care urmeas/g, ca iubirea
de patrie poate avea locil numaT sub checlasiea iubiriT cgtrg
locul, unde ne-am ngscut. Si pe'ntru aceea, el scoala aceasta
este infiintatg maT ales pe'ntru pamenteniT ceT de loc, si sco-
purile eT tintesc spre lgticiunea educAciuniT patriotice : intea-
ceasta stg fiinta si lucrarea eT; pe cand pgmenteniT altoril
tell se aratg aid numaT pe un timpil, adusT fiind in aceste
locurf poate maT mult pre'n intemplare, ear nu de'n datorie,
(ca si paserile vgratice), intorcendu-se apoT iar in t era lor,
poate chiar nicT cinstind macar cu pomenire muItamirea Orel
noastre. Pe'ntru voT tinerT pgmenteni de aice sunt cuvintele
mele; ed vred sal vu aretti ug parte de'n sfaturile strebunilord
nostril, cariT ad fost oamenT marl aT pgmentuluT MoldavieT;
acestea vi be amt ca nisce pilde vrerinice de a le urma si vol,
ca asa cu mgrirea ngciuniT noastre, carea trebuie sal o avep
pururea in mintea voastrg, sal ye putep intgri cu duhuld, si
urmand acelora, sal vu putep face meritT in pomenirea viitoa-
www.dacoromanica.ro *
 196

rielor noastre semintiT (generaciunT). Insemnati-vg bine, cal

farm istorie nu este patrie, Pr& iubire eatrel istoria pa-
trier nu poate fi vorbil de iubirea catreY patrie I))
Num&andti vechile Vile ale naciunii noastre, nepgrtini-
toriulti cercetatoriti se va lamuri (convinge) de'n sirul intem-
plarilor, ca adeca ngciunea noastra a fostil tot-dea-una ma-
rita, de si a fost cite o data nefericita, insa nici o data n'a
contenitti a fi cu fapte bune si marete. Credinta dreaptg ra-
sariteana, monarchia, §i patriotismulti (naciunalitatea) au fostu
pururea ca treT temeie neclgtite ale vieteT fiilor MoldavieT. De
aceste convingriciunT nu ne-am lepadatti nici o data pre'n im-
prejurarT de'n afara, ci numaT cand n'amti avut destula putere
in lguntru. Dreptti ca noT, pe'ntru grelele imprejurarT, n'am
putut ajunge Inca la acea treapta a politicel, (civilisaciunir),
pe carea sta astacIT cea-l-alta Europa; insa istoria noastra
arata invederatti «ca in Velulti 3i nacluita de a ne lumina nu
he-am lgsat nicT o data maT pe josti de cat altiT, chiar nici
in timpurile cele maT tulburate ale t6riT noastre.»
Domnitoriulti MoldavieT, Alexandru celti Bun, 1401 pane
la 1433, primind diadema imp4ateasca de la imp'6ratul Ta-
rigraduluT, sag Roma nou6, a intemeiat in Suceava o scoall
naltg juridica dupg modelulg celeT din Tarigrad, in carea in-
vqatii profesorT, adtqf de la Tarigrad, esplicau legile numite
Vasilicale) si altele ; asemenea infiinta, si o scoala greaca-
latina-slavona pe'ntru clerulti bisericeT, in carea insu,T metro-
politulti Teoptistti propunea inv6taturile bisericeT rasaritene
drept credincioase.
Domnitorul, Iacob Despotul (1562-1564) a intemeiat
in CotnarT universitate §i bibliotec vestita sub directiunea
pamegistului seti vice- cancelariuluT Somer, si a adusti pe'ntru
propusaciunea sciinteloril, doT barbatT invalatT si renumitY pe
timpurile acelea: pe Caspar Piotar, ginerele vestituluT Melihton
de'n Virtemberga, si pe Ioachim Riteca, profesorul matema-
ticeT de'n Cracovia.
Domnitorul, Vasilig Lupul (1634-1654), carele, dupe
www.dacoromanica.ro
 - 197
mnrturia luT Macarin, patriarhuluT AntiocieT, a fost cel maT
invetat de'ntre to DomnitoriT depe timpul luT. Acest Dom-
nitorin a latitti scoala juridicg cea infiintatg de Alexandru *celti
Bun, mutandu-o de'n Suceava la Ia.0" sub nume de <Acade-
mia Vasileann), unde a maT intemeiat patru clase teologice
langg catedra metropolitang §i doue slavone-romane, precum
si scoale gramaticale tot acolo.
Domnitorul, Constantin Duca, (1663-1696, 1701-1704)
carele pe timpul sen se tinea in lumea invetata de cel Arita
elenist, si cel maT adanc tiutoriii al filosofieT luT Aristotele.
Acesta a intemeiat scoale poporale pe langg bisericele de
sobor, ce eran in toate oraele (tergurile) tinuturilor cate una,
de'ntre care scoala HotinuluT a inflorit maT indelung de cat
cele- 1-alte pans si sub domninta Impergtita turcqtl. Celli de
pe urmg Efor alu eT a fost Amfilocien, e,piscopul HotinuluT,
carele a tradusn romanesce geografia universalg, si a tipgrieo
la IgT in anul 1795, impreung cu «cronologia Domnitorilor
Moldavia» cea compusg de Iacob II, Stamati, metropolitul
MoldavieT.
La- noT au ajunsil cite -va povetuirT in sureturT, de pe
care se inveta in scoalele MoldavieT in veacurile XV si
XVI, si serbesc de laudg procopselel profesorilor moldavi;
asemene a ajuns §i o prescurtare (synopsie) a istoriei univer-
sale de la zidirea lumir, aflatg in scrisorile cgluggruluT Iere-
mia. Dar poare va dice tine -va, cg aceste pilde sunt prea
de rind, ca adecn un Domnitorin (ca si pe aiurea) cu sufletti
puternic, imacar de si are minte maT agerg de cat convietui-
toriT seT, band sema: ce poate fi de trebuintl neaOratg po-
poruluT sen pe viitorin, si prevedand si cu cugetul soarta, la
care are sg, ajungg eln, pe'ntru care se nevoesce a'T pregnti
maT de timpurin tarc,lia epocg a politica, si pre'n feliuri de orin-
duelY, si ardgminte se sirguesce maT cu semg pentru poporul
seti a'l asemnna cu sistema §i a'l deprinde cu politic celorlalte
stapaniri; insg murind el, piere cu densul si folosul dorintelor
sale. In istoriea noastrg insg ggsim si pilde de alt-felin, pilde

