ArheologitJ mine/ordin Mine

Mine
Mina de aur Mare
Jud Alba, sat. comuna Mare
Localizare Metaliferi , pe platoul
dtntre tzvoarele Ampotulur,
Dealul
G. Teglas descoperea o de aur in
deceniul al al veacului trecut , cu
galerii exploatate ce porneau din vrful
dealului pnntr-o deschidere de 12 m
Pentru spargerea stncii s-a folosit
stropirea cu procedeul
descris de Phntus. Tn de galena
in 1550 s-a deschis mina
care decade in secolul al XVII-lea. Tn
1727 se deschide galeria Sigtsmund, care
dtn de aerisire a fost Tn
secolul al XVIII-lea a fost mina
Aceste mine se pare au fost
nchise intre 1699 1753
Datare: epoca epoca medie-
epoca
G Teglh, Tenulmanyok a roma1ak dictat
lflnybanyuzatarol, AE 8, Budapest , 1893, p 133 -
137
M1ha11 Macrea. Dactil Romani ,
1969 p 302
3 ICOiae Magh1ar, Olteanu, Om fstorta
mmefl/ulu/ln Romlntl , 1970. p 56 57,
70, 164. 165
Exploatarea de
cupru Bucium
Jud. Alba, sat- comuna Bucium
(Buciumile).
Localizare: Metaliferi , Valea Ari
Muntele Breaza Corabia.
Exploatarea se prin folosirea toren-
de printr-un canal (.carregus"),
care pornea dtn Muntele Breaza Corab a
colectnd rezervoare de unde se
acumula nisipul aurifer, de unde era separat
metodele in uz din fn Dealul
Vulcoi - .Caraba" la au existat
mai multe mine in epoca care
aveau la ntrare 2 m 150 m
117
gurile se ingustau spre fund.
cucenre, Traian a adus aici o
colonie de dalma i. Exploatarea se la
sau tn subteran Tn secolele XVII -
XVIII, exploatarea era de
romm In epoca
exploatarea a continuat in mina .Petru
Pavel", in care N. Maghiar in
1930 un butuc de doage
de la un un troc.
Datare epoca epoca medie-
epoca
1 G Teglils Tanutmanyo a romaiak dac1ai
aranybanyuzatllrol, AE 8, Budapest , 1989, p 38
40 .
2. Moha'l Macrea Vtata In Dac 11 Romani
19611, p 302 .
3 N1colae Magh1ar, Olteanu, Om lstona
mmentulu/ Tn Romlmll , Bucure,u. 1970, p 53, 56,
70, 87, 186, 193
Mina Rimetea
Jud Alba, sat -comuna Rimetea.
Localizare: Mun ii bazinul
Valea Aiudului .
Mihail Macrea respinge la
Rtmetea se exploata fier in epoca
Exploatarea fierului aici pare fi inceput in
evul medtu. S. Koleseri
scoaterea m nereului din se cu
roaba (cf. N. Maghiar Olteanu, loc.
cit.). Tn secolele V - 1 a Chr la Rimetea era
o fortifica\ie
Datare: epoca
1 V Chrlstescu, In Tsfort6 Romlmei , 1,
1960, p 403
2 S. Koteserl, Aurana Romno 06CICB, Bratlslava
1780
3 N1cotae Maghiar Otteanu, Om tstona
mmentulu17n Romln a 11170, p 151
Mine/e de aur Alburnus
Major .. Cetatea Mare
Cetatea
Jud. Alba, sat- comuna
www.cimec.ro
Arheologie minelor din Rom6nia - Mine
Local izare: Metaliferi, Valea Arie-
dealurile Cetatea Mare Cetatea

Galerii in erau exploatate
metoda de Plinius, in
stlpi de Exploatarea se
pe galerii inguste, iar transportul se
de copii (de exemplu: Passa. o
de dalmatul Maximus a
lui Boto de la pirustul Dasius al lui Verze din
Kavieretium cu 205 denari
Apalaustus, de
Dasius Brencus cu 600 de denari).
ocuparea Daciei de Traian, au fost
muncitori mineri
Tn colonie
romanu au intreprins cele mai mari
Vestigiile se pe dealurile Cetatea Mare
Cetatea in subteran, n galeriile
particulare oficrale Sfnta
Cruce d1n Orlea Pe la 1764
mina din Crnicul Mare, iar pe la 1793 erau
225 de in 1933 statul romn a
organizat la in
subteran, 1ar in 1938 s-a rid1cat la
100 kg, alte mine in perimetrul comunei se
mai in Dealul .Lety in 1854,
in galeria .Sf Ladislau minele Sf Simion
Ferdinand din Ohaba s-au
cerate Comuna se numea Vicus Plrus-
tarum. in sunt nume de
mineri dm lliria E1 erau
mici mai ales sclav1
publici Locul de se numea .loci
putei". mineri erau traco-iliri , panom
Numele lor din
descoperite Pe la 1764 se deschide
mina Crnicul Mare din localitate.
cu cupe (opoca romani),
gslt.11a Rosia Montan:! .
118
Datare: epoca epoca medie-
epoca
1. CIL III , 1260 1277 7820 7831 .
2 M1h111 Macrea, V1ata In Dacia Romani .
1969, p 302
3. Dum1tru Tudor, "rgur1 sate Tn Dacia
RomaniJ, 1969, p 194. 204 .
4. Nicolae Magh1ar Olteanu, Dm tstorta
mmentutulln Romlma 1970, p 54, 58,
112, 184, 187, 276.
Mina de cupru, argint
fier
1

