Sunteți pe pagina 1din 92

Arheologia

pete"lor i

minelor dm Romnia Peteri naturale

Peteri
Petera

Ciurului - Izbuc

Jud. Alba. sat Casa de

Piatr,

comuna

Arieeni

Localizare Munri Pdurea Craiului,


Bazmul Criulur Negru, versantul stng
al Sohodolului
Aceasta e o peter natural , frecventat
de om, avnd o singur intrare. cu
lungimea maxrm de 1 030 m. O parte
din peter a fost descoperit de M
Bleahu i J. Bordea in 1955. Ulterior a
fost cercetat in spectal de 1. Viehmann,
care a descopent o faun cavernicol r
pai umani impregnai pe podeaua
peteru Tn ziua de 11 noiembrie 1965, la
500 m de la intrare in .Sala pailor. au
fost descoperii peste 280 de pat umani
impregnat in solul argtlos Paii erau
fosilizai pe podeaua peterii , impreun
cu amprente inclecate ale labelor de urs
de peter . Tn fundul unui diverticul s-au
gsit bulgn de argil fcui de urt i
zgrieturi de labe pe pereti. Paii aparin
unei familii compuse dintr-un brbat, care
avea o nlime de 1,74 m, o femeie cu o
inlrme probabil de 1,57 m i un copil
de 9 - 14 am Au fost atribuii unei
populaii din neohtic sau epoca bronzului
S-a gsit i o pies dentar de urs cu o
incizie, care o aseamn cu o figur
uman .

naturale
Datare: neolitic. epoca bronzului.
1. 1 Voehmann , Traces of the cave bears Ilie ,
Travaux de l' tnslltul de Speologe . Em ole
Racovttza 26 . 1987, p 73 79
2. Cantemor Rocu( oa , lnna Rrcu(oa , Etude
antropologque des empnentes humames de la
Grotte Cwrulut Izbuc, i n llvre du Centenaore Emole
Racovotza , 1868 1968, 1970 , p 53~ 533

Petera Ghearul

de la

Scrioara
Jud Alba, sat - comuna

Scrioara

Localizare Munii Bihorutui, bazrnul


inchis Ocoalele la cumpna apelor
dintre bazmul Ocoalele i bazrnul
Grda Seac
Reprezint o peter natural locurt de
om, menronat prima dat in 1847. De
atunci numeroi speologr (K F Peters A
Schmidl, Alexandru Borza, E. G Racovi, V. Pucariu) se ocup de ea.
Prezint dou deschideri, altitudine absolut de 1165 m, relativ de 409 m.
lungimea total de 700 m. Tn avenul
adnc de 50 m exist un ghear cu
diametru! de 50 m. Intrarea se face printro bolt pnn care ptrunde lumina in toat
petera care este compus din Sala
Mare. Sala Mic, Biserica Veche. Tn Sala
Mare i Biserica Mare se afl stalagmite
de ghea . Tn Palatul Snzienelor pot fi
observate stalactite i stalagmite de
calcar. Prezint i dou prpastti ce au
accesul intrerupt. Pe marginea estic se
afl amenajate scri de lemn pentru
accesul la ghearul peren, rn care s-a
gsit un schelet de Capra ibex t rare
dovezi de locuire drn epoc preistoric i
i storic . Petera este monument al
natl!rii, vizitabil numar cu aviz special de
la Institutul de Speologie .

Datare: paleolitic, epoca modern .

Clurulul Izbuc Urme ale pa,llor omului


pal olitlc, Impregnat! pe podeua pe teril
Arheo log ie peter ilor 3

1 A Schmod l Oas Bohar Gebuge an den Grenze


von Ungarn und S1 benburgen. Wo en, 1963
2 T Rusu, G Racovo a. O Coman, Contnbuton
a 1'6tude du Complexe Karsttqu de Scln oara ,
Ann ale de Speologoe 25, 1970, p 383 408

3. MarCJan Bteahu, V O eu,

fan Negrea, C

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mmelor din

Rom~nia

Peteri

Plea. 1 Povara. 1 V1ehmann, Peten din


RomSnta, Bucureti, 1976
4 Cnst1an Goran. Catalogul S1stemattc al
Petenlor dm RomAn1a, 1981, Bucureti, 1982.

partea sa terminat. Piciorul avea o


lungime de 223 mm i o lime de 111
mm. Individul putea s fi avut o nlime
de 1,56 m. Zona in care s-au gsit paii a
fost cndva o intrare, care s-a blocat in
vechime. Datrile depunerilor din calcit
dup metoda U-Th, fcute de Stein Erik
Lauritzen, indic o vrst de 80000
ani (cf. 1. Viehmann) intr-o etap premusterian din paleoliticul inferior, cultura
acheulean.
Este cea mai veche
amprent de pas uman din Romnia,
descoperit pn acum. Amprentele sunt
comparabile cu cele de la Laetoli,
Tanzania, datnd de acum 3600000 ani.
Petera este nchis acum cu un grilaj de
fier. O amprent a fost detaat de la
locul su i transportat la Institutul de
Speologie .Emil Racovi" din Cluj, ca
obiect de patrimoniu.

3448/ 8 .

Petera Ghearu/

de la

Vrtop
(Petera Minunat, Ghearul
Piatr)

naturale

de la

Casa de

Jud. Alba, sat Casa de Piatr, comuna


Arieem.

Localizare: Munii Bihorului, bazinul


Cald, zona de platouri ntre
Valea Ponorului i Valea Firii, Valea
Ponorului, versantul stng.
Someului

Datare: paleolitic.
Marc1an Bleahu . 1 V1ehmann. Ghetarul de la
VSrtop, Ocrotuea Naturii 7 1963
2 1 V1ehmann. G RacoviA Cantem1r Ricuia .
Decouver1es trasologiques conservant la
presence de l'homme et de l'ours de caverne dans
la Grotte Ciurului Izbuc de Monts PAdurea
Cra1ulu1. In Livre du Centenaare Emile
Racov1tza 1868-1968, 1970
3 Cnsttan Goran . Catalogul Sistematic al
Petenlor dm RomAnoa, 1981 . Bucureti , 1982,
341513 .
4 1 V1ehmann, 1 Bucur 1 Racov11an Urme de
ptctoare ale omului pretstonc Tn peter~le am
RomSnta , Carst. Anuarul Clubului de Speologie
CEPROMIN , CluJ, 1982, p 2. 37- 43
2 1 V1ehmann , S. E. Launtzen B P Onac. The
VSrtop footprmt and hts radtometnc age Karst
waters . lnsht Spec Publ 2, 1997 , p 170- 172
1

Petera

Lucia

(Petera

Petera Ghearul

Lucia Mare, Petera


Feciori/ar, Petera Lucia Mic,
Petera Fetelor)

de la Vlrtop - Urme ale pailor


pe podeaua peterii

Jud. Alba, sat Sohodol, comuna Albac .

omulullmpregnal

Localizare Munii Metaliferi, carstul


din calcarele dintre Criul Alb i Arieul Mic, Valea Arieului, versantul
drept.

Reprezint o peter natural locutt de


om, cu altitudinea absolut de 310 m,
relativ de 210 m, lungimea total de
96 m. A fost cercetat de 1. Bucur, Iulia
Racovian n mai 1974. 1. Viehmann a
identificat amprente izolate de pai umani
imprimai pe solul paleolitic dm premusterian i acoperii cu calcit. Paii au
fost identificai intr-un diverticul blocat de
un lac interior, cu ururi de ghea in

Este o peter natural cu posibil locuire paleolitic , cu altitudinea absolut


de 700 m, relativ de 100 m, lungimea
total de 202 m. Petera natural prezint cte o deschidere pentru fiecare
sal . Spturi arheologice au fost efec2

www.cimec.ro

Arheologia peterilor i mine lor din RomAms -

Peteri

tuate de Z. Szilardy, inainte de 1905,


reluate de Mrton Roska, inainte de
1912. Z. Szilardy meniona descoperirea
dovezilor de locuire paleotitic , dar
Mrton Roska, in spturite efectuate,
nu gsete dect straturi rvite de
spturile vechi. Poate a greit localizarea, datorit confundrii acestei pe
teri cu una de la CmpanL Se recomand
reluarea spturilor.

naturale

Petera
(Petera

Poca/a

Pucula)

Jud. Alba, sat


Livezile.

Vlioara.

comuna

Localizare: Munii Trascului, bazinul


carstul din Cheile Aiudului,
Valea Vlioara.
Mureului.

Reprezint

o peter locuit de om.


este Identificat de 8. Jungbert,
dup harta publicat de H. MOller-Karpe
i dup informaiile pubhcate de H.
Schroller in Vorgeschichte Vorschungen.
8, 1933, p. 74, nr. 29. Din aceste informaii rezult c n ea au fost gsite
dovezi de locuire din neolitic i eneolitic.
H. MOIIer-Karpe scrie c in ea s-au dat
de .urme paleolitice.

Materialele arheologice se afl in Muzeul


Judeean de Etnografie i al Regimentului de Grani din Caransebe, sub inv.

Petera

11726.
Datare: paleolitic.
1 Cnsttan Goran, Catalogul Ststemallc al
Petenlor dm Romnia, 1981, Bucurett, 1982,
3100/29
2. B Jungbert Repertoriullocaht\tlor cu
descopenn paleohttce dtn Transtlvania (IV). Acta
Musei Napocensts 22-23. 1985- 1986 p 392

Datare: paleolitic, neolitic, eneolitic.


Hermann MOIIer-Karpe. Handbuch der
Vorgeschichte, 1 Munchen , 1968, p 150
2 B Jungbert. Repertonullocahtdor cu
descoperm paleohtice din Transtlvama (IV), Acta
Muset Napocensts 2223. 1985 1986, p 398
1

Petera Bocua
Jud. Alba, sat Vlioara, comuna
Livezile.
Localizare: Munii Trascului, bazinul
Mureului, carstul din Cheile Aiudului,
Valea Vlioara (probabil versantul
stng).

Petera

Jud. Arad. sat

Cprioara.

comuna

Svrin .

Este o peter natural locuit de om.


Mrton Roska. in Repertorium, menio
neaz urme de locuire din paleoliticul
mijlociu, musterian i faun fosil cu
Ursus spefaeus i ceramic din epoca
bronzului. toate fr pozi1e stratigrafic.
Ar putea fi aceear peter cu aceea ce
poart denumirea .Petera de la Bogz".
din Catalogul Sistemattc al Peterilor din
Romnia (3.224 p 1O).

Localizare: Munii Poiana Rusc, carstuf de la Cprioara, malul stng al


Mureului, bazinul Vii Cpriorica .
Reprezmt o peter natural locuit
vremelnic de om, cu o altitudine relativ
de 60 m i o singur rntrare A fost
viz,tat de cuttorii de comori. Cercetri
de suprafa au fost efectuate ntre 1976
- 1977, de Vasile Boronean, care a
identificat in rnterior fragmente ceramice
neolitice, cteva piese de srlex, oase de
animale, precum i fragmente ceramice
de epoc medieval Este necesar
efectuarea unor sondaJe pentru stabchrea
succesiunii strat1grafice.

Materialele se afl n colecia L1ceului


Bethlen din Aiud cu nr. de inventar 2275 -

2296.
Datare: paleolitic, epoca bronzulUI
1

(lui) Sinesie

Cnstan Goran , Catalogul Ststemauc al


dm Romnia , 1981 , Bucureti , 1982.

Datare neolitic, epoca medieval .

Petenlor

1 G Halaot Fenomene endocarst1ce in ca/carele


de ta C$pr~oara (Valea Mureulut) , Bulehnul
Cercului de Speologte .Emil Racovt' 5, 1977
1978, p 111-122.

2. B Jungbert, Repertonul Jocalit\tlor cu


descopenn paleohllce dtn Transtlvanta (IV), Acta
Muset Napocensts 2223, 1985. 1986, p 398.

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mine lor dm

Rom~nie

Peteri

2. Cnsttan Goran, Catalogul Sistemallc al


Pete rolor din Romnia 1981, Bucureti 1982.
3024/3.

naturefe

Petera

lui Adi

Jud. Arad , sat

Cprioara ,

comuna

Svrin .

Petera

cu Monezi

Localizare Munii Poiana Rusc ,


carstul de la Cprioara , versantul
stng al Mureului- Valea Fundata.

(M. Roska)
Cprioara ,

Jud Arad, sat

Reprezint o peter natural locuit de


om . cu altitudinea relativ de 50 m i
lungime total de 58. 5 m. Cercetri de
teren au fost efectuate de Vasile
Boronean . intre anii 1976 - 1977, i in
anii urmtori de ctre speologul amator
Vanc Frlip, membru al Clubului de
Speologi Amatori din Lipova i Arad , i
de alu S-au identificat fragmente de
faun fosil cu Ursus spelaeus, cteva
p1ese de silex care ar putea aparine
paleoliticului superior, materiale ceramsce
neolitice. probabil Vin ea - Turda i
medievale, secolele XVI - XIX Se Impune continuarea spturilor de ctre
specialitii arheologi.
Datare. paleolitic, neolitic, epoca me-

comuna

Svrin

Localizare: Muni Poiana Rusc , carstul de la Cprioara , malul stng al


Mureului.

Tn aceast peter s-au fcut descoperiri


monetare.
Datare: probabil epoca

medieval .

1 Marton Roska , Repertonum. ClUJ. 1942, p


232 , 316, r1g. 22.

Petera

Gaura Scrofii

(Scroafei)
Jud. Arad , sat

Cprioara .

dieval

comuna

Svrin

1. Bodrog Mtlleker, Delmagyaroszag regtseg ele


/erei, 1. Tomooara , 1897, p 28, 43

Localizare: Munii Poiana Rusc ,


carstul de la Cprioara , malul stng al
Mureului, zona Vii Oiene .

2. G. Halaso. Fenomene endocarsllce in ca/carele


de la Cfjpnoara (Valea Mureului} , Buletinul
CerculUI de Speo1og1e .Emtl Racovo\A" 5, 1977.
1978 , p 111 112 (in forma ii de la Ftllp Vanc)

Reprezint o peter natural locuit de


om , cu o altitudine relativ de 45 m i o
singur deschidere. Cercetat , intre 1976
- 1977, de Vasile Boronean i de
speologii amatori de la Clubul de Speologi din Arad , i Lipova, intre care Vanc
Filip Au fost recoltate de la suprafa
materiale ceramice atipice ce ar putea
aparme neoliticului, cultura Vinea
Turda i din penoada de tranz1ie la
epoca bronzului. cultura Coofen i. Au fost
observate i vetre de foc. Petera a fost
rscolit parial de cuttorii de comori
Se impune o verificare a depunerilor pnn
sondaje de specialitate.

3 Cercul de Speologie Zlndava , Arad , Asupra


paleolitocului i neohticuluo don Petera lut Adt dm
Pa dina Mare (jud Arad) , Buletmul lnformahv 4 ,
1980. p. 33. 37.

4. Cnstian Goran, Catalogul S1stemattc al


Petenlor don Romnta , 1981 Bucureti , 1982,
3022 16

Petera
(Petera

Hoanca Boului

Coului sau

Petera

Liliecilor)
Jud. Arad, sat Moneasa. comuna
Moneasa

Datare: neolitic, perioada de tranz1ie


de la neolitic la epoca bronzului.

Localizare: Muni i Codru-Moma. carstul din bazinul Vii Moneasa, pe


versantul stng al prul Moneasa. fn
dreapta oselei , la intrarea in localitate. Carstul din Valea Criului Alb.

1 G Halas' Fenomene endocars tce In ca/carele


de la Clpfloara (Valea Mureului) , Buletinul
CerculUI de Speologie .Emil RaCOVI a 5 1977.
1978 , p 111. 122.
2 CnstJan Goran. Catalogul Ststemaltc al
Petenlor dtn Romnta . 1981 , Bucuret i, 1982,
3021 / 2

www.cimec.ro

Arheolog1a peterilor i minelor din Romnia -

Peteri

naturale

Musei apocensos 19. 1982. p 543,


3. Cnstoan Goran. Catalogul Srstematoc al
Peterrlor din Romnoa, 1981, Bucureto . 1982,
1601, p. 10

Reprezinta o peter natural , locuita de


om , cu o altitudine absolut de 380 m
relativ de 100 m, lungime de 103 m.
Prezmt dou intrri ce dau intr-o sal cu
multe prbuituri , rscolit de cuttorii
de comori. Primele cercetn au fost
efectuate de Gy. Czaran i Mrton Rosk.a
in 1925. S-a executat un sondaj, ocazie
cu care s-au descoperit sub stratul
.eneolitic" cteva piese din silex care au
fost atribuite paleoliticului miJlociu, respectiv cultura musterian , precum i oase
de Ursus spe/aeus, un silex atipic i
ceramic din epoca eneolitic . Tn 1965,
Vasile Boronean constat existena
ceram1cil din epoca bronzului, precum i
faun fosil i un silex paleolitic. Materialele provenind din spturile lui
Mrton Roska se afl la Muzeul Judeean
din Arad - o parte - i la Muzeul Naional
de lstone a Transilvaniei din Cluj cealalt parte.

Petera

nr. 2 din Piatra


cu Lapte
Jud. Arad, staiOi'lea Moneasa , comuna
Moneasa .
Localizare Munu Codru-Moma. Valea Criului Alb, carstul din bazinul Vii
Moneasa, versantul drept
Tn aceast peter este menionat existena unor fragmente ceramice din eneolitic.
Datare eneolitic.
1 G Halaso No1 contnbutitla cunoaterea
carstufut Monesei, Aragon ot, Arad , 1978, 1 /60-

64
2 8 Jungbert. B . Repertonul locahtAllor cu
descopenn paleohtoce don Transtlvania (III), Acta
Muser Napocensos 19, 1982, p 53
3 Cnstoao Goran. Catalogul Sistematoc al
Pete nlor don Romnia, 1981, Bucureti, 1982,
360 /11

Datare:
paleolitic, eneolit1c, epoca
bronzului.
1. Marton Roska. Raport prehminalre sur les
fouilles arcMologoques de l'annee 1924 Oacoa 2,
1925
2 Mrton Roska . Tezaurus Antlquttatum
Transl/vamcarum. Praehoslonca 1. ClUJ 19-42

Petera

3. C S N icol escu P i opor . Le pafeoftlhJque en


Roumame. Dacoa 5-6. 1935-1936 (1 938)

(Petera

3 Cnstian Goran. Catalogul Sostemallc al


Pete nlor don Romn ia, 1981 , Bucurell , 1982,
3601 1 29.

Piatra cu Lapte

Mare de la Piatra cu

Lapte)
Jud. Arad, staiunea Moneasa. comuna
Moneasa.

Petera

nr. 1 din Piatra


cu Lapte

Localizare : Mun ii Codru-Moma, Valea Criului Alb , carstut din bazmul Vii
Moneasa, versantul drept.

Jud. Arad , staiunea Moneasa, comuna


Moneasa.

Reprezint o peter natural locuit de


om, cu o altitudine absolut 310 m.
relativ 15 m, lungimea total 28 m, care
prezint trei intrri. Tn peter au fost
gsite oseminte de Ursus spelaeus,
Canis lupus i Hyaena spelaea Locuiri
medievale, posibil i din paleolit1c. Se
impune reluarea cercetrilor de ctre
arheologi

Localizare : Munii Codru-Moma, Valea Criului Alb, carstul din bazinul Vii
Moneasa. versantul drept.
Reprezont o peter natural locuit de
om. cu o altitudine absolut de 325 m,
relativ 25 m i lungime total 9 m. cu o
singur deschidere. ln peter au fost
identificate dovezi de locuire din eneolitic.

Datare: paleolitic, eneolitic, epoca medieval .

Datare: eneolitic.

1 G Halast, Noi contnbuu/a cunoaterea


carstulu1 Monesel, Aragonit, Arad . 1978, 1/60.

1 G Halaso, Noi contribuii la cunoaterea


carstufu1 Monese1 Aragonll, Arad , 1978 1 / 60.
64
2 8 Jungbert. RepertoroullocahtAilor cu
descoperm paleohllce don Transilvanoa (III), Acta

64
2 B Jungbert. Repertonul localiUlilor cu
descopenn paleohtoce din Transilvania. Acta

5
www.cimec.ro

Arheologie peterilor i minelor din Rom4nia - Peteri naturale


Muset Napocensts 19. 1982, p. 543
3 Cristian Goran . Catalogul Ststematlc al
Petenlor dtn Romnta , 1981 , Bucureti , 1982,
3601 1 9.

Peter
(Petera

IV p.Chr.

Datare : epoca

Petera

Nicolae

Chidioan) .

daco-roman.

1 Repertonul monumentelor naturu,


arheologice, tstorice. elnograftce, de arhttecturl'!
arta dtn JUdetul Bihor. Oradea. 1974. p 22 .
1 Marctan Bleahu V Decu, tefan Negrea. C
Plea . 1 Povara 1 Vtehmann, Pe/eri dm
Romlnia. Bucureti , 1976
3 Cnsttan Goran. Catalogul Ststemauc al
Petenlor din Romn1a. 1981 , Bucureti , 1982,
370 J 76

Pusta Cltele

lui Potriva,

(informaie

din

Vii Muierii, Petera


Clea, Petera de la Pusta

Ponorul

Clea)
Clea,

Jud Bihor, sat

comuna

Petera

Atileu.

Cltea
,

Localizare Munii Pdurea Craiului,


platourile carstice i bazinele inchise
dintre Valea Criului Negru i cea a
Criului Repede, Valea Mnierei, in
marginea dinspre Atileu a localitii

Jud. Bihor, sat Clea, comuna

Reprezint o peter natural locuit de


om. cu o altitudine absolut 370 m i o
lungime total 1200 m, avnd o singur
rntrare. Petera prezint mai multe etaje.
Cercetrile de teren efectuate de Mrton
Roska i 1 Emodi au pus in eviden
materiale ceramice Coofeni, vetre de
foc, morminte cu inventar din epoca
bronzului timpuriu. grupul Roia - G
leni, fragmente ceramice hall-stattiene
mpreun cu o pies din bronz i ceramic din secolele VIII - X. Petera e
greu accesibil.

Reprezint

o peter natural locuit de


om, cu o altitudine absolut 370 m.
relativ O m i lungime total 1200 m.
Portalul de la intrare are 20 m lime i
reprezint ponorul Vii Mnierei. O intrare
se p1erde intr-o galerie larg, i apoi un
lac. fn ramificaie din dreapta s-au colectat faun cu Ursus spelaeus, oseminte
de Homo sapiens, ceramic de vrst
eneolitic .

Materialul din

cercetri

se afl in Muzeul
din Oradea.

Datare: perioada de tranziie de la


neolitic la epoca bronzului, epoca
bronzului timpuriu, Hallstatt, secolele
VIII- X.

Datare: eneolitic.
1 R Jeannel. Emtl Racovttl'! . Enumeratton des
Grottes wsttees 1918 f927,Biospeologtca,
premiere serte, 1929. p. 154
2 Repertoriul monumente lor dtn judetul
Bthor, Oradea. 1974, p. 333
3. Cnstian Goran. Catalogul Ststemaltc al
Petertlordtn Romnia , 1981 , Bucurelt , 1982.
3710/1 .

1 . Repertonul monumentetor naturti,


arheotog1ce, tstonce. etnografice, de arhitectur I
arta dtn JUdetul Bthor Oradea. 1974. 280153
2 Petre Roman, Dte FrUhbronzezetl m
Karpatenbecken und In den Nachbargebtelen.
Budapest- Velem 1977, Budapest. 1981 , p 165;
SCIVA 35. 1984, 3 . p 268
3 Cristian Goran. Catalogul Sistematic al
Petenlor dtn RomAnia, 1981 , Bucuret1 , 1982.
3710 /1
4. Ioan EmOdt, Asupra epocii bronzului Tn Bthor,
Thraco-Oac1ca 6. 1985. 1-2, p 135.

Petera Cugli
Jud. Bihor, sat

Rca,

comuna

Atileu .

Localizare: Munii Pdurea Craiului,


carstul din Valea Criului Repede.

Clea.

rii Criurilor

Ponorul de la

Dobreti.

Localizare: Munii Pdurea Craiului,


carstul din bazinul Criului Negru,
Valea Vida, afluentul Valea Blajului,
versantul stng.

Petera lgria

Reprezint o peter natural locuit de


om, cu o altitudine absolut 420 m,
lungimea total 52 m. Speologii au gsit
in 1958, oase umane fragmentare i
mrgele din sticl, datate in secolele III -

(Petera lgri, Petera lgreu)

Jud. Bihor, comuna

suburban Petera.

ora Aled .

Localizare:
6

Munii Pdurea

Craiului,

www.cimec.ro

Arheo/ogia

peterilor i

minelor dm Rom6nia -

Peteri

Peten lor

carstul din Valea Criului Repede,


versantul stng, in apropierea loca-

Petera

1981 ,

1982,

lui Cotuna

lui Toader a lui Cotuna,


Petera Leiane, Petera 11 din
Valea Miidului, Biro Lajos Hohle,
Rablobarlang, Misidvolgyi-Rab/o
barlang, Koko barlang, Banbakai
Felsobarlang)

Datare: paleolitic.

Jud. Bihor, sat- comuna

uncuiu .

Localizare. Munii Pdurea Craiulut,


carstul din bazmul CriuiUI Repede,
Valea M1iduiU1 , afluentul Valea Luncilor, la 30 m deasupra intrrii in
Petera Moanei , la 6 - 7 km de
confluena Vii Miidului cu Criul
Repede.
Reprezint o peter natural locUit de
om, cu alt1tudmea absolut de 538 m,
relativ de 96 m i lungime a total 56 m,
cu o smgur intrare, ce duce intr-o
galerie ascendent . Faun fostl cu
Ursus spelaeus. 1. EmOdi precizeaz c
de aic1 provin fragmente ceramice
hallstattiene. Materialele se afl in
co , eciile Muzeului rii Criurilor din
Oradea.

Petera lzbndi
uncuiu .

Localizare Munii Pdurea Craiului,


carstul dm defileul Criului Repede ,
versantul stng ntre Bucea i Vadul
Criului, Valea lzbndi, versantul
drept, la sud de comuna uncuiu .
peter natural locUit

Bucureti ,

(Petera

1 Mrton Roska Recherches preh1stonques


pendant l'annee 1924 Dacia 1. 1924
2. Henn Breutl, Staltons pall!oilttques en
Trsns i/vame . Bulettnul Soctet\11 de t1i n e d1n Cluj
2. 1925
3 C S N 1 col escu-Piopor, Le paleollthrque en
Roumame Dacia 5-6 1935-1936 (1938).
4 Cnst1an Goran. Catalogul Sistemaltc al
Peterilor d1n Romma , 1981 Bucureti , 1982.
3727 / 9

RomMI ,

2 Ioan Emodt, Asupra Tnceputulut epoc11


bronzului In Bhor, Thraco-Dacica 6, 1985, 1 2, p
128. 134 .

Reprezint o peter natural locuit de


om Are dou intrri. Lungimea este de
717 m t altitudinea de 328 m. Are aspect
de labirint La intrare i in galerii Marton
Roska a efectuat spturi in patru
seciuni (tranee) in 1924. Uneltele din
cuar, din silex i os gsite au fost atribuite culturilor aurignacian i musterian.
La spturi a participat i Henn Breuil.
Faun cu Ursus spelaeus. Este necesar
revizuirea strat1grafiei i a ntregului
material rezultat.

Repreztnt

d1n

3726 / <47

litii

Jud. Bihor, sat- comuna

naturale

Datare: Hallstatt.

de

1 Ioan Emod Repertorrul monumente/ar dm


JUdelui Bthor, Oradea , 1974, p. 74, 387.

om, cu dou intrri (intrarea pnncipal


sub izbuc) i lungime total 240 m.
Cercetri arheologice au fost efectuate
de 1. EmOdi in sala m1c de la intrare, in
form de sac Materialul arheologic gstt
la suprafa const in ceramic, unelte
de os, achii de cuar , bolovani de ru ,
unii parial lefuii, mrgele de os
perforate precum i oase de cprioar ,
cerb, urs, mistre, lup, capr, oaie, bou,
cal. castor. iepure i pete Se men~oneaz prezena a 20 de vrfuri de os,
suie, strpungtoare. Descoperirile aparin grupului Roia - Gleni.

2. Marc1an Bleahu, V Oecu, tefan Negrea, C.


Plea 1 Po~tar , 1 Vtehmann. Peten dm
Romllna. BucuretJ , 1976, p. 81 82
3. Crtstian Goran , Catalogul Ststematc al
Peten t or dtn Romnta. 1981 , Bucuret i , 1982,
3724 / 2

Petera Miidu/ui
(Petera

din Valea Miidului,


Misiduolgyi-Macske barlang,
Banlacai Alsobarlang, ketszejubarlang, Petera Moarei)

Datare : epoca bronzului timpuriu.


L V lena . Gheorghe Drmba Cercetari de
speologie fmciJ Tn Munii PIJdurea Craiului,
Nymphaea 6, Oradea , 1978. p 279-328.
3. Cnsllan Goran. Catalogul Ststemallc al

Jud. Bihor, sat- comuna


7

uncUJu .

www.cimec.ro

Arheolog1a

peterilor i

mine lor din

Rom~ma

Peteri naturale
2. , Repertonul monumentelor dm
Bhor, Oradea 197.-. p 387.

Localizare Munii Pdurea Craiului,


carstul din bazinul Criului Repede,
Valea Miidului , afluentul Valea Lunclor, 4,7 km de la confluena cu Valea

Petera

Criului

Piatra Corbului

Jud. Bihor, sat

Reprezint

o peter natural locutt de


om, cu altttudmea absolut de 500 m.
relativ de 50 m i lungimea total de
1.170 m Peter onzontal , activ , este
strbtut de un rau subteran, descris
in 1929 de R. Jeannel i Valeriu
Pucanu Prezint dou tntrri. Materiale
arheologice au fost identificate probabil
de 1 Em0d1, mpreun cu un inventar
funerar intre care un colier din chihlimbar
de la inceputul primei epoc1 a fieruiUI
(Hallstatt) I un vas dactc mpreun cu
moned emis la Oyrrhach1on. sec. 11 - 1
a.Chr.

JUdeul

Blnaca ,

comuna

uncuiu

Localizare Mun~i Pdurea Craiului,


Defileul Criului Repede intre Bucea i
Vadul Criului
Marton Roska efectueaz
arheologice in petera ce se
invecineaza cu dou adposturi sub
stnc . Spturile nu au dat rezultatele
scontate.
Tn

1924,

cercetn

Datare: nedefin1t .
1 Mrton Roska, Recherehes pr6htstonques
pendant l'ann6e 192.-. Dacta 1, 1924 .

Data re: Hallstatt, La Tene dacic.

Petera

1 Ioan EmO<h. Repertonul monumentelor dtn


JUde\ul Bthor. Oradea, 1974 .
2. Marc.tan Bleahu . V. Decu . tefan Negrea. C
Pl ea . 1. Povara. 1. Vehmann, Peteri dm
Romlma, Bucureti , 1976, p. 80 81 ,
3. Cnstian Goran. Catalogul Ststematic 11
Peterilor dm Romnia, 1981 , Bucureti , 1982 ,
372.. /2 .

Jud Bihor. sat

Reprezint o peter natural locu1t de


om. Materialele ceramice descoperite
sunt din epoca bronzului i prima epoc a
fierului.

uncuiu .

Datare : epoca bronzului, Hallstatt.

Localizare Munii Pdurea Cra1ului,


carstul din bazinul Criului Negru, intre
Bucea I Vadul Cnului , versantul
stng, Dealul Homor , la 75 m in aval
de Petera Ungurulut.

1 Marton Roska , Repertonum. CluJ, 1942, p 35


2 " . Repertonul monumente lor dtn
Bahor. Oradea, 197_., p 11 .

Petera

Reprezint o peter natural locuit de


om , cu o allttudine absolut de 316 m,
relativ 11 m i lungimea total de 195
m, avnd o singur intrare ce duce intr-o
galerie uor ascendenta, cu faun din
pleistocenul superior: Ursus spelaeus,
Gyps fulvus etc. i fragmente ceramice
din neolitic, eneolitic, Hallstatt, dacice

Materialele descoperite se
1. EmOdi

afl

comuna

Localizare Muntl Pdurea Craiului,


carstul din Valea Criului Repede,
baztnul Cnului Repede, Tntre Bucea i
Vadul Criului , versantul stng

din Gura Miidu/ui)

Jud Bihor, sat- comuna

Blnaca .

uncuiu.

Petera Napitileu
(Petera Mic

Piatra Morii

Piatra

Ju deul

Roie

(Vroskoibarlang, Petera Roie)

Jud. Bihor, sat

Blnaca ,

comuna

unCUIU .

Localizare: Munii Pdurea Craiului,


carstul dm Valea Criului Repede,
bazinul Criului Repede, versantul
drept intre Bucea i Vadu Cnului , in
apropierea satului.

n colectia

Reprezint o peter natural locuit de


om, cu o altitudine absolut 420 m, relativ 135 m I o lungime total 25 m. Aici
au fost gsite mai multe piese de
bronz, intre care dou seceri hallstattiene.

Datare: neolitic, eneolitic, Hallstatt, epoca dactc .


Cnst1an Goran, Catalogul Sistematic al
din Romn1a, 1981, Bucureti , 1982,
3728 /34
1

Petenlor

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

minelor din

Rom~ma

Peteri

Datare Hallstatt.

Petera

Zmeilor de la
Onceasa

1 Marton Ros a Repertonum . CluJ, 1942, p 35 .


2. R Jeannel, Em11 Racov1ll , Enumeraton des
Grottes vstees 1918- 1927, B1ospeologca 54 ,
1959, p 427
3 . Repertonul monumente lor dn JUdeul
Bihor, 1974, p 10, 326
4 G Ha las. Descrterea petertlor dm def,/eul de
/a Vadu Criului (Munu P~durea Craiulw) ,
Bulehnut InformatiV al Comisiei Centrale de
Speologe Spol1vl 4, Oradea , 1980, p 123 154 .
5 Cnstan Goran, Catalogul Sstematc al
Petenlor din Romllna. 1981 , Bucureti , 1982,
3725 / 26

Petera

(Huda Oncesei, Huda Vencesei


Sarkanybarlang)
Jud Bihor, sat- comuna Budureasa .
Munii
Bihor, Masivul
Valea Someului Cald,
carstul din bazinul Vu Ponorului,
afluent pe stnga, versantul drept al
Ponorului, 1 km de Poiana Onceasa

Localizare.

Vldeasa.

Reprezint o peter natural locuit


probabil de om. cu altitudinea absolut
de1300 m. relat1v de 220 m, lung1mea
total de 340 m, intrarea triunghiular de
3,50 m nlime, 7,50 m l1me , descendent , duce in sala Domulu1 I apo1 in
Galeria Nordic, orizontal. S-a gsit
faun fosil cu mult Ursus spetaeus
Hyena spelaea etc. La inceputul secolului
al XX-lea Gy Primics presupune locuire
paleolillc Mrton Roska, menioneaz
de aici o pies de calcar cristalin cu urme
de lefuire. ce se afl in Muzeul Naional
de Istorie al Transilvaniei d1n CluJ, cu nr.
de inventar 8.036 H. MOIIer Karpe in
.Handbuch der Vorgeschichte" 1968,
150. 2730 menioneaz existenta paleoliticului, fr citarea sursei. Pn la
reluarea spturilor in peter. locu1rea
paleolitic rmne in discuie Maria Mottl
localizeaz petera in penmetrul localitii Pietroasa. jud. B1hor (la sud de
Budureasa) Se impun spturi sistematice pentru rezolvarea problemei
existenei in peter a locuirii paleolitice.
Fauna se gsete in muzeele din
Oradea, Cluj i Institutul de Speolog1e
.Emil Racovi" Bucureti, lnst1tutul Geologic dtn Budapesta i in diverse colecn
din Viena

Unguru/ui

(Peterile Ungureti, Petera de


la Blnaca, Petera de la Bolhac,

Magyarok barlang)
Jud Bihor. sat

Blnaca,

naturale

comuna

unCUIU

Localizare: Munii Pdurea Cra1ului,


carstul din bazinul Criului Repede,
prul Ungurului, malul stng, Tn amonte de confluena cu Valea
Miidului
Repreztnt o peter natural locuit de
om, cu o altitudine absolut de 307 m,
relatrv de 1 m i o lungime total de 564
m. Are un portal de 22 m nlime, lung
de 30 m. Petera este ascendent,
cercetat in 1942 de H. Kessler i de
Embd1 dup 1970, care gsesc ceramic
neolit1c , ptese de bronz i ceramic din
prima epoc a fierului.

Materialele descoperite se afl in


1 Emodi, care le-a descoperit

colecra

Datare : neolitic, Hallstatt.


1 H. Kessler A Varsonkolyosi es az eskulloi
forrasbarlang . Tunstak Lap1a 54 Budapest. 1942
p 6 7
2. Repertoriul monumentelor din judeul
B11'10r Oradea 1974 , p 386. 387
3 Cnstan Goran, Catalogul Sastematic al
Petenlor dm Romma , 1981 Bucureti , 1982,
2726/30.
o

Datare paleolitic.
1 A Koch. Erdely Muzeum EvlcOmve , 1, 1876. 5,
p 162
2 Mrton Roska , Repertorwm. Cluj, 1942, p, 45
3 MarCJan Bleanu V Decu. tefan Negrea, C.
Ple~a . 1. Povar , 1 V1ehmann. Peten dm
Romlma , Bucureti , 1976, p 135

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor drn Romnia -

Peteri

4. B Jungbert. Repertonullocahttlor cu
descopenrt paleoht1ce din Trans1tvama Acta
Muse1 Napocens1s 15, 1978, p 8
5. Cnshan Goran, Catalogul Sistematic al
Petenlor din RomAn1a. 1981 Bucureti , 1982.
3414/1 ,

Petera
(Petera

naturale

Talpa europea, Muscardmus avellanans,


Apodemus silvaticus, Microtus nivalis,
Microtus agrest1s etc. Vrsta indicat
este din a doua jumtate a mterstadiului
WGrm vechi - WGrm mijlociu; stratul IV,
brun-glbui, bogat in pietre unghiulare,
steril arheologic, climat stepic, stratul V,
argil brun rocat, cu piese de silex
ce pot fi atribuite musterianului din
paleoliticul mijlociu i faun dominat de
Microtus arvalis, Microtus agrestis, Ursus
spe/aeus alturi de Crocuta spe/aea,
Panthera spelaea, Capra ibex etc. Fauna
indic vrsta interstadiului WOrm 1 WGrm 11.

Dmbul Colibii

11 din Dmbul Colibii)

Jud . Bihor, sat- comuna Cmpani.


Localizare. Munii Pdurea Craiulut,
carstul din baztnul Criului Negru,
Valea Sighitel, versantul stng.

Datare: paleolitic, perioada de trande la neolitic la epoca bronzului,


epoca medieval, epoca modern

Repreztnl o peter natural locuit de


om, cu altitudinea absolut de 470 m,
relativ de 45 m i o lungime total de
114 m, deschidere nalt I ogival .
Materialul ceramtc, aparinnd culturii
Cri, a fost descopent in 1957 de ctre
Institutul de Speolog1e din Cluj i donat
de C Plea, cercettor la lnstttutul de
Speologie din Cluj.

ziie

1. Elena Terzea La faune de mamtferes


quaternalfeS de la grotte Mgura d' Stghtlel
(Bthor. Romnia) , Travaux de l'lnslltut de
Speologie .Emlfe Racov1tza" 9, 1970 p 203- 204 .
2

Cnsllan Goran Catalogul Sistematic al


1981 , Bucureti , 1982,
3425/20 .
Petenlordin Romma .

Datare: neolitic.
1 N1colae Vlassa O contnbu1e la problema
legtunlor culturii Tisa cu alte cultun neoh11ce din
Trans1lvania SCIV 12 1961 , 1, p 17.
2 Cnshan Goran. Catalogul Ststemahc al
Peterilor din RomAn1a , 1981 , Bucureti , 1982,
3425/75

Petera ibucoaia
Jud. Bihor, sat- comuna Cmpani
Localizare: Munii Bihor, Valea Criului Alb, carstul din bazinul Vii
Sighitel, versantul drept, in apropterea Peteni Mgura .

Petera Mgura Sighite/

Reprezmt o peter natural locuit de


om, cu o altitudinea absolut de 445 m,
relativ 75 m, lungimea total de 74 m,
care prezint trei desch1deri. Spturile
efectuate intre 1958 - 1960, de Elena
Terzea, au dus la descoperirea unor
depuneri, care incep la debutul interstadiului WGrm 1 -WOrm Il, in care se afl
piese litice raportabile paleoliticului mijlociu - musterian i paleohtcului superior, nedeterminat cultural. Se impune
reluarea spturilor pentru a se putea
stabili succesiunea cultural i datarea.

Jud Bihor, sat - comuna Cmpani.


Localizare: Munii Bihor, bazmul
Cnulu1 Alb, carstul din Valea Sighitel

Elena Terzea descoper urme de locuire


uman in sondajul de 2,5 x 2 m efectuat
in 1958 - 1960, care a mers pn la 2,1 O
m adncime. in peter exist urm
toarea succesiune stratigrafic . stratul 1
intre 0,1 O - 0,15 m grosime, negru brun,
vetre de foc, probabil medievale i moderne, stratul 11, negru - cenuiu cu urme
de foc, cu o grosime 0,30 m i ceramic
apaf1tnnd culturii Coofena, faun contemporan, stratul III, galben deschis. de
10 - 15 cm grosime, cu piese de silex
atribuite paleoliticului superior fr precizri culturale, faun cu Canis /upus ,
Ursus arctos, Ursus spelaeus, Cervus sp
Sunt incluse i roztoare mrunte: Sorex
araneus. Sorex biharicus. specie nou,

Datare: paleolillc.
1. Elena Terzea, Remarques sur la morphologie
el la repart111on de M1crotus n1vahs
Martms, dans le Ple1stocene de Roumame,
Travaux de l'lnslltul de Speolog1e .Em1le
Racov1tza 12, 1973
denta~re

2 Cnslian Goran Catalogul Sistematic al


Petenlor din RomAn1a 1981. Bucureti , 1982,
3425/141
10

www.cimec.ro

Petera Fnae

(Funacsai barfang; Fonohazi


barfang)
Jud. Bi or, sat d

fiin al Campan 1 de
Su , comuna CAmpani.
localizar :
un
B1horutui, Valea
Criului
egru, a uentul Cri uB a,
car lut din V ea Bulzulut, v r antul
SI ng.
bronzului,

IX- XI .
rton

d scop

niOr n

3, Or
a
. R ~rtorlum C J, l 42, p

Petera

Boului

Jud. Bthor,

Br tca

Oatar . pal oii IC, n oltic.

Petera

Meziad

(Hohle von Mezged Mezsed


Videke)
Jud . B1hor,
Re t a.