www.dacoromanica.ro
 198

cu totul private, ca str6bunii nostri in calea civiliciuniI popo-

ruluT au deslegat mai nainte unele gicituri ale mintii si ale
sciihteT, numaT cu a for simply intelegere, cu carea in unele
principie ale politiceT ail intrecut cu mult pe cealaltg Europa,
maT ales pre cea megiesita. Aceasta n'a fost faptg a vre unui
cap mare de ocarmuitoriil ; ci acestea au fost nisce vedeniT,
ce de sine ail luminat si mintea poporuluT. Aceasta a fost lu-
crarea uneT intelepciuni adinci, dar proprie, nu insa imprumu-
tate de la streinT. Adeverinte ne pot fi urmatoarele :
I. Pe cand in Rusia se socotia tipariciunea cartilor ca un
lucru necuratil, si rnestesugil diavolesc, dupe disa marturiilor
contimporane; pe atunci in Moldavia se tiparia cu sirguintg
slo.nta scripturg, si cart i de ruggciune ;in limba romang, spre
inlesnirea poporuluT. Cel mai rar monument al tipaririT celeT
maT vechi in Moldavia a remasti Evangelia slavona, tiparita
la anulil 1512 de Cara Caluggrulti Macariti, cu 22 de anT in
urma celel anteie tipografil slavone de la Cracovia. and de'n
contra in Rusia cea Anfele probg de tipariil se socoate abia
pe la anul 1564.
2. Mai departe : pe and in toata Europa cea-l-altg ardea
incg cumplita rupta pe'ntru inaltul adev&, rostit de marele
Luter, ace adea, limba bisericeT trebue sa fie pretutindenea
limba cea vorbita de popor, al aria sunet ilu intelege si min-
tea si inima auditorilor, precum intelege copilul glasul maiceT
sale, si maica gigatulil pruncului sett; > pe atuncT in Moldavia
cuventul lui Dumnedeil se propovedura cu toata. pacea in
limba Wit Pang la noT au ajuns cartile: propoveduirei tiparite
la anul 1550 si 1641; legea none, tiparita la 1684; polidvinie,
la 1649; pravila sfintelor Soboare, la 1652; si alte memuarie
vechie tiparite. Pe nedrept socotescil uniT, ca Domnitoriul un-
gur al Ardealulul, Georgia Racoti, a hotgrit mai anteig la
anulil 1643, ca in Ardeal sa se serbeasa sfAnta liturgic si
toate celelalte serbite bisericesci in limba rom'ang, caci in
Moldavia pang la densul in 4ilele DomnuluT Vasiliti Lupul pe
la 1636 numaT la metropolie in Iasi se Linea liturgia in limba

www.dacoromanica.ro
 - 199
slavong; ear poporul pretutindenea in toatg Ora asculta cele
dumnedeescr in liniba romang.
3. Mai departe: pre cand in toatg Europa cealaltg se
socotia de p6cat neertat a cugeta macar s indrepteze tradu-
cerile Vulgate lor sad ale celor LXX de alcuitorr: pe atuncT
in Moldavia s'ati apucat de traducerea a,edgmentuluT (testa-
mentuluT) vechid de'n originalul evreesc, aflandu-se in tradu-
cerile facute de'n limba greacg si lating multe locurT nepri-
cepute, intunecate, si cu multe intelesurT. Cea maT vechig
mgrturie despre astg mare trudg avernil psaltirea romans
tipgritg la Belgrad (Alba-Julia) in Ardeal la anul 1651. Ear
in Rusia, precum este sciut, au inceput a algtura inadins tra-
ducerea fgcutg de'n limba greaca cu originalul evreesc mai
anteiii in traducerea psaltireT la'cutg la anul 1814 cu voiea
sinodulni, si in psaltirea tipgritg de cgtrg societatea biblicg
ruseascg.
4. Mar incolo : pe cand in Europa cealaltg abia se invga
unde si unde limbele ra.'sgritene, si abia se cunoscia folosulii
si neaperata trebuintg a acelora, pe cand orientalistul inve-
tat se socotia de raritate si de om mare ca un geniti: pe
atund in Moldavia se afla in Hotin scoale foarte bune pe'ntru
limba argbeasca si turceascg, in carele au inv4at si Sobieski,
fratele mgritulur Ioan III, Craiul Le,esc, si alti tinerT cnejT si
nobilT aT pgrtiT meadg-noptiale. Aflgmli mgrturir diplomatice
doveditoarie cg Rusiea nu odatg all chiemat din Moldavia in
slujbele sale btrbatT de ceT mai luminatT si maT iscusitT, ince-
pend de la scriitoriT de crisoave Domnesci, si pang la doctorT
§i preotT, ba aflgm doveglT, cg Tarul RusieT Michailovicid, pro-
punendu-0 sg organiseze pravilele teriT sale, all cerutti de la
Moldaviea suret (copie) de pe pravilele noastre, si despre obi-
ceiurile pgmentulur nostru, spre a se inchipui cu densuld la
scopurile sale cele intelepte si cre§tinescr.
Drept aceea Moldaviea all avut o dinioara dar mgrirea
sa, Si a fostu respectatg si socotitg de cgtra toate stgpa-
niile cele puternice streine; dar insg n'ad apucat, si nici all