Jud Arad, comuna Lipova.
Local izare: Zarandului, Valea
afluent al urcarea
pe Valea Radna.
de teren au fost efectuate de
Vasile 1967. Au fost
preluate din arhiva fostei
a Radna, a
Lipova, oferite de secretarul
Tiberiu Se presupune
exploatarea a inceput cel din secolele
XI - XII mmereul a fost redus
prelucrat la Cladova. Tn epoca
exploatarea s-a cu

a evemmentelor istonce
Datare: epoca epoca mo-
epoca
1. Vas1le Boroneant Gheorghe Pascu Hurezan,
votevodala de la Clado11a, judetul Arad.
Documente recent descopente lnforma1u
arheologice, ASSP, 1984, p 66.
Mina de cupru fier

Jud Arad, sat comuna Trnova.
Localizare Prul Valea
Zarandului , Masivul
bazinul Alb, Valea
Pe prul Fntnilor se cunosc
de cupru, exploatate in epoca
Nu se mai cunosc vechile guri de
exploatare, iar pe Valea (Minelor) se
guri vechi de exploatare care
au cu la primul
mondial.
www.cimec.ro
Arheologie mine lor din - Mme
Datare: epoca epoca mo-
epoca secolele
XVIII - XIX XX
1 V1orel Brana Zlclmmte metaldere ale subsolului
romanesc. Sucure$il, 1958, p. 93 95
2 "', R S.R AUu Geologtcjud Arad, edt a a 1111.
1984.
3 Vastle Sorooean1. Gheorghe Pascu Hurezan, P
Hugel , Cercetln prillmd e1(ploatart1e mm,ere de /a
Cladova (com JUd Arad) dm partea de SV a
Masivutu1 Comumcare la
Antversarea a 25 de an1 a Muzeului Banatulut, 24
26 sept 1997, Anale e Banatulut 6 1998, p 381
389
Mina de cupru Cladova -
Valea Cersca
Jud Arad. sat Cladova. comuna
Localizare Valea Cersca,
duiUI Masivul bazinul
afluentul Cladover
)/
\
: ,_)
tZ,
. 1
.(
)
Mina Cersca Fundul galeriei
Pe prul Cersca, afluent al Cladovei,
in malul stng, dinspre nord, se o
de Galeria este de aproximativ
35 40 m. s-au in etape:
intre 1953 1954 1967 - 1968, de
Vasile tn 1997, de
acesta cu Gheorghe Pascu
Hurezan P. Hugel, in de a
sursa de minereu pentru atelierele de
prelucrare a fierului cuprului din
de la Ctadova, a votevodatului cu
nume. in
este de cercetarea

119
Datare: epoca secolele XIII
-XVI
1. Dan Observatii asupra mmerat1za lllor
cupnfere dm Mastvul (reg. Arad}, Ana ele
11 .C 1. Parhon , sena aturu 16,
1957, p 161. 165
2 Vas tie Boroneant . Gheorghe Pa seu Hurezan, P
Hugel. r>rlvmd exploatlnle mmere ae 111
Cladova (com Jud Arad) dm panea ae SV a
Masivulut Comunicare la
Amversarea a 125 de ani a Muzeului Banatului , 24
26 sept 1997, Analele Senatului 6, 1998, p 381
389
Mina de cupru Dud
Jud Arad sat Dud, comuna Tmova.
Localizare: Valea Lugoj,
Masiv
Pe prul Lugoj se o exploatare
inainte de
primului mondial.
Datare: epoca epoca

1 V1orel Brana, Zlclmmte metaltfere ale subsoluluf
romlnesc, Bucure ti , 1958, p 93 97
2. , R S R Alias Geologtc JUd. Arad. ed1 11 a 11-a.
Bucure,li , 984, p 380
3 Vas le Boronean . Gheorghe Pascu Hurezan, P
Hugel. Cercel4ri pnv'nd etploatSflle mm,ere de ta
Cladova (com JUd Arad) dtn partea de sv a
MBSIVUIUI Comunicare la
Aniversarea a 125 c!e anl a Muzeulut Banatului, 24
28 sept 1997, Ana ele Banatului 6, 1998, p 381-
389
Mina de cupru fier
Milo va
Jud Arad, sat Milova, comuna Conop.
Localizare: Valea Milovei,
dulul. Masivul bazmul
Valea Mlovei, afluent pe malul drept.
Pe prul M1lova, in malul prului,
de cupru, argint, fier, iar un
se chiar in Se presupune
www.cimec.ro
Arheologie mine lor din Romnia - Mine
exploatarea se in adncime
se ntinde pe ambele
maluri. Minele au fost in exploatare acum
cteva secole. Nu se poate spune cnd a
inceput exploatarea, dar se a fost
n timpul celui de-al doilea
mondial 1957, n urma
lui Viorel Brana. Tn aprop1ere a
existat o topitorie bolovani de
blocuri de cu
Pe vale a existat o cale
un baraj pentru
minereului. au fost intrerupta
1970. de teren au fost n
1997 de Vasile Gheorghe
Pascu Hurezan P. HOgel, care au mai
in perimetrul pe
prul Cazacul Mic, prul lui Mare pe
piciorul Dealului Gornie Polie.
preliminare au fost furnizate de inginerul N.
Pop. de la Compania Metale
Rare din
Datare: epoca epoca mo-
epoca
1. Dan asupra
cupflfere dm Masivul (reg Arad), Analele
.c 1 Parhon. seria Naturu 16.
1957, p. 161- 165
2 Viorel Brana, Zlclmmte metaltfere ale subso/ului
romll nesc. 1958, p 93 - 95
3 Vasile Gheorghe Pascu Hurezan, P.
HOgel. Exploatl'l rile de sulfuri
pollmetalice dm zona masivului Comunicare
la An1versarea a 125 de ana a Muzeului Banatului, 24
- 26 sept 1997 Analele Banatului (in
Mina
Jud
localizare. Dognecei , Valea
zavei, punctul .Cracul de Aur-.
Mihail Macrea crede la n punctul
. cracul de Aur. se exploata tot fier, nu aur.
cum se Exploatarea fierului a
fost n 1854, de mari la
STEG - Staatseisenbahn -
geselschaft.
Datare. epoca epoca medie-
epoca
1. Mha11 Macrea. In Dacia Romanii,
1969, p 305.
2 Ntcolae Maghiar, Olteanu, Om 1stooa
mmentului In Romllnia, 1970, p 209
210
Mina de aur
Jud. sat- comuna