Petera

zad comuna

Baiului

Jud. Bihor, sat


Localizare:

loru,

comuna Bra ca

un u Bihoru ui, Valea


11

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

minelor din Rom4nia -

Peteri

Reprezint o peter natural locuit de


om, gigantic, cu o mtrare semtcircular
de 16 m nlime, 1O m lime, altitudinea
absolut de 397 m i cu alte dou intrri
mai m1c1 lungimea total este de 4750
m. Este dispus pe dou etaje, in cea
mai mare parte fosile, pe o mic parte
activ Important pentru speogenez i
evolute carstic este fauna actual i
fosil (Ursus spelaeus), resturi de Homo
sapiens (probabil din paleolitic i neolitic).
In 1972, cu ocazta unor amena1ri turistice, au fost descoperite fragmente
ceram1ce neoht1ce. cultura Tisa i din
epoc daeic !impune. Petera este
ocrotit, nchis. Este vizitabil cu ghid,
lmpi de miner i echipament special

naturale

pertoriul judetului Bihor este menionat


cu cte o locuire din epoca paleolitic i
neolitic . Se impun cercetri de verificare.
Datare: paleolit1c, neolitic.
Cnstan Goran. Catalogul SistematC al
Petenlor dn Romn1a . 1981 , Bucurettl, 1982 ,
37<41 , p. 1.
2 B Jungbert. Repertonullocaht31tor cu
descopenn Pilleoliltce dtn Trnsilvanta (III) , Acta
Musei Napocenss 19, 1982, p. 553 . 554.
3 Marcian Bteahu, V Oecu , tefan Negrea , C
Ple~a . 1. Povarl , 1. Vtehmann, Peten dm
Romlnia , Bucureti , 1976, p 131 132.
1

Petera Cuble

de la

Rac

Datare: paleolitic, neolitic, La TEme


dacic

(Petera Cugli, Cobled, Grotte


du Cirque de Kolataier Hoters.
Kubladi barlang, Vidareti barlang,
Kobles der H6hle, Antrum ad
Co/ota, Gross-H6hle, dup C.
Goran)

A Schmtdl, Oas Bthar Geb1rge an der Grenze


von Ungarn und Sebenburgen, Vertag Forster
und Bartelmus, Wten 1863
2. Cantemir Rtcuta , P. Ftru , Resturi schelellce
umane dm Petera de la Meziad, Comunic:An de
Geologte-Geogralte , Soctetatea de tunte
Naturale $1 Geografie, Bucureti , 1957- 1959, p
1

87. 71
3 Marc1an Bleahu , V. Oecu, tefan Negrea C
Plea. 1 Povara . 1. Vtehmann, Peten dm
Romlntll Bucureti, 1976, p. 98 - 98 .
4 O lgnat. Repertonul descopennlor neolt\lce
dm Bthor, Cnsta 3, Oradea , 1978
5 Cnsllan Goran. Catalogul Ststemattc al
Petenlor dm Romania, 1981 , Bucureti , 1982,
3700 1 1.

Jud. Bihor, sat

Rac,

comuna

Atileu.

Localizare: Munii Pdurea CraiulUI,


bazinul Criului Negru, carstul din
baztnul Vii Vida. Culmea Roiorului,
Dealul Pietrarului.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea absolut de 350 m I
lungimea total peste 350 m. Dup
ptrunderea in vestibul, printr-o tntrare
lenticular, nalt de 1,80 m i larg de
14 m, se ptrunde Tn dou galerii: de
nord i sud-sud-est. Lumina ptrunde
pn la captul coridorului principal de
acces. Petera a fost nchis cu un zid,
prevzut probabil cu poart. pentru
protec~e. A fost cercetat de Fridwaldskt
in 1861, de R. Jeannel in 1923, E. G.
Racovi i P. A. Chappuis in 1929 i G.
Boettger in 1940. Prima descnere
aparine lui V. Vogl in 1920. Spturile,
fcute probabil de cei ce au cercetat-o
sau de cuttori de comori, se afl in trei
puncte. Tncepnd din 1963 a fost
cercetat de echtpa Marcian Bteahu i
colaboratorii. Paleontologul T. Jurcsak
afirma, dup material paleontologtc c ar
putea fi una dintre cele mai importante
staiuni faunistice din Bihor, existnd
faun cu Ursus spelaeus, intre care r

Petera

din Dealul
Vrseci de la Pietroasa

(Petera

din Guru Dealului,


Petera Pcii, Petera Pacific)
Jud. Bihor, sat - comuna Pietroasa.
Localizare: Munii Bihor, Valea CriNegru, carstul dtn bazinul Criului
P1etros, in Valea Seac, versantul
stng, afluent pe stnga al Vii
Galbene, in apropierea Platoului

ului

Padi .
Repreztnl

o peter natural locuit de


om, cu altitudinea absolut de 705 m,
relativ de 50 m. cu lungimea total de
440 m i o intrare circular inalt de 14
m, 15 m lime, cu o galerie puternic
ascendent. Aceast peter a fost
descris de 1. Czarn in 1903. Tn re12

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i mine lor din Romnia -

Peteri

neturale

Translvantel, Thraco-Dac1ca 6, 1985.

probabile unelte de os. Se impune o


cercetare arheologic i studierea materialului de os din Muzeul rii Criurilor
din Oradea.

3 G . Halasi, Ioan EmOdl, Descoperm arheolog1ce


In petera de la lzbucuf Topflei. SCIVA 36, 1985 ,
3, p, 232 234 .

Datare: paleolitic

Petera

Marctan Bleahu, V Decu, tefan Negrea, C


1 PovarA , 1, V1ehmann , Peten dm
Romlnia, Bucureti , 1976 , p. 89 91 .
2. B. Jungbert, Repertonul localitAitlor cu
descopenn paleohllce din Transilvania (III), Acta
Muse1 Napocens1s 19. 1982, p 555,
3 Cnst1an Goran. Catalogul Sistematic al
Petenlor dm Romma, 1981 Bucureti , 1982,
1

Plea ,

(Petera

Albioarei,

lzbucul

Vacii din Cheile


Petera Vacii de la

arin)

Jud. Bihor, sat- comuna

3707 176

Petera

Vacii

Roia

Localizare: Munii Pdurea Cra1ului,


carstul dm bazmul CriuiUI Negru,
Cheile Albioarei, versantul drept, in

Topliei

faa Peterii Uricioilor

Jud. B1hor. sat Rpa, comuna Tinca.

Reprezint o peter natural locuit de


om, cu altitudtnea relativ de 40 m,
lungimea total de 158 m i avnd o
intrare cu nlimea de 8 m. lrg1mea de
25 m. Din sala mare (25 x 8 m), provin
materialele ceramice din epoca bronzului
timpuriu (grupul Ro1a - Gleni) i La
Teme (?}, oase de animale, intre care i
de Ursus arctos Complex cultle funerar
(dup 1. Emodi)

Localizare: Munii Pdurea Craiului,


Valea Criului Negru. carstul din
bazinul vii Albioara - Sohodol Runcor, Valea Topliei.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu o altitudine 250 m I o lung1me
total de 120 m. Prezint o smgur
intrare. cu orientare spre est. Cercetat
cu aJutorul scafandrului autonom in 1982
de T. Borodan, G. Halai, F. Pantea i G.
Birtalan. Acetia, traversnd sifoanele de
la intrare, au descoperit in sala mare
ceramic i schelete umane. Cercetrile
reluate n acelai an de speologii Cristian
Lascu i erban Srbu, confirm
descoperirile, ident1ficnd i o vatr de
foc intr-o galerie nchis din vechime .
Osemintele umane aparin unor morm1nte
de inhuma1e pstrate in situ (M 2. 3),
celelalte fiind deranjate. Altele se afl
intr-o ni in perete. Tn jurul scheletelor
se afl 15 vase intregi, mrgele, unelte
de silex, dou topoare de bronz de tip
Baniabic, ca parte din inventarul funerar.
Un vas s-a gsit i in rul subteran.
Materialul aparme grupului Clea Gleni al cultum Nagyrev Se presupune existena in peter a unui altar
de cult. Se impune cercetarea sistematic a peterii.

Datare. epoca bronzului t1mpuriu.


1 Roman. P D1e Fruhbronzeze1t m
Karpatenbecken und 1n den Nachbargeb1eten.
Budapest-Velem , 1977
2 , Repertoriul monumente lor naturii,
arheologice, IStonce, etnograf1ce. de arhitectur
art dtn udeul Bhor, Oradea, 1974, p 373
3. Cnst.an Goran , Catalogul S1stemattc al
Petenlor d1n Romnii!, 1981, Bucuret i, 1982,

3704/3
4 Roman , P D1e Fruhbronzezeit In
Karpatenbecken und 1n den Nachbargebeten,
SCIVA, 35, 1984, 3 /268

5 Em0d1, 1 , Asupra Inceputului epocii bronzului


Tn 81hor, Thraco Dac1ca, VI , 1985, 1- 2/123144

Petera Mgura

Bihorului
(Szegyesdbarlang, Erzherzog
Joseph barlang; Grotte d'Archiduc
Joseph, Joseph f6hercegbarlang;
Mgurai bar1ang)

Datare: epoca bronzului.


1 Cnst1an Goran, Catalogul Sistematic al
dn Romn1a , 1981, Bucureh, 1982.

Jud. Bihor, sat


Cmpani

Petenlor

3704/1,
2 Ioan EmOd1, Contrbu11 la cunoa~terea
Inceputului epocu bronzului dn nord-vestul

Localizare:
13

Sighitel,
Munii

comuna

Bihor, carstul din


www.cimec.ro

Arheologia

bazinul

pe ten lor i

mine lor dm Romnia

Peteri

Criului

naturale

aparinnd culturii Tisa i un vas din


cultura Baden. Din nivelele inferioare ale
peterii provine faun cu Ursus spelaeus.
Crocuta spelaea. Sos primigenius etc.
Petera ment s fie cercetat pentru c
este printre pumele cu asemenea faun ,
care nu putea fi acolo dect adus de
om

Negru, Valea Sighiversantul drept, 4,2 km amonte de localitate


tetului

Reprez1nt o peter natural locuit de


om, cu o altttudine absolut de 550 m.
relativ de 55 m I o lungrme total 1885
m, avnd o intrare orientat spre sudvest, semicircular, rnall de 6 m i lat
de 10 m. Petera este orizontal, fosil,
suspendat are patru sectoare i este
Important pnn speogenez
Prezant
bag ie concre1onar. faun fosil cu
Ursus spelaeus I o specie de roztoare
unic - Sorex biharicus gsite in Galeria
Urlor in compania unui inventar de
silex din paleolitJcul mrjlociu musterian i
ceramic din perioada de tranzitie la
epoca bronzului, cultura Co ofeni. Rezervaa carstic Sighitel este monument al naturu

Datare: neolitic, penoada de tranziie


de la neolitic la epoca bronzului.
1 Ioan Em0d1, el Repertoflu. monumentelor
ntturl, arheolog1ce. ISIOfiC&, etnograftce. d&
arhteclurl I art~ dm JUdeul a,nor, Oradea , 197<1 ,
p 71
2 Cnst1an Goran, Catalogul S1Siema/Jc al
Pe~tenlordm Rom~ma , J981 , Bucuret i. 1982,
3727/ 12

Petera

de la Uileacu de

Beiu

Datare: paleolitic, perioada de


tranziie de la neolitic la epoca
bronzului.

Jud . Bihor, sat- comuna Uileacu de


Beiu

1 K Sgmeth, Oie Spuren des HOIIIenberen.


Notes sur les cavernes de Hongne, Memotres de
la Soct te de Speolog1e 3 , 1898
2 Elena Terzea Part,culantl 1 morfologce ale
ursului de ~terl I rlsplnd1ru sa pe tefltorful
Romln.el, Lucrlnle lnstttutulut de Speologie ,Em11
Raco 1
a 5 1966. p 195 . 231
3 Elena Terzea . La faune de Wammderes
cuaternatres de la grotte Mlgura Stgllt~te l (81hor) ,
Travaux oe rlnSIIIUI oe Speologe . Emll e
Raco ltza' 9, 1969, p 201 230
4 .. Repertoflul Monumentelor natum,
arheologice t stor~ce. etnogrsftce, de arhitecturi I
artl din Judeful Bthor. Oradea 1974, p 380. 382.
5 Crrsttan Goran, Catalogul S1stemsttc al
P~tMiordm Rom~ma , 1981 , Bucuret. 1982,
3425 / 20

Reprezint o peter mic , necercetat


sistematic. De aici provin fragmente
ceramice nedatate (dup menionarea lui
T. Jurcsak. care a intocm1t fia) . Se
impune cercetarea prin spturi .

Petera

Petera Astupat

de la Sub

Jud. B1hor, sat


Te chea.

Subpiatr ,

Loc alizare
Munii
Codru-Moma,
carstul dm Valea Criului Negru,
versantul drept. la nord de locahtale, in
aval de Beiu .

Datare; neprecizat
1

Repertoflul monumente/ar na:11m,

arheologiCf!. Istorice. etnograf1Cf! de arh;tecturl


artl dm JUdeul Btllor, Oradea , 1974, p 392 .

Piatr

Jud. Bihor, sat- comuna Vadu


(sau uncuiu) .

comuna

Criului

Localizare : Munii Pdurea Craiului,


carstul din Valea Criulu i Repede,
versantul stng, intre Bucea i Vadu
Cnului , sub dealul Ceretului.

Localizare: Mun ii Pdurea Craiului,


carstul din bazinul Criului Repede, in
aval de Vadul Criulul, versantul
stng, in apropierea satului, sub
coasta dealului.

Reprezmt o peter natural locuit de


om , la nivelul primei terase de eroziune .
O peter in care s-au descoperit
fragmente ceramice neolitice, probabil
cultura Tisa . Gura peterii a fost
colmatat . Poate fi cercetat prin sp
turi.

Repreztnt o peter natural locuit de


om, cu o altitudine absolut 280 m i o
lungme total 65 m. avnd o singur
intrare circular , orientat spre nord-vest ,
care duce intr-o galerie mic 1 EmOdi
Identific fragmente ceramice p1ctate
14

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor t

minelor din Romma - Peteri naturale

Datare: neolitic.
1 Repertonul monumentetor naturit.
arheologice, 1stonce. etnograftce. de arhitecturA
artA dm judetul Bthor, Oradea, 1974, p 394 .

Petera Devenului

1, 11,

III

arheologtce. tstorice. etnograltce, de arhttecturl


artA dm ;udeul81hor, Oradea. 1974, 1981
7 Cnstlan Goran, Catalogul Ststemattc al
Petertlordm Rom~nia. 1981, Bucureti . 1982,
3726/66-68

Petera

Travertin

(Petera Umed, Petera Pivniei)

Jud. Bihor, sat - comuna Vadu

Criului.

Localizare: Munii Pdurea Craiului,


carstul din Valea Criului Repede,
versantul stng, ntre Bucea i Vadu
Criului, Petera Vadu Criului.
Petera reprezint in fapt trei peteri,
care comunic intre ele, Deven 1- 11 - III,
care au fost locuite de om. Altitudinea
absolut, relativ, lungimea au valorile:
Deven 1 - 360 m, 80 m, 38 m: Deven 11 365 m, 85 m, 34 m; Deven III - 370 m,
90 m. 157 m in partea de nord-vest. 1. T.
Kormos a descoperit in 1913, in Petera
III, faun din pleistocen i piese de silex,
ce au fost atribuite paleoliticulu. Tn 1940,
Maria Mottl a efectuat i ea aici spturi ,
intr-o seciune cu suprafaa de 40 m2,
identificnd faun cu Hyaena spelaea,
Ursus arctos etc., un rzuitor pe lam de
silex {calcedonie) i cteva achii din
dentite de urs de peter atributle
activitii
umane. Pe valea Criului
Repede, intre localitile Vadul Criului i
uncuiu, in zona carstului, se afl 8 - 9
peten. Ele sunt catalogate de speologi
in volumul consacrat, cu numerele
cuprinse de la 3. 726 intre p. 60 - 68
Numat cele cu nr. 66 - 68 au fost prezentate aici.

Datare: paleolitic, neolitic, perioada


de tranztie de la neolitic la epoca
bronzului.
1. T Kormos. Barlangkutatas . 3, 1915 , 3-4 , p
153-163.
2 Marton Roska , Repertortum, Cluj, 1942, p
273
3 Nicolae Vlassa, O contflbute ta problema
tegAtufllor Cu/luni Ttsa cu alte eul/un dm
TranS1lvama, SCIV 12, 1961, 1, p 17 24
4 Marcian Bleahu V. Decu, tefan Negrea, C
Plea, 1 Povara, 1. V1ehmann, Peteri dm
Romama , Bucureti , 1976
5, G Halas1, Oescnerea petenlor dm deftleuf de
la Vadu Cnulw (Munti Padurea CraiUIUt),
Bulelmul Informativ al Com1s ei Centrale de
Speologie Sport1v , 4, 1980, p. 123 154
6 , Repertonul monumente/ar natufli,

Jud. Bihor, sat- comuna Vadu


(sau uncuiu).

Criului

Localizare: Munii Pdurea Craiului,


carstul din Valea Criulut Repede,
versantul stng, intre Bucea i Vadu
Criului, sub dealul Ceretulu1 , foarte
aproape de albia Criului.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea absolut de 295 m,
relativ de 20 m, lung1mea total de 4,5
m i o deschidere larg ascendent . La
intrare, T. Kormo a executat un sondaj
arheologic, d1n care au rezultat matenale
i faun, fr alte precizri

Datare: nedefinit .
1 T Kormos. 1913- ban Vegzett asatasatm
eredmenyet. FtHdtani In/ evkonyve1, Budapest.
1913, p. 532- 534
2 Repertoriul monumente/ar natum.
arheologice, tstonce. etnograftce. de arhitecturii
i artiJ dm judeu/Bthor, Oradea , 1974, p. 393
3 Cns!lan Goran. Catalogul Ststematlc al
Pe~efllor dm Romama , 1981, Bucuretr , 1982,
3726/ 59

Petera

Vadul Criului

(Petera

cu ap, Vizes barlang,


Mav barlang, Wasserfall Hohle,
Revi barlang, Petera de la Vad)
Jud Bihor, sat - comuna Vadu CriuiUI
(sau uncuiu).
Localizare: Munii Pdurea Craiului,
carstul din Valea Criului Repede,
versantul stng, intre Bucea i Vadu
Criului,
in vecintatea
Peterii
Deven.

Reprezint o peter natural locuit de


om, cu altitudinea absolut de 305 m,
relativ de 20 m i o lungimea total de
1000 m, avnd o intrare nalt de 3,05 m,
lat de 5 m i un c-:>ridor ce duce la un
pod peste tac. la o incape1 e sferic
denumit .Globul pmntesc~. Oesco-

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

mine/or dtn Romnia -

Peteri

perit in 1903, G. Czaran public un ghid


al peterii . Cercetat i de Mrton Roska
intre cele dou rzboaie mondiale, iar in
1952 de H. Kessler i de ali cercettori
care, pe lng o bogat faun de
troglobionte, menioneaz ceramic neolitic de tip Tisa i din epoca bronzului.
Materialele sunt analoge celor din
peterile Deven 11 , III din apropiere.
Petera prezint amenaJn pentru vizitare turistic i este nchis cu o poart
de fier. Este electrificat I se viziteaz
cu ghid.

stng , pe versantul de sud al dealului,


la vest de situl arheologic Ripiceni
Izvor. in nordul comunei , 1 km nord de
fosta fabric de zahr , in aval de nodul
hidrotehnic Stnca Costeti.
Reprezmt o peter natural locuit de
om . cu o orientare vest - est, i o
altitudine absolut de 150 m. 40 m
deasupra nivelului Prutului. Petera s-a
dezvoltat pe o fisur in calcar Pnn
spturile arheologice, dmtre 1924 1926 s-a urmrit reconstitwea stratigrafiei depunerilor S-a constatat c
partea din profunzime a peterii era
goal , fr nici un depozit, din cauza
blocrii cu pietre din prbuirile din
intenor Partea de deasupra prezmt
apte straturi, numerotate 1 - VII stratul 1,
infenor. gros1me 1,22 m, aurignacian
superior. cu lame tipice, gratoare pe lame
i rabat, burine, suie de os, faun fr
Ursus spelaeus dar cu Fetis spelaea, Bos
primigenius, Bos priscus. etc ; stratul Il,
steril arheologiC gros de 9,82 m; stratul
III, inferior. grosime 1,50 m, aurignacian
V, cu lame retuate abrupt I vrfun La
Gravette gratoare pe capete de lame i
carenate. burine, strpungtoare de os.
spatule din os I corn de cerb; faun fr
Ursus Spelaeus dar cu Equus cabalus
fosilis. Hyaena spelaea, Cervus elaphus,
etc.; stratul IV, steril arheologic, grosime
O90 m stratul V, mijlOCIU, aungnacian
superior, cu gratoare pe lame gratoareburine. gratoare-strpungtoare burine,
vrfun foliacee , vrfuri retuate abrupt,
strpungtoare din os trncop-c1ocan
dm corn de cerb, un pandantiV dintr-o
mand i bul de cine sau vulpe, stratul VI,
steril arheologic, gros1me 1,45 m stratul
VII , magdalenian. grosime 0,85 m cu
lame denticulate, m1crolihce, gratoare pe
lame mai mici, burine, vrfuri microlitice
retuate abrupt, etc Deasupra acestora
exi st un strat n care au fost gsite
fragmente ceramice contemporane celor
din staiunea de la Ripiceni Izvor.

Datare: neolitic, epoca bronzului.


1 M rton Roska , Repertonum CluJ 1942 , p. 28
2. .. Repertonul monvmentelor natunl.
arheologice. 1stonce, etnografice de arh1tectvr~ i
artl dm jvdev ! Bihor, Oradea , 19 74.
3 . Marctan Bleahu, V. Oecu, tefa n Negrea C
P l ea , 1. Povar , 1. Vtehmann, Pete ri dm
Romnta Bucureti , 1976.
4 Cnstran Goran. Catalogul Sstemalic al
Petenlor dm Rom~ma, 1981, B ucureti , 1982 ,
3726 / 61

Petera Vere
(Petera

nr. 6,

Petera

lw

Booc

posibil)
Jud Bihor, sat - comuna Vadu
(sau uncuiu) .

Criului

Localizare Muni i Pdurea Cra1ului,


Valea Criului Repede carstul din
Valea Cnului , versantul drept Dealul
Feelor .
Reprez i nt

o peter natural locuit,


probabil, ocazional de om Cercetrile
arheolog1ce, efectuate de T. Kormos i
Maria Mottl au scos la i veal piese
aurignaciene,
atribuite
interstadiului
WOrm 1- 11 din paleoliticul superior.
Datare: paleolitic.
1 B Jungbert . Repertonvlloca llt~tilor cv
descopenri paleolit1ce dm Tra nsilvania (IV) , Acta
Musel Napocensts 22-23, 1985 1986 p 397

Petera
(Petera

naturale

Petera a fost distrus de cariera de


calcar care s-a instalat acolo in 1902 .

Ripiceni

Datare; paleolitic, eneolitic.

de la Stnca Ripiceni

1 1 Smoonescu, N N M oro a n , Une statoon


aurrgnaclenne en Moldsvoe, Bulettnul Sec e de
$1 n eal Academtet Romne 3, 1926.
2 N. N oroanu , La stat1on paleolilh1que de
Grote de Stnca R1plcenl. Oacoa 5-6. 935- 1936
( 938)

Canal)
Jud. Botoan i, sat - comuna Ripiceni.
Localizare: Bazinul Prutului, malul
16

www.cimec.ro

Arheologia peterilor i mine lor dtn

Rom~nia

Peteri

3 C S N1coleseu-Piopor , La pal6oltlhlque en
Roumame, Dac1a 5-6, 1935-1936 (1938)
4 Cnstian Goran, Catalogul Stslemattc al
Pe:terllordtn Romnia, 1981. Bucureti , 1982,

dru Punescu, 1. Pop. Alexandra Bolomey, efectueaz o sptur de 12 x 2 m


in lungul axului peterii i constat : pe
stnc, intre 0,28 - 0,78 m, o depunere
rocat, care inchide o lentil glbui
rocat cu material elastic steril; un strat
glbui inchis cu material elastic rulat:
0,45 - 0,63 m, paleolitic mijlociu, cultura
musterian, cu unelte din cuarit, silex i
alte roci , achii , vrfuri prelucrate - WOrm,
faun cu Ursus spe/aeus, Vulpes vu/pes,
Cervus elaphus; alt strat glbui cu lentile
cu material elastic mixt (mare i mrunt)
rulat steril; strat glbui cu locwe din
paleoliticul superior, cultur aurignacian,
intre O, 1O - O, 18 m cu lame, achii,
rzuitoare etc., de caracter microlitic din
silex; WOrm 1 - WOrm Il, cu aproximativ
aceeai faun , dar cu Capra ibex; strat
galben nch1s cu pietre rulate, steril: 0,15
- 0,30 m; strat galben inchis, nisipos intre
0,25 - 0,62 m, paleolitic superior, gravettian (Kostenkian final), cu lame ,
burine, vrfun La Gravette, rzuitoare,
etc. din silex, Wurm III, cu faun Vulpes
vulpes, Capra ibex, Cervus elaphus,
Canis lupus, Equus cabalus, Sus scrofa;
strat glbui brun ntsipos la 0,80 m, steril;
strat negru cenuiu, post paleolitic, care
spre fund conine o depunere din epoca
bronzului. cu ceramic, unelte de os,
atribuit culturii Tei - Schneckenberg, n
amestec cu fragmente neolitice Cri i
Ariud - Cucuteni i o depunere modern, de secolul al XIX-lea.

7000/1
Punescu . Riplceni-lzvor. Paleolltic
mezolit1c. Studiu monografie, Bucureti, 1993

5 Alexandru
i

Petera

Cheile
Jud.

cu Game/e -

Rnoavei

Braov, ora Rnov

Localizare: Masivul Postvaru, carstul


din bazinul Ghimbel, Valea R
noavei pe versantul opus peterii Gura
Cheii.
Cercetri de teren au fost efectuate de o
echip a Clubului de Arheospeologie a
Universitii .Vatachia" din Trgovite ,
condus de Marin Crciumaru, n 1995.

Sondajul este de 1 x 1 m; intre 1 ,30 1.40 m adncime s-a identificat un nivel


de locuire cu oase sparte intenionat i
faun cu Ursus spelaeus; intre 1,40 1,50 m s-a gsit o pies de cuaf1it.
Lucrri in curs de desfurare .
Datare: paleolitic.
1 Marin Crc1umaru , Romic Pavel. R Dtnc . Un

sondaj dm Petera cu Gamele - Cheile Ranoave1,


lucranle S1mpozionulu1 de Arheolog1e, Trgov1te.
23- 25 no1embne 1995. p 27- 28

Petera
(Petera

Jud.

Gura Cheii

din Cheile

Datare: paleolitic, neolitic,


bronzului, epoca modern .

Rnoavei)

ara

Masivul
carstul
din Cheile Rnoavei, versantul drept.
8 km sud-sud-est de Rnov, 200 m
de la intrarea in chei.
Postvaru.

bazinul

Brsei,

45

Ghimbel,

2 Alfred Prox, Die Tet-Kul/ur tm Bunerland


Sachstschen Museums, 4 , 1940 1-4, p 85. 9294
Ncoftiescu-Piopor . 1 Pop. Alexandru
Punescu , S4plturtle dm petera Gura Cheii

3. C S

Reprezint

o peter natural locuit de


om, cu altitudinea relativ 5 m. lungimea
total 13 m, avnd o intrare de 4 m
lime, iar galeria sal are o orientare
spre sud-vest, lumina ptrunznd spre
fund; petera este cald, uscat, fr
cureni. Peter a fost vizitat de F.
Podek n 1925, A. Prox intre 1934 - 1935.
S-au identificat urme de locuire din
neolitic, cultura Cri i Ariud - Cucuteni
i din epoca bronzului, cultura Tei. Tn
1959, C. S. Nicolescu-Piopor, AlexanArheologia

peterilor-

epoca

1. Frantz Podek, Die H6hlen des


Schulerg btrges. Jahrbuch des Burzerlllnder
Sachsischen Museums 1 Jahrgang, Kronstadl, p.

Braov, ora Rnov.

Localizare:

naturale

R4nov.

Matenale 8, 1962
Cnsttan Goran, Catalogul Ststemattc al
Peterilor din Romnia. 1981. Bucureti, 1982.
1230 1 7

Petera

din Valea

Coaczei
(Gaura Sbrcioarei)
Jud.
17

Braov,

sat

Petera,

comuna
www.cimec.ro

Arheologia

peterilor r

minelor dm Rombma - Peteri naturale


Reprezmt o peter natural, locuit de
om. cu altitudinea absolut de 950 m i
lungimea de 162 m Spturi arheologice
au fost efectuate intre 1957 - 1958 de
ctre C S Nicolescu-Piopor i Oardu
Nicolescu-Piopor
1. Pop. Cantem1r
Ricuia, care au constatat c peste patul
stncos al peterii se afl urmtoarea
succesiune

Moeciu
Carstul din culoarul
Brsei. Valea Coaczei , versantul stng, la hotarul dintre
comunele Mgura, Moeciu i irnea
Localizare.

Rucr-Bran, ara

Reprezint o peter natural lOCUit de


om, cu altitudinea relativ de 20 m i
lung1me de 40 - 50 m, avnd dou
deschideri. Primele spturi au fost
fcute de A. Prox I apoi de ctre C.S
Nicolescu-Piopor, Oardu Ntcolescu
Piopor, 1 Pop, Cantemir Ricuia, in
1958 A Prox semnaleaz prezena
culturii aurignaciene In 1958 se atesta
urmtoarea situaie stratigrafic de baz
1. strat rou inchis cu p1etri i p1etre
rulate, steril arheologic urmat apo de

1. strat cu unelte din cuarit , silex


sihcoase aparinnd musterianului;

Ulllma depunere este recent i conine


dovez1 de locuire dm neolitic, prima
epoc a fierului , secolele III - IV I
secolele XV - XVI, secolul al XVII-lea ,
fr ca acestea s poat fi delimitate
stratigrafic Fauna din locuirea musterian este reprezentat de. Ursus
spelaeus, Hyaena spelaea, Capra tbex,
iar cea d1n aungnacian de Hya.ma
spelaea etc. Pe baza faunei i
sedimentologic C.S. Nicolescu-Piopor
ncadreaz climatle locUirea musterian
in Wurm 1 - 11 iar pe cea aurignaoan i
gravettian in Wurm III.

3. stratul brun-rocat cu pietre rulate,


steril arheologic;
4. stratul galben deschis cu pietre coluroase , cultura aurignacian;
5. stratul galben-rocat fin, steril arheologic, depunere recent , steril arheologic.
pe straturi ;

conine i

Datare paleolitic, neolitic, Hallstatt,


epoca daca-roman . epoca medie-

Ursus spelaeus.

Oatare. paleolitic.

val .

1 Alfred Prox, Dte HtJhle m der Ve/ee Coacltzei


bel TtJnburg, Mttelungen des Burzenander
sachSISChen Museum 3 , Braov , 1938 , p. 1 2

1. C.S N colescu-Piopor, Slpltunte de la


Petera. Matenale 6. 1959, p 25 29
2 C.S. N col escu-Piopor , Oardu Nlcolescu
Piopor, 1 Pop Cantem.r R 1tu1 a . Cercetln
pateolltice In petenle dm ara Blrsei, Matenale

2. C S. NcoiAescu-Piopor . Dardu N col escu


Piopor, 1 Pop. Centemr R cu\8, Cerce/In
paleollttce 1n peleflle dm ara Blrset, Matenale

7, 1961 , p 15. 18

7, 1959.

3 Alexandru Punescu , Evo/u11a une/lelor I


armelor de p1Btrl ciop/111 descopeme pe tentorwl
RomAn1e1, Bucureti , 1970
4 Marcan Bleahu , V. Oecu, tefan Negrea, C
P l ea , 1 Povar , 1 Vehmann , Peten dm
Romlma , Bucureti, 1976, p 367 368 .
5 CnstJan Goran, Catalogul Stslematic el
Petenlordm Romlma , 1981 , Bucureti , 1962.

3. Cnsuan Goran, Catalogul Sistematic al


Petefllor dm Romlma, 1981. Bucureti , 1982.

1271 , p 5

Petera

Mare

127 11 4.

(Petera Mare din satul Petera,


Petera cu Lilieci, Petera
Bdichii, Petera

Jud . Braov, sat


Moieciu.

roci

2. strat cu pietre mari, coluroase, d1n


aurignacian, intrerupt de depuneri lentiliforme strat care in partea supe-noar
conme dovezi de locuire din gravettian .

2. stratul glbu1-rocat , musterian de


sfrit: depunere lentihform steril arheologic;

Faun neselectat

Petera Mic

Moieciu de Jos)

Petera,

din satul

Petera

comuna

Jud. Braov. sat


Moieciu

Localizare: Carstul din culoarul


Rucr-Bran, ara Brse1 , Valea cu
Calea, versantul drept.

Petera ,

Localizare : Carstul

comuna
din culoarul
Valea cu

Rucr-Bran , ara Brsei,

18

www.cimec.ro

Arheologta

peterilor i

mine lor din Romllnia -

Peteri

Calea, versantul drept.

om, cu o altitudine absolut de 160 m,


relativ de 25 m, I o lungime total
de143 m. Prezmt trei intrri orientate
spre est, fiind semrumed . Cercetrile
privind tiinele naturii i arheologice, au
fost fcute pe la inceputul anulut 1895 de
ctre specialitii din Imperiul AustroUngar i continuate de ctre specialiti
romni in prima jumtate a secolului XX.
Din 1955, C. S. Nicolescu-Plopor a
inceput spturi sistematice, mpreun
cu Corneliu Mateescu, Eugen Coma,
Alexandru Punescu, Ftorea Mogoanu,
Petre Roman. N, Bosciu, Elena Terzea,
Mann Crcrumaru, care au confirmat
concluziile cercetrilor anterioare i au
stabilit altele noi.

Reprezint o peter natural locuit de


om. Sondajul arheologic a fost efectuat in
1957. fn materialele nepublicate, se
menioneaz doar, un rest fosil uman
(fragment de femur) de Homo sapiens
fosilis.

Datare: paleolitic.
Nicolaescu-Piopor. Oardu Nlcolaescu1 Pop. Cantemr R1cua Cercet~fl
pateolttJce In peteflte dm ara Brsei, Materiale

CS

Piopor

7. 1958
2. . Istoria Rom3mei, 1, 1960.
3. Cnsllan Goran, Catalogul Sistematic al
Petertlor dm Romnta , 1981, Bucuretr , 1982,
1271 1 3.

Petera
(Petera

cunoate acum c petera a fost


locu1t de pe la 30000 a.Chr. de vntorii

Se

Grota Boilor

paleolitici (paleolitic cuaritic), apoi in


epipaleolitrc (clisurean - azilian), neolitic
final (cultura Slcua) , perioada de
tranziie la epoca bronzului (grupul
Herculane - Cheile Turzii - Coofeni) ,
epoca bronzului (cultura Verbicioara),
prima epoc a fierului - Hallstatt, epoca a
11-a a fierului , La Tene dacic, roman,
premedieval, medieval . Analizele de
polen efectuate de Marin Crciumaru au
semnalat dou inclziri climatice in
pleistocenul superior final. Oscilaia
climalic Herculane 1 i Herculane 11 au
dus o rcire a climatului (stadiu glacrar).
Peretele de la intrarea principal este un
adevrat panou cu 1sclituri, ncepnd cu
a doua jumtate a secolului al XIX-lea,
multe dintre ele fcute in culori. Tntre
acestea sunt i ale unor mari personaliti
care, tratndu-se in staiune, au vizitat
petera. Petera a fost ameninat in
nenumrate rnduri cu transformarea in
restaurant Este foarte poluat dm cauza
marelui flux de vizrtatori ned1rijai i
nesupravegheai. Se impun msuri de

Boilor)

Jud. Cara-Sevenn, sat Sasca


comuna Sasca Montan.

Romn,

Localizare: Munii locvei, carstul de


pe versantul stng al Cheilor Nerei.
Reprezint o peter natural locuit de
om, nedatat . Are dou deschiden, cu
altitudinea absolut de 220 m, lungimea
maxim de 126 m: intrarea principal de
4 m nlime i o fereastr de 2 m
nlime .
Peter
este uscat vara.
Prezint vetre de foc. Se impun cercetri
prin spturi.

Datare: nedefinit .
1 Marim Olanu, tefan Cadariu, Peten cu urme
de locUire de pe valea Nerei, Banallca 4. 1977, p 1 2

Petera Hoilor
(Gaura Haiduci/ar, Grota
Haiduci/ar, Gaura Tlharului,
Hercules Hohle, Ramberhohle,
Rabobarlang, Rablokberlangyia,
Csernavolgy-berfang,
Herkulesbarfang)
Jud.

protecie.

Datare paleolitic, epipaleolitic 1 mezo-litic, neolitic, perioada de tranziie


de la neolitic la epoca bronzulUI,
Hallstatt, epoca daco-roman, epoca
medieval.

Cara-Severin, comun suburban

Pecinica, oraul Bile

Herculane.

1 Bodrog Milleker, Dl!lmagyarorszg


r4gsygleleli. 1. T1m1oara. 1897, p. 46 47.
2 Mrton Roska, Repertorium, Cluj 1942 p 26
3 C S N1coh~escu-Piopor , Corneliu N
Mateescu, antlerul arheologiC Cerna - Olt. SCIV
4, 1955, 3. 4, p 391.409 .

Localizare: Munii Cernei, carstul din


Valea Cernei. versantul drept, 600 m
amonte de Bile Romane.
Reprezint

peter natural locuit

naturale

de
19

www.cimec.ro

Arheo/ogia pelenlor i mmelor din RomDnia -

Peten

4 C S N icoiAescu-Piopor , Alexandru PAunescu ,


Azilianul de la Blile Herculane tn lumma noilor
cercetln, SCIV 12, 1961, 2, p. 203 213.
5. Petre Roman , Cultura Coofeni, Bucureti,
1976
6 Florea Mogoanu , Paleo/tt1cul tn Banat,
Bucureti, 1978
7 Cristian Goran, Catalogul S1stemat1c al
Petenlor dm Romlnia, 1981 , Bucureti , 1982,
2146 / 6 .

Petera

Gaura

naturale
Petera

este vizibil de pe osea i de pe


A fost explorat i cartat parial
de Vasile Boronean .
Dunre .

Datare: paleolitic, epoca bronzului,


Hallstatt, epoca medieval , secolele
XIV- XV.
Elena Terzea, Mam1ferele cuaternare dm unele
adiposturi sub st4nc4 dm zona Por1le
de Fier, Grupul de Cercetn Complexe . Porile de
Fier". Speolog ta, sena monogralic, coordonator.
Traian Orghldan. tefan Negrea, Academta
RS R. , Bucurett , 1979, p. 111 - 114
2 Vastle Boronean1. Descopenn arheolog1ce Tn
unele peten dm defileul Portlor de Fter, Grupul
de cercetri complexe . Portle de Fier", Speologta,
sena monograftc, coordonaton Traian Orghtdan ,
tefan Negrea, Academ ia R S R Bucureti ,
1979, p 142. 143
1

petert i

Livadiei

(Gaura de pe Rolul Livadiei)


Jud. Cara-Severin . sat - comuna
Coronini (fost Pescari}.
Localizare: Rolul Livadiei, in 120 m n
aval de .Gaura cu Musc". Carstul din
zona Porile de Fier.

Petera

Reprezint

o peter natural, care este


dintr-o succesiune de galerii
cotite. Galeria vestibular este uscat,
orientat spre sud , lung de 25 m. In
1972, s-au efectuat spturi arheologice
de ctre Vasile Boronean, iar n 1975 de
ctre Vasile Boronean i Elena Terzea.
Deschiderea este de 4 x 6, 5 m, iar
altitudine relativ de 70 m fa de luciul

(Petera

compus

Gaura

Pru/ui

Sudoi/V)

Jud. Cara-Severin , Cuptoare, localitate


component a municipiului Reia .
Localizare: Munii Domanului , Valea
Brzavei. carstul din bazinul Rul
Mare, Valea Sudol, Dealul Criei (a
nu se confunda cu peterile Gaura
Prului de pe valea Baciului}.

Dunrii.

Reprezint o peter natural locuit de


om, cu o altitudine absolut 560 m i o
lungime total 30 m, avnd o singur
intrare. Cercetrile efectuate de R.
Petrovszky, Octavian Popescu i Petru
Rogozea au identificat materiale ceramice aparinnd neoliticului i secolului al
XVIII-lea, fr precizarea culturilor din
care fac parte.

ln urma spturilor (S 1 - Il) s-a obinut


urmtoarea succesiune de depuneri:
1. un strat compus din dou orizonturi
argiloase de 0.40 m grosime. steril
arheologic;
2. un strat cu trei orizonturi loessoide (2 ,
3, 4 m) cu material elastic; grosime total :
0,85 m. Din acestea provine faun fosil ,
iar din cel superior (4) dovezi de locuire
din paleoliticul mijlociu (cultura musterian) , dezvoltat n climat rece WOrm 11 i
tot din stratul 4 (paleoliticul mijlociu)
provine o falang 1 de Homo sapiens
neanderthalensis;

Datare: neolitic, perioada de tranziie


de la neolitic la epoca bronzului,
epoca bronzului. La Tene. epoca
medieval .

Cnstian Goran, Catalogul SistematiC al


Rom4ma, 1981, Bucureti , 1982 ,
22.C6/ 12
2 Petru Rogozea , Cerce/Iri arheologice In
endocarstul dm sud-vestul Rom4ntet. Banattca 9.
1987. p 361
1

Petenlordm

3. un strat din epoca fierului, cultura Basarabi. gros de 0,15 m;


4. un strat medieval (secolele XIV - XV).
gros de 0,05 - 0,07 m.
Tn stratul hallstattian s-au gsit. ceramic ,
faun , vetre de foc etc.

Petera

Depunerile din WOrm III i post-glaciar,


in jurul anilor 1800 a.Chr. lipsesc
deoarece au fost distruse de o splare a
depozitului printr-o activare a peterii.

cu Aburi

Jud. Cara-Severin ,
Herculane.

pn

Localizare:
20

ora Bile

Munii

Cernei, carstul din


www.cimec.ro

Arheologia peterilor

mine lor dtn Romnia -

Pe ten

Valea Cernei, versantul drept, la est


de Vrful Ciorici, in zona faliei
.Hercules

Datare: epoca

Petera

Este o peter cald, uscat, fosil. S-au


efectuat dou sondaje in 1980- C1 I C2
(fr material arheologic) i in 1981 - C3.