www.dacoromanica.ro
 200 -
pututil apuca sail deaveleasca deplinil a sa domneasca des-
toinicie ,sail a sa politick, pe'ntru ca ea dupe pusaciunea
sa n'all pututti trai tie o data in desavarsita sa indeletnicire
si invetare. Vieata istorica a naciuniT noastre toata este
arnestecata cu. scene (iviciunT) jalnice, precum despre aceasta
se poate convinge orT -cine chiar si de'n pusaciunea geogra-
fica a MoldavieT, dupe carea nu putea sa se desavarsasca.
Este cunoscutU, ca. Moldavia a fostti puruiea nevoita sä se
lupte contra unorti vecinT puternicT si lacomY pe'ntru apara-
ciunea estinteT sale si asta lupta ne'ntrerupta nu i-a datti re-
suflu, ca sä se poata desavarsi dupe dorintt in sciinta si
- civiliciune; ea in megiesele terT avea tot atatia dusmanT ame-
rintatorT in locU de prietenT credinciosT; puternicele staturT
megiese Ungaria, Polonia si Turcia se intreceail cand cu in-
trigele, cand cu puterea sa-sT supuie sie-sT pe Moldavia, dar
ea s'a luptat vitejesce si ferice contra tuturor dusmanilor celor
puternicT si numerosT, si si-a aparat si scapat fiinta de su-
ponere §i apunere. Moldavia ar fi avut trebuinta macar nu-
maT de un prieten puternic si credinciosii, ca sa se poata
inalta la cea maT inalta treapta de desvoltare in sciinte si in
putere; dar ca si merita cu tot dreptul ca statele megiese si
maT ales Rusiea sa-T fie recunoscatoare, pe'ntru ca. ea a ina-
intat pre'n barbatiT seT sciintele si aseciamintele de cultural
ale acelora. DecT daca Rusia va face fapte de ajutor pentru
noT, si se aratk prietenk aparatoare noue; aceasta nu este
dar, on jertfa de'n partea eT, ci o particica de'n vechia da-
torie catra noT (RomaniT moldavT). Despre acest adeveril ve
aducti de dovada pre cati-va de'n insemnatiT nostri patrioti
moldavi, cariT au intemeiat si inaintat sciintele in Rusiea, lu-
minarea si aseclamintele eT de civiliciune.
I. Asa este unul, Petru Movilal, fiiul DomnuluT Molda-
vieT, Simion Movilg, carele a fost maT anteiti ostasiti viteazu,
vestit pre'n vitejiea aretata sub zidurile HotinuluT, ear dupe
acea imbratisandil preotia, a fost metropolit CievuluT, si este
neuitat in istoria bisericeT rusescT. Acesta, ca un adeverat
www.dacoromanica.ro
 -201
ostaiii al adeveratei credinte rgsgritene cre§tine este celd an-
rein, carele a fntemeiat in Rusia academia, lumina celor maT
inalte sciinte sub mime de (Co legiti.p. Acest aFc;larnent info-
resce i astadi sub numele de «academia teologicg a Cievu-
luT,3 carea pre'n temeinica invetgturg a sciintelor teologice
serbesce spre laudg intemeigtorula sell.
2. Cglugerul roman, Paul Berendi, nepotul unuia de'n
pretendintiT scaunuruT MoldavieT, a compus lesiconul slavon-
roman, sciut sub numele luT Cutivesci, i pre'n aceea a pus
anteia temelie la lesicografia ruseascg, carea maT nainte cu o
cli n'a fost in fiintg.
3. Nicolaid Cirnul, boer spgtar de'n Moldavia, un lirn-
bist (poliglotist) rar pe timpul seri, a fost solul TaruluT,.Alecsid
Mihailovicid la Cutaid. Acesta a fost invetatoriulti §i educa-
toriul luT Petru cel Mare, Tarul RusieT. DecT daca renumitul
Cirnul a isbutitu sg intipgreasca in inima invetgcelului seri,
a lul Petru cel Mare simtiminte adancT, §i ideT inalte, carele
le-a i aretatd apoT in timpuld impargtia sale rengscandd i
cultivand pre Rusiea cea necultivats inainte de densul: eatuncT
noT RornaniT moldavi cu indrasneala §i cu tot dreptul ne pu-
tem fgli, a noT am fost luminstorii, invetgtorir §i cultivatoriT
RusieT.,
4. Domnitoriul Moldavia, Dumitru Cantemir, dupe depar-
tul seri de'n Moldavia, a fost cel maT credincios, maT folosi-
toriti i maT priincios svetnic al luT Petru cel Mare, in trebile
politica §i lumingriT RusieT; el a fost intemeietorul academic'
sciintelor in Rusia, ale cgria asedaminte §i statute le-a fgcut
dupe planul marela filosof Laibnitd. Invetgtura cea inaltg a
principeluT Cantemir, simtimentele luT cele nobile, delul luT
spre 'naintarea sciintelor §i nemgrginita luT iubire, ce a avut'o
catrg ngciunea noastrg romans, suflg cu infocare de'n nume-
roasele luT produse literarie, carele au fostd i sunt incl 0
astAIT lgudate cu o gurg in lumea invetatg (vedT No. XXIII,
§ 116, de'n tomul III at LepturariuluT).
5. Antioch Cantemir, fiiul luT Dumitru Cantemir, a fost
www.dacoromanica.ro
 202

cel mai mgrit poet al RusieT pe timpul seti, despre carele i

Farni celii mai adancti cunoscgtor al literatureT slavone, incl
dice: cg el (Cantemir) a fost 'anteiul interneietor al adeverate
poesiT rusesci. MaT pre sus de acest Antioch Cantemir, cu in-
drgsnealg putemti Vice, el n'a fost nicl Lomonov. El pot fi
de-o potrivg, i all fost marl' dupe inriurintele for asupra litera-
ture rusesci. Dar cine oare este mai de insemnat i mai vred-
nic de cinste pe'ntru urma0.? acela ce a pus temelia hramu-
lui? sail acela ce a saver0t bolta §i a infrumusetat peretii cu
zugravealg.
6. Tot fill roman al Moldavia a fost i Herescul (Hiras-
cov), barbat neuitat in istoria lumingrii Rusia, carele a fost
i i anteiul curatoriti al universitatii de'n Moscovia.
literatoriti
Eat nobili juni romani 1 cum ne convinge istoriea Mol-
davieT, ca strebunii no§tri all fost pururea oamenl marl', in-
naintgtori de sciinte i de culturg nu numaT pe'ntru sine i
in tera sea, dar all fost i invetAtoriT, luminatorii §i cultiva-
toriT 0 al' altor tell, adecg al tutulor terilor, unde i-ail alun-
gat soarta vietei.
(Deci ell me voill socoti prea fericit, nobilT junT al' pa-
mentului Romanesc I dacg cuvintelc mele vor lgsa in inima §i
mintea voastra intipgrire adeveratg §i statornicg, dacg ele vor
trezi in inima voastra un cid infocat cgtra mgrirea §i pomeni-
rea strebunilor noWi ; ca a§a sg ve aduceci aminte pururea:
a! cuT strenepotT sunteti? §i sg ve nevoid ca vol in vieta voa-
stra pa§ind pe urmele lor, §i lucrand in duhul for spre mail-
rea natiund i a voastra in0-vi , Inca sa fiti cu tot dreptul i
inteadever vrednici de den0i, i de numele ce'l purtati 1

(43) Aron Pumnul, ca profesor in Cernguti, all publicat

pentru prima ora un lepturarig, adecg o carte de citire corn-
puse numal din scrierl curat romanesci ale tutulor scritorilor
Romani din tote vecurile §i .timpurile. Acesg carte este atat
de meritOrie in cat Fite inlocui singurg pe tote cele-l-alte
cgrti romanese, precum singurg numal mgntine pang acum
www.dacoromanica.ro
 203