120
l ocali zare Cerne1, Valea Me-
hadiei , afluentul 5 km n
amonte de castrul Mehadia.
Din se exploata aur.
Datare: epoca
1 M1hail Macrea, In Dacia Romanii ,
1969, p 303
Mina de aur Bor/ova
Jud. sat Borlova, comuna
Turnu Ruiem.
localizare. Valea Timi-
afluentul
Din se exploata aur.
Datare epoca
1 M1ha11 Macrea, In Dacia Romanii ,
1969, p. 303.
Mina de cupru Ciclova
Jud. sat Ciclova, comuna
Ciclova
Localizare: Aninei , bazmul Cara-
Valea Ciclovei
cu minereu de cupru era pro-
babil cunoscut din epoca bronzului sau
Explorarea incepe
ntrarea Banatului n
la 1718. Exploatarea incepe
ch1ar i n 1719. Toptrea minereului se
intr-un atelier de la Tn secolele
XVIII - XIX XX mina a continuat fie
1854, societatea
STEG a modernizat activitatea acestei mine
a altora din Transilvanta Banat
Datare epoca epoca mo-

1. Ncolae Maghiar, Olteanu, Om 1stona
mmentuluJin Romllnfa, 1970, p. 192, 208.
2 R Graf, V Zaberca despre mmentul
metalurgie de la miJlocul veacului XIX-lea,
Banatca 10, 1990, p 297.
www.cimec.ro
ArheologuJ mtnelor dm Romnta Mme
Mina Cic/ova
Jud. sat - comuna Ciclova

Local izare: Amne1, Valea Ci-
clove
Se exploata fier. 1854, soc1etatea
STEG (Staatseisenbahn Gesel-
schaft) exploatarea minei,
cu alte mine dtn Banal Tran-
silvania
Datare epoca epoca medie-

1. Mthait Macrea. In Dacra Romani.
1969, p 305
2 Ntcolae Magh1ar Olleanu, Din rstort/1
mmentulvr1n Romlnra, 1970, p. 192, 208
Mina Ohaba Bistra
(Ferdinadsberg)
Jud. comuna Bistra.
Locali zare. Poiana bazi-
nul Bistra, afluent al
o de fier, din
vechime in exploatare 1718,
Banatul a fost anexat Imperiului
Habsburgtc 1795 se la
se aflau ateliere de topit mmereul,
care 1823 au fost vndute
Untte in a admi-
se aflau mine de cupru plumb.
A fost in scopuri militare. Impreuna
cu fierul se ca produc ie secun-
dara, cuprul plumbul
Datare: epoca epoca mo-

1. R Graf, V Zaberca, lnformalti despre mmer1tul $1
metaturg1a blnAteanA de la mijlocul veaculu al XIX
lea Banatica 10, 11190, p 297 309.
2 Ncolae ag ilr, Olteanu Drn ston11
mmerrtulvr In RomAnia, 1970, p 229
Mina de aur, argint, cupru,
plumb fier Dognecea
Jud. sat- comuna
Dognecea
Local izare Dognecea, Valea
Dognecea a fluent al
in care se exploata aur, argint cupru,
plumb fier. secolului al
XVIII-lea. lgnaz von Bom despre
mnele de fier de la Dognecea 1854,
exploatarea mmelor in admm1strarea
STEG Era una dintre cele mai
productive mine din Banat. fn 1973, V.
Wollmann a publicat nor documente,
de orizont, de exploatare, montane
geologice, generale ale teritoriilor de la
date asupra pe baza
unor informatrt provenite dtn arhrvele Ce-
hoslovaciei
Datare epoca epoca me-
epoca epoca con

1. lgnaz von Bom Voyage manera1og1que fa,t en
Hongne e en Trans lvan1e, Pans, 1870
2 M1hall Macrea, Vtl/1 In Dacra Rom11nd,
1969, p 30<4.
3. N1co1ae Magh1ar. Olteanu, Din rstoril
minentulul ln Romlma , 1970, p 102, 20!1
4 V Wollmann. pnv.nd exploallnle man1ere ele
la Oognecea In a doua a secolului al XVIII
lea Banatica 2, 1973, p 187- 198
Mina de aur Maidan
Jud. sat Maidan (vechea
denumire a satului de Jos).
comuna Ora
Localizare: Muntii Aninei, bazinul
n care se exploata aur probabil alte
metale
Datare: epoca epoca medie-