(oimu/ui

barlang)
ora Bile

Reprezint o peter natural locuit de


om, avnd altitudinea absolut de 550 m
i este n curs de cercetare Cercetrile
arheologice de suprafa au pus in
eviden
ceramic
atipic
(probabil
pre1stonc, nedatabil) i din secolele
XV -XVIII

ceramic,
i

Datare.
medieval

Data re : perioada de tranz11e de la


neolitic la epoca bronzulUI, epoca
roman, epoca medieval, epoca

epoca pre1stonc,
secolele XV- XVIII

epoca

Cnstian Goran . Catalogul Sistematic al


dm Romlnia, 1981, Bucurett , 1982 ,
2147 12.

Petenlor

modern.

2 Petru Rooozea, Cercetn arheologoce in


endocarstul d1n sud-vestul Romnteo, Banatoca 9,
1987, p 353, 359

1. Marcoan Bleahu , V. Decu tefan Negrea C.


Plea , 1. Povara, 1. Vtehmann. Pelen dm
Rom4nla Bucureti . 1976, p 260
2 R Petrovsz y, Octavian Popescu, Petru
Rogozea Peteri dm judetul Cara-Severm ,
Banatoca 6, 1981 , p. 435-436.

Petera

Gaura lui

Lasconi

3. Cnsttan Goran , Catalogul S1stemat1C al


Petenlordm Romtmia , 1981, Bucureti , 1982 ,
2146 / 2

Jud Cara-Severn, ora Bile


Herculane
Localizare Munii Mehedini, carstul
din versantul stng al Cernei, in aval
de ogaul .Roeu.

Cumont

Jud . Cara-Severin,
Herculane

oim

Localiza re Munii Mehedini, carstul


d1n versantul stng al Cernei, in aval
de ogaul .Roeu".

situaie.

Petera

de sub

Jud. Cara-Severin,
Herculane.

Jn sondajul C1 din 1980 (0,50 x 1,1 o x 1


m) s-a constat urmtoarea situa1e
stratigrafic: O - 0,20 m steril. 0,20 - 0,40
m strat cultural medieval; 0,40 - 0,50 m
strat steril, 0,50 - 0,90 m strat de cultur
roman secolele 1 - 11 p.Chr., apoi un strat
aparmnd culturii Coofeni. In C3 (1 x
0,95 x 0,45 m) s-a confirmat aceeai

gs1t

roman.

1 F Cumonl. Textes et monumentes refa(l{s aux


mysteres de Mothras. 1-11 . Pans. 1896, p 421
2. Petru Rogozea Cercet~n arheolog1ce Tn
endocarstul dm sud-vestul Romantei, Banat1ca 9,
1987, p 359

Reprezint o peter natural locuit de


om. cu altitudinea absolut de 400 m,
relativ de 240 m i o lungime total de
14 m Intrarea este orientat spre est,
avnd temperatura vaporilor de 52 C.

Materialul recoltat const din


pentru epoca roman s-au
fragmente de cuie din fier.

naturale

Reprez int o peter natural. in curs de


cercetare, Petru Rogozea afirmnd c
aici s-au gsit fragmente ceramice atipice
in cercetrile arheologice de suprafa .

ora Bile

Localizare : Munii Mehedini, carstul


din versantul stng al Cerne, in aval
de ogaul .Roeu".

Datare : neprecizat.
Cr>stoan Goran. Catalogul SistematiC al
Peten1ord1n Rom4ma, 1981 , 2147, Bucurell
1

Petera este menionat de ctre F.


Cumont. la sfritul secolului al XIX-lea.
ca avnd in ea un relief mithriac din
epoca roman (inchinat zeulu1 Mithras).
Cercetrile din secolul XX nu au reuit s
identifice relieful.

1982, p 4
2 Petru Rogozea . Cercet~n arheolog1ce Tn
endocarstul dm sud-vestul Romlmei, Banatoca 9
1987, p 353, 359

21

www.cimec.ro

Petera
(Pet

Gaura Ungurului

ra Ungurului)

Jud. C r -S
rcu1 n .

nn, or

Petera

Jud. C
H rcut

-S

lui lorgovan
nn,o

ocu ta

oz

nu

ca9

Petera Mic

Pe tera Hotilor
,

din Valea

Drastanicului

(Gaura cu Ap, Gaura Ho ilor de


sub Cogltan)

(Petera

nr. 2 dm Valea

Dmstniculw)

Jud. C r -S v nn,o
reu n

Jud C
H cu

S v nn.

91

R pr zmt o p
om, cu a 1 udn
22

www.cimec.ro

Arheologie

peten/or i

mmelor dm Romfmia -

Pe ten

relatrv

de 52 m, lungimea total de 10
m, avnd o intrare Petru Rogozea arat
c
cercetnle
de suprafa atest
materiale arheologce aparinnd culturii

Petera

Jud. Cara-Severin,
Herculane.

Datare. perioada de tranziie de la


neolitic la epoca bronzului.
2144 /56 .
2 Petru Rogozea. Cercet<fn arheotogtce In
endocarstul dm sud-vestul Rom4ntet. Banahca 9,

1987, p. 352 , 359 ,

Reprezint o peter natural locuit de


om, cu deschiderea orientat spre nordest, nalt de 6 m i lat de 5 m, de form
triunghiular. Lungimea total este 70 m
Este o peter cald, fosil .

nr. 1

(Bobot - din stnga hidrocentralei)


Jud Cara-Sevenn,
Herculane.

oraul Bile

Localizare: Munii Mehedini, carstul


din Valea Cernei, versantul stng, 3545 de m in aval de Petera nr 1, de la
baza peretelui stncos.

Cnst1an Goran, Catalogul Stslemaltc al


dm Roma ma 7981 Bucureti , 1982,

Petenlor

Petera

nr. 3

(Bobot - din stnga


hidrocentralei)

Coofem

naturale

Materialele

recoltate

Expoziia Arheologic

ora Bile

ransebe,

se gsesc in
Tib1scum , d1n Ca-

inv. nr 11 651

Datare: penoada de tranziie de la


neolitic la epoca bronzulUI, epoca

Localizare Munii Mehedini, carstul


din Valea Cerne1, versantul stng (km
9), la baza unUl perete stncos.

modern

1 R Petrovszky, Octavian Popescu, Petru


Rogozea , Peten dm JUdeul Cara-Severin ,
Cercetri Arheologice 2, 1981
2. R Petrovszky, Octavtan Popescu, Petru
Rogozea , Peteri dm JUdeul Cara-Sevenn ,
Banatica 6 , 1981 , p 437.

Reprezint o peter natural, locuit de


om, cu o singur deschidere, are nl
imea de 25 de m I limea de 8 m,
lungimea total de 40 m. Petera este

uscat, fosll, orizontal .

Au fost efectuate cercetri de teren in


anii 1980 - 1981 . S-au descoperit la
suprafa materiale ceramice specifice
culturii Coofeni S-a executat un sondaj
de 0,60 x 0,50 x 1,00 m, in dreapta slii
centrale, in urma cruia au aprut
fragmente ceramice moderne, ntre 0,40
i 0,70 m adncime, precum I fragmente
ceramice Coofeni, intre 0,70 i 0,90 m.
S-au gsit i fragmente ceramice aparinnd culturii Baden.

Petera

(Valea

Oilor

Drstnicului)

Jud Cara-Severin,
Herculane

ora Bile

Localizare. Munii Cernei, Valea Cernei versantul stng, intre Vile Jauna
i B1dini, Valea Drstnicului Cabana
de la Km 14

Materialele se gsesc la Muzeul


de Etnografie i al Regimentului de Grani din Caransebe, mv. nr

Reprezint o peter natural locuit de


om, avnd altitudinea absolut de 350 m,
relativ de 30 m i lungimea total de 57
m. Are o smgur intrare. Petera a fost
cercetat de profesorul S. Petrescu, care
cedeaz materialele gsite lui Petru
Rogozea, care prectzeaz c ele aparin
neoliticului, eneoliticului, perioadei de
tranziie la epoca bronzului i epocii
bronzului.

Judeean

11652,11653 i 11654.
Datare perioada de tranziie de la
neolitic la epoca bronzului, epoca
modern .

R Petrovszky, Octavian Popescu, Petru


Rogozea , Peteri dm JUdeul Cara-Severin ,
Cercetn Arheologice 2, 1981 .
1

2. R Petrovszky, Octavtan Popescu, Petru


Rogozea , Peteri din JUdeul Cara-Severm ,
Banat~ea 6, 1981 , p 436

Datare: neolitic, eneolitic, perioada de


de la neolitic la epoca bronzului, epoca bronzului.
tranz1ie

23

www.cimec.ro

Arheologia peterilor I minelor din Rom!Jma

Peten

1. Cnstran Goran. Catalogul Sistematic al


Petenlordm RomiJma, 1981 . Bucureti , 1982. p
63, 2144
2 . Petru Rogozea, CercetiJn arheologice In
endocarstul dm sud-vestul Rombme1, Banatrca 9,
1987,p 352, 359

Petera

Piatra

Jud. Cara-Severin,
Herculane.

Bniii

ora Bile

Sltinic.
Reprezint o peter natural locuit probabil scurt durat, cu lungimea total 19

Datare . neprecizat
Cnsllan Goran, Catalogul Srstemat1c al
Petenlordrn RomiJma . 1981 , Bucureti , 1982,
Petru Rogozea . Cercetln arheologice In
endocarstul dm sud-vestul Rom4nrei, Banatica 9,
1987, p 353 , 359.

oronite
Petera

Jud Cara-Severin, sat Colan,


inglobat in oraul Boca .

Gaura

de sub
din Domogled,
Petera Tatarczi, Tatarczibarlang,
Mehadiaibarlang, Tatarczihohle)

Reprezint o peter natural locuit de


om cu altitudinea absolut de 197 m,
relativ de 23 m, iar lung1mea total de
5,5 m. avnd o singur intrare Petru
Rogozea menioneaz prezena fragmentelor ceramice aparinnd culturii
Coofeni i altor culturi contemporane.
Petera este afectat de lucrrile carierei
aflat aici

ora Bile

Suburbia Pecinica a
Herculane, Muntele
Domogled - peretele vestic, pe malul
stng al Cernei. intre Pecinica
(suburbie a oraului Bile Herculane)
i Bile Herculane. Carstul din culoarul
mijlociu al Cernei.
Localizare:

oraului

desfinat,

Localizare: Munii Dognecea carstul


din Valea Brzavei, versantul stng.

oronite, Petera

Jud. Cara-Severin,
Herculane

medieval.

Grota nr. 1 din Dealul


Coltani
,

Mare din

Dracului,

afl

lc Giurgiu , Petera Mare de la oromte ,


Buletinul Clubulur de speologre .Emil Racovi"
Bucuretr 5, 1977 1978
Cnstran Goran . Catalogul Slstema!lc al Petenlor
d1n Romnra , 1981 , Bucureti , 1982, 2147 /6

2146 / 9 ,

oronite,

se

C S N1coliliescu-Piopor , an!lerul arheolog1c


Cerna-011. SCIV 4, 1955, 3-4
L BotO$ilineanu. A Negrea tefan Negrea .
Grottes de Banat explor6es de 1960- 1962 ,
CNRS , Pans. 1967
Marcian Bleahu V Decu tefan Negrea . C
Plea 1 Povar, 1 V1ehmann. Peterr din
Romnia , Bucureti 1976

de la

puul

prbuiturift.

Datare. epoca

m, avnd o singur intrare Petru


Rogozea afirm c in aceast peter sau gsit fragmente ceramice atip1ce care
nu pot fi atribwte unei anumite perioade
sau cultun

(Petera

de m, in

nr. 1, in sala .cu


depuneri medievale
i faun fosil, identificate de echipa de
cercetare condus de C S Nlcolescu
Piopor in 1954. Petera a fost cercetat
nc din 1862 de ctre Fridwalski i alii.
La gura puului nr. 2 a fost instalat un
scripete pentru coborre. Petera a fost
bntuit de cuttorii de comon in 1962
a fost studiat de ctre o ech1p de la
Institutul de Speologie .Emil Racovi"
din Bucureti. Explorarea integral i
completarea cartrii a fost fcut in 1977
de o echip a Clubului de speologie .Emil
Racov1W din Bucureti. condus de lc
Giurgiu.

Localizare: Munii Cernei {Culmea


Mehadiei), Valea Cemei. versantul
drept, intre Valea Bidm1 I Valea

Petera

naturale

Bile

Datare
tranz11e

eneolitic,
perioada
de
de la neolitic la epoca bron-

zului.

Reprezint

o peter natural locuit de


om. Se compune dintr-o galerie superioar. din care coboar trei puuri ce duc
spre o sal zis .cu prbu1turi" ; altitudinea absolut este de 750 m, relativ
de 600 m, iar lungimea de 153 m. La 30

Cnst1an Goran. Catalogul Srslemallc al


Petenlor cJm Rom~ma. 198 t. Bucuret i, 1982
1

2551/9
2 . Petru Rogozea Cercet~fl arheotogce In
endocarstul dm sud-vestul RomiJmei, Banatrca 9,
1987 p 351 - 360

24

www.cimec.ro

Arheologia peterilor i minelor dm Rom4nia -

Peteri

Petera

Grota nr. 2 din Dealul


Coltani

(Gaura

Jud. Cara-Severin , sat Colan ,


inglobat n oraul Boca

naturale

desfinat ,

Jud

Strnic

Pucata)

Cara-Severin ,

municipiul

Re i a .

Localizare Munii Dognecea carstul


din Valea Brzavei, versantul stng

Localizare. Munii Domanului, carstul


dtn bazinul DomanuiUI, la est de
localitate.

Reprezint o peter natural locuit de


om, cu altitudinea de 197 m, relativ de
23 m, i lungimea total de 7 m, avnd o
stngur intrare. Petru Rogozea menioneaz prezena n peter a dovezilor
de locu1re din eneolit1c, fr a se prec1za
cultura, ct i din perioada de tranziie la
epoca bronzului,
cultura
Coofent
Petera este afectat de lucrrile din
cariera de p1atr .

Repreztnt o peter natural locuit


ocazional de om , cu altitudinea absolut
de 370 m, relativ de 130 m, avnd
lungimea maxim de 780 m, cu o singur
deschidere. in 1961 . cu ocazia unei
periegheze, printre piesele provenite din
punctul fosilifer dtn peter s-a gsit un
strpungtor de os (informaia provine de
la descoperitorul 8 Jungbert).

Datare
tranziie

Datare . epoca pre1storic.

eneohtic, perioada de
de la neoht1c la epoca bron-

Cn sllan Goran, Catalogul Sistema/tC al


Petenlordm Roml nta, 1981 , B ucure ti, 1982,
1

zului.

2.422 /1 4
2. B. Jungbert. Repertonullocalttil/tlor cu
descoperm paleolt /tce dm Transt/va nta (IV), Acla
Muse 1Napocenss 22-23 . 1985 1986, p 387.

1. Cnstan Goran . Catalogul S1stema11c al


RomAnia, 1981 , Bucu reu . 1982,

P!~tentordm

2251/10
2 Petru Rogozea , Cercetilri arheotog1ce Tn
endocarstul dm sud-vestul RomAntei, Banallca 9 ,

1987, p. 351 350.

Petera

(Szarvabarlang)

Grota nr. 3 din Dealul


Coltani

Jud. Cara- Severin , sat- comuna


Caraova

desfinat,

Localizare: Munii Oomanului, versantul drept al Che1lor Caraulu i.

Localizare: Munii Dognecea carstul


din Valea Brzavei, versantul stng

Reprezint o peter natural locu it de


om cu o si ngur intrare, avnd altitudinea absolut de 504 m, relativ de
115 rr I lung1mea total de 223 m
Cercetri au fost efectuate, intre 1936 1939, de Erno Bologh (Cluj), care a
descoperit faun de peter cu Ursus
spelaeus i cteva p1ese din c u'lrit care
ar putea fi unelte aparinnd pa ~oii icului

Jud. Cara-Severin , sat Colan ,


ngloba! in oraul Baea .

Reprezint o peter natural locuit de


om. cu altitudinea absolut de 200 m,
relativ de 25 m. lungimea total de 5 m,
avnd o s i ngur intrare . Petru Rogozea
men1oneaz fragmente ceramice din
eneolit1c 1 din perioada de tranzi i e la
epoca bronzului , cultura Co ofeni. Pe
tera este afectat de lucrrile din cariera
de calcar.

Datare:
tranz iie

cuarit ic .

Datare: paleohtic.
1 Florea Mogo anu Date cu pfiVIre /a paleollt,cul
dm }ude ul Cara-Severtn, Bana!lca 2, 197 3, P

eneolitic. perioada de
de la neolitic la epoca bron-

13

zului.
1

Cerbului

2 R Petrovszky, Contrtbutii la repertonul


ameologtc al localttltllor ;ude/ului Cara-Sevenn
dm pateoii!IC pinii In secolului al V-lea a Hr
Banat1ca 3, 1975, p 365.
3 Marcan Bleallu, V O~cu, tefan Negrea, C
Plea 1. Povara 1 Vehrr.ann. Peteri dm
RomAnia Bucureti, 197o p. 178- 179

Cris an Goran Catalogul S1s/emauc al


dm RomAnia. 1981, Bucuret , 982,

Pe tenlor

2251/11
2 Petru Rogozea. Cercetilrl ameolog1ce In
enclocarstu/ dm sud-vestul RomAntei, Bana ca 9,

1987, p 350, 351

25

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din RomAnia

Peteri

736 m Tn 1974, tefan Cadariu i R.


Petrovszky, au efectuat un sondaJ n
aproptere de peretele stng, la rntrare Au
fost gsite cteva fragmente ceramice cu
buza fa etal, aparinnd unei strchini
dm prima epoc a fierului Hallstatt

Cnstian Goran, Catalogul Sistemalic al


dm Rom,nia , 1981. Bucureti , 1982.
2240/1

Petentor

Petera

Cuptoru
Porcului
Jud.

Cara-Severin,

naturale

Datare Hallstatt.
1 R Petrovszky Contnbuu/a repertortul
arneolog'c atlocaltt~ilor judefului Cara-Severin
dm paleolt/JC pAn~ In secolulUI al V-lea a Hr.
Banat1ca 3. 1975, p. 369
2. Marc1an Bleahu, V. Oecu tefan Negrea C.
Plea , 1. Povar , 1. Vaehmann. Petert dm
RomAnta Bucureti , 1976 . p 178- 179
3. Cnst an Goran . Catalogul S1stemar'c al
Pete"lor dm RomAma. 1981 , Bucureti , 1982,
2238 / 5

sat comuna

Caraova

Localizare. Munii Amnei carstul din


Cheile Caraului, versantul drept, n
apropierea Peterii cu Oase.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea absolut de 425 m,
lungimea total de 260 m avnd dou
deschrden, cea principal orientat spre
sud Petera este cald, uscat, fosrl.
Cercetn
arheologrce de suprafa,
fcute
de R. Petrovszky, Octavian
Popescu. Petru Rogozea au fost fcute
ntre 1978 i 1981. in 1981 a fostidentrficat la intrare r in galena din
stnga mtrrii, ceramic aparinnd
cultuni Coofeni i medieval, secolele
XIV XV

Petera

Fugarilor

Jud. Cara-Severin, sat comuna


Caraova

Localizare. Munie Banatului, carstul


din Cheile Caraului, versantul stng,
pe partea dreapt a unei .crn .
Reprezmt o peter natural locu1t de
om. avnd altrtudinea absolut de 460 m
relativ de 160 m, iar lungimea total d~
243 m Prezint o singur deschtdere
orientat spre est-sud-est, nalt de 8 m.
cu o lrme de 8 m, in form de cuptor.
Petera este fosrl, uscat, cald uor
ascendent Cercetri de teren au fost
efectuate de ctre R Petrovszky,
Octavian Popescu, Petru Rogozea intre
1980 1981 S-au recoltat matenale
ceramice preistorice. de culoarea cr
mizii, medievale.

Datare: perioada de tranzrie de la


neolitic la epoca bronzului, epoca
medieval.

Marc1an Bleahu , V. Oecu . teran Negrea C.


P : ea , 1. Povara, 1. Vaehmann Pete" dm
Rom.Jma . Bucureh, 1976
2 R. Petrovszky. Octavaan Popescu, Petru
Rogozea , Peten dtn Judeul Cara-Sevenn ,
Cercetri Arheologice 2, Banat1ca 6, 1981 , p. 430
. 431
3 Cnst an Goran. Catalogul Sistemallc al
Peterilor dm Rom,rua, 1981 , Bucuret i, 1982,
2240 / 8
1

Datare: epoca

Petera

de

de sub

petera

Jud. Cara-Severin, sat comuna


Caraova

Localizare Munii Domanului, carstul


din versantul stng al Vii Caraului i
Platoului Socolov, in stnga cursului
rului, sub Petera de dup Cra,
prima peter la intrarea dinspre sat.
o

peter natural locuit

epoca me-

1 R Petrovszky, Octavian Popescu, Petru


Rogozea , Peteri dm Judeul Cara-Severm ,
Cercetlln Arheologace 2. Banahca 6, 1981 , p. 432 .
2. Cnstlan Goran, Catalogul s,stemaltc al
Peterrlordm RomAnia 1981 , Bucureti . 1982 ,
2238 / 25

dup Cra

Reprezint

preistoric,

dreval

Petera

Li/iecilor

Jud. Cara-Sevenn, sat. comuna


Caraova

de

Localizare: Munii Domanului, carstul


din versantul drept al Cherlor Caraului , pe partea de vest al nlimii

om . Petera este uscat , cu o singur


intrare, avnd altitudinea absolut de 225
m, relativ 32 m, iar lungimea total de
26

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i mine lor dm Romnia -

Peteri

naturale

Datare perioada de tranziie de la


neolitic la epoca bronzului.

.Fac. partea dreapt a rulut Cara, la


1 km de localitate.

1 L Botoaneanu , A Negrea . tefan Negrea ,


Grottes du Banat explor6es de 1960 a 1962.
CNRS, Pans. 1987, p. 27 226
2. R. Petrovszky, Octavian Popescu, Petru
Rogozea, Pete fi don judeul Cara-Severin,
Cercetn arheolog,ce 2, Banat1ca 6, 1981 , p. 433
3. Cnstian Goran, Catalopul Srstemattc al
Petefllor dm Roma ma 1981 , Bucureti, 1982,
2237 / 8

Repreztnt o peter natural locuit de


om, cu o singur deschtdere, avnd
altitudinea absolut de 226 m, relativ de
15 m, iar lungimea total de 640 m.
Cercetri de suprafa au fost efectuate,
in 1974. de ctre tefan Cadariu t R
Petrovszky Depozitul arheologtc a fost
splat recent de apele de infiltraie, in
cea mai mare parte. La suprafa s-au
gsit numeroase fragmente ceramice
datnd dtn neolitic, epoca bronzului,
prima epoc a fierului - Hallstatt. fr a
se indica cultura din care fac parte, i din
epoca medieval timpurie sau trzie.
Materialul se afl la Muzeul Banatului
Montan dtn Re1a

Petera Popov
(Petera Megiureca,
Popovac)

Petera

Jud Cara-Severin, sat - comuna


Caraova

Datare: neolitic, epoca bronzulUI


Hallstatt, epoca medieval timpurie I
trz1e.

Localizare Munii Domanului, carstul


din versantul drept al Cheilor Caraului. la vest de Muntele Popov .

1 R PetrovszKy Contflbuti la repet1oflul


arheolopoc allocalt/4tlor judetului Cara-Severm
dm paleo/otrc pbn4 Tn secolului al V-lea a Hr.,
Banat1ca 3, 1975 , p 368

Reprezint o peter natural locuit de


om, cu o singur intrare, avnd alttudmea absolut de 421 m, relativ de 45
m. iar lungimea total de 112 m.
Cercetrile au fost fcute de Erno
Botogh, intre anii 1936 - 1939, de O
Ru , intre anii 1958 - 1960, i apot de
Gheorghe
Lazarovici
in
Muzeul
BanatulUI Montan din Reia se afl
faun cu Ursus spelaeus, considerat de
descoperitori ca apaf1mnd paleoliticului.
Se tmpune continuarea cercetrii pentru
stabilirea stratigrafiei.

2 Marctan Bleahu, V Oecu . tefan egrea C


Plea , 1. Povar , 1 Vtehmann, Petefl dm
Rombnia , Bucureti, 1976. p 178 179
3 Cnstian Goran, Catalogul StstemattC al
Peterilor dtn Rombma 1981 Bucureti , 1982,

2240 / 20

Petera Mrghita
Jud . Cara-Severin, sat- comuna
Caraova

Datare paleo1tt1c.

Localizare. Munii Banatului, carstul


din Valea Caraului, Valea Buhuiului,
versantut stng, la 2,5 km de lacul

1 R Petrovsz y, Contribufllla repertoflul


ameologtc allocallt4i/or jUdeului Cara-Sevenn
dm paleolt/lc pana 1n secolulut al V-lea a Hr .
Banatca III, 1975.

Mrghita

2. Marc1an Bleahu V Decu. tefan Negrea C


Plea , 1 Povara. 1. V1ehmann , Peteri dm
Rombma , Bucureti , 1976, p 178. 179.

Reprezint

o peter natural locuit de


om, cu altitudinea absolut de 570 m i
lungimea total de 115 m, cu intrarea
orientat spre vest-sud-vest. cu nltimea
I limea de 5 m Peter este Cald ,
umed.
fr
cureni ,
fr
depozit
strahgrafic consistent. Cercetri de
suprafaa au fost efectuate in 1980 de
ctre Petru Rogozea, R
Petrovszky,
Octavian Popescu S-a gsit ceramic
Coofeni, ornamentat cu linii incizate
oblic.

3. Cnst1an Goran , Catalogul Ststematoc al


Petenlor dm Romama 1981 , Bucuret1 , 1982 ,

2240 1 2

Petera
(Vrakina

Vraska

Pecina,

Petera

Vracina)
Jud. Cara-Severin , sat - comuna

Materialele se afl la Muzeul de Istorie


Caransebe sub inventar nr. 11 .295.

Caraova .

27

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

minelor din RomAnia

Peteri

Datare perioada de tranziie de la


neolitic la epoca bronzului.

Localizare: Munii Banatului, carstul


din Cheile Caraului, versantul stng
al vu .

1. Dumttru Berclu, Catalogul Muzeului arheologic


dm Turnu Severm. Malertale 1, 1953, p 590, 649 .
2. R Petrovszky Contflbuli la repertoriul
arheologic al locallt6llor judetulUI Cara-Sevenn
dm paleohttc pana Tn secolului al V-lea a Hr .
Banattca 3, 1975, p. 372
3 Crtsltan Goran, Catalogul S1stemattc al
Petefllor dm Romania , 1981 Bucurett . 1982,
2133/11sau12

Reprezint

o peter natural locuit de


om, cu altitudinea absolut de 224 m.
relativ de 40 m, lung1mea total de 65
m. Are o singur intrare n form de
cuptor, orientat nord - nord-est. nl
imea de 2 m, l1mea de 2,70 m. Petera
este cald, fosil, umed parial. Un
sondaJ arheologic a fost efectuat in 1981
de ctre R. Petrovszky, Octavian
Popescu, P .Rogozea. fntr-o caset de 1
x 0,60 x 0.40 m au fost gsite piese din
silex (gratoar) din paleoliticul superior,
ceramic aparinnd culturii Coofeni i
medieval trzie. Materialele se afl la
Muzeul Judeean de Etnografie i al
Regimentului de Grani Caransebe.
sub inventar nr 11633, 11634.

Petera
(Petera

de la Trei

Cleanuri)

Montan .

Localizare. Munii Aninei, Valea Caraului,


bazinul afluentului C1clova,
Muntele Rol, la sud-est de Oravia .
Reprezint o peter natural locuit de
om. cu altitudinea med1e de 350 m,
lungimea total de 92 m, avnd o singur
intrare. Cercetrile arheologice se datoreaz unor cercettori amatori care au
ses1zat Muzeul Judeean de Etnografie I
al Regimentului de Grani din Caransebe. Muzeul a organizat investigarea peterilor de ctre specialiti. Au
rezultat fragmente ce-ramice aparinnd
unor vase dacice i medievale trz11 , din
secolul al XVIII-lea . Materialul provenit de
a1ci este nepublicat I se afl in Muzeul
Judeean de Etnografie i al RegimentuiUI de Grani d1n Caransebe .

Datare. paleolitlc, perioada de trande la neolitic la epoca bronzului,


epoca medieval trzie.

tefan

Negrea , A . Negrea . V Sencu , L.


Grottes du Banat (Roumame)
explortles en 1963 , International Journal of
Speology 1. 1965, 4. p. 397 - 440
Botoaneanu ,

2. R Petrovszky, Octavtan Popescu, Petru


Rogozea, Peten dm JUdeul Cara-Severm
Cercetn arheologtce 2, Banaltca 6, 1981 , p 432.
3, Crtsltan Goran . Catalogul SistematiC al
Romama, 1981 , Bucurell , 1982 ,
2238 / 10

Petenlordm

Petera Vrful nalt


(Petera

Elena

Jud. Cara-Severin, sat- comuna Ciclova

ziie

1.

naturale

Datare: epoca preistoric , La Tene


dacic, epoca medieval

Cernavrfu)

1 Marctan Bleahu V. Oecu , tefan Negrea , C


Plea , 1. Povar . 1. V1ehmann, Petefl dm
Romama . Bucureh , 1976, p. 213. 214
2 Cnstan Goran, Catalogul S1stemat1c al
Petenlordm Romania, 1981 , Bucuret i, 1982,
2234 / 6
3. Petru Rogozea . Cercetlfl arheolog1ce In
endocarstul dm sud-vestul Romlmei, Banat1ca 9,
1987, p. 360

Jud. Cara-Severin, sat Cerna-Vrf.


comuna Domanea .
Localizare: Podiul Mehedini , calcarele dintre Valea Lucina i prul
Blii , .Piatra Eriorii". n apropiere de
pot i de gara C.F.R.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu o singur intrare, i o lungime
total de 82 m. Materialele au ajuns in
Muzeul Regiunii Porile de Fier din
Drobeta-Turnu Severin in mprejurri
puin cunoscute. Fragmentele ceramice
se afl in Muzeul Regiunii Porile de Fier
din Drobeta-Turnu Severin, numr inv.

Petera

Lenuta
,

Jud. Cara-Severin , sat - comuna Ciclova


Montan .

Localizare Munii Aninei, Valea Cabazinul aOuentului Ciclova ,


Muntele Rol , la sud-est de Oravia

raului,

2097 - 2101 .
28

www.cimec.ro

Arheolog/a peterilor i minelor dm Romlmia -

Peten

naturale
Reprezmt o peter natural locuit vremelnic de om. Sunt lucrri in curs de
desfurare ale specialitilor din muzeele
din Reia i Caransebe . care au gsit
cu ocazia cercetrilor de suprafa matenale ceramice din perioada de tranziie
la epoca bronzului

Reprezint o peter natural locuit de


om, cu altitudinea medie de 350 m i
lungimea total de 105 m, avnd dou
intrri. Petera este in curs de cercetare.
ln investigaiile de suprafa au fost
identificate materiale ceramice preistorice, dacice I din secolul al XVIII-lea,
ce se afl la Muzeul Judeean de
Etnografie I al RegimentuiUI de Grani
din Caransebe.

Datare: penoada de tranzi ie de la


neolitic la epoca bronzului.
1. Petru Rogozea Cercetln arheolog/Ce rn
endocarstul dm &ud-vestul Romlnter, Banatca 9,
1987, p. 355. 361 .

Datare: epoca preistoric, La Tene


dac1c, epoca medieval.
1. Marctan Bleahu. V Decu tefan Negrea , C
1 Povara , 1 Vtehmann , Peterr dm
Romania . Bucureti . 1978, p 213- 21-4 .
2 Cnsttan Goran , Catalogul S1stemat1c 111
Petenlor dm Romllma. 1981 Bucureti , 1982,
2234 / 7
3 Petru Rogozea, Cerce/Iri arheologice In
endocarstul dm sud-vestul Romllmel, Banat1ca 9,
1987, p, 360
Plea.

Petera
(Petera

Nr. 1

Mare din Dealul Secaia)

Jud. Cara-Severin , sat

Fene ,

comuna

Armeni.

Localizare Munii arcului , Valea


carstul din bazmul Rul Alb,
Valea Deavoia.

Tim1uiUI,

Petera

Bobot

Reprezint o peter natural locUit de


om, cu lungimea de 103 m i o smgur
deschidere Petru Rogozea a Identificat
in aceast peter dovezi de locuire d1n
perioada de tranzi ie la epoca bronzului cultura Co ofeni i din secolul al XVIII-lea.

Jud. Cara-Severin, sat- comuna


Cornereva.
Localizare: Munii Almaului, carstul
din Valea Bela Reca.
Reprezint o peter natural locUit
ocazional de om Din cercetrile de
suprafa ce au fost efectuate au rezultat
materiale aparinnd perioadei de
tranziie la epoca bronzului. Cercetrile,
sub supravegherea muzeelor din Reia
i Caransebe, sunt in curs de des-

Datare: perioada de tranziie de la


neolitic la epoca bronzului, epoca
medieval .
1. Cnsta!'l Goran. Catalogul S1stematic al
Petenlor dm Romlnll. 1981 , Bucureti , 1982.

2260 1 1

furare .

2 Petru Rogozea. Cercetari arheo/ogtce In


endocarstul dm sud-vestul Romantei. Banatca 9,
1987, p 360

Datare. perioada de tranz1ie de la


neolitic la epoca bronzului
1 Petru Rogozea Cercetlri arheolog1ce In
endocarstul dm sud-vestul Romllmei, Banatca 9,
1987, p 355. 361
2 Cnstan Goran, Catalogul Srs/ematlc al
Petenlor dm Romllma 1981 , Bucureti. 1982.
2144 1 2

Petera

Cheile
Jud

cu

Ap

din

Grlitei

Cara-Severin,

sat Grlite, comuna

Grna .

Petera

din Dealul

Localizare: Muni Anmei, bazinul


Brzavei, carstul din Valea Grlitei,
versantul drept, Dealul Gornica, la 2,5
km de Izvorul Peri.

leriorii
(Petera

Comereva)

Reprezint o peter natural locuit de


om. cu altitudinea absolut de 320 m,
relativ de 18 m, cu lung1mea total de
930 m. ascendent. subfosil . Prezint o
deschidere mare, ogival, cu o galerie

Jud. Cara-Severin, sat- comuna


Cornereva.
Localizare: Munii Almaului, carstul
din Valea Bela Reca.
29

www.cimec.ro

Petera Pzrite
~s

nn.

t Gom a, comun

Locahz re
d.n zona

la

Petera

Gaura lui Ecab -

Galati
,
rin,

tG

r1t

, comu

bronzulu ,

Petera

cu Oase

www.cimec.ro

Arheologia peterilor I mine lor dm Romii ma Peteri naturale


P t ea , 1. Povara, 1 Viehmann. Peten dm
Romna. B ucu ret i, 1976, p, 179 - 180

Datare penoada de tranz iie de la


neolitic la epoca bronzului, Hallstatt,
epoca medieval .

2 Petru Rogozea Cercetari arheologce 1n


endocarstul dm sud-vestul Romantei, Banahca 9 ,
1987, p 351 , 359.

lefan Negrea C.
1 Povara . 1 V1ehmann, Peterr dm
Romama , 1976. Bucureb . p 179 180.
2 Cnslian Goran. Catalogul StstematC al
Petenlor din Romama. 1981, Bucureti, 1982.
2240 / 10.
3 , Petru Rogozea Cercet~n arheologtce In
endocarstul dm sud-vestul Rom4met, Banatca 9,
1987, p 351 , 359

1. MarCian Bteahu . V Decu.

Plea

Petera

cu

Petera

Albe
(Piatra

Reprezi nt o peter natural locuit


vremelnic de om, cu lungime total de 19
m Petera a fost menionat de ctre
Mrton Roska , in repertoriul din 1942.
Arheologii nu au identificat petera cu
cea menronat de Marton Roska In
schimb , unii drntre speologr au cercetat-o .
Totui . prezumtiv, petera ar putea fi
rdenttficat cu cea menronat de Mrton
Roska i are urme de locuire, cu ceramtc nedatabil ca epoc .

medieval

Datare

Marc.an Bleahu. V Decu tefan Negrea, C.


P lea . 1 Povara , 1 Vtehmann , Peten dm
Rom4ma , Bucurett , 1976, p 179. 180.
2 Cnsttan Goran. Catalogul Ststematc al
Peterilor dm Romania, 1981 , Bucureti , 1982,
2240 1 23 .
3. Pe1ru Rogozea, Cerce/An arheologce in
endocarstul dm sud-vestul Romame1, Banatca 9,
1987, p 251 259

2 Marcan Bteahu, V. Decu , tefan Negrea C.


Plea , 1 Povara , 1 V1ehmann. Peten dm
Roman.a , Bucure~t1. 1967, p. 179 180
3 Petru Rogozea, Cercet~ri arheologice Tn
endocarstul d:n sud- vestul Romotme1, Banatca 9,
1987, p 347, 351 , 359

Petera

Jud. Cara-Severin, sat labalcea .


comuna Caraova .

Localizare : Mun1ii Domanulur carstul


dtn versantul stng al Cheilor Caraului , ipotul Socolov , Dealul Jablul
Mare

Reprezint o peter natural locUit


vremelnic de om, cu altitudinea absolut
de 370 m, relattv de 50 m. cu lungrmea
total de 170 m, avnd trei intrri . fn
cercetrile arheologice de suprafa au
fost identificate materiale ceramice din
secolele XV -XVI li i faun fosil
medieval

Reprezrnt o peter natural locu1t de


om, cu albtudmea absolut de 258 m,
relativ de 16 m, lungimea total de
27,7 m, avnd o singur intrare. Petru
Rogozea menroneaz in ea prezena
ceramicii din secolele XV- XVIII.

trzte

tefan

Hotel Grota

Jud . Cara-Severin, sat labalcea,


comuna Caraova.

Localiza re: Munii Domanului, carstul


dtn Chetle Caraului, versantul drept,
sectorul Comarnic olosu

Datare : epoca

nedefinit .

1. Manon Roslla, Repertonum, CluJ, 1942, p


120, 316, nr 73, fg.1.

Cuptorul Ciumei

1. Marc1an Bleahu, V Decu

K)

Localizare Munii Domenului, carstul


din Cherle Caraului , versantul drept,
sectorul Comarnic - olosu

Reprezint o peter natural locuit


vremelnic de om, cu altitudtnea de 450
m, relativ de 90 m, lungimea total de
68 m. Pnn cercetrile de suprafa ,
efectuate de ctre Petru Rogozea, au
fost identificate materiale ceramice din
epoca medieval timpurie i din secolele
XV- XVIII, precum i faun fosil .

Petera

Alb, Petera

Jud. Cara-Sevenn . sat labalcea,


comuna Caraova .

Pu

Jud . Cara-Severin, sat labalcea ,


comuna Caraova.
Localizare: Munii Domanului , carstul
d1n Chetle CarauiUI, versantul drept,
sectorul Comarnic-olosu

Datare: epoca

de sub Pietrele

Datare epoca

Negrea C
31

medieval .

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

minelor din Rom!Jma -

Peteri

ceramice din epoca dacic (un vas


intreg) i medieval - secolele XVII XVIII. Se impun cercetn arheologice prin
spturi. Materialul arheologic se afl in
Muzeul Judeean de Etnografie i al
Regimen-tului de Grani din Caransebe , subinv . 11293.

Cnst1an Goran, Catalogul SistematiC al


dm Rom~ma . 1981 , Bucureti , 1982,
2238 /22
2 Petru Rogozea Cercet~ri arheologice ln
endocarstul din sud-vestul Romlniei, Banatlca 9,
1987 p 350, 358.
1

Peterilor

Petera

naturale

Omului

Datare: La Tene dacic, epoca medieval .

Jud. Cara-Severin, sat labalcea,


comuna Caraova .

Marcian Bleahu. V Oecu . tefan Negrea C


1 Povar . 1 Viehmann, Peterr dm
Romania . Bucureti. 1976, fig 70
2 R Petrovszky, Octav1an Popescu, Petru
Rogozea Peterr dm juaeul Cara-Severln,
Cercetn arheologice 2, Banat1ca 6, 1981, p 430
3. Cnstran Goran, Catalogul Sistematic al
Peterrlor drn Rom~nia , 1981, Bucureti , 1982,
2240/4
1

Plea ,

Localizare: Munii Domanului, carstul


din Cheile Caraului , versantul drept.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea relat 1 v de 60 m,
avnd lungimea total de 152 m, cu trei
intrri. Din cercetrile de teren efectuate
rezult c in peter au fost gsite
fragmente ceramice aparinnd culturii
Coofeni din perioada de tranz1ie la
epoca bronzului, dacice - La TEme i din
secolele XV- XVIII.

Petera apului
Jud. Cara-Severin , sat labalcea,
comuna Caraova .

Datare. perioada de tranziie de la


neolitic la epoca bronzului, La TEme
dacic, epoca medieval .

Localizare: Munii Domanului, carstul


din Cheile Caraului , versantul drept.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea relativ de 60 m,
lungimea total de 231 m, avnd dou
intrri. A fost cercetat de O. Kadic
ina1nte de primul rzboi mondial, de R.
Petrovszky, tefan Cadariu, Gheorghe
Lazarovici, Florin Medele, dup 1980.
Fauna este fosil cu Ursus spelaeus, dar
i recent . Materialul arheologic gsit
confirm
existena
unor locuiri din
perioada de tranziie la epoca bronzului,
cultura Coofeni, i din epoca dacic,
unde unele elemente de structur
antropic pot susine existena in peter
a unui sanctuar dacic. Petera a fost
locuit i in secolele XV - XVIII. Florin
Medele i Petru Rogozea sunt de prere
c in Petera apului exist un sanctuar
inchinat lui Zalmolxis.

Cnshan Goran, Catalogul SistematiC al


1981. Bucureti 1982,
2240/28
2 Petru Rogozea, Cercetari arheologiCe Tn
enaocarstul dm sua-vestul Romanrei, Banauca 9,
1987
1

Peterilordm Rom~ma.

Petera Racovi
Jud. Cara-Severin , sat labalcea,
comuna Caraova .
Localizare: Munii Aninei, carstul din
Cheile Caraului, versantul drept, in
fata peterii Socolov, 600 m de
confluena Cheilor Comamicului cu
Caraul.
Reprezint

o peter natural locuit de


om, cu altitudinea absolut de 345 m,
relativ de 1O m, lungimea total de 350
m, avnd dou intrri orientate spre vest.
una sub form de cuptor i a doua
triunghiular (7,50 m diferen intre ele).
Pn in 1963 - 1966 petera nu avea
nume. Din cauza accesului greu a primit
denumirea dup numele fondatorului
biospeologiei, Emil Racovi . Cercetri
arheologice au fost efectuate de R.
Petrovszky, Octavian Popescu , Petru
Rogozea , intre 1980 - 1981 . Tn galeria
principal au fost identificate materiale

Datare: perioada de tranziie de la


neolitic la epoca bronzului, La Tene
dacic, epoca medieval .
1 O Kad1c, Bartangl, Kozlemenyel< , 1917, p 107
- 111
2 Petre Roman, Cultura
Bucuretr , 1976, p 85

Coofenl

In Romama ,

3 Cnshan Goran , Catalogul Slstemat1c al


PeterJiordrn Romania, 1981 , Bucureti , 1982,
2240 1 27

32

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i mine lor dtn Romnia -

Peteri

4 Petru Rogozea , Cercet~n arheolog1ce In


endocarstul dm sud-vestul Romlme1. Sanat1ca 9,
1987 , p 350.

naturale

i al Regimentului de Grani
Caransebe. sub inventar nr 11280.

din

Datare : perioada de tranziie de la


neolitic la epoca bronzului.

