Arheologia pe§leritor §i mine/or dm Romania • Pe;teri nstursle
Pesteri naturale
Pe§tera Ciurului - lzbuc
Jud. Alba, sat Casa de Piatra. comuna
Arie�eni
Localizare Mun�i Padurea Craiulul,
Bazinul Cnsului Negru, versantut st6ng
al Sohodolului.
Aceasta e o pe�tera naturala, frecventata
de om, avand o smgurA intrare cu
tungimea maxima de 1.030 m. 0 parte
din pe�tera a fost descoperitA de M.
Bleahu �i J. Bordea in 1955. Ultenor a
fost cercetata in special de l, Viehmann,
care a descopent o fauna cavermccla
pasi umani impregna\i pe podeaua
,i
pesterf fn ziua de 11 noiembrie 1965, la
500 m de la intrare in .Sala pa�ilor", au
fosl descoperiti peste 280 de pa�i umani
impregna\i in solul ar91los Pasn erau
fosiliza\i pe podeaua pesteni, lmpreuna
cu amprente incalecate ale labelor de urs
de pe�terA. In fundul unui dlvertrcul s-au
gasit bulgari de argila facu\i de ur�, �i
zgArieturi de labe pe pere\i. Pa�ii
apartln
unei familii compuse dintr-un barbat, care
avea o inAl\1me de 1,74 rn, o femeie cu o
inAI ime probabila de 1,57 m �i un copit
de 9 - 14 ani Au fost atribui\i
unei popula\11 din neohtic sau epoca
bronzului.
s-e gAsit �i o pies� dentara de urs cu o
incizie, care o aseamana cu o figura
umana.
Clurulul . libuc • Urmo ale paillor omului
paleolitlc;, lmpregnatJ pe podeua pe Uri!
�rheologia peiterilor · 3
Datare neolitic, epoca bronzului.
1 I v1ehm1nn, Traces or the ceve bears life,
Travaux de l'lnslllut de Speolog,e .Emile
R1co11,tza· 26, 1987, p 73 • 79
2. Cantem1r R1�cu\11, Irma R11cu\1a, Elude
an/ropotog,que des empr,entes l'lumames de la
Grotte c,urulut lzbuc. ln L1vre du Centenaire Emile
Racov,tza . 1888 • 1988, \970, p 53� • 533
Pester« Ghefarul de la
Scari§oara
Jud. Alba. sat. comuna Scari�oara.
Localizare Mun\ii Bihorului, bazinul
inchis Ocoalele, la cumpana apelor
dintre bazinul Ocoalele �i bazinul
Garda Seaca.
Repre:zinta o pestera naturala locuita de
om, men\ionata prima data in 1847. De
atune numerosl speologi (K F Peters, A
Schmidt, Atexandru Borza, E. G. Ra·
cov1(a. V Puscariu) se ocupa de ea.
Prezinta doua deschideri, altitudine ab-
soluta de 1165 m, relativa de 409 m.
lung,mea totala de 700 m In avenul
adanc de 50 m exista un ghe\ar cu
diametrul de 50 m. lntrarea se face printr-
o boM pnn care patrunde lumina in toata
pestera care este cornpusa din Sala
Mare, Sala Mica, Biserica Veche. Tn Sala
Mare �i Biserica Mare se ana stalagmite
de gheata. In Palatul SAnzienetor pot ti
observate stalactite �i stalagmite de
calcar. Prezinta �i doua prapastii ce au
accesul Intrerupt. Pe marginea esuca se
ana amenajate scan de lemn pentru
accesul la ghe\arul peren, in care s-a
gasit un schelet de Capra ibex �i rare
dovezi de locuire din epoca prelstonca �i
istorica. Pestera este monument al
naturii, vizitabil numai cu aviz special de
la lnstitutul de Speologie.
Datare· paleohttc, epoca modema.
1 A Sc m,dt Das 81har Gebcrge an den Grenze
von Ungarn und s,
benburgen, W,en, 1963
2. T Rusu, G Racov, a, D Coman, Contnbut,on
a /'d/ude du Comp/ .:e Karst,que de Sclr,;oara,
Annales de Speolog,e 25, 1970, p 383 • '408
3 Marcian 81 ahu, V Decu $1 fan N rea.
C
www.cimec.ro
Arheo/ogia pe§teri/or §i minetor din Rom§nia - Pe§teri naturale
P1e,a. I Povara. I V1ehmann, Pe;ten
din
Romania. Bucuresu, 1976
4 Cristian Goran. Catalogur s,stemaltc al
Pe,tenlor dm RomAn,a, 1981, Bucure,11. 1982.
3448 / 8.
Pesters Gheterut de la
Vartop
(Pe§tera Minunata, Ghefarul de la
Casa de Piatra)
Jud. Alba. sat Casa de Piatra, comuna
Ariesem.
Localizare: Muntii Bihorului, bazinul
Somesului Cald, zona de platouri tntre
Valea Ponorului �i Valea Firii, Valea
Ponorului, versantul slang.
Reprezinta o pestera naturala locuna de
om, cu altitudinea absoluta de 310 m,
relativa de 210 m, lungimea totala de
96 m. A fost cercetata de I. Sueur, lulia
Racovitan in mai 1974. I. Viehmann a
identificat amprente izolate de pasi umani
imprima\i pe solul pafeolitic din pre
musterian �i acoperi\i cu calcit. Pa�ii au
fost identificati intrun diverticul blocat de
un lac interior, cu \uf1uri de gheata in
2 www.cimec.ro
partea sa terminala. Piciorul avea o
lungime de 223 mm �i o latime de 111
mm. lndividul putea sa ft avut o inal\jme
de 1,56 m. Zona in caresau gasit pasii a
fost candva o intrare, care sa blocat in
vechime. Datarile depunerilor din calcit
dupa metoda UTh, facute de Stein Erik
Lauritzen, indica o varsta de 80000
ani (cf. I. Viehmann) intro etapa pre
rnusteriana din paleoliticul inferior. cultura
acheuleana. Este cea mai veche
arnprenta de pas uman din Romania,
descoperita pana acum. Amprentele sunt
comparabi!e cu ce!e de la Laetoli,
Tanzania, datand de acum 3600000 ani.
Pesters este inchisa acum cu un grilaj de
fier. 0 amprenta a fost detasata de la
locul sau �i transportata la lnstitutul de
Speologie .Emil Racovita" din Cluj, ca
obiect de patrimoniu.
Datare: paleolitic.
1 Marc1an Bleahu. I V1ehrnann. Ghe/aru/ de la
V4rtop, Ocro11rea Naturii 7 1963
2 I V1ehrnann. G RacovtlA Canterrur Ri,cu1ia
Decouvertes trasologiques conservant la
presence de l'homme et de l'ours de caverne dans
la Grotte C1urului lzbuc de Monts Plidurea
Cra1ulu1. In Livre du Centenaire Emile
Racov1tza 18681968, 1970
3 Cnsuan Goran. Catalogul Slstematic al
Pe,tenlor din Romania, 1981. Bucure$11. 1982,
3415 / 3.
4 I V1ehmann, I Bvcur I Racovuan Urme de
p,c,oare ale omvlvi pre,stor,c tn pe�ter,/e din
Romi'lnia, cerst, Anuarul Clubulu1 de Speolog1e
CEPROMIN, CluJ. 1982, p 2. 37 • 43
2 I V1ehmann, S. E. Lauritzen B P Onac. The
Vi'lrtop footprint and hts rsatometnc age Karst
waters, Ins ht Spec Publ 2, 1997, p 170 • 172
Pesters Lucia
(Pester« Lucia Mare, Pester»
Feciorilor, Pestere Lucia Mica,
Pesiet» Fetelor)
Jud. Alba, sat Sohodol, comuna Albac.
Localizare· Mun\ii Metaliferi, carstul
din calcarele dintre Crisul Alb �i Ari
esul Mic, Valea Ariesulul, versantul
drept.
Este o pestera naturala cu posibila lo
cuire paleotitica, cu altitudinea absofuta
de 700 m, relatlva de 100 m, lungimea
totala de 202 m. Pestera naturals pre
zint6 cate o deschidere pentru fiecare
sala. Sapaturi arheologice au fost efec
Arheologia pe§terilor §i mine/or din Romlm1a - Pe§teri naturale
tuate de Z. Szilardy, inainte de 1905,
retuate de Marton Roska, inainte de
1912. Z. Szilardy mentiona descoperirea
dovezilor de tocuire paieolltica, dar
Marton Roska, in sapaturite efectuate,
nu gase�te decat straturi rava�ite de
sapaturile vechi. Poate a gre�it loca
lizarea, datorita confundarii acestei pes
teri cu una de la Campani. Se recornanda
reluarea sapaturilor.
Materialele arheologice se afla in Muzeul
Jude\ean de Etnografie �i al Regimen
tului de Grani\a din Caransebes, sub inv.
11726.
Datare: paleolitic.
1 Cristian Goran, Catalogul S1stemat1c al
Pe$tenlor din RomAnia 1981, Bucure$1t, 1982,
3100 / 29
2 B Jungbert, Repertonul tocahtA\1lor cu
descoperm paleohhce dtn Trans,lvania (IV). Acta
Musel Napocens1s 2223, 1985 1986 p 392
Pestere 80C$Ufa
Jud. Alba, sat Vali�oara, comuna
Livezile.
Localizare: Mun\ii Trascaului, bazinul
Mure�ului, carstul din Cheile Aiudului,
Valea Vali�oara (probabil versantul
stang).
Este o pestera naturala locuita de om.
Marton Roska. in Repertorium, mentio
neaza urme de locuire din pateouncut
mijlociu, musterian §i fauna fosila cu
Ursus spefaeus §i cerarnica din epoca
bronzului, toate far! pozitre stratigrafica.
Ar putea fi aceeasi pestera cu aceea ce
poarta denumirea .Pestera de la Bogza•.
din Catalogul ststemeuc af Pe§terilor din
Romania (3.224 p 10).
Materialele se afla in cotecua t.rceutul
Bethlen din Aiud cu nr de inventar 2275 -
2296.
Datare: paleotitic, epoca bronzului
1 Cristian Goran, Catalogul ststemauc al
Pe$\enlor din Romania, 1981, Bucure$1i, 1982.
2. B Jungbert, Repertoriul JocalitA\ilor cu
eescepenn paleoltltce din Trans1lvan1a (IV), Acta
Muse, Napocens,s 2223, 1985. 1986, p 398.
Pester» Poca/a
(Pe§tera Pucula)
Jud. Alba, sat Vali�oara. comuna
Uvezile.
Localizare: Mun\ii Trascaului, bazinul
Muresului, carstul din Cheile Aiudului,
Valea Vali�oara.
Reprezinta o pe9tera loculta de om.
Pestera este 1dentificata de 8. Jungbert,
dupa harta publicata de H. MOiierKarpe
�i dupa informatiile pubhcate de H.
Schroller in Vorgeschichte Vorschungen,
8, 1933, p. 74, nr. 29. Din aceste infer
matii rezutta ca in ea au fost gasite
dovezi de locuire din neolitic 9i eneolitic.
H. MOiierKarpe scrie ca in ea sau dat
de .urme paleontice".
Datare: paleolitic, neolitic, eneolitic.
1 Hermann MullerKarpe. Handbuch der
Vorgeschichte, I, Munchen, 1968, p
150
2 B Jungbert. Repertonul loca1tta1t1or cu
descopenn paleohhce din Trans,lvama (IV), Acta
Muse, Napocens,s 22·23. 1985 • 1986, p 398
Pesters (/ui)
Sinesie
Jud. Arad. sat Capnoara. comuna
Savar9in.
Localizare: Mun\ii Poiana Rusca, car
stul de la caonoara. malul stang al
Mure�ului, bazinul Vaii Capnorisca.
Reprezmta o pestera naturala locuita
vremelnic de om, cu o altitudine relativa
de 60 m 9i o singura mtrare A fost
viz.tata de cautatorii de comori. Cercetari
de suprafa\a au fost efectuate intre 1976
- 1977. de Vasile Boronean\. care a
identificat in interior fragmente ceramice
neolitice, cateva piese de silex, oase de
animale, precum 9i fragmente ceramice
de epoca rnedievala Este necesara
efectuarea unor sondaje pentru stabihrea
succesiunii strauqrafice.
Oatare neohtic, epoca medievata.
1 G Hala,, Fenomene endocarstice in calcarele
de la CJprioara (Va/ea Mure�ulutJ, Bulehnul
Cerculu, de Speolog,e .Em11 Racov11a· 5, 1977
•
1978, p 111 122.
Arheologia pe§terilor §i mine/or din Romlm1a - Pe§teri naturale
3 www.cimec.ro
Arheologia pe$terilor §i mine/or dm RomAnie • Pe$teri naturefe
2. Cristian Goran, Catalogul S1stemallc at
Pe;tenlor din Romania, 1981, Bucure�ti 1982.
3024 / 3.
Pestere cu Monezi
(M. Roska)
Jud. Arad, sat Caprioara, comuna
Savar�in
Localizare: Mun\i1 Poiana Rusca, car
stul de la Caprioara, malul stang al
Mure�ului.
Tn aceasta pestera sau facut descoperiri
monetare.
Datare: probabil epoca medievala.
1 Marton Roska, Repertonum. c1u1. 1942, p
232, 316, fig. 22.
Pesters Gaura Scrofii
(Scroafei)
Jud. Arad, sat Caprioara. comuna
Savar�in
Localizare: Mun\ii Poiana Rusca,
carstul de la Caprioara, malul stang al
Mure�ului, zona Vaii Dienes.
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om, cu o altitudine relativa de 45 m �i o
singura deschidere. Cercetata, intre 1976
1977, de Vasile Boronean\ �i de
speologii amatori de la Clubul de Spe
ologi din Arad, �i Lipova. intre care Vane
Filip Au fost recoltate de la suprafata
matenale ceramice atipice ce ar putea
aparnne neoliticului, cultura Vinca
Turdas �i din perioada de tranz1\ie la
epoca bronzului. eultura Cotofeni. Au fost
observate �i vetre de foe. Pesters a fast
rascolita paf1ial de cautatorii de comori
Se impune o verificare a depunerilor pnn
sondaje de speeialitate.
Datare: neolitic, perioada de tranzitle
de la neoliuc la epoca bronzului.
1 G Halas, Fenomene endocarst,ce tn calcarele
de ta Clpfloara (Va/ea Mure�ului), Buletinul
Cerculu1 de Speologie .Emil Racov1ia 5 1977 •
1978, p 111 122
2. Cnstian Goran, Catalogul S1s1ema1,c al
Pe$tenlor din Romania. 1981, Bucure�t1, 1982,
3021 / 2
4
Pestere Jui Adi
Jud. Arad, sat Capnoara, comuna
Savar�in.
Localizare· Mun\ii Poiana Rusca,
carstul de la Caprioara, versantul
stang al Muresului Valea Fundata.
Reprezinta o pestera natorala locuita de
om. cu altitudinea relauva de 50 m si
lungime totala de 58, 5 m. Cercetari de
teren au fost efectuate de Vasile
Boronean\, intre anli 1976 1977, �i in
anii urmatori de eatre speologul amalor
Vane Filip, membru al Clubului de
Speologi Amatori din Lipova �i Arad, $i
de al\11. Sau identificat fragmente de
fauna fosila cu Ursus spelaeus, cateva
piese de silex care ar putea apartine
paleoliticului superior, materiale cerarmce
neolitice. probabil vlnea Turda� $i
medievale, secolele XVI XIX Se irn
pune continuarea sapa.turilor de catre
speciahstii arheologi.
Datare. paleolitic, neolitic, epoca me
dievala,
1. Bodrog M1lleker, Delmagyaroszag reg,seg ete
letei, 1. T,m,,oara, 1897, p 28, 43
2. G. Hatasr, Fenomene enaocersuc« in calcarele
de la Cipr,oara (Va/ea Mure1utui}, Butet1nul
Cerculu de Speo1og1e .Emil Racov11A· 5, 1977 •
1978, p 111 112 (informa\ii de la Filip Vane)
3 Cercul de Speolog1e Zmdava, Arad, Asupra
paleoJ,t,cului �i neohticulu1 din Pe$tera lu1 Adi din
Padina Mare (jud Arad), Buletmul lnformahv 4,
1980. p. 33 37.
4. Cristian Goran, Catalogul S1stemat1c al
Pe$tenlor d,n RomAn,a, 1981 Bucure,11, 1982,
3022 16
Pesters Hoanca Bou/ui
(Pe§tera Coului sau Pestere
Liliecilor)
Jud. Arad, sat Moneasa. comuna
Moneasa
Localizare Mun\ii CodruMoma, car
stul din bazmul Vaii Moneasa. pe
versantul stang al paraul Moneasa. In
dreapta soselei, la intrarea in lo
calitate. Carstul din Valea Crisului Alb.
www.cimec.ro
Arheolog,a pe§terilor §i mine/or din Romfmia - Pe§teri naturale
Reprezinta o pestera natural:!, locuita de
om, cu o altitudine absoluta de 380 m
relativa de 100 m, lungime de 103 m
Prezmta doua intrari ce dau intro sala cu
mulle prabusituri, rascolita de cautatorii
de comori. Primele cercetan au fost
efectuate de Gy. Czaran �i Marton Roska
in 1925. sa executat un sondaj, ocazie
cu care sau descoperit sub stratul
.eneofltic" cateva piese din silex care au
fost atribuite paleoliticului m1Jlociu, res
pectiv cultura musteriana, precum �i oase
de Ursus spelaeus, un silex atipic �i
eeramica din epoca eneolitlca. in 1965,
Vasile Boronean\ constata existents
cerarmch din epoca bronzului, precum �i
fauna fosila �i un silex pateolitic Ma
terialele provenind din sapaturile lui
Marton Roska se afla la Muzeul Judetean
din Arad o parte �i la Muzeul Na\1onal
de lstorie a Transitvaniei din Cluj
cealalta parte.
Datare: paleolitic, eneolit,c, epoca
bronzului.
1. Marton Roska. Raport prl!hmina1re sur res
rouilles archeolog,ques de l'annee 1924 Dacia 2,
1925
2 Marton Roska Tezaurus Ant1qu1tatum
Trans1/van,carum. Praerustenca 1, CIUJ 1942
3. C S N1collescuPlop$or. Le pa/eohth1que en
Roumanie. Dacia 5·6. 1935-1936 (1938)
3 Cristian Goran Calalogul S,stemallc al
Pe$tenlor din Romania, 1981, Bucuresu, 1982,
3601 I 29.
Pestere nr. 1 din Piatra
cu Lapte
Jud. Arad, statiunea Moneasa, comuna
Moneasa.
Localizare: Mun\ii CodruMoma, Va
lea Cri�ului Alb, carstul din bazinul Vair
Moneasa. versantul drept.
Reprezmta o pestera naturala locuita de
om. cu o altitudine absctuta de 325 m,
relativa 25 m �i lungime totala 9 m. cu o
singura deschidere. ln pestera au
fost identificate dovezi de locuire din
eneolitic.
Datare: eneolitic.
1 G Halas,. Nol contrlbut11 la cunoa�terea
carstulu1 Monese, Aragonit, Arad, 1978 1 / 60.
64
2 B Jungbert. Repertonul locaht1\1lor cu
descoperm paleohtrce din Transilvama (Ill). Acta
5
Musel apocensrs 19. 1982. p 543,
3. cnsnen Goran. Catalogul Srstematrc al
Pei;tet1lord1n Romania, 1981, Bucureit1, 1982,
1601, p 10
Pestere nr. 2 din Piatra
cu Lapte
Jud. Arad, sta�ui'lea Moneasa, comuna
Moneasa
Localizare Mun\11 CodruMoma, Va
lea Crisului Alb, carstul din bazmul Vaii
Moneasa. versantul drept
Tn aceasta pe�tera este menuonata e
xistenta unor fragmente ceramice din e
neolitic.
Datare· eneolitic.
1 G Halas, No, contr,buf11 la cunoa�terea
carstu/u, Monese,, Aragonit. Arad, 1978, 1160-
64
2 B Jungbert, B .. Repenonul locahta\1lor cu
descopenn paleohtice din Transllvan,a (Ill), Acta
Muse, Napccens,s 19, 1982, p 53
3 Cnsttan Goran. Catalogul Sistematrc al
Pe,tenlord,n Romania. 1981, Bucure$ti, 1982,
360111
Pesters Piatra cu Lapte
(Pesters Mare de la Piatra cu
Lapte)
Jud. Arad, sta\iunea Moneasa. comuna
Moneasa.
Localizare: Mun ii CodruMoma, Va
lea Crisutui Alb, carstul din bazmul Vaii
Moneasa, versantul drept.
Reprezinta o pe�tera naturals tocuita de
om, cu o altitudine absoluta 310 m.
relativa 15 m, lungimea totala 28 m, care
prezlnta trei intrarl, Tn pe§tera au fost
gasite oseminte de Ursus spelaeus,
Canis lupus �i Hyaena spelaea Locuiri
medievale, posibil §i din paleoliuc. Se
impune reluarea cercetarilor de catre
arheologi
Oatare: paleolitic, eneolitic, epoca me
dievala.
1 G Halas,. Noi contr,bu/11 la cunoa}terea
cersiutu. Monesei, Aragoni!, Arad, 1978, 1 160 •
64
2 B Jungbert. Repertonul locahtll\ilor cu
descoperm paleoht,ce din Transilvanla Acta
www.cimec.ro
Arheo/ogia pe§terilor $i mine/or din Rom6nia - Pe§tari neturst«
Muse, Napocens1s 19. 1982, p 543
3 Cristian Goran. Catalogul S1stematlc al
Pe$lenlor din RomAnia, 1981, Bucure,11. 1982,
3601 I 9.
Pe$tera Pusta Calat, ele
(Pesters lui Potriva, Pestere din
Ponorul Vaii Muierii, Pester»
Calafea, Pesiere de la Pusta
cata(ea)
Jud Bihor, sat Calatea, comuna Astileu.
Localizare Mun\ii Padurea Craiului,
platourile carstice �i bazinele inchise
dintre Valea Crisului Negru �i cea a
Crisului Repede, Valea Mnierei, in
marginea dinspre Astileu a localita\ii
Galatea.
Reprezinta o pestera naturala loculta de
om. cu o altitudine absolute 370 rn,
relatlva O m �i lungime totala 1200 m.
Portalul de la intrare are 20 m latime �i
reprezinta ponorul Vaii Mnierei. 0 intrare
se pierde intro galerie larga, �i apoi un
lac. Tn ramificatia din dreapta sau co
lectat fauna cu Ursus spelaeus, oseminte
de Homo sapiens. cerarnica de varsta
eneolitica.
Materialul din cercetari se afla in Muzeul
Tarii Crisurilor din Oradea.
Oatare: eneolitic.
1 R Jeannel. Emil Racov11a. Enumeration des
Grottes ws,tees 1918 • f927,B1ospeolog1ca,
premiere sene, 1929. p. 154
2 ••• Reper1or1ul monumentelor dtn jude\ul
smor, Oradea 1974. p. 333
3 Cnslian Goran. Catalogul sistemauc al
Pel}tertlordin Romania, 1981, Bucurei;II, 1982.
3710 / 1.
Jud. Bihor, sat Raca�. comuna Dobresti,
Localizare: Mun\ii Padurea Craiului,
carstul din bazinul Crisulul Negru,
Valea Vida, afluentul Valea Blajului,
versantul slang.
Reprezinta o pestera naturata tocuita de
om, cu o altitudine absoluta 420 m,
lungimea totala 52 m. Speologii au gasit
in 1958, oase umane fragmentare �i
margele din sucta, datate in secolele Ill
6
IV p.Chr. (informa\1e Nicolae Chidiosan).
Datare: epoca dacorornana.
1 • ••• Repertoriul monumentelor naturu,
arheofog1ce, istortce. elnograf1ce, de arh1tectura
$i arta din Jude\ul Bthor. Oradea. 1974. p 22.
1 Marc,an Bleahu V Oecu, $tefan Negrea, C
Ple$a. I. Povara I v,ehmann, Pe§leri din
Romlnia. Bucuresu, 1976
3 cnsnan Goran. Catalogul s,stematic al
Pe4tenlordin Romania. 1981, aueuresu, 1982,
370 J 76
Pesters Ponorul de la
Ca/at, ea
Jud. Bihor, sat Cala\ea. comuna Astileu.
Localizare: Mun\ji Padurea Craiului,
carstul din Valea Crisului Repede.
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om. cu o altitudine absoluta 370 m �i o
lungime totala 1200 m, avand o singura
intrare. Pestera prezinta mai multe etaje.
Cercetarile de teren efectuate de Marton
Roska �i I Emodi au pus in eviden\a
materiale ceramice Cotofeni, vetre de
foe, morminte cu inventar din epoca
bronzului timpuriu. grupul Rosia Ga
la§eni, fragmente ceramice hallstattiene
lmpreuna cu o piesa din bronz �i ce
rarnlca din secolele VIII X. Pestera e
greu accesibila.
Datare: perioada de tranzitie de la
neolitic la epoca bronzului, epoca
bronzului timpuriu, Hallstatt, secolele
VIII X.
1 •• •. Repertonut monumentetor naturil,
arheolog,ce, rstonce, etnograf1ce. de arh1tectura
$1 arta din Jude\ul B1hor Oradea. 1974, 280 I 53
2 Petre Roman, Dre FrUhbronzeze1t ,n
,n
Karpatenbecken und den Nachbargeb,eten,
Budapest Velem 1977, Budapest. 1981 p 165;
SCIVA 35. 1984, 3, p 268
3 Cnsttan Goran. Catalogul Sistemallc al
Pe$1erilor din RomAn1a, 1981. Bucure,t,, 1982.
3710 I 1
4. loan EmOd1, Asupra epocn bronzulut Tn B1hor,
ThracoOac1ca 6, 1985. 1-2, p 135.
Pesters lgrifa
(Pe§tera lgrif, Pester« lgre/u)
Jud. Bihor, comuna suburbana Pestera,
oras Alesd.
Localizare: Mun\ii Padurea Craiului,
www.cimec.ro
Arheo/og,a pe$teri/or $i mine/or dm Rom�nia • Pe$feri natura/e
carstul din Valea Crisulul Repede,
versantul stang, in apropierea loca lita\11
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om Are doua intrari. Lungimea este de
717 m $1 altitudinea de 328 m. Are aspect
de labirint La intrare �i in galerii Marton
Roska a efectuat sapaturi in patru
sectiuni (transee) in 1924. Uneltele din
cuart, din sifex �i os gasite au fost atri
buite culturilor aurignacian �i musterian.
la sapatun a participat �i Henri Breuil.
Fauna cu Ursus spelaeus. Este necesara
revizuirea strat,grafiei �i a intregului
material rezultat.
Oatare: paleolitic.
1 Marton Roska Recherches prehistonques
pendant rannee 1924 Dacia 1. 1924
2. Henn Breu,I, Stallons paleoltttques en
Transilvan,e. Buleunul Soc1et.!!\11 de �t,in e din CluJ
2. 1925
3 CS N,col.!!escuPlop�or. Le pa/eohth1que en
Roumanie Dacia 5-6 1935-1936 (1938)
4 Cnst,an Goran Catalogul Sistemaltc al
Pe$1erilor din Rom.!!n,a, 1981 Bucuresu, 1982.
372719
Pesters lzbandi§
Jud. Bihor, sat comuna $uncuiu�
Localizare· Mun\ii Padurea Craiulur,
carstul din defileul Crisului Repede,
versantul stang intre Bucea �i Vadul
Crisului, Valea lzbandi$, versantul
drept, la sud de comuna $uncuiu$.
Reprezinta o pestera naturala locu1ta de
om, cu doua intrari (intrarea pnncipala
sub izbuc) �i lungime totala 240 m.
Cercetari arheologice au fost efectuate
de I. Emodi in sala mica de la intrare, in
forma de sac Materialul arheologic gas,t
la supratata consta in cerarnica, unelte
de os, a$chii de cuart, bolovani de rau,
unii partial �lefui\i, margele de os
perforate precum �i oase de caprioara,
cerb, urs. rnistret, lup, capra, oaie, bou,
cal. castor. iepure �i peste Se men
ucneaza prezenta a 20 de varfun de os,
sule, strapungatoare. Oescoperirile apar
tin grupulu, Ro�ia Gala�eni.
Datare: epoca bronzului limpuriu.
1 L V61ena$. Gheorghe Dr.!!mba Cercetan de
speologie fmca Tn Mun/It P4durea Craiu/u,.
Nymphaea 6, Oradea, 1978. p 279 - 328.
3. Cnst,an Goran. Catalogul Srstemauc al
Pe$lenlor d,n Rom.!!n,a, 1981, Bucure$h. 1982,
3726147
2 loan Emod,, Asupra Tnceputu/111 epoci1
bronwlui Tn B,hor, Thraco,Oacica 6, 1985, 1.2,
p
128 - 134.
Pesters Jui Cotuna
(Pestere lui Toader a lui Cotuna,
Pester« Lesiene, Pestere II din
Va/ea Mi§idului, Biro Lajos Hohte,
Rablobarlang, Misidvolgyi-Rab/o
barlang, Koko barlang, Banbakai
Felsobarlang)
Jud. Bihor, sat comuna $uncuiu�.
Localizare. Mun\H Padurea Craiului,
carstul din bazmul Crisului Repede,
Valea M1�idulu1, afluentul Valea tun
cilor, la 30 m deasupra intrarii in
Pestera Moanei, la 6 7 km de
confluenta Vaii Mi�idului cu Cri�ul
Repede.
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om, cu alntudmea absolute de 538 m,
relativa de 96 m �i lungime a totala 56 m,
cu o smgura intrare, ce duce lntro
galerie ascendenta. Fauna fos1la cu
Ursus spe/aeus. I. EmOdi precizeaza ca
de aic1 provin fragmente ceramice
hallstattiene. Materialele se ana in
co.ecnite Muzeului Tarii Crisurilor din
Oradea.
Datare: Haflstatt.
1 loan Emod Repertor,ul monumente/or dm
1udetul81hor, Oradea. 1974, p. 74, 387.
2. Marc,an Bleahu, V Decu, $tefan Negrea, C
P1e,a, I. Po1tara, I Vtehmann. Pe;ten dm
Romtinia. BucureJtt, 1976, p 81 - 82
3. Cristian Goran, Catalogul S,stemat,c al
Pe$terilor din Romania. 1981, Bucure,1,. 1982.
3724 / 2
Pestere Mi§idului
(Pe§tera din Va/ea Mi§idului,
Misiduolgyi-Macske barlang,
Banlacai Alsobarlang,
ketszeju- barlang, Pester»
Moarei)
Jud. Bthor, sat comuna $uncu1u$.
7 www.cimec.ro
Arheolog,a pe§lerilor §i mine/or din Rom,nia • Pe§leri naturale
Localizare· Mun\ii Padurea Craiului,
carstul din baz1nul Cri�ului Repede,
Valea Mi�idului. afluentul Valea Lun
cilor, 4,7 km de la confluents cu
Valea
Criijului
Reprezinta o pe�tera naturala locu1tcl de
om, cu alntudmea absotuta de 500 m.
relativa de 50 m !ji lungimea totala de
1.170 m Pestera onzontata, activa, este
strabatuta de un rau subteran, descrisa
in 1929 de R. Jeannel �i Valenu
Puscanu Prezmta doua mtrari. Materiale
arheologice au fast identificate probabil
de I EmOdi, impreuna cu un inventar
funerar intre care un colier din chihlimbar
de la inceputul primei epoci a fieruhn
(Hallstatt) �1 un vas dacrc impreuna cu
moneda emisa la Oyrrhachion. sec. II I
a.Chr.
Datare: Hallstatt, La Tene dacic.
1 loan EmOd,, Repertonul monumentelor drn
JUde\ul B1hor. Oradea, 197'4.
2. Marc.ian Bleahu. V. Decu. Stefan Negrea.
C Ple$a. I. Povara, I. V1ehmann, Pe�teri din
Romlma, BucureJtr, 1976, p. 80 •
81.
3 Cnstian Goran. Calalogul S1stemat1c 11
Pe,terilor drn Romania, 1981, Bucure,11, 1982,
372.C / 2.
Pestere Napi§tileu
(Pe§tera Mica din Gura Mi§idu/ui)
Jud. Bihor, sat comuna $uncuiu�.
Localizare Mun\1i Padurea Crarului,
carstul din bazinul Crisului Negru, intre
Bucea �1 Vadul Cri�ului, versantul
stang, Dealul Hornoras, la 75 min aval
de Pestera Ungurului.
Reprezinta o pe�tera naturala locuitA de
om, cu o allttudine absolute) de 316 m,
relativa 11 m �i lungimea totala de 195
m, avand o singura intrare ce duce lntro
galerie usor ascendenta, cu fauna din
pleistocenul superior: Ursus spelaeus,
Gyps fulvus etc. �i fragmente ceramice
din neolitic, eneolitic, Hallstatt, dacice
Materialele descoperite se aM Tn colecpa
I. EmOdi
Datare: neolinc, eneolitic, Hallstatt, e
poca dacrea.
1. Cristian Goran, Catalogul Sistematrc 11
Peftenlor din Romania, 1981, Bucure,u, 1982.
3728134
8
2. •••• Repertonul monumentelor drn iude\ul
B1hor, Oradea 197"4, p
387
Pestere Piatra Corbului
Jud. Bihor, sat Balnaca. comuna
$uncuiu�.
Localizare Mun\ii Padurea Craiului,
Defileul Crisului Repede intre Bucea �i
Vadul Cri�ului.
Tn 1924. Marton Roska efectueaza
cercetan arheoloqrce in pesters ce se
lnvecineaza cu doua adaposturi sub
stanca. Sapaturile nu au dat rezultatele
scontate.
Datare: nedefiruta,
1 MArton Ros a, Recherches pr6histonques
pendant rann6e 192.C, Dacia 1, 1924.
Pestere Piatra Morii
Jud Bihor, sat Balnaca. comuna
$uncuiu�.
Localizare· Mun\i1 Padurea Craiului,
carstul din Valea Cri;ului Repede,
baztnul Cnsului Repede, intre Bucea �i
Vadul Crisului, versantul stang
Reprezinta o pestera naturata locu1ta de
om. Materialele ceramice descoperite
sunt din epoca bronzului �i prima epoca a
fierului.
Datare: epoca bronzului, Hallstatt.
1 MArton Roska. Repettor,um. Cluj, 1942, p 35
2 • ••. Repertonul monumentelor drn Jude\ul
B1hor, Oradea, 197.C, p
11.
Pester« Piatra Rosie
(Varoskoibarlang, Pesiere Rosie)
Jud. Bihor, sat Balnaca, comuna
$uncu1u�.
Localizare: Mun\ii Padurea Craiului,
carstul din Valea Cri�ului Repede,
bazinul Crisului Repede, versantul
drept intre Bucea �i Vadu Cnsului, in
apropierea satului.
Reprezinta o pe�tera naturala locuita de
om, cu o attnudine absoluta 420 m, rela
tiva 135 m �, o lungime totala 25 m.
Aici
au fast gasite mai multe piese de
bronz, intre care doua seceri hall
stattiene.
www.cimec.ro
Arheo/ogis pe§lerilor §i mine/or din Rom�nis • Pe§leri
nsturale
Oatare Hallstatt.
1 Marton Ros a Repenorwm Ctu1 1942, p. 35.
2. R Jeanne!, Emil Racov,11 Enumeration des
Grottes v1s1t�es 1918 • 1927, Biospeolog1ca 54,
1959,p 427
3. •··, Repertonul monumentelor d1n jude ul
B1hor, 1974, p 10, 326
4. G Halasi, Descrierea pe§/erifor din def,leul de
la Vadu C11§ulu1 (Mun(11 Pldurea Craiulu1J,
Bulelmul lnformattv al Com1s1ei Centrale de
Speologie Sport1va 4, Oradea, 1980, p 123 • 154.
5 Cnst,an Goran. Catalogul S1stemat,c al
Pe$tenlor dm Romania, 1981, Bucuresu, 1982.
3725 / 26
Pestere Ungurului
(Pe§terile Ungure§ti, Pester» de
la Balnaca, Pester« de la Bolhac,
Magyarok barlang)
Jud. Blhor, sat Balnaca, comuna
$uncuiu�.
Localizare· Muntii Padurea Crarului,
carstul din bazinul Cri�ulu, Repede,
p{lrflul Ungurulul, malul stfmg, in a
monte de connuenta cu Valea
M1�idulu1.
Reprezinta o pe�tera naturata locuita de
om, cu o altitudine absoluta de 307 m,
relativ{l de 1 m �i o lungime totala de 564
m. Are un portal de 22 m inal ,me, lung
de 30 m. Pestera este ascendenta,
cercetata in 1942 de H. Kessler �I de
EmOd1 dupa 1970, care gasesc ceramica
neolitica, piese de bronz �i ceramica dm
prima epoca a fierului.
Materialele descoperite se afla in cotecua
I Em6di, care lea descoperit.
Oatare. neolitic, Hallstatt
1 H Kessler A Varsonkolyosl es az eskulloi
fo"asbarlang. Tunsla Lapja 54, Budapest. 1942,
p. 8 • 7.
2 •••• Repertor1ul monumentetor d•n fude\ul
81hor, Oradea. 1974, p 386. 387
3. CnstJan Goran. Catalogul Ststemat1c al
Pe$terilordm Romania. 1981, Bucure$t1, 1982,
2726 / 30,
9
Pester« Zmeilor de la
Onceasa
(Huda Onceset, Huda Vencesei,
Sarkanybarlang)
Jud Bihor, sat· comuna Budureasa
Localizare: Mun\ii Bihor, Mas,vul
Vladeasa Valea Somesului Cald,
carstul din bazinul VAii Ponorului,
afluent pe stanga, versantul drept al
Ponorului, 1 km de Poiana Onceasa.
Reprezinta o pe$tera naturala locuita
probab,I de om, cu alt,tudinea absoluta
de1300 rn, relativa de 220 m, lungimea
totala de 340 m, intrarea triunghiulara de
3,50 m inal\ime, 7,50 m latime, des·
cendenta, duce in sala Domului §i apoi in
Galeria Nordica. orizontala. sa gas,t
fauna fosil.!I cu mult Ursus spelaeus,
Hyena spelaea etc. La inceputul secolului
al XXlea Gy. Primics presupune locuire
paleolitica Marton Roska. menuoneaza
de aid o plesa de calcar cristalin cu urme
de $1efuire, ce se afl{l in Muzeul Na\ional
de lstone al Transilvaniei din Cluj. cu nr
de inventar 8.036. H. MOiier Karpe in
.Handbuch der Vorgeschichte• 1968,
150, 2730 menponeaza existenta pale·
oliticului, fAra citarea sursei, Pflmll la
reluarea sapatunlor in pe$tera, locuirea
paleolitica ramAne in discu\ie. Maria Mottl
localizeaza pesters in perimetrul loca
lilfllii Pietroasa, jud. Bihor (la sud de
Budureasa) Se impun sapatuli slste
matice pentru rezolvarea problernet
exrstentei in pe$tera a locuirii paleolitice.
Fauna se gase$te in muzeele din
Oradea. Cluj §i lnstitutul de Speolog,e
.Emil Racovita• Bucurestl, lnstitutul Ge
ologic din Budapesta �i in diverse colec\ii
din Viena.
Oatare· paleotilic
1 A Koch E.raely Muzeum EvkOmve, 1, 1876, 5,
p 162
2 Marton Ros a, Repertonum, Clut 1942, p.
45
3 Marctan Bleahu. V Decu. $telan Negrea, C.
Ple$il t PovarA, 1 vrenmann Pe§ten am
Romania, Bucure,u. 1976, p 135
www.cimec.ro
Arheo/ogia pe§terilor §I mine/or din RomAnia - Pe§teri naturale
4 8 Jungbert, Repertonul locahtil1lor cu
descopenn paleolntce dtn Transtlvan,a. Acta
Muse, Napocens1s 15, 1978. p 8
5 Cristian Goran, Calalogul srstemauc al
Pe,1enlor din Romania, 1981 Bucure$11, 1982,
3414 I 1
Pester» Dambul Colibii
(Pe§fera II din Dambul Colibii)
Jud. Bihor, sat comuna Carnpam,
Localizare: Muntii PMurea Craiului,
carstul din bazinul Cri�ului Negru,
Valea Sighi�tel, versantul stang.
Reprezinta o pestera naturata loculta de
om, cu altitudinea absoluta de 470 m,
relativa de 45 m �i o lungime totala de
114 m. deschidere inalta �1 091vala.
Matenalul ceramic, apaflinand culturii
Cri�. a fost descopent in 1957 de catre
lnstitutul de Speologie din Cluj �i donat
de C. Piesa. cercetator la lnstitutul de
Speologie din Cluj.
Oat.are: neohbc.
1 Ntcolae Vlassa. O contnbu\le la problema
legitunlor culturu Tisa cu atte cultun neonuce don
Trans,lvania, SCIV 12, 1961, 1, p 17
2 Cns11an Goran. Catalogul S1stema11c al
Pe$tenlor dtn Romania 1981. Bucure,11. 1982.
3425176
Pestere Magura Sighi§tel
Jud. Bihor, sat comuna Campani.
Localizare: Mun\ii Bihor, bazinul
Crisului Alb, carstul din Valea Si
ghi�tel.
Elena Terzea descopera urme de locuire
umana in sondajul de 2,5 x 2 m efectuat
in 1958 1960, care a mers pMa la 2,10
m adancime Tn pestera exista urma
toarea succesiune stratigrafica: stratut I
intre 0.10 - 0, 15 m grosime, negru
brun, vetre de foe, probabil medievale $i
mo derne; stratul 11, negru cenusiu cu
urme de foe, cu o grosime 0,30 m §i
cerarnica apa(linand culturu Cotofeni.
fauna con ternporana: stratul 111, galben
deschis, de
10 • 15 cm grosime, cu piese de silex
atnbuue paleoliticului superior fara pre
cizan culturale, fauna cu Canis lupus,
Ursus arctos, Ursus spe/aeus, Cervus sp.
Sunt mcluse �i rozatoare marunte: Sorex
ereneus. Sorex biharicus. specie noua,
10
teto« europea, Muscardinus avellanaris,
Apodemus silvaticus. Microtus nivehs,
Microtus agrestis etc. varsta indicata
este din a doua jumatate a interstadiului
worm vechi worm mijlociu; stratul IV,
brungalbui, bogat in pietre unghiulare.
steril arheologic, climat stepic; stratul V,
argila brun roscata, cu piese de silex
ce pot ft atribuite musterianului din
paleoliticul m1jloc1u �i fauna dorninata de
Microtus ervehs, Microtus agreslis, Ursus
spelaeus alaturi de Crocuta spelaea,
Panlhera spelaea, Capra ibex etc. Fauna
ind1ca varsta interstadiului Wurm I
WOrmll.
Datare: paleolitic, perioada de tran
zitie de la neolitic la epoca bronzului,
epoca med1evala, epoca rnoderna
1. Elena Terzea L• faune de mam1feres
quaterna,res de la grotte MfJgura d' S1gh1§/el
(Bthor. RomfJniaJ. Travaux de rtnsutut de
Speolog1e Emile Racov1tza• 9, 1970, p. 203.
204
2. Cristian Goran. Calalogul S1stemat1c al
Pe�tentor din Romania. 1981 Bucure�tt. 1982,
3425 f 20
Pesters fibucoaia
Jud. Bmor, sat comuna campani.
Localizare: Mun\ii Bihor, Valea Cri
sulul Alb, carstul din bazinul Vail
Sighi§tel, versantul drept, in apro
pierea Pe§terii Magura.
Reprezmta o pestera naturala locuita de
om, cu o altitudinea absoluta de 445 m.
relativa 75 m, lungimea totala de 74 m,
care prezinta trei deschideri. Sapaturile
efectuate intre 1958 1960, de Elena
Terzea. au dus la descoperirea unor
depuneri, care incep la debutul inter
stadiului Wurm I Wurm II, in care se aM
piese litice raportabile paleoliticului mij
lociu musterian �i paleohncului su
perior. nedeterminat cultural. Se impune
reluarea sapaturilor pentru a se putea
stabili succesiunea cultural� i;i datarea.
Datare· paleo1itic.
1. Elena Terzea, Remarques sur la morpholog,e
denta,re et la reparttt,on de M1crotus nivahs
Martins, dans le Pleistocene de Rouman.e.
Travaux de l'lnshlul de Speolog1e .Emile
Racov,tza• 12 1973
2. Cns11an Goran. Catalogul s,stemahc al
Pelterilord,n Romania 1981, Bucureiih, 1982,
3425 / 141
www.cimec.ro
Pester» Fanate
(Funacsai barlang; Fonohazi
barlang)
Jud. Bi or, sat d fiin at campan I de
Su , comuna CAmpani.
Localizare: un 1 81horului, Valea
Cri ului egru, a uentul Cri uB a,
cars ul din V a Bulzulul, v r antul
tang.

bronzului,
IX· XI.