1. Mihail Macrea, Vr1(a In Dac1a Romani ,
1969, p 303
Mina Marga
Jud sat-comuna Marga.
Localizare: Muntele Mic, Valea Timl-
Valea Bistrei.
in care se exploata aur, probabil alte
metale
Datare: epoca
www.cimec.ro
' a In D a Romani, cur ,
Mina de aur, argint, cupru,
plumb fier Moldova

oldov V ch ,
o
In D aa Ro ani Bucur
Mina de aur Nera
22
tl'l InD CII Ro ani, UCUfe$
Mina de fier plumb

(Ruskiza)
t Ru ehi comuna
Datare. epoca
d m .
mo
www.cimec.ro
Arheologie mine lor dm - Mine
Datare epoca epoca medie-

1. Mha1l Macrea, In Dacta Romana,
1969, p 305
2 Ncolae Maghtar. Olteanu, Dm istona
mmerJtulw Tn Romlnta, 1970, p. 59, 229.
Mina de aur Slatina
Jud. sat Slatina (Siatma-
comuna
Localizare Semenic, Valea Timi-
Valea Slatina.
Din se exploata aur. probabil
alte metale.
Datare. epoca epoca

1. M1ha11 Macrea In Dacta Romani ,
1969, p 303
Mina de aur, argint, cupru
plumb Surducu Mare
Jud sat Surducu Mare,
comuna Forotic.
Localizare: Dognecea, Valea
afluentul Corneret
Din se exploata aur, argint,
cupru, plumb
Datare: epoca
1 M1hal Macrea, Viata In Dacra Romani ,
1969, p 304
Mina de fier Tincova
Jud. sat Tincova, comuna
Sacu.
Localizare: Poiana Valea

din care se exploata fier.
Datare: epoca
1 Miha' Macrea Viata in Dacia Romani ,
1969, p 305
Mina de aur, argint, cupru,
plumb fier
Jud. sat comuna
Coronini Pescari).
Localizare Clisura nordul loca-
Valea
de teren au fost efectuate de
Vas1le in perioada 1973- 1975,
in zona vech1lor mine, despre care
spune erau exploatate
de turci in sub S-au
recoltat de la probe de minereu
din zona vechilor unde
se urme de cuptoare,
Cupnta de la
macroscopic se la fel cu cea
in s1tun arheologtce (ex.. la Schela Cla-
dovei , Tumu-Severin). Se exploata aur,
argint, fier. fn apropierea minei de
pe Valea sunt descrise cim1ttre
din vremea romanilor De aici par a preveni
ob1ectele ce au unu1 miner care
au fost descoperite in 1848, cnd s-a
construit
123
Datare epoca epoca
epoca epoca medie-

1 S Kolesen, Aurana Romano- Dactca Sibiu,
1767 p 245.
2. Nicolae Maghiar, Olteanu, Dm tstona
mmentulu1 Tn Bucure$1t . 1970, p 60
Mina
Jud. Cluj, sat- comuna
Localizare Bazinul Valea
afluentul prul in vestul

Din mat vechi de 1.
Teglas. G Teglas dm cele ma1 noi ale tui
Ferenczi, A. Sntimbreanu V.
Wollmann din se
nu au fost ale
aurului in epoca De aici provin,
abJecte ce au servit la extragerea
prelucrarea aurului (ciocane, de
fier, de pisat mmereul, de lut
romane) , aflate n Muzeul din
Aiud. Tn secolele XV - XVI. in se
foloseau tehnologii de exploatare a
aurului, prin nisipului aurifer din
mine. Se in acea vreme, exploatarea
aurului de la era
de domeniul in
vremea lui Matei Corvin, se topea minereul
de on pe
Materialele se la Muzeul din
Aiud, sub 1nventar nr. 511 . 555. 558.
www.cimec.ro
Arheologie mmelor dm Romnie - Mme
Datare: epoca
1 Dumtru Tudor, tlrguri In Dacia
Romani , 1988, p 202.
2, Noeolae Maghoar Olteanu. Dm lstona
minentutui Tn Romlnta. 1970. p 53, 125
3, 1 H M E Chinla. V.
Vasohev. 1 Wmkler. Repet1ortul arheologtc 111
JUdetului CluJ, CluJ. 1992, p. 51.
"La
Poduri
11
Jud. Cluj, sat Mare -
denum1re veche), comuna
Localizare Bazinul Valea
prul versantul stng,
la nord-est de localitate
Tn punctul .La Poduri" se o care
a ca intr-o nepre-