5piritul national al Romani lor din Bucovina, unde NemtiT nu

continesc a impedeca cu tote chipurile desteptarea nationalg
a Romani lor. Pub Ham aicT ca dovadg un estras din scrisOrea
autografg cu care d-nu Pumnul ne-a trimis cartea sa la 1864,
Si din care se pOte vedea cum a fost silit a intrebuinta chiar
inselaciune, pentru a capata voie de la Nemti ca sa publice
cartea sa.
(Din produsele literarie ale d-vOstre am pus in Iepturariti
Drepturile Illoldavier asupra Ucrainer on' PoczelieY, etc. Ins
ca sa pOtg trece la tipariti fgrg pe'decti., T -am schimbat titula
si am pus suprascrisul: Referinjele istorice si conzerciale ale
No /clavier cu Pocutia etc., iar testul lam lAsat neatins si, vesII,
asa trece la tiparig1
(Ed am fost nevoit sa fac tot ast-fel Inca cu multe pro-
duse literarie ale multor s_criptorT ruminT, cad numaT asa le
am putut str&ura prin cinch' censure monarchke, germane,
polonicc, runzine unite ,ci neunite, la cate este supus bietulil
lepturariti si sub a caror apasare natenga si dobitOca a zacut
nu maT putin de cat recce anY de flile.
«Ar fi bine dacg s'ar introduce si in scOlele Principate-
lor acest lepturariti, coprinclaor de totT barbatiT ceT maT demnT
aT literature Romane seriOse, si tote produsele cele maT in-
semnate literarie ale acelora: ca asa sa capete junimea romans
din tote provinciele o culturg literarig, uniformg, seriOsg, mo-
ralg si nationalg, cad toff suntem fii aceliasT mame Nal/unit
Roma'ne si prin urmare totT avem aceasi tintintg bine-cuventatg
de Dumnecieti insusl ! >
Din aceste RomaniT urmezg sa invete a sci cum la ne-
voie trebuie sa lucreze si sa facg binele chiar pe ascuns, ca-
tandu'sT de treba MI paradg si fArg larmg. Asia inveta si un
alt Roman vrednic, reposatul Poenaru, carele ail condus maT
du succes scOlele Romaniel de la renascerea for in 183o, cad
alt-fel puteam fi impedecati ca la 1842. SA tacem dar, sa fa-
cet insg, i ap, vom reu0 on cand, si on unde.
www.dacoromanica.ro
 204

(44) RomaniT se dovedira a fi poporul cel mai ager la

minte prin aceea ca, la scOlele cele marl din streinatate, unde
merg la inv4atura OmenT de tot nemul, RomaniT ail reusit
tot-dea-una mai* mult si maT repede de cat off care alt nem
de OmenT. Apor pe cand, Nemtul spre esemplu, orl cat ar
inveta sail ar trai frantuzesce nu parvine nici °data a vorbi
si a pronuncia curat ca un frances, nici un frances ca un ger-
man sad ca un rus etc., RomaniT invata forte repede a vorbi
si a pronuncia on ce limba strein intocmal ca OmeniT de
acea limbs. Ast-fel un Nemtil spre esemplu orT cat ar inveta
all ar trai in Ora Romanesca, va dice tot-dea-una chine in
loc de cane etc. pe cand un Roman numaT dupe doT sail trei
anT de inv4atura pOte vorbi nemtesce asa cat sa nu'l cunOsca
nici NemtiT ca nu este Nemtil. Acesta lesnire de minte a Ro-
manilor all facut ca noT, numaT in patru-decT anT de and am
inceput a lucra maT serios, suntem maT cultivatT in propor-
tiune de cat RusiT, spre esemplu, earn' lucreza de i8o anT.
Este vederat dar ca un Roman se pOte cultiva de cincT orT
maT repede de cat un strein si ast-fel, numaT daca vor starui
la invetatura, RomaniT vor putea precumpeni un num& de
streinl pang la de cincl orT mai mare. Numal pe t&imul cul-
ture dar putem spera a ni pgstra si a ni spori pentru viitor
independinta si nationalitatea, cacT numaT la minte Romanul este
maT tare de cat alte nemurT. ApoT si in genere orT ce supe-
rioriate residg numaT in superioritatea minte si nu a trupuluT
nici a num&uluT. Ast-fel un singur om si chiar un copil, nu-
maT pentru ca are minte naturalmente superiOre de om, pOte
mentine o intrega turma de vite, boT, cal, etc., din cariT fie-
care unul este mult maT tare de cat el. Tot ast-fel un om
mai superior la minte pOte comanda si a tine in ascultare un
sat de omenT sail o intrega armatg. Tot ast-fel si o natiune
maT pucin numerOsa dar maT cultivate pOte precumpgni alte
alte popOre mult maT numerOse dar eu maT puting putere de
minte. NumaT asa spre esemplu, FrancesiT cu doue trel sute
de ma de OmenT de peste noue marl si tell all putut bate
www.dacoromanica.ro
 - 205 -
pe 80,000,000 Ru§T in Ora for la Sebastopoli, Romanit dar
trebuie sa alerge tots la invetIturl si sa sacrifice tot pentru
inv6tItura, daca vor sa se menrie demnT de nemul for si sa,
nu'O perda nationalitatea, adicI limba §i tera pAstratI pang
astadi cu sangele str&no0lor lor. In arme nu ne mat putem
bizui astadt, cIcT, streinit fiind mat numero§T de cat not, vor
putea avea arme tot-dea-una mat multe de cat nor. Minte
ins nu pOte avea nime mat mult de cat dI natura, §i Dum-
neddi au volt ca Romanul sa aiba minte mat mult de cat
tote nemurile. A§a dar viitorul Romania este numat in scolT,
§I decT astadt pe nici o altI cale nu pOte cine-va lucra mat
mult §i mat cu folos pentru tea de cat prin scoli. SI scini
bine ca astadi o scoalI este pomana cea mat bun care se
pOte face .0rei §i un inv6tator bun este mat de ajutor- pen-
tru teln de cat un Mihaiu Vitezul. Sa ne desbrIcAm dar pen-
tru scolt precum strnno0T no0ri mopenT s'eu desbracat pen-
tru arme si pentru alte pomene, data voim ca §i not la renduk
nostru sä scapam sa pIstrAm §i sa sporim tera stremoOscl
pi nemul Romanesc.

(45) Pot mentiona aid ca am avut fericirea a fi eu cei

d'antehl carele, in 1859, am reinceput scrierea cu litere latine
stremo§esct, in corespondinta oficialI de stat, ca ef de sec-
;lune la ministerul instructiund publice din Moldova, precum
se pOte dovedi din archivele statulut. Esemplul acesta au fost
urmat cu repejiune de cele-l-alte autoritatt publice, de si cu
greutate la inceput, precum se pOte vedea din corespondintele
urmate pe atuncT, cand se inapoiail de mat multe ort scrie-
rile biurourilor mele ca neputand a fi cetite de alit functionarT.
Not ins am tinut bine §i, pentru a inlesni lucrul, am facut
abstractiune de oil ce ortografie, cerend simplu numat sl se
scrie literele latine, fie cu ort ce mod. Ast-fel, in mat pucin
de cind ant, scrierea si tipIrirea, cu. litere cirilice au dispIrut
cu totul din tote lucrarile publice pi private, afara din cIrSilg
bisericesct. Intru cat insa slavonismul va pIstra macar §1." nth.
www.dacoromanica.ro
 206