Petera
(Petera

2143/a

R Petrovsz.' y, Octav1an Popescu , Petru


Rogozea , Peterr am Judeul Cara-Sevefln ,
CercetAri arheologce 2, Banallca 6, 1981 , p -434
1

Oilor de la Bobot)

Jud. Cara-Sevenn, sat lnele. comuna


Comereva

Petera

nr. 61, Petera


de la Colibituri

Localizare Munii Cernei, carstul din


Valea Cernei, Cheile BobotuiUI 150 200 m de km 17 spre Godeanu 26 km
fa de Bile Herculane.

(Petera

Jud Cara-Severin, sat


Cornereva.

Petera

este prbuit parial, cu dou


una orientat spre est i alta spre
nord-vest. Tn 1980, in stnga intrrii din
est, s-a fcut un sondaj cu mrimea 0,50
x O 60 x 0,40 m, de ctre R Petrovszky,
Octavian Popescu i Petru Rogozea Sau gs1t materiale ceramice moderne i
un silex din paleoliticul superior (posibil).
Se impune cercetarea n continuare
Mate-nalele se afl la Muzeul Jude ean
de Etnografie i al Reg1mentuiU1 de
Grani din Caransebe, sub mventar nr.
intrri

paleolitic

superior,

epoca

1 R. Petrovszky, Octav1an Popescu , Petru


Rogozea, Petefl din JUdeul Cara-Severm,
CercetAn arheologice 2 , Banatica 6, 1981

2. Cnst1an Goran, Catalogul S1stemat,c al


PeterJior am Romlnia , 1981 , Bucuret . 1982 ,
2143 / 2

La

Guri

Jud Cara-Severin, sat lnele, comuna


Comereva

Datare perioada de tranziie de la


neollt1c la epoca bronzului.

Localizare. Munii Cernei, carstul din


Valea Cernei, Valea .La comand"
Grota superioar.

1 . S Avram , O Dancu E erban , Cercetlrr


speologce Tn bazmul Cerne/, Lucrr~le Institutului
de Speologe .Eml Racova: 3, 1964 , p 131
139.

Reprezint o peter natural locuit de


om, cu o singur deschidere, nalt de 1O
m. lat de 7 m, avnd lungimea galeriei
pnncipale de 16 m. Petera este cald,
uscat , fosil . Cercetrile de suprafa au
fost efectuate, intre 1980 - 1981, de
ctre R. Petrovszky, Octavian Popescu.
Petru Rogozea Au fost gsite materiale
ceram1ce Coofeni i Vucedol. Materialele
se afl la Muzeul Judeean de Etnografie

Atheolog ia peteri lor 5

comuna

Reprezint o peter natural locuit de


om. cu altitudinea absolut de 453 m
(dup o versiune), 340 m (dup alta) ,
relativ de 108 m, fa de rul Cerna.
Intrarea se afl spre sud, cu nlimea de
4 m l1mea de 8 m, lungimea total de
80 m. Petera este orizontal. cald,
fosil, uscat Cercetrile de suprafa au
fost efectuate in 1980 de R Petrovszky,
Octavian Popescu, Petru Rogozea, care
au constatat existena unu1 strat de
cultur. chiar la intrarea in galeria din
stnga, unde s-au observat tre1 vetre de
foc, multe fragmente ceramice specifice
culturii Coofeni. Se impune efectuarea
unor sondaje sau spturi arheologice.
Materialele se afl la Muzeul Judeean de
Etnografje i al Reg1mentului de Gram
Caransebe . sub inventar nr 11291.

modern .

Petera

lnele.

Localizare: Munii Cemei, carstul din


Valea Cernei, zona lnele . Confluena
prulut Iuta cu Cerna . Tn amonte de
km 21 versantul stng al pruiUI Iuta

11707
Datare

de la Steiul Rou)

2 R. Petrovsz y, Octavan Popescu, Petru


Rogozea , Peteri am JUdeul Cara - Severm .
Cercetn arheologice 2 Banalica 6, 1981 , p. 433
-434
3 Cnsllan Goran, Catalogul S1stemat1c al
Peterilor am Rom~ ma 1981 , Bucuret 1982 ,
2144 / 12.

33

www.cimec.ro

Arheo/ogia peterilor t minelor dtn Romnia - Peteri naturale

Petera

Are depozite argiloase in Sala Roie i in


Galeria X. Petera a fost cercetat de L.
Boto-neanu, A. Negrea i tefan Negrea in 1960. A fost sondat de cuttorii
de comori. Cercetri arheologice nu s-au
fcut
dect de arheologii amatori.
.Arheologul amator D. Brboni, din Oelul
Rou , a predat Muzeului Judeean de
Etnografie i al Regimentului de Grani
din Caransebe , fragmente ceram1ce
preistorice puin tipice, faun cu Ursus
spelaeus. Petera are zgrieturi de Ursus
spelaeus pe perei. Din tradiia oral,
datorit poziiei i caracterului ascuns, se
spune c petera a servit ca adpost
haiducilor bneni i partizanilor dup al
11-lea rzboi mondial. Este greu de gsit
i greu accesibil din cauza tavanului
foarte jos (se merge jumtate de or

din Dealul

Coltan
,
Cara-Severin,
Boca

Jud.

sat inglobat in

oraul

Localizare: Munii Dognecei, carstul


din bazinul Brzavei, versantul stng.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea absolut de 250 m
relativ de 74 m, lungimea total de
m. Petera este uscat, fosil, inaccesibil din cauza blocajului produs de
prbu1ri . lncepnd din 1890, 1. Halavats,
8. Milleker, Mrton Roska, Gheorghe
lazarovici au semnalat existena in
peter a une1 locuiri din perioada de
tranziie la epoca bronzului, cultura
Coofeni, contemporan cu locUirea din
Grota nr. 2 din Dealul Colan Petera
este blocat de prbuirile produse de
exploziile din cariera de piatr din
apropiere.

12

tr) .

Datare: epoca

1. Marctan Bleahu, V. Oecu , tefan Negrea .


1. Povar~ 1 Vtehmann. Peten din
Romtlma . Bucureti , 1976, p. 225. 226 .

2 Cnshan Goran, Catalogul Srstematrc al


Peterilordm RomfJma, 1981 , Bucuret . 1982,
2232/1

1 1. Halavats. Az nemet bogsom oskon


Telepekrol, AE 52
T l mtoara ,

Plea .

Datare perioada de tranziie de la


neolitic la epoca bronzului.

2 K Erdelyl, Wegwetser,
550

preistoric .

3 Petru Rogozea, CercetfJri arheologrce Tn


endocarstul dm sud-vestul RomiJnre1, Banahca 9.
1987, p. 361

1895, p

3 Petre Roman, Cultura Cotofem Tn Romtlnia.


Bucurett , 1976, p. 80

Petera

de sub stnca
Liubcovei

4. R. Petrovszky, Octavtan Popescu . Petru


Rogozea. Pe ten dm judeful Cara- Severm ,
Cercetari Arheologtce 2. Banahca 6, 1981 , p 438.

Jud. Cara-Sevenn. sat liubcova.


comuna Berzeasca.

5 Cnstian Goran. Catalogul Ststematrc al


Petenlor dm Romtlma . 1981 , Bucureti . 1982,
2251 / 1.

Localizare: Carstul din zona Porile de


Fier, sub .Stnca Liubcovei".

Petera V/ee

Reprezint o peter natural locuit de


om. Cercetri de suprafa au fost
efectuate de Manan Gum , care a gsit
~ateriale ceramice din epoca bronzului i
d1n a doua epoc a fieruiUI . Cercetrile
au fost mai ample i sunt in curs de
desfurare Petera a fost distrus de
cariera ce funciona la captul stncii.

(Petera Vlae)

Jud. Cara - Severin, sat Lpunicul Mare,


comuna lpunicul Mare.
Localizare Mun~i Amner, Valea Nerei,
carstul din bazinul Min1 , V1le Lpunic.
platoul Poiana Rochnlor, Poiana Vlae
lng Izvorul Vlu, sub abruptul calcaros.

Datare epoca bronzului, La TEme.


1 Petru Rogozea, CercetfJfl arheolog1ce in
endocarstul dm sud-vestul RomfJmer. Bana1ica 9,
1987. p. 374 . 362.

Reprezint

o peter natural locuit de


om , cu altitudinea absolut de 730 m
lungimea de 177 m i o intrare ogival :
nalt de 6 m, care duce intr-o galerie
cotit , cu diverticole.

2 lnforma ' e Manan Guma - Muzeul Banatulut


Montan din Re ta

34

www.cimec.ro

Petera

Gaura

Haiduceasc,

(Gaura Turceasc)
Jud Ca -S
r n, sat P
comun G rnic.

Petera

10a

a e1,

(Gaura) Chindiei 1

(Gaura Mare de pe R '<UI


Chindiei)
Petera

(Gaura

3S

(Gaura) Chindiei 11

ic

de pe Rolul Chindiei)

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i mine/or din RomfJnia -

Peteri

vest. Spturile au fost efectuate intre


1973- 1974 (S 1- 11). Date stratigrafice:
un strat de

argil roie

cu

naturale

mezolitic - neolitic:
epoca metalelor;
epoca medieval timpurie
(secolele X - XI, dup text);
epoca modern .

faun fosil

(Ursus spelaeus) ;

un strat cu mult argil i material ceramic din Hallstatt, cultura Basarabi;


la suprafa s-au gsit matenale ceramice medievale timpurii.
Pe perei i pe tavan se afl reprezentate
desene in culoare roie .

Gaura Chlndlelll Reprezentarea Soanlul

Oatarea s-a fcut pnn analogii i


corespunde cronologic cu datrile
arheologice.
Petera este cartat . Accesul spre ea
este drstrus de o carier de pratr instalat dup descoperire
Petera a servit ca staul pentru oi i
capre . A fost nchis cu gard i poart
din lemn i , ulterior, de ctre Vasile
Boronean cu gard i porti de fier. A
funcionat ca schit in secolele X - XI.
Prezint importan etnografic . arheologica, artistic i religroas .

Gaura Chlndlelll Silueta umane ti de padri,


schtmatluta, palml umani

Date privind arta rupestr (aproximativ


425 de reprezentri) :
motive realizate cu argil
(ocru) roie ; sursa argilei este
chiar in peter ;
motive ornamentale in stil
naturalist schematizat: arpe ,
psri , soare,
elemente
florale
(brdui ,
crini);
motive geometrice, unghiulare:
ptrate (magice), triunghiun,
cercuri etc.;
semne, simboluri (de oameni,
psri etc.), cruci bizantine;
impresiuni de mini i de
degete umane;
elemente de alfabet chiriile i
latin: un text in chiril ic in care
este pomenit proorocul Isaia.
Oatarea reprezentrilor de art :

Gaura Chlndlelll - Padre

36

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor t

mmelor din Romllnia Peteri naturale

Datare: epipaleolitic final ~ neolitic,


Hallstatt, epoca medieval , epoca
mode m .

Importan istoric: dm fortificaie se


putea supraveghea Circulaia navelor i
ambarcaiunilor de pe Dunre . Vis--vis,
pe malul srbesc, se afl cetatea de la
Golubac (Gotubacz), iar la 3 km in
amonte cetatea de la Coronini (Pescari).

1 Marcian Bteahu V Decu tefan Negrea C


1 Povar , 1 V1ehmann . Peteo dm
Romama, Bucureh , 1976
2 vasile Boronean , Arta rupestr dm Petera
Gaura Chind1e1, comuna Pescari (Jud Cara
Severm ), Revista Muzeelor i Monumentelor.
Monumente lstonce I de Art 1. 1977.
3. Vas1le Boronean . Felsmalerem vom "Eisennen
Tor', (S R RumSnien). Das Altertum 23, 1977, p
3.
4 Vasile Boroneant. Descoperm arheolog1ce In
unele peteri din defileul Por1/or de Fier, Grupul
de Cercetn Complexe .Por11e de F1er",
Speologia . seria monograf1c, coordonaton Traian
Orgh1dan, tefan Negrea, Academia R S R
Bucureti . 1979. p 140 - 182
5 Cnshan Goran. Catalogul Ststema/lc al
Petefllor din Romlnia, 1981 , Bucureti , 1982,
2222/2
Plea ,

Importan
arheologic :
spturi
efectuate de Muzeul Banatului din n.
mioara, Grupul de Cercetri Complexe
.Porile de Fier". Zidurile din secolele XV
- XVI i XVIII - XIX se ma1 observ i
acum in galeria uscat. Cercetrile
Tntreprinse atest i urme de locuire ma1
vechi - din Hallstatt - dar nu se mai g
sete nimic in situ, in nici una din cele
dou galerii.
Prezint importan istoric, arheologic,

militar i etno-folcloric .

Apare in gravuri din secolele XVII - XIX.

Petera

Gaura cu

Datare: Hallstatt, epoca

Musc

medieval.

1 Aloys1o Ferdmand de Marsigli La descnptton


du Danube, Haga 1740
2 .... Donau Album. Malensche Retse vom
Regensburg bts Sultna , A . Hartleben Verlag ,
W1en, Pest. LeiPZig
3 Alexandru Mo1si , Monografia Cltsuni, Orova ,
1938
4 Marcian Bleahu. V Oecu, tefan Negrea, C
Plea , 1 Povar. 1 V1ehmann , Peteri dm
Romlnia, Bucureti , 1976.
5. ... Grupul de Cercetn Complexe .Porile de
F1er". Speotogia , sena monograf1c coordonaton
Tra1an Orghu1an tefan Negrea, Academia
R S R , B ucureti. 1979
6 Cr.sllan Goran . Catafogul Sistematic al
Petefllordm Romlma. 1981 , Bucuret . 1982,
2222/ 3

(Petera cu mute, Petera


Coronini, Kolumbacsibarfang,
Fligenhole, Grotte de Golubatz)

Jud. Cara-Severin , sat- comuna


Coronini (fost Pescari).
Localizare: .Cieanu Mare, versantul
Dunrii,
ntre Moldova Veche i
liborajdea, in aval de .Stnca
Babacai". Tn fa are un izvor cu ap
de but. Carstul din zona Porile de
Fier.
Se compune din dou galerii:
1. galeria uscat (etajul superior al pe
terii) de 42 m lungime, cu o fereastr

Petera Pdurea

natural ;

2. galeria cu ap (umed - etajul inferior}


cu o lungime de peste 3 km, prin care
curge un pru subteran cu debil variabil.
Tn interiorul su se afl galerii mai mici.
La ieire , exist o inflorescen de tufuri
calcaroase. Galeria uscat a fost fortificat
in timpul rzboaielor tur~
austriece. Fortifica.ia a fost refcut in
mai multe rnduri in secolele XV - XIX.
Altitudinea absolut este de 92 m, cea
relativ de 28 m.
Importan folcloric : in ea slluia
balaurul cu mai multe capete ucis de Ion
lorgovan, cu un mai de crpini . Din
sngele balaurului a aprut musca columbac (Simulium columbacensis), care
ucidea vitele.

Sicleni

Jud. Cara-Severin , sat - comuna


Ramna.
Localizare: Munii Areni (Dealurile
Valea Brzavei , carstul din
Valea Vomic. Pdurea Sicleni.

Areni).

Reprezint o peter natural , locuit de


om in neolitic, cercetat de B. Milleker in
ultimul deceniu al secolului al XIX-lea i
preluat de Mrton Roska, cnd a reluat
problema peterilor din Transilvania cu
ocazia ntocmirii Repertonului.

Datare: neolitic.
1 B Mllleker, Detmagyaroszag regtseg eteletel
1, Timioara, 1897, p. 28, 43
2. Mrton Roska , Repertonum, CluJ. 1942. p. 26
37

www.cimec.ro

Arheo/ogia

peterilor i

mmelor dtn Romnia -

Peteri

de 100 m, cald i uscat, orizontal i


cu acces dificil. Un sondaj arheologic a
fost efectuat de R. Pertovszky, Octavian
Popescu, Petru Rogozea . S-a investigat
o suprafa de 1 x 1 m, pn la
adncimea de 0,60 m. Stratigrafie: O 0,1 O m- strat recent feudal. cu fragmente
cer amice fr alte precizri ; O, 1O- 0,35 m
- Hallstatt i cultura Coofeni; 0,35 0,60 m - eneolitic cu resturi de crbune,
ceramic incizat i pliseuri fine; sub 0,60
m - strat steril i material elastic. Se
impune un sondaj de verificare spre a se
vedea dac nu are i depuneri mai vechi.

Petera Urieilor

(Butoara

naturale

Urieilor)

Jud. Cara-Severin, sat Remetea


Pognici, comuna Frliug.
Localizare: Dealurile Arini, carstul
din Bazinul Pogni, afluent al Timiului, Ogaul Butorii, versantul stng.
Reprezint o peter natural locuit vremelnic de ctre om. cu altitudinea
absolut de 170 m, relativ de 20 m,
lungimea total de 6 m i o singur
intrare. Tn aceast peter, Petru Rogozea menioneaz descoperirea unui
topor de piatr gurit din eneolilic

Materialul se afl la Muzeul Judeean de


Etnografie i al Regimentului de Grani
din Caransebe cu inventar nr. 11.731 .
Datare: eneolitic, perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului.
epoca bronzului, Hallstatt, epoca

Datare: eneolitic.
1 Cnsttan Goran . Catalogul Ststematic al
Petenlordm Romnta, 1981 , Bucure$11 . 1982,
2260 , ,

medieval.

2. Petru Rogozea. Cercetlfn arheologtce In


endocartul dm sud-vestul RomiJmet, Banabca 9,
1987, p 360

1 R Petrovszky, Octavtan Popescu . Petru


Rogoz ea. Pe/efi dm ;udeul Cara-Severin ,
Cercetri arheologtce 2, Banatlca 6, 1981 ,
p 432 - 433

Petera Duban
Jud.

Cara-Severin ,

Petera

sat - comuna Sasca

Montan .

Jud. Cara-Severin, sat Sasca


comuna Sasca Montan .

Localizare: Carstul din Valea Nerei,


Cheile uarei.

Romn,

Localizare: Carstul din Valea Nerei


(Rezervaie
Cheile Nerei-Beunia)
versantul stng, .Castanullui Demian".

Reprezint

o peter natural locuit de


om. Tn Muzeul Banatului Montan din
Reia se afl o serie de piese arheologice, ce sunt datate din paleolitic pn
in evul mediu . Ele provin din aceast

Reprezint o peter natural locuit de om.


cu dou intrri; altitudinea absolut de 220
m i relativ de 33 m. Sondaj efectuat de
Gheorghe Lazarovici i tefan Cadariu in
1972. S-au gsit fragmen te ceramice
neolitice din epoca medieval i modern . Materialul ceramic este la Muzeul
Banatului Montan din Reia .

peter .

Da tare:
paleolitic, neolitic, epoca
bronzului , epoca medieval.
1 R Petrovszky, Contnbuula repertonul
arheologtc al/ocaltllftlor ;udeu/Ut Cara-Severin
dm paleolittc piJniJ In secolul al V-lea a Hr ,
Banatica 4, 1977, p 453 LXIV-captlol spectai Sasca Montana

Datare: neolitic, epoca


epoca modern .

medieval,

1 Marctan Bleahu, V Decu, tefan Negrea. C


1 Povara. 1 Vrehmann, Pe/ert dm
Romdma , Bucure$h. 1976.
2 Martin Olariu, tefan Cada riu . Peten cu urme
de locUtre de pe Valea Neret (Sectorul Che1) ,
Banatica 4, 1977, p 17
3 R Petrovs:z;ky, ConlnbuJIIIa repertoriul
arheologic allocalttltlor JUdeului Cara-Severin,
dm paleoflttc ptmiJ In secolul al V-lea a Hr .
Banauca 4, 1977, p 453
4 Cnsttan Goran. Catalogul Sistemattc a/
Petertlor dm Romdma, 1981 , Bucureti 1982,
2227 1 14 .
Plea ,

Petera Colul Ctnii


Jud. Cara-Severin. sat Sasca
comuna Sasca Montan .

Dubova

Romn ,

Localizare Carstul din Valea Nerei,


Valea .Gheorghe". versantul stng.
Reprezint o peter natural locuit de
om. cu deschidere spre est, nlimea de
3 m, limea de 5 m, altitudinea relativ

38

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mmelor dm

Rom~nia

- Peteri naturale
n,

Petera Dubov
Jud. Cara-Severin, sat Sasca
comuna Sasca Montan.

Romn,

localizare: Carstul din Valea Nerei.


Datare: epipaleolitic, epoca mediesecolul al XVIII-lea.

val,

1 1nformatn furnzate de Gheorghe Lazarovic1,


care a fAcut cercetante in peterA

Petera

Gaura

Petera

Romn,

Reprezint o peter natural locuit de


om. cu o singur deschidere, avnd altitudinea absolut de 250 m, lungimea
total de 15 m. Sondajul arheologic a fost
efectuat de Martin Olariu, tefan Cdariu,
Gheorghe Lazarovtct, 1. Neamu, 1. Obeltelescu , O. eicu, P. eicu . S-au identificat fragmente ceramice medievale,
faun cu Ursus spefaeus, Fefis lynx

medieval .

comun1cn 3, Caransebe , 1979, p 250


2 Cristian Goran, Catalogul SistematiC al
Petentordm Rom4ma. 1981 Bucureti , 1982,
2230 / 3
3 Rogozea. P . Cercet!n arheo/ogtce In
endocarstul dm peteflle dm sud- vestul
Romame1, Banatca. 9, 1987, p 374 . 362

Jud. Cara-Severin, sat Sasca


comuna Sasca Montan .

Romn,

Seac .

1 R Pelrovszky, Contrtbuli la repertortul


arheoloQIC allocal114llor judeului Cara- Severm ,
dm paleol1l1c p4n4 fn secolul al V-lea a Hr , Studii

Mare de la

lng

Localizare: Munii Locvei, carstul din


versantul stng al Cheilor Nerei, Valea
.Padina Ulmului", 200 m de Valea

Reprezint o peter natural locuit de


om Cercetrile de suprafa au fost efectuate de specialitii Muzeului Banatului
Montan din Reia, care au scos la iveal
materiale ceramice apar-innd secolului
al XVIII-lea.

Petera

de
lui Vt

Jud. Cara-Severin, sat Sasca


comuna Sasca Montan .

Localizare: Munii Aninei, carstul din


Cheile Nerei. versantul drept, in
dreapta ogaului .Vii Rele". Sub .Vrful Ciochii".

Datare: epoca

medieval .

Petera Mic

Hiclean

Jud. Cara-Severin, sat Sasca


comuna Sasca Montan.

epoca

1 R Petrovszky, Contflbuii ta repertortul


arheologiC allocafll4lfor JUdeului Cara - Severm
dm pateo/111c p4n4 In secolul al V-lea a Hr. , Studu
r comun1cAn 3, Caransebe 1979. p 251 - 252
2. Cnstran Goran, Catalogul Sistematic al
Pe/enlordm Rom4ma, 1981 , Bucuret . 1982,
2227 / 11
3 Petru Rogozea Cercellfl arheologice Tn
endocarstut am petente dm sud-vestul Romme1.
Banat1ca 9, 1987. p 374 - 362

Datare: epoca

medieval .

1 Marc1an Bleahu V Decu . tefan Negrea. C


Plea . 1 PovarA . 1 Vtehmann, Peteri dm
Rom~ma . Bucureti, 1976
2 Martm Olanu, tefan Cadanu, Peten cu urme
de tocUJre de pe Valea NereJ (Sectorul Chel) ,
Banaltca 4. 1977. p 16 17
3 Cnsllan Goran, Catalogul SistematiC al
Petenlcr dm Romlma 1981 Bucuret i, 1982
2227 1 9

Guri
Romn,

Petera

Localizare. Munii Locvei, carstul din


Cheile Nerei, versantul stng, in cotul
Tulburii.

Porcariului

Jud. Cara-Severin, sat Sasca


comuna Sasca Montan .

Reprezint o peter natural locuit de


om, cu altitudmea absolut de 280 m,
lungimea total de 18 m, avnd o singur
intrare. Cercetrile arheologice de teren
au fost efectuate de R. Petrovszky, care
a recoltat materiale ceramice eneolitice,
din secolele 11 - IV p.Chr. i medievale din
secolele XV- XVIII.

Romn ,

Localizare: Munii Locvei, carstul din


Cheile Nerei, din versantul stng,
Valea .Padina Ulmului", versantul
stng , confluena cu .Ogaul Pescarului" .
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea absolut de 240 m,
relativ de 50 m, lungimea de 152 m,
avnd intrarea nalt de 7 m Fauna

Datare: eneolitic. epoca daco-roma39

www.cimec.ro

Arheologia petenlor I minelor dm Romnie

Peteri

prezint

Ursus spetaeus. R. Petrovszky a


in 1979 materiale ceramice datnd
din eneohtic i din secolele XV XVIII

Petera

gsit

Datare: eneolitic. epoca

(Petera

medieval

Reprezmta o peter natural locuit de


om, are o singur deschidere, avnd o
altitudine absolut de 250 m i o lungime
total de 36 m. Cercetat printr-un sondaj
de ctre Martin Olariu, tefan Cadanu.
Gheorghe Lazarovici, 1 Neamu, 1 Obel
telescu. D. eicu, P etcu. S-au identificat fragmente ceramice de epoc
medteval, faun cu Ursus spetaeus,
Fetis lynx etc.

Rolului

(Adam, Neamu, Petera de la


Rol, Petera lui Adam, DumaNeamu)
Romn,

Datare epoca

Localizare: Muni Anrnei, carstul din


versantul drept al Cheilor in .Cria
Rolului". 300 de metri aval de .Cantonul Demian", pe partea dreapt a
drumului.

2 Mart1n Olanu. tefan Cadanu , Pe/en cv urme


delocwre de pe Valea Nere1 (Sectorul Chet),
Banat1ca 4, 1977, p 16- 17
3 Cnstan Goran. Catalogul SistematiC al
Patenlor dm Rom~n11 , 198 f , Bucureti . 1982,
2227 /8

o peter natural locuit de


deschideri; avnd alt1tud1nea
maxim de 190 m i lungimea total de
32 m A fost cercetat in 1972, printr-o
perieghez, de ctre Martm Olaru i
tefan Cadariu. Au fost gsite in in
teriorul peterii fragmente ceram1ce preistorice, feudale i moderne A locUit in
ea haiducul Adam Neamtu.
dou

Petera

2 Mai

Jud. Cara-Severin, sat Socolari, comuna


Ctclova Romn .
Localizare. Munii Anmei, carstul din
Che1le CarauiUI , versantul stng, in
dreptul tunelului cii ferate forestiere
Reia Anina (acum scoas din uz).

Datare. neolitic, epoca bronzulUI,


epoca med1eval, epoca modern
1. MarCian Bleahu, V. Oecu. tefan Negrea . C.
1 Povar , 1. V1ehmann, Pe ten din
RomlntlJ Bucureti , 1976 , p . 277.
Plea ,

2 MartJR Olanu, tefan Cada nu,

med1eval .

1 Marc1an Bleahu. V Decu. tefan Negrea , C


Plea , 1 Povara , 1. V1ehmann . Peten dm
Romlma, Bucurelt 1976, p 226 230

Reprezint

om, cu

lui epeneu)

Localizare: Munii Locvet, carstul d1n


versantul stng al Cheilor Nerei, Valea
.Pad1na Ulmului", 200 - 250 m de
Valea Seac .

3 Petru Rogozea Cercet!n arheofog,ce In


endoclJrstul dm pe tente dm sud-vestul Romlmet ,
Banatca 9 , 1987, p 347 362.

Jud. Cara-Severin, sat Sasca


comuna Sasca Montan .

lui Vt

Jud. Cara-Severin, sat Sasca Romn


(actuala denumire este Sasca), comuna
Sasca Montan .

1 Marc1an Bleahu . V Decu, tefan Negrea , C


Plea , 1 Povara , 1 V1ehmann , Peten dm
Romln" Bucureti , 1976, p 232 .
2 Cnstan Goran, CallJ/ogu/ StslemlJttc 111
Petentor din Romlma. 1981, 8ucure~t1 , 1982,
2227 1 13

Petera

naturale

Reprezint o peter natural locUit de


om, cu altitudinea absolut de 480 m,
relativ 100 m, avnd o deschidere
orientat spre sud-est, cu o nlime i
lime de 5 m i lung1mea total de 700
m Petera este orizontal, cald, uscat,
fosil. Cercetrile de suprafa au fost
efectuate de R Petrovszky, Octavian
Popescu, Petru Rogozea intre 1980 1981, cu aceast ocazie au fost gsite la
suprafa materiale ceramice feudale i
moderne, osemmte de Ursus spelaeus.

Peteri

cu urme
de locu1re de pe Valea Neret (sector Chet) ,
Banallca 4, 1977, p. 16
3 R Pellovszky, Contnbuula reperro"ul
arheologtc allocafll4tllor Jude(ulut Cara-Sevarm
dm pateoltltc p~nl Tn secolul al V-lea a Hr ,
Banatca <1 , 1977, p 2<152<17. <153 LXV-capIOI
specal .
Cnsllan Goran Catalogul S1stemat1c al
1981 . Bucureti . 1982.
2230 / 4

<1

Peteftlordm Rom~nta .

40

www.cimec.ro

Arheologta

peterilor i

minelor din Romma - Peteri naturale

localizare: Munii Aninei. carstul dtn


versantul stng al Cheilor Caraului i
platoul Socolov, la 1,5 km de Pe
tera 2 Mai.

Se impune un sondaj arheologic.


Materialele arheologice se afl n Muzeul
de Etnografie 1 al Regimentului de Grani din Caransebe, sub
nr inv 11722

Judeean

Datare.

epoca

medieval.

Reprezint o peter natural locuit de


om Prezint n fa un perete inalt de 20
m, cu o singur intrare orientat spre est ,
nalt de 5 m, lat de 6 8 m, uor
orizontal uor umed. cu altitudinea de
535 m, relativ de 215 m. lungtmea total
de 130,5 m Cercetri de suprafa au
fost efectuate de R. Petrovszky, Octavian
Popescu , Petru Rogozea, intre 1980 1981 , cu aceast ocazie au fost gsite
fragmente ceramice feudale i moderne.
Se impune un sondaJ arheologtc, existnd depuneri groase. promitoare

epoca

modern .

R Petrovu y, Octavian Popescu , Petru


Rogozea , Peten dm Judeul Cara-Sevenn .
Cercetn Arheologice 2, Banallca 6. 1981 , p. 431

2. Cnstan Goran, Catalogul Srstematlc al


Peterilor din Rom~nta , 1981 , Bucureti , 1982,
2238/30

Petera

nr. 1 de la

Socolovt

'

Materialul se afl in Muzeul Judeean de


Etnografie i al Regimentului de Gram
din Caransebe, sub inv 11721 .

Jud Cara-Severin, sat Socolari comuna


Ciclova Romn.
Localizare: Munii Aninei , carstul d1n
Cheile Caraului, versantul stng, in
apropierea Peterei Socolov

Datare epoca
1

Reprezint

o peter natural locuit de


om. cu altitudinea absolut de 490 m.
relativ de 150 m, cu o deschidere
orientat spre est, nlimea de 4 m,
limea de 3 m i lungimea total de
1814 m; este uscat, cald, fosil .
Cercetri de suprafa au fost efectuate
de R. Petrovszky, Octav1an Popescu,
Petru Rogozea; au fost gs1te fragmente
ceramice, feudale i moderne. Se impune
un sondaj de venficare stratigrafic .

tefan Negrea , C
1 Povara , 1 V1ehmann. Petefl dm
Romnia , Bucureti . 1976 .
3 R Petrovszky, Contnbuii la repertoflul
arheologiC atlocalltlf,lor judeului Cara-Severm
din paleofll,c pilnlf Tnsecolul al V-lea a Hr.,
Banatca 4, 1977, p 455 nota 197.
4 . Cnstian Goran , Catalogul S1stemat'c al
Petentor dm Romi ma, 1981 , Bucureti , 1982.
2236.

Petera Someul
Jud. Cluj, sat - comuna

Rece

Gilu

localizare: Munii Gilu, carstul din


bazmul Someului Rece, versantul
drept, la 2 m de Someul Rece. 6 km
de Gilu, in partea supenoar a
mastvuiUJ .Cetate.

epoca

modern.

1. R Petrovszky, Octavian Popescu Petru


Rogozea Peteri dm JUdeul Cara-Severin
Cercetan Arheolog1ce 2 Caransebe , Banatca 6,
1981. p 431-432
2. Cnslian Goran. Catalogul SistematiC al
Petenlor dm Romania, 1981, Bucureti , 1982 ,
2238/26.

Reprezmt

de la Socolovac)

Jud Cara-Severin, sat Socolari, comuna


Ciclova Romn .
41

peter natural locuit

de
de 540 m,
relativ 100 m. lungimea de la intrare 9
m, apoi se ngusteaz . Primele spturi
in peter le-au fcut cuttoni de camon
in secolul trecut cutnd .Comoara lui
Darie". fn 1891 ei au gsit dou crann
intregi de Capra ibex. Tn acelai an, A
Koch incepe spturle i gsete n
condiii stratigrafice nedefinite, oseminte
de Capra ibex, Antilopa, Rupicapra, Bos
sp., Canis sp., Canis vulpis, Arctomis
bos, Cricetus frumentarius, Arvicola
om,

Petera Socolov
(Petera

1 Szent tra . Krasso . 19/197 197, 18. 19

Plea ,

11726.
medieval

epoca mo-

2 Marcian Bleahu , V Oecu,

Materialele arheologice se afl in Muzeul


Judeean de Etnografie i al RegimentuiUI de Grani din Caransebe. sub inv.
Datare. epoca

medteval,

dem

cu altttudinea

absolut

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor I

minelor dm Romnia -

Peteri

teffestris , multe oase de psri, unele


arse, majoritatea sparte intenionat. Tn
1914, M. Kormo determin noi specii
descoperite de el i de E. Orosz, dintre
care menionm : Ocotona microtus,
Sorex araneus, Equus caballus fossilis,
Megaceros giganteus etc. K. Lambrecht
determin
specii de psri : Tetrao
urogal/us L, Lagopus mutus Mari.
Pymocorax pyimocorax L, fauna (dup
Kormos) amintete un climat de step . A.
Koch a gsit o lam de silex, pe care
Henri Breuil o atribuie magdalenianului, o
tibie i un humerus de lup gurite , dovezi
ale activitii deliberate a omului.
Materialele postpaleolitice sunt i ele
numeroase. La 80 m de aceast peter
a fost gsit o alt peter. al crei
depozit a fost in intregime cotrobit de
cuttorii de comori. O sptur fcut
cu mare atenie ar putea gsi mcar
poriuni mici in situ pentru reconstituirea
stratigrafiei.

Reprezint o peter natural uscat ,


care se presupune c a fost locUit de
om, cu o singur intrare , avnd o
altitudine relativ de 40 m i o lungime
maxim 70 m. Cercetri speologice,
printre care cea din 1987. fcut de
Cristian Lascu, Florin Baciu, Alexandru
Gligor, erban Srbu descoper numeroase oase i cranii de urs de peter
(Ursus spelaeus) , dintre care patru sunt
dispuse in form de cruce, aezate ceaf
la ceaf , fapt pus pe seama unui cult al
vntorii ursului de peter (musterian paleolitic mijlociu) , acoperite cu un strat
de calcit. In urma spturilor arheologice
au fost constatate urmtoarele depuneri
(groase de 45 cm):

1. la baz - pietri rulat, suprapus de un


nisip cu intercalaii de calcit apoi de
argil;

2. in partea superioar - un strat de calcit


i oase acoperit de altul cu material
elastic;

Datare: paleolitic.

3. lamele dentare de mamut, considerate


ca fiind aduse de Homo Sapiens neanderlhalensis. Vnarea urilor era fcut
cu ajutorul curselor. Datarea crustei de
calcar (in care s-a gsit craniul din
suprafaa III), fcut de Universitatea din
Texas, cu UTH, se situeaz ntre 8500075000 ani.

1 Crtst1an Goran. Catalogul S1stema/Jc al


Peten/or dm Roma ma. 1981 Bucureti , 1982,
3300/1
2 B Jungbert. Repertor,ullocafll~ilor cu
descoperlfi pateollt1Ce din Transllvama (IV). Acta
Muz.ei Napocensis 22-23 , 1985- 1986, p 392

Petera

naturale

Rece

Petera este considerat ca un loc unde


se practica un cult al ursului de peter ,
aparinnd religiilor preistorice.

Jud . CluJ , sat Rchltele (Onceasa),


comuna Mrgu .

Datare: paleolitic.

Localizare : Munii Bihorului, carstul


dm bazinul Someului Cald , intre
platoul Onceasa. Petera Zmeilor la
nord i Petera Piatra Altarului.

Cnshan Goran. Catalogul Stslemattc al


dm Romama 1981 , Bucu reti, 1982.
3703/4
2 M Doma. C Popa , New Bear Remams
D1scoverd m Romaman Caves, Anuarul tnn111c al
Socoellll Ardelene de Speologie, CluJ . 1992, p 2
3 Cnst1an Lascu. F Bacou. M Gl1gan. Srbu,
Ca ve Bear Workshtp m Petera Rece Bthor
Mountams Romaflla , Theore11ca1 and Applled
Karstology 7, 1994, p 163- 172
1

Petenlor

Petera

(lui) Binder

Jud CluJ, sat - comuna

Petera

Petretii

de Jos.

Localizare: Munii Trascului , carstul


din Chetle Turzii, prul Hdatelor .
versantul drept. Spre localitatea Cheia,
Rezervaia natural Cheile Turzii.

Rece - Cranii de urs de peteri atestand


cultul ursului in peteri
42

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

minelor din Romnia -

Petert

Reprezint o peter natural locwt de


om Cercetri au fost efectuate de E.
Orosz. inainte de 1934 i de Nicolae
Vlassa intre 1966 - 1972. Din acestea
rezult materiale arheologice care aparin
paleoliticului - cultura musterian, cu
unelte din cuar1t, vetre de foc nsoite de
faun
fosil
cu
Ursus spelaeus,
neoliticului (eneoliticului) - cultura Cheile
Turzii - Lumea Nou, cultura Petrell.
perioadei de tranz iie la epoca bronzului cultura Coofeni. epocii bronzului - cultura
Wietenberg i epocii romane (secolele 11 III p.Chr.). in Catalogul Sistematic al
Peterilor din Romnia petera nu are o
prezentare complet Materialele se afl
la muzeele de istorie d1n Cluj, Sibiu, Alba
Iulia.

santul drept.
Turzii.

peterii.

Datare: neolitic. perioada de tranziie


de la neolitrc la epoca bronzulur. epoca bronzulur.
1 E Orosz-Orvo . Termeszettudomanyi.
Ertes1t0. CluJ 1879 1948, p 20

E Orosz-Orvos Termeszettudomanyi,
Ertes1t0, CluJ 1879 1948, p 20
2 Cnst1an Goran . Catalogul Sistematic al
Petenlordm Rom4ma, 1981 , Bucureti . 1982,
3230/10
3 1 H Cnan . M Brbulescu , E Chml V
Vas!l1ev, 1 Wmkler, Repet1onularheolog1c al
JUdeului CluJ, ClUJ , 1992 p 103

2. Mrton Roska , Repertonum . CluJ , 1942, p


285.
3 1 H Cnan M Brbulescu . E Ch1n l , V.
Vas1hev 1 Wmkler, Repertonul arheolog1c al
JUdeului CluJ Cluj 1992, p 103

Cnst1an Goran . Catalogul S1stemattc al


Rom4nia , 1981, Bucureti . 1982.
3230 /6

Petefllordm

Balicii
Petretii

Cheile

Materialele se afl in coleciile muzeelor


de istorie din Cluj. Sibiu, Alba Iulia. Tn
Catalogul Sistematic al Peterilor din
Romnia nu se afl nici un fel de
meniune privind datele princrpale ale

Jud. Cluj, sat - comuna

Rezerva1a natural

Reprezint o peter natural locuit de


om. Cercetrile au fost ntreprinse de E.
Orosz. Nicolae Vlassa, Gheorghe Lazarovlci, Zoia Kalmar-Max1m, din care au
rezultat materiale care aparin neoliticului
- cultura Petret1, perioadei de tranziie la
epoca bronzului - cultura Coofeni I
epocii bronzului - cultura Wietenberg.

Datare: paleolitic. neolitic (eneolitic},


perioada de tranziie de la neolitic la
epoca bronzului. epoca bronzului,
epoca roman .

Petera ura

naturale

Petera Cltur

de Jos.

Jud. Cluj, sat- comuna

Localizare: Munu TrascuiUt, carstul


din Cheile Turzii, prul Hdatelor,
versantul stng. Rezervaia natural
Cheile TurzH.

Petreti1

de Jos

Localizare: Munii Trascului. carstul


din Cheile Turzii, prul Hdatelor.
versantul stng, Rezervaia natural
Gherle Turzir.

Reprezmt o peter prbuit . Cercetri


de teren au fost fcute probabil de
N1colae Vlassa. Au fost recoltate materiale dacice de tip La TEme.

Reprezint o peter natural locuit de


om. Cercetn au fost fcute de E. Orosz.
Mrton Roska, Nicolae Vlassa. Din
acestea rezult matenale arheolog1ce d1n
paleoliticul mijlociu - musterian, neolitic
mijlocru r trztu, cultura Cheile Turzii Lumea Nou, cultura Petrell, perioada
de tranziie la epoca bronzului - orizontul
cu ceramic cu tor1 pastilate i cultura
Coofeni, epoca bronzului - cultura
Wietenberg, prima epoc a fierulw Hallstatt C.

Datare La Tt'me dacic.


1 1 H Cnan . M Brbulescu . E Chmla V
Vas1hev . 1 Wmkler, Repertorwl arheologiC al
JUdeului CluJ. CluJ. 1992, p 104

Petera Ascuns
Jud Cluj. sat Petretii de Jos, comuna
Petretii de Jos.