Pestere Boului
Jud. B1hor, Br tea

itlc,

Pe§tera Meziad
(Hohle von Mezged Mezsed
Videke)
z1ad, comuna

Pester« Baiu/ui
Jud. Bihor, sat LorAu, comuna Bra ca
Locati2are: un 1i BihOru ui, varea
11 www.cimec.ro
Arheologia pe�terilor �i mmelor din Rom4nia - Pe�teri naturale
Reprezinta o pe�tera naturala locuita de
om, gigantica, cu o mtrare serrucrrculara
o
de 16 m inal\ime, 1 m la\ime, altitudinea
absoiuta de 397 m �i cu alte doua intrari
mai mrci lungimea totala este de 4750
m. Este dispusa pe doua etaje, in cea
mai mare parte fosile, pe o mica parte
activa lmportanta pentru speogeneza �i
evoluue carstica este fauna actuala �i
fosila (Ursus spelaeus), resturi de
Homo sapiens (probabil din paleolitic �i
neolitic).
In 1972, cu ocazia unor amenaiarl tu
nstice, au fost descopente fragmente
cerarmce neotmce. cultura Tisa �1 din
epoca daoca nmpune Pesters este
ocrotits, inchisa. Este vizitabila cu ghid,
lampi de miner �i echipament special.
Oatare: paleolitic, neolitic, La Time
dacic.
1 A Schmidt, Das 81har Geb1rge an der Grenze
ven Ungarn und s,ebenburgen, Verlag Forster
und Bartetmus, Wien . , 863
2. Cantemir R1,cu11a, P. F1ru, Resturi sc:helellce
umane drn Pe§lera de /a Meziad, Comunicin de
Geolog1e·Geogral1e, Soc1etatea de $t11n\e
Naturale $1 Geograr1e, Bucure,u, 1957 - 1959,
p Goran)
87 • 71
3 Marcian Bleahu, V. Oecu, $tefan Negrea C
Ple$a I Po11ara. r. v,ehmann, Pe1ten d,n
RomlJn,a Bucure$h, 1976, p. 96 98.
4 0 !gnat. Repertoriul descopermlor neollttce
dm B1hor. Cns1a 3, Oradea, 1978
5 Cristian Goran. Catalogul S1stemat1c al
Pe,tenlor dm Rom3nia, 1981, Bucuresti, 1982,
3700 I 1,
Pestere din Dealul
Varseci de la Pietroasa
(Pe§tera din Guru Dealului,
Pe§tera Pacii, Pestere Pacific)
Jud. Bihor, sat comuna Pietroasa.
Localizare: Mun\ii Bihor, Valea Cri
�ului Negru, carstul dm bazinul Criiului
Pietros, in Valea Seaca, versantul
stang, afluent pe stAnga al Vaii
Galbene, in apropierea Platoului
Padrs.
Reprezmta o pe�tera naturala locuita de
om, cu altitudinea absoluta de 705 m,
relativa de 50 m. cu lungimea totals de
440 m �, o intrare circulars inalta de
14
m, 15 m la�me, cu o galerie putemic
ascendenta. Aceasta pe�ters a fost
cescnsa de I. Czaran in 1903. Tn
re
12
pertoriul jude\ului Bihor este menuonata
cu cAte o locuire din epoca paleolitica �i
neolitlca. Se impun cercetari de ve
rificare.
Oatare: paleolit,c, neolitic.
1 Cristian Goran. Catalogul Sistemat1c al
Pe$1enlor o,nRomania. 1981, Bucuretll 1982.
37'11, p, 1.
2 B Jungbert, Repertonul 1oca111a111or cu
descopenn p111eo1tllce dm Transilvan1a (Ill), Acta
Musei Napocens,s 19, 1982, p 553. 554
3 Marcian Bleahu, V Oecu, $tefan Negrea, C
Pte,a. I. Povarl, I. V1ehmann, Pe�ter, drn
Rom�nia, Bucure$11. 1976, p 131 • 132.
Pestere Cubie§ de la
Raea§
(Pesters Cugfi$, Coble§d, Grotte
du Cirque de Kolataier Hoters,
Kubladi barlang, Vidareti barlang,
Kobles der H6hle, Antrum ad
Co/ota, Gross-H6hle, dupe C.
Jud. Bihor, sat Raca�. comuna A§tileu.
Localizare: Muntii Padurea Craiulu,,
bazinul Cri�ului Negru, carstul din
bazmul Vai1 Vida. Culmea Rosiorului,
Dealul Pietrarului.
Reprezinta o pe�tera naturala locuita de
om, cu altitudinea absoluta de 350 m �,
lungimea totata peste 350 m. Oupa
patrunoerea in vestibul, printro mtrare
lenticulara, inatta de 1,80 m §i larga de
14 m, se patrunde Tn doua galerii: de
nord �i sudsudest. Lumina patrunde
pAna la capatul coridorului principal de
acces. Peitera a fost Tnchisa cu un zid,
prevazut probabil cu poarts. pentru
prctectie. A fost cercetata de Fridwatdsk1
in 1861, de R. Jeanne! in 1923, E. G.
Racovita §i P. A. Chappuis in 1929 §i G.
Boettger in 1940. Prima descnere
aparune lui V. Vogl in 1920. Sapaturite,
facute probabil de cei ce au cercetato
sau de cautatorii de comori. se afla in trei
puncte. Incepand din 1963 a fost
cercetata de ecrupa Marcian Bleahu �i
colaboratorii. Paleonlologul T. Jurcsak
afirma, dupa material paleontologrc cA ar
putea fi una dintre cele mai importante
slaliUni faunistice din Bihor, existand
fauna cu Ursus spelaeus. intre care i'
www.cimec.ro
Arheologia P6$terilor $i mine/or din Romfmia - Pe$feri naturale
probabile unelte de os. Se impune o
cercetare arheolog,ca §i studierea ma
terialului de os din Muzeul Tarii Cnsurtlor
din Oradea.
Oatare. paleolitic.
1 Marc1an Bleahu, V. Decu, $1efan Negrea, C.
Ple$a, I. PovarA, I. Vrehmann, Pe;tefl dm
Romania, Bucuresti, 1976, p 89 • 91
2. B Jungbert. Reper1oriul localtlAl1lor cu
descoperm paleohtlce d,n Trans,lvama (Ill), Acta
Musel Napocensls 19 1982, p 555
3 Cnsuan Goran. Catalogul s,stematrc at
Pe$1enlor din Romlnta, 1981. Bucure$11, 1982,
3707 / 76
Pesters lzbucu/ Toplifei
Jud. Bihor, sat Rapa, comuna Tinca.
Localizare: Mun\ii Padurea Craiului.
Vatea Crtsului Negru, carstul din
bazinul vaii Albioara Sohodol
Runcsor, Vatea Toplitei.
Reprezinta o oestera naturala tocuua de
om, cu o altitudine 250 m $1 o lungime
totata de 120 m. Prezlnta o singura
intrare, cu orientare spre est. Cercetata
cu ajutorul scafandrului autonom in 1982
de T. Borodan, G. Halasr, F. Pantea §i G.
Birtalan. Acestla, traversand sifoanele de
la intrare, au descoperit in sala mare
ceramlca §i schelete umane. Cercetarile
reluate in acelasl an de speologii Cristian
Lascu §i �erban Sarbu, confirma
descoperirile, identiflcand $i o vatra de
foe Intro galene inchisa din vechime.
Osemintele umane aparun unor morminte
de inhuma\ie pastrate in situ (M 2, 3),
cetelalte fiind deranjate. Allele se afla
lntro ni$a in perete In jurut scheletelor
se afla 15 vase intregi, margele, unelte
de silex, doua topoare de bronz de tip
Baniabic, ca parte din inventarut funerar.
Un vas sa gi\isit $i in raul subteran.
Materialul aparpne grupului Cala\ea
Gala�eni al culturii Nagyrev Se pre
supune existenta in pestera a unui altar
de cult. Se impune cercetarea siste
matica a pesterii,
Datare: epoca bronzului.
1. Cnsltan Goran. Catalogul s,stemahc
al
Pe$1ertlor din Rom6ma, 1981, Bucure'$11, 1982,
3704 / 1
2. loan EmOd1, Contnbu!11 la cunoesterea
fnceputulu1 epocu bronzulu, din nordvestul
13
Trans1lvame1, ThracoDac,ca e. 1985.
3. G Halasi, loan Emod,. Descoperm arheotog,ce
In pe;tera de la lzbucu! Tophfei, SCIVA 36, 1985,
3, p 232 • 234.
Pester» Vacii
(Pe§tera Vacii din Cheile
Albioarei, Pesier« Vacii de
la Tarina)
Jud. Bihor. sat comuna Rosia.
Localizare· Mun\ii Padurea Craiului,
carstul din bazinul Cri$ului Negru,
Cheile Albroarei, versantul drept, in
fa\a Pesterii Unciosilor
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om, cu altitudinea relativa de 40 m,
lung,mea totala de 158 m §i avand o
intrare cu inal\imea de 8 m, largimea de
25 m. Din sala mare (25 x 8 m) provm
materialele ceramice din epoca bronzului
timpuriu (grupul Rosia Gala$eni) $i La
Terre (?), oase de arumale, intre care §i
de Ursus arctos Complex cultic funerar
(dupa t. EmOdi).
Datare. epoca bronzului timpuriu.
1 Roman, P Die Fruhbronzeze1t m
Karpatenbecken und m den Nachbargeb,eten,
BudapestVelem. 1977.
2 •• •. Repertonul monumenlelor natur11,
arheolog1ce, istcnee. etnografice, de arhitectura Ji
art.\ din ,ude1u1 Blhor. Oradea. 1974, p 373
3. Cnst,an Goran, Catalogul srsremanc al
Pestentor dm Rom.\ma, 1981, aucure;ti, 1982,
370 / 3
4 Roman, P , o,e Fruhbronzeze,t in
Karpatenbecken und rn den Nachbargeb,elen.
SCIVA. 35, 1984, 31268
5 EmOdi, I., Asupra lncepututui epocu bronzutu1
tn Blhor, Thraco Dacica. VI, 1985, 1 - 21123.
144,
Pestere Magura
Bihorului
(Szegyesdbarlang Erzherzog
Joseph barlang; Grotte d'Archiduc
Joseph, Joseph foherceg·barlang;
Magurai barlang)
Jud. Bihor. sat Sighi�tel, comuna
Campani.
Localizare. Mun1ii Bihor, carstul din
www.cimec.ro
Arheologia pe§ter,lor §i mine/or am Romdnia • Pe§teri naturals
bazinul Cnsului Negru, Valea Sighi
stelului versantul drept, 4,2 km a
monte de locahtate
Reprezmta o pestera naturata locuita de
om, cu o attitudine absoluta de 51::0 m,
relativa de 55 m �1 o lung1me totala 1885
m, avand o intrare orientata spre sud
vest, semicirculara, inalla de 6 m �i lata
de 10 m. Pesters este orizontata. fosila,
suspendata are patru sectoare �i este
rrnportanta pnn speogeneza Prezmta
boga ie concreuonara. fauna fos,1a cu
Ursus spelaeus �1 o specie de rozatoare
unica Sorex biheticus gbite in Galeria
Un�1lor, in comcanta unui inventar de
silex din paleoliticul rrujlocur, musterian �i
ceramica din perioada de tranzi\ie la
epoca bronzului, cultura Co ofeni. Re
zervatie carstica Sighi�tel este monu
ment al naturn
Oatare: paleolitic, perioada de
tranzitie de la neolitic la epoca
bronzului.
1 K S1gmeth, Die Spuren des HOhlenberen.
Notes sur tes cavernes de Hongne, Memoires de
la Soc1ete de Speolog1e 3, 1898
2 Elena Terzea Particulari/11 morfolog,ce a1e
ursotu! de J>e}lerA }' rlspAnd,rea sa pe terirorful
Roman,el, Lucrlnle 1nshlutulu1 de Speologie ,Emil
RacoVl'a' s 1966. p 195. 231
3 Ele a Terzea. La tauntt de Mammlferes
cuaterna,res de la grotte MAgura S,gh,�tel (B,hor).
Travaux de llnst1tut de Speolog,e ,Emile
Raco ltza' 9, 1969, p 201 • 230
4 "", Repertonul Monumentelor naturu,
arheologlce 1storice. etnogratice, de arhltecturJ }1
artA din ;udeful 81hor. Oradea 1974, p 380.
382.
5 Cnsban Goran, Cataiogul s,s1ema1,c al
Pe�tMlordm Roman,a. 1981, Bucure�t,, 1982.
3425 / 20
Pesters de la Sub Pietre
Jud. B1hor, sat Subpiatr:i, comuna
Te chea.
Localizare: Mun ii Padurea Craiului,
carstul din bazinul Cri�ului Repede, in
aval de Vadul Crisului, versantul
stflng, in apropierea salului, sub
coasta dealului.
Reprezinta o pe�tera naturala locuita de
om, cu o altitudine absolute 280 m $i o
lung1me totala 65 m. avand O singura
intrare circulars. orientata spre nordvest.
care duce intro galerie mica I Emodi
1denhfica fragmente ceramice pictate
14
apartinand culturii Tisa �i un vas din
cultura Baden. Din nivelele inferioare ale
pesterii provine fauni\i cu Ursus spelaeus
Crocuta spelaea, Bos primigenius etc.
Pestera menta sa fie cercetata pentru ca
este printre puunele cu asemenea fauna.
care nu putea fi acolo decal adusa de
om
Oatare: neolitic, penoada de tranzine
de la neolitic la epoca bronzului
1 loan Emoch. cf Repertoriu1 monumentelor
n1turJ, arlleo/og,ce. istonc«, etnograf,ce. dtt
arh,tecturl ;1 artl dm Jude/ul B,hor, Oradea, 197<1,
p 71
2 Cristian Goran, Catalogul S,stemat,c al
Pe1ter,Jordm Romania. 1981, Sucure�tl. 1982,
3727/ 12
Pesters de la Uileacu de
Beiu§
Jud. Bihor, sat comuna Uileacu de
Beius
Localizare Muntii CodruMoma,
carstul din Valea Cri�ului Negru,
versantul crept, la nord de locahtate. in
aval de Beius,
Reprezinta o pestera mica. necercetata
sistematic. De aici provin fragmente
ceramice nedatate (dupa men\ionarea lui
T. Jurcsak. care a tntocrrut fi�a). Se
impune cercelarea prin sapaturi,
Datare; neprecizata
1 ••' Repertor,u/ monumentelor na:1m1,
arheolog,cf!. 1storice. etnograf,ce de arh,tectura
�,
artl am judeful 81hor, Oradea, 1974, p
392.
Pesters Astupata
Jud. Bihor, sat· comuna Vadu Crisutui
(sau $uncuiu�}.
Localizare: Mun\ii Padurea Craiului,
carstul din Valea Cri�ului Repede,
versantul stang, intre Bucea $i Vadu
Crisulul, sub dealul Ceretului.
Reprezinta o pe$lera naturala locuita de
om. la nivelul primei terase de eroziune.
O pe�tera in care sau descoperit
fragmente ceramice neolitice, probab1I
cultura Tisa. Gura pe�terii a fost
colmatatl:t. Poate fi cercetatl:t prin sapa
tun.
www.cimec.ro
Arheologia pe§terilor §I mine/or din Rom§nia - Pe§teri naturale

Datare: neolitic. 6 ••• , Repertonul monumentelor natum,

1 •••. Repertorwl monumentelor netut».

arheo/og1ce, istooc», etnograf,ce. de arh1tecturA $i
art4 dm jude/ul B1hor. Oradea, 1974, p 394.

Pesters Deventului I, II,

Ill
Jud. Bihor. sat comuna Vadu Cri$ului.
Localizare: Mun\ii Padurea Craiului,
carstul din Valea Crisului Repede,
versantul slang, intre Bucea $i Vadu
Crisului, Pestera Vadu Cril?ulu1.
Pestera reprezinta in fapt trei pesteri,
care comunica intre ele, Deven\ I - II 111,
care au fost locuite de om. Altitudinea
absoluta, relativa, lungimea au valorile.
Deven] I 360 m, 80 rn, 38 m: Deven\ II
365 rn, 85 m, 34 m; Devent Ill 370 rn,
90 rn, 157 m in part ea de no rdvest. I.
T. Kormos a descoperit in 1913, in
Pesters Ill, fauna din pleistocen §i piese
de silex. ce au fost atribuite paleoliticului.
in 1940, Maria Mottl a efectuat §i ea aici
sapaturi,
2
intro sectiune cu suprafata de 40 m ,
identificand fauna cu Hyaena spelaea.
Ursus arctos etc .• un razuitor pe lama
de silex {calcedonie) §i cateva aschil din
dentine de urs de pe$tera atnbune
activita\ii umane. Pe valea Crisutui
Repede, intre localita\ile Vadul Crisului §i
$uncuiu§, in zona carstului, se afla 8 - 9
pesten. Ele sunt catalogate de speologi
in volumul consacrat, cu numerele
cuprinse de la 3. 726 intre p. 60 68
Numa, cele cu nr. 66 68 au fost pre
zentate aici.
Datare: paleolitic, neolitic, perioada
de tranzitle de la neolltic la epoca
bronzului.
1. T Kormos. Barlangkutatas. 3, 1915, 3 4, p
153-163.
2 Marton Roska, Repertor,um, CluJ, 1942,
p
273.
3 N1cotae Vlassa, 0 contribuf,e ta problema
leg4tur,/or Cullur,I Tisa cu alte cunun elm
Trans1lvama, SCIV 12, 1961, 1, p 17 · 24
4 Marcian Bleahu V. Oecu, �tefan Negrea,
C
Ple$a, I. Povara. I V1ehmann, Pe$leri
am
Romania, Bucure$1i, 1976
5, G Halasi, Oescr,erea pe;ter,tor dm det,Jeul de
la Vadu Cr,�ulw (Munt1i Pldurea creaau».
Bule!lnul lnformativ al corms ei Centrale de
Speologie Sport1vli, 4. 1980, p. 123 •
154
 Arheologia pe§terilor §I mine/or din Rom§nia - Pe§teri naturale
arheolog,ce. 1storice. etnograflce, de artutecturl 1913, p. 532 - 534
§'
2 •• •• Repertor,u/ monumentelor nstur»,
artl dm ;udeful 81hor, Oradea. 1974, 1981 arheologice, utonc« etnograflce. de arh1tectur4
7 Cristian Goran. Catalogul S1stemat,c al §i artiJ d,n Judeful B,hor, Oradea, 1974, p. 393
Pe§/er,Jord,n Romania. 1981, Bucureili. 1982, 3 Cristian Goran. Catalogvl s,stemat,c al
3726 / 66 88 Pe$!enlor dm Romania 1981, Bucure�t,, 1982,
3726 / 59

Pestere
Travertin Pestere Vadu/ Crisului
(Pestere Umeds, Pesier« (Pester« cu apa, Vizes barlang,
Pivnitei) Mav barlang, Wasserfall Honte,
Revi barlang, Pe§tera de la
Jud. Bihor, sat comuna Vadu Cri$Ului
Vad)
(sau �uncuiu$).
Localizare: Mun\ii Padurea Craiului, Jud Bihor, sat comuna Vadu Crisunn
carstul din Valea Crisuhn Repede, (sau $uncuiu§).
versantul stang, intre Bucea §i Vadu Localizare: Muntii Padurea Craiului,
Cri$ului, sub dealul Ceretulur, foarte carstul din Valea Crisului Repede,
aproape de albia Crisului, versantut stang, intre Bucea !ii Vadu
Reprezlnta o pe$tera naturala locuna de Cnsului, in veclnatatea Pe$1erii
om, cu altitudinea absoluta de 295 m, Devent,
relativa de 20 m, lunqimea tctala de 4,5 Reprezinta o pestera naturala Iocuita de
m §i o deschidere larga ascendenta. La om, cu altitudinea absonna de 305 m,
intrare, T. Kormo$ a executat un sondaj relativa de 20 m $i o lungimea totala de
arheoloqrc, din care au rezultat materiale 1000 m, avand o intrare inalta de 3,05 m,
§i fauna, fara alte precizan lata de 5 m $i un condor ce duce la un
Datare: nedefinita. pod peste lac. la o Incapei e sferica
denumita .Globul parnantesc", Oesco
1 T Kormos. 1913 - ban Vegzett asatasa,m
eredmenyet. F�ldtani Int evkonyve1, Budapest,

www.cimec.ro
Arheologia pe§teritor §i mine/or din Romania - Pe§teri naturale
perita in 1903, G. Czaran publica un
ghid al pesteru. Cercetata §i de Marton
Roska
intre cele coua razboa1e mondiale, iar in
1952 de H. Kessler §i de al\i cercetatori
care, pe 1anga o bogata fauna de
troglobionte, rnenfioneaza ceramrca ne
olitica de tip Tisa §i din epoca bronzului.
Materialele sunt analoge celor din
pesterue Deven\ II, Ill din apropiere.
Pestera prezinta arnenaian pentru vi
zitare tunstlca §i este inchisa cu o poarta
de fier. Este electrificata §i se viziteaza
cu ghid.
Datare: neolitic, epoca bronzului.
1 Mi!lrton Roska, Repertonum CluJ 1942, p.
28
2 "". Repertonu/ monumemetor natur,/,
arheologice. istonc«, etnografice de arh1tec111rlf
artlf dm j11def11I Bihor, Oradea, 1974.
3. Marc,an Bleahu, V. Oecu, $tefan Negrea C
Ple�a. I Po11ar.\, I. viehmann, Pe�teri
dm
Romlfnia svcoresu,
1976.
4 Cristian Goran. Catalogul S,stemat,c al
Pe�terilor din Romlfnta, 1981. Bucure$tl, 1982,
3726/61
Pe§tera Vere§
(Pesters nr. 6, Pester« tut Bof oc
posibil)
Jud Bihor, sat comuna Vadu Crisului
(sau $uncuiu§).
Localizare· Mun\ii Padurea Cra,ului,
Valea Crisului Repede carstul din
Valea Crt§ului, versantul drept Dealul
Fetelor.
Reprezinta o pestera naturala tocuita.
probabtl, ocazional de om Cercetarile
arheolog,ce, efectuate de T. Kormos §i
Maria Mottl au scos la lveala piese
aurignaciene, atribuite interstadiului
worm I II din paleoliticul superior.
Datare: paleolitic.
1 B Jungbert. Repenonul 1ocal1tlf/ilor cu
descoperm pateoht1ce dm Trans1/vania (IV), Acta
Musei Napocens,s 2223, 1985 1986, p 397
Pestere Ripiceni
(Pester« de la Stanca Ripiceni
Canal)
Jud. Botoseni, sat comuna Ripiceni.
Localizare: Bazinul Prutului, malul
stang, pe versantul de sud al dealului,
la vest de situl arheologic Ripiceni
lzvor, in nordul cornuner, 1 km nord de
fosta fabrica de zahar, in aval de nodul
hidrotehnic Stanca Costesti.
Reprezmta o pesters naturata locuita de
om, cu o orientare vest est, §i o
altitudine absoluta de 150 rn, 40 m
deasupra nivelului Prutului. Pestera sa
dezvoltat pe o fisura in calcar Prin
sapaturile arheologice, dmtre 1924
1926 sa urmMt reccnstinnrea stra
tigrafiei depunerilor Sa constatat ca
partea din profunzime a pesterii era
goala, fara nici un depozit, din cauza
blocaru cu pietre din prabu$irile din
mtenor Partea de deasupra prezinta
sapte straturi, numerotate I VII slratul I,
�i
mfenor, gros,me 1,22 m, aurignacian
superior. cu lame tipice. gratoare pe lame
�i rabot. burine, sule de os, fauna fara
Ursus speteeos dar cu Felis spelaea, Bos
primigenius. Bos priscus. etc; stratul II,
sleril arneoloqrc gros de 9,82 rn: stratul
111, inferior, grosime 1,50 m, aurignacian
V, cu lame retusate abrupt $' varfun La
Gravette gratoare pe capete de lame §i
carenate. burine, strapungatoare de os,
spatule din os $' corn de cerb: fauna fara
Ursus Spelaeus dar cu Equus cabalus
fosi/is, Hyaena spelaea, Cervus elaphus,
etc: stratul IV, steril arheologic, grosime
0 90 m stratul V, mijloc,u. aunqnaetan
superior, cu gratoare pe lame gratoare
burine. gratoarestrapungatoare burine,
varfun foltacee, varfuri retusate abrupt,
strapunqatoare din os tarnacopc,ocan
din corn de cerb, un pandannv dintro
mandibula de caine sau vulpe, stratul VI,
steril arheologic. gros1me 1,45 rrr stratul
VII. magdalenian. grosime 0,85 m cu
lame denticulate, rmcrolince, gratoare pe
lame mai mici, burine, varfuri microhtice
retusate abrupt, etc. Deasupra acestora
exista un strat in care au fost gasite
fragmente ceramice contemporane celor
din statiunea de la Ripiceni lzvor.
Pestera a fost distrusa de cariera de
calcar caresa instalat acofo in 1902.
Datare: paleolitic, eneolitic.
1 I S,m,onescu, N N Mor�an. Une station
aurignaclenne en Moldav,e. Buletonul Sec\,e• de
St n e al Academ,ei Romllne 3, 1926.
2 N crosanu, La station paleol11h1que de
Grote de StAnca R1p1cenl. Oac,a 56. 1935 1936 (
938)
Arheologia pe§teritor §i mine/or din Romania - Pe§teri naturale
16 www.cimec.ro
Arheologia pe$1erilor $i mine/or din Rom�nia - Pe$1eri naturale
3 C S N1colaescuPlop$or, La pal6ol1th1que en
Roumame, Dacia 5-6, 1935-1936 (1938)
4 CnstJan Goran, Catafoguf S1stemat1c al
Pe;terilord,n Romania, 1981. aueuresn. 1982,
7000 / 1
5 Alexandru Paunescu. Rtplceni-fzvor. Paleolltic
�; mezof1t1c. Stud1u monografic, sucures«, 1993
Pestere cu Game/e -
Chei/e Ra§noavei
Jud. Brasov, oras Ra�nov
Localizare: Masivul Postavaru, carstul
din bazinul Ghimbasel, Valea Ra�
noavei pe versantul opus pesterii Gura
Cheii.
Cercetari de teren au fast efectuate de o
echipa a Clubului de Arheospeologie a
Universita\ii .Valachia" din Targovi�te,
condusa de Marin Carciurnaru, in 1995.
Sondajul este de 1 x 1 m; intre 1,30
1,40 m adanclrne sa identificat un nivel
de locuire cu oase sparte inten\ionat �i
fauna cu Ursus spelaeus; intre 1,40
1,50 m sa gasit o piesa de cuartit.
Lucrari in curs de desfasurare.
Datare: paleolitic.
1 Marin carc1umaru, Romica Pavel. R D1nca, Un
sondaj dm Pe§tera cu Gamele Cheile Ra§noave1,
LucrAnle Srrnpcncnuun de Arheolog1e. Targovi$!e.
23 • 25 norernbne 1995. p 27 • 28
Pester« Gura Cheii
(Pe§tera din Cheile Ra§noavei)
Jud. Brasov, oras Ra�nov.
Localizare: Tara Barsei, Masivul
Postavaru, bazinul Ghimba�el. carstul
din Cheile Ra�noavei, versantul drept.
8 km sudsudest de Ra�nov, 200 m
de la intrarea in chei.
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om, cu altitudinea relativa 5 m. lungimea
totala 13 m, avand o intrare de 4 m
la\ime, iar galeria sata are o orientare
spre sudvest. lumina patrunzand spre
fund; pesters este calda. uscata, fara
curenti, Pe�tera a fost vizitata de F.
Podek in 1925, A. Prox intre 1934 1935.
Sau identificat urme de locuire din
neolitic, cultura Cri� �i Ariusd Cucuteni
�i din epoca bronzului, cultura Tei. Tn
1959, C. S. NicolaescuPlopsor, Alexan
Arheologla pe�lerllor • 4
dru Paunescu, I. Pop, Alexandra Bolo
mey, efectueaza o sapatura de 12 x 2 m
in lungul axului pesterii �i constata: pe
stanca, intre 0,28 0,78 m, o depunere
roscata, care inchide o lentila galbui
roscata cu material elastic steril; un strat
galbui inchis cu material elastic rulat:
0,45 0,63 m. paleolitic mijlociu, cultura
musteriana, cu unelte din cuartit, silex �i
alte roci, aschii, varfuri prelucrate · worm,
fauna cu Ursus spe/aeus, Vulpes vu/pes,
Cervus elaphus; alt strat galbui cu lentile
cu material elastic mixt (mare �i marunt)
rulat steril; strat galbui cu locuire din
paleoliticul superior, cultura aurignaciana,
intre 0,10 0,18 m cu lame, aschii,
razuitoare etc., de caracter micro Ii tic din
silex; Worm I Wurm 11, cu aproximativ
aceeasi fauna, dar cu Capra ibex; strat
galben inchis cu pietre rulate, steril: 0, 15
0,30 m; strat galben inchis. nisipos intre
0,25 0,62 m, paleolitic superior, gra
vettian (Kostenkian final), cu lame,
burine, varfun La Gravette, razuttoare,
etc. din silex, Wurm Ill, cu fauna Vulpes
vutoes, Capra ibex, cervus eteonus,
Canis lupus, Equus cabalus, Sus scrofa;
strat galbui brun rnsipos la 0,80 m, steril;
strat negru cenusiu, post paleolitic, care
spre fund con\ine o depunere din epoca
bronzului, cu cerarmca, unelte de os,
atribuit culturii Tei Schneckenberg, 'in
amestec cu fragmente neolitice Cri� §i
Ariusd Cucuteni �i o depunere mo
derna, de secolul al XIXlea.
Datare: paleolitic, neolitic, epoca
bronzului, epoca moderna.
1. Frantz Podek, Die H6hlen
des
Schuferg b,rges. Jahrt>uch des Burzerlllnder
Sllchsischen Museums 1 Jahrgang, Kronstadt. p
45
2 Alfred Prox. Die Te,-Kullur ,m
Bunerfand
Sachs,schen Museums, 4, 1940 1 - 4, p 85. 92
·
94
3. C S N1coftiescuPlop$0r. I Pop, Alexandru
Paunescu, S4plturile dm pe§lera Gura Che,i •
R!§nov, Matenale 8, 1962
4 Cristian Goran, Catafogul S1stemat1c al
Pe§ter,lor din Rom4nla. 1981, Bucure$!1,
1982.
1230 I 7
Pester» din Va/ea
17 Coeciael
(Gaura Sbarcioarei)
Arheologia pe$1erilor $i mine/or din Rom�nia - Pe$1eri naturale
Jud. Brasov, sat Pestera, comuna

www.cimec.ro
Arheologia pe§ferilor §i mine/or din Romania - Pe§teri naturate
Moeciu
Localizare. Carstul din culoarul Rucar-
Bran. Tara Barsei, Valea Coa cazei,
versantul slang, la hotarul dintre
comunele Magura, Moeciu �i $irnea
Reprezinta o pestera naturata locu,ta de
om, cu altitudinea relahva de 20 m �i
lung1me de 40 • 50 m, avand doua
deschideri. Primele sapaturi au fost
facute de A. Prox �, apoi de catre C.S
NicolaescuPlopsor, Oardu N1colaescu
Plopsor, I Pop, Cantemir Ri�cu\ia, in
1958 A. Prox semnaleaza prezenta
culturii aurignaciene In 1958 se atesta
urmatoarea situa\ie stratigrafica de baza
1. strat rosu inchis cu pietris �i p.etre
rulate, steril arheologic urmat apo de
2. stratul galbu1ro�cat, musterian de
sfar�it; depunere lentihforma sterila ar
neoloqtc:
3. stratul brunroscat cu pietre rulate.
steril arheologic;
4. stratul galben deschis cu pietre col
turoase, cultura auriqnaclana:
5. stratul galbenro�cat fin, steril ar
heologic, depunere recenta, sterita ar
heologic.
Fauna neselectata pe straturi: contine �i
Ursus spelaeus.
Oatare. paleolitic.
1 Alfred Prox, Die Hohle ,n der Va/ea
Coacr,ze1 be, TOnburg, M11te1lungen Oes
Burzenanoer sachs1schen Museum 3, Bra,ov,
1938, p. 1 • 2
2. C S. N1colAescuPlop$or. Dardu N1col!escu
Plop,or, l Pop, Cantem,r R1$Cu\1a, Cerce/In
paleo11t1ce 1n pe�ter,/e din Tara Blrse1. Matenale
7, 1959
3 Cnsttan Goran, Catalogu/ S1stemat1c al
Pe1ter,Jor din Romln,a, 1981. Bucure1t1, 1982
1271, p 5
Pe$tera Mare
(Pe§tera Mare din satul Pestere,
Pestem cu Lilieci, Pesiere
Badichii, Pester« Moieciu de Jos)
Jud. Brasov, sat Pestera, comuna
Moieciu.
Localizare: Carstul din culoarul
RucarBran, Tara Barsei, Valea cu
Calea, versantul drept.
18
Reprezinta o pe�tera naturata, locuita de
om. cu altitudinea absoluta de 950 m si
lungimea de 162 m Sapaturi arheologice
au fost efectuate intre 1957 - 1958 de
catre C S NicolaescuPlopsor �i Dardu
NicclaescuPlopsor I. Pop, Canterrur
Rlscutia. care au constatat ca peste patul
stances al pesteril se aM urrnatoarea
succesiune
1. strat cu unelte din cuartit, silex �i roci
sihcoase apartmand musterianului;
2. stral cu pietre mari, colturoase. din
aurignacian, intrerupt de depuneri len
tiliforme. strat care in partea supenoara
connne dovezi de locuire din gravettian.
Ultuna depunere este recenta �i confine
dovezi de locuire din neolitic, prima
epoca a fierului, secolele Ill IV �1
secolele XV XVI, secolul al XVIIlea,
filra ca acestea sa poata fi delimitate
stratigrafic. Fauna din tocuuea mus
teriana este reprezentata de. Ursus
speteeus. Hyaena spelaea, Capra ibex,
iar cea din aurtgnacian de Hyama
spelaea etc. Pe baza faunei �i
sedimentologic C.S. NicotaescuPlopsor
tncadreaza climatic locuirea musteriana
in Wurm I • II iar pe cea aurignaciana ii
gravettiana in worm Ill.
Datare· paleolitic, neolitic, Hallstatt.
epoca dacorornana. epoca medie
vala.
1 C.S N1colAescuPlop$or, Slpltunle de /a
Pe�tera. Matenale 6. 1959, p 25 • 29
2 C.S N1col!escuPlop$or, Oardu N1colliescu
Plop$Or, I Pop Cantemir R1fcu1,a. Cerce/Ir,
paleol,tice In peJlenle dm rara BArsei, Matenale
7, 1961, p 15 18
3 Alexandru Pliunescu, Evolu/ia unellelor 11
armelor de piatrl ciophtl descopente pe tentor,u/
RomAn,e,. Bucure$lt. 1970
4 Marc,an Bleahu, V. Decu, Stefan Negrea, C
PleJa, I Povara. I V1ehmann, Pe�ten dm
Romln,a, Bucure$ti, 1976, p, 367 • 368.
5 Cristian Goran, Catalogul S,stemat,c al
Pe§terilordm Romsm«, 1981, BucureJli, 1962.
1271 I 4
Pesters Mica din satul
Pestere
Jud. Brasov, sat Pestera, comuna
Moieciu
Localizare: Carstul din culoarul
RucarBran, Tara BArsei, • Valea cu
www.cimec.ro
Arheo/og,a pe§terilor §i mine/or din Romlmia - Pe§teri naturale
Ca tea", versantul drept.
Reprezinta o pestera naturala locutta de
om. Sondajul arheologic a fost efectuat in
1957. Tn materialele nepublicate, se
rnenuoneaza doar, un rest fosil uman
(fragment de femur) de Homo sapiens
fosi/is.
Datare: paleolitic.
1 C S NicotaescuPlopJor. Oardu N1co1aescu
Plop�or I Pop, Cantem,r R1�cu1,a Cercetlrt
paleollt,ce In pe§tenle am Tara B4rsei, Materiale
7. 1958
2. •••. tston» Rom3niei, I, 1960.
3. Cristian Goran, Catalogul S1stematic al
Pe§/er,lord,n Rom4n,a. 1981, Bucuresu, 1982,
1271 I 3.
Pesters Grata Boilor
(Pe§tera Bailor)
Jud. CarasSeverin. sat Sasca Romana,
comuna Sasca Montana.
Localizare: Muntii locvei, carstul de
pe versantul stang al Cheilor Nerei.
Reprezinta o pe�tera naturala locuita de
om, neoatata. Are doua deschiden. cu
altitudinea absolute de 220 rn, lungimea
maxima de 126 m: intrarea principala de
4 m inal\ime �i o fereastra de 2 m
inal\ime. Pestera este uscata vara.
Prezinta vetre de foe. Se impun cercetari
prin sapaturt.
Datare: nedefinita.
1 Martin Olanu, $1efan Cadanu, Pe1ter, cu urme
de locuire de pe valea Nerei, Banauca 4. 1977, p 12
Pesters Hoiilor
(Gaura Haiducilor, Grata
Haiducilor, Gaura Talharului,
Hercules Hohle, Ramberhohle,
Rabobarlang, Rablokberlangyia,
Csernavolgy-berlang,
Herkulesbarlang)
Jud. CarasSeverin, comuna suburbana
Peemlsca, orasut Baile Herculane.
Localizare: Mun\ii Cernei, carstul din
Valea Cernei. versantul drept, 600 m
amonte de Baile Romane.
Reprezinta o pe§tera naturata locuita de
19
om, cu o alntudine absolute de 160 m,
relativa de 25 m, �1 o lungime totala
de143 m. Prezmta trei intrari orientate
spre est, fiind sermumeda. Cercetarile
privind �tiin\ele naturii �i arheologice, au
fost facute pe la inceputul anulut 1895 de
catre speclalistii din lmperiul Austro
Ungar �i continuate de catre specialisti
romani in prima Iumatate a secolului XX.
Din 1955, C. S. NicolaescuPlopsor a
inceput sapatun sistematice, trnpreuna
cu Comeliu Mateescu, Eugen Comsa,
Alexandru Paunescu, Florea Mogo�anu,
Petre Roman. N. Bosciu, Elena Terzea,
Mann Carciumaru, care au confirmat
concluziile cercetarilor anterioare �i
au
stabilit allele noi.
Se cunoaste acum ca pesters a fost
locu1ta de pe la 30000 a.Chr. de vamlltorii
paleolitici (paleolitic cuarutic), apoi in
eplpateounc (clisurean azilian), neohtic
final (culture Salcu\a). perioada de
tranzi\ie la epoca bronzului (grupul
Herculane Cheile Turzii Co\ofeni),
epoca bronzunn (cultura Verbicioara),
prima epoca a fierului Hallstatt, epoca a
IIa a fierului, La Tene dacic, rornana,
prernedlevala, rnedievala Analizele de
polen efectuate de Marin Carciumaru au
semnalat doua Incalziri climatice in
pleistocenul superior final. Oscila\ia
climatica Herculane I �i Herculane II au
dus o racire a climatului (stadiu glac1ar).
Peretele de la intrarea principata este un
adevarat panou cu rscalituri, lncepand cu
a doua [umatate a secolului al XIXlea,
multe dintre ele facute in culori. Tntre
acestea sunt �i ale unor rnari personatitati
care, tratanduse in statiune, au vizitat
pestera. Pestera a fost arnenintata in
nenumarate randuri cu transformarea in
restaurant Este foarte poluata din cauza
marelui flux de vizuatori nedirija\i �i
nesupraveghea\i. Se impun rnasuri de
protectie.
Datare· paleolitic, epipaleolitic I me
zolitic, neolitic, perioada de tranzi\ie
de la neolitic la epoca bronzului,
Hallstatt, epoca dacoromana. epoca
rnedievala.
1 Bodrog Mtlleker, Dl!lmagyarorszclg
ritg,syg/eleti. l, T1m1,oara 1897, p. 46 • 47.
2 Mi\rton Roska, Repertorium, Cluj 1942 p 26
3 C S N1colAescuPlop�or, Corneliu N
Mateescu, $ant1erul arheologtc Cema - 0/1. SCIV
4, 1955, 3 · 4, p 391 • 409.
www.cimec.ro
Arheo/ogia pe$lenlor $i mmelor din Rom�nia • Pe$ter, naturale
4. C S Nico1AescuPlop$or, Alexandru PAunescu,
Aziltanul de la Blile Herculane tn lumma no,tor
cercettJn, SCIV 12, 1961, 2, p. 203 • 213.
5 Petre Roman, Cultura Cofofeni,
Bucure$ti,
1976
6 Florea Mogo$anu, Pa/eoht1cu/ tn
Banal,
Bucure$11, 1978
7 Cristian Goran, Catalogul S1stema11c al
Pe�tenlor dm Romlnia, 1981, Bucure�li. 1982,
2146 / 6.
Pesters Gaura Livedite!
(Gaura de pe Rolul Livadifei)
Jud. CarasSeverin. sat comuna
Coronini (fosta Pescari).
localizare: Rolul Livadi\ei. in 120 m in
aval de .Gaura cu Musca·. Carstul din
zona Portile de Fier.
Reprezinta o pesters naturala, care este
cornpusa dintro succesiune de galerii
cotite. Galeria vestibulara este uscata,
orientata spre sud, lunga de 25 m. In
1972, sau efectuat sapaturi arheologice
de catre Vasile Boronean\, iar in 1975 de
catre Vasile Boronean\ §i Elena Terzea.
Deschiderea este de 4 x 6, 5 m, iar
altitudine relativa de 70 m fa\a de luciul
DunMi.
In urma sapaturilor (S I II) sa ob\inut
urrnatoarea succesiune de depuneri:
1. un strat compus din dou.'3 orizonturi
argiloase de 0.40 m grosime. steril
arheologic;
2. un strat cu trei orizonturi loessoide (2,
3, 4 m) cu material elastic; grosime totata:
0,85 m. Din acestea provine fauna fosila,
iar din eel superior (4) dovezi de locuire
din paleoliticul mijlociu (cultura musteri
ana), dezvoltata in climat rece Worm II §i
tot din stratul 4 (paleoliticul mijlociu)
provine o falanga I de Homo sapiens
neanderthalensis;
3. un strat din epoca fierului, cultura Ba
sarabi. gros de 0, 15
m:
4. un strat medieval (secolele XIV XV).
gros de 0,05 0,07 m.
Tn stratul hallstattian sau gasit. cerarntca,
fauna, vetre de foe etc.
Depunerile din worm Ill §i postglaciar,
pana in jurul anilor 1800 a.Chr. lipsesc
deoarece au fost distruse de o spalare a
depozitului printro activare a pestertl.
20
Pestera este vizibila de pe sosea §i de pe
Dunare. A fost explorata §i cartata paflial
de Vasile Boronean\.
Datare: paleolitic, epoca bronzului,
Hallstatt, epoca rnedievata, secolele
XIVXV.
1 Elena Terzea, Mam,ferete cuaternare d,n unele
pe§terl �; adlposturl sub st4nc4 dm zona Po,r,te
de Fier, Grupul de Cercetan Complexe .Por\lle de
Fier". Speolog1a, sena monogralicA, coordonaton
Traian Orghldan. $tefan Negrea, Academia
RS R., Bucurestr, 1979, p 111 114
2 Vasile Boronean\. Descopenn arheolog,ce In
unele pe§len dm defileut Po,t,lor de Fier. Grupul
de cercetart comptexe .Port1le de Fler" Speolog1a,
sena monograf,c;i, coordonaton Traian Orgh,dan,
$tefan Negrea, Academia R S R Bucure�li.
1979, p 142 • 143
Pesters Gaura Par§u/ui
(Pesiere Sudol IV)
Jud. CarasSeverin, Cuptoare, localitate
components a municipiului Resita.
Localizare: Mun\ii Oomanului, Vatea
Barzavei. carstul din bazinul Raul
Mare, Valea Sudol. Oealul car�iei (a
nu se confunda cu oesterlle
Gaura
Par§ului de pe valea Baciului}.
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om, cu o altitudine absotuta 560 m §i o
lungime totala 30 m, avand o singura
intrare. Cercetarile efectuate de R.
Petrovszky, Octavian Popescu §i Petru
Rogozea au identificat materiale cera
mice apar\inand neoliticului §i secolului al
XVIIIlea, fara precizarea culturilor din
care fac parte.
Datare: neolitic. perioada de tranzi\ie
de la neolitic la epoca bronzului.
epoca bronzuun, La Tene, epoca
medievala.
1 Cristian Goran, Cata/ogul Sistema/1c al
PeJten/ordm Romania, 1981, Bucure�h.
1982,
22,5112
2 Petru Rogozea, Cercetln arheo/og,ce In
endocarstul din sud-vestul Roman,e,. aanauea 9.
1987. p 361
Pestere cu Aburi
Jud. CarasSeverin, eras Baile
Herculane.
Localizare: Mun\ii Cernei, carstul din
www.cimec.ro
Arheologia pe$terilor $1 mine/or din Romfmis - Pe§teri nsture/e
Valea Cernei, versantul drept, la est
de varful Ciorici, in zona faliei
.Hercules"
Reprezint.1 o pestera naturala locuit.1 de
om, cu altitudinea absotuta de 400 m,
relativa de 240 m $i o lungime totala de
14 m. lntrarea este orientata spre est,
avand temperatura vaporilor de 52° C.
Este o pe$tera calda, uscata, fosila. Sau
efectuat doua sondaje in 1980 C1 $1 C2
(fara material arheologic) �i in 1981 C3.
Jn sondajul C1 din 1980 (0,50 x 1,10 x 1
m) sa constat urrnatoarea suuane
stratiqrafica: 0 0,20 m steril. 0,20 0,40
m strat cultural medieval; 0,40 0,50 m
strat steril, 0,50 0,90 m strat de cultur.1
roman secolele I II p.Chr., apoi un strat
aparnnand culturii Cotofeni. In C3 (1 x
0,95 x 0,45 m) sa confirmat aceeasi
situatie.
Materialul recoltat consta din ceramica.
pentru epoca romana sau gcls1t $i
fragmente de cuie din fter.
Datare: perioada de tranzrne de la
neolitic la epoca bronzutur, epoca
romans, epoca medieval.1, epoca
moderna.
1. Marc,an Bleahu, V Decu $tefan Negrea
C. Plesa, I. Povara, I. V1ehmann. Pe1ten din
Romania Bucuretti. 1976, p 260
2 R Petrovsz y, Octavian Popescu, Petru
Rogozea Pe§leri din jude/ul Cara1-Severm,
Sanatica 6, 1961, p. 435 • 436.
3. Cnsttan Goran, Catalogul S,stemat,c al
Pe�terilordin Romania, 1981, Bucure�ti. 1982,
2146 / 2
Pestere Cumont
Jud. CarasSeverin. oras Baile
Herculane
Localizare: Mun\ii Mehedin\i, carstul
din versantul stang al Cernei, in aval
de oga$UI .Rosetu".
Pesters este menuonata de catre F.
Cumont. la sfarsitul secolului al XIXlea.
ca avand in ea un relief mithriac din
epoca rornana (inchinat zeutui Mithras).
Cercetarile din secolul XX nu au reusit sa
identifice relieful.
21
Datare: epoca rornana.
1 F Cumont. Tex/es et monumentes relat,ts
aux mysteres de M,thras. 1 II, Pans. 1896, p, 421
2. Petru Rogozea Cercetar, arheolog,ce tn
endocarstul dm sud-vestul Romaniei, Banat1ca 9,
1987,p 359
Pesters de sub $oim
(§oimului barlang)
Jud. CarasSeverin, oras Baile
Herculane.
Localizare Muntii Mehedinti. carstul
din versantul stang al cerner, in aval
de oga�ul .Ro$e\u".
Reprezinta o pestera naturala locuita
de om. avand altitudinea absoluta de 550
m
$i este in curs de cercetare Cercetanle
arheologice de suprafata au pus in
evidenta cerarmca atipic.1 (probabn
prerstonca, nedatabila) $i din secolele XV-
XVIII
Datare epoca pre1st�. epoca
medievata • sec:olele XV· XVIII
1 Cnsltan Goran, Cataloguf Sistematic al
Pe§lenlor din Romania, 1981, Bucure$t1, 1982,
2147 12.
2 Petru Rooozea, CercetAn arheologice in
endocarstul din sudvestul RomAn,e,. Banattca 9,
1987,p 353, 359
Pestere Gaura Jui
Lasconi
Jud CarasSeverin. oras Belile
Herculane
localizare Mun\ii Mehedin\i, carstul
din versantul slang al Cernei, in aval
de oga$ul .Ro$e\u".
Reprezlnta o pestera naturala, in curs de
cercetare, Petru Rogozea afirmand ca
aici sau gasit fragmente ceramice atipice
in cercetarile arheologice de supratata,
Datare: neprecizata.
1 Crst1an Goran. Catalogul Sistemat,c at
Pe�teritord,n Romania, 1981, 2147, Bucurest.
1982,p 4
2 Petru Rogozea. Cercetan arheolog,ce Tn
endocarstul <Im sud-vestul Roman,ei, Bana11ca 9
1987,p 353,359
www.cimec.ro
Pester« Gaura Ungurului
(Pe§t re Ungurului)
Jud. C r S nn, or B I
rcu1 n .