maT acest refuel, care i ofera incg biserica nOstra, Romanis-

mul r6mane espus la o noun coplepire din partea Rupilor SlavY.
RomaniT dar sunt datori a nu'pi conteni silintele pang la to-
tala depgrtare a slavonismuluT cartilor bisericesci. Un Inceput
la acesta s'aii fgcut deja prin tipgrirea cu litere latine a unuT
oratoriii (ceaslov) sail carte de ruggciune prin iniciativa M. S.
DomnitoruluT Carol I, precum pi a Evangeliilor de peste an
prin repausatul Episcop al Bu2euluT Dionisie, la care se maT
pot adgogi Pentateucul de Eliade pi Biblia sacra de Societatea
biblicg din Londra, Lucrarile de felul acestora ar trebui insg
a fi continuate maT cu inmultire pi fgrg intrerumpere, pang la
dispgrerea cu totul a literelor cirilice de prin tote Daciile, cgcT
numaT atuncT periclele slavonismuluT, adecg a stgpanireT prin
RuOT orientali, ortodocpi ca pi mei, nu se vor maT putea in-
tOrce, precum de stgpanirea prin NemtiT OccidentalT, cariT scriil
ca pi noT cu litere latinepti, ne vom tine feriti pgstrand bise-
rica nOstrg orientalg.

(46) RomaniT formezg pi astadi majoritatea locuitorilor

de prin tote locurile de pcstc Dungre, ggsindu-se insg ames-
tecati cu multi Bulgari in pgrtile de la Dungre pang la muntiT
BalcanT, cu Greci dipcolo de Balcani pang la Marea Grecilor
.0 cu Albanezi sail Arnguti in pgrtile despre Marea Adriaticg.
Mai curati se tin Romanii in rescrucile muntilor Balcani, des-
pre oranle Tarnova in Bulgaria, Monastir in Macedonia pi
Ocrida in Albania ; se Intind insg cu putere pang pe la ora-
pele, Durazzi pe Marea Adriatica, Salonic la Marea Grecilor
.§i Silistra pe Dungrea. Avend de luptat cu treT popOre streine
stabilite in permanentg printre eT pi anume: cu GreciT Inca de
la str&nutarea imperiulul Roman de la Roma in Italia la Con-
stantinopoli in tera Grecescg, cu BulgariT Inca din vecul VII
de cand el ail strnatut pi all remas in pgrtile despre Dungre
pang la BalcanT, pi cu TurciT cariT all pus stapanire cu sabia
peste, toti creptiniT de peste Dungre Inca din vecul XV, Ro-
maniT, ca sg se potg tine maT feriti, all lilsat campurile pi s'aa
www.dacoromanica.ro
 207

tras in muntii Balcanilor si a PinduluT, ocupandu-se maT molt

cu pastoria si cu-carausia. In asemenea retragere insa, el, rg-
maind cu totul lipsiti de progresele realisate in lumea cea mare,
ail ajuns a perde pans si cunOsterea citireT si a scriereT. Gre-
cii folosindu-se de aceste imprejurari, au incercat sa faca pe
Romani a'sT uita limba si nationalitatea, inv4andu'i numai
carte grecesca prin bisericT, asa in cat Romanii de peste Du-
nare, necunoscand alta scrisOre, scriati limba for numai cu litere
grecesti. Vorba Insa au pastrat'o tot Romanesca, asa fel ca,
in unele privinti, vorba for este maT coretta chiar de cat a
nOstra. Ast-fel este de esemplu in conjugarea verbului a fi -fire,
cand ncii clicem: sint, esci, este, sin tern, sinteg sint, Romanii
din Macedonia clic: flit, fir, fie, fim, fig, sunt; de alt-fel ei pro-
nunta pe f in h ca si la noT une orT: hiii, nil, hie. Unul din
semnele distinctive a vorbel Romani lor de peste Dunarea este
punerea articoluluT masculin la pluralul substantivelor, clieend,
spre esemplu, omenilt, fetiorilt, pe cand noT clicem feciorr,
Oment De alt-fel, afara de unele cuvinte, vorba for este una
cu a nOstra. Dam spre esemplu urmatorele bucati dupe fai-
mosul Macedo-Roman Boiagi, primul carele a inceput sa pu-
blice scrierT in limba de peste Dunare, pe la inceputul vecu-
lui curent.
FABUL A.
Un aratoriti (plugariu) aprOpe fiend sa mOra, e (0) cara
(daca, francesul car) nu avea avere se lasa a fiilor, ma (dar)
li vru inima se li faca bunT aratori, li cliama (chiema) la patu
de morte e li clise: Fili a meT! vol vedeti a se apropie ora
a mortili a meli. Tuta averea a mea cautatT tru (intru) vinia
(vie cu strugurT) si va se o aflati. E filili cu mentuirea (gan-
dire cu mintea) ca avea el acolo vre un tesaur (comora) ascuns,
luara tru ore (pe data, intru aceasi ora) sapele de sapara cu
mare curundetia (curand, cu grabire) tuta vinia. Tesauru de
alechea (chilipir, de lichea) nu aflara; ma vinia bine sapata
dou or' actant (atat) frupt (rod) dede.
www.dacoromanica.ro
 208

CANTARE NATIONALA.
Ruman mene, Ruman tend
Ce vreT frate ca maT bene,
Legatura maT musata (frumosa)
De ua muma de un tata?
Tene jone, mene jone (june)
Fruntea mea de Macedone
POrta ocli (ochi) ce topesce
Pe barbarul ce-o mutresce: (privesce cu mutra °multi*
Vin Muntene, Moldovene
Cu fete Macedonene
S'invirtim o hora mare,
Pentru dusmanT tremurare.

Dar fiirid-ca scrierile de maT sus sunt compuse de d-nu

Boiagi in un stil maT -cultivat si maT literar, apoT adaug aid
urmatorul antec cu totul popular, cules de d-nu Bolintinenu
in caletoria ce au facut la Pind in anvil 1853.

Mi s'a aurit tru esta uatie

Ca ma dor dada nu se fatie ;
and mi ticnesce cat yeti ora
Perili din capul mi se rescola.
Ma to ce ai casa aparte,
Tu, chiara fata gura de miare,,
Striga-gni si gnia s'vin ti dormiare,
Ca escil vrut de sinele tale ;
Ma Dumnedeti sa ni dea rebdare 1

Traducere:
Mi s'a urat intru asta vieta
CacT maT de clop durere nu se fate
Cand m6 ticnesce eke vr'o .6ra
Peril din capu'mT mi -se resond.
www.dacoromanica.ro
 - 209 -
Dar to ce aT cash la o parte,
Tu scumpA fate, guru de miere,
Strigg si mie se yin la tine sl dorm
CAdf sunt dorit de sinurile tale ;
Dar Dumneclea sg ne dea rabdare.