Materialele se afl in fosta colecre


Orvosz, Muzeul Naional de Istorie a
Transilvaniei din Cluj . Muzeul Naional al
Unirii din Alba Iulia

Localizare: Mun~i Trascului, carstul din


Cheile Turzu, prul Hdatelor, ver43

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mmetor din Rom6nia -

Datare: paleolit1c, neolitic, perioada


de tranziie de la neolitic la epoca
bronzului, epoca bronzului, Hallstatt.
E

Orosz-Orvo ,

Termeszettudomanyl,

Ertes 10, CluJ, 18711- 1948, p 20

2 Cr stan Goran, Catalogul Sslematc el


Perertlor din Romi ma, H/81, Bucureti , 1982,
3231 /4
3 1. H Cnan , M Blrbulescu , E Ch nil , V.
Vasal ev, 1 Wankler, Repertonul arheologc 11
Jude ului Cluj. CluJ , 1992, p 104.

Petera Cetteaua
Mic
,
(Petera

Mic

Balica Mic,
a lui Balica)

Jud. Cluj, sat- comuna

Petera

Petretii

de Jos

Peteri

naturale

Reprezint o peter natural locuit de


om . Cercetri de suprafat au fost
efectuate de Mrton Roska inainte de al
Il-lea rzboi mondial i de Nicolae Vlassa
intre 1966 - 1972. Au fost recoltate
materiale ceramice aparinnd culturii
Coofeni, din perioada de trecere la
epoca bronzului

Datare : perioada de tranziie de la


neolitic la epoca bronzului.
1. 1. H Craan . M. Blrbulescu, E. Chttall , V.
Vas ev. 1 Wankfer, Repertoflulameolog1c al
Jude ului Clu. Cluj. 1992. p 104

Petera

Jud CluJ, sat-comuna

o peter natural locuit de


om. CercetM au fost ntreprinse de
Nicolae Vlassa, intre 1966 -1972, iar
dup aceea de Gheorghe Lazarovici,
Zoia Kalmar-Maxim etc. Au fost identificate dovezi de locuire aparinnd
musterianului - paleolitic mijlociu, culturii
Petreti - neolitiC, culturii Coofeni perioada de trecere la epoca bronzului.
culturii Wietenberg - epoca bronzului i
din secolele XI - XII - epoca medieval
timpurie . Catalogul Sistematic al Pe
terilor din Romania nu cuprinde datele
principale ale peterii.
Datare: paleolitic, neolitic, perioada
de tranz1ie de la neolitic la epoca
bronzului, epoca bronzului, epoca
medieval timpurie.
dm Romlnia. 11181. Bucureti , 11182,
3231 /3
2 1 H Cnan. M B.:lrbulescu, E Chmll V.
Vas ev, J W nkler, RepertOfiUI arheologiC 11
judeului Cluj. CluJ. 1992, p 104

Petera

cu Coloane

Jud Cluj sat - comuna

Petretii

Vlassa intre 1966 -1972 de Gheorghe


Lazarovici i Zo1a Kalmar- axim dup
1990, de ali cercettori, speologi i de
arheologi amaton Au rezultat matenale
arheologice aparrnnd culturii Chetle
Turzii - Lumea Nou , cu1tun1 Petretr din
neolitic, culturii Coofeni din perioada de
tranziie la epoca bronzului
culturii
Wietenberg din epoca bronzului 1 din
secolele XI - XII, epoca feudal trmpune.
Catalogul Sistematic al Peterilor dm
Romnia nu prezint principalele date
pnvmd petera
Datare; neohtrc, perioada de tranztte
de la neolibc la epoca bronzului,
epoca bronzului, epoca medreval
timpurie
Cros an Goran, C1t11ogul S1stemat1c al
Romln11. 11181 , Bucureti , 1982.
3230/7.
2 1 H Cnan , M . Blrbulescu, E Chartfl , V.
Vas loev, 1 w.n ler, Repertortul arheologiC al
Judeulu CluJ, CluJ, 1992, p 103
1

Petefllordm

Petera
de Jos

Localizare: Munri Trascului, carstul


din Cheile Turzii, prul Hdatelor,
versantul stng, Rezervaie natural
Cheile Turzii.

de Jos.

Reprezint o peter natural locuit de om.


Cercetri au fost efectuate de Nicolae

1. Cnstart Goran. Catalogul S1stemat1c 11


Petefllor

Petretii

Localizare: Mun~i Trascutui, carstul d10


Cheile Turzii, prul Hdatelor, versantul drept, Rezerva~a natural Cheile
Turzir.

Localizare: Munpi Trascului. carstul din


Che1le Turzii, prul Hdatelor, versantul stng. Rezervapa natural Cheile
Turzu
Reprezint

Ficiorilor

Hornarilor

Jud ClUJ, sat - comuna

Petretii

de Jos

Localizare Mun~i TrasculUI, carstul din


Cheile Turzii, prul Hdatefor versantul drept Rezerva~a natural Cheile
Turz~1.

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

minelor din

Rom~ma

Peteri

Pelefllor

Reprezint
Cercetri

o peter natural locuit de om.


arheologice de suprafa au
fost ntreprinse de Nicolae Vlassa, intre
1966 - 1972, i de ctre Gheorghe
Lazarovici, Zoia Kalmar-Maxim i de alii
n ultimul deceniu. S-au gsit dovezi de
locuire privind culturile Petreti din
neolitic, Coofeni, din perioada de tranZiie la epoca bronzului, Wietenberg din
epoca bronzului i din secolele XI - XII
epoca medieval timpurie. Catalogul
Sistematic al Peterilor din Romnia nu
prezint principalele informaii privind

3230 1 s.

1981 ,

Bucutell .

1982,

Morari/or

Jud Cluj, sat- comuna Petretii de Jos.


Localizare Munii Trasculut, carstul
din Cheile Turzii, prul Hdatelor,
versantul stng, Rezervaia natural
Cheile Turzii.
Reprezint o peter natural locuit de om.
Cercetrile au fost efectuate de E. Orosz,
la sfritul secolului al XIX-lea i

nceputul secolului XX, continuata de


Nicolae Vlassa. ntre 1966 - 1972, i de
ctre Gheorghe Lazarovtci, Zoia KalmarMaxim i alii dup 1990 Din aceste
cercetri au rezultat materiale arheologice datnd din paleolitic cultura
musterian , din neolitic - cultura Petreti,
din perioada de tranziie la epoca
bronzului - cultura Coofeni, din epoca
bronzului - cultura Wietenberg, din
Hallstatt-ul C i dm La Tene - cel i i dact
i din epoca medieval timpurie, secolele
XI XII. Materialele se afl la muzeele de
istorie din Cluj, Turda, Alba Iulia i Sibiu.
Tn Catalogul Ststematic al Peterilor din
Romnia nu se afl nici o meniune pri
vind datele principale ale peterii

1 Cnsllan Goran, Catalogul S1stemat1c al


RomAnia, 1981 , Bucureti, 1982.

Petenlordm

3230/8
Cr1an . M Brbulescu . E Ch1f1l V
Vas11iev, 1 Wmkler, Reperlom;l arheologic al
JUdeului Cluj, Cluj 1992, p . 103.

2 1H

Modoloaie
Petretii

Rom~nia .

Petera

Datare: neolitic, perioada de tranziie


de la neolitic la epoca bronzului, epoca bronzului, epoca medieval timpurie.

Jud. Cluj, sat - comuna

dm

4 1 H. Cnan , M Barbulescu. E . Ch1rtl , V.


Vasihev. 1. W1nkler Repertoriul arheologic al
JUdeulUI CluJ CluJ 1992, p. 103,

petera

Petera

naturale

de Jos.

Localizare: Mun~i Trascului, carstul din


Cheile Turzii, prul Hdatelor.
versantul drept, Rezervaia natural Cheile Turzii
Reprezint o peter natural locuit de om.
Cercetri au fost efectuate de ctre E.

Datare: paleolitic, neolitic, perioada


de tranzite de la neolitic la epoca
bronzului, epoca bronzului, Hallstatt.
La Tene, epoca medieval timpurie.

Orosz, Mrton Roska, Nicolae Vlassa


(1967 - 1972), precum i de Gheorghe
Lazarovici i Zota Kalmar-Maxim (dup
1990). Rezult matenale care aparin
neoliticului - probabil cultura Petreti,
perioadei de tranziie la epoca bronzului cultura Coofeni i primei epoci a fieru!ui sci~ Materialele se afl in colec~tle Muzeului Naional de Istorie a Transilvaniei
din Cluj. In Catalogul Sistemaltc al
Peterilor din Romnia nu este nici un fel
de meniune privind datele princtpale ale

1 E. Orosz-Orvo . Termeszettudomanyl ,
Er1es1t0. CluJ, 1879- 1948, p. 20
2 1 H Cnan M Brbulescu . E. Ch1nl , V.
Vas1liev . 1 Wmkler Repertoflul arheologiC al
judeului Cluj, ClUJ, 1992, p. 103.
3 , Crtstian Goran , Catalogul S1stemat1c al
Peterilordm Rom~nla, 1981. Bucureti , 1982 ,
3231 1 2

peterii .

Petera Pitic

Datare; neolitic, perioada de tranziie


de la neolitic la epoca bronzului,
Hallstatt trziu.

Jud Cluj, sat- comuna Petretii de Jos .


Localizare. MunVi Trascului , carstul din
Chetle Turzn, prul Hdatelor, versantul drept, Rezerva1a natural Cheile
Turzii.

1 E Orosz-Orvos, Termeszettudomanyt,
Ertes1tO. CluJ, 1879 . 1948, p 20.
2 Marton Roska , Repertorium. CluJ , 1942, p.

285

Reprezint

3 Cnshan Goran, Catalogvl S1stematic al

45

o peter natural locuit de om.


www.cimec.ro

Arheologie

petenlor t

minelor din Romma - Peteri naturale

Din cercetrile efectuate de Mrton


Roska in perioada mterbelic , de Nicolae
Vlassa intre 1966 - 1972, de Gheorghe
Lazarovici i Zoia Kalmar-Maxim dup
1990, au rezultat materiale arheologice
aparinnd culturii Petreti - neolitic
mijloc1u, culturii Coofeni - perioada de
tranziie la epoca bronzului i secolelor XI
- XII, medieval timpuriu. Catalogul
Sistematic al Peterilor din Romnia nu
cuprinde datele principale ale peterii .

a furnizat piese din silex, doar arsur i


faun abundent cu Rhynoceros antiquitatis, Megaloceros giganteus, Equus
germanicus, HyCBna spelf13a, Spalax sp.,
Marmota sp., Pantera sp., Lepus cf.
europeus. Se impun cercetri de
verificare a stratigrafiei i studierea materialului arheologic menionat.
Datare: paleolitic.
B Jungbert Repertonullocallt4llor cu
descoperm paleol1t1ce din Transilvania (III) , Acla
Muset Napocensts 19, 1982. p. 553
2 Ntcolae Vlassa. Monografie arheologrc~ a
Che11or Turz1i (in manuscrts]
3 B Jungbert, Rezultatele s4p4tunlor
arheologrce efectuate In Petera pnJbuitl de ~
Dealul Alb. Petretn de Jos (in manuscrtsl
1

Datare: neolitic, perioada de tranziie


de la neolitic la epoca bronzului, epoca medieval timpurie .
Cnsttan Goran. Catalogul S1stemat1c al
dm Rom4nta. 1981 Bucurelt , 1982,
3230 / 1.
1

Petenlor

2 1 H. Cnan . M. Blirbulescu . E. Chtnl , V.


Vasthev, 1 Wtnkler. Repertonul arheologiC al
JUdeului Cluj. Cluj, 1992. p 103.

Petera prbuit

Petera Romboidal
Jud . Cluj, sat- comuna

din

Petretu

Petera prbuit

a fost

carstul
Cheile
Cheilor
de al-

descoperit

1971, de Nicolae Vlassa . Profilul


buiturii se prezrnl ca
ptruns intr-o fisur

Reprezint o peter natural locuit de om


Cercetrile de suprafa au fost efectuate
de Nicolae Vlassa intre 1966 - 1972 i

de Jos.

Localizare Munii Trascului,


din sectorul de la nord de
Arieului, versantul drept al
Turzii, in perimetrul carierei
abastru

dup aceea de Gheorghe Lazarovici,


Zoia Kalmar-Maxim i alii, care au gsit
dovezi de locuire privind musterianul din
paleoliticul mijlociu, cultura Petreti din
neolitic, cultura Coofeni din perioada de
trecere la epoca bronzului, cultura Wietenberg din epoca bronzului, Hall-statt-ul
C i epoca roman. Catalogul Sistematic
al Peterilor din Romnia nu conine
datele principale ale peterii.

in

pr

pung

de Jos.

Localizare: MunVi Trascului, carstul din


Cheile Turzii, prul Hdatelor, versantul drept, Rezervava natural Cheile
Turzii.

Dealul Alb
Jud. CluJ, sat - comuna

Petretii

de lut
stncii cu
adncime de 7 i 9 m, in care se observ
dou niveluri de umplere dm paleolrtic.
Au fost extrase oase. eventual sparte
intenionat i trei sau patru vetre de foc.
Din vetrele din nivelul inferior i mijlociu
au fost dezvelite trei unelte din cultura de
prund. Fauna dateaz din ple1stocenul
inferior i mijlociu i aparine lui Elephas
antiquus, Rhinoceros antiquus i Equus
stenonius. Tntre 1977 - 1978 a efectuat
aici spturi 8 . Jungbert. care presupune
c
cele dou n1veluri provin din
prbuirea succesiv a dou adposturi
sub stnc . Acestea nu sunt mai vechi
dect interstadiul Riss-Wurm sau stadiul
WOrm 1. Tn stratul superior s-a gsit un
nucleu epuizat din calcedonie (s1lex) . un
rzu itor pe lam din bazalt i o achie de
silex. Musterian atipic - stratul inferior nu

Datare. paleolitic, neolitic, perioada


de tranziie de la neolitic la epoca
bronzului, Hallstatt, epoca roman .
Cnsttan Goran Catalogul Srstemaltc al
RomAnta . 1981 , B u cureti , 1982,
3230 / 12.
2 1. H. Cr1an , M Brbulescu , E Chtnla, V.
Vaslliev. 1 Wmk ler. Repertortul arheologiC al
JUdeului Cluj, ClUJ , 1992. p. 103.
1

Petenlordtn

Petera Rusetilor
Jud Cluj sat- comuna

Petretii

de Jos .

Localizare Munii Trascului , carstul din


Cheile Turzti, prul Hdatelor, versantul drept. Rezerva1a natural Cheile
Turzii.
46

www.cimec.ro

Arheo/ogia peterilor i mine lor dm Romnia -

Pete o

1. E

Orosz-Orvo , Termeszettudomanyi.
ErtesitO. Cluj 1879 - 1948, p 20
2 Mrton Roska, Repertorium. Cluj, 1942, p.

Reprezint o peter natural locuit de om.


Din cercetrile lui E. Orosz de pn n
1934, ale lui Nicolae Vlassa dintre 19661972, Gheorghe Lazarovici, Zoia KalmarMaxim i ale altora, a reieit c exist
materiale arheologice ce-au fost atribuite
culturii Petreti - neolitic; Coofeni - perioada de tranziie la epoca bronzului:
Wietenberg - epoca bronzului. Materialele se afl in muzeele de istorie din
Cluj, Sibiu, Alba Iulia etc. n Catalogul
Sistematic al Petenlor din Romnia nu
exist nici o menionare asupra pnncipalelor date ale peterii.

285 .
3

3230 /11
4. 1. H Cnan M Brbulescu, E. Chtnl , V.
Vasihev. 1. Wtnkler, Repertoflul arheologic al
Judeului Cluj, CluJ , 1992, p. 103.

Petera Cet eaua


(Petera

Petrelti

de Jos.

Localizare Munii Trascului, carstul


dm Cheile Turzn. prul Hdatelor,
versantul drept, intre localitile Petretii de Jos i Cheia, Rezervaia
natural Cheile Turzii.
Reprezint o peter natural locUit de
om. Din cercetrile lui E. Orosz, Nicolae
Vlassa i a altor specialiti au rezultat
materiale arheologice aparinnd paleoliticului - cultura musterian, neohticului
mijlOCIU - cultura Cheile Turz1i - Lumea
Nou, cultura Petreti, perioadei de
tranz1ie la epoca bronzului - orizontul cu
ceramic pastilat i cultura Coofeni,
epocii bronzului - cultura Wietenberg,
inceputului Evului Medtu etc. Tn Catalogul
Sistematic al Peterilor din Romnia nu
se afl nici o meniune privind datele
princtpale ale peterii. Matenalele se afl
la muzeele de 1stone din ClUJ, Alba Iulia,
SibiU.

3230/9
3 1 H Cnan . M Brbulescu . E. Ch1ril, V
Vas1Uev , 1 WJOkler , Repertoriularheologtc al
judeului Cluj, CluJ. 1992, p 103

Petera Ungureasc

Caprelor)
Petrelii

Mare

Balica Mare)

Jud. Cluj, sat - comuna

1 E Orosz-Orvo. Termeszettuaomany1 ,
Ertes1tO, 1879- 1948. Cluj. p 20.
2 Cnstian Goran, Catalogul Ststema/IC al
Pe/eri/ordin Rom4ma, 1981, Bucureti , 1982,

Jud. Cluj, sat-comuna

Cnshan Goran. Catalogul Srstematrc al


dm Rom~nla. 1981 , Bucureti , 1982,

Peterilor

Datare neolitic, penoada de tranziie


de la neolitic la epoca bronzului,
epoca bronzului.

(Petera

naturale

de Jos.

Localizare: Munii Trascului, carstul


din Cheile Turzii, prul Hdatelor,
versantul drept.
Reprezint o peter natural locuit de
om. Cercetrile efectuate de E. Orosz,
Nicolae Vlassa I mai nou de Gheorghe
Lazarovici i Zoia Kalmar-Maxim au pus
in eviden materiale arheolog1ce dtn
paleolit1c - cultura musterian, neolitic
mijlociu - cultura Petret1 , perioada de
trecere la epoca bronzului - ceram1c cu
teri pastilate i cultura Coofem, epoca
bronzului - cultura W1etenberg, pnma
epoc a fierului - Hallstatt C (o sgeat
scitic de bronz cu tre1 aripioare), epoca
roman i secolele XI -XII. Materialele se
afl in coleciile muzeelor de istorie din
Cluj, Turda Sibiu - Muzeul Naional
Brukenthal.

Datare paleolitic, neolitiC, perioada


de tranz11e de la neoltttc la epoca
bronzului, epoca bronzului, epoca
medieval.
Orosz-Orvo , Termeszelludomanw ,
ErtestiO, Cluj , 1879- 1948, p. 20
2. Cnslian Goran, Catalogul Stslema/IC al
Peterilor dm Rom4ma 1981 , Bucureti , 1982,
32301 2

1. E

3 1 H Cnan M Brbu !escu, E. Chml V


VasJIIev, 1 Wmkler. Repertor,ularheo)/ogic a/
JudeulUI ClUJ, Cluj. 1992, p 103

Petera

cu sta/actite
Gaura Ceazu/ui

Datare: paleolitic, neolitic, perioada


de tranziie de la neolitic la epoca
bronzului , epoca bronzului. Hallstatt,
epoca roman, epoca medieval
timpurie.

(Cspegovar, Csegezilyuk)
41
www.cimec.ro

Arheolog1a

peterilor I

mine lor dm Romnia -

Peteri

Petera ura Mic

Jud. Cluj, sat Pietroasa, comuna


Moldovineti.

Localizare: Munii
santul sudic al Vii

Trascului,

Jud. Cluj, sat- comuna Tureni.

ver-

Arieului.

Localizare: Muntii Apuseni, peterile


din Cheile Turenilor (Turului), deasupra te rasei .Poderei". versantul
stng al Vii Turului (Racului), n
vecintatea toponimului .Tunsu.

Reprezint

un depozit compus din seceri


t alte obiecte neprectzate. se presupune
c au fost gsite in peter Se impune o
investigare nou din cauza dubiilor ce
exist asupra provenienei descoperirilor,
fiind socotite c au fost gsite pe teritoriul
localitii Rmetea

Au fost descoperite materiale ceramice


din neoliticul mijlociu i din perioada de
tranziie la epoca bronzului, cultura Coofeni. Nu figureaz in Catalogul Sistematic al Peterilor din Romnia, dar ar
putea fi .Hornul de lng ura Mare,
menionat n catalog.

Datare: epoca bronzului.


1 Balan Orban . A SzekelyfOid lelfesa, 1-4 ,
Buda, 1869- 1871 . 5, p 188
2. Mircea Petrescu DmbOVIIB, DepoZite de
bronzun din Rom~n1a , Bucureti , 1977, p . 157
3 1. H. Cnan . M Brbulescu, E. Chird , V.
Vas1hev, 1 Wmkler, RepertoriUl arheologtc al
judetului CluJ, Cluj, 1992, p . 311

Petera

Oaselor

Jud. Cluj, sat

Someut

naturale

Datare: neolitic, perioada de tranz iie


de la neolitic la epoca bronzului.
1 Gheorghe LazaroviCI, Zo1a Kalmar-Maxim.
ProspeC/IUni i cercetiJn arheologice de salvare
pe tertloflul Munictpiului i judetului CluJ Acta
Musei Napocens1s 22- 23. 1985- 1986. p 732 -

736
2 1H

Cnan , M Brbulescu. E Chml , V.


Vaslliev 1 Wmkler. Repertonuf arheologic al
judetului Cluj, Cluj, 1992, p 99.

Rece, comuna

G1lu .

Localizare: Munii Gilu. carstul din


Valea Someulu1 Rece, versantul
stng, la sud-vest de localitate.

Petera

Reprezint o peter natural locuit de


om. la sfritul secolului al XIX-lea. A.
Koch a efectuat cercetri, cu aceast
ocazie descoperind in peter oseminte
fosile de bovideu, lup, vulpe, cricetus,
arvcolide Pe unele se observ zgrieturi
fcute cu instrumente de silex de la
decarnare, care au fost datate n magdalenian sau epipaleolitic. Pe baza unei
lamele de silex microlilic C. S. Nicolescu-Piopor aseamn desco-perirea
cu cele din stratul epipaleolitic de la Bile
Herculane. Sunt necesare spturi de
verificare.

Amatorilor

Jud. Cluj, sat- comuna Tureni.


Localizare: Munii Apuseni, carstul din
Cheile Turenilor, Valea Racului, versantul drept la sud-vest de cariera de
la Tureni.
Reprezint o peter natural, cu o
altitudine relativ de 15 m. La 3 - 4 m de
la mtrare, se vd gropile unor cuttori de
comori, din care s-au recoltat materiale
ceramtce hallstattiene i oseminte.

Datare: Hallstatt.
1. Gheorghe Lazarovici, Zoia Kalmar-Maxtm ,
Prospectiuni I cercetn arheolog1ce de salvare
pe ten tonul Mvnicip1ulu1 I Judeului CluJ, Acta
Muse1 Napocensis 22-23, 1985- 1986 , p 732

Datare: paleolitic.
A Koch . A hidegszamosi csontbarlang

736 .

1smertet~se.

Orvosi es Temszettani Tudomanyos


Ertes1t0 9 , CluJ , 1891

2 1 H Cnan , M. Brbulescu E. Chml , V.


Vastliev , 1, W1nkler, Repertoriul arheologiC al
JUdetulUI Cluj, Cluj , 1992 , p 99

2. C S N1colescu-Plopor , M1cro11tele de ta
Bile Herculane , SClV 8, 1957, 1 - 4 , p. 22
3 1 H Cnan , M Brbulescu , E. Ch1nl , V.
Vashev. 1. W 1nkler, Repertonul arheologiC al
JUdeului CluJ, Cluj, 1992, p. 366

Petera

Degence

Jud . CluJ, sat- comuna Turen1.

48

www.cimec.ro

Petera

Petera

Oilor

Petera

Vulturului

lui Negru

(Pe tera Ztmelor,

Petera

cu

Prbuiri)

Petera
(Petera

Jud. c

A.

Observator

Ursului, Petera Pitic~)

olog a PIJitr r

Jud . Cluj,

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mine lor din Rom!Jnie -

Peteri

pe tentonul Mumctpiului I JUdeulUI ClUJ , Acta


Muset Napocensts 22- 23 , 1985 1986 p. 732-

736
2. 1. H Cnan , M Brbulescu , E Cl'linl , V.
Vastltev, 1 Wtnkler, Repertorrul arlleotog1c a/
JUdeului ClUJ, ClUJ, 1992. p 99 .

Petera ura

naturale

Mare

_j

Jud Cluj, sat Tureni, municipiul Turda.


Localizare Munri Apuseni, carstul din
Cheile Turenilor, Valea Racului (Turului), versantul drept, wStlpul Regelui".

Li ma nu Catre tn galop
descoper, carteaz I public nc

200
m de galerii. Sunt, de fapt, trei peteri cu
evoluii separate dar contemporane i o
galerie identificat de Vasile Boronean I
R. Ciuceanu, cu ocazia spturilor dintre
1971 - 1977, rmas neexplorat total.
Are tre1 prt, denumtte sectorull, 11, III in
fiecare dintre ele exist dovezi de
mtervenie i locutre uman Caracterul
de excepie al lucrrilor de a1c1 1-a
impresionat pe toi cei care au vizitat-o
sau au cercetat-o. Sectorul 1 cunoate
cele mai numeroase lucrri, fcute dup
un plan bme stabtlit Ansamblul lucrrilor
d1n Sectorul 1 are un caracter de labmnt.
Acelai gen de lucrri se gsete i in
celelalte sectoare . fn sectorul III lucrrile
sunt doar incepute i apoi abandonate
Impresioneaz culoarele lungi de peste
1O m. ce duc spre ncperile de cult, cu
altare din roc cruat, pe care se afl din
loc in

Reprezint

o peter natural ocuit de


om, cu altitudinea relat1v de 82 m I
lungimea total de 8 m, avnd o smgur
intrare i tavanul prbuit. Pe perei sunt
urme de foc; putea fi locuit in paleolihc.
Au fost recoltate fragmente ceramice
Coofeni i din prima parte a epocii
bronzului.
Datare: perioada de tranziie de la
neoht1c la epoca bronzului, epoca
bronzului.
Cnsuan Goran , Catalogul S1stemat1c al
dtn Romlma. 1981, Bucureti , 1982,
3232/6
2 Gheorghe Lazarovtct, Zoia Kalmar-Maxtm,
Prospeciuni i cercet~rt arheologiCe de salvare
pe tentonul Mumclptulut I JUdeului Cluj, Acta
Muset Napocensis 22- 23, 1985- 1986, p 732736
3, 1. H Crt$an , M Brbulescu. E Chinla. V.
Vastltev, 1 Wtnkter, Repertorwl arheologic al
JUdeului CluJ , CluJ , 1992, p 101
1

Petenlor

Petera
(Petera

La Icoane

Limanu, Petera de la
Caracicola)

Balt, Petera

Jud . Constana, sat- comuna Umanu


Localizare Pe malul drept al
Mangahei. la vest de sat.

Vii

Reprezint o peter natural cu amenaJare pnn c1ophre cu dalta in sistem


labirint. Cercetat de C. N. Ionescu in
1916, viz1tat de A. Chapuis in 1926, de
O. Tafrah, in 1927 - 1928. Cercetat intre
1958- 1964 de ctre speologii Margareta
Dum1trescu, Traian Orghidan, Jeana
Tanasacht I Maria Georgescu. care
carteaz galeriile pe un traseu lung de
3200 m. in 1975 o echtp de la Clubul de
speologie .Emil Racovi" din Bucureti

Llmanu Zid, probabil dacic, farA tencuialll, de


susinere a plafonulul din zona " Labirintului"

loc firide pentru opa1e, oarecum izolate


de partea de nord-est. O problem aparte
o pun ncperile de la sud de zona n
care se afl lucrrile de tip labirint (care
se nvecineaz cu galeriile 20 - 24), intre
50

www.cimec.ro

Arheolog1a

peterilor I

minelor din Romnia -

Peteri

naturale

cu relatrile lui Cass1us Dio (L 1, 23)


privitoare la evenimentele petrecute in
Dobrogea intre anu 29 - 28 a.Chr , cnd
proconsulul roman M L. Crasus intervine
n conflictul dintre reg1orii dac1 Roles i
Dapyx. Roles ii cere ajutorul in conflictul
avut cu Dapyx, care, infrnt, se retrage in
petera Keiris impreun cu resturile
armatei sale, cu tot avutul i cu turmele.
Romanii il asediaz, le inchid mtrrile
pentru a-i obliga prin asfixie s 1as din
peter Acetia in urma unei trdn se
predau. Petera, relateaz Cassius Dio,
.era att de mare i de puternic nct,
dup cum spun legendele, pn i t1tanii
se refug1az a1ci dup nfrngerea
suferit din partea zeilor". Mrimea
peterii , amenajrile din intenor pe
nlimi i lrgimi diferite ale spaiilor,
numrul mare de deschideri, indreptesc
aceast identificare Tn ea s-au localizat
evenimentele relatate de Cassius Dio.
Descopenrile arheologice au pus n
eviden in interiorul ei materiale dacice
i romane. Acestea sunt argumente care
I-au fcut pe Vasile Boronean s
localizeze petera Keiris la L1manu La
data la care Vasile Prvan o localizase in
petera Gura Dobroge1, petera de la
Umanu nu era cunoscut din punct de
vedere arheologic.

care se afl unele ce au inl1mi cuprinse


intre numai 0,30- 0,60 m sau 0,90- 1,20
m, care sunt mai degrab finisate dect
in faz de excavare i n care nu puteau
s se adposteasc dect animale de
talie mic i mijlocie. Cele mai
ncptoare au laturi cuprinse intre 3 - 7
m i au tavanul susinut de stlpi din
piatr fasonat , Zidit . De la tavan pn
la suprafaa terenului se afl numa1 1 1,20 m, alteori niCI atta. Lucrri de z1drie
cu pietre fasonate, nelegate cu mortar, se
constat n toate cele trei sectoare i
constau din stlpi z1duri de inchidere a
unor galerii sau poate de morminte i
pentru alte necesiti, cum ar fi de
consolidare i susinere a unor tavane .
Reprezentnle de art constau din figun
de oameni, de clrei, de animale i
psri, cruci i motive cruciforme, solare,
elemente de alfabet chirilic, semne de
orientare etc Acestea sunt realizate n
culoare neagr . crbune sau cu fetila
opaiului. Sunt realizate in manier realist
schemat1zat sau abstractizat Se afl
in toate cele trei sectoare (sisteme
carst1ce)

Datare. La Tene, epoca


ca medteval .

roman.

epo-

1. C N. Ionescu, La grotte de Caractcala (Pres


de Mangalia , Dobrogea} . Annales Sc,enttftQues
des I'Untverstte de Jassy 13.

2. C. N Ionescu, Les Tumult de Cal/at>s . Art


Arheolog e 2. 1928.

3. Margareta Oumtlrescu Tratan Orgh1dan, 1


Tanasach. M Gngorescu Contnbu11la studtul
monografie al Petem de la Umanu , Lucrnle
lnst,tututu l de Speologe .Emtl Racovtf' 4 , 1965
4. lc G1urgu. Eva Cear, Costel Boman, Not
descopenri 1n Petera de la Ltmanu. Buletmut
Clubului de speolog1e ,Emtl RacovtA" Bucureti 4,
1976. p 170-172
5 Vas' e Boronean , Cercel!fl penegheltce Intre
NJvodafl t Vama Veche Pont1ca 10, 1977.
6 Vas11e Boronean1 R Ctuceanu, CercetJflle
ameologtce dm Petera de la Ltmanu. JUd
Constanta Rev1sta Muzeelor I Monumentelor,
Monumente lstonce I de Art 2. 1977, p. 12

Llmanu LuptJtor cu scut In poziVe ezlnd

7 Vas tle Boronean , Labmntul subteran de la


L1manu, Magaztn lstonc 13. 1979, p 5, 146

Interesant

este figurarea unor lupttori


cu scut sau femei costumate, a cror
contururi sunt redate prin motive
puncttforme. Vasile Boronean pune
petera labirint de la Limanu in legtur

Cnstian Goran. Catalogul Ststemattc al


dm Romania, 7981 , Bucureti , 1982 .
2510/1

Peterilor

51

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

Petera

mine lor din

Rom~nia

Peteri

naturale

Casimcea, .La

Casian

pmntul

galben

Reprezint o peter natural locuit de


om, cu o singur intrare. Are forma de
culoar, lungimea de 11 ,60 i limea intre
1 ,90 2,45 m. Tn interiorul ei, Alexandru
Punescu i Nicolae Haruchi au efectuat
in 1957 spturi arheologice. S-a
constatat existena unui strat de locuire
cu dou nivele din neolitic, cultura
Gumelnia , incluznd i trei nivele de
vetre de foc. Grosimea stratului este de
0 ,60 m; urmeaz un strat steril arheologic
de 0,20 - 0,30 m grosime, un strat de
locuire de epoc roman cu ceramic
autohton i de import (terra sigillata). La
suprafa , in pmntul umblat, fragmente
ceramice medievale.

Jud. Constana , sat Casian (fost


eremet) , comuna Trguor.
Localizare : Pe terasa superioar a
Casimcea. Masivul calcaros ,.Amfiteatru".

Vii

Pe peretele din dreapta intrrii in peter ,


pe o suprafa netezit , se afl incizate
inscripii din trei etape diferite. Din prima
etap , in chirilic , se afl literele K i N,
de talie mare. Din a doua, in faa lor,
motive cruciforme i de alfabet tot chirilic.
Tot in aceeai manier . dou cruci se
inscriu in interiorul literei K. Tn ultima
etap , in interiorul literei K i intre K i N
se inscriu dou cuvinte cu litere mrunte ,
tot in chirilic . lnciziile sunt greu liz1bile i
au duetul diferit pentru fiecare din cele
trei etape prezentate. Trebuie cercetat
pentru noi observaii.

Datare: neolitic, epoca

roman ,

epoca

me<fJeVal.

1 C S N tcoiAescu -Pio por . Alexandru PAunescu,


Nicolae Haruch i, Cerceii" paleoltttce Tn
Dobrogea , Matenale 6, 1959, p 48.
2. Cristian Goran, Catalogul Ststemattc al
Peterlfordm Rom4nia, 1981, B ucurett, 1982.
511 o /6

Petera

Bursucilor

Jud. Constana , sat Cheia, comuna


Trguor .

Localizare:
Dobrogea
central ,
bazinul Dunrii , carstul din Valea
Casimcea, versantul stng, la cteva
sute de metri amonte de confluena
dintre prul Cheia cu Valea Casimcea.

Caslan Inscripie pe peretele nterior

Datare: epoca
secolul al X-lea

medieval

timpurie,

Reprezint o peter natural locuit de


om, cu altitudinea relativ 35 m. Sondaje
efectuate de Elena Terzea n anii 19721973, la intrarea n peter , in care,
ncepnd de la baz , s-a deosebit o
depunere de argil cenuie cu macre de
nisip glbui i cenuiu deschis, un
depozit din dou nivele de loess , loess cu
material elastic i loess amestecat cu
blocuri de calcar. Tn nivelul de baz al
loess-ului cu material elastic, dintr-o
epoc rece, s-au gsit piese de silex ce
ar putea fi din paleoliticul superior aurignacian i epipaleoliticul (mezoliticul)
tardigravettian, faun cu Canis lupus,
Vulpes vulpes, Ursus spelaeus, Crocuta
spelaea, Meles meles, Muste/a nivalis
etc., specific WOrm-ului. Fauna din

E Alexandrescu, A Avram. O Bounegru. C


Chtrtac, Cercet~ri penegetice In tentorwl Htstrill
(//), Pont1ca 10-19, 1986.

2. C Chtnac. Un monument inedtt CompleJCul


rupestru de la Dumbr~vem (jud Constanta) ,
Ponllca 2122, 1988- 1989

Petera
(Petera

Jud.

Baba

Babei din Valea Cheii)

Constana.

sat Cheia, comuna

Targuor .

Localizare: Dobrogea Central, bazinul Mn1 Negre, carstul din Valea


52

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din Romnia - Peteri naturale

holocen, Dryas 1, indic climat silvostepic


cu Microtus arvalis, Crocidura leucodon,
Micromys minutus. Deasupra, in depunerea recent se afl materiale ceramice
ce au fost atribuite culturii Cemavod 1,
din eneoliticul trziu .

8. medieval timpuriu. in

1 Elena Terzea , Les mamtff!res quaternalres de


la grotte .Petera Bursuc11o,. et quelques
remarques sur les d1pod1des. Travaux de l'lnslltut
de Speologie . Em1le Racov1tza 13. 1974. p 111
125.

2 Cnstlan Goran. Catalogul Sistematic al


Petenlor din Romania, f 981 , Bucureti , 1982,
5110 / 4

(Petera
Petera

III , in

in nivelul musterian, paleolitic mijlociu, in


stratul de loess, s-au gsit unelte de
silex, vrfuri rzuitoare, achii, faun cu
Ursus
spelaws,
Equus
caballus,
Rhinoceros antiquitates, Hyaena spelaea, Cervus elaphus etc.; in nivelul
aurignacian. paleolitic superior, in loess
glbui prfos, s-au descoperit achii,
lame, un gratoar retuat pe lam i o
faun srac, cu Ursus spelaeus i Sus
scrofa. Nivelul musterian este atribuit
stadiului 1 ori stadiului 11 al glaciaiunii
WOrm. Pentru neolitic, ceramica aparine
culturilor Gumelnia i Hamangia. Pentru
prima epoc a fierului (Hallstatt) s-a gsit
doar ceramic neagr , incizat , cu decor
lustruit. Tn nivelul dacic s-au dezvelit
fragmente dacice i greceti de epoc
elenistic (secolul al III-lea a.Chr.), piese
din fier, vrf de sgeat de bronz, brar
din srm de aram . Tn nivelul
premedieval s-a gsit ceramic , iar in cel
medieval timpuriu , ceram1c , vrfuri de
sgeat de fier, mrgele de sticl i
ametist. Acest ultim nivel este atribuit
secolului al X-lea.
Datare: paleolitic, neolitic, La Tene
dacic, epoca elemsbc, epoca roman , epoca medieval .

Datare : paleolitic, epipaleolitic (mezolitic), eneolitic.

Petera

seciunea

faa peterii .

Cheia

Cheia Dobrogea,
de la Izvor)

Jud. Constana, sat Cheia, comuna


Trg uor .
Localizare: Dobrogea Central, bazinul Mrii Negre, carstul din Valea
Casimcea, prul Che1a, (Ghelingicului), versantul drept.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea de 25 m, lungimea de
15 m, limea medie 6 m. Cercetri
arheologice de suprafa i spturi au
fost efectuate de C. S. Nicolescu
Piopor, Alexandru Punescu i Alexandra Bolomey, Nicolae Haruchi in
1956- 1957. Tn peter i la intrare s-a

1 C S N1colescu-Piopor. Raport prellmmar


asupra cercet6rilor paleolil1ce dm anul1956,
Matenale 5, 1959. p 20 - 22 .
2. Aexandru Pllunescu. Evoluia uneltelor i
arme lor de piatr6 Ctop/116 descopente pe tefltonul
Romame1 . Bucureti , 1970. p 13
3 Cnsllan Goran, Catalogul Ststemat1c al
Petenlor1m Romama, 1981, B u cu reti, 1982 ,
511 o / 3

obinut urmtoarea situaie stratigrafic

1. nivelul musterian 0,60 - 0,85 m grosime;


2. aurignacian (numai in fundul
0,04 - 0,20 m grosime;
3. steril arheologic (mijlocul
- 0,17 m grosime;

Petera

peterii)

peterii)

4. neolitic, in mijlocul
direct pe musterian;

peterii ,

5. nivelul Hallstattian in

seciunea

Jud. Constana ,
Trguor.

0,06

Reprezmt o peter natural locuit de


om. Este o peter de dimensiune mic ,
cu lung1mea de 5 m I li mea de 4 m. Se
continu cu un diverticol. Alexandru P
unescu i Nicolae Haruchi , i dentific
pn la 1,20 m - un strat steril arheologic
iar intre 1,20 - 3,30 m, un strat aparinnd

III in

6. la gura peterii i in fundul su pe


stnc (in fundul peterii o vatr de foc) ;
seciunea

III, in

sat Cheia, comuna

Localizare: Dobrogea Central , bazinul Mrii Negre, carstul din Valea


Casimcea

uneori

faa peterii ;

7. premedieval, in

Soei

faa

peterii ;

53

www.cimec.ro

Arheologia peterilor i minelor din RomAnia -

culturii dacice

Fauna

gsit

este din

aceeai epoc

Pe ten

naturale
4 Bogdan Constantinescu . Petera La Adam.
Cercetan Speologce 2. M T S C N.T T., 1995, p.
47.

Datare : La TEme dacic.

cs

Nicota escu - Piopor Alexandru Paunescu.


Nicolae Haruch l, Cercet~n paleoltlce In
Dobrogea , Matenale 6, 1959, p. 48 .

Petera

Petera

Jud. Constana , sat- comuna

La Adam

Jud. Constana . sat- comuna Trguor.


Localizare : .La Adam , Dobrogea
Central , bazmul Mrii Negre, Valea
Casimcea , afluentul Vistorna, versantul drept.
Reprezint o peter natural, cu cinci
intrri. cu altitudinea de 25 m, lungimea
total de 43 m Cercetrile arheologtce i

paleontologice s-au efectuat de ctre un


colectiv condus de Margareta Dumitrescu
in 1962 - 1963. in 1992, Clubul de
speologie .Emil RacoviW din Bucureti
realizeaz noi descoperiri de galerii i
stabtlete lungimea peterii la 103 m. ln
1962 - 1963 s-a recoltat un important
material arheologic datnd din paleoliticul
mijlOCIU, cultura musterian, paleoliticul
superior, cultura gravettian , mezolitic,
cultura tardenoisian . S-a avansat, de
ctre P. Samson
i C. Rdulescu
existena aici I a unui neolitic aceramic
care nu este susinut de alte descoperiri
din Dobrogea i din zon , in care s fi
existat un centru de domestictre a oii (pe
baza unUl mugure dentar). Materialele
arheologice sunt puine , fiind o peter
mic S-au descoperit materiale ceramice
din neohtlc, culturile Hamangia i
Gumelnia . Important este descoperirea
in peter a unui altar dedicat cultului
oriental al zeului Mithras. Fauna
descoperit in peter a permis completarea tabloului priv1nd fauna cuaternar din Dobrogea.
Datare: paleolitic. mezolitic, neolitic,
epoca daca-roman
1. Margareta Dum1trescu, P Samson , Elena
Terzea, C Radulescu. M. Gh1ca , Petera . La
Adam. Sta/tune Ple1stocenll , Lucranle
lnshtutulut de Speologre .Emil Racovia" 1 2, 1962
1963 , p 229 - 285
2 p Samson, ~tudes sur le cuaternalfe dans le
monde , Vlll-ame Congres INOA, Pans 1969,
1970, p 629 - 636
3 Crlstan Goran . Catalogul Ststemat'c al
Pere"Jor dm Romilma. 1981 , Bucure~h . 1982
5110113 .