Pe§tera lui lorgovan

Jud. C S
H rcut

Pester» Hofilor Pesters Mica din Va/ea

(Gaura cu Apa, Gaura Ho ilor Drastanicului
de sub Cogaltan) (Pe§tera nr. 2 oin Va/ea
Jud. C S Drastaniculw)
Jud C ·S v nn. B I
H cu

R pr zmt op
om, cu a I udn
22
www
.cim
ec.ro
Arheologia pe§tenlor §i mmetor din Romania - Pe§teri naturals
relativa de 52 m, lungimea totala de 1 O
m, avand o intrare. Petru Rogozea arata
ca cercetarile de suprafala atesta
matenale arheologice aparunand cultuni
Co\ofeni
Oatare· perioada de tranzi\ie de la
neolltic la epoca bronzului.
1 CHst,an Goran, Catatogut S1stemat1c af
Pe1teri/or din Romlnia 1981 Bucure�h. 1982,
2144 I 56.
2 Petru Rogozea, Cercet4rt arheolog1ce ln
endocarstul dm sua-vestut Romlnle,, Banalica 9,
1987,p 352,359
Pestere nr. 1
(Babat - din stanga hidrocentralei)
Jud CarasSeverin, eras Baile
Herculane.
Locallzare· Mun\ii Mehedin\i, carstul
din Valea Cernei, versantul stang (km
9), la baza unui perete stances.
Reprezinta o pe�tera naturala, tocuita
de
om, cu o smgura deschidere. are inal
1imea de 25 de m �i la\imea de 8 m.
lungimea totala de 40 m Pestera este
uscata. fosila, orizontala.
Au fost efectuate cercetari de teren tn
anii 1980 - 1981. Sau descoperit la
suprafa\a matenale ceramice speciftce
culturii Co\ofeni. sa executat un sondaj
de 0,60 x 0,50 x 1,00 m, in dreapta salii
centrale, in urma caruia au aparut
fragmente ceramice moderne, intre 0,40
�i 0,70 m adancime, precum 1ii fragmente
ceramice cotoreru, intre 0,70 �i 0,90 m
Sau gasit �i fragmente ceramice apar
\jnand culturii Baden.
Materialele se gasesc la Muzeul
Judetean de Etnografie §i al Reglmen
tului de Grani\a din Caransebes, inv nr
11652, 11653 �I 11654.
Datare· perioada de tranzi\ie de la
neohtrc la epoca bronzuhn, epoca
modems.
1. R Petrovszky, Octavian Popescu, Petru
Rogozea. Pe§teri dm Judetul Cara§-Severm,
cereetan Arheolog,ce 2, 1981
2 R Petrovsz y, Octavian Popescu, Petru
Rogozea Pe§ten d,n JUde/ul Cara§-Sevenn,
Banattca 6, 1981, p 436
Pester« nr.
3
(Babat - din stanga
hidrocentralei)
Jud. CarasSeverin, orasut Baile
Herculane.
Localizare: Mun\ii Mehedin\1, carstul
din Valea Cernei, versantul stang, 35
45 de m in aval de Pe§tera nr 1, de la
baza peretelui stances.
Reprezinta o pe§tera naturals locuita de
om. cu deschiderea orientate spre nord
est, inalta de 6 m �i Jata de 5 m, de forms
triunghiulara Lungimea totala este 70 m.
Este o pe§lera calda, fosila
Matenatele recoltate se gasesc in
Expozi\ia Arheologica Tibiscum, din Ca
ransebes, inv. nr. 11.651.
Datare: perioada de tranzi\ie de la
neolttic la epoca bronzului, epoca
modem a
1 R Petrovszky, Octavian Popescu. Petru
Rogozea, Pe11er, din Judefuf Cara1-Severin,
Cercet!n Arheotogace 2, 1981,
2. R. Petrovszky, oetavren Popescu, Petru
Rogozea, Pe§leri dm judeful Cara§-Severm,
Banatiea 6, 1981, p 437
Pesters Oilor
(Va/ea Drastanicului)
Jud. CarasSeverin. ora§ Baile
Herculane
Localizare· Mun\ii Cernei, Valea Cer
nei versantul stang, intre Vaile Jauna
§i Bidini, Valea Drastanicului. Cabana
de la Km 14
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om, avand altitudinea absoluta de 350 m.
relativa de 30 m §i lung,mea totala de 57
m. Are o smgura intrare. Pestera a fost
cercetata de profesorul S. Petrescu, care
cedeaza matenalele gas,te tu, Petru
Rogozea, care precizeaza ca ele aparfin
neoliticului, eneolihcului, perioadei de
tranzi\ie la epoca bronzului §i epocii
bronzului.
Datare. neolitic, eneolitic, perioada de
tranzi\ie de la neolltic la epoca bron
zutul, epoca bronzului.
Arheologia pe§tenlor §i mmetor din Romania - Pe§teri naturals
23 www.cimec.ro
Arheo/ogia pe$terilor $1 mine/or dm Romtune • Pe$fer, naturale
1. cnsuan Goran. Catalogul S1stemat1c al
Pe$tenlordm RomfJn1a, 1981. Bucure�ti. 1982.
p
63, 2144
2. Petru Rogozea, CercetfJn arheologice 1n
endocarstul dm sud-vestul RomfJme,, Banat,ca 9,
1987,p 352,359
Pestere Piatra Banifii
Jud. CarasSeverin, ora� Baile
Herculane.
Localizare: Muntii Cernei {Culmea
Mehadiei), Valea Cernei. versantul
drept, intre Valea Bidm: �' Valea
Slatinic.
Reprezinta o pestera naturala tocuita pro
babil scurta ourata, cu lungimea totala 19
m, avand o singura intrare. Petru
Rogozea afirma ca
in aceasta pestera s
au gasit fragmente ceramice anpice care
nu pot fi atribune unei anumite perioade
sau cultun
Oatare. neprecizata
1 cnsnsn Goran, Catalogul S1stemat,c al
Pe$lertlord1n Rom(Jma. 1981, Bucure,tl, 1982,
2146 / 9,
2 Petru Rogozea. CercetJf'i arheologice In
endocarstul d,n sua-vestut Roman,ei, Banat1ca 9,
1987, p 353, 359.
Pestere Mare din
$oroni§te
(Pe§tera de la $oroni§te, Gaura
Dracului, Pestere de sub
$oroni§te, Pesiere din Domogled,
Pestere Tatarczi, Tatarczibarlang,
Mehadiaibarlang, Teterczinonte)
Jud. CarasSeverin, eras Baile
Herculane
Localizare: Suburbia Pecinisca a Rogozea rnentioneaza prezenta frag
crasulut Bllile Herculane, Muntele
Domogled • peretele vestic. pe malul
stang al Cernei. 1ntre Pecinisca
(suburbie a orasulu! Baile Herculane)
�i Baile Herculane. Carstul din culoarul
mijlociu al Cernei.
Reprezinta o pe�tera naturala locuita
de
om. Se compune dintro galerie supe
rioara, din care coboara trei pu\uri ce due
spre o sala zisa .cu prabusituri": alti
tudinea absoluta este de 750 m, relativa
de 600 m, iar lungimea de 153 m. La 30
24
de m. in pu\ul nr. 1, in sala .cu
prabu�iturt. se afla depuneri medievale
�i fauna fosila. identificate de echipa de
cercetare condusa de C S N,colaescu
Plopsor in 1954. Pestera a fost cercetata
inca din 1862 de catre Fridwalski �i
al\ii
La gura pu\ului nr. 2 a fost instalat un
scripete pentru coborare, Pestera a fost
bantuita de cautatorii de comon in 1962
a fost studiata de catre o ecrnpa de la
lnstitutul de Speologie .Emil Racovita"
din Bucuresti. Explorarea integrala �i
completarea cartani a fost facuta in 1977
de o echipa a Clubului de speologie .Emil
Racovita" din Bucuresti, condusa de lea
Giurgiu.
Datare. epoca rnedievala.
C S N1coli!iescuPlop$or, SantJerul arheolog,c
CernaOii. SCIV 4, 1955, 3·4
L BotO$i!ineanu. A Negrea Stefan Negrea.
Grottes de Banal explor�es de 1960 · 1962,
CNRS, Pans, 1967
Marc,an Bleahu v Oecu Stefan Negrea.
C Pte,a I Povari!i, I V1ehmann. Pe�ten din
Romi!inra, Bucure$11 1976
lci!i G1urglu, Pe,tera Mare de la $orom$te,
Bulet,nuf Clubului de speolog,e .Emil Racov11a·
Bucur�t, 5, 1977 • 1978
Crist,an Goran. Catalogul sutemanc al Pe$1enlor
d,n Romi!ima, 1981, Bucure$1t. 1982, 2147 / 6
Grata nr. 1 din Dea/u/
Colt, ani
Jud CarasSeverin. sat Cottan, desfin\at,
ingtobat in orasut sccsa.
Localizare: Mun\ii Dognecea carstul
din Valea Barzavei. versantul slang.
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om cu altitudinea absoluta de 197 m,
relativa de 23 m, iar lungimea totala de
5.5 m, avand o singura intrare Petru
mentelor ceramice apartinand culturil
Cotofeni �i altar culturi contemporane.
Pesters este afectata de lucrarile
carierei
aflata aici
Oatare eneolitic, perioada de
tranzme de la neolitic la epoca bron
zului.
1 Cristian Goran. Catalogut S1stema11c al
Pe�ter,/or dtn RomfJnta. 1981, Bucure�t,, 1982
2551 / 9
2 Petru Rogozea Cercet�fl arheolog,ce In
enoocsrstut din suo-vesto; Romln,ei, Banauca 9,
1987 p 351 • 360
www.cimec.ro
Arheolog1s pe§terilor §' mine/or din Rom§nis - Pe§teri neturet«
Grota nr. 2 din Dealul
Co It,
ani
Jud. CarasSeverin, sat Col\an. desfintat,
inglobat in orasul aocsa
Localizare· Muntii Oognecea, carstul
din Valea Barz.avei, versantul stang
Reprezinta o pestera naturala locu,ta de
om cu altitudinea de 197 m, relativa de
23 m, $i lung1mea totala de 7 rn, avand o
singura intrare. Petru Rogozea men
\ioneaza prezenta in peitera a dovezuor
de tocuue din eneolitic. fara a se preciza
cultura, cat ii din perioada de tranzitle la
epoca bronzului, cultura Cotofeni
Pestera este atectata de lucrarile din
cariera de piatra.
Oatare· eneolitic, penoada de
tranzrtie de la neolitic la epoca bron
zului.
1. Cristian Goran. Catalogul S1stemat1c al
Pe�tenlordm RomAn,11, 1981, Bucure$ll, 1982,
2251 I 10
2 Petru Rogozea, Cen:el/Jn arheolog1ce Tn
endocarstul dm sud-vestul Romame1, Banatica 9.
1987, p. 351 - 350
Grota nr. 3 din Dea/ul
Colt,
ani
Jud. CarasSeverin, sat Coltan, desfin\at,
inglobat in orasul Bocsa
Localizare. Mun�i Dognecea, carstul
din Valea Barzavei, versantul stang.
Reprezinta o pe$tera naturala locuita de
om, cu alt,tudinea absoluta de 200 m,
relativa de 25 m, lungimea totala de 5 m,
avand o singura intrare. Petru Rogozea
mentloneaza fragmente ceramice din
eneonuc �, din perioada de tranzi ie la
epoca bronzului, cultura Co\ofeni. Pe$
tera este afectatlt de lucrarile din
canera de calcar.
Oatare: eneolitic, perioada de
trarmtre de la neohtic la epoca bron
zului
1 Cnst,an Goran Catalogul Sistema: c al
Pe�terllor din Rom.Jr11a, 1981, Bucure$1, 1982
2251 I 1
2 Petru Rogozea. Cercef4n erheoto91ce tn
endocarslul din suti-vestu! Rom�n,el. Sanat1ca 9,
1987, p 350. 351
Pester« Starnic
(Gaura Puscete)
Jud carassevenn, munioptul Reiita
Locallzare Mun(u Domanului, carstul
din bazmul Oomanului, la est de
locahtate.
Reprezinta o peitera naturala locu,ta
ocazional de om, cu atntudmea absolute
de 370 m retativa de 130 m, avand
lungimea maxima de 780 m, cu o singura
deschidere. in 1961, cu ocazia unei
periegheze, printre piesele provenite din
punctul fosihfer din peitera sa gasit un
strapungator de os (informa\ia provine de
la descoperitorul B Jungbert).
Datare epoca preistorica.
1 Cr,st,an Goran, Catalogu/ S,stemat,c
al
Pe§ter,lor dm Romania, 1!181, Bucure,11, 1982.
2422 / 14
2 B Jungben. Repertonul loc1htl(1tor cu
descoperm pa1eo/1/1ce dm Transll'lania (IV), Acta
Muse, Napocens s 2223, 1985 · 1986, p 387.
Pe§tera Cerbu/ui
(Szarva§barlang)
Jud. CarasSeverin, sat comuna
Carasova
Localizare: Mun\ii Domanului, ver
santul drept al Cheilor Carasului,
Reprezinta o peitera naturala locuita de
om cu o singura intrare, avand al
titudinea absoluta de 504 m, relativa de
115 m �i lungimea totela de 223 m.
Cercetari au fost efectuate. intre 1936
1939, de Erno Bologh (Cluj), care a
descoperit fauna de peitera cu Ursus
spelaeus $i eateva piese din cu=1rt1t care
ar putea fi unelte apaf1inand pa 30li icului
cuartiuc.
Datare: paleolitic.
1 Florea !ogo$anu, Date cu pnvire la paleot, .cut
dm judeful Cara§-Sever,n, Banatica 2 197 3, P
13
2 R Petro szky. Contnbut11 fa repertoriul
art1eo1og,c al locahrS/tlor jude(ulu, Cara}·Se enn
din paleoll!Jc plnll In secotutu! al v-te« a Hr •
Banat,ca 3, 1975, p
365
3 Marcran Bleahu, V oecu, Stefan Negrea
C Ple�a I Povan�. I v,ehrr.ann, Pe�t rl cfm
Romania Bucurefti, 978, p 178 179
Arheolog1s pe§terilor §' mine/or din Rom§nis - Pe§teri neturet«

25 www.cimec.ro
Arheo/ogia pegterilor §i mine/or din RomAnia • Pe§teri naturale
4 Cristian Goran, Catalogut S,stemat,c a/
Pe1tefllor d,n Romlnia. 1981. Bucurestl, 1982.
2240 / 1
Pester» Cuptoru
Porcului
Jud. CarasSeverin. sat· comuna
Carasova
Localizare. Mun\h Amnei carstul din
Cheile Carasului. versantul drept, in
apropierea Pesterii cu Oase.
Reprezinta o pe�tera naturala loculta de
om. cu altitudinea absoluta de 425 m,
lungimea totata de 260 m avand doua
deschiden, cea princlpala orientata spre
sud Pe�tera este catda, uscata, fos,la.
Cercetan arheolog,ce de suprafa\a.
facute de R. Petrovszky, Octavian
Popescu. Petru Rogozea au fost facute
intre 1978 �i 1981. in 1981 a fast
i Localizare. Mun\it Banatului, carstul
dent1ficata la intrare �, in galena din
stanga intrarii, ceramica aparunand
cultuni Cotofeni �i medievala, secolele
XIV· XV
Datare: perioada de tranzitie de la
neolitic la epoca bronzului, epoca
medlevala.
1 Marc1an Bleahu. V. Oecu. Stefan Negrea
C. P.e,a. 1. Povari\, I. V1ehmann. Peftefl din
RomJn,a. Bucure�ti. 1976
2 R Petrovszky. Octaviao Popescu, Petru
Rogozea. Peften dtn 1udeful Cara�·Sevenn,
Cercet�ri Arheolog1ce 2, Banat,ca 6, 1981, p. 430
· 431
3 Cnst an Goran. Catalogul Sistemat,c at
Pe;tertlor din Romln,a, 1981, Bucure�ti. 1982,
2240 I 8
Pesters de sub pesters
de dupa Car§a
Jud. CarasSeverin, sat· comuna
carasova
Localizare· Mun\ii Domanului, carstul
din versantul stang al Vaii Carasului si
Platoului sccoiovat, in stanga cursului
raului, sub Pestera de dupa Car�a.
pnma pestera la intrarea dinspre sat.
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om. Pestera este uscata, cu o singura
intrare, avand altitudinea absoluta de 225
m, relativa 32 m, iar lungimea totala de
736 m Tn 1974, $tefan Cadariu §i R.
Petrovszky, au efectuat un sondaj in
apropiere de peretele slang, la mtrare. Au
fast gasite cateva fragmente ceramice cu
buza fa etata, apartinand unei stracnini
din prima epoca a fierului • Hallstatt
Datare Hallstatt.
1 R Petrovszky Contnbu/11 /a repertor1ul
arneotog,c al tocahttJfilor judefului Cara§-Severin
din paleoltt,c pAntJ In secotuun a/ v-te» a Hr.•
sanauca 3, 1975, p. 369.
2. Marc,al'I Bleahu, V. Oecu Stefan Negrea
C Presa. I. Povara, I. V1ehmann, Pe;1er1 <J,n
RomtJn,a 8ucurefli, 1976, p 178 179
3. Cristian Goran. Catalogul s,stema1,c a/
Pe§ter,lor am Romlnia. 1981, 8ucure$h, 1982,
2238 / 5
Pesters Fugarilor
Jud. CarasSeverin. sat· comuna
Carasova
din Cheile Carasului, versantul stang,
pe partea dreapta a unei .car§11 .
Reprezmta o pestera naturala locu1ta de
om. avand alllludinea absoluta de 460 m
relanva de 160 m, iar lungimea totala
d�
243 m Prezinta o singura deschrdere
onentata spre estsudest, inalta de 8 rn,
cu o lat,me de 8 m, in forma de cuptor.
Pesters este fos1la, uscata, calda usor
ascendenta Cercetari de teren au fost
efectuate de catre R. Petrovszky,
Octavian Popescu, Petru Rogozea intre
1980 • 1981 sau recoltat materiale
ceramice preistorice, de culoarea cara
mizii, medievale.
Datare: epoca pretstonca. epoca me
drevala
1 R Petrovszky, Octavian Popescu, Petru
Rogozea Pe§ter, d,n Judeful Cara§-Sevenn,
Cercetari Arheolog1ce 2, Banataca 6, 1981, p, 432.
2. Cristian Goran, Cata/ogul s,stemat,c
al
Pe§terrlordin RomMia 1981, Bucure,u.
1982,
2238 / 2S
Pestere Liliecilor
Jud. CarasSeverin, sat. comuna
Carasova
Localizare: Mun\ii Domanului, carstul
din versantul drept al Cheilor Ca
rasutui, pe partea de vest al inal\imii
Arheo/ogia pegterilor §i mine/or din RomAnia • Pe§teri naturale

26 www.cimec.ro
Arheologia pe$1erilor $i mine/or dm Romania - Pe$1eri naturale
.Fac", partea dreapta a raulu1 Caras. la
1 km de localitate.
Reprezmta o pestera naturala tocuita de
om. cu o singura descludere, avand
altitudinea absoluta de 226 m, relativa de
15 rn, iar lungimea totala de 640
m.
Cercetan de suprafa\a au fost efectuate,
in 1974, de caire Stefan Cadariu �· R.
Petrovszky Depozitul arheolog,c a fost
spalat recent de apele de inflltratie, in
cea mai mare parte. La suprafa\a sau
gasit numeroase fragmente ceramice
datand din neohtic, epoca bronzului,
prima epoca a fierului Hallstatt. fara a
se indica cultura din care tac parte, $i din
epoca medievala timpurie sau tarzie.
Materialul se afla la Muzeul Banatului
Montan din Re$1\a
Datare: neolitic, epoca bronzului
Hallstatt, epoca medievala timpurie $i
tarzie.
1 R Petrovsz y. Contnbuf11 la repertonul
arheolog,c al /oca/i/4(1/or Jude/ulul Cara�-Sever,n
dm pateol,t,c pin! ln seeotutui al v-te» a Hr.,
sanauca 3, 1975, p. 368
2 Marc,an Bleahu, V. Oecu, $tefan egrea, C
Ple$a, I. PovarA, I V1ehmann, Pe�ter, din
Romania, Bucure$h, 1976. p 178 •
179
3 Cr stian Goran, Catalogul Ssstemeuc al
Pe:jterilor din Romania 1981 aucuresu. 1982,
2240 / 20
Pester« Marghita§
Jud. carasseverin, sat· comuna
Carasova
Localizare. Mun\ii Banatului, carstul
din Valea Carasului, Valea Buhuiului,
versantut slang, la 2,5 km de lacul
Marghila$
Reprezinta o pesters naturala loculta de
om, cu altitudinea absoluta de 570 m $i
lungimea totala de 115 m, cu intrarea
orientata spre vestsudvest. cu Tnaltimea
$1 Ja\imea de 5 m. Pestera este calda,
umeda, fara curenti. fara depozit stra!
tgrafic consistent. Cercetari de supratata
au fost efectuate in 1980 de catre
Petru Rogozea, R Petrovszky, Octavian
Popescu Sa gasit ceramica Co\ofeni,
ornamentata cu linii incizate oblic.
Materialele se afla la Muzeul de lstorie
Caransebes sub inventar nr. 11.295.
27
Datare perioada de tranzine de la
neolitic la epoca bronzului.
1 L Bolo$.1neanu, A Negrea. $tefan Negrea,
Grottes du Banal explor6es de 1960 a 1962,
CNRS, Pans, 1987, p. 27 • 226
2. R. Petro�szky, Octavian Popescu, Petru
Rogozea, Pe:jter, am judeful Cara:j-Sever,n,
Cercetliri arheolog1ce 2, Banat1ca 6, 1981. p. 433
3 Cr,stian Goran. Catalogul S,stematic al
Pe:jler,Jor d,n Romania 1981, Bucure$U, 1982,
2237 18
Pestere Popovaf
(Pe§tera Megiureca, Pesters
Popovac)
Jud CarasSeverin, sat comuna
Carasova
Locatizare Mun\ii Domanului, carstul
din versantul drept al Cheilor Ca
rasului, la vest de Muntele Popovat
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om, cu o singura intrare, avand atti
tudmea absolute de 421 m, relatrva de 45
m. iar lungimea totala de 112
m. Cercetarile au fost facute de
Erno Balogh, intre anii 1936 - 1939, de
O Rau\. intre anii 1958 1960. $i apoi
de Gheorghe Lazarovici in Muzeul
Banatutur Montan din Re$i\a se afla
fauna cu Ursus speteeus. considerata de
descoperitori ca aparnnand paleoliticului.
Se impune conllnuarea cercetarii pentru
stabilirea stratigrafiei.
Datare pareonuc.
1 R Petrovsz y, Contnbu/11 la repertom.1/
ameotog,c al locahl41ilor 1ude/ului Cara§·Sever,n
din paleoht,c plr.4 In secolulu, al v-te» a Hr .
Banat,ca Ill, 1975.
2. Marc,an Bleahu V Decu. $tefan Negrea
C Ple$a, I Povara, I. Vaehmann, Pe§leri din
Roman,a, Bucure�ta. 1976, p 178 . 179.
3. Cristian Goran, Catalogul S1stemat,c al
Pe,terrlor din Romania 1981, Bucuresn, 1982,
2240 I 2
Pestere Vraska
(Vra§kina Pecina, Pesiere
Vracina)
Jud. CarasSeverin, sat comuna
Carasova.
www.cimec.ro
Arheofogie pe§terilor §i mine/or din Romsru« - Pe§leri neturale
Localizare: Muntii Banatului, carstul
din Cheile Carasuiui. versantul stang
al vaii.
Reprezinta o pestera naturata tocuita de
om, cu altitudinea absoluta de 224 m.
relativa de 40 m, lungimea totala de 65
m. Are o singura intrare in forma de
copter, orientate nord nordest, inal
\imea de 2 m, la\imea de 2 70 m. Pestera
este calda. fosila. umeda partial. Un
sondaj arheologic a fost efectuat in 1981
de eatre R. Petrovszky, Octavian
Popescu, P .Rogozea. Tntro caseta de 1
x 0,60 x 0,40 m au fost gasite piese din
silex (gratoar) din paleoliucul superior,
cerarnica apartinand cullurii Co\ofeni §i
medievala tarzie. Materialele se aOa la
Muzeul Jude\ean de Etnografie ii al
Regimentului de Grani\a Caransebes,
sub inventar nr 11633, 1 1634.
Oatare: paleolitic, perioada de tran
zi\1e de la neolitic la epoca bronzului,
epoca medievala tarzie
1 �!efan Negrea A Negrea V Sencu, L.
Bolo$Aneanu. Grottes du Banat (Roumanle)
exptor�es en 1963. tnternallonal Journal of
Speology 1, 1965, 4, p. 397 -
440
2 R Petrovszky, Octavian Popescu, Petru
Rogozea, Pe�teri dm Judeful Cara�-Severin,
cercetan arheolog,ce 2, Banahca 6, 1981, p. 432.
3 Cnshan Goran, Catatogul Sistemat1c al
Pe�terilordm Romania 1981, Bucure$tt, 1982,
2238 / 10
Pestere Varful
lnett
(Pe§tera Cernevtutu)
Jud CarasSeverin, sat CernaVarf,
comuna Dornasnea.
Localizare: Podisul Mehedin i, calca
rele dintre Valea Lucina �i parAul
Bal\ii, .Piatra Eri§orii". in apropiere de
po�ta $i de gara C.F.R.
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om, cu o singura intrare, �1 o lungime
totala de 82 m. Materialele au ajuns in
Muzeul Regiunii Poflile de Fier din
OrobetaTurnu Severin in lmprejurari
pu\in cunoscute. Fragmentele ceramice
se afla in Muzeul Regiunii Portile de Fier
din Drobetarurnu Severin, numar inv.
2097 - 2101.
Oatare· perioada de tranzitle de la
neolitic la epoca bronzului.
1 Dumltru Berciu, Catalogul Mu1eulu1 arheolog1c
am Tumu Sevenn. Matenale 1, 1953, p 590, 649
2. R Petrovszky. Contnbuf11 la repertonul
arheo/og1c al locallll(1/or judefulu, Cara1-Severm
dm pateo/1t1c pan/J In secolulu1 al V-lea a Hr.•
Banaltca 3 1975, p. 372.
3. Cnsllan Goran, Cata/ogul S1,temat1c al
Pe�rerilor om Romania. 1981 Bucure$l1, 1982,
2133/11sau12
Pestere Elena
(Pe§tera de la Trei Cleanfuri)
Jud. CarasSeverin. sat comuna Ciclova
Montana.
Localizare: Mun\ii Amnei, Valea Cara·
sutul, bazinul aOuentului Ciclova,
Muntele Roi, la sudest de Oravi\a.
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om, cu altitudinea medie de 350 m,
tung1mea totata de 92 m. avand o singura
intrare Cercetarile arheologice se dato
reaza unor cercetatori amatori care au
sesizat Muzeul Jude\ean de Etnografie §i
al Regimentului de Grani\a din Ca
ransebes. Muzeul a organizat inves
tigarea pesterilor de catre speciaflsti. Au
rezultat fragmente ceramrce apartinand
unor vase dacice �i medievale tarz1i, din
secotul al XVIIItea. Materiatul provemt de
aici este nepubticat �i se afla in Muzeul
Jude\ean de Etnografie �i al Reg,
mentului de Grani\a din Caransebes.
Oatare· epoca prerstorlca, La Tene
daclc, epoca medievals
1 MarCJan Bleahu. v. Oecu $lefan Negrea,
C Ple$a, I PovarA, I V1ehmann. Pe1ter1 am
Rom/Jnia. Bueuresu, 1976, p 213 - 214.
2 Cristian Goran, Catalogut S1stemallc al
Pe�lenlordtn Romlnia. 1981, Bucure$1t, 1982,
2234 / 6
3 Petru Rogozea, Cercetlri arheolog1ce In
endocarstul dm sua-vestu! Roman,e,, Banauca 9,
1987, p 360
Pesters Lenufa
Jud. CarasSeverm, sat comuna Ciclova
Montana.
Localizare Mun\ii Aninei, Valea Ca
rasului, bazmul afluentului Ciclova,
Muntele Roi, ta sudest de Oravi\a.
Arheofogie pe§terilor §i mine/or din Romsru« - Pe§leri neturale
28 www.cimec.ro
Arheo/ogia pe§terilor §i mine/or am RomAnia - Pe§len neturet«
Reprezinta o pe§tera naturala locutta de
om, cu altitudinea medie de 350 m §i
lungimea total€! de 105 rn, avand doua
intrari. Pe§tera este in curs de cercetare.
Tn invest1gatiile de suprafa\a au fost
identificate materiale ceramice preis
lorice, dacice §i din secolul al XVIIIlea,
ce se afla la Muzeul Judetean de
Etnografie �· al Regimentulu1 de Grani\A
din Caransebes,
Datare: epoca prelstorica, La Tene
dacrc, epoca medievala.
1. Marc1an Bleahu. V Decu Stefan Negrea,
C Ple$a I PovarA, I Viehmann, Pe�ter, d,n
Romania. Bucure$t1. 1978, p 213 21'4.
2 Cristian Goran, Catalogul S1stemat1c ,1
Pe1tentor dm Romlma. 1981 Bucure,11, 1982,
2234 / 7
3 Petru Rogozea, Cercetlri arheotog,ce In
endocarstul dm sud-vestul Rom4met, Banat1ca 9,
1987, p. 360
Pester« Bobot
Jud. CarasSeverin, sat comuna
Comereva.
Localizare: Mun\ii Almasulul, carstul
din Valea Bela Reca.
Reprezinta o pe�tera neturata locu,ta
ocazional de om Din cercetante de
suprafa\a ce au fost efectuate au rezuttat
materiale apartinand perioadei de
lranzi\ie ta epoca bronzului. Cercetarile,
sub supravegherea muzeelor din Re�i\a
�i Caransebes, sunt in curs de des
fa�urare.
Datare. perioada de trannue de
la neolitic la epoca bronzului
1 Petru Rogozea Cercetlri arheolog1ce in
endocarstul din sud-vestul Romlmei, Banat,ca 9,
1987, p 355 • 361
2 Cnst,an Goran, Catatogul Sistema/le al
Pe;ter,/or dm Romlma 1981, aucuresu. 1982,
2144 I 2
Pe§tera din Dealul
terisorit
(Pe§lera Comereva)
Jud. CarasSeverin, sat· comuna
Cornereva.
Localizare: Mun\ii Alma§ului. carstul
din Valea Bela Reca.
29
Reprezmta o pestera naturala locuita vre
melnic de om. Sunt lucrari in curs de
desfa§urare ale specialistilor din muzeele
din Re�ita �i Caransebe�. care au gasit
cu ocazia cercetantor de suprafata ma
tenale ceramice din perioada de tranzltie
la epoca bronzului
Datare: penoada de tranzi ie de la
neolitic la epoca bronzulur.
1. Petru Rogozea Cercetlri arheo/og,ce rn
endocarstul dm sud-vestul Romlme,, Banat,ca 9,
1987, p 355 • 381.
Pestere Nr. 1
(Pe§tera Mare din Dealul Secaia)
Jud. CarasSeverin. sat Fenes, comuna
Armeni�.
Localizare: Muntii Tarculur, Valea
Tirmsulut, carstul din bazmul Raul Alb,
Valea oeevoia.
Reprezinta o pe�tera naturata locuna de
om, cu lungimea de 103 m §i o singura
desctudere Petru Rogozea a identiflcat
in eceasta pe�tera oovezi de locuire din
perioada de tranzi ie la epoca bronzului
cultura Co ofeni �i din secolul al XVIIIlea.
Datare: perioada de tranzitie de la
neolitic la epoca bronzului, epoca
medievala.
1. Cnst,a!'I Goran, Catalogut Sistema tic
af
Pe;tenlor dm Romania. 1981, BucureJt1, 1982.
2280 11
2 Petru Rogozea. Cercetar, arheo/og1ce In
endocarstul din sud-vestul Romlmei. Banallca 9,
1987,p 360
Pester« cu Apa din
Cheile Garli$tei
Jud CarasSeverin, sat GArli§te, comuna
Garana.
Localizare: Munti• Anmei, bazinul
Barzavei, carstul din Valea Garli§tei,
versantul drept, Dealul Gornica, la 2,5
km de lzvorul Perts.
Reprezinta o pestera naturala locu1ta de
om, cu altitudinea absoluta de 320 m,
relat1va de 18 m. cu lungimea totalll de
930 m, ascendenta, subfoslla. PrezintA o
deschidere mare, 091va1a. cu o galerie
www.cimec.ro
 Pe$fera Pazari$te
nn, Gom • com na
rin. t G rl1 t • comun

poca bronzu ui,

Pestere
9, cu Oase
Ju Car 5
d I
Pester« Gaura Jui Ecab .. H llst t
r n. t I
comuna carasc
Galat i a.
•
Locahzare.
un , Dom
nului, r tu
d,n C I
Carasulu •
versantu dr
pl,
orul
Comarni
cTolo u,

www.cimec.ro
Arheologia pe§tenlor §I mine/or din Romania - Pe§teri neturele
Datare· penoada de tranzitie de la
neohtic la epoca bronzului, Hallstatt,
epoca medievata.
1. Marcian Bleahu V Decu, Stefan Negrea C.
Pte�a I Povar�. I V1ehmann, Pe§terr din
Romania, 1976, Bucure$11. p. 179 180.
2 Cr,slian Goran, Catalogul S,stemat,c al
Pe�terrlor din Romania. 1981, Bucure$ti, 1982.
2240 / 10.
3, Petru Rogozea Cercet!Jr, arheolog,ce In
endocarstul d,n sud-vestul Romlnie,. Banat,ca 9,
1987,p 351,359
Pesters cu Put
Jud. CarasSeverin, sat labalcea,
comuna Carasova,
localizare: Mun\ii Domanului, carstul
din Chene Carasulur, versantul drept.
sectorul ComarnicTotosu
Reprezmta o pestera naturala locuita
vremelnic de om, cu altitudinea de 450
m, relatlva de 90 m, lungimea totala de
68 m. Pnn cercetarite de suprafata,
efectuate de catre Petru Rogozea, au
fost idenlificate materiale ceramice din
epoca rnedievala timpurie §i din secolele
XV XVIII, precum §i fauna fosila.
Datare: epoca rnedievala
1 Marc,an Bleahu, V Decu Stefan Negrea,
C. Ple�a. I Povara, I V1ehmann. Pe1terr din
Roman,a, Bucure�t,. 1976, p 179 180.
2 Cnst,an Goran. Catalogul s,stemat,c al
Pe�terilor din Romania, 1981, Bucure$li, 1982,
2240 / 23.
3. Petru Rogozea. Cerce/Ar, arheo/og,ce in
endocarstul din suo-vestut Romanie1, Banat,ca 9,
1987, p 251 • 259
Pester» Cuptorul Ciumei
Jud. CarasSeverin. sat labalcea.
comuna Carasova,
locallzare: Mun\ii Oomanului, carstul
din Cheile Carasului, versantul drept,
sectorul Comarnic '[olosu
Reprezlnta o pe§tera naturala locu1ta
vremelnic de om, cu altitudinea absoluta
de 370 m, relat1va de 50 m, cu lung,mea
totala de 170 m, avand trei intrari.
ln
cercetarile arheotogice de suprafata au
fost identificate materiale ceramice din
secolete XV XVIII §i fauna fosila
Datare. epoca medievala tarzre
1. Marc,an Bleahu, V Decu Stefan Negrea,
C.
Presa, I. Povara, I v,ehmann. Pe�ter,
din
RomAn,a, Bucurestt, 1976, p, 179 180
2 Petru Rogozea Cercetlri arheolog,ce in
endocarstut din sud-vestul Rom.tn,e,, Banahca 9,
1987, p 351,
359.
Pestere de sub Pietrele
Albe
(Piatra Alba, Pesters K)
Jud. caressevenn, sat labalcea,
comuna Carasova.
localizare Mun\11 Domenului, carstul
din Cheue Carasutui, versantul drept,
sectorul Comamic Tolosu
Reprezinta o pestera neturala locuita
vremelnic de om, cu lungime totata de 19
m Pestera a fost mentionata de catre
Marton Roska, in repertoriul din 1942.
Arheologii nu au identificat pesters cu
cea rnentionata de Marton Roska Tn
schimb, unii dintre speoloqi au cercetato.
Totusi, prezumtiv, pestera ar putea fi
1denttficata cu cea menuonata de Marton
Roska $i are urme de locuire. cu ce
rarmca nedstaoua ca epcca.
Datare nedefin1ta.
1. Manon Roska, Repertor,um, CluJ, 1942, p
120, 316, nr 73, t,g.1.
2 Marc,an Bteahu, V. Decu, Stefan Negrea, C.
Pte,a, I Povara, I vienmann, Pe�ten d,n
Rom.ln,a. Bucureit,. 1967, p 179 •
180
3 Petru Rogozea, CercetAri arheolog,ce In
endoca•stul din sud-vestul Rom4n,e,, Banat,ca
9,
1987,p 347, 351,
359
Pester» Hotel Grota
Jud. CarasSeverin sat labalcea,
comuna Carasova.
Localizare: Mun1ii Domanuhn carstul
din versantul stang al Cheilor Cara
suhn, sipotul sccctcvat, Oealul Jabalul
Mare
Reprezmta o pe§tera naturala locuna de
om, cu altitudmea absotuta de 258 m,
retanva de 16 m, lungimea totala de
27,7 rn, avand o singura intrare. Petru
Rogozea mentioneaza in ea prezenta
ceramicii din secolele XV XVIII.
Datare· epoca
rnedievala.