Datare:
1 1 H M Barbulescu, E. ChiniA, V.
Vas! ev, 1. Wmkler, al
Cluj, CluJ, 1992, p. 292
Mina de aur Surduc
Jud Cluj, sat Surduc, comuna Iara.
Localizare Muntele Mare, Valea Ane-
afluentullara.
In hotarul din izvoarele istorice de
aurului
prin
Datare: epoca
1. Tabula lmpen Romani , L 314, 107
Mina
Jud. Hunedoara, sat - comuna
municipiul Brad.
Localizare: Metaliferi, Valea Cri-
Alb, Brad.
Pentru exploatarea de aici se
cunosc urme in Valea Arzului, de unde
provine o de fier de mare dtmensiune,
la zdrobirea minereului.
Datare; epoca epoca
124
1. G Gross. Chroni der archeologlschen Funde
S1ebenburgens, AVSL, 1876, p 65
2 Oumatru Tudor, tlrgun In Dactil
Romani. 1968, p 192
Mina de fier Te/iucul
Inferior
(Teliucul de Jos)
Jud Hunedoara. sat- comuna Teliucul
lnfenor.
Local izare Poiana Valea
Cema, afluent pe stnga al
o exploatare la Dintr-
o aici sunt
do1 .conductores ferrariarum" pe
nume G. Gaur(ius) Gaurianus Sacerdos
Col(oniae) Apul(ensis) A{avius) Satencus
Au(gur) Col(onae) Sarm(IZegetusae). care fac o
inchinare Marcus Aurelius
Antoninus probabil parte dintr-o
.societas. Se presupune de la inceputul
secolul al III-lea p Chr exploatarea fieruiUI
era direct de procuratorii
imperiali. Intr-un abataJ de 6 m
lungime. 4,5 m 3 m s-a
descoperit o cu dalta
ciocanul. Uneltele chiar in se
in Muzeul Dacice Romane
drn Deva Tn in cmpul .luliana",
s-a o de fier in 1905
s-a cmpul mm1er .Carohna".
Cuptoarele de redus minereu erau pe malul
Cemei. Intre 1848 - 1867 mina este in
Anon1me de Mne
Furnale in contemporaneitate
au fost modernizate
Datare: epoca epoca me-
epoca epoca con-

1. L VaJda, Cu pr.vtre la pAtrunderea captalulul
austriac In lndustna '' soderurg1c:A a
Transilvanoei intre 1848- 1867, Stud1a Universatas
2. 1985, p 71
2 R Graf, V Zaberca. Vtlla rusttca necropot11
daco-romanll de la Acta Mu e1 Napocensos 2.
1965, p 163- 193
3 M1hall Macrea, Vtll/11 Tn Dactil Romani ,
1969, p 304
4 N1colae Magh1ar. Olleanu, Dtn 1storta
mmefltutui i n Romlnla, 1970. p. 48, 109,
212 274
www.cimec.ro
Arheologie minelor din Romnia - Mine
de fier

Jud. Hunedoara, fost sat
municipiul Hunedoara.
Localizare: Poiana Valea
Cemei, afluent al
Dumitru Tudor unei
rurale a fierului. in localitate este
o villa rustica.
Datare: epoca
1 Dumitru Tudor, l'rgurl .sate ln Dacta
Romani , 1968, p 113
Mina de aur
Jud. Hunedoara, municipiul
Localizare: Vulcan, Valea Jiului.
Tn Tabula Imperii Romani se men-
localitate. Aici se
nisipul aurifer. lntr-una din de
aici s-a descoperit bustul lui Ares. Intre anii
1930 - 1940 exploatarea a devenit mai
lucrndu-se in subteran cu
moderne n mina Jereapan
Datare: epoca
1 Localitate In Tabu/a lmpertl Romani
2 Nicolae Maghiar, Olteanu. Din t.stor1a
mmerttului In Romilnia, 1970, p. 60
Mina de aur Ruda - Brad
Jud. Hunedoara, sat Brad, ncorporat in
municipiul Brad.
Localizare: Metaliferi, Valea Cri-
Alb.
galerii: una de 150 m
alta de 650 m. ambele cu de 1 m
de 0,60 - 0,70 m. Transportul
minereului se din cauza
ingustimii galeriei, cu copii. se
pe cerate de la Albumus.
Pe teren se pot vedea acum urmele
sub denumirea .Treptele Ro-
mane. ln secolul al XVI-lea s-ar putea fi
fost printre de la
Brad. Tn 1558, cnd mina producea a
fost de baronul Felician, la ordinul
lui Bathory. in 1791, minele sunt
preluate in stare de de
Baronul Zeyk contele Toldalagi , sub
denumirea de .Ruda 12
Apostoli" Ioan. Tn 1948, s-
au noi galerii. Tn 1848,
minele exploatarea. Se
redeschid la secolului al XIX-lea.
Datare: epoca epoca me-
epoca
1 Cll III, tabulae ceratae VI VII
2 Dolgoz.atok az Erdely1, Nemzell Muzeum Erem-es
ReglsegtarabOI, Cluj , 1916, p 68, f1g 15
3 Mihail Macrea, Tn Dacia Romani ,
1969, p 302
4. Nicolae Maghiar, Olteanu, Dm istoria
mmertlu/ui ln Romilnia, 1970, p 53, 160,
188
125
Mina Alun
Jud. Hunedoara, sat Alun, comuna Bunila.
Localizare: Poiana Valea
Cernei, afluent al pe malul
stng, in apropiere de Ghelari.
Din se exploata fier.
Datare: epoca epoca medie-

1 Tabula Imperii Romani , SV
2 M1hail Macrea. In Dacta
1969, p. 305
Mina de aur
,
Jud. Hunedoara, sat - comuna
localizare: Metalliferi, baziU
i n care s-a lucrat sistemul
galeriilor. La in punctul de
colectare a minereului. s-au
pietre pentru roca. Materialele se
la Muzeul Dacice Romane
din Deva.
Datare: epoca
1 G . Al:. 3, 1883, p 145
2 Dumitru Tudor, targuri sate Tn Dacia
Romana 1968. p 191
Mina de aur -
,

Jud. Hunedoara, sat - comuna
Localizare: Metaliferi , Valea Mu-
prul
Mine cu exploatare cu galerii
www.cimec.ro
Arheologie mine lor din Romnia - Mine
inalte de 2 m, larg1 de 0,56 - 0,65 m. Pentru
scoaterea ape1 acumulate in galerii se
folosea roata din lemn, in
de t1p cu cea n
n Spania Exploatarea se
metoda de Plinius,
prin stncii stropirea cu
36 - 40 de ore Separarea se
stncii cu ciocanul, prin
folosirea unei substante numite
nium"
Datare: epoca epoca medie-

1. G. Tegls, Tanulmanyok a roma1ak dac1a1
aranybanyaszatarol , Budapest , 1889, p 38- 40
2 Mol"la11 Macrea, V1a1a In Dac,a Romanii
1969, p 302.
Minele de aur

Jud. Hunedoara, sat comuna Baia
de
Localizare: Metaliferi, Valea Cri-
Alb, Dealul
Pe Dealul de la V Stanciu
in lungul Alb
de mineri locuri de in
galeriile ce se n care s-au
obiecte arheologice. Tn
se pot vedea mormane de
nisip rezultate din aurului.
Arheologul Dorin Popescu despre
o ..teorie a aurului o teorie a
mineritului" in preistorie. Pentru .forarea"
mmereului pe Marton Roska, care
de un ciocan de (diorit)
in Ciocanele de
de t1pul celui la sunt cunoscute
din epoca bronzului .
Datare: epoca
1 V Stanc1u, Aurul Dac1ei Imperiul Roman,
1942, p 33.
2 Marton Roska . Repertorium, Cluj , 1942 p 111.
3 Dorm Popescu, arl"leologce in
Transilvama (IV} . Prelucrarea aurului lnante de
cucerorea Mater1a1e 2, 1956, p 197
4 Dumitru Tudor, llrgun sate In Dacia
Romanii , 1968, p, 193
Minele de aur Cinele de
Sus
(Cinelui de Sus)
Jud. Hunedoara, sat Ctnele de Sus,
comuna
Localizare Metalifen, bazinul Mu-

G T eglas vestigii ale minelor
pe toate dealurile din JUr in din
vatra actualului sat. Aceste mine fac parte
dmtre romane de mai
printre care se mai cele
de la Cinele Trestia, Ruda,
Caracl, Dealul Ungurului, Fencioua, Poiana
Techeruc
Datare: epoca
1 G A Hunyacllmegyei Tortemelm,es,
Regeszet1 Tarsulat Evkonyve 1, 1967.
2. Dumitru Tudor llrguri i sate in Dacra
Romana 1968, p 192
126
3. N1co1ae Magl"l1ar , Otteanu, Dm i stona
mmentulu1 In Romlma, 1970, p. 53
Mina Te/iuc
Jud Hunedoara, sat component
Cema, comuna Teliucul inferior
Localizare Poiana Valea
Cema, afluent al
in minelor de la Teliucul
infenor, la s-a descoperit o cons-
cu inventar funerar
mmeresc, de in
m1nelor de la Tehucul lnfenor,
la s-a descopent o
unui propnetar sau
roman o datnd din
secolele III - IV p.Chr. in in
cele 17 morminte erau depuse
i de mmereu de fier de
podoabe, etc. in
de a se proba profesia celor
Muncitorii proveneau cu
din minele de la Teliuc.
Datare: epoca epoca me-

1 V Cl"lnstescu, V1ata econom1c1J a Dac1e1 Romane,
1929, p. 30- 35
www.cimec.ro
Arheologie minelor din Romania - Mine
2 R. Graf, V. Zaberca, Villa rustJCIJ necropola
daco-romanl de la Cmc Acta Muse1 Napocens1s 2,
1965, p. 163 - 193.
3 Dum1tru Protase, Problema in Dacia
in lumina arheologel num1Smatlc1i,
1966.
4 N1colae Maghar, Olteanu. Dm1stona
mmerrtulu1ln Rom4ma, 1970. p 51 .
Minele de aur
Jud. Hunedoara, sat comuna

Localizare: Metal1fen, Valea Mu-
afluentut Geoagtu
Dumitru Tudor, pe M. Palfy
(A Foldtani lntezet Evkomve, XVIII, 191 O,
290) ca minele de la
in unele documente, nu sunt
prea bine cunoscute. Pot fi cu
mma
Datare. epoca
1 Dum1tru Tudor. t4rpun sate In Dac111
Romani . 1968, p 191.
Mina de aur
Jud. Hunedoara, sat comuna
Localizare Metaliferi, bazmul
Valea intre dealurile
Cornet Sfredel, aproape de
ln apropiere de intre dealurile Cornet
Sfredel, K. Papp semnaleaza in 1906
urmele unor mine romane despre
care se crede ca depindeau de cele de la
Aici era o colonie
Datare epoca
1 K Papp. In Banyaszat1 es Kahaszall Lapok 39,
Budapest. 1906, p. 161, 472.
2. Dumtru Tudor, 14rpun sale In Dac1a
Romani. Bucure$11. 1968. p 191.
3 Nicolae Magh1ar. Olteanu, Dm 1stona
mmentulut Tn Romlma. 1970. p 53,
Mina Ghelari
Jud. Hunedoara, sat Ghelari, comuna
Ghelan.
Localizare. Poiana Rusca. Valea
Cemei, afluent pe stnga al
Din se exploata fier. fn epoca
au fost identificate gropi, abataje
subterane, iar in ele unelte de minerit.
nu a putut fi
din cauza mult mai intense din
evul mediu care le-au distrus pe cele vechi.
din secolele V - IX, X XIV, XV - XVIll . S.
Fridwalski arata ca pe la 1767 mina
Tnainte de 1861 galeriile sub-
terane sunt Din acest an incepe
exploatarea la pe onzontul 1 iar
dtn 1881 se deschid orizonturile 11, III , IV.
Mtna se la 760 m altitudine
a fost exploatata in subteran in 1863.
in 1893 s-a inceput exploatarea spre vest a
minei .Mihai". iar in 1896 a inceput ex-
ploatarea minei Lucactu Ladislau" Tn 1901,
sub aceasta, sub orizontul .Lucact", a
inceput exploatarea galeriei .Franz losir,
care a fost cu orizontul 111. din mina
veche. Tn 1907, a inceput exploatarea minei
.Carol" care producea 110.000 q minereu
de fier 1920, Ghelariul Teliucul
erau singurele mine care asigurau
la furnalele Hunedoara.
127
Datare epoca epoca me-
epoca epoca con-

1. Tabula lmpem Roman. s.v.
2 Mtta11 Macrea. In Dacta Romani ,
1969,p 305
Mina de aur
Jud. Hunedoara, sat comuna

Localizare: Metaliferi. bazinul Crt-
Alb
Dumitru Tudor preia de la cer-
maghiar G. Teglas Din
se exploata aur Intre minele men-
de S K<:lleseri se afla mina
care la 1717.
Datare. epoca
1. S. Kotesen. Aurana Romana Dac1ca. Brahslava.
1780
2. G. Tegls, A Hunyodmef}yey T0rtenelm1 es,
Regeszett Tarsulat Evkonyve 1 11106, p 16!'1.
3 Oumtru Tudor, tlrgun sate In Dilcia
Romani , Bucure$11. 11168 p 192
4. N1co1ae Magtt1ar Olteanu, Dtn tstona
mmefltufutln Romlma 11170, p 162.
www.cimec.ro
Arheologie mine lor din Romania Mme
Mina Hondol
Jud. Hunedoara, sat Hondol, comuna
Certeju de Sus.
localizare: Metaliferi , bazinul Mu-
Valea Geoagiului.
Dumitru Tudor faptul M.
Macarovici (Revista .Vasile
Asachi " nr. XXXIII , 1946, p. 233)
despre urmele unor
miniere de aur pe colina Coronda, n hotarul

Datare: epoca
1 Dum1tru Tudor. tlrgurt ale In Dacia
RomanlJ, 1968, p 191
Mina de aur Jscroni
Jud. Hunedoara, sat l scroni , comuna
Ani noa sa.
Localizare: Vulcan, Valea Jiului .
Mina este n Tabu/a Imperii
Romani.
Datare: epoca
1 M1ha11 Macrea. In Dacia RomanlJ.
1969, p 303
Mina de aur -

Jud. Hunedoara, sat
comuna Certeju de Sus.
Localizare: Metaliferi, bazinul Mu-
Valea Geoagiu.
din Reperloriul Arheologic
al RomfJniei (nepublicat), Dumitru Tudor
mine de aur in hotarul satului.
Pe locul lor s-a o

Datare: epoca
1 Dum1tru Tudor, tlrgur/ sate Tn Dac1a
RomanlJ, 1968, p. 191
Exploatarea de fier
Mare
Jud. Hunedoara, sat Mare,
municipiul Hunedoara.
128
Localizare: Poiana Valea
Cernei , afluent al
in epoca se exploata fierul in
rurale, din care provin materiale
ceramice, obiecte de Tn sit,
acestea au fost printre
de
Datare: epoca
1 Dum1tru Tudor, tlrgufl sate Tn Dacia
RomanlJ. 1968, p 113
de fier
Mic
Jud. Hunedoara, sat Mic,
municipiul Hunedoara.
Localizare: Poiana Valea
Cernei , afluent al
Din privind
secolele XIX - XX la Mic
se exploata fierul. Pe Valea Bicheului s-au
urme de romane. monede,

Datare: epoca epoca
epoca
1. CIL. III. 1409- 1410
2 Dum1tru Tudor, tlJrguri sate In Dacia
RomanlJ. 1968. p 1 13.
Mina Ribita
,
Jud. Hunedoara, sat- comuna
l ocali zare: Metaliferi , Valea Cri-
Alb.
La S. Rakoczi in 1906
in perimetrul s-au doar
urmele miniere in
nisipuri aurifere. Dumitru Tudor preia

Datare: epoca epoca medie-

1. S Rakocz1, In Banyaszeti es KohaszeU Lapok 39,
Budapest, 1906, p 478
2 Dum1tru Tudor, tlrgufl sate rn Dacia
Romani, 1968. p 193
Mina
Jud. Hunedoara, sat comuna
Certeju de Sus.
www.cimec.ro
ArheoiOgl8 mine lor din RomAnia - Mme
Mina este in exploatare
Datare: epoca epoca me-
epoca epoca con-

1. M1ha11 Macrea, Tn Dacta Romani.
1969, p 304.
2. Nicolae Magh1ar. Olteanu. Dm 1storta
mmentului In Romlnia, 1970
3. Atlasul Campex de Fier. Ed.
Academiei , 1978
Mina de cupru
Jud. sat comuna
Dubova
Local izare Valea Du-
Prul
Se exploata cupru in epoca Mina
era in 1718 cnd este
cu boem1 (pemi).
Datare: epoca epoca medie-

1 S KOiesen, Aurarta Romano. Dactca, BratJslava
1780 p 162.
2. M1ha11 Macrea, Tn Dacta
1969, p 304.
Mina de fier Criciova
Jud sat - comuna Criciova.
Localizare Poiana Valea

Din se exploata fier.
Datare: epoca
1 M1ha11 Macrea. In Dacta Romani .
1969, p 305.
Mina de cupru fier

1
(Baia lui Kiran )
Jud Arad, sat - comuna
localizare: Zarandului, Masivul
bazinul
Tn perimetrul comunei n Dealul
Cioaca se o exploatare de cupru,
la zi, cu m1c1 galerii, adnci in aval. pe
se o mare de steril. Filonul
este la observab1l.
130
Datare: epoca
1 Dan asupra
cupnfere dm Mastvul (reg Arad) , Analele
.C 1 Parhon. sena Natuni 16,
1957 p. 161 165.
2 V1orel Brana. metaltfere ale subsolulut
romlnesc. 1958, p. 93 95.
3 Vastle Gheorghe Pascu Hurezan, P.
Hugel , Cercetlfl pflvmd exploatlnle miniere de la
Cladova (com JUd Arad) dm partea de SV a
Mastvulut Comun1care la
An1versarea a 125 de an1 a Muzeulut Banatului , 24
26 sept . 1997, Analele Banatului 6. 1998. p. 381 -
389
Mina din Valea Li/ii de la

,
Jud. Arad, sat - comuna
localizare: Zarandului. Masivul
bazinul
are o de exploatare pe
malul drept al Lili1. Galeria este
de 20 - 25 m. Minele au
fost in exploatare, probabil n secolele XIII -
XVII Tn literatura la se
unui cnezat.
unor n este
de studiile de geologi .
Datare: epoca
1 Dan Observa/li asupra
cuprlfere dm Masrvul (reg Arad}, Analele
Un1vers1tAtu .c 1 Parhon . sena Naturu 16,
1957, p 161 165
2. V1orel Brana Zlclmmte metallfere ale subsolulul
romanesc. 1958, p 93. 95.
3 Vas1le Boroneant . Gheorghe Pascu Hurezan,
Peter Hugel , Cercetlrt prmnd exploallflfe mm1ere
de la Cladova (com JUd Arad) dm partea de
SV a Mas1vufui Comunicare la
Amversarea a 125 de an1 a Muzeului Banatului, 24
26 sept 1997. Analele Banatului 6, 1998, p 381
389
Mina de cupru, fier
plumb
Jud. Arad, sat Upova.
localizare. ZaranduiUI, Masivul
bazinul afluent pe
dreapta
efectuate in 1997 pe
prul llii, ce se desparte de drumul
ce merge spre pe partea
a drumului pe partea a se
www.cimec.ro
ArheologtB mmelor dm Romanie Mine
o La se
zidurile ce au uner de
din beton
tot din beton care se tar
azi sunt acoperite de in limbajul
localnicilor locul este cunoscut ca .La zidul
de la Mma a fost n exploatare
inamte de primul mondial
1947 in 1970. O de
se la 2 km mai sus. pe
vale, dar pe malul drept. Aict se o
galerie cu intrarea
cu bme de lemn. Acum aceasta
este este o mare de
steril Din orale, se pare s-ar
mai o de in amonte, la
9,7 km. preliminare ne-au fost
furnizate de N. Pop de la Compania
Metale Rare care ne-a
indicat locul minelor. Mina a cu
probabilitate in secolele XI - XIV.
Datare epoca epoca
epoca
1, lhe M1rcea. Altatu1rea geologtta a pmntului
Romnrei , 1956
2 Dan asupra mineralilllfnlor
cupnfere din Masivul (reo Arad), Analele
.c 1 Parhon. seria Naturn 16,
1957, p 161. 185
3. Vtorel Brana, Zlfclmmte metaltfere ale subsolului
romlnesc. 1958. p 93. 95
4. Vasile Gheorghe Pascu Hurezan.
Peter. Hugel , CercetAti privind exploat.lnle mmtere
de 111 Cl11dov11 (com JUd Arad) dm p11rte11 de
SV a Mastvulul Comun1care la
Amversarea a 125 de an1 a Muzeulut Banatulut , 24
26 sept . 1997, Analele Banatulut 6, 1998, p. 381
389.
131
Mina de fier, plumb,
cupru, argint, aur,
arseniu, antimoniu de la
Ogradena Veche
Jud. sat Ogradena
Veche, comuna
Local izare Valea
afluentul Mraconia.
dm vechtme, din nou in
exploatare 1718, cnd Banatul
sub administrarea Coroanei imperiale habs-
burgtce. Se cmpun,
exploatate pnn galerii. Tn 1856 o mare
distruge Mina
se afl in zona de a de la
Veteram (Peth) .
Datare: epoca epoca mo-

1. R. Graf, V. Zaberca Informal" despre mmerotul
metalurg1a blnlteana de la miJlocul veacului al XIX-
lea, Banahca 10. 1990, p 297- 309
www.cimec.ro