Liliecilor de la
Gura Dobrogei
Trguor .

Localizare:
Dobrogea
Central,
bazinul Mrii Negre carstul din Valea
Castmcea , 7 km sud-sud-est de comuna Trguor, JUmtatea drumului
d1ntre Trguor la sud-est i Gura
Dobrogei.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea relativ de 50 m.
lungimea total de 500 m i avnd tret
mtrri
(A, B, C). La deschiderea
principal A, se ajunge pe o pant de 2
m. ce duce in galeria fosil care se
continu prin galeria cu ceramic , care
are i o tntrare separat ce se adncete
intr-un aven . Petera a fost cercetat de
Vasile Prvan in 1912 - 1924, C. S.
Nicolescu-Piopor i echipa sa intre
1956 - 1959 i de ctre speologii C.
Rdulescu i P. Samson intre 1976 1982, mpreun cu arheologul Alexandru
Punescu , in special in avenul de la
mtrarea B. Din galeria A cu ceramic (in
special) provin numeroase materiale
arheologice din neolitic
cultura
Gumelnia , Hallstatt, la Tene dacic,
epoca roman i feudal lrzie Sondajul
a mers pn la 2 m, fr a se atinge patul
peterii. in galeria B s-au executat dou
sondaje in care au fost 1dent1ficate
aceleai materiale, cu excepia neoliticului, pentru care s-au gsit matenale
1 de tip Boian, Hamangia. S-a gsit i
ceramic comun de secolul al IV-lea
a.Chr. Din avenul de la 1ntrarea B, in
stratul cu prbuiri termoclaste, din
partea supenoar , amestecat cu un ml
galben s-a gsit o asociaie faunistic de
micromam1fere datnd din vremea glaciaiunii Mindel. mpreun cu aceasta a
fost identificat i o pies de silex de
aspect b1facial cioplit dintr-o plachet de
form rectangular (?) atributt culturii de
prund. Tn 1991, Clubul de speologie
Emil Racovit"' din Bucureti recarteaz
petera, rezolvnd semnele de ntrebare
existente; rezult 656 m lungime i 26 2
(-14,2/+12)m denivelare

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

Informaie istoric :

minelor din Romnia Peteri naturale

Vasile Prvan aso-

Datare: paleolitic.

ciaz aceast peter cu Petera Keins,


menionat de Dio Cassius (LI, 23 I
urmtoarele) cu ocaz1a expediiei pro-

1 N N Moroanu , O statune paleoltltcll Tn


Dobrogea. Topalu, Academia Roman , Memorule
Sec~tunt i tun! t ftce, sena III, 5, 1928 , p 3 2 C S
N icolescu Piopor I colaboratorn, Raport
preltmmar asupra cercetfllor paleoltltce dm anul
1956, Matenale 5 , 1959, p 15

consulului
roman
Marcus
Licinius
Crassus la Dunrea de Jos pentru a-1
pac1fica pe reg1orii daci Reles i Dapyx.
Evenimentul s-a petrecut intre anii 29
28 a Chr., cnd Reles ii cheam in aJutor
pe romani. Dapyx, nfrnt, se refugiaz in
petera
Keiris, care era vast I
puternic Titanii infrni de zei s-au
refugiat in ea, dup cum rezult din
legend Vasile Boronean localizeaz
petera la Limanu, unde exist numeroase gun de peter nchise, care ar
JUstifica moartea i predarea dac1lor pnn
infometare i sete ca urmare a blocrii
intrrilor, conform textului lui Dio Cassius
fn peter au fost ascunse i animale.

Petera
Jud.

o peter natural locuit


probabil de om, in care s-au gsit
oseminte de ammale fosile cuaternare. N.
N. Moroanu I C S. Nicolescu-Piopor
cred c aici au existat i dovezi de locuire
uman . Petera a fost distrus de carier .

Datare. paleolitic
N N Moroanu . O sta/tune paleoltltcl In
Dobrogea. Topalu , Academ ta Romn Memorule
Sectumi tunltftce , sena III, 5. 1928, p 3 .2 . C S
Ntcolescu - Piopor l colaboratoni, Raport
preltmmar asupra cercetilfllor pateolt/1Ce dm anul
1956, Matenale 5, 1959, p. 15
1

Raport prellmmar asupra cercetllrilor paleoltttce


dm anul 1956, Matenale 1. Dobrogea 5. 1959, p.
15.22
Gettca.

Bucureh .

1924. p . 89 .

3 Marcian Bleahu V Oecu tefan Negrea , C


Plea , 1. Povar. 1 Vtehmann. Peteri dm
Romlnia . Bucureti , 1976, p 405. 406 .

Petera

4 Cnst1an Goran, Catalogul Stslema/tc al


Petertlordm Romllnia . 1981. Bucureti . 1982,
5110/14

localizare: Carierele din calcarele de


pe malul drept al Dunrii dobrogene, 5
km nord de localitate .
Reprezint

peter natural locuit de


este lung de peste 8 m i
larg de cea 3 m N. N. Moroanu, in
1928, probabil dup o cercetare de teren,
constat prezena unei bogate faune cu
mamut cal slbatic, cervidee etc. i a
unor piese de silex (ct au putut fi
vzute) , atribuite aurignacianului Petera
a fost distrus dup 1928 de lucrnle din
cariera de piatr

6. Valentin tntea . Petera Liltectlor. Cercetn


Speolog1ce 1, M T S . C.N T T . 1992, p 11-13

Cariera
la Topalu

Mic

Topalu

Jud. Constanta. sat comuna Topalu

5 Alexandru Punescu . C Rdulescu . P


Samson. Dl!couvertes du pall!oltttque mfefleur en
Roumame, Travaux de !'Institut de Speolog te
Emle Racovttza ' 21 , 1982, p 53. 62 .

Petera

sat- comuna Topalu.

Reprezint

1 C S Ntcolescu-Piopor t colaboratoni.

Prvan

Constana,

localizare Carierele din calcarele de


pe malul drept al Dunrii dobrogene, 5
km nord de localitate .

Datare paleolitic, neolitic, Hallstatt,


La Tene, epoca roman, epoca medieval trz1e

2 Vastle

Scrofeni

om

de

Jud Constana, sat- comuna Topalu


Localizare: Calcarele de pe malul
Dunrii dobrogene. la 5 km nord de
localitate.

Petera

Datare: paleolitic.
1 N N Moroanu , O statune paleo/tttcll In
Dobrogea, Topalu, Academ a Romn. Memonile
Sec 1un11 tuntftce. sena III, 5, 1928. p 3 2 C S
N colescu-Piopor 1 colaboratoni, Raport
preltmmar asupra cerce/llfllor paleollltce dm anul
1956, Matenate 5, 1959, p 15

Reprezint o peter natural in care sau gsit oseminte fosile de animale cuaternare. N. N. Moroanu i C. S.
Nicolescu - Piopor cred c au existat i
dovezi de locuire uman Petera a fost
distrus de lucrrile din carier .

55

www.cimec.ro

Arheologie

petenlor i

Pe tera

minelor din RomSnia

Peten

Petera

Nr. 1 din Cheile

nr. 2 din Cheile


Tatarului

Ttarului
(Petera Mic

(Petera

din Cheile

Ttarului)

Jud. Dmbovia , sat


Moroeni.

naturale

Ursului din Cheile

Ttarului)
Dobreti ,

comuna

Jud

Dmbov1a ,

sat Pucheni, comuna

Pietroia .

Localizare: Munii Bucegi, bazinul lasuperiOare, carstul Valea T


tarului, afluent pe dreapta. versantul
stng, la sud de Cabana Padina , Cheile Ttarului

Localizare: Munii Bucegi, bazinul


lalomiei superioare, Valea Ttarului
afluent pe dreapta, versantul stng. la
sud de cabana Padina, Cheile T
tarului.

lomiei

Reprezint o peter natural locurt


ocazional de om, cu altitudinea absolut
de 1548 m lungrmea total de 125 m .
avnd dou intrri , orientate spre sudest Prima are inl1 mea de 3 m. l1 mea
de 2,10 m, o a doua este complet
colmatat Petera a fost Identificat de
Alexandru Max1m, care face primele
identificri de faun . ln 1957 Institutul de
Studr i Proiectri Energetice, in vederea
unui studiu geologic, degajeaz intrarea
principal i cheam Institutul
de Speologie s fac investigaii de specialitate
P Samson i C Rdulescu . efectueaz
cinci sondaje (dou in Sala Mare i trei in
Sala M1c a l turat) Acestea ating
adncimi cuprinse intre 1 i 1,65 m,
neajungnd pn la patul peterii. Un
sondaj a fost efectuat i in stnga intrrii
de ctre Institutul de Studii i Proiectri
Energetice. S-a recoltat faun , rar in
sondajul nr. 1, in partea supenoar a
stratului III, de culoare ocru cenuiu . s-a
gsit o pies din silex atribuit paleohtrcului superior i faun cu Ursus
spelaeus.

Reprezrnt o peter natural locu1t


ocazional de om. cu altitudinea absolut
de1548 m, lungimea absolut de 100 m.
Are o smgur intrare (colmatat pn in
1957), inl~mea de 1,60 m i limea de
4 m. Aceast peter a fost Identificat t
publicat parial in 1912 de ctre C N.
Ionescu I.S P.E. elibereaz mtrarea de
drmturi (1957) i efectueaz un sondaJ mterior. P. Samson i C. Rdulescu
execut trei sondaje, care merg pn la
adncimea de 0,50 - 2 m, identificnd trei
straturi ln Sondajul 1, in stratul 1. ocrucenuiu , la limita cu stratul2, brun- rocat ,
glomerular. s-a gsit o pies din silex
atnbu1t musterianului evoluat (paleolitic
miJlOCIU) Sonda;ul 2. in stratul ocrugalben deschis, la 0,45 m adncime se
afla o vatr pe care nu au fost gs1te
resturi de faun sau de mdustrie uman .
deci nu este databil . O alt vatr (?) a
fost identificat n stratul tre1 de culoare
ocru-galben argilos, la 1,30 m adncime.
cu oase achiate i p1ese dentare izolate
de Ursus spe/aeus care nu au fost
datate Se apreciaz c ar putea aparine
interstadiului Gottweig din stadialele
Wurm-ului. Dat fiind nlimea mare,
petera ar fi putut fi acoperit de gheari .

Datare: paleolitic.
1 Alexandru Max1m, lbex prtscus Wold de la
Grotte Tltaru dans les Monts Buceg1 (Roumame),
Buletinul Societli de t iaoe CluJ 10, 1948, p 87
78
2 P Sam~on C RAdulescu , Cercet~ri
paleontologice In p tertle dm Valea Tltarulul,
Ocrottrea Natun1 7, 1G63 , p. 73. 77.
3 Cn&tian Goran , Catalogul Sistemat1c el
Petertlor am Romlme. 1981 , Bucuret1 , 1982 ,
1241 / 6

Datare. paleohtic.
C N Ionescu . Faune ctes grottes dans les
Clfpates de Roumante, Annales scoentiloque de
I'Unrversote Jassy 8, 1912, 3, p 242 243
2 P Samson. C Rldulescu, Cercet4rt
paleontologJCI in petertle dm Vale Tllarului,
Ocrotirea Naturu 7. 1963, p 77 83.
3 Cristoan Goran , Catalogul S1stematJc al
Peterllordm Romlma 1981 , Bucureto , 1982,
1241 1 5
1

56

www.cimec.ro

Arheologta

petenlor I

mmelor dm Romnie - Peten naturale

1. intre 3,40 i 1,60 m se gsete


locuirea din paleoliticul mijlociu, cu unelte
din cuar. silex i alte roci aparinnd
paleoliticului cuaritic, nsoite de faun
de Ursus spaeleus;

Petera

Muierii de la
Baia de Fier

(Petera Muierii 1)
Jud. Gorj, sat - comuna Baia de Fier

2 de la 1,60 la 1,20 m stratul aparinnd


paleoliticului superior cu unelte din silex
I faun cu Ursus spae/eus;

Localizare Cheile Galbenului, bazinul


Olteulur, versantul culmli Garba, in
sud-estul Munilor Parng, la 2 km in
nordul locahlu. pe partea dreapt a
rului Galbenul

3. de la 1,20 la 0,80 m strat steril arheologic;


4. intre 0,80 r 0,30 m strat argilos,
.sigiliul peterii", care marcheaz sfritul
glacia1ei i inceputul penoadei actuale
(holocenului):
5 intre 0,30 i O m se afl stratul postpaleolitic Tn acest strat nu s-a obinut o
succesiune cultural-stratigrafic riguroas
dar in el se ntlnesc, in succesiune
cronologic fireasc. dovezi de locUJre
aparinnd culturilor Cri (neolitic timpuriu), Coofeni (perioada de tranziie spre
epoca bronzului), Glrna (epoca bronzului), epocilor dacic i medreval trzie
O corelare intre seciunile ntreprinse nu
s-a fcut dect pentru paleoliticul mijlociu, stabilindu-se c aparrne mus-terianului 1i 11.

'-

oV

1~

Date antropologice: in spturile din anul


1952 s-a gsit un craniu fragmentar i o
mandibul de Homo sapiens - Cro
Magnon.

\.
St

Petera

Flgurf umane din

Peterile

Gorjulul

este electnficat, vizitabil .

Datare: paleolitic, neolitic, perioada


de tranzi ie de la neolitic la epoca
bronzului, epoca bronzului, Hallstatt,
La Tene dacic. epoca medieval .

Reprez1nt

o peter natural locuit de


om, cu lungrmea de 3566 m i altitudinea
de 45 m Prezint patru nivele de
formare. deci exist interes speogenetic.
Nivelul 2. superior i nivelul 3, inferior
prezint interes general.

1 C S N collescu-Piopor, Le paleo/lthtque en
Roumsme Dac a 5-6, 1935. 1936 (1938).
2. Constanbn Oa,covtCIU, G Ferencz1, tefan
Bodor, C S Ncoh\escuPiopor . Nteola' Gostar,
M Oetrn , P Ouka , Date preflmmare n t pra
rezultatelor paleoantropotogtce de fa Petera
Muterifor, Bala de F11u, antterul Grldttea
Muncelulu , SCIV <1 , 1953 , 1-2. p 195 209
3 C.S NrcoiAescu-Piopor. Raport prellmmar
asupra cercetllfllor de paleontologte umani de la
Bata de Fi rdm 1951. Problem de ntropolog'e
t , 19:>4
4 C S. N1COIIe cu-Piopor. anuerul arheologic
Baia cte Fter, Matenate 3 , 1957
S Marttan Bleahu, V. Oecu, tefan Negr C
Plea , 1. Povara, 1 Vtehm nn. Peteri ctm
Romtlnla, Bucure t1, 19713
6 Cnslian Goran , Clfa/;>gu/ Sl tometJC a l
Petertlor dm Romlni 1981 . ucurc U, 1982,
205 11 1.

Date arheologice: C. S. Nicolescu


a efectuat spturi arheologice in
1929, lucrri pe care le-a reluat,
mpreun cu colaboratorii, intre 1951 1955. la gura peterii, in galeria principal i in galeria sud - nord, (pornind de
la patul peterii pn la suprafa) .
Prezentm schia stratigrafic obinut in
galeria principal, in spturile din 1953 1955, unde s-a atins adncimea maxim
de - 6,90 m. Su-prafaa cea mai mare a
profilului este ocupat de depunerile
aluvionare, care coboar pn la 3,40m:
Plopor

57

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

Petera

mine lor din Romnia -

Peteri

naturale

Muierilor

Jud Gol'), sat - comuna Baia de Fier.


Localizare: Carstul din versantul drept
al Cheilor Olteului. Partea de nord a
comunei, pe partea dreapt a rului
Galben.
Reprezint o peter natural locuit de
om. in 1924, C.S Ntcolescu-Piopor
identific la ntrarea in peter cteva
desene rupestre. in culoare neagr,
reprezentnd personaje umane in manier schematic, pe care le atribuie
neolit1cului.

Petera P rcil l abului

Datare. neolitic, epoca bronzului.

Se
impune
venficarea
stni
de
conservare, inclusiv a msunlor de protecie. Nu are evidene complete in
Catalogul Srstemalic al Peterilor din
Romnia

CS

tCOiescu-Piopor Travaux sur les


pemtures rupestres d'Oiteme , Arh1 ele Olteniei 7.
1928 , 35, p 37- 48
2 ton Andr eescu , Artele In t1mpuflf6 prestoflce
la no1, Arta I tehn1ca graftc! 4 5, Bucureti ,
1939 , p 25. 50
3 C S Ntcolo!lescuPiopor , Sur L'Art rupestre de
/'01/eme . Jahrbuch fur praehtslonsche und

Datare neolitic.
1 C S Ntcol!escu-Piopor , Desent.m paleoi1!1Ce
in Oltema, Arhtvele Oltenei 5, 1926 p 23
2 C S NtcolescuPiopor . Travaux sur les
pemtures rupestres d 'Oite111e. Arhtve le Oltene 7,
1928, p 28
3 1 Nttulescu, Baia de Fter, Monografte , Ed
Ltera , 8ucuret1 , 1972
4 Cnstan Goran, Catalogul s,stemat1c al
Petenlordm Rom~nia , 1981 , Bucurett , 1982,
2050 / 21

etnograph1sche Kunst (JPEK) 22, 1966 1969.


4 Cnstan Goran, Catalogul S1stematc al
Petenlordm RomiJnla 1981 , Bucuret i, 1982 ,
2051 / 3 .
5 Mar n Crc1umaru, MiJnunl ale arte/ rupestre In
Rom~ma Bucureti , 1987.

Petera Bltioara
Jud Gorj, sat

Petera Prc/abu/ui
Localizare Cheile Galbenului. Munii
Parng carstul din bazinul rului
Galben, la nord de sat.
o

peter natural locuit

comuna Runcu

Reprezint o peter natural locuit de


om, cu altttudmea absolut de 400 m,
relativ de 20 m, orientat spre sud-est.
lungimea total de 12 m. l1mea max1m
de 6 m. Un sondaj arheologic a fost
efectuat n 1992 de Marin Crciumaru,
Carol Cpi , Corneliu Beld1man , S. B.
ertens . Au fost identificate ase niveluri
sedimentare, ce se succed pn la
adncimea de 1,1 O m, fr a se atinge
patul peterii. La suprafa , in stratul de
culoare nchis, cu mult cenu I
crbune , o intercalare a unui strat glbui,
apoi o succesiune de lut rocat i galben ,
o crust fero-manganic , iar intre 0,95 1,1O m un strat rou inchis cu acumulri
de fero-mangan aparmand mustenanulut. La baza sa cteva piese din

de

de C. S. Nicolescu
intre 1924 - 1926, acesta a
descopent la intrarea in peter cteva
desene rupestre, n culoare neagr, ce
reprezentau figun umane adoratoare ale
Soarelui, ithyphalice, motive solare,
datate de el in neo-eneolitic. De aceste
descoperiri s-au ocupat i alii , intre care
abatele Henri Breuif , care a susinut
datarea lui Plopor.
om.

Bltioara,

Localizare Mun11 Vlcan. rama sudic carstul din bazinul Bistria , .Valea
Tnr" , versantul stng al Dealului
Cornetu, la 500 m nord-est de localitatea Bltioara .

Jud. Gorj, sat- comuna Baia de Fier.

Reprezint

- Dansatori

Cercetat

Piopor

Tn 1926, dr. Alexandru Savopol a efectuat


o anahz m1crochimic a culorilor folosite ,
stabrlind c sunt realizate cu crbune
(vezi art1colul din Arhivele Olteniei 23,
1926, 131 - 134)
58

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mine/ordin Romnia -

Peteri

diorit i andezit c1oplite de om, intre care


un vrf i un racloar S-au efectuat
analize de polen preliminare .

srace in dovezi de locuire, intre care


pentru musterian se remarc recipiente
din stalactite pentru pstrat ocrul rou, iar
pentru gravettian un colier din dini de
faun de peter . Este petera pentru
care s-au fcut cele mai moderne
14
cercetri interdisciplinare: datri cu C ,
investigaii
granulometrice. carbonai ,
humus, petrografice, faunistice, palinologice. in ultima depunere - P se afl
locuirile din neolitic, prima epoc a
fierului (Hallstatt) i medievale, secolele
XIV - XVII , i chiar contemporane Din
punct
de
vedere
climatic
Marin
Crciumaru a identificat prezena interglaciaruiUI Riss-WOrm, pe care 1-a
denumit lnterglaciarul Boroteni, cunoscut in Europa de Nord sub denum1rea de
.1. Eem, in Cmpia Rus .1. Mikulino", .1.
lpswich" in Marea Britanie i .Sangomon
in America de Nord. Este cuprins intre
adncimile 4,25 - 3,65 m. lnterglaciarului
Boroteni ii urmeaz glaciaiunea WOrm .

Datare: paleolttic.
1 Mann Crc<umaru , Carol Cp!.!!l , Cornelru
Beldman, G Calotoru, S B Menens, CercetAfl
arheologce Tn endocarstul dm Bazme/e
Sohodolulul I BtSifl/et (Munu VAican} (In
manuscns) .
2 Cnstan Goran . Catalogul Ststematc al
Petenlor dm RomAnta, 1981 , Bucureti , 1982,
2115 / 29

Petera

Cioarei

Jud. Gorj, sat

Borotent,

naturale

comuna

Pestiani.

Localizare: Mun11 Vlcan, in carstul


din Valea B1striei, bazinul Jiului de
Vest, versantul stng al prului
Bistncioara, la 500 m in nord-vestul
localitii Boroteni
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea relativ de 30 m,
lungimea de 17,60 m limi cuprinse
intre 2,70- 6.50 m I inl1mea intre 1,10
- 2,50 m. Spturi arheologice au fost
efectuate de C S Nicolescu-P iopor i
Corneliu N Mateescu in 1954 Din 1973
cercetrile au fost reluate de Marin
Crciumaru pentru a se efectua analize
de polen lntre 1979 - 1988 au fost
continuate de Maria Bitiri i de Marin
Crciumaru. n 1990 Marin Crciumaru
efectueaz o verificare stratigrafic, iar
din 1992 lucrrile au fost reluate de Marin
Crciumaru in colaborare cu M. Oile, de
la Universitatea din L1ege, M. Patou i P.
Auguste de la Centrul Na1onal de
Cercetn tiinifice d1n Paris. Din punct
de vedere stratigrafic se distinge o
succesiune bogat de depuneri. maJOritatea fr important arheologic,
notate de la A la P, pe o adncime de
4,50 m. Cele ce conin vest1gii arheologice sunt E, H, J. G i F care se
s1tueaz in paleoliticul miJlociu, musterian
cuartic carpat1c, au vrste cuprinse intre
54000 i 47200 B.P. (dup analizele cu
1
C \ Paleohticul superior este prezent in
stratul 4 i aparine aurignacianulut dup
C. S. Nicolescu-Piopor sau gravelttanului, dup Marin Crciumaru i este
14
datat, tot cu C , intre 25900 i 23570
8 P. Ambele locuiri paleolitice sunt relativ

Datare; paleolitic, neolitic, Hallstatt,


epo-ca medieval.
1 C S NtcoraescuPiopor, Cornehu N
Mateescu , antterul arheologtc Cerna- 01/, SCIV
6. 1955, 3- 4

2 Mann Crctumaru , Medtul geograftc In


pletstocenul supenor t cultuflle pa/eoltltce am
RomAnta , Bucureti , 1980
Mann Crclumaru , M Ulrrx Closset,
Paleoenvtronnment et adaptatton cu/ture/le des
neandert a/;ens de la Grotte Ctoarei a Bororen i
(Rouman,e). a ture et Culture Actes du colloque
de Li~ge , 1993

4 Mann Crc1 umaru , M Otte, M Ulrrx Closset


M , Sequences p/e1stocene a la Petera Ctoaret
(Grot!e de Corbeaut) a Boroteni en Oltente
Prehlstorre Europeenne 7, 1995

Petera

Vulpii

Jud . Gorj, sat

Boroteni,

comuna

Pestiani.

Localizare: Munii Vlcan. carstul din


Va ea Bistrei, bazinul Jiului de Vest,
versantul stng al prului Bistncioara ,
1 km in aval de Petera Cioaret, sub
stnca .Piatra Boroteni" .
Reprezint o peter natural locuit de
om, altitudinea absolut este de 400 m,
relativ 60 m, orientat vest-sud-vest.
limea de 3,30 m, inlrmea de 1,45 m.
Sondajul a fost efectuat de Emrlian
Alexandrescu in 1986. Spturile au fost

59

www.cimec.ro

Petera
(Petera

din Runc

de la

Cerndia)

C m d1a, comuna B i d

Jud. Gorj,

F" r.
Localizare: Car tu1 dm Baznul Olt
ului, Ch
Galben 1 ,
mzioara ,
In dr apta pr ului Pet 01 , la 2 m
e d .a.

.c

Runc Figuri

E t o

cal

pete

Petera Cloani

(P

tera

Petera

Mare de la Cloani,
lui Tudor Vladimirescu)

Jud. Gof),
3,

Petera

Dlma

Peterii

Jud. Go~ .

www.cimec.ro

Arheotogia peterilor i minelor din Romnia -

Peteri

cenu ; 0.40 - 1,10 m, n nivelul brun


rocat , fragmente ceramice aparinnd
culturii Coofeni iar intre O,70 - 0,80 m, o
vatr de foc, arsur , crbune, cenu

relativ

de 75 m, lungimea de 9171 m, cu
deschideri Are o galerie principal
orizontal din care se desprind culoare
laterale mici. colmatate cu aluvtunt
Galeria are trei sectoare. A fost
investigat
de numeroi cercetton
romni i strini , publicat de Silvia Iancu
i Ilie Ion in 1961 . Tn cercetrile de teren
efectuate de Vasile Boronean, intre 1965
-1967, in galeria principal. la intrare. au
fost descoperite fragmente ceramice
dacice.
dou

Analize polinice preliminare.


Datare: penoada de tranziie de la
neolitiC la epoca bronzului, epoca
medieval .

1 C S N1colliescu-Piopor. Corneliu N
Mateescu, antterul erheologtc Cerna - Olt. SCIV
6, 1955. 3 4. p 34

2 Em1han Alexandrescu, Corneliu Beld1man,


Marm Crcumaru, S B Mertens . Cercetari
arheologtce In endocarstul dm sudul Munttlor
Vlilcan Cercetn Arheologice 9 1993, p 31 32

Datare : neolitic, eneolitic, La Tene


dacic.
Alexandru Vlahu , Romlma pttoreascl ,
1901
2 C Mois1l, PriVIre asupra anttehttlltlor
pretstortce ate Romlntet, Buletmul Com1siumi
Monumentelor lstonce, 1910, p 119
3 Constantm DaitoVICIU, teran Ferencz. C S
N 1colescu - Piopor i colaboratom. anlteru/
Grlfdltea Muncf!lului, SCIV, 1953, 1 - 2, p 195209
4 Crist1an Goran Catalogul Ststematic al
Petenlor dm Romama. 1981 , Bucureti 1982
2048 / 6
1

Bucureti ,

3 Cnsllan Goran Catalogul Stslemattc al


Petenlordm Romania 1981 Bucureti , 1982,
2113/39

Petera

din Valea

Deleului
Jud. Gorj, sat

Dobria,

naturale

comuna Runcu.

localizare: Munii Vlcanului, bazinul


Jiului, carstul din Valea Suiei .

Petera

Reprezint o peter natural locuit de


om. A fost cercetat de C. S. Nicolescu
Piopor in 1921 . Tn sondajul efectuat s-au
gsit fragmente ceramice aparinnd culturii Coofeni i oase de Ursus spelaeus.
Posibil s fie la Cristian Goran, in
Catalogul Sistematic al Peterilor din
Romnia, sub alt nume. Se impun cercetri noi.

(Prlazului)
Jud. Go~. sat - comuna Runcu.
localizare: Munii Vlcan, carstul din
Cheile Runcului, bazinul Sohodol,
versantul stng al rului Sohodol, 170
m deasupra Cheilor.
Reprezint o peter natural locuit de
om. puternic descendenta. cu altitudtnea
absolut de 530 m. relativ de 190 m. Tn
penoada 1983 - 1985, o echip de la
Clubul de speologie .Emil Racovi" din
Bucureti, condus de Cornel Belecciu, a
fcut noi descoperiri, stabilind lungimea
peterii la 1060,5 m i denivelarea la 28
(-25/+3)m. Prezint trei intrri. Se bifurc
imediat dup intrarea principal . Din
cercetrile dm 1954, efectuate de C. S.
Nicolescu-Piopor i Corneliu N. Mataeseu, a rezultat ceramic aparinnd La
TEme-ului dacic.

Datare: perioada de tranziie de la


neolitic la epoca bronzului.
1 C S N icolescu-Piopor , Corneliu N
Mateescu, antterul arheologiC Cerna OII. SCIV
6, 1955, 3 - 4, p 39

Petera
(Petera

Prleazului

Polovragi

lui Pahomie)

Jud. Gorj, sat - comuna Polovragi.


localizare: Munii Cpnei, carstul
din Cheile Olteului, versantul stng, 2
km de mnstirea Polovragi, la 200 m
de la intrarea in chei pe oseaua
Rmnicu Vlcea - Trgu Jiu. Carstul
din Cheile Olteului.

Datare: La Tene dacic


1 C S NcoiAescu-Piopor, Corneliu N
Mateescu, C N , antlf!rul arheotogtc Cerna - Olt
SCIV 6, 1955, 3 4
2 Marc1an Bleahu, V Decu, tefan Negrea . C
Plea , 1 Povar , 1 Vehmann . Peteri dm
Romlnte. Bucureti . 1976

Reprezint o peter natural locuit de


om, cu altitudinea absolut de 670 m,

61

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mine/ordin

Rom~nia

Peteri

3 Crtsltan Goran, Catalogul Sistemattc al


Peterilor din Rom~ma 1981, Bucureti . 1982.
2114/7
4 . Cornel Belecciu . Chetle Sohodolulut- 3 am de
explorare, Supliment al Bulet.nulur Clubului de
speologre .Emrl Racovr" Bucureti 10, 1986

naturale

Petera
stnc
(dup

.. adpostul sub
- nr. 40

T. Orghidan

C. Goran-

Mere ti)
Jud. Harghita, sat - comuna

Petera Ptruns

localizare Munii Perani, Valea OItutui Superior, carstul din Cheile Vrghiului, versantul stng, 15 m aval de
podul nr.7.

Jud. Gorj, sat- comuna Runcu.


Localizare: Munii Vlcan, ramura
sudic, carstul din baztnul Sohodol,
Valea Sohodol, versantul drept.

Petera este un adpost natural, locuit de


om. cu altitudinea relativ de 7 m, lun
gimea total de 8 m, cu o deschidere
larg de 9 m, nalt de 2,20 m Petera
este orientat spre sud, adnc de 5 m.
Este luminat n ntregime I expus
varialirlor temperaturii i agenilor atmosferici. A fost cercetat in 1957 de
Traian Orghidan i Margareta Oumitrescu, care au recoltat de la suprafa
osemmte de Vulpes vulpes, Ursus arctos,
Lepus europenus. de animale domestice:
oa1e, capr, porc, bou I roztoare, numeroase fragmente ceramtce medievale
din secolele XII- XIII i d1n secolul al XIXlea. Se impune cercetarea peterii prin
sondaje i studierea materialului arheologic recoltat.

Reprezint o peter natural locuit de


om, cu altitudinea absolut de 460 m 1
cea relativ de 30 m. Explorrile realizate
de Clubul de speologie .Emil Racovit"
din Bucureti au dus la descoperin care
au stabilit lungimea la 310 m i
denivelarea la 36,5 (-22/+1 4,5) m
Prezmt o singur 1ntrare orientat spre
sud-est. 12 m l1me, 10 m nlime . n
fundul peterii se afl un lac adnc de
2 m. Sondajul arheologic, de 2 x 15 m,
efectuat n 1992 a aJuns pn la 180 m
adncime, nu . a atins stnca I a
constatat urmtoarea succesiune cultural . 1 sub depunerea recent de la
suprafa, la 0,20 - 0,40 m, s-au gs1t
materiale ceramice i resturi de faun d1n
secolele XIX - XX; n un1tatea stratigrafic
3. la 0,30 m s-a gsit un fragment
ceramic hallstattian. Tntre 0,40 - 0,50 m,
unitatea stratigrafic 4 n nivelul arheologic 11 a scos la iveal materiale arheologice i resturi faunistice a-parinnd
culturii Coofeni. in un1tatea stratigrafic
de pn la 1,90 m nu s-au constatat
urme de locuire omeneasc Au fost
fcute analize polinice.
Datare: perioada de tranziie de la
neolitic la epoca bronzului, Hallstatt,
epoca modern, epoca contem-po-

Datare: epoca

Nocolescu - Piopor. Corneliu


M~Meescu , antterul arheologtc Cerna

CS

medieval,

epoca mo-

dern .

1 Traian Orghtdan, Margareta Dumrtrescu,


Studiu monograftc al comple)(u/ut carstic dm
defileul Vflrghtulut. Lucrrile tnslttutului de
Speologte .Emrt Racovt!" 1-2. 1962- 1963, p
154.
Cnstran Goran. Catalogul SistematiC al
dm Romflnta, 1981, Bucureti , 1982,
1200 /40 .

Petenlor

Petera Almaului

ran .
1

Mereti.

(Aimaser Hhle)

N
011. SCIV

Jud . Harghita. sat- comuna

6 , 1955, 3. 4, p. 393- 394

Mereti.

Localizare. Munii Perani, Valea


Oltului Superior, carstul din Cheile

2. Mann Crcrumaru , Carol Cpt\ , Comehu


Betdiman, G Catotoru S B Mertens. Cercet!n
arheologtce Tn endocarstul din Bazmele
Sohodolului i Bistntet (Muntu V~lcan) [in
manuscros)
3 Crrstran Goran , Catalogul Ststemattc al
Peterrlordm Romlnta, 1981, Bucuretr . 1982,
2114 14
4. Cornel Betecctu , petenle dm zona Patrunsa
Prajele , Buleltn Speologoc, F R TA . C.C S S 11 .
1987, p 211-215

Vrghtului.

Nikolaus Boroffka mentioneaz c in


peter s-ar afla matenale arheologice
aparinnd culturii Wietenberg, (fig 91, 8
i pl. VI.). Gabriel Rustoiu preia aceast
informaie.

62

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mmefor din Romnia -

Peteri

exhaustiv

o fac Traian Orghidan i


Margareta Dumitrescu, in 1964. Deschiderea pnnctpal, avnd 6 m nlime t
12 m lime, prezint resturi de zidun
nlate pentru protecia populaiei ce se
ascundea n ea din faa nvlitorilor. Este
orientat spre nord-vest, la fel i una din
deschiderile secundare de la acelai
mvel, care este suspendat deasupra
vii. Tn deschiderea principal se intr
printr-o scar de lemn fcut poate de
austrieci in timpul primului rzboi mondial, cnd au exploatat guano Dm
peter provine o unealt din os de
Ursus spelaeus, care a intrat in colecia
lui A Koch, apreciat de Henri Breuil ca
avnd trsturi mus-teriene, iar Mrton
Roska o ncadreaz in diluviu pleistocen
(superior). Ion Nestor apreciaz vag c
provine dintr-o peter de la Meret1 1ar
C S Nicolescu-Piopor nu se pronun
asupra peteru. Materialele se afl in
Muzeul Naional de Istorie a Transilvaniei
d1n CluJ Oase de Ursus spelaeus i Fetis
leo se afl in muzeele din Braov i
Sibiu Tn peterile d1n zon Maria Mottl a
efectuat spturi (dou seciuni 2 x 2,5 m
I 3 x 3 m), prec1znd c a gsit materiale
aparinnd
musterianului i aurignacianului, pe care le public sumar. fr
ilustraie. S-pturile s-au fcut in culoarul central i s-a gsit o vatr paleolltic cu osemtnte, dar fr piese de
silex; in Sala Mare s-au gsit fragmente
ceramice din penoada de tranziie la
epoca bronzului, cultura Coofeni. Tn
cercetrile dm 1957, Traian Orghidan I
Margareta Dumitrescu iden-tific i
determm o foarte bogat faun de
nevertebrate, speci1 rare de tro-globionte,
hlteci, faun fosil I actual cu Bos
taurus, Capra hircus, Ovis aries, Vulpes
vu/pes, Sus scrofa, Equus cabalus, Ursus
spelaeus: s-au recoltat de la suprafal
fragmente ceramice hall-stattiene. In
carstul din baztnul Vrgh1 se afl 11 O
peteri, ce se grupeaz in patru nivele de
eroz1une. Tn unele dintre ele au fost
i
dovezi
de
locuire
identificate
nedatabile. Se impun spturi de verificare

Datare. epoca bronzului.


1 N1kolaus Boroffka Dte Wtetenberg-Kultur. Em
Bettrag zur Erforschung der Bronzezetl m
Sudosteuropa , Bonn, 1994 ,
2 G Rusto1u , Ttpo/ogta capetelor de bl
aparm4nd cutturrlor bronzului mtJIOCIU dm
Romama , Buletmul Cercunlor tun\1f1ce
Studeneti , Arheolog1e-lstone 1, Alba Iulia, 1995 ,

p 70

Petera

Mare

Mereti

(Petera

4 dup Podek, Petera


Mereti, Orban Balaza, Petera
din Stnca Minunilor, Petera
Klik, Csudalokbi Barlang,
Petera de la Homorod-Aima,
Petera 14 din Cheile Vrghiului
dup T. Orghidan i C. Goran)
Jud. Harghita, sat- comuna

naturale

Mereti.

Localizare: Mun~i Perani, Valea


Oltului Superior, carstul din Cheile
VrghiuiUt, versantul stng. Podul
nr 11 in abruptul _Stncii Minunilor",
.Csiudola-Ko".
Reprezint o peter natural locuit de
om. cu altitudinea relativ de 18 m, lungimea total de 1578 m. Petera este
orizontal, cald, cu temperaturi intre 9,5
- 100 C. Petera are 4 deschideri;
deschiderea pnncipal prezint o bolt
arcuit nalt de 6 m, larg de 12 m,
orientat spre nord-vest, acces pe scar
de lemn. Asupra temperaturii din peter
s-au fcut observaii care privesc
posibilitatea locuirii de ctre om La 20
ianuarie 1957, afar erau -20 C, in Sala
de la Intrare -30 C i stalagmite de
ghea, iar in fund 9,5 C. La 20
septembrie, la intrare erau 14 C, in fund
100 C . Lumina ptrunde in sala A, care
este umed; se simte circulaia curenilor
Marc1an Bleahu i colaboratorii si impart
petera in trei uniti: 1. complexul de sli
i galerii de la intrare; 2. galeria principal
terminat cu Sala Mare: 3. galena de
legtur.
Figureaz
printre peterile
despre care s-a scris mult nc d1n
secolul al XVIII-lea. O prim descriere ii
face J. Fridwalsky in Mmera/ogia Magni
Principatus Transsi/vaniae in 1767, apoi
Josef BenkO, n 1780, lstvan Fekete n
1835, care ii d i o schi parial i
Orban Balasz in 1868. Publicarea

Datare: paleolitic, perioada de trande la neolitic la epoca bronzului,


Hallstatt, epoca medieval.

ziie

1. Mrton Roska . Recherches prehtstonques


pendant rannf!e 192-f, DaCia 1, 1924 , p 297-312
63

www.cimec.ro

Arheo/ogia peterilor i minelor dm RomAnia -

Peteri naturale

2. C S N coi Aescu-P iopor Le pallollthtque en


Roumante. Dac1a, 5-6 . 1935-1936 (1 938), p. 43,
73
3. Marc1an Bleahu, V Decu . tefan Negrea , C.
Ple,a 1 PovarA 1 V1ehmann Peteri dm
Romlnta. Bucureti 1976. p. 381 386
4 G Ferenczi, 1 Ferenczi, Observatti de
/opografte arfleologte~ tn partea supenoarl a
Depresiunu Homoroadelor (ju d Harphl/a) Intre
anii 1957- 1978, (Raport preltmtnar), Acta Musei
Napocens1s 16, 1979. p 411-430 .
5 B Jungbert. Repertonullocalttllttlor cu
cJescopenn paleoltltce dtn Transtlvana(/1) , Acta
Muse1Napocens1s 16. 1979. p 407- 408
8 . Cnst1an Goran, Catalogul Ststematte al
Peteritordm Rombnta. 1981 Bucureti , 1982,
1200/14

1. Tra1an OrgtHdan. Margareta Dumtrescu,


Studtu monograftc al complexului carsltc dm
def1/eul Vlrghtulul, Lucrrile Institutului de
Speolog1e .Emil RacOVI\" 12 1982- 1963 p 87

90
2 Marcan Bleahu, V Decu, tefan Negrea C
Plea , 1 Povar , 1 Viehmann. Peten dtn
Romlma. 1976 Bucure,tl . p 386-387
3 Cro stJan Goran, Catalogul Ststematc al
Petenlordm Romlnta, 1981 Bucureti , 1982,
1200/1

Petera

nr. 10 de la

Mereti
(dup

Petera

T. Orghidan - Petera nr. 5,


dup F. Podek - Bronzhohle,
Petera nr. 11 dup C. Goran)

nr. 1 de la

Mereti
(dup

Jud . Harghita, sat- comuna

Localizare: Munii Perani , Valea 01tului Superior, carstul din Cheile


Vrghiului, versantul stng, 60 m
amonte de Podul nr. 11

T. Orghidan, C. Goran)

Jud. Harghita, sat - comuna

Mereti.

Mereti.

localizare: Munii Perani , Valea OItutui Superior, carstul din Cheile Vrghiului, versantul stng, 30 m n aval
de Podul nr 7, deasupra Peterii
nr. 34.

Reprezint o peter natural locuit de


om, cu altitudinea relativ de 3 m,
lungimea total de 20 m, o deschidere
inalt de 2,5 m i larg de 1,5 m. Galeria
este lung, cald, orientat sud-vest nord-est i lumina ptrunde 8 m. Sunt
prezeni cureni sensibili in fundul pe
terii. Descoperiri: in sha de dincolo de
intrare s-au gsit resturi faunistice n
t1mpul spturilor fcute de Mana Mottl,
in 1942 - 1943, constnd din Ursus
spelaeus, Rupicapra rupicapra, Canis
lupus, valve de scoici Unio. Jn cercetrile
efectuate in 1957, de echipa Traian
Orghidan i Margareta Oumitrescu s-au
mai identificat Ursus arctos, Bos taurus,
Capra hircus, Vu/pes vulpes, Microtus
nivalis, Clethrionomis, chiroptere etc. i
oseminte de Homo sapiens o vertebr
dorsal , fragmentar , maxilar stng de
cop1l cu dentiie definrt1v , oase metacarpiene. Maria Mottl a gsit fragmente
ceramice i piese de bronz din epoca
bronzulur.

Reprezint o peter natural locuit de


om, cu altitudinea relativ 15 m, lungimea
total de 96 m, avnd o singur deschidere, nalt de 4 m, larg de 6 m,
arcuit . Peter este orizontal , orientat
sud-vest - nord-est. impr1t in trei unitr (A, 8 , C), cald , umed . Lumina p
trunde numai in unitatea A, pn la 30 m.
A fost rscolit de cuttorii de comori.
S-au executat de ctre Traian Orghidan
i Margareta Dumitrescu, in 1957, dou
careuri (sondaje) la 15 m de intrare.
Stratigrafic, situaia este urm-toarea :
pn la 15 m humus recent cu ceramic
din secolul al XIX-lea; stratul de argil
intre 12- 20 cm. mult ceramic. Hallstatt
I La TEme: intre 20 - 30 cm o argil
rocat cu unelte din silex. neolittce: intre
30 50 cm argil cu bolovani rulai, faun
cu Ursus spelaeus, Ursus arctos,
Rup1capra rupicapra, Cervus elaphus,
8os taurus, Rangifer tarandus; sub 60 cm
strat steril cu grosimea de 1 m i grohoti
de peter . Determinrile materialelor sau fcut de ctre Ion Nestor (fig. 15).

Datare : epoca bronzului (posibil


epoci anterioare) .

din

1 Maria Motii, Magyar Allamt FOidtant lnterzet


Ev1 Jelentese 1943, 1950, evrol 2. p . 465 - 472,
477-485. cf B Jungbert
2. Tra,an Orgh1dan, Margareta Dumitrescu
StucJu monografie al complexului carst1c dm
def1leul Vlrphtulul, LucrAnle Institutului de

Datare: neolitic, Hallstatt, La Tene,


epoca modern .
64

www.cimec.ro

Arheologia peterilor i minelor dm RomAnia -

Peteri

Speologe .Emtl Racovt' 1-2. 1962. 1963 p

229. 285

110- 111 .

'

Marctan Bleahu , V. Oecu, tefan Negrea . C.


1. Povar 1 V1ehmann, Peteri din
Rom~ma , Bucureti , 1976, p 381.382

3 Cnsllan Goran. Catalogul Ststema/1c al


dm Roma ma. 1981 , Bucureh . 1982 ,
12001 11 .

Plea ,

Petenlor

Petera

3 B Jungbert, Repertoriul tocaltta(ifor cv


descopenn paleolitJce din Transtlvama (11) , Acla
Musei Napocenss 16, 1979, p, 408

nr. 13 de la

Mereti
(dup

T. Orghidan-

Cnstian Goran, Catatogvl Sts/ematic al


drn Rom~ma 1981, Bucureti , 1982,

Petentor

1200/13.

Petera

nr.16, Petera Ttarilor, Petera


nr. 13, Gaura T tarilor, Tatarlik
dup C. Goran, Petera nr. 27,
Tatarlikbarlang dup F. Haas, J.
Karoly)
Jud Harghita, sat - comuna

Petera

nr. 16 de la

Mere ti
(dup

Mereti.

T. Orghidan, C. Goran)

Jud. Harghita, sat- comuna

Mereti .

Loca lizare Munii Perani, Valea


Oltului Superior. carstul din Cheile
Vrgh1ului versantul drept,15 m in
amonte de Podul nr 7.

Localizare: Munii Perani, Valea


Oltului Superior, carstul din Cheile
Vrghiutui, versantul drept, 60 m n
amonte de Podul nr 11 Exact deasupra Peterii Calului nr 8, 35 m
deasupra talvegului.

Reprezmt o peter natural locuit de


om, cu altitudinea relabv de 4 m
lung1mea total de 36 m, dou deschideri Deschiderea pnnc1pal are 3m
nlime i 6 m lrgime, arcUit, onentat
spre nord-vest, cea de a doua infundat .
Petera are form de U, imprtt in
galeriile A i B Este cald, cu o
temperatur de 18C, cureni slabi.
lumma ptrunde doar in galeria A La
suprafa Traian Orghidan i Margareta
Dumitrescu au Identificat oase de oaie
porc i urs i numeroase fragment~
ceramice apar-innd culturii Coofeni,
determinate de Ion Nestor. Se recomand
efectuarea unor sondaje
arheologice.

Reprezint o peter natural locuit de


om, cu altitudinea relativ de 50 m
lungimea de 62 m, cu dou deschideri:
cea principal are nlimea de 3 m. Este
o peter tip tunel dublu mprit n
galeriile A I B. Spturi au fost efectuate
de Maria Mottl intre 1942 - 1943. Nu s-au
gsit urme de locuire paleolittc dar
probabil sunt din alte epoci. Materialele
publicate de Maria Mottl nu le-am putut
gsi
(info~maia
preluat
dup
B.
Jungbert}. In 1957, Traian Orghidan I
Margareta Dumitrescu efectueaz un
sondaj in galeria A i identific oseminte
de animale domestice, fragmente ceramice preistorice. in anul 1969, Lucian
Rou, G. Ferencz1, A. Zrinyi 1 1. Konya
au fcut din nou spturi. S-au gsit un
rzuitor
din paleoliticul miJlOCIU
musterian i cteva achii de opal din
paleoliticul superior - aurignacian . Materialul nepublicat se afl in Muzeul
Secuiesc al Ciucului din Harghita Se
1mpune studierea materialului ceramrc de
la Institutul de Speologie i noi spturi .

Datare: perioada de tranziie de la


neolitic la epoca bronzului.
1. Traan Orghidan. Margareta Dumt\rescu ,
Stvdv monografie al compleKulvi carstic dm
defileul varghtU IUI, Lucrnle lnsttlutului de
Speologe ,Emtl Racovt' 12 , 1962. 1963, p.
119. 120.
2 Cnstan Goran , Catalogul SistematiC al
Peenlordm Rom,ma , 1981 , Bucureh , 1982
1200 1 16

Datare: paleolitic, postpaleolitic, epoca medieval .

Petera

1 Tratan Orgh dan , Margareta Dumttrescu ,

nr. 18 de fa

Mere ti

Studtu monograi1C at compleKulw cars/1C dm


detleut Varphtulu t, Lucrnle lnshtutulut de
Speologe .Emil Racovt' 12, 1962. 1963 p

Arheologia peterilor - 7

naturale

(dup
65

T. Orghidan, C. Goran,
www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

Petera Urilor,
Petera

Ursulw,

mine tor dm Romame

Peterr

Medve barlang,
fr numr la F.

net urale

Petera

nr. 2 de la

Mere ti

Podek)

(dup

Jud. Harghita, sat comuna Mereti.

T. Orghidan, C. Goran,

Petera

Localiza re : Munii Perani, Valea


Ollului Superior, carstul din Cheile
Vrghiului, versantul drept. fn aval de
Podul nr. 1O.

nr. 20

dup

F. Podek

M. Mottl)
Jud Hargh1ta. sat - comuna Mereti.
Localizare: Munii Perani, Valea
Oltulu1 Superior. carstul din Cheile
Vrghiului , versantul drept. in dreptul
podului nr. 8, la 3 m sub petera 41.

Reprezint

o peter natural locuit de


om, cu altitudmea relativ de 107 m,
lungimea total de 70 m. Prezint trei
deschideri: dou orientate spre est-nordest i a treia spre nord. Intrarea principal
este de 1,60 m nlime i larg de 1 ,50
m. Peter orizontal, cald, este
impr1t de Traian Orghidan in unitile
A, B, C. O, E Descoperiri. primul sondaj
1-a efectuat 1 Gabor, profesor din Braov
i H Kessler. care in perioada Interbelic
a fcut prima cartare. in sala princtpal A
este i sondajul de 2 x 1 m al Mariei
Motii, efectuat in 1942 - 1943, care a
identificat faun fosil cu Sus scrofa, Bos
tauros, Equus caballus Cervus elaphus.
Ursus spelaeus, Rupicapra ropicapra
Alces alces. Vulpes vupes Canis lupus,
Rangifer tarandus, Lagopus mutus. ln
cercetrile din 1957, ale echipei Traian
Orghidan i Margareta Dumitrescu. li sau mai adugat Megaceros severtzovi i
o bogat faun de nevertebrate. Maria
Mottl a gsit i un silex, pe care il atribuie
aurignacianului dm paleoliticul superior,
ceramic din neolitic, cultur neprecizat
i epoca medieval . Se impune studierea
materialului ceramic pentru precizarea
cultural i investigarea prin sondaje sau
spturi arheologice.

Reprezint o peter natural locuit de


om. cu altitudinea relativ de 6 m i
lungimea de 18 m. Prezint i o
deschidere boltit nalt de 1,80 m, 5 m
lime, orientat spre nord-est, cu o
singur sal cald , cu o temperatur de
19,5 C vara la intrare, umed, cureni de
aer slabi, luminat total difuz. Spturile
au fost efectuate de Maria Motii in 1942
1943. Nu s-au gsit urme de locuire
paleohtica dar probabil sunt din alte
epoci. Lucrrile publicate de Mana Mottl
nu le-am putut consulta, dar informaiile
sunt preluate dup B. Jungbert Sunt
menionate
oseminte de Rupicapra
ropicapra, Capra ibex, Canis lupus,
Rangifer tarpandus.

Datare : nedefinit .
1 Tra n Orgh1dan, Margareta Oumttrescu,
Studtu monografie al complexului carsttc dm
defileul VSrghtutul, lucrAnle lnstotutului de
Speolog1e .Em11 R COVI!A' 12, 1 62 1983, p.
224285
2 Marc1an Bleahu, V Oecu, tefan Negrea , C
Plea 1 Po11arA 1 V1ehma11n, Pe~tert dm
Romlnia, Bucure!Jll, 1976, p 381 382
3 8 Jungbert, Repertoriul locahtAlllor cu
descopenu paleohhce d1n Transilvania (11), Acta
Muse1 Napocen 1s 16. 1979, p 408
4. Cnsllan Goran, Catalogul S1stemallc al
Petenlor d1n RomAnta, 1981, Bucureti, 1982,
1200 12

Datare: paleolitic, neolitic. epoca medieval .

1. Mana Molii , Magyar Allamt FotrJtanllnterzet


EVI Jel ntese, 1943, 1950, evrol 2, p 465 472
477-485
2 Traian Orgh1dan, Margareta Oum1trescu,
Studiu monografie al complexului carsttc dm
deftl ul Vlrghlulut, lucrAnle InStitutului de
Speolog1e .Em1l Racov1A' 12, 1962 1963, p
123. 124
3 Cnsllan Goran. Catalogul Sistematic al
Peterllordm Romlma, 1981, Bucureti, 1982.
1200/18

Petera

nr. 20 de la

Mereti
(dup

T. Orghidan i C Goran,
lui lanos Gabor)

Petera

66

www.cimec.ro

Petera

Datar : n ohtic,

Mere ti
(dupa T. Orghidan, Nr. 28 dup
Haaz Ferenc, J. Karoly. Petera
23 dup!J C. Goran (posibil])

2 Cn t
Gora Ca a
1Sst ma c:
Pe
or d n Rom a, 19 1, Buc:uret , 19 2,
200 1 20

Petera

nr. 23 de la

Jud Ha hit ,

t- comun

nr. 21 de la

Mereti
(dup M. Motii, T. Orghidan, C.
Goran)

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i mine lor dm Romnia -

Peteri

naturale

deftleul Varghiulut, Lucrlrale Institutului de


Speologae .Emal Racov1" 12. 1962 1963, p
229. 285

vulpea, ursul, roztoarele. Din cercetrile


de suprafa au rezultat cteva fragmente ceramice dacice La Tene i multe
medievale
Datare: La Tene dacic, epoca edie-

2. B . Jungbert, Repertortullocafltlilor cu
descopenn paleolttlce dm Transtlvama (11), Acta
Muse1 Napocens1s 16, 1979 p 408

val

3 Cristian Goran , Catalogul Sistematic al


Petertlor dm Romltlia, 11181 , Bucurelt, 1982,

Traian Orghadan, Margareta Dumitrescu,


Studiu monograftC al complexului carttc dm
deftleul VlrghJulul, Lucrrle lnslatutulua de
Speologe ,Emal Racov1' 1-2, 1962 1963, p
1

1200

128. 129

Petera

2. Cnstaan Goran, Catalogul Ststema/lc al


Pelefllordm Romlma. 1981, Bucureti, 1982.

1200

Mereti

Petera

(dup

nr. 27 de /a

Mereti

T. Orghidan, C. Goran, nr.


F. Karoly, M Mottl)

dup

Jud. Harghita, sat- comuna

Meretl.

Localizare. Munii Perani, Valea


Oltului Supenor, carstul dtn Cheile
Vrghiului. versantul stng, la 5 m
aval de podul nr.S.

(dup

T. Orghidan i C Goran;
nr. 26, dup M. Mottl)
Jud. Harghita, sat- comuna

nr. 3 de /a

Mereti.

Reprezint o peter natural locu1t de


om, cu altitudmea relativ de 84 m, nalt
de 3 m, cu lrgimea de 6 m, continuat
cu o galene cu lung1me total de 16 m.
Intrarea este nalt de 3 m, larg de 6 m.
onentat spre sud, constitUie mat mult un
adpost sub stnc Podeaua. in dreptul
gurii, se prelungete in exterior cu o
platform lat de 2 m, care se extmde n
lungul peretelui vest1c. Temperatura la
intrare 14 C vara. umiditate medie,
lipsit de curent Maria Mottl, in 1941 1942, sub stratul neolitic cu grostme 0,50
m, gsete lamele de silex i un nucleu
de calcedonie atribuite paleolittcului
superior, cultura magdalenian i oase
de animale cu Ursus spelaeus, iar la
suprafa fragmente ceramice La TEme.
In 1957 Traian Orghtdan i Margareta
Dumttrescu efectueaz cercetri de
suprafa i gsesc oase de Ursus
spelaeus i numeroase fragmente ceramice La Tene datate de Ion Nestor.

Localizare Mun11 Peram, Valea


Oltului Superior, carstul din Chetle
varghiului, versantul drept, sub un
perete de stnc inalt de 1O m, la
30 m amonte de podul nr 10.
Reprezint o peter natural locuit de
om cu altitudinea relativ de 20 m,
lungimea total de 25 m, avnd o
deschidere ogival, nalt de 4 m, larg
de 6 m, ce duce intr-o sal larg,
orizontal, cald, cu cureni slabi, lumina
ptrunde difuz pn spre fund. A fost
cercetat de Maria Mottl intre 1942 1943. Sub stratul postpaleolitic a fost
gs1t
un fragment de unealt de
calcedonie, de culoare brun, oase de
Ursus spe/aeus, Rangifer tarandus,
Lagopus mutus. Tn 1957 Traian Orghidan
i Margareta Dumitrescu, efectueaz noi
cercetri
de suprafa, 1dentificnd
numeroase fragmente ceramice neolitice
(?). De asemenea s-a gsit un col de
Canis lupus perforat (poate fi paleolittc),
bogate oseminte de Sus scrofa,
Capreolus capreolus, Bos taurus, Capra
hircus. Se impune studierea materialului
ceramic descoperit de Traian Orghidan i
Margareta Dumitrescu i efectuarea unor
sondaje pentru introducerea descoperirii
in circuitul na ional.

Datare paleolitic, neolitic, Hallstatt,


LaTene.
Marcian Bleahu, V Oecu, tefan Negrea . C
1. Povar 1 Vtehmann. Peten dm
Romlma. Bucureti , 1976, p 381 386
2 B Jung ben, Repertortul/ocaltl~ltlor cu
descopeflrl paleoltttce drn Transilvania (11), Acta
Muse Napocensts 16. 1979, p 408
3 Cnshan Goran, Catalogul Ststemattc al
Peterilor d111 Romlma 1981. Bucuret . 1982,
1200 /3
1

Plea ,

Datare: paleolitic, neolitic.


1 Traaan Orghadan, Margareta Domttrescu ,
Studtu monograftc al complexului car.sttc dm

68

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

Petera

minelor dm Romnia -

Peteri

naturale

Petera

nr. 33 de la

Mereti

Mereti

(dup

(dup

T. Orghidan i C. Goran)

Jud. Harghita, sat- comuna

Localizare: Munii Perani, Valea


Gitului Superior. carstul din Cheile
Vrghiului, versantul stng, suspendat in peretele cu Petera nr. 1. in
aval de podul?.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea relativ de 23 m,
lungimea total de 37 m Are patru
deschideri, trei orientate spre sud-sudvest i a patra spre nord-nord-vest. Se
urc pe o scar de 5 m, ascendenta la
intrare i apoi orizontal Deschiderea
principal , larg de 8 m, cald, umed,
avnd cureni accentuai la deschidere,
este luminat pn in fund . ln 1957,
Traian Grghidan i Margareta Dumitrescu
au descoperit in cercetrile de suprafa
in apropierea intrrii, ceramic asupra
datrii creia nu se pot face precizri.
Materialele ceramice gsite in peter
trebuie stud1ate i publicate De asemenea se impune efectuarea de sondaJe
arheologice.

Reprezint

o peter natural locuit de


om cu altitudinea relativ de 30 m,
lungimea total de 98 m, are dou intrri.
Deschiderea accesibil in arc are
nlimea de 3 m i lrgimea de 6 m;
const intr-un tunel in unghi orientat spre
nord-nord-vest. spre peretele stncos,
abrupt al vii in care se disting galeriile A,
8, C, O, E, calde, cu temperatura de 16
C vara, la intrare, umed , lumin difuz
ce strbate in intregime petera cu
excepia galeriei E, ntunecat complet.
Curenii o strbat acceptabil dinsp~e
ambele deschideri. Tn peter , Mana
Mottl, probabil i ali cercettori maghiari,
in timpul cedrii Ardealului de Nord, intre
1942 - 1943, au efectuat sondaje in
galeriile B i C din care rezult c
grosimea stratului de argil nu este mare.
Din sondaje i de pe cuprinsul galeriilor
au fost recoltate multe fragmente
ceramice i o bogat faun : urs, bou,
oaie; micromamifere ca : Glis glis, Cle-

Data re:

2 Cnst1an Goran. Catalogul S1stemattc el


Petenlor dm Rom,nla, 1gs1 , Bucureti , 1982.
1200 / 34

un opai . Pentru stabilirea succesiunii de


locuire post glaciar este necesar
studierea ceramicii gsite de Traian
Orghidan i Margareta Dumitrescu i
efectuarea de noi spturi .
probabil

nedefinit .

1 Traian Orgh1dan Margareta Dum1trescu ,


Studtu monograftc al complexului carsttc dm
deftleul V'rghiulut , Lucrlinle lnstlutuiUJ de
Speologie .Emil RacovtA" 12, 1962 1963, P
143. 144

thrionomis glareolus, Apodemus sylvaticus, Muscardinus avetanarius. La


captul culoarului secundar O, s-a gsit

roman,

T. Orghidan, C. Goran)

Jud. Hargh1ta, sat- comuna Mereti.

Mereti.

Localizare: Munii Perani , Valea


Gitului Superior, carstul din Cheile
VrghiuiUJ , versantul drept, in aval de
podul 12, suspendat la 30 m
deasupra Vii Vrghiului.

Datare: epoca
alte epoci.

nr. 34 de la

Petera

nr. 36 de la

Mereti

din

(dup

T. Orghidan, C. Goran)

Jud . Harghita. sat- comuna

1 Mana Mottl. Magyllr Allamt FtJidtani lntenet


EviJelentese. 1943, 1950, evrol2, p 465-472 .
477-485
2 Traan Orghidan, Margareta Dum1trescu,
Studiu monograftc 111 complexulut carst1c dm
defileul varghtu/u/, Lucrnle Institutului de
Speologie .Emil Racovl" 1-2. 1962 1963. P
140. 142

Mereti .

Loca lizare: Munii Perani, Valea


Gitului Superior, carstul din Cheile
rghiului, in aval de Petera Mare,
deasupra conului de grohoti, Podul
nr. 11.
Reprezint o peter natural locuit de
om cu altitudinea de 85 m, lung1mea
tot~l de 170 m, are trei deschideri. Prin
deschiderea nr 1, inalt de 2 m i larg

3 Cnstlan Goran, Catalogul Sistematic el


Peterilordm Romania. 1981. Bucureti , 1982,
1200 /33
69

www.cimec.ro

Arheo/ogia

peterilor I

minelor din Romnia -

Peteri

de 3 m, se ptrunde in sala A a peterii.


Deschiderea nr. 2 d in sala C, iar
deschiderea 3 n sala F Prezint slile A,
B. C. D, E F, G, H, 1, J. rect cu
temperatura de 2 C n medie in slile E
I F, stalagmite de ghea, umiditate sc-

naturale

oseminte de vulpe, capr, oaie, roztoare. acest fapt neexcluznd existena i a altor dovezi de locuire uman .
Se tmpune un sondaj arheologic.
Da.tare. nedefinit .
1 Tra.an Orgh1dan. Margareta Dumitrescu,
Studiu monografrc al complexului carstic dtn
defileul V4rghulur, Lucrrile lnsttutului de
Speologe .Eml Racovta" 1-2, 1962- 1963, p

zut 85%. cureni de aer accentuar,


lumina ptrunde pn la culoarele secundare in care este intuneric Cercetarea de suprafa a fost fcut de
Traian Orghidan t Margareta Dumttrescu
in 1958. Tn mai multe sli se afl
fragmente ceramice nedeterminate, in
culoarul O se afl un Ztd nedatat. Este
necesar studierea fragmentelor eeramite, recoltate de Traian Orghtdan i
Margareta Dumttrescu i de asemenea
noi investigaii I de caracter arheologtc
pentru stabilirea vechimii zidului i
lmurirea problemelor de stratigrafie.

229. 285
2

1200/37.

Petera
(dup

Merett .

Localizare : Munii Perani, Valea


Oltului Supenor, carstul dtn Cheile
VrghiuiUI, versantul drept. in amonte
de podul nr.8.

Datare. nedefinit .

Reprezmt o peter natural locuit de


om. cu altitudinea relativ de 8 m i
lung1mea total de 25 m Prezint o
deschidere nalt de de O 70 m, lung de
3 m, din care se ptrunde intr-o galerie
larg, rece, fr cureni, iluminare difuz
in toat petera . Cercetri s-au fcut de
ctre Traian Orghtdan i Margareta
Dumitrescu. La suprafa au fost gsite
fragmente ceramice medievale, moderne
i contemporane. Se impune studierea
materialelor ceramice descoperite i
efectuarea unor sondaje.

147. 150
2. Cnstan Goran. Catalogul Sislematrc al
Peterrlordrn Rom4nra. 1981. Bucuret. 1982,

1200 /36

nr. 37 de la

Mere ti
T Orghidan, C. Goran)

Jud Harghita, sat - comuna

T. Orghidan, C. Goran)

Jud Hargh1ta, sat- comuna

Traan Orghidan, Margareta Dumtrescu,


Studtu monografie al comple~ului carsttc dm
deftleul V4rphrului, Lucrnle lns!ltutului de
Speo1og1e .Emil Racova 1-2. 1962- 1963, p.

(dup

nr. 39 de la

Mereti

Petera

Cnstan Goran, Catalogul Sstematc al


Rom4ma. 1981, Bucureti, 1982.

Petenlordm

Mereti

Localizare Munii Perani, Valea 01tulw Superior, carstul din Cheile


Vrghiului, versantul drept, 30 m aval
de confluena cu afluentul Prul
Petrei

Datare epoca medteval , epoca moepoca contemporan .

dern,

1 Tra an Orghdan, Margareta Oumtrescu.


Studiu monografrc al complexului carstrc dm
def1leul V4rghrulur, Lucrnle Institutului de
Speotog1e .Eml Racovl" 12, 1962. 1963, p .

Reprezint

o peter natural locuit cel


puin vremelnic de om cu altitudinea
relativ de 30 m, lungimea total de 20

153. 154
2

m, cu o deschtdere nalt de 2 m, larg


de 5 m, orientat spre nord. Deschiderea
duce intr-o galerie imprtt n 1 partea
ascendent, uor strangulat: 2. partea
care se lrgete, rece la gur i mai
cald in fund, umed, fr cureni de aer.
Este luminat aproape total. Cercetri de
suprafa s-au fcut de ctre Traian
Orghidan i Margareta Dumitrescu, n
1958. in peter nu au fost identificate
fragmente ceramice dar au fost gsite

Cnst1an Goran, Catalogul Ststemat1c al


drn Rom4nra 1981, Bucure 1, 1982.

Peterrlor

1200/39

Petera

nr. 5 de la

Mereti
(dup

T. Orghidan, C. Goran)

Jud. Harghita , sat- comuna


70

Mereti .

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mrnelor din Romnia -

Peteri

Localizare: Munii Perant, Valea OItutui Superior, carstul din Cheile


VrghtulUI, versantul drept, in amonte
de podul nr.9.

A, 8 i D gsind fosile de Ursus


spelaeus, Canis /upus fosilis, roztoare
fosile i actuale, numeroase fragmente
ceramtce neolitice t mai recente, nestudiate. Se impune studiul ceramicii
gstte i efectuarea unor spturi sistematice

Reprezint

o peter natural locuit vremelnic de om, cu altitudinea relativ de


19 m. lungimea total de 90 m. cu trei
deschiden. Intrarea principal (nr. 3)
prezint o arcad nalt de 4 m, larg de
5 m. Petera este compus din galeriile
A, 8. C, D: cald, cu temperatura de 18
C vara, umed, cureni la trecerea dm
galeria A la 8, lumina ptrunde pn la
jumtatea peterii (galeria F). Din sondajele efectuate de Traian Orghidan i
Margareta
Dumitrescu
au
rezultat
numeroase materiale ceramice, neidentificate ca epoc . Se impune studierea materialului ceramic gsit, publicarea sa i eventual efectuarea de noi

Datare. neolitic, probabil

alte epoci.

1. Traian Orgh1dan . Margareta Dum,trescu,


Stud1u monograt1c al complexului carsttc dm
deftleul varghtutui. Lucrarile Institutului de
Speologte , Em1l Racov1li" 1-2, 1962 - 1963, p.
229- 285
2. Crishan Goran. Catalogul SistematiC al
Petenlordtn Rombnta , 1981, Bucureti , 1982,
1200 / 9.

Petera

nr. 9 de la

Mereti

spturi.

(dup

Datare: nedefinit .
1 Tratan Orghtdan . Margareta Oumttrescu,
Studtu monografie al complewlul carsttc dm
deftleul Vbrgh1uiU1 , Lucrlinle lnshtutulut de
Speologie ,Emtl Racovt" 1-2, 1962- 1963. p 9596

T. Orghidan, C. Goran)

Jud. Harghita, sat - comuna

Mereti.

Localizare Munii Peran1 , Valea OItutui Superior, carstul din Cheile Vrghtului , versantul drept, 15 m amonte
de podul nr. 9, sub baza piciorului de
stnc, la 6 m de petera nr. 7.

2 CnstJan Goran, Catalogul Sistematic al


Petenlordin Romama , 1981 , Bucureti , 1982,
1200 / 5,

Repreztnt o peter natural locuit


vremelnic de om. cu altitudinea relativ
de 4 m, lungtmea total de 10 m. O
singur intrare nalt de 1,20 m. larg de
2 m, orientat spre nord Are o singur
sal mic cu acces tr . Temperatur
acceptabil, vara este de 12 C, umed ,
fr cureni de aer. Lumina ptrunde in
toat
petera .
La suprafa Traian
Orghtdan i Margareta Dumitrescu au
identificat fragmente din cinci schelete
umane de Homo sapiens de vrst
istonc, osemmte de capr, oate, roz
toare mici.

Petera

nr. 9 de la
Mereti din Cheile
Vrghiului
(Petera

cu Lublinit dup T.
Orghidan, C. Goran)
Jud. Harghita, sat- comuna

naturale

Meretl

Localizare Munii Perani, Valea OItutui Superior, carstul din Cheile


Vrghiului, versantul drept, in aval de
podul nr. 7.

Data re : post Hallstatt.


1 Tratan Orghidan. Margareta Oumttrescu,
Studtu monograftc al complexului carstic dm
deftleul Vbrgh1ulw . Lucrrile Institutului de
Speologte . Emtl Racovta" 1-2, 1962- 1963, p. 96

Reprezint

o peter natural locuit de


om, cu altitudinea absolut de 557 m,
relativ de 72 m, lungimea total de 500
m, cu o singur intrare nalt de 1,30 m,
lat de 3 m, ce d intr-un sistem de
galerii i diaclaze (D1- D4). Petera este
cald la mtrare, umed, lipsit de cureni.
intre 1957 -1958, Traian Orghidan i
Margareta Dumitrescu efectueaz cercetri de suprafa i sondaje n galeriile

-97.
2. Cnsttan Goran, Catalogul Ststemattc al
Petefllordin Romama 1981 . Bucuretl , 1982 ,
120016 .

71

www.cimec.ro

Arheologta

pelertlor i

Petera

mmelor dm Romilnia -

Peteri

Orghidan i Margareta Dumttrescu, in


1957. la suprafa au fost gsite fragmente ceramice din epoca bronzului i
prima epoc a fieruiUI - Hallstatt, dup
determinrile lui Ion Nestor. O vertebr
uman dorsal a fost atribuit de Olga
Necrasov lUI Homo sapiens.

nr. 26 de la

Mere ti
(dup

T Orghidan i C. Goran)

Jud Hargh1ta, sat - comuna

Mereti

Localizare. Mun11 Perani, Valea OItutui Superior, carstul din Cheile Vrghiului, versantul drept, in amonte de
Podul nr.9.

Datare epoca bronzului, Hallstatt

medieval ,

94
2 Cnsttan Goran, Catalogul Ststemaltc al
Petertlordrn Romama 1981 , Bucureti , 1982,
1200/4

Petera

(dup T. Orghidan, C. Goran,


Petera nr. 18, dup Jodek sau
Petera

Calului, Huda Calului,

Lolik)
Jud. Harghtta, sat - comuna

epoca mo-

dern

Mereti

Localizare. Munii Perani, Valea 01tulut Superior. carstul din Cheile VrQhiUIUI, versantut drept, in aval de
Podul nr. 10.

Stud1u monografte al complexului carstJc din


defileul Vllf'ghtulut, Lucrlnle lnsttlutulul de
Speologie .Em11 RacovtA' 1-2, 1962. 1963, p

133- 1~
2 Cnslian Goran, Catalogul Sistematic al
Pete"lor dm Romlma, 1981 , Bucurett , 1982,
1200/26 .

Repreztnt o peter natural locutt de


om, cu altitudinea absolut de 600 m,
relattv de 6 m, lungtmea total de 220
m, cu dou deschiden, deschiderea
prinCipal inalt de 6,5 m, limea de 10
m. ln dou galerii, A i 8, s-au fcut
sondaJe. Primele informaii despre
peter le-a furnizat O. Balazs, in 1868.
Tn 1911, F. Podek face primele sondaje.
Tot in 1911, F. Haaz i K Jodl o
cercetez i ei, apoi intre 1957 - 1958,
Traian Orghidan i Margareta Dumitrescu
i fac schia complet I efectueaz in
galeria A, de la intrare, trei sondaje; din
ele i de la suprafa au recoltat
materiale ceramice neolittce i recente,
faun cu Ursus spelaeus, Vulpes vulpes
i Cervus elaphus Cercetri au fost
efectuate intre 1942- 1943, i de Maria
Mottl (informaie preluat dup 8 .
Jungbert) . Tn 1969, Lucian Rou, G.
Ferenczt, A. .Zriny1, 1. Konya, au efectuat
spturi in peter gsind o vatr de foc
pe care erau lame. gratoare, a chii de

nr. 4 de la

Mere ti
(dup

nr. 8 de la

Mereti

1 . Traian Orghdan, Margareta Oumttrescu,

Petera

Tra~an

Orghidan Margareta Oumttrescu,


Stud1u monografie al complexului carsttc dJn
deftleul Vlrgh1ului. Lucrante lnslttutulu de
Speologte .Eml Racovt!A" 1-2. 1962. 1963 , p 93
1

Reprezint o peter natural locutt


vremelnic de om, cu altitudinea de 15 m,
lungimea total de 10 m. o intrare inalt
de 1,30 m, larg de 4 m, onentat spre
nord-est, ce d intr-o galerie mic, nalt
de numai 0.50 - 1,40 m, cald, avnd
temperatura de 20 C vara, cureni foarte
slab1, luminat aproape total Cercetri
de suprafa au fost efectuate i'l 1957. Sau recoltat fragmente ceram1ce medievale trzii i moderne Se recomand
cercetarea prin sondaje i stud1erea
materialelor ceramce gsrte de echipa
din Institutul de Speologie Emil Racovi" din Bucureti .

Datare: epoca

naturale

T. Orghidan, C. Goran)

Jud Hargh1ta, sat - comuna Mereti.


Localizare: Munii Perani, Valea 01tulut Superior, carstul din Cheile Vr
ghtulut, versantul stng, la 13 m de
Podul nr 8.
Reprezint o peter natural locuit
vremelnic de om, cu altitudmea relatv
de 14 m, lungimea total de 6 m. cu o
singur intrare, nalt de 3 m, larg de 1
m. orientat pe direcia sud-vest. Petera
este cald, lipsit de cureni, lumina
ptrunde difuz pn in fundul peterii. Tn
urma cercetrilor efectuate de Traian

72

www.cimec.ro

2,

Gaurile alturate din


Dealul lui Coco

poca m

Petera

Meda

tera nr. 1 din


uncuiuului)

(P

Jud Hun d

Piatra

ra ,

Petera

Luncani

(vezi i Petera Cioclovina

Usc

t~)

73
www.cimec.ro

Arheo/ogia

peterilor i

Petera

minelor din Romfmia -

Peteri

beului,
masivul .Dlma Ponoriciului", pe Valea Streiului, afluent al

Cioc/ovina cu

ap
(Petera

naturale

Mureulw .

Ponorici-Cioclovina cu

Ap)

Jud. Hunedoara, sat Cioclovina, comuna


Boorod

Localizare: Munii Sebeului, bazinul


Ponoricii, Valea Luncarilor, versantul
vestic al Vii Ponorici, 1O metri deasupra
ponoarelor, 6 km sud de Petera
Coco ului.
Reprez1nt o peter natural locuit de
om, cu dou deschideri i galerii etajate,
cu lung1mea de 7916 m, cu altitudtnea de
860 m. A fost explorat i cartat de
Clubul de speologie .Emil Racovi~
Bucureti . intr-o galerie mic, la 10 m
deasupra galeriei principale, la captul
dinspre prpastie s-a gsit un bogat
tezaur constnd d1n 6000 de piese din
bronz (phalere. tutuli, ampyxuri. lunule,
saltaleone etc.), 1500 de mrgele din
past de sticl albastr, 1000 de mrgele
de chihlimbar, 500 mrgele de faian,
dou psalli din corn de cerb proventnd de
la un harnaament de parad. Tipologie,
piesele de harnaament hallstattiene sunt
specifice aa-zisului tip Cincu - Suseni
Petera face parte d1n acela1 sistem cu
petera Cioclovma Uscat Cercetarea se
impune a fi contmuat .

Petera

Reprezmt o peter natural, locuit de


om, are lungimea de 2054 m, altitudinea
de 775 m i prezint dou .ntrri.
Spturi arheologice i cercetri de teren
au fost ntrepnnse, ntre 1911 - 1922, de
ctre Mrton Roska. Situaia stratigrafic
este incert in prezent, datorit intensei
exploatri de guano efectuate de germani
in timpul primului rzboi mondial Petera
a fost explorat pe rnd de Clubul de
speologie .Emil Racovi" din Bucureti i
de Clubul de speologie .Proteus" din
Hunedoara. Pentru speologi Petera
Cioclovina uscat face parte din acelai
sistem carstic cu Petera Cioclovina cu

Datare: Hallstatt.
1 Eugen Coma , Le dep()t en bronza de
Cioclovma (Carpates MertdJonales) , Acla
Archeotoglca Carpallca 8, 1964 , 1-2, p, 169174
2. Marcian Bteahu, V Decu tefan Negrea , C.
Plea , 1 Povara , 1. V1ehmann, Pe~tefl dm
Romama , Bucureti . 1976
3. Cnstian Goran , Catalogul Sistematic al
Petenlordm Romama , 1981, Bucureti , 1982 ,
2063 / 7.

ap

Date arheologice: din lucrrile publicate


de Mrton Roska I dm materialele
recuperate din peter rezult existena
dovezilor de locuire dm paleoli!lcul
mijlociu, cultura musterian, I paleoliticul
superior, cultura aurignacian, ambele
depunen fiind insoite de faun fosil .
Spturile au fost reluate ntre anii 1953 1954 de C. S N1colescu-Piopor,
Corneliu N. Mateescu i Lucian Rou,
rezultnd r matenale din vremea culturu

4 Buletmul Clubulu de speologe . Em1l


Racovta Bucureti 4, 1976 , p. 242; 14 , 1996 , p 9

Petera

(Cioclovina

Cloclovina - Intrarea cioplita de om

Cioclovina
uscat)

Jud Hunedoara, sat C1oclovina, comuna


Boorod

Localiza re:Carstul din Valea Luncanilor, versantul drept Munii Se-

Coofeni.

Date antropologice: din stratul de locuire


74

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mine lor din

Rom~nia

Peteri

de 24 m, altitudinea absolut de 550 m,


relativ de 115 m. Tn 1924, Mrton
Roska, execut spturi care ajung pn
la adncimea de 0,90 m dup cum
urmeaz : O- 0,20 m strat eneolitic, 0,20 0,50 m paleolitic, un gratoar din jasp,
atribuit aurignacian-ului mijlociu. fauna
este cu Ursus spefaeus. 0,50 0,60 m.
steriL 0,60 - 0,90 m strat cu achii cioplite
i crbune, nedatat. Este necesar
revizuirea stratigrafic i tehno-cultural .

corespunztor aurignactanului provine un


craniu uman, descoperire care a fcut
obiectul unei comunicri prezentate de
Mrton Roska t O M. Teodorescu in
1923. A fost dat spre cercetare lui F.
Rainer i 1 Stmonescu Acetia I-au
publicat in 1923, atrgnd atentia i
stabilind c aparine unei femei de 30 40 de ani, fiind caracteristic .omulut de
Cro - Magnon". Au fost fcute analogn cu
Homo sapiens de la Predmost 11 din
Boemia Craniul se gsete in colecia de
paleontologie a Facultii de Geografie
Geologte din cadrul Untversitil dtn
Bucureti . inatnte de 191 t nvtorul
Tory Gyozo din Clan mpreun cu eful
de gar Ioan Lager au descoperit. in Sala
Mare. un prim craniu, ulterior pierdut.
Piesa a fost gstt la 2 m adncime, sub
crusta stalagmttic din sectorul 1.lnciziile
constatate de Marton Roska pe pereii
peteri sunt constderate de Henri Breuil
i C S. Nicolescu-Piopor ca fiind
produse de animale.

Datare : paleolittc. eneolitic


1 Marton Roslla, Recherches prehtstonques
pendant l'annee 1924, Oacta 1. 1924
2. Henn Breutl, Notes de voyage pateoiJth,que en
Europe Centrale , Anthropologte , 1925, p 33 -35
3 C s NcolaescuPiopor, Le paleo/Jihtque en
Roumanle, Dacia 56, 1935 1936 (1938 1
4 Cns!Jan Goran, Catalogul Srstemaltc al
Peterilor dm Romlnla, 1981 , Bucure~ll . 1982
3122 / 3

Petera

Datare paleolittc, perioada de trande la neolitic la epoca bronzului.

Marton Roska , Cercet4n arheologtce Tn


Hunedoarel, 2, CluJ, 1923.

Cnului

Reprezint

peter natural locuit de


trei intrn Are o lungime de
180 m, cu altitudinea absolut de 450 m,
relativ de 150 m. fn 1924 Mrton Roska
efectueaz spturi arheologice. care
merg pn 1a adncimea de 0.55 m,
dup cum urmeaz : O - O, t 5 m, humus
recent cu ceramic eneolitic, 0,15 - 0,55
m argil nisipoas brun roiatic, cu
crbune i faun cu Ursus spelaeus . in
Muzeul Civilizaiei Dacice i Romane din
Deva se afl o colecie de materiale
ceramice din aceast peter Este necesar revizuirea stratigrafic i tehnocultural a matenalului.

C S N'cotllescu-Piopor, Desenun paleolltice


Tn Oltenia , Arhivele Oltentet 5, 1926, p 23

om

C S Nicolescu-Piopor, Le pal~oltlfltque en
Roumame, Dacia 56 , 1935 1936 (1938) .

5 F Ra,ner, 1 S1mionescu . Sur te prem1er crlne


de 1homme pal~o/1/hique trouv~ en Roumame,
Anuarul Academie Romne , Memonile Sec 'e' de
th nte 3, 1942, 17
6 Cnsttan Goran , Catalogul Sstemattc al
Petenlor dm Romlnra. 1981 , Bucurett , 1982,
2063 / 8

de Jos de la

Jud. Hunedoara, sat

de Jos
Mgura Biei)

Crc1uneti.

comuna

Localizare : Munii Metaliferi, bazinul


Alb, carstul din Valea C
ianului, Mgura Feredeului, la nord de
Deva .

Munii

(ura

Crciuneti,

Bia

2. Henn Breull, Sta/lons pal~oltttques en


Transilvante, Butehnul Societn de tnn e - Cluj
2 1925, p . 4 .

Petera ura

Balogu

Jud. Hunedoara, sat

ztie
1

naturale

Prezint

Datare paleolitic, eneolitic.

comuna

Roska , Recherches pr~h,stoflques


pe.1dant /'annee 1924 , DaCia 1, 1924
1

Bia

Localizare: Munii Metalferi, bazinul


Criulut Alb, carstul din Valea Cia
nuiUt, Dealul Mgura Biei. la nord de
Deva.

Mrlon

2. Henn Breutl, Notes de voyage pat6ol1thque en


Europe Centrale , Anthropolog,e , 1925, p 33 -35.
3. c s Ntcolaescu-Piopor, Le paleo/Jihque en
Rouman1e, Dacta 5-6 . 1935 1936 (1938)
4 Cnsttan Goran , Catalogul Stslemattc al
Peterllordm Romlnta , 1981 , Bucurelt , 1982 ,
3121 / 1

Repreztnt o peter natural locuit de


om . Preztnt dou intrri, cu o lungime

75

www.cimec.ro

Petera
(Gau

Groapa Lupului

Lupulw)
do

C Clun

, comun

Petera

cu ap termal
Geoagiu Bai Germisara
G

uBat,

comu

Coridorul din Piatra


Munteni/ar
(Petera Nr. 1 din Pia ra
Munteni/ar)

Jud

76
www.cimec.ro

Petera

Nr. 1 de la
Coasta Vacii de la Federi

Jud. Hunedo

t F d r comuna Pu

Petera Cocoului

(Gaura Cocoului, de la Federi)


Jud Hun do r .

poca

t F d n. comun Pu .