31
www.cimec.ro
Arheologia pe§terilor §i mine/or din Romtm,e - Pe§teri naturale
1 Cnst1an Goran, Cata/ogul s,stemat,c al
Pe§leritor d,n Romln,a. 1981, Bucure$t1 1982.
2238 / 22
2 Petru Rogozea Cercetlri arheologice tn
endocarstul din sud-vestul Romlnie,. aansuca 9,
1987 p 350, 358.
Pester« Omului
Jud. CarasSeverin. sat labalcea,
comuna Carasova,
Locallzare: Mun\ii Domanului, carstul
din Cheile Carasului, versantul drept.
Reprezinta o pe$tera naturala loculta de
om, cu altitudinea relauva de 60 m,
avand lungimea totala de 152 m, cu trei
intrari. Din cercetarite de teren efectuate
rezuna ca in oestera au fost gasite
fragmente ceramice apartinano culturii
Cotofeni din perioada de tranzitie la
epoca bronzului, dacice La Tene $i din
secolele XV XVIII.
Datare. perioada de tranzitie de la
neolitic la epoca bronzului, La Tene
dacic, epoca medlevata.
1 Cristian Goran, Catalogul Slslemauc al
Pe§terilordm Roman,a 1981. Bucure$ll
1982,
2240 / 28
2 Petru Rogozea, Cercetlri arheofog,ce tn
endocarstul din sud-vestul Romln1e1. Bana11ca 9,
1987
Pester« Racovita
Jud. CarasSeverin, sat labalcea,
comuna carasova.
Localizare: Mun\ii Aninei, carstul din
Cheile Carasutui, versantul drept, in
fa\a pesterii Socolovat, 600 m de
confluenta Cheilor Comamicului cu
Carasul,
Reprezinta o pe$tera naturala Iocuita de
om, cu altitudinea absotuta de 345 m,
relaliva de 10 m, lungimea totata de 350
rn, avand doua intrari orientate spre vest.
una sub Iorma de cuptor §i a doua
triunghiulara (7,50 m diferenta intre ele).
Panel in 1963 1966 pestera nu avea
nume. Din cauza accesului greu a primit
denumirea dupa numele fondatorului
biospeologiei, Emil Racovi\a. Cercetari
arheologice au fost efectuate de R.
Petrovszky, Octavian Popescu, Petru
Rogozea, intre 1980 - 1981. Tn galeria
principala au fost identificate materiale
32
ceramice din epoca dacica (un vas
intreg) $i medievala secolele XVII
XVIII. Se impun cercetan arheologice prin
sapaturi. Materialul arheotogic se afla in
Muzeul Jude\ean de Etnografie $i al
Regimentului de Grani\a din Caran
sebe$, SUb inv. 11293.
Datare: La Tene dacic, epoca me
dievalfl.
1 Marcian Bleahu. V Oecu. �tefan Negrea C
Ple$a. I PovarA. I V1ehmann. Pe§teri dm
Romania Bucuresu, 1976, fig 70
2 R Petrovszky, Octavian Popescu, Petru
Rogozea Pe§/er, d,n jude/ul Cara§-Severm,
CercelAn arheolog,ce 2, senauea 6, 1981, p
430
3. Cristian Goran. Calalogul Slstematic al
Pe§ter,/or d,n Romania. 1981, Bucuresu, 1982.
2240 I 4
Pesters Tapului
Jud. CarasSeverin, sat labalcea,
comuna Carasova.
Localizare: Mun\ii Domanului, carstul
din Cheile Carasutui, versantul drept.
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om, cu altitudinea relativa de 60 m,
lungimea totala de 231 m, avand doua
intrari. A fost cercetata de 0. Kadic
ina,nte de primul razboi mondial, de R.
Petrovszky, $tefan Cadariu, Gheorghe
Lazarovici, Florin Medele\. dupa 1980.
Fauna este fosila cu Ursus spelaeus, dar
§i recenta. Materiatul arheologic gasit
conflrma existenta unor locuiri din
perioada de tranzitie la epoca bronzului,
cuttura Co\ofeni, $i din epoca dacica,
unde unele elemente de structure
antroptca pot susnne existenta in pestera
a unui sanctuar dacic. Pestera a fost
tocuita §i in secolele XV XVIII. Florin
Medele\ $i Petru Rogozea sunt de parere
ca in Pestera '[apului exista un sanctuar
inchinat lui Zalmolxis.
Datare: perioada de tranzi\ie de la
neolitic la epoca bronzului. La Tene
dacic, epoca medievala.
1 0 Kad,c, Bartang1, Kozlemenyel<, 1917, p 107
111
2 Petre Roman, Cultura Cotofenl In Roman,a,
Bucure$h, 1976, p 85
3 Cristian Goran, Catalogul Sistematic al
Pe§ter,tord,n Romania, 1981, Bucure$ti, 1982,
2240 I 27
www.cimec.ro
Arheologia pe§teri/or §i mine/or din Romania - Pe§teri natura/e
4 Petru Rogozea, Cerce/An arheotog,ce tn
endocarstul din sud-vestut RomAnie,. 8anat1ca 9,
1987, p Caransebes, sub inventar nr 11280.
350.
Pesters 2143/a
(Pe§tera Oilor de la Bobot)
Jud. Cara§Sevenn, sat tnetet, comuna
Cornereva
Localizare Mun\ii Cernei. carstul din
Valea Cernei, Cheile Bcbotuhn 150
200 m de km 17 spre Godeanu 26 km
fala de Baile Herculane.
Pestera este prabu§ita partial, cu doua
intrari una orientata spre est §i alta spre
nordvest. fn 1980, in stanga intrarii din
est, sa facut un sondaj cu marirnea 0,50
x 0,60 x 0,40 m, de catre R Petrovszky,
Octavian Popescu §i Petru Rogozea S
au gas1t materiale ceramice moderne §i
un silex din paleoliticul superior (posibil).
Se impune cercetarea in continuare
Matenalele se afla la Muzeul Jude ean
de Etnografie §i al Reqrmentunn de
Grani\cl din Caransebes, sub mventar nr.
11707
Datare paleolitic superior, epoca
moderna.
1 R Petrovszky, Octavian Popescu, Petru
Rogozea, Pe§ten am Jude(ul Cara�-Sevenn,
CercetAn arheologice 2, Banatica 6, 1981
2. Cristian Goran, Catalogul s,stemat,c al
Pe;tefllor ctm Romania, 1981, Bucure�t,. 1982.
2143 / 2
Pestere La Gauri
Jud CarasSeverin, sat lnelet, comuna
Comereva
Localizare. Mun\ii Cernei, carstul din
Valea Cernei, Valea .La comanoa"
Grata superioara.
Reprezinta o oestera naturata tocuita de
om, cu o singura deschidere, inalta de 10
m, lata de 7 m, avand lungimea galeriei
pnncipale de 16 m. Pestera este calda,
uscata. fosila. Cercetarile de suprafata au
fost efectuate. intre 1980 1981, de
catre R. Petrovszky, Octavian Popescu.
Petru Rogozea Au fost gasite materiale
cerarmce Co\ofeni §i vuceoot. Materialele
se afla la Muzeul Judetean de Etnografie
Arheologia pe�terilor • 5
§i al Regimentului de Grani\a din
Datare: perioada de tranzitie de la
neolitic la epoca bronzului.
1 R Petrovsz y, Octavian Popescu, Petru
Rogozea, Pe;terr ctm 1ude(ul Cara§-Sevenn,
Cercetan arneolog1ce 2, Banallca 6, 1981, p
'434
Pestere nr. 61, Pestere
de la Colibituri
(Pe§tera de la Steiul Rosu)
Jud CarasSeverin, sat lnele\. comuna
Cornereva.
Localizare Mun\ii Cemei, carstul din
Valea Cernei, zona Inelet. Confluen\a
paraulut luta cu Cerna Tn amonte de
km 21 versantul stang al paraulu1 luta
Reprezinta o pestera naturala tocuita de
om. cu altitudinea absoluta de 453 m
(dupa o versiune), 340 m (dupa alta),
reianva de 108 m, fala de raul Cerna.
lntrarea se afla spre sud, cu inal\imea de
4 m la\1mea de 8 m, lungimea totata de
80 m. Pestera este orizontala, calda,
fosila, uscata Cercetarile de suprafa\a au
fast efectuate in 1980 de R Petrovszky,
Octavian Popescu, Petru Rogozea, care
au constatat existen\a unut strat de
cultura, chiar la intrarea in galeria
din
stanga, unde sau observat trei vetre de
foe, multe fragmente ceramice specifice
culturii Co\ofeni. Se irnpune efectuarea
unor sondaje sau sapaturi arheologice.
Materialele se afla la Muzeul Judetean de
Etnogra'ie ;i al Reg,mentului de Grarn\a
Caransebes. sub inventar nr 11291.
Oatare. perioada de tranzitie de la
neoliuc la epoca bronzului.
1. S Avram, O Dancau E �erban, CercetAr,
speotog,ce Tn bazmul Cemel, Lucranle lnstitutulu1
de Speolog,e .Em,I Racov11a: 3, 1964, p 131
•
139.
2 R. Petrovsz y, Octavian Popescu, Petru
Rogozea, Pe�terl ctm 1ude/ul Cara�·Sevenn.
Cercetari arheologice 2 Banahca 6, 1981, p. 433
434
3 Cristian Goran, Catalogul s,stematic al
Pe;tenlor din Rom1n,a 1981, Bucurest.
1982,
21'44 / 12.
33
Arheologia pe§teri/or §i mine/or din Romania - Pe§teri natura/e

www.cimec.ro
Arheo/ogia pe$1erilor $1 mine/or din RomfJnia - Pe$feri naturale
Pestere din Dea/ul
Co/t, an
Jud. CarasSeverin, sat inglobat in orasul
Bo�a
Localizare: Mun\ii Dognecei, carstul
din bazinul Barzavei, versantul stang.
Reprezintil o pestera naturala locuita de
om, cu altitudinea absoluta de 250 m
relativa de 7 4 m, lungimea total de a 12
m. Pestera este uscata, fesila, in
accesibila din cauza blocaiuhn produs de
prabu§1ri. lncepand din 1890, I. Halavats,
B. Milleker, Marton Roska, Gheorghe
lazarovici au semnalat existents in
pe§tera a une, locuiri din perioada de
tranzitie la epoca bronzului, cultura
Cotofeni, contemporana cu locinrea din
Grata nr. 2 din Dealul Coltan Pesters
este blocata de prabusirile produse de
exploziile din cariera de piatra din
apropiere.
Datare· perioada de tranzitie de la
neohtic la epoca bronzului.
1 I. Halavats. Az nemet bogson, oskon
Telepekrol, AE 52
2 K Erdely1, Wegweiser, Tlmt$Oara. 1895, p
550
3 Petre Roman, Cultura Cofofeni In Romania.
Bucure$t1, 1976, p. 80
4. R. Petrovszky, Octavian Popescu. Petru
Rogozea, Pe§teri din jude/ul Cara§·Severin,
cercetan Arheolog,ce 2. Banatica 6, 1981, p 438.
5 Cristian Goran. Catalogu/ S1stemat1c al
Pe§tenlordm Romania. 1981, Bucurssti, 1982,
2251 / 1.
Pesters Valee
(Pe§tera Valae)
Jud CarasSeverin, sat Lapusnicul Mare,
comuna Lapusmcut Mare.
Localizare· Mun�i Anine,. Valea Nerei,
carstul din bazinul Mini§, Vaile Lapu§nic.
platoul Poiana Roschnlor, Poiana Valae
1anga lzvorul Valau. sub abruptul cal
caros.
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om, cu altitudinea absoluta de 730 m
lungimea de 177 m §i o intrare ogivala:
inalta de 6 m, care duce intro galerie
cotita, cu diverticole.
34
Are depozite argiloase in Sala Rosie §i in
Galeria X. Pesters a fest cercetata de L.
Botosaneanu, A. Negrea §i �tefan Ne
grea in 1960. A fast sondata de cautatcru
de comori. Cercetari arheologice nu sau
facut oecat de arheologii amatori.
Arheologul amator D. Barboni, din Otelul
Rosu, a predat Muzeului Judetean de
Etnografie §i al Regimentului de Grani\a
din Caransebes, fragmente cerarmce
preistorice pu\in tipice, fauna cu Ursus
spelaeus. Pe§tera are zgarieturi de Ursus
spelaeus pe pereti. Din trad1\ia orala,
datorita pozitiei �i caracterului ascuns, se
spune ca pestera a servit ca aoapost
haiducilor bana\eni §i partizanilor dupa al
IIlea razboi mondial. Este greu de gasit
§i greu accesibila din cauza tavanului
foarte jos (se merge jumatate de ora
Iara§).
Datare: epoca preistorica.
1. Marc1an Bleahu, V Oecu, Stefan Negrea,
c
Ple�a. I. PovarJ I V1ehmann. Pe�ten
din
Romania, sucuresu, 1976, p 225.
226.
2 Cnsltan Goran, Cataloguf S1stemat1c al
Pe�ter,/or dm Romania. 1981, Bucure�ti. 1982.
2232 / 1
3 Petru Rogolea, Cercet�ri arheo/og,ce tn
endocarstul din suti-vestut Romanie,, Banaltca 9.
1987,p. 361
Pesters de sub stsnce
Liubcovei
Jud. CarasSevenn, sat Liubcova.
comuna Berzeasca.
Localizare: Carstul din zona Portile de
Fier, sub .Stan ca Liubcovei".
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om. Cercetari de suprafata au fast
efectuate de Manan Guma, care a gasit
�ateriale ceramice din epoca bronzului §i
din a doua epoca a fierului. Cercetarile
au fest mai ample §i sunt in curs de
desfasurare Pestera a fast distrusa de
cariera ce functiona la capatul stancll.
Datare· epoca bronzului, La Tene.
1 Petru Rogozea, Cercet�r, arheolog,ce in
endocarstul din sud-vestul Romanie,. Banatica
9,
1987. p. 374 • 362.
2 lnformat,e Manan Guma Muzeul Banatulur
Montan din Re�•ta
www.cimec.ro
Pestere Gaura
Haiduceasca,
(Gaura Turceasca)

Peetere (Gaura) Chindiei I

(Gaura Mare de pe R ,,u/
Chindiei)
Pesters (Gaura) Chindiei II
(Gaura icfJ de pe Rolul Chindiei)
Jud. C S nn. t Coro nl,
comuna Coron n (fo ta P
3S
www.cimec.ro
Arheotogia pe�teritor §i mine/or din Romfmis - Pe$teri naturate

vest. Sapaturile au fost efectuate intre mezolitic neolitic:

1973 1974 (S 1 II). Date stratigrafice: epoca metalelor:
epoca medievala timpurie
un strat de argila rosie cu fauna fosila
(secolele X XI, dupa text);
(Ursus spelaeus);
epoca moderns.
un strat cu multa argila �i material ce
ramic din Hallstatt, cultura Basarabi;

la suprafata sau gasit matenale cera

mice medievale timpurii.

Pe pere\i $i pe tavan se aflA reprezentate

desene in culoare rosie.

Gaura Chlndlel II • Reprezentarea S<>af91ul

Oatarea sa facut pnn analogii �i

corespunde cronologic cu datarile
arheologice.
Pestera este cartata. Accesul spre ea
este drstrus de o cariera de piatra insta
latA dupA descoperire
Pesters a servit ca staul pentru oi �i
capre. A fost inchisA cu gard �i poarta
Gaur:a Chlndlel II • Siluete umane fl de pastri,
schtmatlute, palml umanl din lemn $i, ulterior, de catre Vasile
Boronean\ cu gard �i porti\a de fier. A
Date privind arta rupestra (aproximativ functionat ca schit in secolele X - XI.
425 de reprezentari): Prezinta irnpcrtanta etnoqrafica, arne
ologica, artistica �i relig1oasa.
motive realizate cu argilA
(ocru) rosie: sursa argilei este
chiar in pestera;
motive ornamenlale in stil
naturalist schematizat: sarpe,
pasAri, scare,
elemente florale (bradu\i.
crini);
motive geometrice. unghiulare:
patrate (magice). triunghiun,
cercuri etc.;
semne, simboluri (de oameni,
pasAri etc.). cruci bizantme;
impresiuni de rnaini �i de
degete umane;
elemente de alfabet chirihc �i
latin: un text in chirilica in care
este pomenit proorocul lsaia.
Datarea reprezemaritor de arta: Gaura Chlndiel 11 • Paalre

36 www.cimec.ro
Arheologia pe§terilor §I mmelor din Romllnia • Pe§teri naturale
Datare: epipaleolitic final • neolitic,
Hallstatt, epoca medievals, epoca
mode ma.
1 Marcian Bteahu V Decu $tefan Negrea C
Ple�a. I Povar.1, I vrenrnann. Pe§ter, dm
Romania, Bucure$h, 1976
2 Vasile Boroneant. Arta rvpestr� din Pe§tera
Gaura Chmd1e1, comuna Pescari (Jud Cara§·
Severin J. Rev1sta Muzeelor $1 Monumentelor.
Monumenle lstonce $1 de Artli 1. 1977.
3. Vasile Boronean\. Felsmalerem vom ·Eisennen
Tor', (S R RumSnien). Das Altertum 23, 1977, p
3.
4 Vasile Boronean\. Descoperm arheologice In
unele pe§teri din defl/eul Porf1/or de Fier. Grupul
de Cercetlin Complexe .Pof\1le de F1er",
Speologia. sena monograf1cli, coordonaton Traran
Orgh1dan, $lefan Negrea, Academia R S R
Bucure$1l. 1979. p 140 • 182
5 Cnshan Goran. Catalogul s,stemat,c al
Pe1ter,lordm Romania, 1981, Bucure:;tl, 1982,
2222 / 2
Pesters Gaura cu Musca
(Pe§tera cu muste, Pesters
Coronini, Kolumbacsibarfang,
Fligenhole, Grotte de Golubatz)
Jud. CarasSeverin, sat comuna
Coronini (fosta Pescari).
Localizare: .Clean\u Mare", versantul
Dunarii, intre Moldova Veche �i
liborajdea, in aval de .stanca
Babacai". ln fa\a are un izvor cu apa
de baut. Carstul din zona Portile de
Fier.
Se compune din doua galerii:
1. galena uscata (etajul superior al
pes terii) de 42 m lungime, cu o fereastra
naturals;
2. galena cu apa (urneda etajul inferior}
cu o lungime de peste 3 km, prin care
curge un parau subteran cu debit variabil.
Tn interiorul sau se afla galerii mai mici.
La iesire, exista o inflorescen\a de tufuri
calcaroase. Galeria uscata a fost for
tificata in timpul razboaielor turco
austriece. Fortlficatia a fost refacuta in
mai multe randuri in secolele XV XIX.
Altitudinea absolute este de 92 m, cea
relative de 28 m.
lmportan(a folclorica: in ea sala$1uia
balaurul cu mai multe capete ucis de Ion
lorgovan, cu un mai de carpini\a. Din
sAngele balaurului a aparut musca co
lumbaca (Simulium columbacensis), care
ucidea vitele.
37
fmportan(a tstonc«: din fortificat1e se
putea supraveghea circulatia navelor �i
ambarca\iunilor de pe ounare. Visavis,
pe malul sarbesc, se afla cetatea de la
Golubac (Golubacz), iar la 3 km in
amonte cetatea de la Coronini (Pescari).
lmportanfa arheologica: sapaturi e
fectuate de Muzeul Banatului din n.
mlsoara, Grupul de Cercetari Complexe
.Po(\ile de Fier". Zidurile din secolele
XV
• XVI $i XVIII XIX se rnai observa $i
acum in galeria uscata, Cercetarile
intreprinse atesta $i urme de locuire rnai
vechi din Hallstatt dar nu se mai ga
seste nimic in situ, in nici una din cele
doua galerii.
Prezinta importan\a tstorica. arheoloqica,
militara $i etnofctclortca.
Apare in gravuri din secolele XVII • XIX.
Datare: Hallstatt, epoca rnedievala.
1 Aloys10 Ferdinand de Marslgh La descnpt1on
du Danube. Haga 1740
2 ••• , Don au Album. Malensche Re,se
vom Regensburg bis Su/ma, A. Hartleben
Vertag, Wien, Pest. Le1pz.1g
3 Alexandru Mo,si, Monografia C/1suni, Orsova,
1938
4 Marc1an Bleahu. V Oecu. �tefan Negrea, C
Plesa, I Povarli I Vtehmann, Pe�teri din
Romania, aueoresu, 1976.
5 •• •, Grupul de cercetan Complexe .Pof11le de
F1er", Speolo91a. sena monograf,cli coordonaton
Traian Orghtdan $tefan Negrea, Academia
RS R , Bucure$ll. 1979
6 cr.stran Goran. Catafogul S1stemat1c a/
Pe§ter,/ordm Romania, 1981, Bucure$t1, 1982,
2222 / 3
Pestere Piiduree Sicleni
Jud. CarasSeverin, sat comuna
Ramna.
Localizare: Mun\ii Arenis (Dealurile
Arenis), Valea Barzavei, carstul din
Valea Vomic. Padurea Sicleni.
Reprezinta o pe�tera naturals, locuita de
om in neolitic, cercetata de B. Milleker in
ultimul deceniu al secolului al XIXlea $i
preluata de MMon Roska, cand a reluat
problema pesterilor din Transilvania cu
ocazia intocmirii Repertonului.
Datare: neolitic.
1 8 Milleker, De/magyaroszag reg,seg etetetel
1, T1m1:;oara, 1897, p 28, 43
2. Mirton Roska, Repertor,um, CluJ. 1942. p 26
www.cimec.ro
Arheo/ogis P8$ferilor $i mine/or din Romanis - P8$feri neturete
Pester» Urlesilor
(Butoara
Urie§ilor)
Jud. CarasSeverin, sat Remetea
Poganici. comuna Farliug.
Localizare: Dealurile Arini�. carstul
din Bazinul Pogani�. afluent al Timi
sului, Oga�ul Butorii, versantul stang.
Reprezinta o pestera naturala locuita vre
melnic de catre om. cu altitudinea
absotuta de 170 m, relativa de 20 m,
lungimea totala de 6 m �i o singura
intrare. Tn aceasta pe�tera. Petru Ro
gozea mentioneaza descoperirea unui
topor de piatra gaurit din eneolitic
Datare: eneolitic.
1 Cristian Goran. Catatogut s,stemalic at
Pe�teri/ordm Romania. 1!181. Bucure$11. 1982,
2260 / 1
2 Petru Rogozea. Cercetlr, arheolog,ce In
endocarstul din sud-vestul Romame,, Banatica 9.
1987, p 360
Pestere Dubanat
Jud. CarasSeverin, sat comuna Sasca
Montana.
Localizare: Carstul din Valea Nerei,
Cheile $u�arei.
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om I n Muzeul Banatului Montan din
Re�i\a se afla o serie de piese arhe
ologice, ce sunt datate din paleolitic pana
in evul mediu. Ele provin din aceasta
pestera.
Datare: paleolitic, neolitic, epoca
bronzului. epoca medievala.
1 R Petrovszky, Contnbu/11 la repertonul
arheolog,c at localtllt1lor ;udetulu, Cara1-
Severin
dm paleoht1c p4n4 In secotut al v-tee a
Hr,
Banatica 4, 1977, p 453 LXIVcap1tol
special.
Sasca Montana
Pester» Coltu! Catanii
Jud. CarasSeverin, sat Sasca Romana,
comuna Sasca Montana.
Localizare· Carstul din Valea Nerei,
Vale a .Gheorghe". versantul stang.
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om. cu deschidere spre est, inal\imea de
3 m, latimea de 5 m, altitudinea relativa
de 100 m, calda �i uscata, orizontala �i
cu acces dificil. Un sondaj arheologic a
fost efectuat de R. Pertovszky, Octavian
Popescu, Petru Rogozea. Sa investigat
o suprafa\a de 1 x 1 m, pana la
adaocimea de 0,60 m. Stratigrafie: O -
0, 10 m strat recent feudal. cu fragmente
ceramice fara alte preclzarl; 0, 1 O - 0,35 m
Hallstatt �i cultura Cotofeni: 0,35
0,60 m eneolitic cu resturi de carbune,
ceramica incizata §i pliseuri fine; sub 0,60
m strat steril §i material elastic. Se
impune un sondaj de verificare spre a se
vedea daca nu are �i depuneri mai vechi.
Materialul se afla la Muzeul Judetean de
Etnografie �i al Regimentului de Grani\a
din Caransebes cu inventar nr. 11. 731.
Datare: eneolitic, perioada de tran
zitie de la neolitic la epoca bronzului.
epoca bronzului, Hallstatt, epoca
medievata.
1 R Petrovszky, Octavian Popescu. Petru
Rogozea. Pe�ter, dm Jude/vi Cara�·Severm,
cerceta« arheolog1ce 2, Banatlca 6, 1981,
p 432 433
Pesters Dubova
Jud. CaresSeverin, sat Sasca Romana,
comuna Sasca Montana.
Localizare: Carstul din Valea Nerei
(Rezerva\ia Cheile NereiBeusnita)
versantul stang, .Castanul lui Demian".
Reprezintll o pe�ter.!I naturala locuita de om.
cu doua intrari; altitudinea absoluta de 220
m 1ii relativa de 33 m. Sondaj efectuat de
Gheorghe Lazarovici �i $tefan Cadariu in
1972. Sau gasit fragmente ceramice
neolitice din epoca medievala �i mo
derna. Materialul ceramic este la Muzeul
Banatului Montan din Resita.
Datare: neolitic, epoca rnedievala,
epoca rnoderna.
1 Marc1an Bleahu, V Decu, $tefan Negrea.
C Ple$a, I Povara. I vrenmann, Pe§/er, am
Romania, Bucure$h. 1976.
2 Martin Olariu $tefan Cadariu. Pe§ten cu
urme de tocuu« de pe Va/ea Nere, (Sectorul
Che1). Banatica 4, 1977, p 17
3 R Petrovszky, Contr,bu/11 la repertorwl
arheolog1c al localtt4/1/or 1ude/ulul Cara�-Severm.
dm pafeollt,c p4n4 In secolul al v-tee a Hr •
Banaoca 4 1977. p 453
4 Cristian Goran, Catalogul S1stemat,c al
Pe�tefllor d,n Rom4n,a, 1981, Bucure$tl 1982,
2227 / 14.
38 www.cimec.ro
Arheologia pe§terilor §i mine/or din Rom§nia - Pe§teri naturale
Pester» Dubovat
Jud. CarasSeverin, sat Sasca Roman�.
comuna Sasca Montana.
localizare: Carstul din Valea Nerei.
Datare: epipaleolitic, epoca medie
vala, secolul al XVIIIlea.
1 lnforma\11 furmzate de Gheorghe Lazarovica,
care a racut cercetsrue in pe$terA
Pestere Gaura Hicleana
Jud. CarasSeverin, sat Sasca Romana.
comuna Sasca Montana.
Localizare: Mun\ii Aninei, carstul din
Cheile Nerei. versantul drept, in
dreapta oqasului .Vaii Rele". Sub .Var
ful Ciochii".
Reprezinta o pe§tera natorata locuita de
om Cercetarile de suprafata au fost efec
tuate de specialistii Muzeului Banatului
Montan din Re�i\a. care au scos la
iveala
materiale ceramice apartlnand secolului
al XVIIIlea.
Datare: epoca medlevala.
1 R Petrovszky, Contrtbu(li la repertonu/
arheolop1c al localll4f1lor jude/ulu,
Cara�·Severin,
dm paleollt,c p4n4 In secolul al V-lea a Hr.,
Stud11 ia comun,can 3, Caransebe$, 1979, p 250
2 Cristian Goran, Catalogul Sistema/le al
Pe�tentordm Rom4nia. 1981 Bucure�ta. 1982,
2230 / 3
3 Rogozea. P . Cercet!n arheolog1ce In
em:tocarstul din pe§ter,/e din sud - vestut
Roman,e,, Banataca, 9. 1987, p 374 •
362
Pester« Mare de la Gauri
Jud. CarasSeverin, sat Sasca Romana,
comuna Sasca Montana.
Localizare. Mun\ii Locvei, carstul din
Cheile Nerei, versantul stang, in cotul
Tulburii.
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om, cu anitudmea absotuta de 280 m,
lungimea totala de 18 m, avand o singura
intrare. cercetarue arheologice de teren
au fost efectuate de R. Petrovszky, care
a recoltat materiale ceramice eneolitice,
din secolele II IV p.Chr. �i medievale din
secolele XV· XVIII.
Datare: eneolitic. epoca dacoroma
na, epoca medievala.
1 R Petrovszky, Contnbu(II ta repertortul
arheolog,c al locah/4(1/or 1ude(ului Cara§-Sever,n
din pateoltl,c p4n4 In secolul al v-tes a Hr . Studu
$' comumcan 3, Caransebes 1979. p 251 · 252
2 Cnst,an Goran, Catalogut S1stemat1c al
P�ter,/or dtn Rom4nia, 1981, Bucure�ti. 1982,
2227 / 11
3 Petru Rogozea Cercet4ri arheolog,ce Tn
endocarstul din pe�tente d,n sua-vestu! Rom4nie1.
Banataca 9, 1987. p 374 • 362
Pester» Mica de /anga
Pestere Jui Vat
Jud. CarasSeverin, sat Sasca Romana,
comuna Sasca Montana.
Localizare: Mun\ii Locvei, carstul din
versantul slang al Cheilor Nerei. Valea
.Padina Ulmului", 200 m de Va lea
Seaca.
Reprezinta o pestera naturata locuita de
om. cu o singura deschidere. avand alti
tudinea absolute de 250 m, lungimea
totala de 15 m. Sondajul arheologic a fost
efectuat de Martin Olariu, $tefan Cadariu,
Gheorghe Lazarovicl, L Nearmu, I. Obel
stelescu, D. Teicu, P. Teicu. sau iden
tificat fragmente ceramice medievale,
fauna cu Ursus speieeus, Fefis lynx
Datare: epoca medievala.
1 Marcaan Bleahu V Decu. Stefan Negrea.
C Ple,a. I Povara. 1 v,ehmann, Pe§ter, din
Roman,a Bucuresu, 1976
2 Martin Olanu, Stefan Cadanu, Pe§fer, cu urme
de tocutre de pe Va/ea Nere, (Sectorut Che1).
Banatica 4. 1977. p 16 • 17
3 Cnstran Goran. Catatogut Sistemat,c at
Pe§tenlcr din Rom4nia 1981 Bucure�ta. 1982,
2227 I 9
Pestere Porcariu/ui
Jud. carassevenn. sat Sasca Romana,
comuna Sasca Montana.
Localizare: Mun\ii Locvei, carstul din
Cheile Nerei, din versantul slang.
Valea .Padina Ulmului", versantul
stang, confluen\a cu .Oga�ul Pesca
rului".
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om. cu altitudinea absolute de 240 m,
relativa de 50 m, lungimea de 152 m,
avand intrarea inalta de 7 m Fauna
Arheologia pe§terilor §i mine/or din Rom§nia - Pe§teri naturale
39 www.cimec.ro
Arheo/og,a pe§tenlor §i mine/or dm Rombnis • Pe§leri neuuet«
prezinta Utsus spetaeus R. Petrovszky a
gasit tn 1979 materiale ceramice datand
din eneohtic �i din secolele XV XVIII
Datare: eneolilic, epoca medievala
1 Marc1an Bleahu. V Decu. Stefan Negrea,
C Ple!ia, I Povara. I V1ehmann, Pe§terr dm
Romln a Bucure,11. 1976, p 232.
2 Cristian Goran, Catalogul Ststemattc al
Pe§lenlor din Romlma. 1981, Bucureit1, 1982,
2227 I 13
3 Petru Rogozea Cercet!rr arheolog,ce In
endocarstul dm pe�tenle dm sua-vestu! Romln/1'1,
Banat,ca 9, 1987, p 347 - 362.
Pestere Rolu/ui
(Adam, Neemtu, Pestet» de la
Roi, Pester» Jui Adam, Duma-
Neemiu)
Jud. CarasSeverin, sat Sasca Romana,
comuna Sasca Montana.
Localizare: Mun\i1 Anrnei, carstul din
versantul drept al Cheilor in .car�ia
Rolului". 300 de metri aval de .can-
tonul Derman", pe partea dreapta a
drumului.
Reprezinta o pe�tera naturala locuita de
om, cu doua deschideri; avand alutudmea
maxima de 190 m �i lungimea totala de
32 m A fost cercetata in 1972, printro
periegheza, de caire Martin Olaru �i
$teran Cadariu. Au fost gasite in in
teriorul pestern fragmente ceramice pre
istorice, feudale �i modeme A locuu in
ea haiducul Adam Neamtu.
Datare. neolitic, epoca bronzuhn,
epoca medievala, epoca moderna
1. Marcian Bleahu, V. Oeeu. Stefan Negrea. C.
Ple,a, I Po11arl, I. V1ehmann, Pe�ten dm
Romlnta Bucure,t1, 1976, p 277.
2 Martin Otanu. Stefan Cadanu, Pe§ten cu urme
de locu,re de pe Valea Neu,, (sector Chet).
Banat1ca 4, 1977, p. 16
3 R Petrovszky. Contnbu/11 la reperror,ul
arlleotog,c al local,tattfor 1ude(ulu1 Cara�-Sevt1rtn
dm pateoltt1c plnl In secolul al v-te« a Hr ,
Banat,ca 4 1977, p 245247. 453 LXVcap1tol
spec,a1.
4 Cnst,an Goran Catalogul S1stemat1c al
Pe�ter,/or din Romania. 1 P81, Bucure$11. 1982.
223014
Pestere Jui Vat
(Pe§tera Jui fepeneu)
Jud. CarasSeverin, sat Sasca Romana
(actuala denumire este Sasca) comuna
Sasca Montana.
Localizare: Mun\ii Leever. carstul din
versantul stang al Cheilor Nerei, Valea
.Padina Ulmului", 200 - 250 m de
Valea Seaca
Reprezmta o pestera naturala locuita de
om, are o singura deschidere, avand o
alhtudine absoluta de 250 m �i o lungime
totala de 36 m. Cercetata printrun sondaj
de catre Martin Olariu, $tefan Cadanu,
Gheorghe t.azarovici. I Neam\u, I Obel
stelescu, D Teicu, P '[eicu. Sau iden
uficat fragmente ceramice de epoca
med1eva1a. fauntt cu ursus spetaeus,
Fetis lynx etc.
Datare· epoca medievata.
1 Marctan Bleahu. V Decu. $telan Negrea. C
Ple�a. I Povarl, I. V1ehmann. Pe�ten
dtn
Romlnla, Bucureitt 1976, p 226 · 230
2 Martin Otanu. Stefan Cadanu, Pe�/er, cu
urme
da locu,re de pe Va/ea Nere, (Sectoruf Chet),
Banattca 4, 1977. p 16.
11
3 Cristian Goran. Catatogul S1stemat1c at
Pe�tenlor dm Romania. 198 r, Bucuresu, 1982,
2227 18
Pestere 2 Mai
Jud. carassevenn, sat Socolari, comuna
C1clova Romana.
Localizare. Mun\ii Arunei, carstul din
Cherie Carasulur, versantul stang, in
dreptul tunelului cAii ferate forestiere
Re�i\a Anina (acum scoasa din uz).
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om, cu altitudinea absoluta de 480 m,
relativa 100 m. avf:ind o deschidere
onentata spre sudest, cu o inAllime �i
latime de 5 m �i lung,mea totala de
700
m Pestera este onzontala, calda, uscata,
fosila. Cercetarile de suprafa1a au fost
efectuate de R Petrovszky. Octavian
Popescu. Petru Rogozea intre 1980
1981, cu aceasta ocazie au fost gasite la
suprafa\a materiale ceramice feudale �i
moderne, osemmte de Ursus spelaeus
40
www.cimec.ro
Arheologia pe§teri/or §i mine/or din Romsm« - Pe§leri naturale
Se impune un sondaj arheologic.
Materialele arheologice se afla in Muzeul
Judetean de Etnografie $1 al Re91
mentului de Grani\a din Caransebes, sub
nr inv 11722
Oatare. epoca medievata. epoca
modern a.
1 R Petrovsz y, Octavian Popescu, Petru
Rogozea, Pe§ten ain 1udeful Cara§-Severm.
Cercetin Arheologice 2 Banatica 6, 1981, p.
431
2. Cnst,an Goran, Catalogul S,stemat,c al
Pe§terilordin Rom�n,a, 1981, Bucure�h. 1982,
2238 / 30
Pesters nr. 1 de la
Socolovet
' Etnografie $i al Regimentului de Gram\a
Jud CarasSeverin, sat Socolari comuna
Ciclova Romana.
Localizare: Munlii Aninei, carstul din
Cheile Carasului, versantul stang, in
apropierea Pesterei scccrovat
Reprezinta o pestera naturala tocuna de
om. cu altitudinea absoluta de 490 rn,
relativa de 150 m, cu o deschidere
orientata spre est, inal\jmea de 4 rn,
!a\imea de 3 m $i !ungimea totala
de
1814 m; este uscata, calda, fosila
Cercetari de suprafata au fost efectuate
de R. Petrovszky, Octavian Popescu,
Petru Rogozea: au fost gasite fragmente
ceramice, feudale $i moderne. Se impune
un sondaj de venficare stratigrafica.
Materia!ele arheo!ogice se afla in Muzeul
Jude\ean de Etnografie $i al Regimen
tuhn de Granitfl din Caransebes, sub inv.
11726.
Datare. epoca medievala $i epoca
moderna.
1. R Petrovszky, Octavian Popescu Petru
Rogozea Pe§ter, dm Judeful Cara1-Sevenn
Cercetan Arheolog,ce 2 Oaransebes. Banauca 6,
1981, p 431 · 432
2. Cnstian Goran. Catalogul Sistemat,c al
Pe;tenlor dm Romania, 1981, Bucure�t1,
1982.
2238126.
Pestere Socolovat
(Pe§tera de la Socolovac)
Jud. CarasSeverin, sat Socolari, comuna
Ciclova Romana.
Localizare: Mun\ii Aninei, carstul din
versantul stang al Cheilor Carasului $i
platoul socolovat. la 1,5 km de Pes-
tera 2 Mai.
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om Prezinta in fata un perete inalt de 20
m, cu o singurfl intrare orientata spre est,
inalta de 5 m, lata de 6 . 8 m, U$Or
orizontala U$Or urneda. cu altitudinea de
535 m, relativa de 215 m. lun91mea totala
de 130,5 m cercetan de suprafata au
fost efectuate de R. Petrovszky, Octavian
Popescu, Petru Rogozea, intre 1980 -
1981, cu aceasta ocazie au fost gasite
fragmente ceramice feudale §i moderne.
Se impune un sondaj arheologrc. exis
tand depuneri groase, promitatoare
Materialul se afla in Muzeul Judetean de
din Caransebes, sub inv 11721.
Datare· epoca medievata, epoca mo
derna
1 I Szent Iara. Krasso, 19 / 197 197, 18. 19
2 Marcian Bleahu, V Oecu, �tefan Negrea, C
Pleia, I Povara. I V1ehmann. Pe§ter, dtn
Rom.tnia, Bucure�ti. 1976.
3 R Petrovszky, Contr,bu(11 la repertor,ul
arheolog,c al localttllf1lor Jude(ului Cara§-Severm
dtn paleohtic p.td 1n·secolul al v-te» a Hr.,
Banat1ca 4, 1977, p 455 • nota 197.
4. Cristian Goran. Catalogul S,stemat,c al
Pe§tentor d,n Romania 1981, Bucuresu, 1982.
2236.
Pe§tera Somesul Rece
Jud. Cluj, sat comuna Gilau
Localizare: Mun\ii Gilau. carstul din
bazmul Sornesului Rece, versantul
drept, la 2 m de Somesul Rece, 6 km
de Gilau, in partea supenoara a
rnasivului .Cetate",
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om, cu alt,tudinea absoluta de 540 m,
relativa 100 m, lungimea de la intra re 9
m, apoi se ingusteaza. Primele sapaturi
in pe$tera leau fa.cut cautatoni de comon
in secolul trecut cautand .comoara lui
Darie", in 1891 ei au gasit doua cranu
intregi de Capra ibex. Tn acelast an, A
Koch incepe sapaturile �i gase§te Tn
condi\ii stratigrafice nedefinite, oseminte
de Capra ibex, Antilopa, Rupicapra, Bos
sp., Canis sp., Canis vu/pis, Arctomis
bos, Cricetus frumentarius, Arvicola
Arheologia pe§teri/or §i mine/or din Romsm« - Pe§leri naturale
41
www.cimec.ro
Arheo/ogia pe§terilor §I mine/or dm Romania - Pe§teri naturale
teiresids. multe oase de pasari, unele
arse, majoritatea sparte intentional. Tn
1914, M. Kormos determina noi specii
descoperite de el �i de E. Orosz, dintre
care mentionarn: Ocotona microtus,
Sorex ereneus, Equus cabal/us fossilis,
Megaceros giganteus etc. K. Lambrecht
deterrnma specii de pasari: Tetrao
urogallus L, Lagopus mutus Mart.
Pyrhocorax pyirhocorax L, fauna (dupa
Kormos) aminteste un climat de stepa. A.
Koch a gasit o lama de silex, pe care
Henri Breuil o atribuie magdalenianului, o
tibie �i un humerus de lup gaurite, dovezi
ale activita\ii deliberate a omului.
Materialele postpaleolitice sunt �i ele
numeroase. La 80 m de aceasta pestera
a fost gasita o alta pestera, al caret
depozit a fost in intregime cotrobait de
cautatorf de comori. O sapatura facuta
cu mare aten\ie ar putea gasi macar
portiuni mici in situ pentru reconstituirea
stratigrafiei.
Datare: paleolitic.
1 Cristian Goran, Catalogut Sistema/JC al
Pe�ten/or din Romania 1981 Bucure,ti. 1982,
3300 I 1
2 B Jungbert. Repertor,ul locallt�(ilor
cu
descoper,ri paleo/1t,ce din Trans1/van1a (IV), Acta
Muzei Napocensis 2223, 1985 1986, p 392
Pesters Rece
Jud Cluj, sat Rach1tele (Onceasa),
comuna Margau.
Localizare: Mun\ii Bihorului, carstul
dm bazinul Somesului Cald, intre
platoul Onceasa. Pestera Zmeilor la
nord �i Pestera Piatra Altarului.
I din Chene Turzii, paraul Ha�datelor.
Pe1tera Rece • Cranll de urs de pefterl atestand
cultul ursulul in pe1terl
42
Reprezmta o pestera naturala uscata,
care se presupune ca a fost locuita de
om, cu o singura intrare, avand o
altitudine relative de 40 m �i o lungime
maxima 70 m. Cercetari speologice,
printre care cea din 1987, facuta de
Cristian lascu, Florin Baciu. Alexandru
Gligor, $erban Sarbu descopera nu
meroase oase $i cranii de urs de pestera
(Ursus spelaeus), dintre care patru sunt
dispuse in forms de cruce, asezate ceafa
la ceafa, fapt pus pe seama unui cult al
vanatorii ursului de pestera (musterian •
paleolitic mijlociu), acoperite cu un strat
de calcit. In urma sapaturilor arheologice
au fost constatate urrnatoarele depuneri
(groase de 45 cm):
1. la baza pietris rulat, suprapus de un
nisip cu lntercalatii de calcit apoi de
argila;
2. in partea superioara • un strat de calcit
$i oase acoperit de altul cu material
elastic;
3. lamele dentare de mamut, considerate
ca fiind aduse de Homo Sapiens neen-
derthalensis. Vanarea ursilor era facuta
cu ajutorul cursetor. Datarea crustei de
calcar (in care sa gasit craniul din
suprafata Ill), facuta de Universitatea din
Texas, cu UTH, se situeaza intre 85000
75000 ani.
Pestera este considerate ca un loc unde
se practica un cult al ursului de pestera,
apartinand religiilor preistorice.
Oatare: paleolitic.
1 Cnshan Goran. Catalogu/ S1stemat1c al
Pe;tentor din Romania 1981, Bucurestr, 1982.
3703 / 4
2 M Dornsa, C Popa, New Bear Remains
o,scoverd in Romanian Caves, Anuarul $t11n\1l1c al
Soc,eta111 Ardelene de Speolog,e, CluJ, 1992, p 2
3 Cristian Lascu. F Bac,u. M Gl1gan, $ sarbu,
Cave Bear Worksfup ,n Pe;tera Rece B,hor
Mountains Romania, Theorencat and Applted
Karstology 7, 1994, p 163 • 172
Pester» (Jui) Binder
Jud CluJ, sat comuna Petrestii de Jos.
Localizare: Mun\ii Trascaulul, carstul
versantul drept. Spre localitatea Cheia.
Rezerva\ia naturala Cheile Turzii.
www.cimec.ro
Arheologia pe§terilor §t mine/or din Rom�nia - Pe§leri neturet«

Reprezinta o pe�tera naturals locuita de Cheile Turzii, paraul Ha�atelor,

om. cercetan au fost efectuate de E. ver
Orosz, inainte de 1934 §i de Nicolae
Vlassa intre 1966 • 1972. Om acestea
rezulta matenale arheologice care aparun
paleoliticului cultura musteriana, cu
unelte din cuartit, vetre de foe inso\rte de
fauna fosila cu Ursus spelaeus,
neohhcului (eneolilicului) · cultura Cheile
Turzii Lumea Noua, cultura Petrestl,
perioadei de tranzi1ie la epoca brcnzului •
cultura Co\ofeni, epocii bronzului cultura
Wietenberg §i epocii romane (secolele II
Ill p.Chr.). In Catalogul Sistemat,c
al
Pe�teri/or din Romania pestera nu are o
prezentare complete Materialele se afla
la muzeele de istorie din Cluj. Sibiu, Alba
lulra.
Datare: paleolitic. neolitic (eneolitic),
perioada de tranzlue de la neolitic la
epoca bronzului, epoca bronzului.
epoca rornana.
1 E OroszOrvos. Termeszettudomsnyi,
Ertes110. CluJ 1679 - 1'146, p
20
2 Cristian Goran Cata/ogul S1stemal1c al
Pe�terrlordm Romlms 1981, Bucure�II. 1962,
3230 / 10
3 I H. Cr1�an. M BArbulescu, E Ch1rilll, V.
Vas1hev. I Winkler, Repertorrul srheolog,c al
1udefu/u1 CluJ. CluJ. 1992 p
103

Pe§tera $ura Balicii

Jud. Cluj, sat comuna Petre§lii de Jos.
Localizare: Mun\ii Trascauiui, carstul
drn Cheile Turzii, paraul Hasdatetor,
versantul slang, Rezervatia naturala
Cherie Turzri.
Reprezinta o pe�tera prabu�ita.
Cercetari
de teren au fost facute probabil de
Nicolae Vlassa Au fost recoltate mate
riale dacice de tip La Tene.
Datare: La Tene dacic.
1 I H Crisan M Bilrbulescu. E Ch1n1a. v,
Vasihev. I Winkler Repertonul arheolog,c al
Juderutu1 Cluj, CIUJ, 1992, p 104