In tote aceste bucItT nu se aude nicT un cuvent care sU

nu fie cu inteles si cu intrebuintare Romanescli. Este de notat
pronuncia cuventulu lux* in loc de viajd, care este mult maT
apropiath de vechia latinitate, in care litera v era representath
numaT prin litera u. De asemenea pronuncia pria in loc de
mie intrebuintata si la noT de popor ca o mostenire de la Go %T,
dupe cum se gNsesce si in Italia (o gni) §i Francia (agneau),
adicl in tote pArtile pe unde latiniT sunt amestecatT cu ger-
manT. In fine pronuncia luT c in j; face in loc de face, care
se gAsesce numaT la RomaniT MacedonenT, ca mostenitX de la
GrecT, cu caril an stat in contact maT permanent si de 4irOpe
si care all facut ca sa Ii se dea numirea de Tin/art, de care
RomaniT din Dacia NT Traian, iar vorbeT for numirea de pit-
sdrescd sail limba pajorilor, adia a legionarilor cu pasarea sail
pajorea Romang, fiind-ca RomaniT de peste Dunare erati eel
mg apr6pe de scaunul imperatieT Romanilor.
In adever BisantiniT din vecul de mijloc numiad pe Da-
cia lull Aurelian de la Dungrea si panl la marea grecilor cu
numele de Romania mare (Migalo-Vlaltia), care se maT pas-
trecll Inca astasli pentru locurile din apropierea Constantino-
poleT, numite Rumelia cu resedinta in Adrianopoli, cetate fun-
data de acelasT imperat Adrian, carele all stricat podul luT
Traian de pe Dunare. RomaniT de peste Dun4re se numesc
pe sine Aromani dupe cum in canteculti de maT sus eT char
aurit in loc de unit. Numirea de Aroman insa denotI ca si
ualie o latinitate mai antics si maT purA, cad se scie- ca Roma
din vechime, adicl pe cand era Inca numal un sat, purta nu-
mirea de Arom adicA mires, ca inchinata Florilor mirositOre
ale campurilor, si numaT dupe ce se fhcu cetate mare de re-
al. & T. 6068. 14
www.dacoromanica.ro
 -- 210
edinta, fu inchinata voiniciel luT Ercules, sub numele de Roma,
care insemneza putere. Ceia insa ce se vedereza mai impor-
tant din cantecul popular de mai sus, este naiva si puternica
dorinta a Romanilor de peste Dunare pentru Dacia lul Traian,
pe care o invOca ca pe o scumpa fatii cu surd de mitre, ce
are case mar la o parte, adica mai ferita de asuprirele strei-
ttilor, de r6u1 carora peste Dunare Romani lor Ii s'azi urat de
vityd §i li se rescold pirul capulur fi nu li mar ticnesce nut
o ord. V64end insa a este cu neputinta ca sa tree Dunarea
inapoi la sinul nostru, el nu pot face alta de cat sa rOge pe
Dumnecleil a li da rebdare. SSi bine fac Romanii ca nu treat
dinc6ce, cad viitorul nostru Romanesc al tuturor este numai
dincolo de Dunare, in Romania-Mare, la Marea SaloniculuT si
la Antibari pe Adriatica, facia in facia cu Italia, care este
leganul nostru primitiv. Pentru acesta stremoOT nostri daruiati
tot-dea-una averi la locurile de jos, spre a fi de ajutor in lupta
pentru nationalitatea fratilor for de peste Dunare, cariT se aflau
mat in. robia streinulur. Cand insa veclura a aceste averi be
mantaii numai caluerii greci, sub cuvent de ortodogie, atunci
Romanir luara inderapt aceste bunuri la 1864 si incepura a
trimite profesorT peste Dunare, unde deja s'ad infiintat seal
RomanescY la Silistra, la Ternova, la Monastir, la Ocrida §i
in alte parV, ca sa ajute pe fratiT nostri a scapa de cartile §i
de literile grecescT.
Ca sa se vasla cat de cotropiti se gasesc fratil nostri de
peste Dunare de catre GrecT, sa se citesca urmatorul raport
oficiale adresaa guvernuluT nostru de unul din profesoriT tri-
mi§T acolo ;

Epir. Abela 1868, Sept. 8.

Domnule Ministru,
(Un an de clile se il;nplinesce de cand am ocupat cate-
dra sad publice din acesta comuna §i, predail limba natio-
nals la elevT, dupe cum este a mea misiune, ce o implinesc

www.dacoromanica.ro
 - 211 -
cu cea maT mare esactitate a consciinter mete, deli circurr-
stantele grave m'a lAcut sg incerc amari suspinurT din causa
prelatilor GrecT. Cu tote acestea cea maT mare nenorocire a
mea fu a n'am putut a ve comunica de timpuriti cele petre-
cute i acesta, Domnule Ministru, nu din negligenta, ci din
causa lipseT de mijlOce. Numal d-luT Vrana, directorele agen-
tieT de la Constantinopoli, Inca de la Februariti, anal curent,
T-am raportat positiunea lucrurilor de aicT §i calomniile prela-
tilor GrecT acute asupra mea.
t Acum darg via §i umil me presentezti prin acesta ina-
intea EscelenteT VOstre, a ye descrie cut cea maT mare esac-
titate i cu dreptg ratiune persecutiunile ce mi s'a facut.
tEscelentia VOstrg cunOscetT prin studiti positiunea fisicg
i geograficii acestor parti; maT ye spun §i ea studiul ce Mali
asupra for prin esperiente. Epirul este o masg de irurT de
mut**, situate unele dupe altele. COstele i vgile for incintg-
tire sunt semenate naturalmente in piny, brazT §i fagT , ce
presintg un aspect pitoresc ; iar verfurile lor, din care
. curet
ape transparente, se par ca se ambitionezg care de care sii
se intrecg spre a atinge bolta ceresca, i pOte din acestg causg
cerul 'T-a privat de darul a fi incoronatT cu arborT. Pe cOstele
acestor irurT de dealuri sunt situate propriele nOstre comune
unele maT spre vaT, altele maT spre verfurT. Locuitorii comu-
nelor despre verfurT nu pot ierna aicT, fiind multg neug; altg
causg maT ester cg, fiind ocupati cu turme de oT §i capre, nicT
aceste animale nu pot trgi, in asemenea pgrcl. Pentru aceste
cause RomaniT sunt snip a descinde cu familiile 0 animalele
for pe campiele TesalieT i se a§edg in comunele ei spre a
ierna. Primg-vera iarg0 se reintorc in propriele for comune.
Acestg stremutare se face de la 15-25 Octombre §i reintur-
ngrile de la 15-25 Aprile.
(Di, Domnule Ministru, am ocupatti catedra scOleT pu-
blice din acestg comunii la z Septembre, iar la to Octombre
depusel impreung cu familiile Romane, ca sii reincep cursul