Petera

Nr. 2 de la
Coasta Vacii de la Federi
t F d n, comun Pu

www.cimec.ro

Vrtop, La

Guri

(Bodii)
d

Datare. p

unt

ohtic.

Petera

nr. 3 de la
Coasta Vacii de la Federi

Jud Hun doara, a F d n, comun Put.

Petera

1 din Culmea
Vrtoapelor

(Petera

1 din Peretele Platoului


78

www.cimec.ro

Petera Curat

de la

Nandru
(Petera

de Jos)
ndru, comun

Q Zso

von

www.cimec.ro

Arheologie petenfor i mine lor di'!

Rom~nia

Peteri

3. Cnstan Goran , Catalogul Sistematc al


Peterilordm Rom~nia , 1981 , Bucure$ti, 1982,
2277 / 1,

Petera Spurcat

naturale

Torma a goltt ntreg aluv1ul (postpaleoliticul) pe care 1-a aruncat pstrnd


diluvtul. Recent, din peter Alexandru
Punescu a prelevat probe pentru ana14
lize cu C .

de la

Datare. paleolitic, neolitic, perioada


de tranz1ie de la neolitic la epoca
bron-zului, epoca medieval

Nandru
(Petera

de Sus)

1. J Mallasz. A solutreen e/sO blllos


megatloptasa Ercelyban , Dotgozatok Szeged 9
10, 1933. 1934 .

Jud. Hunedoara, sat Nandru, comuna


Petiul Mic
Localizare: Munii Poiana Rusc, Valea Mureului, versantul stng, pe
Valea Roatei, versantul drept, fa 179
m amonte de Petera Curat . Carstul
din valea Mureului.

2 Marton Roska , Dte Sammlung Zsofa von


Torma CluJ, 1941 .

3. C S

Reprezint o peter natural locUit de


om, cu altitudinea absolut de 305 m,
relativ de 26 m, lungimea este de 20 m,
cu dou rntrn Are forma cotit , mai
larg n jumtatea cu intrarea mare
Intrarea mtc este blocat . Spturi
arheologice s-au efectuat de Zsofia van
Torma n 1877. de J. Mallasz dup primul
rzboi mondial. Tntre 1955 - 1956, C S
Nicolescu-Piopor i echtpa sa efectueaz spturi ststematice. constatnd
evacuarea prii superioare a depunerilor
post-paleolitice de ctre cercetrile mai
vechi. in ceea ce s-a mai pstrat s-a

Cnslan Goran. Catalogul Sts/ematic al


dm Rom4nia, 1981 , Bucure$1i, 1982,
2277 / 2
Petenlor

5. Vas ile Boronean1, L 'Acheul~en supeneur de


Clacova (Roumane) el la questton du pai~OIIttque
quartzilque . Anthropologe 29 , Brno. 1991

Petera

Bordul Mare de
la Ohaba Ponor
(Hohle von Ohaba Ponor, Petera
Ponorici - Cioclovina cu Ap)
Jud. Hunedoara, sat Ohaba Ponor,
comuna Pu1

1. la suprafa un strat amestecat cu


materiale datnd din paleolitic, neolitic
(cultura Cri}, perioada de tranziie la
epoca bronzului (cultura Coofeni) i din
epoca medieval :

Localizare: Bordul Mare, Munii SeValea MureuiUI MiJIOctu ,


bazinul Streiului, sectorul Ponorici Lunea ni
beuiUI ,

2 sub acest strat. pe alocuri s-a mai


pstrat nealterat stratul neolitic Cri
Starcevo, probabil din dou faze din
etapa miJlocie a acestei culturi, dar
diferite de etapa din Petera Curat ;
4. un strat
perior;

Reprezint

o peter natural cu dou


cu altitudinea de 695 m lungtmea
de 22 m. Cercetrile in aceast peter
au inceput inainte de primul rzboi mondial de ctre 1. Mallasz. director al
Muzeului din Deva, i de ctre Mrton
Roska, continuata de acesta din urm i
intre cele dou rzboaie mondiale;
reluate de C.S. Nicolescu-Piopor i
echipa sa, intre 1954 - 1955, cercetrile
au pus in eviden ex1stena unor
depuneri arheologice in care pe lng
unelte de silex i os s-a identificat o
bogat faun i trei falange atribuite lui
Homo sapiens. Stratigrafic, situaia se
prezmt astfel : la baz se afl un strat
steril arheologic, urmeaz un strat data!
intrri,

brun-rocat;

aparinnd

paleoliticului su-

5. un strat datat in paleolitic mijlociu, musterian 11 mijlociu dup Alexandru


Punescu, paleolitic cuaritic dup Florea
Mogoanu, musterian cuaritic vechi dup
Vasile Boronean , din WOrm 1 - WOrm
11 - interstadiul Nandru, dup Marin Crciumaru .
J

Mallasz

precizeaz

Alexandru Punescu .
arheologic Nandru,

ant1erul

gsit :

3. un strat steril

Ncolescu-Plopor ,

Alexandra Bolomey,
Matenale 3 , 1957

Zsofia von
80

www.cimec.ro

Petera

lui Cocolbea

(Gaura lui Cocolb a)


Jud. Hu

Petera din Ponorici


(Gura Pononc1, Petera
CiocJovina cu Apfl - Ponorici,
dupfl C. Goran)
ra ,

Jud Hu

Ponor, comuna

Boorod .

Petera

Piatra Poienii
(Petera de la P1etri Petera de
sub eletru, Gaura Poi nii)

A IOio '

O&J

r 1

11

www.cimec.ro

Arheo/ogia

peterilor i

minelor dfn Romma -

Peteri

dintre Criul Alb i Arieul Mic, masivul


.Grohot". Cheile Ribicioarei.

gsit oase sparte intenionat. Alturi, n


partea dreapt a peterii, se afl un
adpost sub stnc, unde se crede c
sunt necesare spturi. Se impune
conttnuarea spturilor, aceasta fiind i
recomandarea lui Mrton Roska

Reprezint o peter natural locuit de


om, cu altitudinea absolut de 410 m,
relativ de 80 m, lungimea total de 69
m. Prezint dou deschiden, una spre
est, pe platou, I alta in vale, n Cheile
Ribicioarei. Deschtderea pnncipal are in
fa un prag spat de 0,80 m i la contactul cu avenul altul de 1 m. Galeria de
la intrare este de 14 m lungime i intre 23 m nltime, cade in avenul de 29 m
adnctme care se termin n etajul
inferior. A fost gstt de clubul de
speologie wZrand" din Brad . Tn 1975, M.
Nedopaca i ceilali membri mpreun cu
Cantemir Ricuia, Irina Ricuia i Vasile
Boronean cerceteaz galeria i avenul.
Tn 1976 se constat c n galeria d1n fa ,
pe peretele de sud, se afl tncizate,
probabil cu un cui de metal (legat cu
sfoar de altul care servea drept ax a
crui guri de fixare se observ in
perete}, cercuri realizate prin rota1e,
numrul lor, intregi, neterminate sau
nereuite ridicndu-se la 13-14 Linia
este trasat fin, prin invrtire repetat (de
aici imprecizia i aspectul de exerciiu
repetat). Alturi de ele exist incizat
stngaci o figurin uman schematizat
ce prezint un cerc reprezentnd capul.
Pe stnca podelei din etajul inferior se
aflau ntinse un schelet uman t resturi
dintr-un schelet de Ursus spelaeus, care
au fost prelevate i predate spre studiu
lui Cantemir Ricuia. Marin Crciumaru,
care v1ziteaz ulterior petera, public
desenele n 1988. Considerm, dup linia
desenului i fragmentele de ceramic ce
s-au recoltat dm galerie, c desenele pot
fi din epoca medieval trzie, secolele
XVI - XVIII. Scheletul uman i oasele de
Ursus spelaeus din etajul inferior pot fi
dm paleolitic Urmeaz publicarea lor cu
noi mterpretn .

Data re: probabil paleolitic.


1 Mrton Roska Rapport preltmma,re sur les
foui/les arcfleotog1ques de l'annee 1925 Dacia 2,

1925 .

2 CrisiJan Goran, Catalogul Srstemat1c al


Petefllordm Rom~nia . 1981 , Bucureti , 1982 .
2066/24 .

Petera

naturale

Ponor

(probabil Petera Gaura Poienii,


petera de la Pietri, Petera de
sub alitru, Petera din Piatra
Poienii)
Jud. Hunedoara, sat Ponor, comuna Pui.
Localizare: Munii Sebeului, Valea
Streiului, afluent pe stnga al Mureului, prul Ohaba, masivul calcaros
.Piatra Poien1i".
Reprezint

o peter natural locUit


probabil de om, cu altlludmea absolut
de1132 m. Mrton Roska a efectuat n
1935 spturi arheologice, identificnd
oase de Ursus spelaeus; unele oase de
animale prezint posibile dovezi de
spargere intenionat . Mrton Roska atrage atenia i asupra unor adposturi
naturale din apropiere. Se impune
efectuarea unor investigaii de teren i
sondaje, att in peter, ct i n
adposturile naturale menionate .
Datare: probabil paleolitic.
1 Marton Roska . Raport prelimmatre sur les
toui/les archeotog1ques de rannee 1925, oac1a 2,
1925, p. 412- 413 .
2. 8 . Jungbert, Repertoriullocaflt~rlor cu
descoperm paleolll1ce dm Transilvania (III) , Acta
Muset Napocens1s 19, 1982, p. 554 .

Da ta re: paleolitic, epoca

medieval

Cnst1an Goran, Repertonul Sistematic al


Petentor dm Romania . Bucureti , 1982, 3113 /4
2 L. VAiena , Marc1an Bleahu, B Bar)an. G
Halasi , Gravunle rupestre dm Petera Cizmei,
Documente recent descopente I mformatl/
arheologice. Bucureti , 1988, p 3- 13
3 Cantem~r Ricu1a . lnna R1cu1a , Vasile
Soronean , P Chtnl , M Nedopaca. Descoperirile
din Petera CIZmei de la RlbiCJoara, comuna
R1b1Ja JUd. Hunedoara. (in manuscns]
1

Petera

A venul cu incizii
de la Gaura Cizmii
Jud. Hunedoara, sat Ribicioara. comuna
Ribia .

Localizare:

Munii

Metaliferi, carstul
82

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor I

mtnelor din Romnia -

Peten

Muzeului Regiunii .Port1lor de Fier" din


Drobeta-Turnu Severin. tn prezent este Tn
administrarea Comisiei Monumentelor
Naturii. Comunic hidrologic cu Petera
lui Epuran. Petera a suferit unele
amenaJri : peste puntea natural , din
interior, prbuit acum, s-a construit un
pod metalic, iar intrarea principal , de pe
partea dreapt a prului Topolma , este
nchis cu poart de metal. Vizitarea se
face controlat.

Petera Topolnia

(Gaura lui Ciocrdie, Gaura


Gurini, Petera Napu/ui,

Feii,

Petera Proscul, Petera

Sohodol, Petera Topolnia 1 i 11,


Petera Tunelul de la Marga,
Complexul subteran Topolnia)
Jud. Mehedini, sat- comuna

naturale

Cireu .

Datare: neolitic. Hallstatt. epoca daepoca medieval .

Localizare: Podiul Mehedin~. Cheile


Topolniei. Dealul Prosculu1, la est de
localitatea Cireu . Carstul din Valea To-

cic ,

1 G M Murgoct Ca/care i fenomene de


eroz1une In Carpaii Merrdtonali. Bulettnul
Soc et \11 de tunte 7, 1898, p . 1

polniei.
Reprezint

o peter natural , locuit


de om, cu altitudinea absolut de
434 m; relativ de 84 m. Prezint cinci
deschideri i are o lungime total de
20500 m. Petera este gigantic , cu o
reea de galerii dispus pe patru etaje:
dou fosile, unul subfosil i altul activ, ca
urmare a aciunii apei din trei pruri:
Topolnia , Gurini i Ponor, prin Gaura
Proscului. Petera a fost semnalat n
1880 de V. Dumitrescu; se ocup de ea
Gheorghe Murgoci in 1898, N. Densuianu n 1913 i 1. Vintilescu in 1941, in
1961 , V. Decu; i se vor altura Marcian
Bleahu , 1. Povar i G. Diaconu n 1974
A fost mprit de speologi in mai multe
sectoare (explorarea este neterminat)
Mai important din punct de vedere
arheologic este sectorul wPetera femeii",
din care se ajunge n .Culoarul Liliecilor"
i apoi n .Culoarul Vetrelor", unde au
fost identificate vetre de foc ce dateaz
din neolitic, din epoca dacic i din cea
medieval . fmpreun cu acestea se aflau
i materiale ceramice sau piese de metal.
Cercetri arheologice s-au fcut i in
exterior, de ctre colectivul Muzeului
Regiunii .Porilor de F1er" din DrobetaTumu Severin, de ctre C.S. Nlcolescu
Piopor i Lucian Rou , care au efectuat
spturi la Cireu , dezvelind cuptoarele
de redus minereul de fier de epoc
dacic . La cercetri au mai participat E.
Bujor, Vasile Boronean i alii. in mai
multe locuri n peter . a fost identificat
I faun. fosil (Ursus spelaeus). Este una
dintre cele mai frumoase i mai importante peteri din lume. Petera este
protejat i nchis circuitului turistic. A
fost pus sub controlul i administraia

2 V Oecu Marctan Blea hu , Grottes d 'Oiteme


e~eplor~es de 1959 a 1962, In Recherches sur le

parial

grottes du Banal et Oltente, Rou mame 1959 1962, CNRS, Pans, 1987.

Petera

lui Epuran

Jud. Mehedini , sat

Jupneti ,

comuna

Cireu .

Localizare . Podiul Mehedini , carstul


din Valea Topolniei , pe versantul
stng al rului Ponor , la 600 m sudest de satul Jupnet1 .
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudmea absolut de 415 m,
altitudinea relativ de 16 m, lungimea de
3604 m. Are o singur deschidere cu
dou etaJe unul fosil i altul activ. in
1962 C.S. Nicolescu-Piopor execut
spturi arheologice lng peretele une1
stnci, la Jupneti , dar la civa an1, se
prbuete gura unei peteri obturate.
Petera a putut fi explorat Tn anii
urmtori de specialitii de la Muzeului
Regiunu . Porile de Fier" din DrobetaTurnu Severin i de colectivul care a
efectuat spturi la C1reu condus de
Luc1an Rou sub indrumarea lui C.S.
N icolescu-Piopor i apoi de speologi.
Colegul C. Lascu identific ceramic
incrustat cu culoare alb aparinnd
eul urii Kostolac i unelte din os i piatr
Petera este in curs de explorare i are
legtur cu Petera Topolnia la nivelul
etajului activ. Este nchis cu grilaj de
fier.

Piesele se afl la Muzeul Judeean de


Etnografie i al Regimentului de Grani
Caransebe , sub inventar nr. 11291 , i la
83

www.cimec.ro

Arheo/ogis peterilor i mmelor din Romdnis -

lnst1tutul de Speologie .Emil


din Bucureti.
Datare: epoca

Racovi"

medieval

Bleahu , V. Decu. tefan Negrea , C.


Plea . 1 Povara , 1 Vtehmann Pete" dm
Romllllll, 1976. p 307. 308
2 Cnstlan Goran , Catalogul S/slema/Jc a/
Petenlordm Roml!llll, 11181 , Bucuretti. 1982,
213611 .
1

Mare~an

Petera

Climente /,
Petera Climente, Gaura
lui Climente

Jud. Mehedmi, sat- comuna Dubova

Cllmtnlt 1 Intrarea tn Ptfltli

Localizare Munii Almjului, bazinul


Dunrii, zona Porilor de Fier, .Preluca
lui Climente, .Ciucaru Mare.
Reprezmt o peter natural cu o
singur deschidere, cu o sal orizontal
i o galerie orizontal ascendenta, cu
altitudinea absolut de 178 m, relattv de
130 m. lungimea total de 70 m, orientat

sud-sud-est - nord-nord-vest. A fost


identificat de Vasile Boronean in 1964,
care a efectuat spturi in 1965 i in
1968 1969. Cu aceast ocazie au fost
scoase la 1veal o bogat faun
domeshc i de peter din perioada
pre1storic
i
numeroase materiale

Peten

naturale

arheologice,

aflate

intr-o succesiune
cum urmeaz pe
dtn penoada cnd
petera era activ, la sfritul interglaciarului Rtss WOrm i WGrmul de
inceput se suprapun msipuri i prundi,
apo1 primele depuneri argiloase in care
se afl prima etap de locuire srac, din
pa1eoliticu1 mijlociu, cultura musterian,
apoi dou depuneri sterile arheologic dar
nu i faunist1c, locu.rea corespunztoare
paleoliticului cuaritic, din paleoliticul
mijlociu final i din paleoliticul superior,
apoi dup o alt depunere steril o
locUire protoclisurian (epigravettian)
dtn mileniul XVI - XI (14000 - 11 000)
a Chr Dup o depunere loessoid steril
de la sfritul glaetaiunu Wurm, urmeaz
o locuire din t1mpul neoliticului timpuriu
cultura Cri. fn acelai t1p de depunere
urmeaz o locuire din vremea culturii
Coofeni din perioada de trecere spre
epoca bronzului. Om epoca bronzului se
evideniaz
materiale I ceramic
aparmnd culturii Verbicioara. din prima
epoc a fieruiUI - Hallstatt, grupul cultural
Susam - Med1a . Acesta din urm nu are
un nivel de locuire bogat. Nivelurile de
locUJre sunt marcate prin vetre de foc cu
arsur i cenu, nsoite de ceramic.
Ult1ma locuire, de la suprafa, se afl
intr-un pmnt negru-cenuiu 1 aparine
epocii medievale, secolele XVII -XVIII, in
acest strat s-au gs1t i monede. La
suprafa se gsete guano de animale
domest1ce i liliac, vetre de foc din
secolele XIX - XX. Petera adpostete
in vreme de iarn i var animale
domestice care cresc nesupravegheate.
Pentru paleohticul miJlOCIU final i pentru
paleoliticul superior de inceput s-au gsit
unelte predominant din cuarit dar i din
silex sau alte roci, iar pentru postdisurian un bogat 1nventar de unelte din
silex, in care domin vrfurile de sgeat
de un tip specific acestei locuiri. Oasele
de animale stud1ate de Alexandra
Bolomey i Elena Terzea fac dovada c
pn Tn post-clisurian (ep1gravettian) se
vna in pnnetpal Ursus spelaeus ln
tardiglaciar in timpul culturii protoclisurian
se vna Capra lbex (capra neagr) i
Rup1capra rupicapra (capra de stnc),
Ursus arctos (ursul brun), Vulpes vulpes,
Cervus elaphus etc. Lista animalelor
vnate pentru ambele perioade este mult

stratigrafic. dup
stnca alterat,

www.cimec.ro

Arheologia peterilor i mmelor dm Rom,nia -

Petefl

mai bogat . fncepnd cu neolit1cul, alturi


de animalele slbatice apar i capra sau
oata ca ammale domestice Alturi de
aceste antmale de talie mare sau
mijlocie a aprut i faun mrunt cu
Micro tusarvafis in timpul paleoliticului cu
climat foarte sever, impdunt , cu MICrotus gregalis. Lagurus lagurus, Crtcetulus
migratorus. Sicista subtilis, Ochatona
pusilla Din cauza creterii nivelului apei
in lacul de acumulare a Hidrocentrale1
Porile de Fier l, la peter se poate
ajunge numai venind cu barca pn la
.Preluca lw Climente" sau cobornd pe
frnghii peretele abrupt al .CiucaruiUI
Mare.

naturale
2 Vasile Boronean\. Descopenri arheologice In
unele peten dm Defileul Dunlnl, Grupul de
Cercetan Complexe .Portle de Fter', Speologia
sena monograftcJ, coordonator. Traian Orghtdan.
tefan Negrea . Academta R S.R Bucureti,
1979, p 140- 182
3 Alexandnna Negrea tefan Negrea, Petenle
ain Defileul Dunlm i fauna terestri , Grupul de
Ceroet4ri Complexe ,POI'\tle de F1er', Speolog&,
sena monografc:A . coordonaton Traian Orghtdan.
tefan Negrea, Academta R S R .. Bucu reti,
1979, p 30- 75.
4 Elena lenea . Mamdrele cuatemare am unele
pe ten i adlposrun sub stancl dm zona Portle
de Fier, Grupul de Cercetari Complexe ,POI'\tle de
Ftel". Speologa. sena monografte<1, coordonaton
Tratan Orgh1dan, tefan Negrea . Academ a
RS R. Bucureh , 1979, p. 105- 1311
5 Cnshan Goran, Catalogul Stslema#lc al
Petnlord1n Romlnia. 1981, Bucureti , 1982 .
2211 17

Petera

Climente Il

(Petera

nr. 1 de la Gaura
Ponicovei, Petera de la drum)
Jud Mehedinti, sat comuna Dubova.
Localizare : Munii Almjului . bazinul
Ounm, zona Porile de Fier, .Preluca
lui Climente - Ciucaru Mare.
Repreztnt o peter natural, cu o singur intrare, cu o miniteras de stnc .
Prezint o orientare ascendent , cu
altltudmea absolut de 60 m, relativ de
12 m, lungimea total de 47 m. Petera a
fost identificat in 1964 de C.S. Nicolescu-Piopor i Vasile Boronean . fn
1968 Alexandrina i tefan Negrea ii fac
cartarea i stud1az fauna . Spturi
sistematice efectueaz Vasile Boronean
in 1968 - 1969. Cu aceast ocazie s-a
intlnt urmtoarea situaie stratigrafic :
pe terasa din fa i la intrare, depozit de
epoc holocen , in galeria interioar
ascendent , o depunere loessoid-argtloas, in stnca erodat din perioada
activ in marmite cu acumulri de pietri
i nisip depuse cnd Dunrea curgea la
acest nivel. Peste aceasta se gsete o
depunere de loess la intrare i argiloas

Climente 1- Unelte din quartz, silex ti os

Datare: paleolitic, mezolitic, neolitic,


perioada de tranziie de la neolitic la
epoca bronzului, Hallstatt, epoca
medieval, epoca modern, epoca
contemporan.
1 Vas le Boronean1 Descopenn gravet,ene In
Petera

lui Cllmente, Revista Muzeelor 6, 1968

as

www.cimec.ro

Arheologta

peterilor t

Rom~nia

mine lor dm

Peteri

negnctos se afl materiale ceramice i


monede din vremea mpratului Diocleian, din vremea lur Constantinus 11 i
apoi materiale ceramice din secolele XI XIII, ceramic i monede datate ca fiind
din vremea lui Ferdinand 1 al Ungariei i
Cristian, din timpul Imperiului RomaneGerman, precum i austriece dintre 1782
- 1835. Cercetrile au fost deosebit de
grele din cauza deranjamentelor produse
de cuttoni de comori de la sfritul
secolului al XIX-lea i nceputul secolului
XX. Tn urma creterii nivelului in lacul de
acumulare al Hidrocentralei Porile de
Fier, petera nu mai are acces dect pe
ap, cu barca. Are partea de la intrare
acoperit de apa lacului de acumulare.

1~ ),l :~
~.

~.
[)

(;".

(..
'-. J/.

a;
f {~ . ~~. ~
~"

Data re: paleolitic, epipaleolitic (mezolitic), perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului, Hallstatt,
epoca daco-roman, epoca medieval, epoca modern.

1 Vasile Boronean1. Descoperm arheolog1ce rn


unele pfften dm Defileul Dun~ni, Grupul de
Cercetri Complexe .Porile de F1er", Speologia ,
sena monograf1c. coordonaton Traian Orghidan,
tefan Negrea , Academia R S R , Bucureti ,
1979, p 140. 182

Climente 11 Unelte din sllelC

in galeria

naturale

interioar.

La intrare, deasupra
o depunere ngust,
dar cu faun cu Ursus
spelaeus. Apoi urmeaz un nivel de
locuire corespunztor proto-clisurianului,
urmat de clisurian. Este aezarea in care
se atest succesiunea direct din protoclisurian a clisurianului. S-au descoperit
pentru acestea peste 2000 de unelte i
arme dm silex, intre care se impun
vrfurile de sgeat, precum i vrfurile
de suli dm os I alte obiecte, ca
harpoane, podoabe i cteva piese
ornamentale geometric. in interior, n
acest strat cultural, s-a gs1t i un schelet
uman presrat cu ocru rou i piese de
dentiie . Locuirea de aici este parial
contemporan cu cea clisurian de la
Cuina Turcului, de la aproximativ 75 m
deprtare est de peter. Peste aceast
depunere, la intrare se afl materiale
ceramice aparinnd culturii Coofeni ,
unele ornamentale cu motive cu boabe
de linte n convieuire cu elemente
culturale de tip Kostolac. Urmeaz locuirea din prima epoc a fierului Hallstatt, atestat de ceram1ca aparinnd
grupului cultural Susani - Media. Tntr-o
depunere foarte subire, la baza stratului

2. Alexandnna Negrea. tefan Negrea, Petenle


dm Def1leul Por11e de F1er, Grupul de CercetAti
Complexe .Por1le de F~er" , Speolog1a, sena
monografic . coordonatori Traian Orgh1dan.
tefan Negrea Academia R S R . Bucureh .
1979, p 30. 75

pietriului este
steril arheologic

Elena Terzea, Mam1ferele cuaternare dm unele


sub stane~ dm zona Por1le
de F1er, Grupul de Cercetn Complexe .Porjtle de
Fier" Speolog1a, sena monograhc , coordonaton
Tratan Orgh1dan, tefan Negrea Academia
RS R , Bucureh. 1979 p 30 75.

peten I aa~postun

Cnsllan Goran. Catalogul Sistematic al


dm Romania 1981 Bucureh . 1982 ,
221 1 14
4

Petenlor

Boronean , Paleofltlcul supenor I


ep,pa/eollttcul am Zona Por1le de F1er, [in
manuscns)

5 Vasile

Petera
(Petera
Petera
Petera

Cuina Turcului

din Potcapina Turcului,


de la Curba Periculoas,
de la Gura Ponicovei)

Jud. Mehedint, sat - comuna Dubova


Localizare: .Ciucarul Mare", .Cazanele Mari" in partea de vest a ad
postului natural Cuina Turcului, ntre
.Moara Dracului" i .Proluca Turculut.
86

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

mmelor dm Rom!Jma -

Peten

Reprezint

o peter natural, cu suprafaa 58 m2 umed, activ (in anotimpul ploios), cu altitudinea absolut de
62 m. Tn faa peterii, in adpostul natural
Cuina Turcului, Vasile Boronean i
tefan Roman au efectuat in 1965 un
sondaj arheologic din care a rezultat

ceramice dm Hallstatt, medievale (secolul


al XVII-lea) i moderne, vetre de foc. Nu
s-au fcut spturi . Importana este
istorica-economic . Tn evul mediu I in
epoca modern se exploata azotatul de
potasiu pentru fabricarea prafului (iarba)
de puc Informaiile provin de la
locuitorii din Dubova (Guran Nicolae,
Rdu Antonie etc.). Una dintre denum1ri
i se trage de la exploatarea zcmntului
de guano bogat n azotat de potasiu
denumit in zon .Silitr" (.alitra in

1. intre adncimile 0,20 - 0,60 un strat de


locuire din perioada de tranziie la epoca
bronzului (culturile Coofeni. Kostolac i
Vucedol);
2. intre adncimile 0,60 - 1 m, strat de
locuire neolitic . Sptura s-a oprit la
aceast adncime.

srbo-croat) .

1 Marcian Bleahu, V Oecu. tefan Negrea. C.


Plea t Povar , 1 Vtehmann . Peten dm
Romama. Bucureti , 1976 .
2. Grupul de Cercetan Complexe . Porttle de
Fier", Speotogia sena monografica. coordonaton
Traian Orghtdan tefan Negrea Academia
RS R , Bucureti . 1979.
3. Cnstian Goran Catalogul SistematiC al
Petenlordm Romania. 1981 , Bucureti , 1982,
2211 / 6 .

Datare: neolitic, perioada de tranziie


de la neolitic la epoca bronzului.
1 Vasile Boroneant. Cui/ura Kostolat de la Cuina
Turcului, SCIV 17 , 1966, p 2
2 Vasile Boronean\. Cercetsri arheologice 1n
unele peteri dm zona Porle de F1er. Grupul de
Cercetan Complexe . Porile de Fier" . Speotogia,
sena monograflca. coordonaton Tra1an Orgh1dan,
tefan Negrea, Academia R S R , Bucureti

litrari)

sat - comuna Dubova.

Localizare: Carstul din zona Porile de


Fier, Che1le Ponicovei, .Ciucarul Mare, malul stng al vii rului Ponicova
deasupra Peterii Ponicova.
o

(Gaura lui

Crfil)

Mehedin1 ,

sat - comuna Oubova

Reprezint o peter natural locuit


probabil temporar. Prezint o intrare cu
aspect de adpost, cu trei cotloane, care
se pret ngesc spre est, cu lungimea de
51 m. A fost vizitat de Vasile Boronean ,
intre 1964 - 1968. La suprafa se observau cteva fragmente ceramtce din
vremea culturii Coofeni, medievale din
secolul al XVII-lea i moderne. amestecate cu cenu , crbune i dejecii de
capr i oaie.
Datare: perioada de tranziie de ta
neolitic la epoca bronzului, epoca
medieval , epoca modern .

(Gaura Fluturilor, Gaura de la

Reprezint
exploatat

lui Carati/

Localizare: Carstul din Zona Porile


de Fier, Cheile Ponicovei, Ciucarut
Mare, versantul stng al vii Rului
Pomcova, deasupra Peterii Ponicova.

Fluturi/ar

Mehedini ,

Petera
Jud

1979
3 Cnst1an Goran. Catalogul Sistemaflc al
Petenlorelm Romania . 1981 , Bucureti . 1982 ,
2211 / 5 .

Jud

medieval ,

Datare: Hallstatt. epoca


epoca modern

Materialul este contemporan cu cel gsit


in spturile din adpostul propriu-zis de
la Cuina Turcului (vezi adpostul Cuina
Turcului, Petera din Cuina Turcului). in
prezent se afl inundat de apele lacului
de acumulare a hidrocentralei Porile de
Fier, fiind situat sub cota 72 m.

Petera

naturale

peter natural locu1t i

de om
Const
dintr-o
cavitate. cu un cotlon care se prelungete
printr-o galerie ngust in masivul . Ciucarul Mare". Tnlimea la gur este de
1,80 m, limea este de 1 ,90 m. lungimea
este de 158 m, altitudinea este de 190 m.
A fost cercetat de Vastle Boronean
intre 1964 - 1965. La intrare s-a gsit
faun fosil I subfosil, fragmente

1. Marctan Bleahu v Decu . tefan Negrea , C


Ptea , 1. Povara, 1 Vtehmann , Peteri dm
Roman.a, Bucureti , 1976.
2. Vasile Boronean , Cercel4fl arheologice Clm
unele pesteri Clm zona Portile de Fter, Grupul de
Cercetr i Complexe . Por1le de Fier" , Speologia ,
sena monograhca, coordonaton Traian Orghidan .
tefan Negrea, Academia R.S R .. Bucureti .
1979.

87

www.cimec.ro

Arheologta peterilor t mmelor dtn Romdnia - Pe ten naturale


3

Crrsttan Goran, Catalogul S1slemat1c al


Romlnia, 1 gst Bucureti , 1982,
221117 .

de 36 m care se termin in .fund de sac.


In unele cotloane, din zona slii
coloanelor s-au descoperit fragmente
ceramice din prima epoc a fierului. III .Galeria Liliecilor" i Sala Mare accesibile printr-o deschidere proprie ce
constituie etajul superior n evoluia
peterii . Pe aici ptrunde lumina i
curenii
care vin dinspre chei. Se
comunic cu Sala Mare i prin aceasta
cu sistemul 1 (Galeria activ) , IV - Galeria
cu argil . Are acces prin Sala Mare
(sistemul III). Apare ca un balcon (stil
labirint) al Slii Mari, cu aspect
monumental.
Date arheologice: .Galeria Lihecilor- i
Sala Mare prezint interes arheologic i
istoric. Vasile Boronean a efectuat intre
1965 i 1968 cercetri in Galeria
Liliecllor in urma acestora a rezultat c
aceast galerie a fost locuit in paleolitic,
neolitic (cultura Cri), perioada de
tranziie la epoca bronzulUI (culturile
Coofeni i Kostolac) . epoca bronzului
(cultura Vucedol). prima epoc a fierului
(faza Ostrovul Banului) t in secolul al
XVI-lea. Galeria a fost puternic afectat
de gropile cuttorilor de comori t de
exploatrile
de guano
Fragmente
ceramice dtn prima epoc a fierului au
fost gsite 1 in .Galeria Concre tonat"

Petenlor dm

Petera

Ponicova

(Petera de la Gura Ponicovei,


Gaura Ponicovei, Petera de la
Gura Apei, Petera Liliecilor.
Petera Polilecilor)

Jud. Mehedini, sat- comuna Dubova.


Localizare: Cheile Ponicove1 Tntre
Cheile Ponicovei I Dunre, la est de
oseaua Orova - Moldova Veche.
Carstul din zona Porile de Fier,
.Cazanele Mari".

Ponlcova fntare Tn

Date istorica-economice in penoada


1900- 1914, in timpul cnd zona a fcut
parte din Imperiul Austro-Ungar, din Sala
Mare I dm Galeria cu Argil se exploata
guano. in acest scop, in interiorul i
exteriorul peterii s-au fcut anumite
amenajri
La data la care Vasile
Boronean a efectuat primele descinderi
in peter (1965 - 1968) mpreun cu C
S. Ntcolescu-Piopor i in colaborare cu
sten ii din Dubova s-au constatat urm
toarele amenajri :

peter4

Lungtmea este de 1666 m (1- 537 m, Il381 m, III - 447 m. IV - 301 m), cu
altitudinea absolut (la intrarea n .Galeria Liliecilor-) de 68 m; altitudinea relativ
de 116 m. Reprezint o peter natural
locuit de om. Se compune dm patru (1 IV) pri , denumite de speologi . sisteme":
1 - Galeria activ de tip tunel , care
traverseaz masivul calcaros .Ciucarul
Mare de la vest la est, prin care curge in
Dunre prul Ponicova. Are lungimea
de cea 400 m, iar nlimea de pn la
36 m. 11 - .Galeria Concretonat" este
accesibil din prima, pe un urcu in pant

in exterior: pe peretele (abrupt) de sud al


Cheilor Ponicovei, cu acces spre . Poiana
Popii" de pe podul natural al Ponicovei
spre Plavievia , se afla o scar de lemn
din stejar masiv cu o platform spat in
stnc , la mijloc, de pe care se accedea
pe o a doua scar , la fel cu prima, care
era fixat tot pe o platform de stnc ,
care avea la capt o potec ce ducea
spre peter . La intrare, in exterior, se
afla o alt scar , tot din lemn masiv pe
care se urca in peter .
88

www.cimec.ro

Arheolog1a

petenlor i

minelor dm Romnia - Peteri naturale

in interior: la intrare se amenajase o


protecie cu traverse din lemn de stejar
pentru evitarea degradrii intrrii. Trepte
de stejar masiv urcau i pe peretele de
acces spre galerie, pe unde se putea
circula in perioada de var , cnd rul
scdea sau seca. Tn Sala Mare, in partea
de est, in faa niei cu guano se afla o
scar de acces din lemn de brad
(prepeleac) pe care se urca la galerii,
pentru recolta rea zcmntului de guano.
Sus in ni se gsea o protecie din lemn
de brad Guano ambalat n cuti1 speciale
era transportat la pontonul de la vechiul
pichet de grn1ceri de la Plavievia. iar
de acolo, cu lepul pe Dunre Primul
rzboi mondial a intrerupt exploatarea
zcmntului de guano i a celui de
silitr . O alt scar din lemn de stejar
asigura urcuul i coborul in galeria
tunel spre Sala Mare. Dup unele informaii d1n partea localnicilor, guano era
exploatat i pentru extragerea ierbii de

Mare, sub peretele denumit .Pnza


Curii". la 500 m aval de Petera
Ponicova. Carstul din zona Por1lor de
Fier.

Vete,..nl - Gravurl dupl A. Kunlke

puc .

Datare: paleolitic. neolitic, perioada


de tranz1ie de la neolitic la epoca
bronzului, epoca bronzului , Hallstatt, La Tene, epoca medieval.
epoca modern .
1 Vas,fe Boroneant Constana Boronean ,
Cercetifl arheotog1ce In Cazanele Man, Rev1sta
Muzeelor 2, 1965, 4
2 lefan egrea, Alexandrina Negrea, Peterile
dm Defileul Dunlni, LucrAnle tnslltutului de
Speo1og1e ,Em11 Racov1' 8, 1969.
3 Vas1le Boroneanf, Cercetn arheolog1ce In
pe ten dm zona Por11e de F1er, Grupul de
Cercetri Complexe .Por1le de F1er" , Speolog1a,
sena monograf1c, coordonatori Tra:an Orgh1dan,
tefan Negrea, Academia R S.R . Bucureti ,

unele

1979,
4 . Cnst,an Goran, Catalogul S1stemai1C al
Petenlordm

Romlnia. 1981,

Bucureti ,

198.2,

Vete111nl Ruinele zidului de protecie rie epoca


romani i medievala

2211 /4

Reprez ' nt

Petera

o peter natural , fosil, ade om .


Date generale. se compune dintr-un
culoar scund (galerie de acces) de 19.50
m, care d intr-o sal mare, lat de 28 m,
lung de 37 m i nalt de 17 m; cu o
galerie vestic , lung de 14 m, cu dou
rupturi de pant; o galerie-tunel (tunel de
presiune) de 3,50 m spre nord, cu o mic
acumulare de ap , cu altitudinea absolut de 73 m, relativ de 25m
menajat

Veterani

(Petera

lui Maov, Petera de


sub Pnza Gurii, Veterani
barlang, Veterani Hohle,
Piscabara, Peth)
Mehedni , sat
(fost Plavievia) .

Jud.

- comuna Dubova

Localizare: .Cazanele Mari", .Ciucarul

Date arheologice:
89

cercetri

efectuate de
www.cimec.ro

www.cimec.ro

tg . ud

crtpt1011duD n b .

a, \7.t0

Petera
,(Petera

cu trei intrri)

Jud. m .

Cr ti n Gor n, Catalogul Si t trn)f/c al


rtlor d
om an a, t r. Bucure 1
2211 1 2
t

Petera

cu aven
t N dr g, comun

drag.

2.

Cuciulat

Jud. Sala sat Cuaul 1, comuna Letca

2 P tr Rog
ndoca : l dn
1 7, p381

9,

Petera

Buzeica

Jud. Tim1 ,
Tom li.

t Rom n

tt, comuna

www.cimec.ro

Arhao/ogia patanlor i minalor din RomAnia - Pat9fl naturale

cazionat de om. Lucrri de explorare in


curs de derulare de ctre muzeele din

1 Manus Moga Muzeul reg1onal al Banatului,


ReVIsta Muzeelor 1. 1964 , 3, p 295

Reia i Caransebe.

Datare epoca

2 Petre Roman. Mod1ficln structurale ale


cultunlor eneoltltcului fina/In regtunea carpatodanubtanl , Banal1ca 2 1973. p 58

preistoric

1 Petru Rogozea, Cercet~rr arheologice In


endocarstul din sud-vestul Romlniei, Banat1ca 9,
1987, p. 355, 361 .

Marc1an Bleahu. V Decu tefan Negrea C


1 Povar. 1. V1ehmann. P&tefl dm
Romlnia, Bucureti 1976
3

Plea

4. Manus Moga O Radu, Contflbututa


cunoaterea culturii Trsa ITn lumma descopermlor
de la Hodont {1959 1960) , Studu I comunocan
de etnografie l1stone 2, Caransebe , 1977 , p.
231 , 233 , 238

Petera Romneti
(Petera

Mare de la Fereti,
cu Ap, Petera
Romneti- Fereti, Rumunyestbarlang, Facsadi - barlang)

Petera

Timi,
Tometi.

Jud.

sat

Romneti,

Cristoan Goran, Catalogul Srstemai/C el


Romlma. 1981 , Bucureti 1982,
2273 / l.

Petenlordm

comuna

Petera Istoric.

Localizare Munti Poiana Rusc.


carstul din bazmul Bega, in amonte de
Mntur, Valea Pustinei, versantul
stng la .2,2 km inainte de confluena
cu prul Bega Poienilor Dealul lui
Filip, la sud-est de sat

(Petera

nr. 2 a lui Manea Cezar)

Jud Gorj, comuna Closan1


Localizare: Muntii Mehedinti, bazinul
J1ulut, Malea Motrului
Pester natural locuit

Reprezint

o peter natural locuit de


om, cu altttudinea absolut de 370 m,
relativ de 105 m, lungimea de 1386 m.
Intrarea este de 2 x 9,5 m, orizontal,
fosil, cald . Prezint trei deschideri.
Primele cercetri au fost fcute in
1872,de ctre T. Orthmayr. Cercetri
speologice complexe au rost fcute dup
1963. Spturile arheologice au fost
conduse de M. Moga in 1949. Au fost
identificate dovezi de locwe din
paleoliticul superior: o vatr de foc pe
care erau opt coli de Ursus spaeleus i
dou instrumente d1n os. Din locuirea
neolitic , in afar de ceramica aparinnd
cultun'i Tisa (1 - 11) s-a gsit i o groap ce
a servit ca depozit de cereale (groap de
bucate). Din perioada de tranziie la
epoca
bron-zului
provin
materiale
aparinnd
grupului
cultural
Bile
Herculane - Cheile Turzii. fn 1960, Ion
Stratan i Florea Mogoanu reiau
spturile, care se opresc ta - 3,80 m,
fr a atinge patul peterii . Au nimerit cu
seciunea in splurile vechi, identificnd doar materiale post-paleolitice.

de om desco-

perit m 1975, 37 metri lungime. In ea s-a


gsit o pies din bronz de epoc dacic

Datare. Epoca fierului.


lea Giurg1u Buletinul Clubului de Speologie
Em 11 Racov1t 5 1977-1978, p 102-103
1

Petera

Templul
Ursitelor

Jud.

Braov ,

comuna

1nca

Veche

Localizare: Munii aga, masivul


Fgra , malul drept al prulut inca.
afluent al Oltului.
Dou ncperi rupestre spate de om
intr-o roca sedimentar nisipoas . Prezint aspect de catacomb paleocretin .
intr-o firid a altarului se afl un poligon
stelat iar in interiorul su , dou litere din
alfabetul grecesc, alfa i omega. Monumentul are caracteristica paleocretin .
fn abs1d este incizat figura lui Hristos.

Datare: sec. IV p. ch .
Gh Lucoan Moldovan. Misterul templului de la
Sonca Veche Brasov, 2000
V Boroneant, Cercetare de teren 1n ocombne
2000. nepubl1cata

Datare : paleolitic, neolitic, perioada


de tranziie de la neolitic la epoca
bronzului.
92

www.cimec.ro