Pestere Ascunsa
Jud. CluJ, sat Petrestil de Jos. comuna
Petre§tii de Jos.
Localizare: Mun�i Trascaului, carstul din
Arheologia pe§terilor §t mine/or din Rom�nia - Pe§leri neturet«
santul drept. Rezerva�a naturala Cheile
Turzii.
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om. Cercetarile au fost intreprrnse de E
Orosz. Nicolae Vlassa, Gheorghe Laza
rovicr, Zora KalmarMaxim, din care au
rezultat materiale care apartin neohncuhn
cultura Petresti, perioadei de tranzi\ie la
epoca bronzului cultura Cotofenl $'
epocii bronzului cultura Wietenberg.
Materialele se afla in colec\iile muzeelor
de lstone din Cluj, S1biu, Alba luha. Tn
Catalogul Sistematic al Pe�tenlor din
Romania nu se afla nrci un fel de
rnentiune privind datele principale
pesteril,
Datare: neolitic, perioada de tranzi\ie
de la neohtic la epoca bronzului. e
poca bronzulur.
1 E oreszorves, Termeszettudomanyi,
Ertes110. CluJ, 1679 • 1948, p 20
2 Marton Roska, Repertor,um. CluJ. 1942, p
285
3 I H Crt$an, M 64rbulescu, E Ch1rilil. V
Vas,hev, I Winkler, Repertor,ut arheotog1e al
Jude/utu, CluJ, Cluj, 1992, p 103
4 Cnst,an Goran Catalogu/ S1stemat1c al
Pe:;ter,for dtn Rom4nis, 1981, Bucurest,. 1982.
3230 / 6
Pestere Cala$lUr
Jud. Cluj, sat comuna Petrestu de Jos.
Localizare· Mun\ri Trascautui, carstul
drn Cheile Turzit, paraul Ha�datelor,
versantul stang, Rezerva\ia naturala
Cheile Turzii.
Reprezinta o pe�tera naturala locuita de
om. cercetan au fost fikute de E Orosz,
Marton Roska, Nicolae Vlassa Din
ale acestea rezulta materiale arheologice din
paleolitrcul mijtociu mustenan, neolitrc
mijlociu $i tarziu. cultura Cheile Turzii •
Lumea Noua, cultura Petresu, perioada
de tranzitie la epoca bronzuun orizontul
cu cerarntca cu torti pastitate �i cultura
Cotofeni, epoca bronzului • cultura
Wietenberg, prima epoca a fierutui
Hallstatt C
Materialele se aM in fosta colec\ie
Orvosz, Muzeul Na ,onal de tstorie a
Transilvaniei din Cluj, Muzeul Na\ional al
Unirii din Alba lutia
43 www.cimec.ro
Arheologie pe§terilor §i mine/or din Romlmia • Pe§teri neturet«
Datare: paleolitic, neolilic, perioada
de tranzi\je de la neolitic la epoca
bronzului, epoca bronzului, Hallstatt.
1 E Orosz.Qrvoi. Termeszettuaomanyl,
E es ·o. CluJ
1879 1948, p 20
2 Cristian Goran, Catalogul s,sremat,c a/
Pe11eri1or dm Romania, 1 gs 1, Bucure$1l 1982,
323 , ..
3 I H Cn$an. M BArbulescu, E Chm a. v
Vas,hev, I Winkler, Repertonul am&olog,c
al
Judef<JIUI CliJJ, Cluj. t 992, p 04
Pesters Cetateaua
• Mica
(Pe§tera Balica Mica, Pesters
Mica a Jui Ba/Jca)
Jud Cluj sat comuna Petre�tii de Jos.
Locallzare: Mun�• Tra�ului, carstul din
Cherie Turzii. pArAul H��atelor. ver
santul stang. Rezervapa naturala Cheile
Turzii.
Reprezinta o pe�tera naturata locu,ta de
om. Cercetari au fost intrepnnse de
Nicolae Vlassa, intre 1966 -1972, iar
dupa aceea de Gheorghe Lazarovici,
Zoia KalmarMaxim etc. Au fost iden
llficate dovezi de locuire apa'1inand
musterianului pateolinc mijlociu culturii
Petre�ti neolitic, culturn Cotofeni
perioada de trecere la epoca bronzului,
culturii Wietenberg • epoca bronzului �i
dm secolele XI XII epoca medievala
timpurie. Cata/ogul Sistemalic at
Pe§- tenlor din Rom�nia nu cuprinde
datele
principale ale pesteni.
Oatare: paleolitic. neoliuc, perioada
de tranzitie de la neolitic la epoca
bronzului, epoca bronzului, epoca
medievala timpurie.
1 Crtst,an Goran, Cetetogul S1stem1t1c al
Pe�teriJor arn Romln11, 1981, Bucure,11, 1982,
3231 I 3
2 I H. Crt$an, M BArbulescu, E. Chmlt, v.
Vas1hev, I Winkler, Repertorlut arheolog,c
al
Judefului Cluj. CluJ, 1992, p Judefului CluJ, CluJ, 1992, p
104
Pester« cu Co/oane
Jud CluJ, sat comuna Petreitll de Jos.
Localizare: Mun\ii TrascAului, carstul
din Cheile Turzn, paraul Ha�dalelor,
versantul stang, Rezerva\ia naturala
Cheile Turzii.
Reprezinta o pe�tera naturata locuita de
om. Cercetari de suprafata au fost
efectuate de Marton Roska Inainte de al
IIlea r.hboi mondial ii de Nicolae Vlassa
intre 1966 1972. Au fost recoltale
materiale ceramice apartinand culturii
Cotofeni, din perioada de recere la
epoca bronzului.
Datare: perioada de tranzi\ie de la
neoliuc la epoca bronzului.
1 I H Cn$an, M Blrbulescu, E Ch1rdl V
Vas lie , I W,nl<.ler. Repertonul erneologlc al
Jude <Jlu1 CluJ, Clu, 1992, p 104
Pestere Ficiorilor
Jud Cluj. satcomuna Petrestii de Jos
localizare Mun\ii Trast.aului, carstul dtn
Cheile Turzii, paraul Ha�datelor, ver
santul drept, Rezervana naturala Cheile
Turzii.
Reprezinta o pe�tera naturala locuita de om.
Cercetari au fost efectuate de Nicolae
Vlassa intre 1966 1972, de Gheorghe
Lazarovici ii Zoia KalmarMaxim dupA
1990, de al\1 cercetatori, speologi �i de
arheologi amatori Au rezultat materiale
arheologice apaf'\inAnd culturii Cheile
Turzii Lumea Noua. culturii Petre�t, din
neohtic, culturii Cotofeni din perioada de
tranzlpe la epoca bronzului. cutturii
Wietenberg din epoca bronzulu, �· din
secolele XI XII, epoca feudala umpune.
Catalogul Sistematic al Pe§terllor din
Rom�nia nu prezinta principalele date
privind pestera
Datare: neolitic, perioada de tranzitie
de la neolitic la epoca bronzului,
epoca bronzului, epoca medievata
nrnpune.
1 Cr s an Goran, Catalogul Srsteimat,c al
PeJtenlor drn Romlm1. 1981, Bucun!$1 , 1982,
323017.
2 I H. Cri�an, M Blrbuleseu, E Chirill, V.
Vas1he , I Win ter, R1tpertor,ul 1rfleologic al
103
PeJtera Hornarilor
Jud Cluj sat comuna Petreitii de Jos.
Loealizare· Mun�i Tra�ului, carstul din
Cheile Turzi,, pArAul HA¢a elor, ver
santul drept, Rezerva\ja natura a Cheile
Turzii.
www.cimec.ro
Arheo/og,a pe§teri/or §i mine/or din Rom�n,a - Pe§teri naturals
Reprezinta o pe$lera naturala locuita de om.
Cercetari arheologice de suprafata au
fost intreprinse de Nicolae Vlassa, intre
1966 - 1972, $i de catre Gheorghe
Lazarovici, Zoia KalmarMaxim �i de al\ii
in ultimul deceniu. Sau gl!isit dovezi de
locuire privind culturile Petresti din
neolitic, Cotofeni, din perioada de tran
z1\ie la epoca bronzului, Wietenberg din
epoca bronzului �i din secolele XI XII
epoca medievata ttmpurie. Cata/ogu/
Sistematic al Pe§terilor din Romania nu
prezinta principalele informa\ii privind
pestera.
Datare: neolitic, perioada de tranzi\ie
de la neolitic la epoca bronzului, e
poca bronzului, epoca medievata tim
purie.
1 Cristian Goran. Catalogul S1stemat1c al
Pe�tenlordm Romania. 1981, Bucure$l1. 1982.
3230 / 8
2 I H cnsan. M Barbulescu. E Ch1nlA V
Vas1liev, I Winkler, Reperlom;I arheolog,c al
1udefului Cluj, Cluj 1992, p 103.
Pester« Modoloaie
Jud. Cluj. sat comuna Petre�tii de Jos.
Localizare: Mun�i Trascaului, carstul din
Cheile Turzii. paraul Hasdatercr.
versantul drept. Rezerva\ia naturala Che
ile Turzii
Reprezinta o pe�tera naturata locuita de om.
Cercetari au fost efectuate de catre E.
Orosz, Marton Roska, Nicolae Vlassa
(1967 1972), precum $i de Gheorghe
Lazarovici �i Zora KalmarMaxim (dupa
1990) Rezulta matenale care apa(\in
neoliticului probabil cultura Petrestl,
perioadei de tranzitie la epoca bronzului
cultura Cotofeni �i primei epoci a fierului
sci\i Materialele se afla in cotecune Mu
zeului National de lstorie a Transilvaniei
din Cluj. In Catalogul Sistemat,c
al
Pe§teritor din Romania nu este nici un fel
de mentiune privind datele principale ale
pesterii.
Datare neolitic, perioada de tranzt\ie
de la neolitic la epoca bronzului,
Hallstatt tarz1u.
1 E OroszOrvos, Termeszettudomany,,
Ertes,to. Clu1, 1879. 1948, p 20.
2 Marton Roska, Repertorium. CluJ, 1942, p.
285
3 Cnst,an Goran, Catalogul s,stematic al
Pe�ter,lor dm Romania. 1981, Bucure$h. 1982,
3230 I 5.
4 I H. Cn�an, M earbutescu. E. Chinla, v.
Vasihev, I. Winkler Repertoriul arheolog,c al
Jude{ulu, CluJ. CtuJ 1992, p. 103,
Pestere Morari/or
Jud Cluj, sat comuna Petrestii de Jos.
Localizare· Mun\ii Trascaulur, carstul
din Cheile Turzii, paraul Hasdatelor,
versantul stang, Rezervatia naturala
Cheile Turzii.
Reprezinta o pe�tera naturala locuita de
om.
Cercetarile au fost efectuate de E. Orosz,
la sfar�itul secolului al XIXlea �i
inceputul secolului XX, continuate de
Nicolae Vlassa. intre 1966 - 1972, �i
de
catre Gheorghe Lazarovici, Zoia Kalmar
Maxim �i al\ii dupa 1990 Din aceste
cercetari au rezultat materiale arhe
ologice datand din paleolitic cultura
musteriana, din neolitic cultura Petresti,
din perioada de tranzitie la epoca
bronzului cultura Cotofeni, din epoca
bronzului cultura Wietenberg, din
Hallstattul C �i dm La Tene cel\i �i dao
�i din epoca rnedievala timpurie. secolele
XI XII. Materialele se afla la muzeele de
istorie din Cluj, Turda, Alba lulia �i Sibiu.
Tn Catafogul S1stemafic al Pe§terilor din
Romania nu se afla nici o rnennune pri
vind datele principale ale pesteni
Datare: paleolitic, neolitic, perioada
de tranzitte de la neohtic la epoca
bronzului, epoca bronzului, Hallstatt.
La Tene, epoca medievala ltmpurie.
1 E. OroszOrvcs. Termeszettudomany1,
Ertes1to. CIUJ, 1879 • 1948, p.
20
2 I H cnssn. M Barbulescu, E. Ch1n1a, v.
Vastliev. t Winkler. Repertoriul arheolog,c al
judefulu, Cluj, Clu1. 1992, p. 103.
3, Cristian Goran, Catalogul S1stemallc al
Pe�tertlordm Romania. 1981. Bucuresn, 1982,
3231 I 2
Pesters Pitica
Jud Cluj, sat comuna Petresui de Jos.
Localizare. MunVi Trascaului, carstul din
Chetle Turzn, paraul Hl!i�datelor, ver
santul drept, Rezervata naturala Cheile
Turzii.
Reprezinta o pe§tera naturala locuita de
om.
Arheo/og,a pe§teri/or §i mine/or din Rom�n,a - Pe§teri naturals
45 www.cimec.ro
Arheo/ogia pe$1enlor $i mine/or din Romfm1a - Pe$1eri naturale
Din cercetarite efectuate de Marton
Roska in perioada interbetica, de Nicolae
Vlassa intre 1966 - 1972, de Gheorghe
Lazarovici §i Zoia KalmarMaxim dupa
1990, au rezultat materiale arheologice
aparnnand culturii Petresti neolitic
rnijlociu, culturii Co\ofeni perioada de
tranzrtie la epoca bronzului §i secolelor XI
XII, medieval timpuriu. Catalogul
Sistematic al Pe§lerilor din Romania nu
cuprinde datele principale ale pesterli,
Datare: neolltic, perioada de tranzi\ie
de la neolitic la epoca bronzului,
epo ca medievala timpurie.
1 Cristian Goran. Catalogul S1stemat1c al
Pe$1enlor dm Rom4nia 1981 Bucure;tt. 1982,
3230 / 1,
2 I H. Cn�an, M. Blirbulescu. E. Chmlli,
V.
vasihev, I Winkler. Repertonul arheolog,c al
1ude(ului Cluj, Cluj, 1992. p
103.
Pestere prabu§ita din
Dea/ul Alb
Jud. Cluj, sat comuna Petrestu de Jos.
Localizare· Mun\ii Trascaulut, carstul
din sectorul de la nord de Cheile
Ariesului, versantul drept al Cheilor
Turzii, in perimetrul carierei de al
abastru
Pestera prabu§ita a fost descoperita in
1971. de Nicolae Vlassa. Profilul pra
busituni se prezmta ca o punga de lut
patrunsa intro flsura a stancn cu
adanclme de 7 §i 9 m, in care se observa
dou.1 niveluri de umplere dm paleolrtic.
Au fost extrase oase, eventual sparte
inten\ionat §i trei sau patru vetre de foe.
Din vetrele din nivelul inferior §i mijlociu
au fost dezvelite trei unelte din cultura de
prund. Fauna dateaza din pleistocenul
inferior §i mijlociu §i apartine lui
Elephas antiquus, Rhinoceros antiquus
§i Equus stenonius. Tntre 1977 - 1978 a
efectuat
aici sapaturi 8. Jungbert. care presupune
ca cele doua rnveturi provin din
prabusirea succesiva a doua adapcsturi
sub stanca. Acestea nu sunt mai vechi
decal interstadiul RissWurm sau stadiul
WOrm I. In stratul superior s-a gasit un
nucleu epuizat din calcedonie (suex), un
razuitor pe lam.1 din bazalt si o aschie de
silex. Musterian atipic stratul inferior nu
a furnizat piese din silex, doar arsura §i
faun.1 abundenta cu Rhynoceros anti-
qintstis, Megaloceros giganteus, Equus
germanicus, Hy;ena spelf13a, Spa/ax sp.,
Marmota so., Pantera sp., Lepus
cf. europeus. Se impun cercetari de
verificare a stratiqrafiet §i studierea mate
rialului arheologic men\ionat.
Datare: paleolitic.
1 B Jungbert Repertonul loca/1/IJ(tlor cu
descoper,r, paleol1t1ce dm Transilvania (Ill), Acla
Musel Napocens,s 19, 1982. p. 553
2 N,cotae Vlassa. Monografie arheolog,cif a
Che1/or tun» (in manuscr,s]
3 B Jungbert, Rewttatele sifpiftunlor
arheolog,ce efectuate In Pe§/era prifbu§IIIJ de pe
Deatul Alb, Petre§l11 de Jos (in manuscns]
Pestere Romboidala
Jud. Cluj, sat comuna Petrestii de Jos.
Localizare: MunVi Trascaului, carstul din
Cheile Turzii, paraul Ha�datelor, ver
santul drept, Rezervaua naturata Che1le
Turzii.
Reprezinta o pe§tera naturala locuita de om
Cercetarile de suprafata au fost efecluate
de Nicolae Vlassa intre 1966 - 1972 §i
dup.1 aceea de Gheorghe Lazarovici,
Zoia KalmarMaxim �i al\ii, care au g.1sit
dovezi de locuire privind musterianul din
paleoliticul mijlociu, cultura Petresti din
neolitic, cultura Cotofeni din perioada de
trecere la epoca bronzului, cultura Wie
tenberg din epoca bronzului, Hallstattul
C §i epoca rornana. Catalogul Sistematic
al Pe§lerilor din Romania nu contine
datele principale ale pesterii.
Datare. paleolitic, neolitic, perioada
de tranzifie de la neolitic la epoca
bronzului, Hallslatt, epoca romana.
1 Cristian Goran, Catalogul s,stemat,c al
Pe§tentordm Rom4nia. 1981, Bucurestr, 1982,
3230 / 12.
2 I. H. Crisan, M Barbulescu, E Chmta, v.
Vaslhev. I Winkler. Repertoriul arheolog,c al
1ude/ulu1 CluJ, CIUJ, 1992, p. 103.
Pestere Rusestilor
Jud Cluj sat comuna Petrestu de Jos.
Localizare Muntii Trascaului, carstul din
Cheile Turzii, paraul Hasdatelor, ver
santul drept. Rezervatia naturala Cheile
Tur.zii,
Arheo/ogia pe$1enlor $i mine/or din Romfm1a - Pe$1eri naturale
46 www.cimec.ro
Arheo/ogia pe§terilor §i mine/or d,n Romania - Pe§ter, naturale
Reprezinta o pestera naturala locoita de om.
Din cercetarite lui E. Orosz de pana in
1934, ale lui Nicolae Vlassa dintre 1966
1972, Gheorghe Lazarovici, Zola Kalmar
Maxim �i ale altora, a relesit ca exista
materiale arheologice ceau fost atribuite
culturii Petresti neolitic; Co\ofeni pe
rioada de tranzltie la epoca bronzului:
Wietenberg epoca bronzului. Mate
rialele se afla in muzeele de istorie din
Cluj, Sibiu, Alba lulia etc. in Catalogul
Sistematic al Pe§tenlor din Romania nu
exista nici o mentionare asupra pnn
cipalelor date ale pesterii
Datare· neolitic, penoada de tranzitie
de la neolitic la epoca bronzului,
epoca bronzului.
1 E OroszOrvos. Termeszettuaomany,,
Ertes1tO, 1879 • 1948. Clu1 p
20.
2 Cristian Goran, Catalogul s,stema/lc al
Pe�terilordin Rom4ma, 1981, Bucure�ti, 1982,
3230 / 9
3 I H cnssn. M Slirbulescu, E ChirilA, V
vasmev. I Winkler, Repertoriul arheolog,c al
Jude/ulul CluJ, CluJ, 1992. p 103
Pestere Ungureasca
(Pe§tera Caprelor)
Jud. Cluj, satcomuna Petrestii de Jos.
Localizare: Mun\ii Trascaului, carstul
din Cheile Turzii, paraul Ha�datelor,
versantul drept.
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om. Cercetarile efectuate de E. Orosz,
Nicolae Vlassa �· mai nou de Gheorghe
Lazarovici �i Zoia KalmarMaxim au pus
in eviden\a materiale arheologtce dm
paleolitic cultura rnusteriana, neolitic
mijlociu cultura Petresti, perioada de
trecere la epoca bronzulu, ceramica cu
lor\i pastilate �i cultura Cotoferu, epoca
bronzulur cultura w,etenberg, pnma
epoca a fierului Hallstatt C (o sageata
scitica de bronz cu tre, aripioare). epoca
romana �i secolele XI XII. Materialele se
afla in colectiile muzeelor de istorie din
Cluj, Turda Sibiu Muzeul National
Brukenthal.
Datare: paleolitic. neolitic, perioada
de tranzitie de la neolitic la epoca
bronzului, epoca bronzului. Hallstatt,
epoca rornana, epoca medievala
timpurie.
41
1. E OrcszOrvcs. Termeszettudomanyi,
Ertes1to. CluJ, 1879 - 1948, p
20
2 Mc\rton Roska, Repertorium, Cluj, 1942.
p.
285.
3 Cristian Goran. Catatogul S,slemat,c al
Pe:sterilor dm Rom4nia. 1981, Bucuresn, 1982.
3230 / 11
4. I. H Cn$an M BArbulescu, E. ChtnlA, V.
Vasihev. I. Winkler, Repertor,ul arheolog,c al
1udefulu1 Cluj. CluJ, 1992, p. 103.
Pestere Cetateaua Mare
(Pe§tera Balica Mare)
Jud. Cluj, sat comuna Petrestii de Jos.
Localizare· Mun\i1 Trascaului, carstul
din Cheile Turzu, paraul Hasdatelor,
versantul crept. intre locahta\1le Pe
trestii de Jos �i Cheia, Rezervatia
naturala Cheile Turzii.
Reprezinta o pestera naturala locurta de
om. Din cercetarile lui E. Orosz, Nicolae
Vlassa §i a altor specialisti au rezultat
materiale arheologice apartinand pale
oliticului cultura rnustertana, neohticului
mijloc1u cultura Cheile Turzu Lumea
Noua, cultura Petresn, perioadei de
tranz1\ie la epoca bronzului orizontul cu
cerarnlca pastilata �i cultura Cotofeni,
epocii bronzuhn cultura Wietenberg,
inceputului Evului Med1u etc. Tn Catalogul
Sislematic al Pe§terilor din Romania nu
se afla nici o rnentiune privind datele
pnncipale ale pesteni. Matenalele se afla
la muzeele de rstorie din CluJ. Alba lulia,
Sib1u.
Datare paleolitic, neotiuc. perioada
de tranzme de la neolmc la epoca
bronzului, epoca bronzului. epoca
medievala.
1. E OroszOrvos, Termeszettudomanv,.
Ertes1to. Cluj, 1879. 1948, p.
20
2. Cristian Goran, Catalogul s,stemat,c al
Pe�terilord,n Rom4ma 1981, Bucuresu, 1982,
3230 I 2
3 I H Cnsan M BArbu!escu, E. ChmlA V
vasmev, I Winkler. Repertor,ul arheo)/ogic al
Judefu/u, CIUJ, CluJ. 1992, p 103
Pestere cu stalactite
Gaura Ceazului
(Cspegovar, Csegezilyuk)
Arheo/ogia pe§terilor §i mine/or d,n Romania - Pe§ter, naturale
www.cimec.ro
Arheolog,a pe$terilor $1 mine/or din Rom�nia - Pe$leri naturale
Jud. Cluj, sat Pietroasa, comuna
Moldovine§ti.
Localizare: Muntii Trascautui. ver
santul sudic al Vaii Ariesulut.
Reprezinta un depozit campus din seceri
�· alte obiecte neprecizate, se presupune
ca au fost gasite in pestera Se impune o
investigare noua din cauza dubiilor ce
exists asupra provenientei descoperirilor,
ftind socotite ca
au fast gasite pe teritoriul
localitatii Rametea
Datare: epoca bronzului.
1 Balasz Orban. A SzekefyfOld teues», 14,
Buda, 1869 • 1871, 5. p 188.
2. M1rcea Petrescu D4mbov11a, Depoz,te de
bronzuri din Romania, Bucuresti. 1977, p. 157
3 I. H. Cri$an. M B4rbutescu, E. ChirilA, V.
vas1hev, I Winkler, Repertor,ul arheologtc al
Jude/utu, CfuJ, Cluj, 1992. p. 311
Pestere Oase/or
Jud. Cluj, sat Sornesul Rece, comuna
G1lau.
Localizare: Muntii Gilau, carstul din
Valea scmesunn Rece, versantul
stang, la sudvest de localitate.
Reprezlnta o pe�tera naturals toculta de
om. La sfar§itul secolului al XIXlea. A.
Koch a efectuat cercetart, cu aceasta
ocazie descoperind in pesters oseminte
fosile de bovideu, lup, vulpe, cricetus,
arvcolide Pe unele se observe zgarieturi
facute cu instrumente de silex de la
decarnare, care au fast datate in mag
dalenian sau epipaleolitic. Pe baza unei
lamele de silex rnlcronuca C. S. Nico
taescuPlopsor aseamana descoperirea
cu cele din stratul epipaleolitic de la Baile
Herculane. Sunt necesare sapaturi de
verificare.
Datare: paleolitic.
1 A Koch. A htdegszamosi csontbarlang
,smertettlse. Orvosi es Temszettani Tudomanyos
Ertes1to 9, CluJ, 1891
2. CS N1colAescuPlop;or, M,crol,tele de la
Baile Herculane, SCIV 8, 1957, 1 - 4, p. 22
3 I H Cn$an, M BArbulescu. E. ChmlA, V.
Vas,hev. I. Winkler, Repertor,uf arheolog1c
al
1udefulu1 CluJ, Cluj, 1992, p.
366
48
Pesters $ura Mica
Jud. Cluj, sat comuna Tureni.
Localizare: Mun\ii Apuseni, pestenle
din Cheile Turenilor (Turului), dea
supra terasei .Poderei", versantul
slang al Veii Turului (Racului), in
vecinatatea toponimului .Tunsu·.
Au fost descoperite materiale ceramice
din neoliticul mijlociu $i din perioada de
tranzitie la epoca bronzului, cultura Co
\ofeni. Nu figureaza in Catalogul
Sis-
tematic al Pe§terilor din Romania, dar ar
putea fi .Hornul de langa $ura Mare•,
mentionat in catalog.
Datare: neolitic, perioada de tranzitle
de la neolitic la epoca bronzului.
1 Gheorghe t.azarovrcr. Zo,a Kalmar.Maxim.
Prospec/1uni §I cercetiln arheolog1ce de salvare
pe ler,toflul Munic1piutui §i Jude/ulu1 CluJ Acta
Musei Napocens1s 22 - 23. 1985 - 1986. p 732 -
736
2 I H Cn!ian, M BArbulescu, E Chml4. V
vasniev I Winkler. Repertor,ul arheofog,c al
jude/ului Cluj, Cluj, 1992, p 99
Pester« Amatorilor
Jud. Cluj, sat comuna Tureni.
Localizare: Mun\ii Apuseni, carstul din
Cheile Turenilor, Valea Racului, ver
santul drept la sudvest de cariera de
la Tureni.
Reprezinta o pestera naturala, cu o
alntudine relativa de 15 m. La 3 4 m de
la mtrare, se vad gropile unor cautatori de
comori, din care sau recoltat materiale
ceramrce hallstattiene �i oseminte.
Datare: Hallstatt.
1. Gheorghe tazarcvici, Zoia KalmarMaxim,
Prospect/uni §r cercetilr, arheolog,ce de salvare
pe tefltonul Municip1ulu1 §t jude/ulu1 CluJ, Acta
Muse, Napocensis 22- 23, 1985 - 1986, p 732 •
736.
2 I H Cn$an, M. 84rbu1escu E Chml4. V.
Vas1hev, I. Winkler, Repertoriul arheolog1c al
Judefulu1 Cluj, Cluj, 1992, p 99
Pester« Degence
Jud. CluJ, sat comuna Tureni.
www.cimec.ro
 Turului.
cul ur I Co-
nd,ca bi-

2,

Pe§tera Oilor
Jud. Cluj,

Pe§tera Jui Negru

(Pe tera Ztmelor, Pe§tera cu
Prabu�iri)

PeJtera Observator
(Pe§lera Ursului, Pe§tera Pitic�)
Pester« Vulturului
Jud. c .
Jud. Cluj, l • comun lure

A. olog'a p Jltr r •
www.cimec.ro
Arheologia pe$1erilor $i mmetor din RomAnia - Pe$1eri
nstursle

pe tentor,u/ Muntcip1ulu1 §i JUctetului Cluj. Acta

Muse1 Napocens1s 22 23, 1985 - 1986, p. 732
736
2 I H Crisan. M. Blrbulescu, E. Chirill, V.
Vasihev, I. Winkler, Repertor,u/ arheo/og1c al
JUctetului CIUJ, CIUJ, 1992, p 99.

Pestere $ura Mare

Jud Cluj, sat Tureni, municipiul Turda
Localizare. Mun\11 Apuseni. carstul din L_

Cheile Turerulor, Valea Racului (Turu

lui), versantul drept .•Stalpul Regelui".
Reprezinta o pestera naturala ocuua de
om. cu altitudinea relativa de 82 m �i
lung1mea totals de 8 m, avand o singura
intrare �i tavanul prabu�it. Pe pereu sunt
urme de foe; putea fi locuita in paieounc
Au fost recoltate fragmente ceramice
Cotofeni �1 din prima parte a epocn
bronzului.
Oatare: perioada de tranzitie de la
neoliuc la epoca bronzului, epoca
bronzului.
1. Cristian Goran. Catalogul S1stemat1c al
Pe§tenlor ctm Rom6nia, t981, Bucure�t1, 1982,
3232 / 6
2 Gheorghe La:z:arov1c1. Zo1a KalmarMaxim.
Prospecf1uni §i cercet6n arheo/og,ce cte salvare
pe tentoriul Mun1c1p1utu1 §' 1uctefulu1 CluJ, Acta
Muse1 Napocensis 22 23. 1985 -1986, p 732
736
3 I. H Crt$an. M Blrbutescu. E Chirtll. V
vasnrev. I. Winkler. Repertonul arheolog,c a/
1ucte(ulu1 Cluj, Cluj, 1992, p 101.
Limanu • C611ret In galop
descopera, carteaza �i publica inca 200
m de galern. Sunt, de fapt, tre1 pesteri cu
evotutii separate, dar contemporane �i o
galene identificata de Vasile Boroneant �,
R Ciuceanu, cu ocazra sapatunlor dmtre
1971 - 1977, ramasfl neexplorata total
Are trei parti, denumite sectorul I, 11, Ill. Tn
fiecare dintre ele exlsta dovezi de
interventie §i locuire umana. Caracterul
de excepue al tucrarnor de a,ci 1a
impresionat pe to� cei care au vizitato
sau au cercetato, Sectorul I cunoaste
cele mai numeroase lucran, facute dupa
un plan bine stabifit. Ansamblul lucrarilor
drn Sectorul I are un caracter de labirint
Acela§i gen de tucran se gase�te �, in
celelalte sectoare. fn sectorul Ill luorarile
sunt doar incepute �i apoi abandonate.
lmpresioneaza culoarele lung, de peste
10 m, ce due spre tncapenle de cult. cu
altare din roca crutata, pe care se afla dm
loc in

Pestere La lcoane
(Pe§tera Limanu, Pesters de la
Balta, Pesier« Caracicola)
Jud Constanta, sat comuna tnnanu
Localizare Pe malul drept al Vaii
Mangaliei, la vest de sat.
Reprezmta o pe�lera naturala cu a·
rnenajare prin ciophre cu dalta in sistem
labirint. Cercetata de C N. Ionescu in
1916, vizitata de A. Chapuis in 1926, de
0. Tafrali, in 1927 • 1928. Cercetata intre Llmanu Zld, probib I daclc, farA teneulalA, de
1958 1964 de catre speologii Margareta suspnere a plafonulul din zona "Lllblrlntulul"
Dumitrescu, Traian Orghidan, Jeana
loc firide pentru opaite, oarecum izolate
Tanasaclu �i Mana Georgescu, care
carteaza galeriile pe un traseu lung de de partea de nordest. 0 problema aparte
o pun in�perile de la sud de zona in
3200 m. Tn 1975 o echipa de la Clubul de
care se afla luerarile de tip labirint (care
speologie .Emil Racov,w din Bucuresti
se lnvecrneaza cu galeriile 20 24), intre

50 www.cimec.ro
Arheo/og,a pe§terilor §I mine/or din Romfmia - Pe$teri naturafe
care se afla unele ce au inal\1mi cuprinse
intre numai 0,30 0,60 m sau 0,90 1,20
m, care sunt mai degraba finisate decal
in faza de excavare $i in care nu puteau
sa se aoaoosteasca decat animate de
talie mica $i mijlocie. Cele mai
incapatoare au laturi cuprinse intre 3 7
m $i au tavanul sustinot de stalpi din
piatra fasonata, z1dita. De la tavan pana
la suprafa\a terenulu, se afla numa, 1
1,20 m, alteori nio atata. Lucrari de z1darie
cu pietre fasonate, nelegate cu mortar, se
constata in toate cele trei sectoare $i
constau din stalpi ziduri de tnchidere a
unor galerii sau poate de morminte $i
pentru alte necesita\1, cum ar fi de
consolidare $i susunere a unor tavane
Reprezentanle de arta constau din figun
de oameni, de calare\i, de animate $i
pasari, cruci $i motive cruciforme, solare,
elemente de alfabet chirilic, semne de
orientare etc Acestea sunt realizate in
culoare neaqra, carbune sau cu festila
opai\ului. Sunt realizate in maniera realist
schemauzata sau abstractizata Se afla
in toate cele trei sectoare (sisteme
carsuce)
Llmanu • Luptltor cu scut In pozipe ,ezAnd
lnteresanta este figurarea unor luptatori
cu scut sau femei costumate, a carer
contururi sunt redate prin motive
punct,forme. Vasile Boroneant pune
pestera Jabirint de la Limanu in legatura
51
cu retatarite lui Cassius Dio (L I, 23)
privitoare la evenimentele petrecute in
Dobrogea intre anu 29 · 28 a.Chr. cand
proconsulul roman M L. Crasus intervine
in conflictul dintre reg,$orii daci Roles $i
Dapyx Roles ii cere ajutorul in confliclul
avut cu Dapyx, care, infrant, se retrage in
pestera Keiris trnpreuna cu resturile
armatei sale, cu tot avutul $i cu turmele.
Romanii h asediaza, le inchid mtrarile
pentru ai obliga prin asfixie sa iasa din
pestera Ace$tia in urma unei tradan
se predau Pestera, relateaza Cassius
Dio,
.era atat de mare $i de puternica lncat,
dupa cum spun legendele, pana $i titanii
se refug1aza a1ci dupa infrangerea
suferita din pa rte a zeilor". Marimea
pesterii, amenajarile din intenor pe
inaltimi $i largimi diferite ate spatulor,
nurnarul mare de deschideri, lndreptatesc
aceasta identificare Tn ea sau localizat
evenimentele relatate de Cassius Dio.
Descoperirile arheologice au pus in
eviden\a in interiorul ei materiale dacice
$i romane. Acestea sunt argumente care
Iau facut pe Vasile Boronean\ sa
localtzeze pestera Keiris la l.irnanu La
data la care Vasile Parvan o localizase in
pesters Gura Dobroge,. pesters de la
Umanu nu era cunoscuta din punct de
vedere arheologic.
Datare. La Tene, epoca romana, epo
ca medievala.
1. C N. Ionescu, La grotte de Carac,cala
(Pres de Mangalia, Dobrogea}. Annales Sc1ent1r
ques des rumversue de Jassy 13.
2. C. N Ionescu, Les Tumult de Cal/at1s, ArtA
�, Arheolog e 2. 1928.
3 Margareta Oumurescu Traian Orgh,dan, I
Tanasacm, M Gngorescu Contnbu/11 la stud1u/
monografic al Pe�teru de la Umanu, LucrAnle
lnst,tutuiu, de Speolog,e .Emtl Racov,1a· 4 1965
4 lcA G1urg1u, Eva CearA. Coste! Soman, No,
desr:openn In Pe$lera de la L1manu Buletinul
Clubulu, de speotog,e ,Emil Racov11a· Bucure$1i 4,
1976 p 170172
5 Vas. e Soronean , Cerce/Sr, per,eghet,ce Intre
NSvodar, $' Vama Ver:he Ponttca 10, 1977.
6 Vasile Boroneanl R c,uceanu, CercetSnle
arheolog,ce dm Pe$1era de la timsn«. Jud
Constanta Re rsta Muzeeror $' Monumentelor,
Monumente tstonce $1 de ArtA 2. 1977, p. 12
7 Vasile Boronean . Labmnlul subteran de la
L,manu, Magaz1n tstonc 13. 1979, p 5, 146
a Cristian Goran, Catalogul s,stemat,c al
Pe$tenlor dm Romania, 1981 Bucure$11, 1982,
2510 / 1
www.cimec.ro
Arheo/ogia pe§terilor §i mine/or din Rom�nia • Pe§leri naturale
Pestere Casian
Jud. Constanta. sat Casian (fost
$eremet), comuna Targu§or.
Localizare: Pe terasa superioara a
Vaii Casimcea. Masivul calcaros .,Am
fiteatru".
Pe peretele din dreapta intrarii in pestera,
pe o suprafa\a netezlta, se aflcl incizate
inscrip\ii din trei etape diferite. Din prima
etapa, in chiritlca, se afla literele K §i N,
de talie mare. Din a doua, in fa\a lor,
motive cruciforme §i de alfabet tot chirilic.
Tot in aceeast maniera, coua cruci se
inscriu in interiorul literei K. Tn ultima
etapa, in interiorul literei K §i intre K ii
N se inscriu doua cuvinte cu litere
marunte, tot in chirilica. lnciziile sunt greu
liz1bile §i au ductul diferit pentru fiecare
din cele trei etape prezentate. Trebuie
cercetata pentru noi observa\ii.
Caslan • lnscrlpl!e pa peretele uterior
Datare: epoca medievala timpurie,
secolul al Xlea
1 E Alexandrescu. A Avram. 0 Bounegru, C
Chtrtac, Cercetln penegetice 1n tentor,u/ H1stne1
(II). Pennca 1019, 1986.
2 C. Chlnac. Un monument ined1t Complexul
rupestru de la Dumbrlvem (jud Constanta),
Ponnca 21·22, 1988 - 1989
Pe§tera Baba
(Pe$fera Babei din Va/ea Cheii)
Jud. Constanta, sat Cheia, comuna
TargU§OL
Localizare: Oobrogea Centrala. bazi
nul Mani Negre. carstul din Valea
Casimcea, .t,a pamantul galben·
Reprezinta o pestera naturata locuita de
om, cu o singura intrare. Are forma de
culoar, lungimea de 11,60 §i la\imea intre
1,90 • 2,45 m. Tn interiorul ei,
Alexandru
Paunescu §i Nicolae Hartuchi au efectuat
in 1957 sapaturi arheologice. Sa
constatat exlstenta unui strat de locuire
cu doua nivele din neolitic, cultura
Gumelni\a, incluzand §i trei nivele de
vetre de foe. Grosimea stratului este de
0,60 rn: urrneaza un strat steril arheologic
de 0,20 0,30 m grosime, un strat de
locuire de epoca rornana cu ceramica
autohtona §i de import (terra sigillata). La
suprafa\a, in pamantul umblat, fragmente
ceramice medievale.
Oatare: neolitic, epoca romana, epoca
me<fievala.
1 C S N1colAescuPlop$or. Alexandru PAunescu,
Ntcolae Haf1uch1, Cercetlr, paleollt,ce tn
Dobrogea, Matenale 6, 1959, p 48.
2 Cristian Goran, Catalogul S1s1emaltc al
Pe§ter,fordm Rombnia, 1981, Bucure$t1, 1982.
5110 16
Pe$tera Bursucilor
Jud. Constanta. sat Cheia, comuna
Targuior.
Localizare: Dobrogea centrala,
bazinul Dunarii, carstul din Valea
Casimcea, versantul stang, la cateva
sute de metri amonte de confluenta
dintre paraul Cheia cu Valea Ca
simcea.
Reprezinta o pestera naturala loculta de
om, cu altitudinea relative 35 m. Sondaje
efectuate de Elena Terzea in anii 1972 -
1973. la intrarea in pestera. in care,
tncepand de la baza, sa deosebit o
depunere de argila cenusie cu macre de
nisip galbui ii cenusiu deschis, un
depozit din doua nivele de loess, loess cu
material elastic §i loess amestecat cu
blocuri de calcar. Tn nivelul de baza al
loessului cu material elastic, dintro
epoca rece, sau gasit piese de silex ce
ar putea ft din paleoliticul superior
aurignacian §i epipaleoliticul (mezoliticul)
tardigravettian, fauna cu Canis lupus,
Vufpes vulpes, Ursus spelaeus, Crocuta
spelaea, Me/es meles, Mustela nivalis
etc., specifica WOrmului. Fauna din
Arheo/ogia pe§terilor §i mine/or din Rom�nia • Pe§leri naturale
52 www.cimec.ro
Arheo/ogia pe§terifor §i mine/or din Rom�nia - Pe§teri netureie
holocen, Dryas I, indica climat silvostepic
cu Microtus ervstis, Crocidura leucodon,
Micromys minutus. Deasupra, in depu
nerea recenta se afla materiale ceramice
ce au fost atribuite culturii Cernavoda I,
din eneoliticul tarzlu.
Datare: paleolitic, epipaleolitic (me
zolitic), eneolitic.
1 Elena Terzea. Les mam1ff!res quaternalres de
la grotte .Pe§tera Bursuc1lo,. et quelques
remarques sur Jes d1pod1des. Travaux de l'lnslltut
de Speologie .Emile Racov1tza· 13. 1974. p 111 •
125.
2 cnsnan Goran. Cata/ogul S1stemalic al
Pe§lenlor d,n Romania, 1981, Bucure$!1, 1982,
5110 / 4
Pesters Cheia
(Pe§tera Cheia Dobrogea,
Pestere de la lzvor)
Jud. Constanta, sat Cheia, comuna
Targu�or.
Localizare: Dobrogea Centrala, ba
zinul Marii Negre, carstul din Valea
Casimcea. paraul Che,a, (Ghelin
gicului), versantul drept.
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om, cu altitudinea de 25 m, lungimea de
15 m, la\imea medie 6 m. Cercetari
arheologice de supratata �i sapaturi au
fost efectuate de C. S. Nicolaescu
Plopsor, Alexandru Paunescu �i Ale
xandra Bolomey, Nicolae Hartuchi in
1956 1957. In pe�tera �i la intrare s-a
obtinut urrnatoarea situa\ie stratigrafica·
1. nivelul musterian 0,60 0,85 m gro
sime;
2. aurignacian (numai in fundul pesteru)
0,04 0,20 m grosime:
3. steril arheologic (mijlocul pesterll) 0,06
- 0.17 m grosime:
4. neolitic, in mijlocul pesterii, uneori
direct pe musterian;
5. nivelul Hallstattian in sectiunea Ill in
fa\a pesteru:
6. la gura pesterii �i in fundul sau
pe
stanca (in fundul pesterii o vatra de foe):
7. premedieval, in sectlunea Ill, in Iata
pestern:
53
8. medieval timpuriu, in sectiunea Ill, in
fata pesterit,
in nivelul musterian, paleolitic mijlociu, in
stratul de loess, sau gasit unelte de
silex, varturi razultoare, aschli, fauna cu
Ursus spelaws, Equus cabal/us,
Rhinoceros antiquitates, Hyaena spe-
laea, Cervus elaphus etc.; in nivelul
aurignacian, paleolitic superior, in loess
galbui prates, sau descoperit aschil,
lame, un gratoar retusat pe lama ii o
fauna saraca. cu Ursus spelaeus �i Sus
scrofa. Nivelul musterian este atribuit
stadiului I ori stadiului II al glaciatiunii
worm. Pentru neolitic, ceramica apartine
culturilor Gumelni\a �i Hamangia. Pentru
prima epoca a fierului (Hallstatt) sa gasit
doar cerarnica neagra, incizata, cu decor
lustruit. Tn nivelul dacic sau dezvelit
fragmente dacice ii greceiti de epoca
elenistlca (secolul al Illlea a.Chr.). piese
din tier, varf de sageata de bronz, bra\ara
din sarma de ararna. Tn nivetul
premedieval sa gasit cerarnica, iar in eel
medieval timpuriu, cerarmca, varfuri de
sageata de fier, margele de sticla �i
ametist. Acest ultim nivel este atribuit
secolului al Xlea.
Datare: paleolitic, neolitic, La Tene
dacic, epoca elernsnca, epoca roma
na, epoca rnedievala.
1 C S N1colilescuPlopJor Raport prehmmar
asupra cercetl1rilor paleo/1t1ce dm anul 1956,
Matenale 5, 1959 p 20 22.
2 A,exandru Pllunescu, Evo/ufia unellelor §t
armelor de p1atrl1 c,opht/1 descoper,te pe ter,tonul
Romaniei Bucure!;ll, 1970. p 13
3 Cristian Goran, Catalogul s,stemat,c al
Pe§tenlor 1m Rom4n,a, 1981. 8ucure�t1, 1982,
5110 / 3
Pester» Soci
Jud. Constanta, sat Cheia, comuna
Targu�or.
Localizare: Dobrogea Centrala, ba
zinul Marii Negre, carstul din Valea
Casimcea
Reprezmta o pe�tera naturala tocuita de
om. Este o pestera de dimensiune mica,
cu lung,mea de 5 m �· latimea de 4 m. Se
continua cu un diverticol. Alexandru Pa
unescu §i Nicolae Ha(\uchi, identifica
pana la 1,20 m un strat steril arheologic
iar intre 1,20 3,30 m, un slrat apartinand
www.cimec.ro
Arheologia pe§leritor §i mine/or din Rom!Jnia • Pe§ten naturale
culturii dacice. Fauna gasita este din
aceea�iepoca
Datare: la Tene dacic.
1 csN1co1aescuPlop$or Alexandru P.!lunescu.
N1co1ae Hartucrn. Cercetffn pateoltt,ce In
Dobrogea, Matenale 6, 1959, p. 48,
Pesters La Adam
Jud. Constanta. sat comuna Targu�or.
Localizare: .La Adam", Oobrogea
Centrals. bazmul Marii Negre, Valea
Casimcea, afluentul Vistorna, ver
santul drept.
Reprezinta o pestera naturala. cu cinci
intrari, cu altitudinea de 25 m, lungimea
totala de 43 m Cercetarile arheoloqice �i
paleontologice sau efectuat de catre un
colectiv condus de Margareta Dumitrescu
Tn 1962 1963. In 1992, Clubul de
speologie .Emil Racovita" din Bucuresti
realizeaza noi descoperiri de galerii �i
stabileste lungimea pesterii la 103 m. in
1962 1963 sa recoltat un important
material arheologic datand din paleoliticul
rniilocru, cultura rnusteriana, paleoliticul
superior, cultura gravettiana, mezolitic,
cultura tardenoistana, Sa avansat, de
catre P. Samson §i C. Radulescu
existen\a aict �1 a unui neolitic aceramic
care nu este susunut de alte descoperiri
din Dobrogea §i din zona, in care sa ti
existat un centru de domestlcire a oii (pe
baza unui mugure dentar). Materialele
arheologice sunt putine, fiind o pe§tera
mica Sau descoperit materiale ceramice
din neonnc, culturile Hamangia §i
Gumelni\a. tmportanta este descoperirea
in pe§tera a unui altar dedicat cultului
oriental al zeului Mithras. Fauna
descoparita in pestera a permis com
pletarea tabloului privmd fauna cuater
nara din Dobrogea.
Datare: paleolitic. mezolitic, neolitic,
epoca dacorornana
1. Margarela Dum1trescu, P Samson, Elena
Terzea, C R.!ldulescu, M Gh1ca, Pe1tera .La
Adam·. Sta/1une Ple1stocenff, Lucrarile
lnshtutulu1 de Speolog1e .Emil RacoviW 1·2, 1962
• 1963, p 229 • 285
2 p Samson, l:tudes sur le cuaterna,re asns le
monae, Vllleme Congres INOA, Pans 1969,
1970, p 629 • 636
3 Cristian Goran Catatogul S1stemat,c al
Pe$ter,Jor din Romilnia. 1981, Bucure�h. 1982
5110/13.
4 Bogdan Constantinescu. Pe§tera La Adam,
Cercetari Speolog1ce 2. MTS C N.T T., 1995,
p
47.
Pestere Liliecilor de la
Gura Dobrogei
Jud. Constanta, sat comuna Targu§or.
Localizare: Dobrogea Centrala,
bazmul Marii Negre carstul din Valea
Casirncea, 7 km sudsudest de co
muna Targu§or, jumatatea drumului
dmtre Targu�or la sudest §i Gura
Dobrogei.
Reprezinta o pe§tera naturala locuita de
om, cu altitudinea relativa de 50 m,
lungimea totala de 500 m �i avand tre1
rntrari (A, B, C). La deschiderea
principala A, se aiunge pe o panta de 2
m. ce duce in galena fosila care se
continua prin galeria cu ceramica. care
are §i o mtrare separate ce se adanceste
lntrun aven. Pesters a fost cercetata de
Vasile Parvan in 1912 1924, C. S.
NicolaescuPlopsor �i echipa sa intre
1956 1959 §i de catre speologii C.
Radulescu §i P. Samson intre 1976
1982, impreuna cu arheologul Alexandru
Paunescu, in special in avenul de la
intrarea B. Din galeria A cu ceramica (in
special) provin numeroase materiale
arheologice din neolitic cultura
Gurnelnita, Hallstatt, la Tene dacic,
epoca rornana �i feudala tarzle
Sondajul
a mers pana la 2 rn, fara a se atinge patul
pesterii. in galeria B sau executat doua
sondaje in care au fost idenuficate
aceteast materiale, cu excep\ia ne
oliticului, pentru care sau gasit matenale
§' de tip Boian, Hamangia. Sa gasit §i
ceramics comuna de secolul al IVlea
a Chr. Din avenul de la mtrarea B, in
stratul cu prabu§iri termoclaste, din
partea supenoara, arnestecata cu un mal
galben sa gasit o asociaue faunistica de
micromarrufere datand din vremea gla
cia\iunii Mindel. Impreuna cu aceasta a
fost identificata �i o piesa de silex
de
aspect b1facial. cioplit dintro ptacheta de
forma rectangulara (?) atriburta culturii de
prund. Tn 1991, Clubul de speologie
Emil Racovita" din Bucuresti recarteaza
pe�tera, rezolvand semnele de intrebare
existente; rezulta 656 m lungime §i 26 2
(14,2/+12)m denivelare
Arheologia pe§leritor §i mine/or din Rom!Jnia • Pe§ten naturale

www.cimec.ro
Arheologia pe§/eri/or §I mine/or din Rom�ma - Pe§ten nature/a
lnforma(ie istoricit Vasile Parvan aso
ciaza aceasta pe�tera cu Pestera xems,
menponata de 010 Cassius (LI, 23 �i
urmatoarete) cu ocazia expedi\ie, pro
consulului roman Marcus Ucinius
Crassus la Dunarea de Jos pentru ai
pacifica pe reg,�oril daci Roles �i Dapyx.
Evenimentul sa petrecut intre ann 29 •
28 a Chr .. cand Roles ii cheama in
ajutor pe romani. Dapyx, infrant. se
refugiaza in
pestera Keiris, care era vasta �,
puternica. Titanu infran\i de ze, sau
refugiat in ea, dupa cum rezulta din
legenda Vasile Boroneant locanzeaza
pestera la limanu, unde exista nu
meroase guri de pestera inchise, care ar
justifica moartea �i predarea dacilor prin
infometare �i sete ca urmare a blocarrl
intrarilor, conform textului lui Dio Cassius.
ln pe�tera au fost ascunse �i animale.
Datare. paleolitic. neolitic, Hallstatt.
La Tene, epoca rornana, epoca me
dievala tarzie
C. S. N1co1aescuPlop,or f• colaboratoru. Rapori
prehmtnar asupra cercetanlor paleoht,ce dm
anul 1956, Malenale 1, Oobrogea 5, 1959, p
15 -22
2 Vasile PArvan. Get,ca. Bucureflt, 1924
89
3 Marc1an Bleahu, V. Decu. $lelan Negrea.
C Ple,a I, PovarA, I. V1ehmann Pe§teri d,n
Romlnla, Bucure,11, 1976, p 405 • 406
4 Cnsttan Goran, Cata/ogul S1stematic al
Pe�ter,/ordin Romlma., 1981, Bucuresn, 1982,
5110114.
5 Alexandru Paunescu, C. Radulescu. P
Samson, Decouvef'fes du pa/eo/Jt1que ,nfer,eur en
Roumame. Travaux de l'lnst1tut de Speologte
• Emile Racov1tza• 21, 1982, p 53
62.
6 Valentin Tintea. Pe�tera Liliec,tor, cereeun
Speolog1ce 1, MTS., C N.T T., 1992, p
11·13.
Pestere Cariera Mica de
la Topalu
Jud Constanta. sat comuna Topalu.
Localizare. Calcarele de pe malul
Dunarii dobrogene, la 5 km nord de
locahtate
Reprezinta o pestera naturata in care s
au gasit oseminte fosile de animale cu
aternare. N. N. Morosanu �i C S.
NicolaescuPlop�or cred ca
au existat �1
dovezi de locuire urnana. Pesters a fost
distrusa de Iucranle din cariera.
Datare. paleolitic.
1 N N Moroianu, 0 sta/1une paleo/11,cl in
Dobrogea Topa11,1, Academia Romana, Memor111e
Sec\iunu St n\1fice. ser,a Ill. 5, 1928, p 3 2 C
S
N1coUlescu·Plop�or �· colaboratorn. Raport
pret,minar asupra cercet�otor pateottt,ce d,n anul
1956, Maleriale 5, 1959, p
15
Pestere Scrofeni
Jud. Constanta, sat comuna Topalu
Localizare Carierele din calcarele de
pe malul drept al Dunani dobrogene, 5
km nord de locahtate
Reprezinta o pe§tera naturala locuita
probabil de om. in care sau gasit
oseminte de animale fosile cuaternare N.
N. Moro§anu §1 C. S. NicolaescuPlopsor
cred ca aici au extstat §i dovezi de locuire
umana Pestera a fost distrusa de ca
riera
Datare. paleolitic
1 N N Moro$anu, 0 sta/lune paleoltt,c4 In
Dobrogea Topalu, Academia Romana. Memomle
p Sec\1un11 $t11n\1f1ce, sena Ill, 5, 1928, p 3 2 C s
N1colAescuPlop�or �i colaboratom, Raport
preltminar asupra cercet4nlor paleo1tt1ce din anul
1956, Materrale 5, 1959, p
15
Pester« Topalu
Jud. Constanta, sat· comuna Topalu
Localizare: Carierele din calcarete de
pe malul drept al DunAni dobrogene, 5
km nord de localitate .
Reprezmta o pe§tera naturala tocuita de
om Pesters este lunga de pesle 8 m �i
larga de cca 3 m. N. N. Moro§anu, in
1928, probabil dupa o cercetare de teren,
constata prezenta unei bogate faune cu
mamut cal salbatic, cervidee etc. �i a
unor prese de silex (cAt au putut fi
vazute), atribuite aurignacianului Pesters
a fost dtstrusa dupa 1928 de lucrarile din
cariera de piatra.
Datare paleohtic.
1 N N Moro,anu, 0 staf,une paleo/1/,cA
In
Dot>rogea. tooe». Academia Roman3, Memomle
Sect1un11 $t11n\1t,ce, sena Ill, 5 1928 p 3.2 C
S
N1colAescuPlopJor fl cctaberatoru, Raport
prel1mmar asupra cerce/4rtlor paleotl/,ce dm anul
1956, Matenare 5, 1959, p 15
55 www.cimec.ro
Arheologia pe§tenlor §i minetor din RomSnia • Pe§teri neturet«
Pestere Nr. 1 din Cheile
Tatarului
(Pe§tera Mica din Cheile
Tatarului)
Jud. Dambovi\a. sat Dobresti, comuna
Moroeni.
Localizare: Mun\ii Bucegi, bazinul
lalomitel superioare, Valea Tatarului
afluent pe dreapta, versantul stang. la
sud de cabana Padina, Cheile Ta
tarului.
Reprezinta o pe�tera naturala locu,ta
ocazional de om, cu altitudmea absotota
de 1548 m lun91mea totala de 125 m
avand doua intrari, orientate spre sud·
est Prima are inal\1mea de 3 m. l.!'t\1mea
de 2,10 m, o a doua este complet
colmatata Pe�tera a fost identiticata de
Alexandru Maxim, care face primele
idenlificari de fauna. Tn 1957 lnstitutul
de
Studu �i Preieetan Energetice, in vederea
unui studiu geologic, degajeaza intrarea
principata �i chearna lnstitutul de Spe
ologie sa faca investiga\ii de specialitate
P Samson �i C Rfldulescu. efectueaza
cinci sondaje (doua in Sala Mare �i trei in
Sala Mica alaturata) Acestea ating
adanciml cuprinse intre 1 �i 1,65 m,
neajungand pana la patul pesteni, Un
sondaj a rost efectuat �i in stanga intrarii
de catre lnstitutul de Studii �i Proiectari
Energetice. Sa recoltat fauna, tar in
sondajul nr. 1, in partea supenoara a
stratului Ill, de culoare ocru cenusiu, sa
gasit o piesa din silex atribuita pale
ohticului superior �i fauna cu Ursus
spelaeus.
Datare: paleolitic.
1 Alexandru MalC1m, Ibex pnscus Wold de la
Grotte Tltaru dans /es Monts Buceg, (Rouman,e),
Bule1inul Societ41•i de $thn1e CluJ 10, 1948, p 87 •
78
2 P Samson C Radulescu, Cercetlri
paleontologice In p �tert/e d,n Va/ea
Tlterulu,,
Ocrottrea Naturn 7, 1963, p 73.
71.
3 Cr,&tian Goran, Catalogul Sistemat,c al
Pe�tertlor am Romln11. 1981, Bucure$1•,
1982,
1241 / 6
Pe§tera nr. 2 din
Cheile
Tatarului
(Pe§tera Ursului din Cheile
Tatarului)
Jud DAmbov1\a, sat Pucheni, comuna
Pietro§i\a.
Localizare: Mun\ii Bucegi, bazinul la
lomi\ei supenoare, carstul Valea re-
tarului, afluent pe dreapta. versantul
stAng, la sud de Cabana Padina, Che·
ite TAtarului
Reprezmta o pestera naturals locu1tA
ocazional de om. cu altitudinea absolutA
de1548 m, lungimea absolutA de 100 m.
Are o smgura intrare (colrnatata ptma
in
1957), inal�mea de 1,60 m �i IA\1mea
de
4 m. Aceasta pestera a fost 1dentificata §t
publicata parfial in 1912 de catre C N.
Ionescu I.S P.E. elibereaza mtrarea de
dflramaturi (1957) �i efectueaza un
son·
daj interior. P. Samson §i C. Rfldulescu
executa trei sondaje, care merg pana la
adancirnea de 0,50 2 m, identlficand trei
straturi l n Sondajul 1, in stratul 1. ocru
cenusiu, la hmita cu stratul 2, brunroscat,
glomerular. sa gasit o piesa din silex
atribu1ta musterianului evoluat (paleolitic
m11loc1u) Sonda;ul 2. in stratul ocru
galben deschis, la 0,45 m adancime se
afla o vatr.'i pe care nu au fost gas1te
resturi de fauna sau de mdustne umana
deci nu este databila. O alta vatra (?) a
fost identificata in stratul tret de culoare
ocrugalben arg1los, la 1,30 m ad!ncime.
cu oase aschrate §i piese dentare izolate
de Ursus spe/aeus care nu au fost
datate Se apreciaza ca ar putea apartine
interstadiului Gottweig din stadialele
Wurmului. Data fiind inal\imea mare,
pestera ar f putut fi acoperita de ghe\ari.
Datare. paleohtic.
1 C N Ionescu. Faune des grottes dans /es
Carpates de Rouman,e, Annales sc,entif,que de
l'Unrvers,te Jassy 8, 1912, 3. p 242 • 243
2 P Samson. C ROdulescu, Cercel411
pateontolog,ce In pe�tenle am Valea Tllerului,
Oc:rotJrea Naturu 7. 1963, p 77 •
83.
3 Cristian Goran, Catalogut s,stematic al
Pe�terllordm Roman,a 1981, Buc:ure,ti, 1982,
1241 I 5
Arheologia pe§tenlor §i minetor din RomSnia • Pe§teri neturet«

56
www.cimec.ro
Arheolog1a pe$ter,/or $' mmetot din Romania - Pe$1er, naturale
Pester« Muierii de la
Baia de Fier
(Pe§tera Muierii I)
Jud. Gorj, sat comuna Baia de Fier
Localizare: Cheile Galbenului, bazinul
Oltetului. versantul culmu Garba, in sud-
estut Mun\ilor Parang, la 2 km in
nordul locahtAtli. pe partea dreapta a
rAului Galbenul.
Flgurl umane din Petterile Gorjulul
Reprezinta o pe�tera naturala locuita de
om, cu lungrmea de 3566 m �i altitudmea
de 45 m Prezinta patru nivele de
formare. deci exists interes speogenetic.
Nivelul 2, superior $i nivelul 3, inferior
prezinta interes general.
Date arheologice: C. S. Nicolc�escu
Plopsor a efectuat sapaturi arheologice in
1929, lucrari pe care lea reluat,
trnpreuna cu cotaboratorii, intre 1951 •
1955, la gura pe�terii, in galeria
prin
cipala �i Tn galeria sud • nord, (pornind de
la patuJ pesteril pAna la suprafata).
Prezentam schita stratigrafica obtinuta in
galeria principala. in sapaturite dm 1953
1955. unde sa atins adanclmea maxima
de 6,90 m. Suprafata cea mai mare a
profilului este ocupata de depunerile
aluvionare, care coboara pana la •
3.40 m:
57
1. intre 3,40 $i 1,60 m se gase�te
locuirea din paleoliticul mijlociu, cu unelte
din cuart, snex �i alle roci apar1mand
paleoliticului cuaruuc, tnsotite de fauna
de Ursus spae/eus;
2. de la 1,60 la 1,20 m stratul apartinand
paleoliticului superior. cu unelte din silex
$1 fauna cu Ursus saeeteus;
3 de la 1,20 la 0,80 m strat steril arne
ologic;
4. intre 0,60 �i 0,30 m stral argilos,
.s1giliul pestern", care marcheaza sfar�itul
glacia\iei $1 inceputut perioadei
actuate
(holocenului);
5 intre 0,30 $i O m se afla stratul post
paleolilic. ln acest strat nu sa obtinut o
succesiune culluralstratigrafica nguroasa
dar fn el se fntAlnesc, Tn succestune
cronologicA fireasca, dovezi de locuire
apartmand culturilor Cri� (neollnc tlmpu
riu). Cotofeni (perioada de lranzilie spre
epoca bronzului) Glina (epoca bron
zului), epocilor dac,c! �i medievals tarzie.
O corelare intre sectiunile intreprinse nu
sa facut decal pentru paleohticul mijlo
ciu, stabilinduse ca
aparune mustena nului
I �i II.
Date antropologice: in sapeturile din anul
1952 s·a gAsit un crarnu fragmentar $i o
mandibula de Homo sapiens - Cro
Magnan
Pestera este etectnflcata, vizrtabila.
Oatare: paleohuc, neolitic. perioada
de tranzitte de la neolitic ta epoca
bronzului, epoca bronzului. Hallstatt.
La Tene dacic, epoca medievals.
1 C S N1collescuPlopior. Le patlol1th1que en
Rouman,e, Oacra 56, 1935 • 1938 (1938)
2. Constantin Oa1co111c1u, G. Ferencz,, Stefan
80001, CS NrcotaescuPlop�or. Nicola, Costar,
M Oelin, P Duka, Date ,:,reltminare asipra
re1Ult11tetor palooantropolo91ce de la Pe�tere
Mu,enlor, Saia de F,er, $ant,erul Grldi§tea
Muncelulu1, SCIV 4, 1953, 2. p 195 • 209
3 CS N,collescu,Plop$or, Report pre/lmmar
asupra ce,r;etlnlor de pateontotor;,e uman4 de la
Bala e Fier am 1951, Problem de
antropolog,e,
1, 19:>4
c C S Nicola scuPlcpser, Sant,erut am olo e
Saia de Fter. Malena e 3, 1957
5 Marcian Bleahu, V Decu, $1eran eg, , C
Ple,a, I. PovarA I V1ehm nn, P �:er!
a.n
Romlnia. Bucure,11, 19713
6 Cristian Goran, C1talagul S/st ma cal
Pei er,Jordm Romania. 1981, ucur )ti,
1982,
205111
www.cimec.ro
Arheologia pe§ferilor §i mine/or din Romsni« - Pe§leri naturale
Pestere Muierilor
Jud Gori, sat comuna Saia de Fier.
localizare: Carstul din versantul drept
al Cheilor Oltetului. Partea de nord a
comunei, pe partea dreapta a raului
Galben.
Reprezinta o pe�tera naturals tocuita de
om in 1924, C.S NlcotaescuPiopsor
identifies la intrarea in pe�tera cateva
desene rupestre. in culoare neagra.
reprezentsnd personaje umane in ma
ruera schematica. pe care le atribuie
neolit1cului.
Se impune venficarea stanl de
conservare, mclusiv a rnasunlor de pro
tectie. Nu are eviden\e complete in
Catalogul s,stematic al Pe§terilor din
Romania
Datare neolilic.
1 C S N1cotaescuPlop�or, Desen,.m paleolit,ce
in Oiten,a, Arh,vele Olteniei 5, 1926 p 23
2 C S N,colliescu·Plop�of. Travaux sur /es
pemtures rupestres d'Olten,e. Arh1vele Q11en1e1 7,
1928,p 28
3 I N1tulescu, Ba,a de F1er, Monograf,e, Ed
utera.8ucure�t,. 1972
4 cnsuan Goran, Catalogul S,stemat,c al
Pe$1enlordm Rom,n,a. 1981, Bucure�t1, 1982,
2050 / 21
Pesters Perciilebulu!
Jud. Gorj, sat comuna Saia de Fier.
localizare· Cheile Galbenului. Mun\ii
Parang, carstul din bazinul raului
Galben, la nord de sat.
Reprezinta o pestera naturala tocurta de
om. Cercetata de C. S. Nicolaescu·
Plopsor intre 1924 1926, acesta a
descopent la mtrarea in pestera cateva
desene rupestre. in culoare neagra, ce
reprezentau figun urnane adoratoare ale
Soarelui, ithyphalice, motive solare,
datate de el in neoeneohtic. De aceste
descoperiri sau ocupat �i altil, intre care
abatele Henri Breuil, care a sustinut
datarea lui Plopsor, · rn, fara a se atinge patul pesterii. La
Tn 1926, dr. Alexandru Savopol a efectuat
o anahza rmcroctumica a culorilor folosite,
stabilind ca sunt realizate cu carbune
(vezl articotul din Arhivele Olteniei 23,
1926, 131 134)
58
6)
Pe$lera Parclllabutui Dansatori
Datare. neolitic, epoca bronzului.
1 C S ,co1aescuPlop�or Ttsveu» sur /es
pemtures rupestres d'Oltenie, Arh1 ere 01ten1e1 7.
1928, 35, p 37.
48
2 Ion Andr esescu, Artele In t,mpurile pre,stor,ce
la nt», Arta $1 tenmea grat,ca 4 • 5, Bucurestl,
1939, p. 25 · 50
3 C S N1co1:iescuPlop$or. Sur L 'Art rupestre de
/'Oltenie. Jahrbuch fur praetustcnscne und
etnograph,sche Kunst (JPEK) 22, 1966 · 1969.
4 cnsuan Goran, Catalogul S1stema1,c al
Pe§tenlor dm Romania 1981, Bucurestl, 1982,
2051 / 3.
5 Mar n Carc,umaru, MJrtunl ate artei rupestre In
Rom�nia Bucure�ti. 1987.
Pesters Balti§oara
Jud. Gori, sat Balti�oara. comuna Runcu
Localizare Mun\11 Valcan. rama su
drca carstul din bazinul Bistnta, .Valea
Hmara·, versantul slang al Dealului
Cornetu, la 500 m nerdest de loca
litatea Balti�oara.
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om, cu alntudinea absoluta de 400 m,
relativa de 20 m, orientata spre sudest.
1ungimea totala de 12 m. la\1mea
maxima de 6 rn. Un sondaj arheologic
a fost efectuat in 1992 de Marin
Carclumaru, Carol Capi\a, Corneliu
Beldiman, S. B. Mertens. Au fost
identificate sase niveluri sedimentare, ce
se succed pana la adanclmea de 1, 1 O
suprafata, in stratul de
culoare inchisa. cu multa cenusa �1
carbune, o mtercalare a unui strat galbui,
apoi o succesiune de lut reseat �i galben,
o crusta feromanganica iar intre 0,95
1, 10 m un strat rosu inchis cu acumutari
de feromangan aparnnand muste
nanuhn. La baza sa cateva piese din
www.cimec.ro
Arheo/ogis pe§terilor §i mmelor din Romania - Pe§/or, nsturale
diorit �i andezit cioplite de om intre care
un varf �i un racloar. Sau efectuat
analize de polen preliminare
Oatare: paleolitic.
1 .1arir. carc,umaru. Carol Cap11A Corriehu
Belct1man, G Caloto,u. s. B Mertens
CereetAri arheolog,ce In enclocarstul elm
Bazmele Sohoclofufui }' 81stri/e1 /MunJi1 V.1fcanJ
[in rnanuscr.s]
2 Crist,an Goran, Catafogul Sistemat.c at
Pe�ter,tor din Rom�nia 1981, Bucure$ll, 1982,
2115 / 29
Pestere Cioarei
Jud. Goq, sat Borosteni, comuna
Pestisani
Localizare: Mun\ii Valcan, in carstul
din Valea Bistntel, bazinul Jiului de
Vest, versantul slang al paraului
Bistricioara, la 500 m in nordvestul
localita\ii Borosteni
Reprezinta o pestera naturata locuitll de
om. cu alutudinea relanva de 30 m,
lungimea de 17,60 m la\imi cuprinse
intre 2, 70 · 6,50 m �i inal\1mea intre 1,
10
• 2.50 rn. Sapatun arheologice au fast
efectuate de C S NicolaescuPlop�or �i
Comeliu . Mateescu in 1954. Din 1973
cercetarite au fost reluate de Marin
carciumaru pentru a se efectua analize
de pol en Tntre 1979 . 1988 au f ost
continuate de Mana Bitiri �i de Marin
Carciurnaru ln 1990 Marin Carciumaru
efectueaza o verificare stratigrafica. iar
din 1992 lucrarite au fost reluate de Marin
Carciumaru in colaborare cu M Otte. de
la Universitatea din Liege, M. Patou �i
P.
Auguste de la Centrul National de
Cercetsri $tiin1ifice din Paris. Din punct
de vedere stratigrafic se distinge o
succesrune bogata de depuneri, ma
joritatea fara importanta arheotoqica,
notate de la A la P, pe o adancirne de
4 50 m. Cele ce contin vestigii ar·
heologice sunt E. H, J, G �i F care se
s1tueaza in paleoliticul mijlociu, musterian
cuarutic carpauc, au varste cuprinse intre
54000 �i 47200 8.P. (dupa analizele cu
1 stanca .Piatra Borosteni",
C 4). Paleohticul superior este prezent in
stratul 4 �i apartine aurignacianului dupa
C. S NicotaescuPloosor sau grave
ttianului, dupa Marin Carciurnaru �i este
datal, tot cu c'',
intre 25900 �i 23570
B.P. Ambele locuiri paleolitice sunt relativ
59
sarace in dovezi de locuire, intre care
pentru muslerian se rernarca recipiente
din stalactite pentru pastrat ocrul rosu, iar
pentru gravett1an un colier din din\i de
fauna de pestera. Este pestera pentru
care sau facut cele mai moderne
14
cercetan interdisciphnare: datari cu C ,
investiga\ii granulometrice. carbonati.
humus, petrografice. faunistice, pa
hnologice. f n ultima depunere • P se afla
locuinle din neolitic, prima epoca a
fierului (Hallstatt) �i medievale, secolele
XIV XVII. �i chiar contemporane Din
puncl de vedere climatic Marin
Carciumaru a idenuficat prezenta inter
glaciarului RissWorm, pe care 1a
denumit lnterglaciarul Borosteni, curios
cut in Europa de Nord sub denumirea de
.I Eern", in Carnpia Rusa .1. Mikulino· .• I.
Ipswich" in Marea Britanie �i .Sangamon·
in America de Nord. Este cuprins intre
adancirnile 4.25 • 3,65 m. lnterglaciarului
Borosteni ii urrneaza glacia\iunea worm.
Datare paleolittc, neolitic, Hallstatt,
epoca medievala.
1. CS N1co1aescu·Plop$or. Cornehu
N
Mareescu $ant,erul arheolor,,c Cerna - 011 SCIV
6, 1955, 3 • 4
2 Marin carc,umaru Med,ul r,eor,rat,c in
ple1s1ocenul superior 11 cul/ur,le paleof,t,ce asn
Romania Bucurest, , 1980
3 Mann carc1umaru, M Ulruc Closset,
Pafeoenv,ronnment et adaptation cullurelfe des
neandertf',a/1ens de la Grotte C,oarei a Boro$leni
(Rouman,e}. Nature et Cu ture Actes du colloque
de Lege, �993
4 Mann ca,c,umaru, M oue, M Ulnx Closser
M , Sequences ple1stocene .i la Pe�tera c,oarel
(Grot!e d Corbeau,J .i Bor0$1eni en Oltenie,
Preh,stoire Eu1opeenne 7, 1995
Pesters
Vulpii
Jud. Gorj. sat Borosteru, comuna
Pestlsanl,
Localizare: MunFi Valcan, carslul din
Valea Bistrei. bazinul Jiului de Vest.
versantul stang al pilraului Brstricioara
1 km in aval de Pestera Cioarei, sub
Reprezmta o pestera naturala locuita de
om. altitudmea aosonna este de 400 m.
relativa 60 m, orientata vestsudvest,
la\imea de 3,30 m, inalymea de 1.45 m.
SondaJul a fosl efectuat de Emilian
Alexandrescu in 1986 Sapatunle au fost
www.cimec.ro
 t nlor f mine/or dm Ramin a - P

Pe$tera din Rune

(Pe§tera de la Cem§dia)
Jud Gorj, sa Cern�d1 . comuna B d
F' r.

mi\zt ra,
• la 2 m

Rune • F ura de ul

Pester« Clo§ani
(Pe§tero Mare de la Clo$ani,
Pe§lera Jui Tudor Vlad,mirescu)
Jud Gorj.

Pesters Dalma Pe terii

www.cimec.ro
Arheologia pe§terilor §t mine/or din RomDnia - Pe§leri naturale
cenusa: 0.40 - 1, 10 m, in nivelul brun
reseat. fragmente ceramice apa,iinand
culturii Co\ofeni iar inlre 0,70 0,80 m, o
vatra de foe. arsura, ciirbune, cenusa.
Analize polinice preliminare.
Datare: perioada de tranzi\ie de la
neo1itic la epoca bronzului, epoca
rnedievala.
1 C S N1colllescuPlopljor, Corneliu N
Maleescu, Sant,erul arheologlc Cerna Olt, SCIV
6 1955. 3 • 4, p 34
2 Em1han Alexandrescu, Cornehu Betd1man,
Mann Cllrciumaru, S B Mertens Cercetllri
arheolog,ce In endocarstul dtn sudul Munfnor
VIican. Cercetllr, Arheolog1ce 9, 1993, p 31 - 32
3 Cristian Goran. Catalogul Slstemat1c al
Pe�tenlord,n Romlnia. 1981, Bucure�II. 1982,
2113 / 39
Pe§tera din Va/ea
Dele$ului
Jud. Gorj, sat Debrita, comuna Runcu.
Localizare: Mun\ii VAlcanului, bazinul
Jiului, carstul din Valea Su�i1ei.
ReprezintA o pe�tera. naturala locuita de
om. A fost cercetata de C. S. Nicolaescu
Plopsor in 1921. ln sondajul efectuat sau
gasit fragmente ceramice apartinand cul
turii Cotofenl �i oase de Ursus
spelaeus.
Posibil sa fie la Cristian Goran. in
Cata/ogu/ Sistematic al Pe§terilor din
Romania, sub alt nume. Se impun cer
cetari noi.
Datare: perioada de tranzitie de la
neolitic la epoca bronzului.
1 C S N1coliescuPlop11or. Cornehu N
Mateescu, Sant,erul arheolog,c Cerna - 0/t, SCN
6, 1955, 3 - 4, p 39
Pe§tera Polovragi
(Pe§tera Jui Pahomie)
Jud. Gorj. sat· comuna Polovragi.
Localizare: Mun\ii CApa\anei, carstul
din Cheile Oltetului. versantul stang. 2
km de rnanastirea Polovragi, la 200 m
de la intrarea in chei pe soseaua
Ramnicu Valcea • Targu Jiu. Carstul
din Cheile Olte\ului.
Reprezinta o pe�tera naturala locuitfl de
om, cu altitudinea absolutA de 670 m,
81
relativa de 75 m, lungimea de 9171 m, cu
doua deschideri. Are o galerie prineipala
onzontala din care se desprind culoare
laterale mici, colmatate cu aluviuni.
Galena are trei sectoare. A fost
investigata de numerosl cercetaton
romanl fi strAini, publicata de Silvia lancu
fi llie Ion in 1961 In cercetarile de teren
efectuate de Vasile Boroneant, intre 1965
-1967, in galeria principala, la intrare, au
fost descoperite fragmente ceramice
dacice.
Datare: neolitic, eneolitic, La Time
dacic.
1 Alexandru Vlahu\a, Romlma p,toreascl.
BucureJtJ. 1901
2 C. Mo1s1I. Pnv,re asupra anllchil/Jfllor
pre,stor,ce ale Romlnie,. Butetinul Com1s1umi
Monumentelor lstortce, 1910. p 119
3 Constantin Da1co111ciu. $tefan Ferencz,. C S
Nicollescu·Plop$or $1 colaboratoru. $antterul
Grldt�tea Muncelulul. SCN, 1953 1 - 2. p 195.
209
4. Cristian Goran, C-atafogu/ S1stema/1c al
Pe�len/or d,n Romania 1981, Bucurefh, 1982,
2048 / 6
Pester« Parleazului
(Par/azului)
Jud. Gorj. sat comuna Runcu.
Localizare: Muntii VAlcan, carstul din
Cheile Runcului, bazinul Sohodol,
versantul stang al raului Sohodol, 170
m deasupra Cheilor.
ReprezintA o pe�tera naturalA locuita de
om puternic descendenta, cu altitudinea
absotuta de 530 m. relativa de 190 m. In
perioada 1983 1985, o echipfl de la
Clubul de speologie .Emil Racovi\a" din
Bucuresti, conduss de Cornet Belecciu, a
facut noi descoperiri, stabilind lungimea
pesterf la 1060,5 m �i denivelarea la
28
(25/+3)m. Prezinta trei intrari. Se bifurca
imediat dupa intrarea princlpala. Din
cercetarile din 1954, efectuate de C. S.
NicolaescuPlop�or �i Corneliu N. Mate
escu, a rezultat ceramica apaf'1inand La
Teneului dacic.
Datare. La Tene dacic,
1 C S NtcolaescuPlop$Or, Cornehu N
Mateeseu. C N , Sanlierul arheologlc Cerna - Oil,
SCIV 6, 1955, 3 - 4
2 Marcian Bleahu V Oeeu, $lelan Negrea,
C Ple,a, I. Povari I V1ehmann, Pe;terl din
Romania, Bucure$t• 1976.
www.cimec.ro
Arheologia pesieriio: $i mine/or din Romania - Pe$feri naturale
3 Crtsltan Goran. Catalogul Sistemeuc a/
Pe�terilor din Romtm,a 1981, Bucure�t,. 1982.
2114 17
4. Corne! Belecciu. Che1/e Sohodolulu1. 3 an, de
e,cp/orare, Suphment al Buletinulu, Clubului de
speolog,e .Emit Racov,ia Bucure$ti 10, 986
Pestere Patrunsa
Jud. Gorj. sat · comuna Runcu.
Localizare: Munlii Valcan, ramura
sudica, carstul din bazmul Sohodol,
Valea Sohodol, versantul drept.
Reprezmta o pesters naturala locuita de
om. cu altitudinea absoluta de 460 m �1
cea relativa de 30 m. Explorarile realtzate
de Clubul de speologie .Emil Racovua"
din Bucuresti au dus la descoperin care
au stabilit lungimea la 310 m �,
denivelarea la 36,5 (22/+14,5) m
Prezmta o singura mtrare orientate spre
sudest. 12 m la\1me, 10 m inal\ime. in
fundul pe�terii se afla un lac adanc de
2 m. Sondajul arheologic, de 2 x 15 m,
efectuat in 1992 a ajuns pana ta 180 m
adancirne, nu a auns stanca �, a
constatat urmatoarea succesiune cul
turala 1 sub depunerea recenta de la
suprafata, la 0,20 0.40 m, sau gas,t
materiale ceramice �i resturi de fauna din
secolele XIX XX; in unitatea stratigrafica
3. la 0,30 m sa gasit un fragment
ceramic ha!lstattian. Tntre 0,40 0,50 m.
unitatea stratiqrafica 4 in nivelul arhe
olog1c II a sees la iveala rnatenate
ar
heologice �i resturi faunisuce apartinand
culturu Cotofeni. in urntatea stratigrafica
de pana la 1,90 m nu sau constatat
urme de locuire omeneasca Au fost
facute analize polinice.
Oatare: perioada de tranzltie de la
neolitic la epoca bronzului, Hallstatt,
epoca rnoderna, epoca contempo
rana.
1 C S N,col.lescuPlopfor. Corneliu N
MiMeescu, !{;ant1erul arheolog,c Cerna • Oii, SCIV
6, 1955, 3 - 4, p. 393.
394
2. Mann carciumeru, Carol C.lp1\A, Comehu
Betd1man, G Caloto1u S B Mertens.
Cercetan arheolog,ce In endocarstul din
Bazmele Sohodolulu1 §i B1str1/e1 (Mun/11 varcan)
[in manuscnsJ
3 Cnshan Goran, Catalopuf S1stemat1c al
Pe�ter,/or dm Romania, 1981. Bucuresu, 1982,
2114 / 4
4. Cornel Belecc1u, pe§terrle din zona Patrunsl.
Prajele, Buleltn Speotog,c, FR TA, C.C SS
11.
1987, p 211-215
Pesters - adapostul sub
stanca - nr. 40
(dupa T. Orghidan §i C. Goran -
Mere§ti)
Jud. Harghita, sat comuna Meresti,
Localizare· Mun\ji Persani, Valea 01
tulut Superior, carstul din Cheile Var
ghi�utui, versantul slang, 15 m aval de
podul nr.7.
Pestera este un adapost natural, locuit de
om. cu altitudinea relauva de 7 m, tun
gimea totala de 8 m, cu o deschidere
larga de 9 m, inalta de 2,20 m Pesters
este orientata spre sud. adanca de 5 m.
Este luminata in intregime �, expusa
vanatstor temperaturii �i agen\ilor at
mosferici. A fost cercetata in 1957 de
Traian Orghidan �i Margareta Oumi
trescu, care au recoltat de la suprafa\a
osemmte de Vulpes vulpes, Ursus arctos.
Lepus europenus. de animale domestice:
oaie, capra, pore, bou �i rozatoare, nu
meroase fragmente cerarmce medievale
din secolele XII· XIII §i din secolul al XIX
lea. Se impune cercetarea pesterf prin
sondaje �i studierea materialului arhe
ologic recoltat.
Datare: epoca medievala, epoca mo
derna,
1 Tra,an Orgh1dan, Margareta Dum,trescu.
Studiu monograflc al complexulu1 carstic dm
def1/eul vargh1�ulu1. Lucri\rite lnslltututu, de
Speolog,e .Emil Racov1ta" 1·2. 1962 • 1963,
p
154
2 Cristian Goran. Catatogu/ Sistemat,c al
Pe�terilor dm Romania. 1981, Bucuresu, 1982,
1200 / 40.
Pesters Alma§ului
(A/maser Hohle)
Jud. Harghita, sat comuna Meresti.
Localizare. Mun\ii Persani, Valea
Oltului Superior, carstul din Cheile
Vargh1�ului.
Nikolaus Boroffka mentioneaza ca in
pesters sar afla matenale arheologice
apaf\inand culturii Wietenberg, (fig 91,
8
�i pl. VI.). Gabriel Rustoiu preia aceasta
informatle,
Arheologia pesieriio: $i mine/or din Romania - Pe$feri naturale
62 www.cimec.ro
Arheologis pe§terilor §i mine/or din Romfmia • Pe§teri naturale
Oatare: epoca bronzului.
1 N1kolauir. Boroffka, Die w,etenberg-Ku/tur.
Ein Be,trag zur Erlorscllung der Bronzeze,t ,n
Sudosteuropa, Bonn, 1994
2 G. Rusto,u, T1polog1a capetelor de bl/
epa,rml!nd cuJturrtor bronzului m1Jloc1u am
RomAma, Butellnul Cercunlor $llln\(f1ce
Studen\e�t,. Arheolog,elstone 1, Alba luha, 1995,
p 70
Pestere Mare Mere§ti
(Pe§tera 4 dupa Podek, Pester«
Mere§ti. Orban Ba/aza, Pe§tera
din Stanca Minunilor, Pester»
Kolik, Csudalokbi Barlang,
Pe§fera de la Homoroa-Almes.
Pester« 14 din Cheile Varghi§ului
dupa T. Orghidan §i C. Goran)
Jud. Harghita, sat comuna Merestl.
Localizare. Mun\11 Persani, Valea
Oltului Superior. carstul din Chene
Varghi�ului, versantul stang. Podul
nr 11 in abruptut .stancii Mmurutor',
.CsiudolaKo".
Reprezinta o pe§tera naturata locuita de
om, cu altitudinea relativa de 18 m, lun
91mea totala de 1578 m. Pestera
este
onzontata, catda. cu temperaturi intre 9,5
- 100 °c. Pestera are 4 deschrden;
deschiderea principala prezinta o bolta
arculta inalta de 6 m, larga de 12 m.
orientata spre nerdvest, acces pe scara
de temn. Asupra ternperaturu din pe§tera
sau facut observa\ii care privesc
posibilitatea locuirii de catre om. La 20
ianuarie 1957, afara erau -20 "c, in Sala
de la lntrare 30 °c �i stalagmite de
ghea\a, iar in fund 9,5 °c. La 20
septembrie, la intrare erau 14 °c,in
fund
100 °c. Lumina patrunde in sala A, care
este urneda: se simte clrculatia curen\ilor
Marcian Bleahu §i colaboratorii sai impart
pesters in trei unita\i: 1. complexul de sali
§' galerii de la intrare; 2. galeria princlpala
terminata cu Sala Mare; 3. galeria de
legatura. Figureaza printre pesterite
despre care sa scris mull inca din
secolul al XVIIIlea. 0 pnrna descriere i1
face J. Fridwalsky in Mineralogia Magni
Principatus Transsilvamae in 1767, apoi
Josef Senk�. in 1780, Istvan Fekete in
1835. care ii da �i o schila partials §i
Orban Balasz in 1868. Publicarea
exhaushva o fac Traian Orghidan �i
Margareta Oumitrescu, in 1964. Des
chiderea pnncipata. avano 6 m inaltime §i
12 m la\ime. prezmta resturi de ziourt
inal\ate pentru protec\ia populatiet ce se
ascundea in ea din fata navalitorilor Este
orientata spre no rdvest, la fel §i una din
desctudenle secundare de la aeelasi
nivel, care este suspendata deasupra
vari. ln deschiderea principala se intra
prirnro scara de lemn facuta poate de
austrieci in timpul primului razboi mon
dial, cand au exploatat guano. Din
pe�tera provine o unealta drn os de
Ursus spelaeus. care a intrat in colec\ia
lur A Koch. apreciata de Henn Breull ca
avand trasaturi musteriene, iar Marton
Roska o incadreaza in diluviu pleistocen
(supenor). Ion Nestor apreciaza vag ca
provine dtntro pestera de la Mere�ti iar
C. S. NicolaescuPlopsor nu se pronun\a
asupra pesterll. Materialele se afla in
Muzeul Na\ional de lstone a Transdvaniet
din Cluj Oase de Ursus spe/aeus �i Fe/is
/eo se afla in muzeele din Brasov §I
Sibiu. Tn pesterile din zona Maria Mott! a
efectuat sapaum (doua sec\lum 2 x 2,5 m
§i 3 x 3 m). precizand ca a gbit materiale
apartintind rnusterianului §i aurigna
cianulur, pe care le publica sumar, fara
ilustra\ie. Sapaturile sau facut in cu
loarul central �i sa gasit o vatra pa
leohtica cu oseminte, dar fara prese de
srlex; in Sala Mare sau gas1t fragmente
ceramice din perioada de tranzitie la
epoca bronzulur, cultura Cotoleni. Tn
cercetanle din 1957, Traian Orghidan �i
Margareta Dumitrescu idenbfica §i
determ1na o foarte bogata fauna de
nevertebrate, specu rare de troglobionte,
lilieci, fauna fosila §i actuala cu
Bos tauros, Capra h1rcus. Ov,s anes,
Vulpes vulpes, Sus scrofa, Equus cabalus.
Ursus spe/aeus; sau recoltat de la
suprafa\a fragmente ceramice hall-
stattiene. Tn carstul din bazinul V!rghi$
se afla 110
pe�teri, ce se grupeazli in patru nivele de
eroziune. fn unele dintre ele au fost
1dentificate �i dovezi de locurre
nedatabile. Se impun sapaturi de
veri
ficare
Oatare: paleolitic. perioada de tran
zi1ie de la neolilic la epoca bronzului,
Hallstatt. epoca medievals.
1. M�rton Roska. Rechercl1es preh1stonques
pendant rannl!e 1924. Daeia 1, 1924, p. 297 •
312
Arheologis pe§terilor §i mine/or din Romfmia • Pe§teri naturale
63
www.cimec.ro
Arheo/ogia pe§lerilor §i mine/or din RomAnia - Pe§teri naturafe
2. C S N,colAescuPloplor. Le pa/6ohth1que en
Roumanie. Dacia, 5-6. 1935-1936 (1938). p.
43,
73
3. Marc,an Bleahu, V Oecu. �tefan Negrea,
C. PleJa I Povari'I. I Vtehmann Pe�leri din
Roman,a. Bucure$ll 1976. p. 381 • 386
4 G Ferencz,, I. Ferenczi, Observat,i
de
/opograf,e ameo/og,cl tn partea super,oarl a
Depresiun11 HomoroarJelor (jud Hargh1ta) lntre
a,1111957 • 1978, (Raport prel,mtnar), Acta Muset
Napocens,s 16.1979. p 411. 430.
5 B Jungbert. Repertoflullocalttatllor cu
descopenn paleo/1t1ce din Trans1fvan11(IIJ. Acta
Muse, Napocens,s 16. 1979. p 407. 408
8. Cristian Goran. Catalogul s,stemat,c al
Pe;tefllordin Rombn,a 1981 8ucure$ll. 1982,
1200 / 14
Pester« nr. 1 de la
Mere§ti
(dupa T. Orghidan, C.
Goran)
Jud. Harghita, sat comuna Merestl.
Localizare: Mun\ii Persani, Valea 01
tului Superior, carstul din Cheile Var
ghi§ului, versantul stang, 30 m in aval
de Podul nr 7. deasupra Pe§terii
nr. 34.
Reprezintll o pestera naturala tocuita de
om, cu altitudinea relativa 15 m, lungimea
totata de 96 rn, avand o singura des
chidere, inalta de 4 m, larga de 6 m,
arcuita. Pe§tera este orizontala, orientata
sudvest nordest. impa,t1ta in trei u
nita\1 (A, 8, C}, calda, umeca. Lumina pa
trunde numai in unitatea A, pana la 30 m.
A fost rascolita de cautatorii de comori.
Sau executat de catre Traian Orghidan
§i Margareta Dumitrescu, in 1957, doua
careuri (sondaje) la 15 m de intrare.
Stratigrafic, situa\1a este urmatoarea:
pana la 15 m humus recent cu ceramica
din secolul al XIXlea; stratul de argila
intre 12 - 20 cm. multa cerarnica Hallstatt
$1 La Tene: intre 20 30 cm o argila
roscata cu unelte din silex. neolitice; intre
30 • 50 cm argila cu bolovani rula\i. fauna
cu Ursus spelaeus, Ursus arctos,
Rupicapra rupicapra, Cervus elaphus,
Bos teutus, Rangifer tarandus; sub 60 cm
strat steril cu grosimea de 1 m §I groholi§
de pe�tera. Determlnarile materialelor s
au facut de catre Ion Nestor (fig. 15).
Oatare· neolitic, Hallstatt, La Tene,
epoca rnoderna,
64
1. Tra,an Orgh,dan. Margareta Dum,trescu,
Stud,u monograf1c at complexulu1 carst,c din
defileul Vlrght§ulul, Lucriirlle lnshtutulu1 de
Speolog,e .Emil Racov1\ii" 1 ·2 1982 - 963 p 87
• 90
2 Marc,an Bleahu, V Decu, $tefan Negrea C
Ple,a, I Povarii, I Vlehmann. Pe§ten dm
Romania 1976 Bucure,11. p 386 - 387
3 Crs!Jan Goran, Catalogul S1stemat1c al
Pe§tentord,n Romlnta, 1981, Bucure$11, 1982,
1200 / 1
Pester« nr. 10 de la
Mere§ti
(dupa T. Orghidan - Pestet» nr. 5,
dupa F. Podek - Bronznobte,
Pestere nr. 11 dupa C. Goran)
Jud. Harghita, sat comuna Mere§ti.
Localizare: Muntii Persani, Valea 01
tului Superior, carstul din Cheile
Varghi§ului, versantul stang, 60 m
amonte de Podul nr. 11
Reprezinta o pe§tera naturala locuita de
om, cu altitudinea relativa de 3 m,
lungimea totata de 20 m, o deschidere
inalta de 2,5 m §i larga de 1,5 m. Galeria
este lunga, calda, onentata sudvest
nerdest §i lumina patrunde 8 m. Sunt
prezenn curen\i sensibih in fundul pes
tern. Descoperiri: in salt\a de dincolo de
intrare sau gasit resturi faunistice in
timpul sapaturitor facute de Mana Mottl,
in 1942 1943, constand din Ursus
spelaeus, Rupicapra rupicapra, Canis
lupus, valve de scoici Unio. In cercetarile
efectuate in 1957, de echipa Traian
Orghidan §i Margareta Dumitrescu sau
mai identificat Ursus arctos, Bos taurus,
Capra hircus, Vu/pes vulpes, Microtus
nivalis, Clethrionomis, chiroptere etc. �i
oseminte de Homo sapiens· o vertebra
dorsata. fragmentara. maxilar stang de
copu cu denti\ie defirutrva, oase meta
carpiene. Maria Mottl a gasit fragmente
ceramice §i piese de bronz din epoca
bronzului.
Oatare: epoca bronzului (posibil �i din
epoci anterioare).
1 Mana Motll, Magyar Allam, FOlrJtan, lnterzet
Ev, Jelentese 1943, 1950, evrol 2. p. 465 - 472,
477 - 485. cf B Jungbert
2. Tra,an Orgh1dan, Margareta Dum1trescu
Stud,u monograflc a/ complexulu, carst,c din
del,/eul VArght§u/ul, LucrAnle lnslltutulul de
Arheo/ogia pe§lerilor §i mine/or din RomAnia - Pe§teri naturafe
www.cimec.ro
Arheolog,a pe§leri/or §i mine/or din RomAnia - Pe§leri natura/e
Speolog,e .Emil Racov1W 12. 1962. 1963 p
229 • 285 •
3 Cristian Goran Cata/ogu/ s,stemat,c al
Pe�terilor din Romania. 1981, Bucure�h. , 982.
1200111.
Pestere nr. 13 de la
Mere$ti
(dupa T. Orghidan - Pestere
nr.16, Pestere Teieritot, Pestere
nr. 13, Gaura Teietitor, Tatarlik
dupa C. Goran, Pe§tera nr. 27,
Tatarlikbarlang dupa F. Haas, J.
Karoly)
Jud Harghita, sat comuna Mere�ti.
Localizare: Mun\ii Persani, Valea
Oltului Superior, carstul din Cheile
Varghi§ului, versantul drept, 60 m in
amonte de Podul nr 11 Exact dea
supra Pesterii Calulut nr 8, 35 m
deasupra talvegului.
Reprezinta o pestera naturata locuita de
om, cu alutudinea relativa de 50 m
lungimea de 62 m, cu doua desch1deri:
cea princ,pata are inal\imea de 3 m. Este
o pe.�tera tip tunet dublu impaf11ta in
gaterule A �1 8. Sapaturi au fost efectuate
de Maria Mottl intre 1942 1943. Nu sau
gasit urme de locuire paleolit,ca dar
probabtl sunt din alte epoci. Materialele
publicate de Maria Mottl nu leam putut
gasi (informatla preluata dupa 8.
Jungbert}. In 1957, Traian Orghidan §I
Margareta Dumitrescu etectueaza un
sondaj in galeria A �i identifica oseminte
de animate domestice, fragmente cera
mice preistorice. Tn anul 1969, Lucian
Rosu, G. Ferencz,. A. Zrinyi �1 I. Konya
au facut din nou sapaturi. Sau gasit un
razuitor din paleoliticul miJloc,u
musterian �i cateva aschii de opal din
paleoliticul superior aurignacian. Mat
erialul nepublicat se afla in Muzeul
Secuiesc al Ciucului din Harghita Se
impune studierea materialului ceramic de
la lnstitutul de Speologie §i noi sapaturi.
Datare: paleolitic, postpaleolitic, epo
ca medievals.
1 Tra1an Orgh,dan, Margareta Oum1trescu,
Stud,u monograf1c al comp/e1tului carst,c din
defiieut V!rgh1§utu,, Lucranle 1nst,tutulu1 de
Speolog,e .Emil Raco1111a· 1·2, 1962. 1963
p (dupa T. Orghidan, C. Goran,
Arhaologia pe}terilor · 7
110 • 111.
2. Marc1an Bleahu, V. Oecu, �tefan Negrea, C.
Ple;a, I. Povara I Viehmann, Pe1teri din
Romama, Bucure$ti, 1976, p 381 • 382
3 B Jungbert, Repertor,uJ tocalttafilor cu
descoperifl pateoh11ce din Trans1/van,a (//), Acta
Muse1 Napocens,s 16, 1979, p. 408
4 Cristian Goran, Catalogul s,stematic al
Pe�tentor d,n Romt,n,a 1981, Bucure$1i, 1982,
1200 I 13.
Pesters nr. 16 de la
Mere$fi
(dupa T. Orghidan, C. Goran)
Jud. Harghita, sat comuna Meresti,
Localizare Mun\ii Persani, Valea
Oltului Superior. carstul din Cheile
Vargh1�ului versantul drept, 15 m in
amonte de Podul nr 7.
Reprez1nta o pestera naturala locuita de
om, cu altitudinea relattva de 4 m
lung1mea totala de 36 rn, doua des
chideri Deschiderea pnncrpala are 3m
inaltime �i 6 m largime, arcuua, orientata
spre nerdvest, cea de a doua infundata.
Pestera are forma de U, impan1ta in
galeriile A §i B Este calda, cu o
temperature de 18°C, curen\i slabi
lurnina patrunde doar in galeria A La
suprafata Traian Orghidan §i Margareta
Dumitrescu au identiflcat oase de oaie,
pore §i urs §i numeroase fragmente
ceramice apartlnand culturh Cototeni,
determinate de Ion Nestor. Se re
comanda efectuarea unor sondaje
arheologice.
Datare: perioada de tranzi\ie de la
neonuc la epoca bronzului.
1. Tra,an Orghidan. Margareta Oum,trescu,
Stud,u monograf,c al compleKUlui cersuc din
dehteul varr,n1§ulu1, Lucrarile lnstuutulut de
Speolog,e ,Emil Racov11a· 1·2, 1962. 1963,
p.
119 • 120.
2 Cnst,an Goran, Catalogul Sistema/le al
Pe�•enlordm Romania, 1981, Bucure$h, 1982
1200 I 16
Pester» nr. 18 de fa
Mere$ti
65 www.cimec.ro
Arheotog1s pe§terilor §i mine/or din Rom{m,a - Pe§ter, nsturele
Pestere Ur§ilor, Medve barlang,
Pester» Ursului, fara numar la F.
Podek)
Jud. Harghita, sat comuna Mere�li.
Localizare: Mun\ii Persani, Valea
Oltului Superior, carstut din Cheile
Varghi�ului, versantul drept. Tn aval de
Podul nr. 10.
Reprezinta o pe�tera naturala locuita de
om, cu altitudinea relativa de 107 m,
lungimea totala de 70 m. Prezinta trei
deschideri: doua onentate spre estnord
est �i a treia spre nord lntrarea principala
este de 1,60 m inal\ime �i larga de 1,50
m. Pe�tera orizontala, catda, este
impar11ta de Traian Orghidan in unita\ile
A, B, C, D, E Descoperiri: primul sondaj
Ia efectuat I. Gabor profesor din Brasov
iji H. Kessler. care Tn penoada interbelica
a facut prima cartare Tn sala pnncipala A
este �i sondajul de 2 x 1 m al Mariei
Mott!, efectuat in 1942 - 1943. care a
identificat fauna fosila cu Sus scrofa,
Bos
teurus, Equus caballus, Corvus e/aphus.
Ursus spe/aeus, Rupicapra rvpicapra,
Alces etces, Vulpes vupes Canis lupus,
Rangifer tarandus, Lagopus mutus. In
cercetarite din 1957, ale echipei Traian
Orghidan �i Margareta Dumurescu. Ii s
au mai adaugat Megaceros severlzovi �i
o bogata fauna de nevertebrate. Maria
Mottl a gas,t �i un silex. pe care ii atribuie
aurignacianului din paleoliticul superior,
ceramica din neohtic, cultura nsprecizata
�i epoca medievala. Se impune studierea
materialului ceramic pentru precizarea
culturala §i investigarea prin sondaje sau
sapatun arheologice.
Oatare paleolitic, neolitic, epoca me
d1eva1a
1. Maria Molli, Magyar Allam, FDfdtanl
fntenet
Ev, Jelentese 1943, 1950, evrot 2, p 465 •
472,
477 485
2 Tra1an Orgh,dan, Margareta Oum1treacu,
Stvd,u monogr,lc al comple•ulvl cars.tic din
defilevl VlrgfJ/1ulu1, LucrArlle lnst,tutulu1 de
Speolog,e .Em,1 Racov1\A" 12, 1962 • 1963, p
123 • 124
3 Cristian Goran, Catalogut s,s:emat,c at
Pe1tenlor d,n Romln a. ,SIB t, Bucure,1,. 1982,
1200/ 18
66
Pesters nr. 2 de la
Mere§ti
(dupa T. Orgh1dan, C. Goran,
Pe§tera nr. 20 dupa F. Podek §i
M Mott/)
Jud Harghita. sat comuna Mere�ti.
Localizare: Mun\ii Persani, Valea
Oltuhn Superior, carstul din Cherie
Varghi�ului, versantul drept, in drep ul
podului nr. 8, la 3 m sub oestera 41.
Reprezinta o pe�tera naturala locuita de
om. cu altitudinea relativa de 6 m �·
lungimea de 18 m. Prezinta �i o
deschidere boltita inatta de 1,80 m, 5 m
ta\ime, orientata spre nordest, cu o
singura sala calda, cu o ternperatura de
19,5 °c vara ta intrare, umeda, curen\i de
aer slaol, luminata total difuz. Sapaturile
au fost efectuale de Maria Mottl in 1942 •
1943. Nu sau gasit urme de locuire
paleol1tica dar probabil sunt din alle
epoci. Lucrarile publicate de Malia Matti
nu leam putut consulta, dar mformatiile
sun! preluate dupa B. Jungbert. Sunt
men ionate oseminte de Rupicapra
rupicapra, Capra ibex, Canis lupus.
Rangifer tarpandus.
Datare: nedefinita,
I Tra,en Orgh,dan, Margareta Oum,trescu,
Stud,u monograt,c al complexu/u, carstic cJ,n
ael,leul Vlrg1>,1utui, Lucranle lnst,tututu1 de
Speolog,e .Emil R cov11a· 1·2, 1982 • 1963, p
224285
2 �arc,an Bleahu, V Decu Stefan Neg,ea C
Ple$8, I PovarA, I v,ehmann, Pe$ten din
Romln,a, Bucureth, 1976, p 3&1 • 382
3 B Jungbert, Repertonul locahta\1lor cu
descopenn paleoht1ce cM Trans1lvao11 (II). Acta
Muse, NaPoCens1s 16, 1979, p 408
<1 Cnstian Goren, Cetalogul S,s1ema11c al
Peitenlor d•n RomAnia, 1981, Bucure�tl, 1982.
l200 I 2
Pesters nr. 20 de la
Mere§ti
(dupa T. Orghidan §i C.
Goran, Pe§tera Jui Janos
Gabor)
www.cimec.ro
Jud. Har hr a t • comuna er �ti.

Pestere nr. 23 de la
Mere§ti
(dupa T. Orghidan, Nr. 28 dup{J
Haaz Ferenc, J. Karoly.
Pe§tera
23 dupa C. Goran (posibil])
Jud Harghit • t comun

Pester» nr. 21 de la
Mere§ti
(dup§ M. Motil, T. Orghidan, C.
Goran)
Jud H r lta, t • comun
Locallzar
7
www.
cimec
.ro
Arheologia pe§terilor §i mine/or dm Rom6nia - Pe§teri naturale
vulpea, ursul, rozatoarete. Din cercetarile
de suprafata au rezultat cateva frag
mente ceramice dacice La Tene �i
multe
medievale
Datare· la Tene dacic, epoca edie-
vala
1 Tra,an Orgh1dan, Margareta Dumitrescu,
Studiu monor,rar,c al complexului carst,c dm
def,Jeul Vlrr,hJ§ulu1, tuerante tnstatu1ulu1 de
Speolog,e ,Emil Racov11A" 12, 1962 • 1963, p
128 • 129
2. Cristian Goran, Catator,ul s,stemat1c al
Pe§fer,/ord,n Romlma. 1981, Bucure$b, 1982.
1200
Pester« nr. 27 de
la
Mere§ti
(dupa T. Orghidan 9i C Goran;
nr. 26, dupa M.
Mott/)
Jud. Harghita, sat comuna Mere�ti.
Localizare· Mun\11 Persaru, Valea
Oltului Superior, carstul din Chene
varghi$ului, versantul drept, sub un
perete de stanca inalt de 1 O m, la
30 m amonte de podul nr 10.
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om cu altitudinea relativa de 20 m,
lungimea totata de 25 m, avand o
deschidere ogivala, inalta de 4 m, larga
de 6 rn, ce duce tntro sala larga,
onzonta1a, calda, cu curenf slabi, lumina
patrunde difuz pana spre fund. A fost
cercetata de Maria Mottl intre 1942
1943. Sub stratul postpaleolitic a fost
gas,t un fragment de unealta de
calcedonie, de culoare bruna, oase de
Ursus spe/aeus, Rangifer tarandus,
Lagopus mutus. Tn 1957 Traian Orghidan
$i Margareta Dumitrescu, efectueaza noi
cercetari de suprafa\a, rdentificand
numeroase fragmente ceramice neolitice
(?). De asemenea sa gasit un colt de
Canis lupus perforat (poate ft paleolitic),
bogate oseminte de Sus scrofa,
Capreolus capreolus, Bos taurus, Capra
nitcus. Se impune studierea materialului
ceramic descoperit de Traian Orghidan $i
Margareta Dumitrescu $i efectuarea unor
sondaje pentru introducerea descoperirii
in drcuitul na ional.
Datare: paleolitic, neolitic.
1 Tra1an Orgh1dan, Margareta Durmtrescu.
Stud,u monor,rafic al complexului carst,c din
det,teul varghi§utu,. Lucrilnle lnstilululu1 de
Speolog1e .Emil Racov1\A" 1·2, 1962 • 1963, p
229 • 285
2. a. Jungbert, Repertor,uf toca11taf1lor cu
descopenn paleohllce dm Trans,lvan,a (II), Acta
Muse, Napocens1s 16, 1979 p 408
3. Cristian Goran, Catalogul S1stemal/c af
Pe§ter1lor dm Romlnia, 1 Q81, Bucur&§lt, 1982.
1200
Pestere nr. 3 de la
Mere§ti
(dupa T. Orghidan, C. Goran, nr.
9 dupa F. Karoly, M. Mott!)
Jud. Harqhna, sat comuna Mere$ll.
Localizare. Munlii Persani, Valea
Oltului Superior, carstul dm Cheile
Varghi$ului. versantul stang, la 5 m
aval de podul nr.8.
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om, cu allitudmea relatlva de 84 m, inalta
de 3 m, cu largimea de 6 m, continuata
cu o galene cu lung1me totala de 16 m.
lntrarea este inalta de 3 m, larga de 6 m.
onentata spre sud, constitu,e ma, mull un
adapost sub stanca Podeaua. in dreptul
gurii, se prelunqeste in exterior cu o
platforma lata de 2 m, care se extmde in
lungul peretelui vestic. Temperatura la
intrare 14 °cvara. umiditate medie,
hpsita de curen\1 Maria Mott!, in 1941
1942, sub stratul neolitic cu gros,me 0,50
m, gase$le lamele de silex $i un nucleu
de calcedonie atribuite paleolibcului
superior, cultura magdaleniana $i oase
de animale cu Utsus spelaeus, iar la
suprafa\a fragmente ceramice La Tene.
In 1957 Traian Orqhidan $i Margareta
Dum1trescu efectueaza cercetari de
suprafa\a $i gasesc oase de Ursus
spe/aeus $i numeroase fragmente cera
mice La Tene dalate de Ion Nestor.
Oatare: paleolitic, neolitic, Hallstatt.
La Tene.
1 Marcian Bleahu, v Decu, $teran Negrea. C
Ple$1, I. PovarA I V1ehmann. Pe§ten dm
Roman,a, Bocure�u. 1976, p 381 386
2 B Jungben, Repertortul /ocal1IA/ilor cu
cJescoper,ri paleoht,ce d,n Transl/van/a (II), Acta
Muse Napocens,s 16, 1979, p 408
3 Cnshan Goran. Catatogul s,stemar,c al
Pe�terllor c1,n Romania 1981. Bucure$t•. 1982,
1200 / 3.
Arheologia pe§terilor §i mine/or dm Rom6nia - Pe§teri naturale

68 www.cimec.ro
Arheologie pe§lerilor §i mine/or din Romlnis - Pe§leri nslurale
Pestere nr. 33 de la
Mere§ti
(dupa T. Orghidan §i C. Goran)
Jud. Harghita, sat comuna Mere�ti.
Localizare. Muntii Persarn, Valea
Oltului Superior, carstul din Cheile
Varghi�ului, versantul drept, Tn aval de
podul 12, suspendata la 30 m
deasupra Vaii Varghiljului.
Rsprezlnta o peljtera naturals locuita de
om cu altitudinea relabva de 30 m.
lungimea totals de 98 m. are doua intrM.
Deschiderea accesibila in arc are
inaltimea de 3 m �i largimea de 6 rn:
consta intrun tunel in unghi oriental spre
nordnordvest, spre peretele stances,
abrupt al vaii in care se disting galeriile A,
B, C, D, E. calde, cu temperatura de 16
0
c vara. la intrare, urneda, lumina difuza
ce strabate in intregime pestera cu
excepna galenei E, tntunecata complet.
Curen\ii o strabat acceptabil dinsp�e
ambele deschideri. In pesters, Mana
Motil, probabil lji alti cercetaton maghiari,
in timpul cedarii Ardealului de Nord,
intre
1942 1943, au efectuat sondaje in
galeriile B lji c din care rezulta
grosimea stratului de argils nu este mare.
Din sondaje lji de pe cuprinsul galeriilor
au fost recoltate multe fragmente
ceramice lji o bogata fauna: urs. bou.
oaie; micromamifere ca : Glis glis, Cle-
thrionomis glareolus, Apodemus syl-
vaticus, Muscardinus avelanarius. La
capatul culoarului secundar D. s-a gb1t
un opatt. Pentru stabilirea succesiunii de
locuire post glaciara este necesara
studierea ceramicii gasite de Traian
Orghidan lji Margareta Dumitrescu �i
efectuarea de noi sapaturi.
Oatare: epoca romans, probabil �i din
alte epoci.
1 Maria Mottl. Magyar Allam/ FO/dtani lntenel
EVIJelentese, 19'13, 1950, evrol 2, p '165 •
472,
477 • 485
2 Traian Orghidan, Margareta Oum,treseu,
Studiu monografic al complexulul carsuc din
defileul Vlrghl§Ului, Lucr.lnle lnst,tutulul de
Speolog1e .Emll Racovt\A° 1-2. 1962 • 1963.
p.
140 • 1'12
3 Cristian Goran, Catalogul Sistematlc al
Pe1tenlordln Romlnia, 1981, BucureJU, 1982,
1200 / 33
Pester» nr. 34 de
la
Mere§ti
(dupa T. Orghidan, C.
Goran)
Jud. Harghita, sat comuna Mere�ti.
Localizare: Mun\ii Persam. Valea
Oltului Superior, carstul din Cheile
varghiljulul, versantul stang, suspen
data in peretele cu Pestera nr. 1, in
aval de podul 7.
Reprezinta o pestera naturala tocuita de
om. cu altitudinea relativa de 23 m,
lungimea totala de 37 m Are patru
deschideri, tre, orientate spre sudsud
vest �i a patra spre nordnordvest. Se
urea pe o scara de 5 m, ascendenta la
mtrare �i apoi orizcntala. Deschiderea
princ1pa1a. larga de 8 m, calda, umeda,
avand curen\i accentuau la deschidere,
este luminata pana in fund. Tn 1957,
Traian Orghidan §i Margareta Dumitrescu
au descoperit in cercetarile de suprafa\a
in apropierea intrarii, ceramica as.upr�
datarii carela nu se pot face precizan.
Materialele ceramice gas,te in pestera
ca trebuie studiate §i publicate. De ase
menea se impune efectuarea de sondaje
arheolog,ce.
Oatare: nedefinita
1 Traian Orgh1dan. Margareta Dum,trescu,
Stud1u monografic al complexului carst1c d,n
defileul Vlrghi§ulu1, Lucrlnle lnst,tutulu, de
Speolog,e ,Emil Racovt14° 1·2, 1962 · 1963,
p
143 • 1,14
2. Cristian Goran, Catalogul S1stematlc a/
Pe1tertlordm Romania 1981, Bucure$ll,
1982,
1200 13-4
Pesters nr. 36 de
la
Mere§ti
(dupa T. Orghidan, C.
Goran)
Jud. Harghita, sat comuna Mere§ti.
LocaHzare: Mun\il Per�n,, Valea
Oltului Superior, carstul din Cheile
varghi�ului, in aval de Pestera Mare,
deasupra conului de grohoti�. Podul
nr. 11.
Reprezints o pe§tera naturata Iocuita de
om, cu allitudinea de 85 m, lungimea
Arheologie pe§lerilor §i mine/or din Romlnis - Pe§leri nslurale
totata de 170 rn, are trei deschideri. deschiderea nr. 1, inalti de 2 m �i
Prin larga

69
www.cimec.ro
Arheo/ogia pe§terilor §t mine/or din Romania - Pe§teri naturale
de 3 m, 'se patrunde in sala A a pesterii.
Deschiderea nr. 2 da in sala C, iar
deschiderea 3 in sala F Prezinta salile A,
B. C. D, E F, G, H, I, J. rec1 cu
temperatura de 2 °c
in medie in salile E
�1 F, stalagmite de ghea\a, umiditate sea
zuta 85%. curenti de aer accentuau,
lumina patrunde pana la culoarele se
cundare in care este intuneric cer
cetarea de suprafata a fost facuta de
Traian Orghidan �1 Margareta
Durrutrescu
in 1958. Tn mai multe sali se afla
fragmente ceramice nedeterminate. in
culoarul O se afla un z1d nedatat. Este
necesara studierea fragmentelor cera
mice, recoltale de Traian Orghidan �i
Margareta Durrutrescu �i de asemenea
noi investiga\ii �1 de caracter arheolog1c
pentru slabilirea vechimii zidului �i
lamurirea problemelor de stratigrafie.
Datare. nedefinita.
1 Tra,an Orgh1dan, Margareta Dum1trescu,
St11d111 monograftc al comple�ului carst,c din
defileul V4rghr!Julu,, Lucrarite lnstitutului de
Speotog,e .Emit Racov11a· 1-2. 1962 - 1963,
p.
147. 150
2. Cristian Goran. Cata/ogut Sislemat,c al
Pe!jterilordin Rom4n,a. 1981, Bucurestl, 1982,
1200 / 36
Pesters nr. 37 de
la
Mere§ti
(dupa T Orghidan, C. Goran)
Jud Harghita, sat comuna Mere�h
Localizare· Mun\ii Persani, Valea 01
tului Superior, carstul din Cheile
Varghi�ului, versantul drept, 30 m aval
de confluen\a cu afluentul Paraul
Pietrei
Reprezinta o pestera naturala locuita eel
pu\in vremelmc de om cu altitudinea
relativa de 30 rn, lungimea totala de 20
m, cu o deschidere inalla de 2 m, larga
de 5 m, orientate spre nord. Deschiderea
duce intro galerie impa'1ita in 1 partea
ascendenta, usor strangulate: 2. partea
care se large�te. rece la gura �i
mai
calda in fund, umeda. fara curenf de aer.
Este lurninata aproape total. Cercetari de
suprafata sau facut de catre Traian
Orghidan �i Margareta Dumitrescu, in
1958. in pe�tera nu au fost identificate
fragmente ceramice dar au fost gasite
oseminte de vulpe, capra, oaie, ro
zatoare, acest fapt neexcluzand exis
ten\a �i a altor dovezi de locuire urnana.
Se impune un sondaj arheoloqic.
Datare. nedefinita.
1 Tra,an Orgh1dan. Margareta Dumitrescu,
Studiu monograf,c al complexutui cstst«: drn
defiteut varghr§u/u,. Lucrarile tnst,tutului de
Speolog,e .em,1 Racov11a· 1-2, 1962. 1963, p
229 • 285
2 Cnst,an Goran, Catalogul S,stemat,c al
Pe§tenlord,n Rom4n,a. 1981, Bucuresu, 1962,
1200 / 37.
Pestere nr. 39 de la
Mere§ti
(dupa T. Orghidan. C. Goran)
Jud Harqhua, sat comuna Mere�t,.
Localizare: Muntii Persani, Valea
Oltului Superior. carstul din Cheile
Varghi�ului, versantul drept, in amonte
de podut nr.8.
Reprezmta o pe§lera naturata tocuna de
om. cu altttudinea relativa de 8 m �i
lunqrmea totala de 25 m Prezinta o
deschidere inalta de de O 70 m, lunga de
3 m, din care se patrunde Intr-o galene
larga, rece, fara curenu, iluminare difuza
in toata pestera. Cercetari sau facut de
caire Traran Orqrudan �i Margareta
Dumitrescu. La suprafata au fost gasite
fragmente ceramice medievale, moderne
§i contemporane. Se impune studierea
materialelor ceramice descoperite si
efectuarea unor sondaje.
Datare epoca medievala. epoca mo
derna, epoca contemporana.
1 Tra an Orgh1dan. Margareta Oum1trescu.
Studiu monograf,c al complell11lu1 carst,c dm
def,teul V4rgl11!j11/u1, tucrante lnstrtutului de
Speolog,e .Emil Racov11a· 1·2, 1962. 1963, p.
153 • 154
2 Cnst,an Goran. Catalogul s,stemat,c al
Pe§terilor dm Rom4ma 1981, Bucures • 1, 1982.
1200 / 39
Pester« nr. 5 de la
Mere§ti
(dupa T. Orghidan, C. Goran)
Jud. Harghita, sat comuna Mere�ti.
Arheo/ogia pe§terilor §t mine/or din Romania - Pe§teri naturale

70 www.cimec.ro
Arheo/ogis pe§teri/or $i mmetor din Romania • Pe§feri naturale
Localizare: Mun\ii Persaru. Valea 01
tului Superior, carstul din Cheile
Vargh1$ului, versantul drept, in amonte
de podul nr.9.
Reprezinta o pestera naturala locuita vre
melnic de om, cu altitudinea retativa de
19 m. lungimea totata de 90 m. cu trei
deschiden. lntrarea principata (nr. 3)
prezinta o arceda Inalta de 4 m, larga de
5 m. Pestera este cornpusa din galeriile
A, 8, C, D: catda, cu temperatura de 18
0
c vara, urneda, curenti la trecerea dm
galeria A la B. lumina patrunde pana la
jurnatatea pesterii (galeria F). Din son
dajele efectuate de Traian Orghidan $i
Margareta Dumitrescu au rezultat
numeroase materiale cerarmce, nel
dentificate ca epoca. Se impune stu
dierea rnaterialuhn ceramic gasit, pu
bhcarea sa $i eventual efectuarea de noi
sapaturi,
Datare: nedefinita.
1 Traran Orgh1dan. Margareta Oumurescu,
Stud,u monograflc al complewlul carst,c din
def1/eul V4rgh1§ulu1, Lucrlinle lnshtutulu1 de
Speologie ,Emil Racov1111" 12, 1962 1963, p 95
96
2 Cristian Goran. Catalogul Sis1emat1c at
Pe§ler,lordin Romania, 1981, Bucuresu, 1982,
1200 / 5,
Pestere nr. 9 de la
Mere§ti din Cheile
Varghi§ului
(Pe§tera cu Lublinit dupa T.
Orghidan, C. Goran)
Jud. Harghita. sat· comuna Mere$h
Localizare· Mun\ii Persani. Valea 01
lului Superior, carstul din Cheile
Varghi$ului. versantul drept, in avat de
podul nr. 7.
Reprezinta o pestera naturals locuita de
om, cu altitudinea absoluta de 557 m,
relativa de 72 m, lungimea totala de 500
m, cu o singura intrare inalta de 1,30 m,
lata de 3 m, ce da intrun sistem de
galerii $i diaclaze (01 04). Pestera este
calda la mtrare, urneda, hpsita de curenu.
intre 1957 1958, Traian Orghidan $i
Margareta Dumitrescu efectueaza cer
cetari de suprafa\a $i sondaje in galeriile
71
A, 8 $i D gasind fosile de Ursus
spelaeus, Canis lupus fosilis, rozatoare
fosile si actuate, numeroase fragmente
cerarmce neolince $1 mai recente, ne
studiate. Se impune studiul ceramicii
gas1te §i efectuarea unor sapaturi siste
matice
Datare. neohuc, probabil $i alte epoci
1. Tra1an Orgh,dan, Margareta
Dum,trescu,
Stud,u monograflc al complexutui carst,c din
deflleul vargh,�utui. LucrarHe lnsutulului de
Speolog1e ,Em,I Racov,111· 12, 1962 1963, p.
229 • 285
2. Cristian Goran, Catalogul Sistemat,c al
Pe§/enlordm Rom4n,a, 1981, Bucure$1t, 1982,
1200 / 9.
Pestere nr. 9 de
la
Mere§ti
(dupa T. Orghidan, C.
Goran)
Jud. Harghita, sat comuna Mere§ti.
Localizare· Mun\11 Persaru, Valea 01
tului Superior, carstul din Cheile Var
gh1§ului, versantul drept, 15 m amonte
de podul nr. 9, sub baza piciorului de
stanca, la 6 m de pesters nr. 7.
Reprezmta o pestera naturala locuita
vremelnic de om. cu altitudmea relativa
de 4 m, lun91mea totala de 10 m. 0
singura intrare inalta de 1,20 m, larga
de
2 rn, orientata spre nord Are o singura
sala mica cu acces tara$. Temperatura
acceptabua. vara este de 12 °c.
urneda,
fara curen\i de aer. Lumina patrunde in
toata pestera. La suprafata Traian
Orghidan $i Margareta Dumitrescu au
identificat fragmente din cinci schelete
umane de Homo sapiens de varsta
istonca, osemmte de capra, oaie. roza
toare rnici.
Datare: post Hallstatt.
1 Traian Orghidan. Margareta Durnurescu,
Stud,u monograflc at comple1Culu1 carstic dm
def,teut V4rgh,�ulw, Lucrar1le lnst1tututui de
Speolog1e ,Emil Racov1ta" 12, 1962 1963. p. 96
- 97.
2 Cristian Goran, Catalogul s,stemat,c al
Pe§tef/lor am Rom�nia 1981. Bucuresti, 1982,
120016.
www.cimec.ro
Arheolog,a pe;ter,for ;i mine/or din Rom6nia - Pe;teri naturale
Pestere nr. 26 de
la
Mere§ti
(dupa T Orghidan §i C. Goran)
Jud Harqruta, sat comuna Mere�ti
Localizare. Mun\11 Persani, Valea 01
tului Superior. carstul din Cheile Var
ghi!;ului, versantul drept, in amonte de
Podul nr.9.
Reprezinta o pestera naturala loculta
vremelnic de om, cu altitudinea de 15 m,
lungimea totala de 10 m o intrare inaltii
de 1,30 m, larga de 4 m, onentata spre
nordest, ce da intro galerie mica, inaltii
de numai 0.50 1,40 rn, calda, avand
temperatura de 20 °c
vara, curenu foarte
slabi, luminata aproape total Cercetan
de suprafata au fost efectuate i"'I 1957 S-
au recoltat fragmente cerarruce rnedie
vale tarzii §i moderne Se
recornanda
cercetarea prin sondaje �i studierea
matenatetor ceramice gas,te de echipa
din lnstitutul de Speologie .Emil Raco
vi\a" din Bucuresu.
Datare: epoca medrevata, epoca mo
derna
1. Traian Orgh1dan, Margareta Oum1trescu,
Stud,u monograf,c 1/ complexului carst,c din
clefileul Vllrgh11ulu1. lucrlnle lnst,tutulul de
Speolog1e ,Emil Racov11A' 1-2, 1962 • 1963,
p Reprezmta o pe�tera naturala locu,ta de
133 • 1�
2 Cristian Goran, Catalogul S1stematic a/
Peiter,Jor dm Romania, 1981, Bucure�t,, 1982,
1200 / 26.
Pestere nr. 4 de la
Mere§ti
(dupa T. Orghidan, C.
Goran)
Jud Hargh1ta, sat comuna Mere§li.
Locallzare: Mun\ii Persani, Valea 01
tulw Superior, carstul din Cheile var-
gh1�ulu1, versantul stang, la 13 m de
Podul nr 8.
Reprezinta o pestera naturala locuitA
vremelnic de om. cu altitudmea relativa
de 14 m. lungimea totalii de 6 m. cu o
singura intrare, inalta de 3 m, larga de 1
m. orientata pe direqia sudvest. Pestera
este calda. hpsita de curenn, lumina
patrunde difuz pana in fundul pesterii. Tn
urma cercetartlor efectuate de Traian
Orghidan $i Margareta Dum,trescu, in
1957. la suprafata au fost gAs,te frag
mente ceramice din epoca bronzului �i
prima eooca a fierulu, Hallstatt, dupA
determinarile lui Ion Nestor. 0 vertebra
umanA dorsala a fost atnbuita de Olga
Necrasov lu1 Homo
sapiens.
Datare epoca bronzului, Hallstatt
1 Traian Orgh1dan Margareta Oum1trescu,
Stud,u monograf,c al complexufu1 cars11c <Jin
def1Jeul Vlrgh1§ului. Lucn'inle lnstitutulu1 de
Speolog1e .em,1 Racov11a· 1-2. 1962 • 1963, p 93
• 94
2 Cristian Goran, Catalogul S1stemat1c al
Pe1ter1lord1n Romania 1981, Bucure$ll, 1982,
1200 / 4
Pestere nr. 8 de
la
Mere§ti
(dupa T. Orghidan, C. Goran,
Pestere nr. 18, dupa Jodek sau
Pestere Calului, Huda Calului,
Lo/ik)
Jud. Hargh,ta, sat comuna Mere�ti
Localizare. Mun\11 Per!jani, Valea Ol
tutu1 Superior. carstul din Cheile Var
gh1�ulu1, versantul drept, in aval de
Podul nr. 10.
om, cu altitudinea absoluta de 600 m,
relat,va de 6 m, lung1mea totata de 220
m, cu ooua deschiden. descmderea
principala inaltA de 6,5 m, IAtimea de 10
m. In doua galerii, A ii B, s-au racut
sondaie. Primele informatii despre
pe�tera lea fumizat 0. Balazs, in 1868.
Tn 1911, F. Podek face primele sondaje.
Tot in 1911, F. Haaz !ji K Jodat o
cerceteza �i ei, apoi intre 1957 • 1958,
Traian Orghidan �i Margareta Dumitrescu
ii fac schita compteta !jl efectueaza in
galeria A. de la intrare, trei sondaje; din
ele !ji de la supratata au recoltat
materiale ceramice neoliuce �i recente,
fauna cu Ursus spelaeus, Vulpes vulpes
�i Cervus elaphus Cercetari au fost
efectuate intre 1942 1943, �i de Maria
Mottl (informa\ie preluata dupa B.
Jungbert). Tn 1969, Lucian Rosu, G.
Ferencz,. A. Zrinyr, I. Konya. au efectuat
sApaturi in pe§tera gasind o vatra de foe
pe care erau lame. gratoare, a$Chii de
Arheolog,a pe;ter,for ;i mine/or din Rom6nia - Pe;teri naturale

72 www.cimec.ro
 n Gor
d R 2,

Gaurile alaturate din

poca m •
Dealul Jui Coco§

Pe§tera Meda
(P §tera nr. 1 din Piatra
$uncuiu§ului) 2,
Jud Hun ra, B

Pester» Luncani
(vezi §i Pe§tera Cioclovina
Uscat�)
Jud H

73
www.cimec.ro
Arheo/ogia pe§terilor §t mine/or din Romfmia - Pe§teri natura/e

Pestere Cioc/ovina cu besului, masivul .Dalma Pono

riciului", pe Vale a Streiului, afluent
apa al Mure§ulu1.
(Pe§tera Ponorici-Cioclovina cu
Apa)
Jud. Hunedoara, sat Cioclovina, comuna
Bosorod
localizare: Mun\ii Sebesului, bazinul
Ponoricii, Valea Luncarilor, versantul
vestic al Vaii Ponorici, 10 metri deasupra
ponoarelor, 6 km sud de Pestera
COCO§Ului
Reprezmta o pe�tera naturala Iocuita de
om, cu doua deschideri §i galerii etajate,
cu lunqimea de 7916 m, cu altitudmea de
860 m. A fost explorata §i cartata de
Clubul de speologie .Emil RacoviW
Bucuresti. Intr-o galerie mica, la 10 m
deasupra galeriei principale, la capatul
dmspre prapastie sa gasit un bogat
tezaur constand din 6000 de piese din
bronz (phalere. tutuli, ampyxuri. lunule,
sallaleone etc.), 1500 de rnarqele din
pasta de sticta albastra, 1000 de margele Pe,tera Cloclovina lntrarea cloplita de om
de chihlimbar, 500 margele de faian\a,
doua psalli din corn de cerb proverund de Reprezmta o pe§tera naturala, locuita de
la un harnasarnent de parada, Tipologic, om, are lungimea de 2054 m, altitudinea
piesele de harnasarnent hallstattiene sunt de 775 m �i prezinta coua intrari.
specifice asazrsului tip Cincu Suseni Sapaturi arheologice §i cercetan de teren
Pestera face parte din acetasi sistem cu au fost intrepnnse, intre 1911 - 1922, de
pestera Cioclovina Uscata Cercetarea se catre Marton Raska. Situa\ia stratigrafica
impune a fi continuata. este tncerta in prezent, datorita intensei
exploatari de guano efectuate de germani
Oatare: Hallstatt.
in timpul primului razbo1 rnondial. Pestera
1 Eugen Com$a, Le dep¢t en bronze de a fast explorata pe rand de Clubul de
C1oclovma (Carpates Mer,d1onales). Acta
Archeolog1ca Carpattca 8. 1964, 1 2, p. 169 • speologie .Emil Racovita" din Bucuresti �i
174 de Clubul de speologie .Proteus" din
2. Marc1an Bleahu, V Decu $1elan Negrea, C. Hunedoara. Pentru speologi Pestera
Ple$a, I Povara. I. v.enmann. Pe�ter, dm
Cioclovina uscata face parte din acelasi
Romania, Bucure;tt. 1976
sistem carstic cu Pestera Cioclovina cu
3. Cristian Goran. Catatogul S1stematic at
Pe�tefllordin Romania. 1981, Bucuresti, 1982, apa
2063 / 7.
Date arheologice: din lucrarile publicate
4 •••• Buletinut Ctubulu1 de speolog,e .Em,t
Racov,w Bucure$ti 4, 1976, p. 242; 14, 1996, p de Marton Raska §1 din materialele
9 recuperate din pestera rezutta existen\a
dovezilor de locuire dm paleoti!lcul
mijlociu, cultura rnustenana. �, paleoliticul
Pestere Cioclovina superior, cultura aurignaciana. ambele
depunen fiind lnsotite de fauna fosila.
(Cioclovina uscete) Sapaturile au fast reluate intre anii 1953
1954 de C. S N1colaescuPlop�or,
Jud Hunedoara, sat Cioclovina. comuna Corneliu N. Mateescu �i Lucian Rosu,
Bosorod rezultand §r matenale din vremea cultum
localizare:Carstul din Valea Lun Cototeni.
canilor, versantul drept. Mun\ii Se Date antropo/ogice: din stratul de locuire

74 www.cimec.ro
Arheologia pe�teritor �; mine/or din RomAnia - Pe�teri nature/a
corespunzator auriqnacranulul provine un
craruu uman, descoperire care a facut
obiectul unei cornunicari prezentale de
Marton Roska �· D M. Teodorescu in
1923. A fost dat spre cercetare lui F.
Rainer �i I suntonesc« Acestia Iau
publicat in 1923, atragand atentia �i
stabilind ca aparnne unei femei de 30
40 de ani, fiind caracteristic .ornuhn de
Cro Magoon". Au fost fa cute anatoqn cu
Homo sapiens de la Predmost II din
Boemia Craniul se gase�te in colectia de
paleontologie a Faculta\ii de Geografie
Geolo91e din cadrul Universita\il din
Bucuresti, Inamte de 1911 inva\atorul
Tory Gyozo din Calan impreuna cu seful
de gara loan Lager au descoperit, in Sala
Mare. un prim craniu, ulterior pierdut.
Piesa a fost gas1ta la 2 m adanctme, sub
crusta stalagm1tica din sectorul 1.lnciziile
constatate de Marton Roska pe peretii
pesteru sunt considerate de Henri Breuil
�i C S. NicolaescuPlop�or ca fiind
produse de animale.
Datare. paleohnc, perioada de tran
z1\ie de la neohtic la epoca bronzului.
1 Marton Roska, Cercet�r, arheolog,ce
Muntlf
Hunedoarel, 2, CluJ, 1923.
2. Henn Breull, Stations pa/eoltt,ques
en
Transilvan,e, Buletinul Soc,etl!\11 de $1nn\e Cluj
2 1925,p 4.
3 C S N,coll!escuPlop�or, Desenur, paleol,t,ce
tn 01/enia, Arh,vele Olten,ei 5, 1926, p 23
4 C S Nicoll!escuPlop$or. Le paleoltth,que en
Rouman,e, Dacia 5-6. 1935. 1936
(1938).
5 F Ra,ner. I s,mionescu, Sur le prem,er crlne
de I nomme paleol,thique trouve en Rouman,e,
Anuarul Academie, Romane, Memoriile Sec ,e,
de
$thnte 3, 1942, 17
6 cosuan Goran, Catalogul s,stemat,c al
Pe;ter,Jor d,n Romlnra. 1981, Bucure$t1,
1982,
2063 / 8
Pesters $ura de Jos
($ura de Jos de la Magura Baifei)
Jud. Hunedoara, sat cracumesu, comuna
Bai\a
Localizare: Mun\ii Metaliferi, bazinul
Crisuhn Alb, carstul din Valea Caia
nukn, Oealul Magura Bai\ei. la nord de
Deva.
Reprezmta o pestera naturala locuita de
om. Prezinta doua intrari, cu o tungime
de 24 m. altitudinea absoluta de 550 m,
relativa de 115 m. Tn 1924, Marton
Roska. execute sapaturi care ajung pana
la adancimea de 0,90 m dupa cum
urmeaza: 0 0,20 m strat eneolitic, 0,20
0,50 m paleolitic, un gratoar din jasp,
atribuit aurignacianului mijlociu. fauna
este cu Ursus spelaeus. 0,50 • 0,60 m.
steril. 0,60 0,90 m strat cu aschii cioplite
�i carbune, nedatat Este necesara
revizuirea stratigrafica �i tehnoculturala.
Datare: paleolittc. eneolitic
1 Marton Roska, Recherches pr�h,stonques
pendant l'annee 1924, Oac,a 1. 1924
2. Henri Breurl, Notes de voyage pateo/Jth1q11e en
Europe Centrale, Anthropolog,e, 1925, p 33 .35
3 C s N,co1aescuP1op$or, Le paleol1th1que en
Roumanle, Dacia 5-6, 1935 • 1936 (19381
4. Cristian Goran. Cataloguf s,stemat,c at
Pe;terilor din Romlnia, 1981, Bucureilt, 1982
3122 / 3
Pesters Ba/ogu
Jud. Hunedoara, sat Craciunesti, comuna
Bai\a
1n
Localizare: Mun\ii Metaliferi. bazinul
Cn�ului Alb, carstul din Valea Ca
ianului, Magura Feredeului, la nord de
Deva.
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om Prezinta trei intran Are o lungime de
180 m cu altitudinea absoluta de 450 m,
retanva de 150 m. In 1924 Marton Roska
efectueaza sapaturi arheologice. care
merg pana la adancimea de 0.55 m,
dupa cum urrneaza: 0 • 0, 15 m, humus
recent cu ceramica eneolitica. 0, 15 • 0,55
m argila nisipoasa brun rosiatica. cu
carbune �i fauna cu Ursus spelaeus. in
Muzeul Civilizatie1 Dacice �i Romane din
Deva se afla o colecue de materiale
ceramice din aceasta pe�tera Este ne
cesara revizuirea stratigrafica �i tehno
culturala a materiatulur.
Datare paleolitic. eneolitic.
Marton Roska, Recherches preh,storiques
1
pe.1dant /'annee 1924, Dacia 1, 1924
2. Henr, Breu,I, Notes de voyage paleo/Jth,que en
Europe Cenlrale, Anthropolog,e, 1925, p 33 -35.
3. cs N1co1aescu,Plop$or, Le paleol,th,que en
Rouman,e, Dacia 5·6. 1935 • 1936 (1938)
4 Cnst,an Goran, Catalogut s,stemat,c al
Pe;terllord,n Romln1a. 1981, Bucure�h. 1982,
3121 / 1
Arheologia pe�teritor �; mine/or din RomAnia - Pe�teri nature/a

75 www.cimec.ro
Pe tera Groapa Lupului
(Gaura Lupufu,J
J d Hu do Craciun I, comun
B

Pester« cu apa termets

Geoagiu Bai • Germisara
a u ea,.
comu

Coridorul din Piatra

Muntenilor
(Pe§tera Nr. 1 din Pia re
Muntenilor)
Jud

lul
Co

tur locu1l de
(coridor) ung de
t - nerdvest. In
d la intra-

76
www.cimec.ro
 Pestere Nr. 1 de la
Coasta Vacii de la Federi
t F d r • comuna Pu

Pester» cocosutui
(Gaura cocosotu; de la Federi)
poca
Jud Hunedo r • t F d n, comun Pu .

Pesters Nr. 2 de la
Coasta Vacii de la Federi
t F d n, comun Pu

7 www.cimec.ro
 ...
Vart d unt ,
Pest op,
La 7
ere 8
G�u
1 din ri
w
w
Cul (Bo w
mea dii) .
c
Vart i
m
oap e
elor c
.
(Pe§te r
ra 1 o
din
Peret
Pe§tera ele
nr. 3 de Platou
lui
la
Coasta
Vacii de
la Federi
Jud Hun
doara, a F d
n, comuna Pui,
 Pe$tera Curata de la
Nandru
(Pe§tera de Jos)
dru, comun

Datare: LaT

7 www.cimec.ro
Arheologie pe$ter,for $i mine/or di'! Romtmia - Pe$1eri naturete
3. Cnst,an Goran, Calalogul Sistemat,c al
Pe�terilordm Romania, 1981, Bucurestl, 1982,
2277 / 1.
Pester» Spurcata de la
Nandru
(Pe§tera de Sus)
Jud. Hunedoara, sat Nandru, comuna
Pestisul Mic
Localizare: Mun\ii Poiana Rusca, Va-
lea Mure�ului, versantul stang, pe
Valea Roatei, versantul drept, fa 179
m amonte de Pesters Curata. Carstul
din valea Mure�ulu1
Reprezmta o pe�terll naturals locu1ta de
om, cu alhtudinea absoluta de 305 m,
relativai de 26 m, lungimea este de 20 rn,
cu doull rntran Are forma conta, mai
larga in jumatatea cu intrarea mare
lntrarea mica este btocata. Sllpaturi
arheotogice sau efectuat de Zsofia von
Torma in 1877. de J. Mallasz dupa primul
razbo! mondial. Tntre 1955 1956, CS
NicotaescuPtopsor �i ecrupa sa efec
tueaza sapatun srstematice, constatand
evacuarea par\ii superioare a depunerilor
postpaleolitice de catre cercetarue mai
vechi. in ceea ce sa mai pasfrat sa
gasit:
1. la suprafata un strat amestecat cu
materiale datand din paleolitic, neolitic
(cultura Cris), perioada de tranzi\ie la
epoca bronzului (cultura Cotofeni) �i din
epoca medievals:
2 sub acest strat, pe atocuri sa mai
pastrat nealterat stratul neolitic Cri!j
Starcevo, probabil din doua faze din
etapa mijloc1e a acestei culturi.
diferite de etapa din Pestera Curata:
3. un strat steril brunroscat:
4. un strat apar\inand paleoliticului su
perior;
5. un strat datat in paleolitic mijlociu, mu
sterian II mijlociu dupa Alexandru
Paunescu, paleolitic cuartitic dupa Florea
Mogo�anu, musterian cuartitic vechi dupa
Vasile Boroneant, din Wurm I Wurm
II interstadiul Nandru, dupa Marin Car
ciumaru.
J Mallasz precizeaza ca Zsofia
Torma a goht intreg aluvrul (post
paleoliticul) pe care Ia aruncat psstrand
diluviut. Recent, din pestera Alexandru
Paunescu a prelevat probe pentru ana
14
hze cu C .
Oatare: paleolitic, neolitic, pencada
de tranzqie de la neolitic la epoca
bronzului, epoca medievals
1. J Mallasz. A solutreen e/sO tuzto«
megallop,tasa Erdelyban DolgOzatok Szeged
9·
10 1933 · 1934.
2 Milrton Roska, Die Sammlung Zsof,a von
Torma Cluj, 1941.
3. C S N,coiaescuPlop�or, Alexandru Pauoescu.
Alexandra Bolomey $ant1erul arheotogic Nandru,
Matenale 3, 1957
4 Crishan Goran. Catalogul S1stematic al
Pe�tenlor din Roman,a, 1981, Bucure$1i, 1982,
2277 / 2
5 Vasile Boronean\, L 'Acheuleen supeneur de
Cladova (Rouman,e) et la question du paleol1t1que
quartzit,que. Anthropolog,e 29, Brno, 1991
Pesters Bordul Mare de
la Ohaba Ponor
(Hohle von Ohaba Ponor, Pesters
Ponorici - Cioclovina cu Apa)
Jud. Hunedoara, sat Ohaba Ponor,
comuna Pu1
Localizare: Bordul Mare. Mun\ii Se
besului, Valea Mure�ulu1 Mi1loc1u,
bazinul Streiului, sectorul Ponorici
Luncani
Reprezinta o pestera naturala cu doua
dar rntrari, cu alntudinea de 695 m lung1mea
de 22 m. Cercetarile in aceasta pestera
au inceput inainte de primul razboi mon
dial de catre I. Mallasz. director al
Muzeului din Deva. �i de catre Marton
Raska. continuate de acesta din urrna !ji
intre cele doua razboa,e mondiale:
reluate de C.S. NicolaescuPlopsor §i
echipa sa, intre 1954 1955. cercetarile
au pus in eviden\s exrstenta unor
depuneri arheologice in care pe langa
unelte de silex �i os sa identificat o
bogata fauna �i trei falange atribuite lui
Homo sapiens. Stratigrafic, situatia se
von
orezmta astfel: la baza se af!A un strat
steril arheologic, urrneaza un strat data!
80 www.cimec.ro
 Oat.are: paleotitic, poca bronzul ·.

Pe§tera /ui Cocolbea

(Gaura Jui CocolbeaJ
Jud. Hun doar

n Gor • C•I uf Snt •UC .,

din 1111 rHr, Bucur t . 1 �.

1t1c

Pe§tera din Ponorici

(Gura Pononci, Pe�tera
Cioclovina cu ApfJ - Ponorici,
dupa C. Goran)
Jud Hunedoara, sa Pooor, comuna
Botorod.
Louliz.are: un • S be ului, V a
Strei lu • nl pe tAnga
r utui, ptraur Pooorte1, ver Pe§tera Piatra Poienii
tAng, Vale Luncantlor. Gur
nonci. (Pe�tera de la Pielri!i Pe�tera de
sub $eletru, Gaura Poienii)

11 www.cimec.ro
Arheo/ogia pa$ferilor $i mine/or dfn Romania - Pe§teri naturale
g.lsit oase sparte inten\ionat. Alaturi, in
partea dreapta a pesterii, se afla un
adapost sub stanca. unde se crede ca
sunt necesare sapaturl, Se impune
continuarea sapaturiler, aceasta fiind �i
recomandarea lui Marton Roska
Datare: probabil paleolitic.
1 Marton Roska Rapport preltmma,re sur Jes
foui//es arcneotog1ques de /'annee 1925 Dacia 2,
1925.
2 Cnsllan Goran, Catalogul s,stemat,c al
Pe;ter,tord,n Rom4ma. 1981, Bucure$!1, 1982.
2066 / 24.
Pestere Ponor
(probabil Pesiere Gaura Poienii,
pesier« de la Pietri§, Pesters de
sub $afitru, Pesters din Piatra
Poienii)
Jud. Hunedoara, sat Ponor, comuna Pui.
Localizare: Mun\ii Sebesului, Valea
Streiului, afluent pe stanga al Mure
sulul, parauf Ohaba, masivul calcaros
.Piatra Poienu".
Reprezinta o pestera naturala locu1ta
probabil de om, cu aintudmea absoluta
de1132 m. Marton Roska a efectuat in
1935 sapaturl arheologice, ldenuflcand
oase de Ursus spelaeus; unele oase de
animate prezlnta posibile dovezi de
spargere inten\ionata. Marton Roska a
trage atentia lii asupra unor adaposturi
naturale din apropiere. Se impune
efectuarea unor investiga\ii de teren
�i
sondaje, atat in pestera, cat $i in
adaposturile naturale men\ionate.
Datare: probabil paleolitic.
1 Marton Roska. Ra port pref,m,na,re sur /es
toui/les archeotog1ques de /'annee 1925, Dacia 2,
1925, p. 412 413.
2. B. Jungbert Repertoriul locafltJ/1/or cu
descoperm paleoht,ce dm trsnsuvsm« (Ill), Acta
Muse, Napocensis 19, 1982, p. 554.
Pestere A venul cu
incizii de la Gaura Cizmii
Jud. Hunedoara, sat Ribicioara. comuna
Ribi\a
Localizare: Munlii Metaliferi, carstul
82
dintre Cnsul Alb �i Ariesul Mic, masivul
.Grohot". Cheile Ribicioarei.
Reprezinta o pe$lera naturala locuita de
om, cu altitudinea absoluta de 410 m,
relativa de 80 m, lungimea totala de 69
m. Prezinta doua deschiden, una spre
est, pe platou, �· alta in vale, in Cheile
Ribicioarei. Oescmderea pnnctpata are in
fata un prag sapat de 0,80 m $i la con
tactul cu avenul altul de 1 m. Galena de
la intrare este de 14 m lungime �i intre 2 -
3 m inaltime, cade in avenul de 29 m
adanc1me care se terrnina in etajul
inferior. A fost gas1ta de clubul de
speologie �Zarand" din Brad. Tn 1975.
M.
Nedopaca $i ceilaltl membri trnpreuna cu
Cantemir Ri§cutia, Irina Ri$CU\ia §i Vasile
Boroneant cerceteaza galeria lii avenul.
Tn 1976 se constata ca in galeria din fata,
pe peretele de sud. se afla incizate,
probabil cu un cui de metal (legat cu
sfoara de altul care servea drept ax a
carul gauri de fixare se observe in
perete}, cercuri realizate prin rotane.
nurnarul lor, intregi, neterminate sau
nereusite ridicanduse la 1314 Linia
este trasata fin, prin lnvartire repetata (de
aici imprecizia �i aspectul de exerclnu
repetat). Alaturi de ele exista mcizata
stanqaci O figurina urnana schematizata
ce prezinta un cerc reprezentanc capul.
Pe stanca podelei din etajul inferior se
aflau lntmse un schelet uman $• resturi
dintrun schelet de Ursus spelaeus, care
au fost prelevate $i predate spre studiu
lui Cantemir Ri�cu\ia. Marin Carciumaru,
care viziteaza ulterior pestera, publica
desenele in 1988. Considerarn, dupa linia
desenului $i fragmentele de ceramica ce
sau recoltat din galerie, ca desenele pot
fi din epoca mecievala tarzie, secolele
XVI XVIII. Scheletuf uman �i oasele de
Ursus spelaeus din etajul inferior pot fi
dm paleolitic Urrneaza publicarea lor cu
noi mterpretan,
Datare: paleolitic. epoca rnedievala
1 Cristian Goran, Repertor,uf s,stemallc al
Pe�tentor dm Romania. aucuresu. 1982, 3113 / 4
2 L. VAtena$, Marc1an Bleahu, B Bar1an. G
Halasi, Gravunle rupestre dm Pe;tera
Cizme,. Documente recent descopeflte ;,
,nforma/11 arheolog,ce. Bucuretli, 1988, p 3
13
3 cantermr R1$CU\1a. Inna Rl1cu\1a, Vasile
Boronean\. P Chml�. M Nedopaca.
Descopermle
din Pe;tera Cume! de la R1b1c1oara, comuna
R1b1/a Jud. Hunedoara, (in manuscnsJ
www.cimec.ro
Arheotogia pe§terilor §1 mine/or din Romania • Pe§teri natura/e
Pestere Topolnifa
(Gaura lui Ciocerdie, Gaura Fef ii,
Gaurin{i, Pestet« Napului,
Pe§tera Prosscut, Pesier«
Sohodol, Peeters Topolnifa I §i
II, Pesiere Tuneful de la Marga,
Comp/exul subteran Topolnifa)
Jud. Mehedin\i, sat comuna Ciresu.
Localizare: Podisul Mehedin�. Cheile
Topolnitei, Dealul Prosacukn, la est de
localitatea Ciresu, Carstul din Valea To
polni\ei.
Reprezinta o pestera naturals, locuita
partial de om, cu altitudinea absoluta de
434 m; relativa de 84 m. Prezinta cinci
deschideri $i are o lungime totala de
20500 rn. Pestera este gigant1ca, cu o
retea de galerii dispusa pe patru etaje:
doua fosile, unul subfosil $i altul activ, ca
urmare a actiunii apei din trei parauri:
Topclnita, Gaurin\i $i Ponorat, prin Gaura
Prosacului, Pestera a fost sernnalata in
1880 de V. Dumitrescu; se ocupa de ea
Gheorghe Murgoci in 1898, N. Den
susianu in 1913 si I. Vintilescu in 1941, in
1961, V. Decu; i se vor alatura Marcian
Bleahu, I. Povara $i G. Diaconu in 1974
•A fost impat1ita de speologi in mai multe
sectoare (explorarea este neterminata)
Mai important din punct de vedere
arheoloqrc este sectorul .Pestera femeii",
din care se ajunge in .Culoarul Liliecilor·
$i apoi in .Culoarul Vetrelor", unde au
fost identificate vetre de foe ce dateaza
din neohtic, din epoca daclca $i din cea
medievala. I rnpreuna cu acestea se aflau
$i materiale ceramice sau piese de metal.
cercetan arheologice sau facut $i in
exterior, de catre colectivul Muzeului
Regiunii .Por1ilor de Fier" din Drobeta
Tumu Severin, de catre C.S. Nrcolaescu
Plopsor $i Lucian Ro$U, care au efectuat
sapaturi la Ciresu, dezvelind cuptoarele
de redus minereut de fier de epoca
dacica. La cercetari au mai participat E.
Bujor, Vasile Boronean\ $i al\ii. in mai
multe locuri in pestera, a fost identificata
$1 fauna fosila (Ursus spelaeus). Este una
dintre cele mai frumoase $i mai im
portante pesteri din lume. Pestera este
protejata $i inchisa circuitului turistic. A
fost pusa sub controlul $i administra\ia
83
Muzeutui Regiunii .Portilor de Fier" din
DrobetaTurnu Severin. tn prezent este in
administrarea Comisiei Monumentelor
Naturii. Comunica hidrologic cu Pestera
lui Epuran. Pestera a suferit unele
arnenajari: peste puntea naturata, din
interior, prabu$ila acum. sa constnnt un
pod metalic, iar intrarea principala, de pe
partea dreapta a paraului Topolruta, este
lnchisa cu poarta de metal. Vizitarea se
face controlat.
Datare: neotitic, Hallstatt, epoca da
cica, epoca medievals.
1 G M Murgoc, Ca/care §i tenomene de
eroz,une In Carpaf1i Merrd1onali. Buletinul
Soc1et�\11 de $tnnte 7, 1898, p
1
2 V Oecu Marc1an Bleahu Grottes d'Oltenie
eKplorfes de 1959 a 1962, in Recherches sur le
grottes du Banal et Olterue, Roumame 1959 •
1962, CNRS, Pans, 1967.
Pestere Jui Epuran
Jud. Mehedin\i, sat Jupanestt, comuna
Ciresu.
Localizare. Podlsul Mehedin\i, carstul
din Valea Topolnitei, pe versantul
stang al raului Ponorat, la 600 m sud
est de satul Jupanesu,
Reprezint:i o pe$tera naturala locuita de
om, cu altltudmea absoluta de 415 m,
altitudinea relativa de 16 m, lungimea de
3604 m. Are o singura deschidere cu
doua etaje unul fosil $i altul activ. in
1962 C.S. NicolaescuPlop$or executa
sapaturi arheologice langa peretele unei
stanci. la Jupanesti, dar la ca\iva am, se
prabuseste gura unei pesteri obturate.
Pesters a putut fi exolorata Tn anii
urmatori de speciatistii de la Muzeului
Regiunu .Pot1ile de Fier" din Drobeta
Turnu Severin $i de colectivul care a
efectuat sapaturi la Ciresu condus de
Lucian Rosu sub indrumarea lui C.S.
NicolaescuPlopsor §i apoi de speologi
Colegul C. Lascu identifica cerarnica
incrustata cu culoare alba apa'1inand
cul urii Kostolac $i unelte din os $i piatra
Pestera este in curs de explorare $i are
legatura cu Pesters Topolni\a la nivelul
etajului activ. Este inchisa cu grilaj de
fier.
Piesele se afla la Muzeul Jude\ean de
Etnografie $i al Regimentutui de Grani\a
Caransebes, sub inventar nr. 11291, $i la
www.cimec.ro
Arheologls pe§tenlor §i mmetor am Rom4nla - Pe§leri natura/11
lnstitutul de Speologie .Emil Racovi\A"
din Bueurestl,
Datare. epoca medievalA.
1 Marci1n Bleahu v Decu Stefan Negrea, C.
PleJa, I. Povart. I V1ehmann. Pe1ter1 ctin
Romlnla, 1978, p 307. 308
2 Cnstian Goran. Cata/or,ut Sl.!temat,c al
P11tenlorct111 Romlnla, 1gs1. Bucuretlt. 1982,
213611
Pester« Climente I,
Pester« Climente, Gaura
/ui Climente
Jud. Mehedinti, sat comuna Dubova.
Cllment, I • lntnlre1 fn 1>11tera
Loealizare: Munpi AlmAjului. bazinul
DunAril, zona Portilor de Fier, .Preluca
lui Climente• .• Ciucaru Mare.
Reprezmta o pe�tera naturala cu o
singura descrudere, cu o sahl orizontala
�1 o galerie orizontala ascendentA, cu
altnudmea absoluta de 178 m, relativa de
130 m. lungimea total! de 70 m, orientata
sudsudest • nordnordvest. A fost
ident1ficata de Vasile Boroneant in 1964,
care a efectuat sApAturi in 1965 �i fn
1968 • 1969. Cu aceasta ocazie au fost
scoase la ivealA o bogata fauna
domestici �i de pe�terA dm
perioada
preistorici ,1numeroase materiale
arheologice, aflate lntro succesiune
stratigraficA. dupa cum urmeaza: pe
stanca atterata, din penoada cand
pestera era activa, la sfar�ilul inter
glaciarului Riss worm �i wormul de
Tnceput se suprapun nisipuri §I prundi§,
apoi primele depuneri argiloase in care
se aM prima etapa de locuire saraci, din
paleolilicul mijlociu, cultura musteriana.
apoi douil depuneri sterile arheologic dar
nu §i faunist1c, locuirea corespunzAtoare
paleolilicului cuartitic, din paleollticul
mijlociu final §1 din pafeohtrcul superior,
apot dupa o alta depunere sterila o
locuire prctocusunana (epigravettiana)
din mileniuf XVI XI (14000 - 11000)
a.Chr Oupa o depunere loessoida stenta
de la sfar§ilul gfacia\iunii Wurm, urmeaza
o locuire din tJmpul neollticulu, timpuriu,
cultura Cri�. ln acelasi up de depunere
urmeaza o locuire din vremea culturii
Co1ofeni din penoada de trecere spre
epoca bronzului. Orn epoca bronzului se
evidentiaza materiale §i ceramtca
apar1mand cultum Verbicioara, din prima
epoca a fierului Hallstatt, grupul cultural
Susani Media§. Acesta din urma nu are
un nivel de locuire bogat. Nivelurile de
locuire sunt marcate prin vetre de foe cu
arsura �i cenusa, inso11te de cerarntca.
Ult1ma locuire. de la suprafa\a. se afla
intrun pamant neqrucenuslu �i apartine
epocii medievale, secolele XVII XVIII, in
acest strat sau gbit �i monede. La
suprafatA se gase�te guano de animale
domestice �i liliac, vetre de foe din
secolele XIX XX. Pe�tera adaposte�te
in vreme de iarnA �i vara animale
domestice care cresc nesupravegheate.
Pentru paleoliticul mijloc,u final ;i pentru
paleoliticul superior de inceput sau gasit
unelte predominant din cuaflit dar �i din
sllex sau alte roci, iar pentru post
clisurian un bogat inventar de unelte din
silex. in care domina vartunle de sageata
de un tip specific acestei locum.
Oasele de arumate studiate de
Alexandra
Bolomey �· Elena Terzea fac dovada ca
ptlna tn postclisurian (epigravettian) se
vana in principal Ursus spelaeus. In
tardiglaciar in timpul cutturii protocllsurian
se vllna Capra Ibex (capra neagrll) §i
Rupicapra rup;capra (capra de stanci),
Ursus arctos (ursul brun), Vulpes vulpes.
Cervus elaphus etc. Lista animalelor
vanate pentru ambele perioade este mult
www.cimec.ro
Arheo/ogia PB$ferilor $i mmelor din Rom,nia - Pe$fer, naturale
mai bog a ta. f ncepand cu neolihcul,
aliituri de animalele salbance apar �i
capra sau
oaia ca arumale domestice Alaturi de
aceste ammate de talie mare sau
mijlocie a aparut �i fauna marunta cu
Micro tusarvalis in timpul paleoliticului cu
chmat foarte sever, tmpadunt, cu M1cro-
tus gregalis. Lagurus lagurus. Cncetulus
m1gratorus. Sicista subtilis, Ochatona
pusilla Din cauza cresterii nivelului apei
in lacul de acumulare a Hrdrocentralei
Portile de Fier I, la pe!jtera se poate
a1unge numai venind cu barca pana la
.Preluca lur Climente" sau coborand pe
rranghii peretele abrupt at .Ciucarulur
Mare·.
Chmente I Unelte din quartz, sllex 11 os
Datare: paleolitic, mezolitic,
neolitic. perioada de tranzitie de la
neolitic la
epoca bronzului, Hallstatt, epoca
medievala, epoca moderna, epoca
contemporana.
l Vas le Boronean\ Descopenn gravet,ene In
Pe�tera tu, Chmente, Revista Muzeelor 6, 1968
2 Vasile Boronean\, Descoperiri 1meotog,ce In
unefe peJlen dm Def,leul Dunlnl, Grupul de
Cercetlr, Complexe ,Po(11le de F1er", Speologia
sena monograf,ct, coordonaton Traian Orgh1dan.
Stefan Neg,ea. Academia R S.R, Bucure,ti,
1979, p 140 - 182
3 Alexandnna Negrea Stefan Negrea,
PeJtenle din Def,teul Dunlru Ji faun, terestrl,
Grupul de Ceroet4n Complexe .Po1111e de F1er",
Speologia, sena monograr,cJ. coordonaton Tra,an
Orgh1dan, Stefan Negrea, Academia RS R .•
Bucure$tl,
1979, p 30 • 75.
" Elena Terzea. Mamderele cu1tem1re d,n unele
pe}ten Ji adlpostun sub stancl din zon1 Po,t,le
de Fter, Grupul de CercetM Complexe ,Pof\1le oe
Fier", Speolog,a, sena monograf1c.li, coordonaton
Tra,an Orgh,dan, Stefan Negrea. Academ a
RS R. Bucure$h, 1979, p 105 -
1311
5 cnsuan Goran, C1t1/ogul S1stem1tic a/
Pe;terrlora,n Romlnia. 1981, Bucure$U,
11182.
2211 17
Pesters Climente II
(Pesters nr. 1 de la Gaura
Ponicovei, Pestere de la drum)
Jud Mehedinti, sat • comuna Dubova.
Localizare: Mun\ii Almajului. bazinul
Dunarii, zona Portile de Fier, .Preluca
lui Climente Ciucaru Mare",
Reprezmta o pe�tera naturata, cu o sin
gura intrare, cu o rniniterasa de stanca.
PrezinUI o orientare ascendenta. cu
alt1tudinea absoluta de 60 m, relativa de
12 m, Jungimea totata de 47 m. Pestera a
fast identificata in 1964 de C.S. Ni
cotaescuPtopsor !ji Vasile Boronean\. fn
1968 Alexandrina �i $tefan Negrea ii fac
cartarea !ii stud1aza fauna. Sapaturi
sistematice efectueaza Vasile Boronean\
in 1968 - 1969. Cu aceasta ocazie sa
intf:llnit urmatoarea situa\ie stratiqraflca:
pe terasa din fa a !ji la intrare. depozit de
epoca holocena, in galeria interioara
ascendenta, o depunere Ioessoldarqt
loasa, in stance erodata din perioada
activa in marmite cu acurnulari de pietris
!ji nisip depuse cand Dunarea curgea la
acest nivel. Peste aceasta se gase!jte o
depunere de loess la intrare �i argiloasa
Arheo/ogia PB$ferilor $i mmelor din Rom,nia - Pe$fer, naturale
85
www.cimec.ro
Arheolog,a pe§terilor §I mine/or din Rom�nia - Pe§teri natura/e

--1\ negnc,os se afla materiale ceramice �i

1� ), t
j monede din vremea lmparatului Dio
cletian. din vremea lui Constantinus II $i
\ ! apoi materiale ceramice din secolele XI
·A . XIII, cerarnica $i monede datate ca fiind
din vremea lui Ferdinand 1 al Ungariei
:! - �i
(:,. ,, Cristian, din timpul lmperiului Romano
German, precum $i austriece dintre 1782
(.
:·, � - 1835. Cercetarile au fost deosebit de
• grele din cauza deranjamentelor produse

0.
�. cuirea din prima epoca a flerului
Hallstatt. atestata de cerarruca aparnnand

�. [). e a
grupului cultural Susani Media$. Tntro
depunere foarte subtire, la baza stratului

f c( 1n}
-� - �

1
Climente II . Unelte din sllex

in galeria interioara. La intrare, deasupra

pietrisului este o depunere ingusta.
sterila arheologic dar cu fauna cu Ursus
spelaeus. Apoi urmeaza un nivel de
locuire corespunzator protoclisurianului,
urmat de clisurian. Este asezarea in care
se atesta succesiunea directa din pro
toclisurian a clisurianului. Sau descoperit
pentru acestea peste 2000 de unelte �i
arme din silex. intre care se impun
varfurile de sageata. precum �i varfurile
de suli\a din os �· alte obiecte, ca
harpoane. podoabe $i cateva piese
ornamentate geometric. In interior, tn
acest strat cultural, sa gas1t $i un schelet
uman presarat cu ocru rosu �i piese de
dentitie. Locuirea de aici este partia'
conternporana cu cea clisurtana de la
Cuina Turcului, de la aproximativ 75 m
departare est de pestera. Peste aceasta
depunere, la intrare se afla materiale
ceramice apa'1inand culturii Cotofeni,
unele ornamentate cu motive cu boabe
de linte in convietuire cu elemente
culturale de tip Kostolac. Urmeaza lo
 de cautatoni de comori de la
sfar$ilul
secolului al XIXlea $i inceputul
secolului XX. Tn urma cresterf
nivelului in lacul de acumulare al
Hidrocentralei Portile de Fier, pestera
nu mai are acces decal pe apa, cu
barca. Are partea de la intrare
acoperita de apa lacului de
acumulare.
Datare: paleolitic, epipaleolitic
(mezo litic), perioada de tranzltte
de la ne olitic la epoca bronzului,
Hallstatt, epoca dacorornana,
epoca medie vala, epoca
rnodema.
1 Vasile Boronean\, Descopenri
arheolog,ce tn unele ptt§ten din Defileul
Dun�m. Grupul de
Cercetari Complexe .Por111e de F,er".
Speologia, sena monograf,ca. coordonaton
Tra,an Orghidan.
$tefan Negrea, Academia R S R • Bucuresu,
1979, p 140 • 182
2 Alexandnna Negrea. $tefan Negrea.
Pe§tenle din Defiteul Po,r11e de Fier, Grupul
de Cercetari Complexe .Pofl1le de F1er",
Speolog,a, sena monografica. coordonatori
Traian Orgh,dan.
$tefan Negrea Academia R S R . Bucure$h.
1979, p 30 • 75
3 Elena Terzea, Mam1ferele cueterner« din
unele pe§terr §1 aaapostun sut: stanca din
zona Po,r,Je
de Fier, Grupul de Cercetlir1 Complexe
.Porj,le de F1er" Speolog,a, sena
monograhca, coordonaton Traian Orgh,dan,
$1efan Negrea Academia
RS R, Bucure,11. 1979 p 30 • 75.
4 Cnst,an Goran. Catalogvl S1stematic al
Pe�ter,lor din Romania 1981 Bucure,tt, 1982,
2211 / 4
S Vasile Boronean\. Pa/eollt1cul
superror �, ep,pa/eolit,cu/ din Zona
Pof'f1/e de Fler, [in manuscns)

Pesters Cuina
Turcu/ui
(Pe§tera din Potcapina
Turcului, Pestere de la Curba
Periculoasa, Pesters de la
Gura Ponicovei)
Jud. Mehedin\1, sat comuna Dubova
Localizare: .Ciucarul Mare".
.Caza nele Mari" In partea de
vest a ada postului natural
Cuma Turcului, intre
.Moara Dracului" �· .Proluca
Turculur".
86
www.cimec.ro
Arheologia pe§tenlor §I muietor dm Romfm1a - Pe§ter, natura/e
Reprezinta o pestera naturala, cu su
prafata 58 m2• umeda, activa (in ano
timpul ploios), cu allitudinea absoluta de
62 m. Tn fa\a pesteril, in adapostul natural
Cuina Turcului, Vasile Boroneant �i
$tefan Roman au efectuat in 1965 un
sondaj arheologic din care a rezultat:
1. intre adancimlle 0,20 0,60 un strat de
1ocuire din perioada de tranzltie la epoca
bronzului (cultunle Cotofeni, Kostolac �i
Vucedol);
2. intre adancirnlle 0,60 1 rn, strat de
locuire neoutica. Sapatura sa oprit la
aceasta adancirne.
Materialul este contemporan cu eel gasit
in sap�iturile din adapostul propriuzis de
la Cuina Turcului (vezi adapostu' Cuina
Turcului, Pestera din Cuina Turcului). In
prezent se afla inundata de apele lacului
de acumulare a hidrocentralei Pot1ile de
Fier, fiind situata sub cota 72 m.
Datare: neolitic, perioada de tranzitie
de la neolitic la epoca bronzului.
1 Vasile Boronean\. Cul/ura Kostolat de la
Cuina
Turcuuu, SCIV 17, 1966, p
2
2 Vasile Boronean\. Cercetlr, arheofog,ce 1n
unele pe§ter, din zona Port1fe de F,er. Gruput de
Cercetan Complexe .Por\tle de F1er". Speotogia,
sena monograflca, cccrecnaton Tra,an Orgh1dan,
$tefan Negrea, Academia R S R , Bucure�t1
1979
3 Cristian Goran. Catalogul Sistemaltc al
Pe§ten/orCltn Roman,a. 1981, Bucurestr. 1982,
2211 /5.
Pester» Fluturilor
(Gaura Fluturilor, Gaura de la
$alitrari)
Jud Mehedin\i, sat comuna Dubova.
Localizare: Carstul din zona Portite de
Fier, Chene Ponicovei, .Ciucarul Ma
re", malul stang al vaii raului Ponicova
deasupra Pesteni Ponicova.
Reprezinta o pestera naturala locurta �i
exoloatata de om Consta dintro
cavitate, cu un cation care se prelunqeste
printro galerie ingusta in masivul .Ciu
carul Mare". Tnal\imea la gura este
de
1,80 m, latimea este de 1,90 m, lungimea
este de 158 m, altitudinea este de 190 m.
A fost cercetata de Vasile Boroneant
intre 1964 1965. La intrare sa gasit
fauna fosila �1 subfosila, fragmente
cerarrnce din Hallstatt, medievale (secolul
al XVIIlea) �i moderne, vetre de foe Nu
sau facut sapaturi. lmportanta este
lstorlcoeconomica. Tn evul mediu �1 in
epoca moderna se exploata azotatul de
potasiu pentru fabricarea prafului (iarba)
de pu�ca tntormaune provm de la
locuitorii din Dubova (Guran Nicolae.
Radu\a Antonie etc.). Una dmtre denurmri
i se trage de la exploatarea zacamantului
de guano bogat in azotat de potasiu
denumit in zona .Si1itra· (.�alitra· in
sarbocroata).
Datare: Hallstatt. epoca medievata.
epoca moderns
1 Marcian Bleahu, V Oecu, $tefan Negrea.
C. Ptesa I Povani, I V1ehmann. Pe§ten dm
Romania. Bucure$1t, 1976.
2. ••• Grupul de cereetan Complexe .Porttle de
Fier", Speolog,a sena monografica, coordonaton
rraran Orgh1dan $1elan Negrea Academia
RS R, Bucure$t1. 1979.
3 Cnsttan Goran Catalogul S1stemat1c al
Pe§ter,lordm Romama. 1981, Bueuresn, 1982,
2211 / 6
Pestere Jui Carafil
(Gaura Jui Carafil)
Jud Mehedin\1, sat comuna Dubova
Localizare: Carstul din Zona Portile
de Fier, Cheile Ponicovei, Ciucarul
Mare, versantul stang al vai1 Raului
Porucova, deasupra Pe�terii Ponicova.
Reprezmta o pestera naturala locuita
probabil temporar. Prezinta o intrare cu
aspect de acapost, cu trei cotloane, care
se prel ngesc spre est, cu lungimea de
51 m. A fost vizitata de Vasile Boroneant,
intre 1964 - 1968. La suprafata se ob
servau cateva fragmente ceramice din
vremea culturii Co\ofeni, medievale din
secolul al XVIIlea �i moderne. ames
tecate cu cenusa, carbune �i dejec\ii de
capra �i oaie.
Datare: perioada de tranzitie de la
neolitic la epoca bronzului, epoca
medievata, epoca moderna
1. Marc1an Bleahu v Decu. $tefan Negrea, C.
Ple$a, I. Povara, I V1ehmann, Pe�ter, dm
Roman,a. Bucure$1t, 1976.
2. Vasile Borcneant, Cercet4rt arheolog1ce Cltn
unele pester, Clm zona Port1le de F,er, Grupul de
CercetAn Complexe .Pof11le de Fier", Speologia.
sena monograhca, coordonaton Traian Orgh1dan,
$1efan Negrea, Academia R.S R .. Bucure$11.
1979.
87 www.cimec.ro
Arheolog,a pe§teri/or §i mine/or am Romdnia - Pe$1er, naturale
3 Crrst,an Goran, Catalogul S1stemattc al
Pe1tenlor din Romania, HiB t Bucure$t1. 1982,
2211 I 7 •
Pester« Ponicova
(Pe§tera de la Gura Ponicovei,
Gaura Ponicovei, Pesiere de la
Gura Apei, Pestere Liliecilor,
Pesters Polilecilor)
Jud. Mehedin\i. sat comuna Dubova.
Localizare: Cheile Ponicovei Tntre
Cheile Ponicovei �i Dunare, la est de
soseaua Orsova Moldova Veche.
Carstul din zona Portile de Fier,
.Cazanele Mari".
Ponlcova - tntarea Tn pe$ter4
Lunqrmea este de 1666 m (I 537 m, II
381 m, Ill 447 m. IV 301 m), cu
altitudinea absoluta (la intrarea in .Gale
ria Liliecilor") de 68 m; altitudinea relativa
de 116 m. Reprezinta o pestera naturala
locuita de om. Se compune din patru (I
IV) paf1i, denumite de speologi .sisteme":
I Galena activa de tip tunel, care
traverseaza masivul calcaros .Ciucarul
Mare• de la vest la est, prin care curge in
Dunare paraul Ponicova. Are lungimea
de cca 400 m, iar in.131\imea de pana la
36 m. II .Galeria Concretionata" este
accesibua din prima. pe un urcus in panta
88
de 36 m care se termina in .fund de sac",
ln unele cotloane, din zona salii
coloanelor sau descoperit fragmente
ceramice din prima epoca a fierului. Ill
.Galeria Liliecilor" �i Sala Mare
accesibile printro deschidere proprie ce
constituie etajul superior in evoluua
pesterii. Pe aici patrunde lumina �i
curenth care vin dinspre chei, Se
cornunlca cu Sala Mare �i prin aceasta
cu sistemul I (Galeria activa), IV Galeria
cu argila. Are acces prin Sala Mare
(sistemul Ill). Apare ca un balcon (stil
labirint) al Salii Mari, cu aspect
monumental.
Date arheologice: .Galeria Lihecilor" �i
Sala Mare prezinta interes arheologic �i
istoric. Vasile Boronean\ a efectuat intre
1965 �i 1968 cercetarl in Galeria
Liliecilor in urma acestora a rezultat ca
aceasta galerie a fost locuita in paleolitic,
neolitic (cultura Cris). perioada de
tranzi\ie la epoca bronzutui (culturile
Co\ofeni �i Kostolac). epoca bronzului
(cultura Vucedol), prima epoca a fierului
(faza Ostrovul Banului) �t in secolul al XVI-
lea. Galeria a fost puternic atectata
de gropile cautatortlor de comori �, de
exptoatarite de guano Fragmente
ceramice din prima epoca a fierului au
fost gasite �, in .Galeria Concre ionata"
Date istorico-economice· in penoada
1900 1914, in timpul cand zona a facut
parte din lmperiul AustroUngar, din Sala
Mare �, din Galeria cu Argila se exploata
guano in acest scop, in interiorul �i
exteriorul pesterf sau facut anumite
amenajan La data la care Vasile
Boroneant a efectuat primele descinderi
in pestera (1965 · 1968) Impreuna cu C
S. NicolaescuPlopsor �i in cotaborare cu
satenii din Dubova sau constatat urma
toarele amenaiao:
in exterior: pe peretele (abrupt) de sud al
Cheilor Ponicovei, cu acces spre .Poiana
Popii" de pe podul natural al Ponicovei
spre Plavisevita, se afla o scara de lemn
din stejar masiv cu o platforrna sapata in
stanca, la mijloc, de pe care se accedea
pe o a doua scars, la fel cu prima, care
era fixata tot pe o platforma de stanca,
care avea la capat o poteca ce ducea
spre pestera. La intrare, in exterior, se
afla o alta scara, tot din lemn masiv pe
care se urea in pestera.
www.cimec.ro
Arheo/og,a pe§tentor §i mine/or din Rom4ma - Pe§leri naturafe

in interior: la intrare se amenajase o Mare", sub peretele denumit .Panza

protectie cu traverse din lemn de stejar Curii". la 500 m aval de Pestera
pentru evitarea degradarii intrM1. Trepte Ponicova Carstul din zona Pof11lor de
de stejar masiv urcau �i pe peretele de Fier.
acces spre galerie. pe unde se putea
circula in perioada de vara, cand raul
scadea sau seca. Tn Sala Mare, in partea
de est, in fa\a nisei cu guano se afla o
scars de acces din lemn de
brad
(prepeleac) pe care se urea la galerii,
pentru recoltarea zacamantului de guano.
Sus in ni�a se gasea o protectie din lemn
de brad Guano ambalat in cuth speciale
era transportat la pontonul de la vechiul
pichet de graniceri de la Plavtsevita, iar
de acolo, cu slepul pe Ounare Primul
razbol mondial a intrerupt exploatarea Veteran! • Gravura dupl A.. Kunlke
zacamantului de guano �i a celui de
silitra. 0 alta scara din lemn de stejar
asigura urcusul �i coborasut in galeria
tunel spre Sala Mare. Dupa unele in
formatii din partea localnicilor, guano era
exploatat §i pentru extragerea ierbii de
pusca.
Datare: paleolitic. neolitic, perioada
de tranzitle de la neolitic la epoca
bronzului, epoca bronzului, Hall
statt, La Tene, epoca medievala,
epoca moderna.
1 vasue Boroneant Constan\a Boronean\,
Cerceti§r, arneotog,ce 1n Cazanele Man, Revista
Muzeelor 2, 1965, 4
2 $1efan egrea, Alexandrina Negrea, Pe11enle
dm Defdeul Duni§ni, Lucrarile lnstnutului de
Speolog e ,Emil Racov1W 8, 1969.
3. Vasile Boronean1. Cercetlin arheolog,ee In
unete pe1ten dm zone Po,t,Je de F1er. Grupul de
Cercetari Complexe ,Port1le de F,er. Speolog,a,
sena monografica. coordonatori Tra,an Orgh1dan,
$tefan Negrea, Academia R S.R . Bucuresti,
1979.
4. Cnst,an Goran, Catalogu/ S1stemat1c al
Pe;tenlordm Romlnia 1981, Bucureilt, 1982,
2211 / 4 Veteran! • Ruinele zidulul de protectie rie epoca
romana �I medievala

Reprezlnta o pestera naturala, fosila, a

menajata de om.
Pestere Veterani Date generale. se compune dintrun
culoar scund (galerie de acces) de 19.50
(Pe§tera Jui Maovaf, Pesiere de
m, care da intro sala mare, lata de 28 m,
sub Panza Curii, Veterani lunga de 37 m �i inaM de 17 rn: cu o
barlang, Veterani Hohle, galerie vestlca, lunga de 14 m, cu doua
Piscabara, Peth) ruptun de panta; o galerietunel (tunel de
presiune) de 3,50 m spre nord, cu o mica
Jud. Mehedin\i, sat comuna Dubova acumulare de apa, cu altitudinea abso
(fosta Plavisevita). luta de 73 m. relativa de 25m
Localizare: .Cazanele Mari", .Ciucarul Date arheofogice: cercetari efectuate
de
89 www.cimec.ro
www.cimec.ro
 A ig .ud crtptlOllduD n b.
a, 17.tO

Pestere cu aven
,(Pe�tera cu trei intrari)
Jud. im . t Nadrag, comun drag.

Cr ti n Gor n, Catatogul SI. t tic al

it rtlor d Roman•· i
221112
e,. eucure, .1 2.

Pesters Cuciulat
Jud. Sala • sat Cuciul I, comuna Letca
Locahz.ar : Pod, ul Som n, plat·
forma Chioarutui, la nord t d
.Pri pa Pr loap lor", b zinul Som
utui, cari ra Cuciutat, tn aprop r
2,
H It i CFR Cuciu at.
I Rog
ndoca : ldn 9,
1 7,p381

Pesters Buzeica
Jud. Timi . t Rom n u. comuna
Tom II.

nun

9
www.cimec.ro
Arheo/ogia pe;terilor §i mine/or din Romlmia - Pe;ter, naturals
cazionat de om. Lucrari de explorare in
curs de derulare de catre muzeele din
Resita $i Caransebes.
Datare epoca prelstortca.
1 Petru Rogozea. Cercetlrr arlleolog1ce In
endocarstul dm sud-vestul Romlniei, Banatica
9.
1987, p. 355, 361.
Pestere Romsnesti
(Pe§tera Mare de la Fere§ti,
Pester« cu Apa, Pester»
Romane§ti - Feresn,
Rumunyest- barlang, Facsadi -
barlang)
Jud. Timi§, sat Romane§ti, comuna
Tornesti.
Localizare· Mun\1i Poiana Rusca,
carstul din bazmul Bega, in amonte de
Mana§tur, Valea Pustinei, versantul
stang la 2,2 km inainte de
confluenta cu paraul Bega Poienilor
Dealul lui Filip, ta sudest de sat
Reprezinta o pestera naturala locuita de
om, cu altrtudinea absoluta de 370 m,
relanva de 105 m, lungimea de 1386 m.
lntrarea este de 2 x 9.5 m, orizontala,
fosi1a, calda. Prezmta trei deschideri.
Primele cercetari au fost facute in
1872,de catre T. Orthmayr. Cercetari
speologice complexe au fost facute dupa
1963. Sapaturile arheologice au fost
conduse de M. Moga in 1949. Au fost
identificate dovezi de locinre din
paleoliticul superior: o vatra de foe pe
care erau opt co1\i de Ursus spaeleus §i
doua instrumente din os. Din locuirea
neolitica, in afara de ceramica aparunand
cultun"i Tisa (I II) sa gasit §i o groapa ce
a servit ca depozit de cereale (groapa de
bucate). Din perioada de tranzi\ie la
epoca bronzului provin materiale
apartinand grupului cultural Baile
Herculane Cheile Turzii. In 1960, Ion
Stratan §i Florea Mogo§anu reiau
sapaturile, care se opresc ta 3,80 m,
fara a atinge patul pesterfi. Au nimerit cu
sectiunea in sapaturile vechi, iden
tificand doar materiale postpaleolitice.
Datare: paleolitic, neolitic, perioada
de tranzi\ie de la neolJtic la epoca
bronzului.
1 Manus Moga Muzeu/ regional al Banatulu,,
ReVJsta Muzeelor 1, 1964, 3, p 295
2 Petre Roman. Mod1flcln structurale ale
cu/tun/or eneoltt,cului final In reg,unea carpato-
danubtanl, Banat1ca 2 1973. p 58
3 Marc,an Bleahu. V Decu $tefan Negrea, C
Ple$a l Povara I V,ehmann. Pe§ter, din
Romlnia, 8ucure$ll 1976
4. Marius Moga O Radu, Contr,bu/11 ta
cunoa§terea cu/tum T,sa I In tumm»
descopermlor de /a Hodoni (1959 • 1960), Studu
$1 comun,cari
de etnografie ,11stone 2. Caransebe$, 1977, p.
231, 233. 238
5 Crist,an Goran Catalogul s,stemattc al
Pe�ter,/or din Romlma. 1981, Bucure,11 1982,
2273 / t.
Pesters lstorics.
(Pe§tera nr. 2 a Jui Manea Cezar)
Jud Gorj, comuna Closaru
Localizare: Muntii Mehedinti, bazinul
J1ulu1, Malea Motrului
Pestera naturala locuita de om desco
perita m 1975, 37 metri lungime. In ea sa
gasit o piesa din bronz de epoca dacica
Datare. Epoca fierului.
1 lea Giurg,u Buletinul Clubului de Speologie
Emil Racov1t4 5 19771978, p 102,103
Pestere Templul
Ursitelor
Jud. Bra§OV, comuna $mca Veche
Localizare: Muntii '[aqa, masivul
Fagara�. malul drept al paraulu1 $inca.
afluent al Oltului.
Doua lncaperi rupestre sapate de om
intro roca sedirnentara nisipoasa. Pre
zinta aspect de catacornba paleocrestina.
intro firida a altarului se afla un poligon
stelat iar in intencrut sau, doua litere
din
alfabetul grecesc, alfa �i omega. Monu
mentul are caracteristica paleccrestina.
fn abs id a este lncizata figura lui Hristos.
Datare: sec. IV p. ch.
Gh Lucian Moldovan. M1sterul templulu de la
s,nca Veche Brasov, 2000
V Boroneant, Cercetare de teren rn octombne
2000, nepubl1cata
92 www.cimec.ro