www.dacoromanica.ro
 212 -
meii la Zereu, in Tesalia, unde sa erneze cea maT mare parte
a Romani lor din comuna ncistra, precum Si din alte comune.
cIn Zereil este repedinta unuT episcop pi a unuT sub-ofi-
cier de politie. Episcopul numit Ieroteti a turbat (permite-mi-
se ace sta espresiune), la auclul ca RomaniT ail un institutor al
for pi dati instructiune la copiiT lor, pi, cu nicT un chip, nu
vrea sa me lase a functiona.
cNotabiliT Romani, vecrend cerbicia episcopuluT, s'ad re-
ferit la Caimacamul (ocarmuitorul) Turcesc din Larisa (capi-
tals Tesaliel) pi scesera de la el ordin ca sa nu fie superatT
AbdeliotiT de a'pT avea profesor al for aparte, intru cat voesc
a'l plati numaT de la denpiT pi intru cat nu va fi lucru con-
traria legilor imperiuluT.
cEpiscopul vesiend asemenea ordin, incepu a tuna pi a
fulgera in contra mea pi a tuturor Romani lor pi respunde Cai-
macamuluT, ca institutorele este trimis de o propaganda ce
are rea intentiune pi alte multe, numaT sa'pT realiseze capriciul
sea, cd este proprin clerulul inalt partilor acestora.
a Respunsul prelatuluT au avut de efect ca autoritatile
locale 'mT-ati cerut garantie pentru ca sa nu fug, iar la 12
ranuarig veni un gendarm cu ordin ca sa m6 duc la jurisdic-
tiunea din Tricula, unde, dupe maT multe cercetarr ce'mT facu
Caimacamul, me elibera pe garantia sa nu deschid sc6la fora
o noue permisiune de la caimacamul superior din Larisa.
cAceste scene s'ati terminat pe la ic:, Februaria. Ca sa
maT cerem o noun permisiune, nu s'aii aflat cu cale din partea
notabililor RomanT, fiind-ca se apropia timpul de reinturnare
in propriele nestre comune pi ast-fel a remas pentru viitor.
cIn acest timp predam lectiunT pe la case, atat la copii
cat pi la adultT; nu tnsa regulat. Sus numitul Episcop, indemna
pe Romani de maT multe orT, chiar cu amenintare de exco-
municare1 oftrire de la impdrtd,renie, ca sr 0 trimita pe fe-
cioriT la sccila Grecesca; dar nicrunul nu vru sa faca acesta.
(Asa prima-vera, inturnandu-me la Abe la, am retnceput
regulat cursul mei, de pi mitropolitul nostru 'mT,a spus confr-

www.dacoromanica.ro
 -- 213 -
dalemente, cg, dacg s'ar putea, sg me las de a preda limba
Roming, fiind-cg i,s'aa acute observIrT rigur6se din partea
PatriarchuluT, prin scrisOre sinodalg, pe care avuT on6re a o
ceti in original, nu putuie Ins a lua copie. Tot ce 'mT aduc
aminte e c se spunea: apredaT interesele nationale ysi, ca sg
scapT de orce ispite, trebue sg ni scriT in estens, cum s'ati
fgcut lucrurile de RomaniT din eparchia ta au trimis copii de
aT for in Romania si ce fel de profesorT se aflg in eparchia
ta din Romania ? etc.3
a Din partea mea, cu respect ye spun, Domnule Ministru,
ce, la vederea unuT asemenea acte iscalite de capul bisericei
Orientale si de doT-spre-clece ArchiereT, la care lumea se in-
ching ca la nisce peT, m'a prins o ter6re. cat de departe sunt
de sacra misiune a for 1 cAcT santa scripturg ni spune: AtTtair
inviyatura sT nu se wank Domnul (psalm 2) si dorig cu ar-
riore a prooroci 1i, a vorbi in limbi, an °prig (I Corint. XIV
39). Dacg dar santa scripturg ni spune sg. Invetam IimbT, cum
pot, pentru Dumneclee 1 lumindtord lumet §i sarea pdmeIntu-
ha sg ni oprescg sg studiem limba materna. Dupe mine, cu
amarg inimg, dart car4cterul acestuT act, ce este o atrocitate,
o cruclime a capulul bisericeT nOstre, care se face asupra n6s-
trg in al XIX secol 1
Institutore, loan Tomesen.,
ScrisOrea acesta vederezg ingitimea sufletuluT si curgtenia
inimeT acestuT biet june invtgtor, dar apucgturile grecilor in
contra Romanilor de peste Dungre nu datezg numaT din se-
colul XIX. Ele datezg incg din secolul IV cand capitala im-
periului Roman fu stremutath din Italia la Constantinopoli,
cand Grecii incepurg a se servi cu biserica -pentru a cover0
pe Romani. AtuncT inset RomaniT erail Inc in putere si se
apgrarg cu armele sub conducerea unuT general cu numele
Vitalian, pang ce apatarg impecare prin nuoile legT ale im-
pratuluT Justinian in vecul VI. ApoT cand in vecul XI biserica
cresting se despgrti in doue, Grecii incepurg din noil a incurca

www.dacoromanica.ro
 - 214
pe Romanii din Orient cu limbo, for prin scoli §i bisericg, pang
ce RomaniT de peste Dungre se unirg cu Bulgaria( i, sub con-
ducerea mar anteia a Id Deleanu 0 Alusianu, apol a fra %ilor
Petru i Asan, scuturarg cu totul dominatiunea Grecilor i for-
marg imperiul Romano-Bulgarilor cu biserica luT independintg
la Ocrida. Dar rand Turcir subjugarg atat pe Grecr cat si pe
Romano-BulgarT in vecul XV, eT nu mar flcurg nicT o deose-
bire de ,nationalitatT ci supuserg din noti pe totT ca simpli cre-
§tinT sub ascultarea PatriarchuluT din Constantinopoli. Atunci
GreciT profitarg din noti de acestg ocasiune pentru a trimite
pe la tote bisericele numar popT grecr cu carte,'grecescg, a§a-
fel cat in trey sute de ant RomaniT, lie mai avend sub jugul
Turcilor alte scolT de cat biserica, si tie mar auslind in ea altg
limbl de cat pe acea grecesd, incepurg a'g strica limba for
romanescg i uniT a o uita cu totul. and apor in vecul XVIII
Grecir, cu sprijinul Ru0lor, incepurg a se pregati ca sg scu-
ture jugul Turcilor, ei, v&;lendu-se pucinr la num6r, se gan-
dill cu multg dibgcie ca sg grecescg nig anteiii cu totul pe
cele-l-alte nemurr convietuitOre cu eT. Romanii insg incepurg
a se ap&a infiintand o tipografie romaniscg la Voscopoli, Ro-
manul Macedoncan Boiagi tipgri o biblie in limba Macedono-
Romang i un preot cu numele Daniil publicg un mic voca-
bular in limbele Romanesca, Grecescg, Bulggrescg i Albanezt
sail Arngutescg. Trebue sg mar scim cl AlbaneziT sail Arng-
utir se dovedesc a fi de un nem cu vechiT DacT si sunt ast-
feI forte apropiatT de Romanii de la Dungrea de jos. Atunci
Grecir rldicarg pe un cgluger cu numele Cosma, cgrur dgdurg
numele de -slant, si cu ajutorul respectuluT religios ce inspirarg
prin el Romanilor §i celor-l-alte nemurr, nimicirg Jucrarile de
ap6rare a Romanilor, afurisind cu cliff patriarhicescr pe orT
ce crestin care ar fi invetat altg carte de cat grecescg. Ast-
fel ..i RomaniT i BulgariT de peste Dungre, pentru a r6martea
cre0inr, furl siliJY a scrie chiar limba for numar cu litere gre-
cesci, cgcr nicT de la nor nu mar puteati apeta carte Roma-
nescg,. pentru a 0 aid' domniile Romanescr incapuserg in
www.dacoromanica.ro
 - 21 -
manile Fanariotilor grecf*). Indatg insg ce Romania se ggsi scg-
patg la 1866 pi de GrecT si de Turd si de RusT, RomaniT si
BulgariT de peste Dungre se grgbirg a trimite aicT pe tineriT
for spre a se cultiva in sensulti nationaln si ast-fel numaT in
septe anT BulgariT ajunserg astgcli sg nu maT primescg popT
GrecT, fgrg a se sfii de afuriseniile PatriarchuluY, carele, veciend
stgruinta for au fost silit pang in fine a recunOsce biserica for
nationalg, iar RomaniT de peste Dungre cer cu indrgsnelg pro-
fesorT de la noT, precum se p6te vede din urmgtOrea petitiune
oficialg adresate guvernulul din Bucuresci:

Domnule Ministru,

In ora acesta inima nOstrg se afla supt mare bucurie,

afland de la fetiorili ce ni ail venit a guvernul Romanesc nu
au uitat pe fratili luT din ;inutul TurcieT, ci in tote clilele dg
probe de forte mare iubire ce pastrezg pentru noT. Inima nOs-
trg este inundata de bucurie incg de cand guvernul Romanesc
a dat cel anteiti semn de iubire cgtre fratili luT perdutT, 'Land
cati va junT de aicT, cu scop ca sg se invete limba for natio-
nail, de care ere.' lipsiti de cati-va secolT, si dupe aceea sg
se intOrne in patria for ca sg ne invete si pe noT limba na-
tionalg. Acum insa noT simtim pi maT mare bucurie, veslend
cg aceT a inceput sg dea frupt, fiind-cg veclem a uniT din eT
sunt destinatT de guvernul RomanieT ca sg remang profesorT
de limba Romang. NoT, Do-mnule Ministru, acum 4o anT, de
cand poporul din Turcia se afla in mare agitatiune si reseal,
am pgrgsit patria nostril, adicg, Bela, San-Marino, Perevoli sT
alte locurT si ne am retras pe muntiT de langa Olimp si am
facut, in eparchia VerieT, din pasalicul SaloniculuT, un sat sub

*) Dositeiti, Patriarchul Ierusalimuld, dd urmit6rele instructiunY oficiale lux

Atanasid episcopal ArdeluluT, adiCi TransilvanieY In 1698: Irebuie Archiert4 to
slujba bisericeY stl Ye nevem:el cu de-adinsul sd se citescd tincY pe limba slava-
nisclf sag elinescif, iar nu rometnesce sail inn/ all chip. Ciparitt, Bk.} 1855.

www.dacoromanica.ro
 216

numele de Noua-Bela, care cuprinde la 300 case carat Roma-

nescT. Acum, ve putetT inchipui, Dorm* Ministru, in ce stare
se aflg acest sat. Cele d'anteiii lucrurT necesarie poporuluT,
adicg biserica si scdia, se aflg in srare miserabilg si copiliT
nostri nuisT pot avea educatiunea trebuitOre. Acum dar, D-le
Ministru, afland ocasiune favorabilg, vrem si noT ca sg avem
unii profesorti de limba nostril, dintre juniT vorbitT maT sugi.
W rugamil darg, Domnule Ministru,, ca sg bine -voitT a ne
trimite si nou6 un profesor care sg invete copili nostri limba
nationalg. Credem, Domnule Ministru, c ruggciunea nOstra
nu va fi desarta, ci va avea resunet in inima fra ;ilor nostri
de acolo,,
Urmezg 4o de iscaliturT scrise cu litere grecesci si ade-
verite de girantele (primarul) Pavel Petruletig, cu aretare ca
semnaturile nu suet maT multe la numer, numaT pentru a
Omenisf ail trebuit sg pornesca la carausie.
Asa dar, infiintarea scOleT Macedonene au fost una din
faptele marl cele maT nationale de sub Cuza-Vodg la a aril
pornenire va remane alipit cu laudg si numele barbatuluT Ro-
man Vasilie Alexandrescu Urechie, carele ail conlucrat atuncl
ca Director al Instructiunel publice si au visitat in persona cu
multg greutate prin Macedonia pentru a aduce tinerl de pe
acolo, cu ajutorulti unul Archimandritil Macedoneanti numitil
Averchie. Din nenorocire D-nu Tell, ministrul InstructiuneT la
1873, au desfintat si acestg scold. Dar deja ail apucat a se
forma de peste Dungre tinerT, ca maT sus vorbindul Tomescu,
§i ca un altul cu numele Apostol Margaritescu. Acesta luptg
incg si astacli peste Dunare cu atata putere in contra tot fe-
lul de piedecl si prigonirT grecesci, in cat au cgpatat deja de
la popor gloriosul supra-nume de apostolul Macedonia. Sg scim
dar cu totil si sg nu uitamti nicT un minut cg peste Dungre
este Romania cea mare, ca si peste Dungre este un popor
intregii de Romani, care ne asteptg cu rubdare si se uita la
noT cu dor.
www.dacoromanica.ro
 - 217 -
Peste Dungrea cea lath,
$us la Pind si la Balcan,
Mil' de fratT stall si ast6ptg
Pe nepotiT luT Traian.

5i, cand buciumul resung

De la muntele Carpat,
EL pe culmea for s'adung
Top cu brgul inarmat.

CacT, din Dacia bogatg,

N'ati fost scosT in a for veac,
De cat numaT ca sg pcitg
inmulti a RomeT leac,

Facend Dungrea sg fie

Un piriii int?eg Roman,
intre vechia colonie
$i Domnia ILA Asan.

NumaT ast-fel miT de barbarT

All fost stinsT sati crestinap,
NumaT ast-fel iar in veacurT
Vorn mar sta Romani curap.

Hora nostrg dar sg 'ntindem

Pan' la marea de amezii.
Ca to fr4iT sg'T cuprindem
Cap al RomeT graiti urmezti 1
Georgia Radu Melidon.

FINE,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro