CERCETARI .

1\RHEOLOGICE DE SUPRAFAŢA
PE TERITORIUL JUDEŢULUI BACAU CJI)

de VIOREL CAPIT ANU

In anul 1 969 au fost comunicate, pentru prima dată,

tuate pe teritoriul judeţului Bacău, in perioada cuprinsă intre anii 1957

Intr-un studiu detaliat cele mai importante descoperiri arheologice efec­

Studiul de faţă constituie partea a II-a a lucrării privind .. Cerce­

-1958 1•

tările arheologice de suprafaţă in judeţul Bacău" 2, efectuate intre anii

1968-1982, fără a avea pretenţia că au fost epuizate toate staţitm.ile
arheologice. Aceste descoperiri apar, de la o etapă Ia alta, in funcţie de
modernizarea agriculturii prin aplicarea noului sistem de irigaţie, a de­
frişărilor şi exploatărilor forestiere, a terasărilor cu ocazia plantării

şi rurale .,te. Acest lucru este demonstrat de numărul mare de staţitm.i

viţei de vie şi a pomilor fructiferi, a sistematizării localităţilor urbane

IH"heologice, descoperite In cei 25 de ani de existenţă a Muzeului de

In anul 1 8 7 1 erau menţionate, in Chestionarul lui Al Odobescu,

istorie şi artă din Bacău.

p<mtru judeţele Bacău şi Argeş, un număr de cea. 59 de localităţi in

care se comunicau prezenţa vestigiilor arheologice 2. Din acestea doar in
două aşezări de pe valea Trotuşului, la Podei şi Tiseşti-Tg. Ocna s-au

sistematice cu rezultate remarcabile 3,

efectuat, pină la lnfiinţarea muzeului din Bacău, cercetări arheologice,

Au mai fost efectuate apoi cercetări arheologice In ba.zinul Sin!tu­

prilej s-au descoperit in apropierea acestei importante dave un număr

lui de către colectivul şantieruluui de la Poiana-Pirobordiava, cu care

redus de staţiuni, dar valoroase din punct de vedere arheologic. In doUă

din aceste aşezări, la Mindrişca şi Răcăciuni s-au efectuat şi săpături
arheologice ".

şi
:Moldovei, VI,
1 Marilena Florescu Viorel Căpitanu. Cercetări arl&eologke de supra,foţri
(n judeţul Hacdu, i n Arheologia
Odobcscu, Argeş-Bacău,
1969, p, 214-2i5.

blioteca R.S.R. ; MSSE,

2 Al. Rcl.rpu.nsurile la Chestionarul arheologic, Bi­

C. Ml\t.asi. Aşezarea neulitic.:ă de la Podei - Tg. Oc RG, in Arheoloeia

Acndemicl 223.

Moldo,·ei, VI, p, 10-46 : 1. Niţu şi M. ZantoŞteanu, Materiale, 6, 1959, - 37� ;

3

Al. Vulpe, in St. Clasice, 6, 1964, p. :.139, 243-245.

in

Radu Vulpe şl SCIV, 1949-1950, p. 5 1 ;

ibidem,
in SCIV, 1952, p. 211, 215-216 ; Radu et. Eeat. ul V pe. La .rlotion pnrltistoriQ'IIt!' de
4 colab., Şantieru.l Poiana, in

Dacia, IU-IV, p. 154 şi urm. ; Al. Vulpe, Cercet4ri

arheologice la MfndrifCO li R4ec1ciuni, fn Arh. Mo . I, p. 65 şi urm .
Perchiu. prl!.r de Hu.rute,ti,
i

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 VIOREL CAPITANU
HO

Cercetări de suprafaţă nu maidinfost int1·eprinse de către 1. Şanclr u

Iaşi şi (!e c�tr� pr�f. N. Zaharia !i,
Cuza"
de la Universitatea ,.Al.ce I.n-nu
i �in Bacău, ir;tcepin� . cu 1 95 � .
dar cerc etări sistemati fost făcute pe tentorml JUdeţului Bacău
decit după înfiinţarea muzeulu
Aceste cercetări au fost contmuate pe prmctpalu afluenţ1 ai Sire­
tului, precum şi in zon� c�linelor Tuto�ei �r�ărindu-s� de�cope rirea
de noi staţiuni omeneşti, dm vremea ormdutru comunei prtmitive şi
pînă in plin feudalism. fost cercetate un numar de 1 00 de localităţi des-
w

cu acest prilej au
coperindu-se noi şi importante aşezări de interes arheolog ic .
1. Asău.

a. In satul Lunea Asău, 1;;� aşezare

•

locul numit "Dealul Comăneştilor", pe terasa

dreaptă a Trotuşului, se află lao răsărit din epoca nea.J.itică aparţinînd culturii
Criş. Aşezarea este mărginită de pădurea Dumbrava, la nord de piriul
Bintului şi in continuare de la nordChertcşoaia
dealul 6.
de staţia de apă, la cea 150 m de şoseaua
b. ln punctul "Cetăţuia", bogată in resturi de cultură
naţională, pe un promontoriu a existat o aşezare cantităţi mari de lut galben pentru
materială . Din acest loc au fost adislocate
nevoile casnice. ln felul acesta o fost distrusă in totalitate aşezarea. Citeva
Iragmenll.e ceramicc intre care şi toartă demonstrează prezenţa aici a unei
culturi aparţinînd bronzului timpuriu, cultura Horodiştea-Folteşti.
t 2 Ardeoani.
Intre �atele Enă.che?_ti, . O�man şi . Ilieşti se află o movilă, care domină
i?-trea�a regiUne: Lc;tcUitoru dm ImpreJUrimi ne-au informat că au fost descoperite
Hrf�rl de săgeţt dtn bronz i":Jpreuna cu fragmente ceramice. Movila a putut fi
folosită ca monument funerar In antichilate, iar în evul mediu ca loc de strajă 7.

-\3. Agifş.
ln sp�t;Ie gării, la cea 500 de m, pe un promontoriu se află 0 aşezare din
�����c:�ol��!�u��t ��c;mucu�l.' �· ra.za A. La suprafaţa solului a fost descoperită
.ŞI �tgurme antropomorfe care asigură datarea acestei
aşezări.
4. Bacău.

u ocazia executării pasarelei către Mărgineni s-a descoperit la adincimea

d 3 �� eza bog ă in resturi de cultură materială ap�rţinind epocii
b:on�ulu.i �Îj l�c�' r:.��tura �onteoru I c 2. Stratul de cultură materială are o
grosime de cea o,ao
a l Ba ău, e strad_a Florilor (fostă Buna estire) In grădina
locui�r��� �u�� � : �ost �escopentă o monedă bizantină Vdin vremea impă-
ratului Justin II (anui' 5 7) .
0 h B Jo: din Bac�u. Cal:a Mărăşeşti nr. 156, ne relatează că
Prin �� ��;����3� i n �Imttirul Beldiman dtn Bacău a fost descoperit un �>chelet
uman in poziţie chir�ită.
f
5 N, Zaharia, Mircea Petrescu-Di mbovtţa şi Emilia Zaharia, Aşeză
Moldova de la paleoliti
·
ri
c pînă n sec. al XVIII-lea, passim.
6 Cercetările fost .
Vezi Dimitriu, J:;!��fr:�S:ri�:ni���.n �8��i �ăzăroiu D., din localitate.
au
7 C.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 IN JUD. BACAU
141
CERCETARI DE SuPRAFAŢA

d. t;'e strada Republicii nr. 12, In grAdina locuitorului

r Lupu Ne:ulai fost
3::�����!:! �o� �:k������ă decorată cu brtu atveolar. In interiorul W'11ei fost
a
au

e. n cartierul C.F.R., in zon9: cărimidăriei, muncttoroul tofcta Vasile a desco­

proviD din
n l şi un VU'f de suliţA de facturi dacică,
.

�:;��re� ;����:a�p i���� care

5. Bereşti- ldrlţa,

o. ln satul Iteşti a fo�t d�coperlt, in anul 1968, un mormint de inhumaţie

avind ca .myentar o strachină Şl un urclor din pastă de culoare cenuşie, lucrate
la roată. Om scheletul uman au fost recuperate : mandibula claviculele
plaţii (porUuni�e. �uperio_are), stemul, cubitus�! stinr. radius�l sting, 'diafiză
omo­

de peroneu, ep1f1Za InferiOară a peroneului stmg, 20 de fragmente de coaste, 16

0

vertebre, atlasul, 2 \-:ertebre ccrvicale, 1 1 vertebre dorsale ; 2 vertebre Iombare.

După Inventar, mormmtul datează in sec. IV e.n. şi aparţine populaţiei locale
b. Iteşti. In partea de vest a satului, pe terasa inallă a Bistriţei află
se •.

aşezare dacică. Aşezarea este secţionată de drumul creat in eroziunii apelor.

� se 0

In profilul pereţilor; de o parte şi alta se observă foarte multe gropi cu resturi

unna

menajere sau de provizii cu pereţii aJ1ii, unele depăşind adincimea de 2 m� De

la suprafaţa solului am adunat ceramică lucrată cu mina şi Ia roată aparţinind
sec. I i.e.n. I e.n.
c. Iteşti.
-

Tot Pe aceeaşi terasă, In continuare, la cea 500 de m spre nord se află o

aşezare fortificată, apartinind epocii bronzului mijlociu. La suprafaţa solului
găseşte foarte multă ceramică decorată in tehnica Inciziei şi a exciziei, specifică
se

culturii Costişa u.
d . Climeşti La locul numit "Vasile a Popii", acolo unde cu mulţi ani in
urmă fusese descoPerite monede romane, denari imperiali romani in prezent
au fost date Ia iveală fragmente ceramice aparţinînd culturii carpice, II-m e.n.
u,

e. In partea de vest a localităţii Bereşti-Bistriţa, la lan 17, pe şoseaua naţio­

sec.

nalti Roman-Bacău, se află o aşezare carpo-dacică cu multă ceramică.

datează' in sec. II-III e.n. In apropierea acestei aşezări află un ir:cr c.u
ce se

apă potabilă.
se

f. -In satul Bereşti, Ia adîncimea de 8 m, a fost descoperit un femur de

Elephas, fosilizat.
� 6. Bfrsdtleşti.
La locul cunoscut de localnici ,.Pe dealul Dobra" pe o supra!ată de aproape
un hectar se află o aşezare tu foarte multă ceramică aparţinind culturii carpo­
dacice, ce se datează in sec. II-III e.n. De la suprafata solului au fost adunate
fragmente ceramice de la vase-borcan, ceşti, fructiere etc.
1. Clejo.
a. In pun(·tul ,.Dealul Alexandrina", pe raza com':nei Cleja, la vest de sat
se află 0 aşezare din epoca neolitică, cultura Cucuten1. La suprafaţa solulw_. �
află 0 mare cantitate de ceramică scoasă de fierul plugului, de _Ia vase de proVlZLL
cupe, amfore, unele decora te cu proeminenţe in formă de tortiţe, perforate 0-

uze
a Urna a t lest ă trimisă la Iaşi şi prcdată prof. Oreste Tafrali, directorul
M �����P��u�f ��!�morm. !l· Iulian Antonescu, material inedit. .
10 ln\·ent.:u·ul Lului ne-a fost predat de praf. C. Dorofte1, c
ulţ
m t�Jt�ai���l a����:�:.:�; l· e lui de la Costişa, judeţul Neamţ.
12 Vl zi A1·h. Moi. VI, p. 216.
13 Inf. pror. Radu GhcorKhe.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 CAPITANU
142
VIOREL

�- Larorolecu t,.n��.mpi�1st"ac���!��f; n�a��r�i:Js��FC:�:>�-It n :�Wu(�,c���u�ae����1e�:'

ccramH'B d
rost dt'scopcrit, fn _a nul 1 976,
·

{ază gr� !;cs t Joc

t
<� � •

i r u n topor din rocă d u rA, cu

gNnpă la ndmdmea de 1 ,20 m,timpuriu In apropiere au fost
a

au ă d in mănusarc intr-o
gds r e \c s · fr:�"Bmc'n tc Lanul ccrnmire, care aparţin Bronzului na_ţionalc, "·In k 1 8- 9,
c ro� �a 1;�ul 'numit CuJ:iii", in dirC'cţin şoselei m 1
a
t J!lă7�� 3� s;C? �����r �ă�:[i� ?i�:�� ��·�:ti,n�nc�ouc��t'�,�o�����
..

�� poar·!�����af�şanţul �
de !!Părarc, se nflă o , aşezare . d1_n ncecaşl cpocâ, dar ca
uia.., peste
!upra!.a\ă mult mai rcst msă. �I'Nlslă cctăţmc rcprczmtă fosta terasă a Slrctului,
epoca b_rr'!�z�llll..
locuită intens in dcsfunda .. . şanţulU!. de apArare ou
rH .ŞI n�velăru. tercn.u !UI, m zo�? ��n�ru_.
_

Cu ocazia
ro�t date la iveală locuinţe ş1 gropi sJ;lec·I!Jce cu,lturu !TIIC faza I c 2.
cu linii in relief pronne de _la vase l Şl m1j locii de tipul
, (· ştilor şi vasclor de C'UI!. dm
Ccramica cdecorată r:e o vatră d1!' aceeaşi epocA au fost desC'ope­
cănilor greulă�l lut pmă la roşu, folosite probabil in
ri tc un număr mare de ('amer lor.
ars

timpulTotiernii la incăl:z.itul mormint de inhuma�i(', dar deranjat de

aici a fost dest..'OPCrite şi auun fost rccup�rate citeva ace din . brol!z, din
plug. Intre obiectele corpul de inventar
care unul ;ntreg cu torslonat, virful ascuţ1t şi capătul se termmă mtr-un
inel şi mal mulţi cercei 11•- pandantiv!, cu corpul fngroşat şi capetele subţiate,
de fonnA oarecum inelarA
8. Cifiuţi.

a. tn satul Heltiu, intr-un loc acoperit cu pădure, intre plr[ul Mih3ilc8!ia

şi piriu! Pietrosu află o aşezare aparţlnind civilizaţiei carpice, sec. II-III e.n.
La suprafaţa solului au fost descoperite fragmente cerarnkc, lucrate cu mina şi
se

la roată de la fructiere, vase-borcan, ceşti, va!.c de provizii.

b. Pc raza satului Flore.şti există o aşezare carpicA. sec. II e.n. to.

9. Coţofdneştl
�n partea de sud-est a satului, in
fflrestler a fost descoperită teramicA ce sepădure, cu ocazia amenaJării drumului
civilizaţiei carpice t7. datează in sec. II-III e.n. şi aparţine
10 Corbasca 111.

a. In punct�l
frac�ente cera�mce,,.Vilcele" de pe raza fostului sat Porcăreţ, au fost descoperite
�parţme la �re1 epocitopoare-caiapod,
istorice :
topo<�.re de luptă din rocă dură etc. Ceramica
neolitic, cultura bronz, cultura Monteoru
lf1 carpo-dac1că, sec. 11-l ll c.n, Ceramiu.t pictatăCucuteni, aparţine fazelor A şi A-B.
• • b._ Rogoaza. In punctul ,. Via boierească", la cea 500 m de .şosea pc malul
Pl�Iulw �atului au fost descoperite ceramicc aparţinînd Bronzului
nujloclu Şl Hallstattului tirziu, sec. VI-Vfragmente i.e.n.
� t:ogoaza. In grădina lui Pascal Lupu şi Ghiriac Călugăru află o &J?czare
haU ltlan , sec. VI-V
cont� � latA au fost te.n. Fragmente de la vese bitronconice se şl străchini tron·
d. % 0� u
descop_eri�e intr-o groapă, in marginea drumului: .
epocii bron'zului; �t��� ���t���u:���ntc ��.i Enaehe .. se află o aşezare apart1m nd
i� ���%�� P�edate Mu�ului dl� Bacău de Imbrea Elena, elevă.
inventarului moJ�· i;��Ui.Băncllă Dum1tru, căruia ii mulţu mim penh·u sah
. a reli
�� ���nu Plslaru Constantin şl Strechie Gh.
c
18 Vezi �h�%�W!?
:, �;,ţ ����·. p. 237_344.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 143
CERCETARI DE SuPRA
FATA IN JUD. BACAU
------

e. Biiciol. ln punctul cu oscu

n t de 1 al .
,.La
nic• Budăi" a f011t IdentificatA
tlui tr Prec:n C'f�rn1un anti'OPOmorf mai
a,ezare neolltlcli cu cerami că pi ctatA fa oc "
topoare lf
ceramic
,i ăzoomorf e
Ro$
rost descoperite l A. Pe llnp
din p a i . au

'r'' descoperitA o eaşezare 18

f, Marvlla. ln rrAd lna ne

8
Si
r:,
Va le
srlrlfil.ul
oval4 ( bronzului ,cultura Noua. L u
a s p ra 8
ului observA locuri de d e
ceramică Noua. Din acest loc au
so
u multA cenuşA şi
mai multe ti lei pentru cultura se formă

J: cuUte din siFrx.

au fost desooper;te
fost descope�lte

� ���f: ';: :U j;a!�u� ��::,..:

o · e
mailuluimulte 81feZ1rl
se c1se9te
care m c .. u intn
so
m nă �uf�· �a.'��
multi ceramică din epoca neoudci:u. c ' $"
a supraf
m . fazatropomorfi
a_ţa
Cucuteni foarte

etci..reAtllri
C u , A,
de chlrpic, topoare calapod din
h . In punctul "Dealul Mori i " se afl i 0
i ���
;. 11. Com4ne,tf.

a. s:r stm
lui
descoperiti, c u mulţi ani fn urmA. 0 ceatc
Jn punctul "Clmltirul Mitachl" uşului. a fost
i S:c ă e se� �:n sec Le.n.-I
ter
•

e.n. .A!;ezarea a fost distrusA cu o a

1c a
c zia terasamen'tulu· �eca� .

loc mal este cunoscut pinA in zilele noastre sub

b. La locul numit
den�J::'
.,Pîrîul Podinilor" dreapta Trot ului " terasa �f�aci�·
""n ,
locuire eer':mic& :a i i 8...,.-��ti.
In •
se afli o aşezare cu un strat foarte subţi're de
• bl e
dupA pastA ncoUtlculul timpuriu, culturii Criş.

f12. Dllnn4neşti.

_ . a. Brătuleşti. Pe teras� înaltă a Uzului, in punctul ..Cremeniş"', pe un platou

!ntin� se aflA o aşezare d1n epoca neo llticl, cu ltura CUcuteni. ln malul terasei.
Cuc�C::�· �� !=l ; f.':n:':Jt ����i ��:��mente ceramice aparţinînd culturii
b. Lapoş. Pe terasa Inalti a Trotuşului, la locul denumit ., Podin i "', in mal
A r 1

a
a u apirut urme de locuinţe, cer mică
sec. I l.e.n. - I e.n.
lucrată cu mina şi la roată, care aparţin
13. Deolu Morii.

a. CAula. In l&tul Ci.ula de in

se 11sesc fraamente ceramJce apartinind sec. I J.e.n. - I .n sec IV-Vsolului
Jos grădina lui M. DrAcuţ,e la., suprafaţa. e.n.
La
şi sec. XVI-XVII·lea.
afli o materiale
de acestausatfostse Băsite
vestsuprafaţA ,.Cetăţuie", cu \'al
aşezare deceramice,
şi şanţ de apArare. La
b. Bodeasa. tip
neollUc, bronz
şi dacic.
c. Dealu Morii. La sud deneolitic4 deal "LaCucuteni.
Hazu, pe culturii
sat, in fosta localitateaparţinînd Coşue·.
a fost descoperiti o aşezare
La poalele .ncestel
ceti,ui, in panta lină,cu ceramică
se n i lai t lnesc tot pasul fraemente eera·
mlce aparţinlnd culturii carpice, sec. 11-IJI e.n.
tot inPonaaceeaşi localitate care sefost descoperite la zid'"
"Pe dealJraemente
au
41 cuprinde şi
d. Al doi ale grpunct,
ăd identice
numeşte

ceramice geto·daclce in a lui cu tcele deGheorehe,

i e N.
la b ia Slo oz -On ti şi se datează
eş 21, in
sec. V-IV J.e.n.
e. TivAd4reşti, se denumirea Costului sat Hazu, ln Dprezent
tot pede ,.Lanul inl'lobat
" alu Piliului'",
Al treilea punct anA raza

au fost descoperite
l
satului
In acest Joc
ş lai sub
,.Valea Glodului"
PiriuhU"' sau e
materiale ceramice aparti·
nind epocii nedll tice, cultura Cucuteni A.

1 9 i for i prot. Silviu Claudiu.

20 Material ceramJc şi unelte din silex au fost predate Muzeului din
n ma ţ i Mihai
Braşo\'"
către elevul Oprea Marius. elevii Oobrea
eştl. au participat
de
Impreun4 cu Liceul din D4nnăn
noi, la cercetarea de suprafaţă
21 C. Buzduean, Necropola 9etk4 de la Slobona, in arpi c , 1, 1968, p. 77-94.
Ionel şi Bfnd114 Mihai de la
C a

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 VIOREL CAPITANU
144
u fost descoperite de colectivu l şantie rulu i Poin n u
u
Multc d'
;",1 'Jf· esLtea Că uÎa daco Jos se menţione
J de ţ ul 0 8 a
ao;czliri
ază exi s tenţa unei aşezArl l f ng 6
,·a rc seromană.
l � i �1· â.Dr� gup�rioado datează I ncepind c u sec. 1 c.n. şi pinA in sec. I'v c n

��":eo �:�n�l .,şT4i cturi", care, cronologic, mcrge c u Poiana I I 2

c�sa Tot de această localitate a�ar�inc şi aşeza �r�
:l.'l,

14. Filfpen l.
Dra , ului", pe o supra laţ � d e apro� pe
La
a. Frunteşti. In punctul "Valea un
bogată fn rcstun arhe oJogJ ce.
' n linde 0 mare- aşezare carpu:ă
�:!:�aţsae t�rcn ul ui ne informează că dm acest loc a u descoperit Şl mon c dc de
,
se intilneşle o mar'? cantitate d e ceramicA, _ chi �pi c oas
e:> d
1? 1 L uitarii
e

=���. c.pro��bil dcnari romani (căni,imperiali. Cerami_ca d e factură sup c; rioară este
oale, fructica· · vase de prov1zil, amforc
din cateeoria lucrati la roatA �
(\"ase-borc an, ceşh) etc.
rom a e) şi d i n cea lucrată cu mina
b ,
Alt punct de pe raza satului Frun teşti se anA In a prop er ea cAmi nului i
culturăl, la nord-est de acesta. La suprafaţa
solului se i n t l n e ş te ceramică apnr. i
casei lui I. D �rn � c u � e a A un pun � t numit "La Ţi nti rim "' .
ţinin �. ���a�� r: ·faţa . ri
Aici localnicii presupun a :ti un cmuttr d m vremea d a c lor. Cercetările noa stre i
.
au demonstrat ci avem de-a face cu o aşeza re neollUci, fazA incertA şi cuprinde
teren d� u
tul Brad, In punctul "Chilia , se a fl i o � şezar
.. e
i�\ �� d
Montooru. I n acest loc � fost descopent Şl un mormint d e ,
din epoca bron­
zului ,cultura �n.h u­
maţie cu ceramică din epoca bronzulw, dar care a fost relnhumat In cim.Jhrul
din localitate.
Cercetările noastre au dus la descoperirea unei noi staţiuni aparţinînd epo ci i
neolitice, cultura Cucuteni. Pe o suprafaţă ce depăşe ş te un hectar se intinde
aşezarea din epoca neoliticA. Locuinţele fiind In faţA a u putut fi uşor a fectate
de lucrările agricole. Alături de c era m i că au fost descoperite unelte din silex
şi menilit, idoli antropomorli şi zoomorfi precum şi pietre de rişniţă din gresie.
e. Pădureni. In apropiere d e fosta localitate .,Moara Conachi", se află o
aşezare de la sftrşltul bronzului, şi aparţine culturll Noua. Locuinţele ne apar
sub formă de cenuşare. La suprafaţa terenului ceramică Upică pentru cu lt ura
Noua : ceşti cu torţl supralnălţate şi cu buton ,
f. Mirăşti. In punctele : Varniţll, Corai şi .,La movilă.. se
riale ceramice aparţ.inlnd. epocilor neolitic, bronz şi carpo-daclce 2'.
n t l nesc mate­ I i
15. Gl4v4ne,ti.

a. um� u In f�ta localitate .,Fundătura" ce aparţine d

Fr . e s a tu l Frumuşclu,
la locul numat "Bostănăr1 ", se ană o aşezare din epoca
neolitic A cultura Cucu te n i.
suprafaţa solului se intilne,te foarte multă ceramic.-ă
şi materi al ce mi apar\i n !nd primei epoci
c
L!i pktaia, şi topoare d i
paa �rA. T?t p e acest loc se intilneşte
a fu�rulm, Hallstatt tJrzm, .
ru
cu pasta de aspect puros d e l a vase mari bitronconice
cu proeminenţe conice aplatisate.

din ��
b. Tot in satul 1-,rumuşelu, in punctul
ui I
"Hazu" sa u Şti ub ei" se a!lă o a ş ezare
bron zul , cultura Noua , dar şi Monteoru.
deosebata, păstrate la şcoala
din localitate s e ani şi u n op or d i n bron z ident ic
t
ntre obiectele de valoare

�- In pundul .,Chiscuri" de pe raza

cu cele descope ite la Găiceana
� sau Parav� 25 făcînd parte din grupa Monteoru.

aparţi!J-lnd sec. I.II-IV e.n.

�
s t u•l ui Frumuşelu se află o aşezare

� \eraalul� 1.-e ac
cu multi ceramică lucrată la roată şi cu mina.
ra m de fa..:tură superioară apar\ine
de arg int, d enari romani in 1p eri ali
populaţiei lo�.:alc d a�.- o-carpke.
��
a,.....t
.. tlDID unor emunum d m s c .
�t.�s loc au �o�t ?e ��.:operltc şi m o n d e e
111-IV e.n.
e
:� ��:��.p;::.na, SCIV, I l , 1 952, p, 2 15.
:: I nt�maţU Gh. Iorga şi Arinto
V. II, 1964, p. 445-451.
n Emill a.
Maralena Florescu şi
Căpita nu in AM,

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 CERCETARI DE SUPRA FAT
A IN JUD BACAU
. 1 15
d. Pe raza comune i GIAv6ne ştl au
teriali! ap& J'\in' d
fost descopen te şi ma
Evului Mediu. AlAturi de ceramică une
1 te & lrlcole, ti
diferite f"mlslunl monetare locale şi strAt arme ae Intilnesc m'1.
4 Tot in satul Frumuş elu 8 fos� ed
tl un celt dia bronz
ronzului JJI inceputul hallstta de 11
transilvAnean care se datează la .sfir ' t
ŞI u 1
':coper,t
P
.

tului.
16. Glfceana.
a. In IO<'uinţo lnvăţito rului pensionar A
se aflA o bo&a tă colecţie arheolceică • p l an u n comuna Găiceana
care ��Pr� � dr , cU
tăr;.� � i ���� �. i maj or t ���r::
u l
�':::��=·d� i!� :: �:� � �: i c
-
n ::!. : f:�
e = ��=

1"'· 1• !' �prop1er

b. Ar 1 D 1 . In satul Unguri, in prezent Ar' .
locuitorul Martin .t., brigadier la c A p a d esco7t e de dealul .Popii•
ID; �lmpul lucrtrilor &IP'iool.;
O ceaşcă şi un . V�S- borcan
.

dOUă V.O.Se intregi : e DUCI dimensiuni, ce aparţin

bronZului timpuriu.

17 . HorgeJU •.

a. La locul numit ,.Iapa", la o distanţA de cea 1 km d

nord�st se anA o aşezare din epoca ncoliticl, cultura Cueuten�
In partea de
Î:.t,
��ra ���� adunate de la suprafaţa solului s:nt citeva pictate
r.
tria!: =�=
b. In vatra satului, pe terenul loeuitorilor M. Cobzaru, Sl Boca .a Spillu
:
=· se lisesc la suprafaţA fragmente eeramice din epoca lmmzulut. fad

f1 qsare
� Z: b��:f���;;lt:����n:O:::.rlul RAcltlu, la est de sat a 4
din e "oc
se 0

., Via bătrinei veche" se afli o aşezare dia epoca broDZUIW. cultura

Mon;�r�
e. In vatra satului, In jurul locuinţei lui M. Cimu, pe o mprafaţl de cea
400 d e metri pAL�a�i se afli o aşezare din sec. IV-V e.n. La suprafaţa solului
se giseşte �ramtc4 lucrată la roată cu pasti aşa zisi. "ciment .., şt fralmente
lucrate cu mma, cu pasta de aspect poros şi cu micro-pnmW.uri ia compoziţie.

JB. Sohodor.

a. In punctul ,.Cet4tuia", in partea de sud-est de localitate, peste apa

Răcătiului a fost descoperiti o aşezare din epoca bronzului, fortificatA cu şaaţ
de apArare. Aşezarea ocupă o poziţie dominantA asupra viii Răcltiului. Ceramica
adunati de la suprafaţa solului eate de aspect mont eorean
.
b. In continuare, pe paata linA ia punctul "Sub Cetătuie"', cu oeazia plantiril
viţei de vie, au fost date la ivealA resturi de cultură materială aparţinînd epocilor :
neolitic, cultura Cucuteni A ; Hallstatt tirziu, carpo-dacic şi feudal miJlociu. Pentru
epoca feudali au fost desl·operite cahle Irumos decorate precum şi morminte.

19. RiJ.ciJt4U.

a. In apropierea sediului C.A.P., la locui nwnlt ,.Gropi•, Ia cea 2-300 de

de
carplee,
metri in partea de sud, au lost descoperite mai multe urne funerare
e.n.
cAtre lot:uitorul Zdrobiş Vasile. Necropola se dateazA in sec. III d�"Operit 'IUOZ'­
b. Pe "Dealul Mozilu", unde cu mulp ani in urml IU!'K'Se
mintul de in ineraUe din sec. I.e.n. n, au mai fost recuperate torţ1 şi fra�r�Deate
I
Controlul f4cut asupra
de cazan din bronz, care au apar&rnut aceluiaşi individ. necropoli proprlu-msl.
terenului din jur a demonstrat nu poate Li vorba de o
că
morm .nt izolat aşa cum precizam şi in studiul respectiv
ci de un
:111.

26 rnf. Lupu Georgeta, prof. de istorie.

p. 15Ş şi urm
A. Vulpe şi V. Cti.pitonu, in Apulum, IX, 1971,
28 R. Vulpe, op. cit., p, 216.
.
27

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 VIOREL CAPITANU
1 46
�
s u d , r a t ă dc . . cămi ul �ullural din !i!tl tul Rlicitlu, se anA 0
IT il apart i n ind
, .· In partea dl' C'Ui ru lu Cucutf'n t, faza A . Aşezart'n cuprin de
intl't'Q gn
�:��a ";fr.;u��li RAt·ătăU, p n la staţia de mel·anizare.
fă
20. Rclciltcl ul de Jos.
8 La
din l'poca bronzului . cul tura
podul ce dure la Plnceşti, pe terenul I.A.S. se
· rt'
est de sat. peste aflA
Noua. In mal se văd mai multe grop·

�1� C"Cnuşă şi �rantică �pa rţinind a �stei culturi. PrimAvara, c ind se 1

8��
umi rate maa multe locuanţe de formi ovall, cu multA
terenul, pot fi cenuşa

b. f:
la s • '1
e . n . Locuatorn d a n zonă
VI-VII
u Partea opusi, spre \'est apar in profil două bC?rd�!e J? refeud ale, c u
mic de aspect poros, sec.
ci au descoperit şi multe pietre cind au
matt-rial cera spun
executat lucrAri de construcţ ii, Probabil

PE!
Pi !trare de. la Ioc;uinţele de tip bor�el.
că au fost de ranjate mai multe
. prmut1ve ŞI feudallsmulul ti mpur1u ş1 dezv ol­
continuar e, malul stu � g a l Ş1�etul�u, intre. satet -: �cati �l �e Jos şi
c. In .
Diencţ, aşezArile aparţin tnd comune•
cun�cu_t de l ?calnici ca .,Dealul Şoimului".
tat se ţin lanţ. Acest loc e�te
In apropierea şipotulUI, sau fmtma lu1 Creţu, se afii o aşezare din epoca
neolitici. cultura Cucuteni A, cu un singur nivel d e locuire. Strat ul de cu lturi nu
dep ��t ��::;
0· · de aşezarea neolitică, cea 0,500 km se allii o aşezare apartinind
sec. IX-X, cu material ceramic de tip Dridu.
,

mal multe aşezări din epoca bronzului, cultura Monteoru, fazele 1 c 2 şi 1 c J.

e. Intre ŞI pot şi aşezarea civili geto-dacici de l a .,Cetiţuia", se Intilnesc

Acestea pot fi uşor recunoscute deoarece pămfntul are un aspect cenuşos, iar
ceramica antrenati de plug se găseşte peste tot, l a suprafaţa solului.

material ceramic speciCic culturii carpice, sec. I I-III e.n. In afară de ceramică,
f. Un alt punct se află jn partea de sud a .,Dealului Şoimului", şl cuprinde

lucrati cu mina şi la roată a mal fost descoperită şi o fibulă patinată de tip

peqtru cultura carpică, asigură datarea aşezării, sec. III e.n.

carpic, ou piciorul tras pe dedesubt şi arcul profilat. Fibula, care este tipică

21. Bazgo, comuna Horgeşti.

a. Pe terasa inalti a Siretului, in partea d e vest a satului la cea 4-500 m

D;Oid-e�t de podul ce trece peste Siret se a fli o aşezare ce aparţine bronzului
timpuriu. Locuinţele de suprafaţă se intind din marginea terasei Siretului şi plnli.

�
In apropierea grădinilor cetăţenilor din Bazga. Ceramica friabili de aspect poros

ŞI
culoare cărămizie nu este Upică pentru o datare cu exactitate. După aspect
decor se pare că aparţine culturii Horodiştea-Folteşti.

22. Hunteşti w.

a. 1� punct';'� .,Lutărie" de pe raza satului, s-a descoperi t o urni funerară

cu oseminte calcmate. După descrierea de..a
locuitorului Postelnicu Sipri don avem
face �u o necropolA carplci, fiind vorba
de ceramică cenuşie lucrată la roat A.
Tot
atunci au rost descoperite şi alte vase,
. dar care s-au pierdut. .
5trich1 l etc., ce aparţ1n
b_. Ţot d1n acest _loc au _ ţost adunate fragmente ceramice d e Ia ceşti, borcan e•
epocu bronzulu i, cultura Noua.

23. Floreşti.

���
� ;a �acul dif!o e
neoli · · . numit .,Cioate" pe o mare suprafaţă se inUn de o aşezare
� BlerialUl ceramlc, după structură aparţine c ulturii Cucuten
l,
incertă

29 Ibidem, p. 21 5.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 IN JUD. BACAu
CERCETARI DE SllPRAFATA
!47
24. Pradat,.

v ra
satului In Olpr p1 er:e � Fluera, 1 n
a. In
de loc uinţa lui
at
solului foarte mult maieriai c
oru. rnm tc ce a ar n
e epocii bron� p ţi
�i.a c l � �r:U:��
25. Perchi

partea\'est a s a t u l u '
f men te ceram ��locpocu
a. In
i ce d pa�ţj�;
de
i nt : l ncsc rag
d' d e_p:ri ul satul la supra faţa solu:.
l 01.
·
· bronzului, se

31.
cultu ra Monteoru
26 . Ocheni

a. La lo u l c numit : De cea val 1�ur"ea de răsărit a satului,

u găsesc "m suprafa�
e oeramice din epoca neoii
�id rli satului se la mU'Jinea
tteă, cultura Cucuteni.
M· •

material
_
­
80 U1

b. In apropierea aşezării neolitice

m aberbal ceramic luc rat cu mina . : aees t 1� se află o aşezare carpo-da­
, tot

poros, ce se da<ează in see. II-III. e.n. Şt roată, din categona fină p de aspect
Cic ă cu

c. In PlL"lCtUI .,Şari>a" aşezare c

iv� de la Poianall, M"
::e tările noastre au dus 1a' d cscopenZ:OS: ş �!�co ect
1 i.�a. 1n
l ­

cu republican,
aşezarea
La T' ul sec.

aparţin in�n� ��� ::t;;!•�=-

material ceramlc aparţinlnd
n c
��� :��� ���� �0 - erami
ce

f- 27. Helegiu.

Dai�. La est de !?Calitate L"l p unctul ..Boierea.sca" pe lotul CAP. se allă

O a:ş� -� E"J))ro neolttică, cultura Cucu tcni cu multA ceramică coroda - cltir-
a.
_
.
d�supra­
:tA ����t �7 u� /��fa t: � :r� �t�r�w� rişniţă_ Locuintel fiind
e

material ceramtc
clin � � % !:: �=u.T�;�� � ���ia
ei hi ezare cu

'7· Driigugeşti. � ,.F a şi Dr4culeşti, fD

b :t lu
a locul numit elc .., intre satele Heleeiu
apropierea _
seclOtillut zootehnic, se află o aşezare din epoea b ui cultura lldon­
ronzul
.
teoru Ceramică de aspect lucios, dar şi poroasă se găseşte in �e redusă.

28. Izvoru Herheduhd.

· o. Făghler. i. La vest de sat, In locul nwnit .Capitul satului" a fOISt de9COpe­

rită o aşezare ce se in i n e pe o mare suprafaţă de
t d , care c�pri.nde şi locuinta
ter@n
lui Tli.nase N-sculai. Aşezarea n apărut in urma alunecirilor de teren, cind au ie�it
la ivera.lă wme de l n e, resturi de vetre de toc şi ceramică speci!îe'A culturii
ocui ţ
fc.t
daco-carpice, sec. I I-III e. n. JJ_
b. tn punctul ..
Dealul Molii" de pe ra%.."1 comunei Izvoru Berheciulu.i nu
i'.e.n. şi unnele unui Cimi­
dCT;JeOpel'ite fragmente cernmice hallsta.ttiene, sec. V-IV
fragmente cenunic-e aparţi­
c. La locul zis "Pe deal" se găsesc. In supmfaţl,
tir fArA im·entar.

n!nd civilizatiei carpo-dacJce, sec. II-III e.n·

d. Otel.eşti. La est de sat, unde s-a amenajat o
n\sadniţă, tAranii rooper:atori
au dat peste materiale ceramice
ce apartin epocii bronzului. cultura Mont.eoru.

c a il Dumitru.
216.
30 Informaţii De use r
p
3 1 R. V ul e, SC I V, 1952, p.

de supra fatA Antohi Gabriela

�i �!�::r��p���!at de studenţl.i : Dediu N.,
şl
la
SuJ·paLu Darei.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 VIOREL CAP
._:l_:
T_:
A_ U
N_
8 ________________
! 4�
�
__________

+ 29. Lke:i.
a In vatra satului PrAjoaJa ·d:ci��eaĂI:i � :.���1����s�r��u���'ll'·
zJ

ă e area.
:rocf�.:�c d� t�� �ui�f�t r�Jai
3(). Lipova.
"t Deal ul Ţiganului ", Ia suprafaţa solului se găsesc foarte

mult!· /;.!�O:t1e ":ni�e

Cucuteni
de culoare roşie-cărăm izie c e aparţin epocii neolitice,

cultura 35-

31. Luizi Cdlugiira.

El: I n p��ct�
t �l:��:t!edntilneşte la sup aţa
raf

�nă!�� ��; satului" a ţost descoperită o

solulu�· �te�d-est de_ sat, in punctul � ne.;.sc upra
aşezar� din sec t II-III e.n. Materialul cerarru lucrat cu mina Şl la roată aparţm_ e
n
.
c
popuJ:ţ� ��� ��:O:t i�fmitir", pe o suprafaţă foarte mare se intilnesc, la
supraiat ă , fragmente ceramice aparţinind
epocii bronzului, cultura Monteoru şi
civiliUI.tiei daco-caiJ)iCe, se:::. II-III e.n.
32. Pinceştl.
a. In p
bogată staţiune carpică. La suprafaţa solului se găseşte multă ceramică lucrată
artea de sud-est a localităţii, la locul numit "Bărculeţ", sa află o

cu mina şi la roată h factură

căni, & ăc i i. de prov iz i precum şi fragmente ceramice de la
de superioară. dar şi de aspect poros de l a fructiere,
vase-borcan, tr n vase i
or romane.
b. Jn pun ul "Plopoasa", tot pe raza comunei Pinceşt..i , a ma i fost descoperită
anU e
ct
o are
tot in see. ll-lli
aşez carpică cu material ceramic identic cu cel de la .,Bărcule�ţ", ce &e datează
e.n.
deal�� .in
_
c. Pe w G iurgtfi",
m t al
partea de sud a satului Pinceşti, a fost descoperită
o �re
�� de suprafaţă, iar chirpieul imprăştiat cu ocazia Iucră­
� eohtică cu a eri ceramic aparţinînd culturii Cucuteni. Au fost de­
�nJate mu�te loCUinţe-
nlor agncole. D.m acest l c cetătenii au descoperit şi Iame din silex ca răzuitoare,
o
lam�, precum şt alte unelte din pi at ră
şl figurine umane din lut ars .

33. Fulgeriş.

arheo����ăp���� �'!� � satulu i �e deal 1fl _ HFulgeliş" se află o bogată staţiune

arţmmd culturii C uc u teni tiin epoca neo':'
litică, fazele Cucuten · �1 ���u afpost d�operi te unelte din p.iatră, figurine
aNropomorfe zoom.or:e et1·1 �tun.1�
c:u

Va&e cunoscuteşi pentru

se
cultur
I ntr-o groapă a fost descopef:itşic:r����b����otura
�anuce prov.in de la toate tipurile de
pAstrează destul de bine.

34. Dlen eţ.

Pota�a.a. tinn pu nc t u l "Apărătoarea" :au

.
căutaren Tamasidavei P SU"et,. GAl1seşU,
.

în aces pun ct se agăsesc

Ori GAlăşeşti colectivul de la

�VII-XVIII dinTot
zu1u1, cu l t ura Noua.
30,
.

fosla local
descopent o aşezare din epoca bron­

m&nţJOnată şi î n Chesti onarul lUi:la� Gbălăşeş ti , in prezent dispărută. Aşezarea este

sec.
resturi ceramice medievale. din

3 � C. Dimit�iu, op. cit.

do eseu, pentru judeţul
Bacău 37.

�J ln!ormaţai Căr
�G R. V u l pe, op. are c
37 Al. Ouobescu,
dt., P.' 216
Cheslion�rul... 1873 p 48
' • · ! , verso, răspuns,

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 CERCETARI DE SUPRAFATA IN JUD. BAC
1 49
AU

b. AI doilea punc t din satul Dieneţ se află 1

la locul numit ,.Pe deal". pe direcţia baraj ului h �ort.r-�
d de auută l
ocam.,.te.
SLret. La suprafaţa solului se Intilnesc locuin id
sub ��eJ�ceenuş.ar
se cc.nstruietJte pe
ceramică de la sflrşlLul epocii bronzului, cu.JturaţeNoua. e cu multA
36. Petre�ti.

��:a. In apropierea biseridl din sat in partea de est, lnttl

că carpică da la fructi� e, ceşti, vase-� ce :'�t��,:
e��
36. Partncea.
a. La locul numit ,.Gitul grecului'', in partea de nord-vest a satul · fii
o aşezare aparţi�ind �p�ii neolitice, cultura Cucuteni A. Aşezarea �p�=

= ş��ra:�at i:�=nr c�!�i d�:;:t p�':t:� d;i\!:�:fca�vi'tT'?tat

o.

nord, de pe şoseaua ce leagă localităţile Ungureni Şi Horgeşti apare �

ţqi e ce domină valea Răcătă'ului. Din acest loc au fost
adunate foarte multe
ne

mate_yi�e c�ce! unelte din piatră. intre

c:a 0

remarcă cele de silez, pietre

de nşruţă Şt f1gunne antropomorfe ŞI zoomorfe. Intre figurinele antropomorfe
care se

��=��d:Sf:P�t!uf��� ��rs:�;;eG��� PJ:a:���� un polonic

se-

37. MileştU de Jos.

a. In anul 1975, cu ocazia refacerii şoselei, a fost descoperit un mormint de
lnhumaţie un bogat inventar format din virfuri de săgeţi de tip Zis .scitiC",
un vlrt de lance, un pumnal de tip akinakes, ace e!ici!orme etc. O parte din acest
cu

inventar a ajuns in colecţia paroh ului N. Vascan din Năneşti, Iar trei v-lrfuri de­
săgeţi, in colecţia sătească din Prăjeşti, la prot. Paul Ţarălungă, prin intermediul
muncitorului Pitică 1. Petru, din satul Bogdăneşt.i, comuna Traian. Ulterior colec­
ţia pr. N. Vascan a fost preluată de către M.J.I.A. Bacău. iar ceramica ne-a fost
donată pentru valorificare38.
b. In punctul HLa cetăţuie" de pe raza satului se află o aşezare fortificată din
epoca bronzului cu multă ceramică ce apartine culturii Monteoru, faza I 2.
găsesc fragmente
c. Tot in acest loc, dar la periferia aşezării monteore-ne, incertă,
c

ceramice aparţinînd epocii neolitice. cultura Cucuteni, fază materialul

se

fiind foarte corodat·

d. In vatra satului, precum şi la est de sat intilnesc la suprn!aţă frngmente
c($'nmice aparţinînd culturii car-pice, sec. II-III e.n. şi o aşezare din sec. IV e.n.
se

cu ă i
oe�ac l:J �i���c�:���· sau ,.Comoara" se află o aşezare neolitică
multă ceramică de aspect cucutenlan .38.
cu

38.
�
a. In rtea de est a salului, Ia citeva sut! d_e metri se _ ană o aseure
Marvila.

epoca broniu"lui, cultura Monteoru. o piatră de nşmtă completă se atlă la

familia
Vamanu. .a l la est de satul MarvUa. in apropiere de
d bie
drum� c� =: la u=�::n : � C:"descoperi�ă cu totul întîmplătorlao i:cep u:
brbnz frumos decorată şi cu o patină excep(1onali, ce se datează
Haiislattului timpuriu sec. XII-XI i.e.n.
40,

3B Mulţum im şi pc- acPastă cale

pr. N. Vascan pentru salvarea vestigiilor
arheologice din raza satului Năneşti.
ă
:� r:.l· ���:c :fA;_h�;!f �iPitanu, o sabie din bronz descope
oi rită la Mar·viJa,.
in HallstaUul timpuriu (r:ub tipar).

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 VIOR EL CAP ITAN U
150
J9. nadnic.
sus de grădina Pogari Ştefan a tost desco -
Delul o · neţ" mai
u
0 401 m, ' un mormint de i n c i neraţie, c u oasele calc.in ate
p<"rit. la ad m:mlc
tn P'f'l�t l ..
a· d c rriă s oc f i c cult.utii No ua, in formă de ., C l o pot" cu pere­
n.

us e in urna·u Vas or
ul u p i
:...a tă a fost confecţionată dintr-o pastă de aspect dporos
depdrepţ i şi ? _z.• . �ş ,:vai �tc riorul urnei, pri n tre oasele calci nate
�=ri�I:ren��:.���c5 i nele de bucl ă din bronz, de formă ovală
1ii au fost esco­
\t.

<!O. Milcştii de Sus.

a. La su d de
rn margi nea satului se intilnes
c, la suprafaţă, frag­

me�� ccraTTl!Ce t:l{"Pi����:.rc�:u

sat , chiar
c;:�e.d���V;V�ucced trei aşezii.ri : epoca neolitică
� P���t c;oca br�nzului, cultura l\·Ionteoru şi daco-c a rp i că, se::- . II-IIl e.n :
cultu� �c�coala' di n localitate se pă�t.r�ză un topor d i n bronz de tip m.onteo­
b.

3 de pe ,.Cctaţ ma.
rean, proboabil, d i n aş('Z3('('

A'ăne�ti.
e u flă la e<>t de sat ; cu ocazia tera­
41.

" L3
fost �c a se I.a _ i veal� f�� e mul,te
l(l('U1 denwnit
'"'iercnulu i pc�"llnl planlal vită _de \'!•::
,..P.iltinoaS<l",
ce s
au o
ma�erl:.:le ceramice ş i distruse locw nte de s�•prafaţa
aparţmmd ClVtbza.ţleQ.I.
sa..;i .

dacice. din perio da aşa zis5 clasică. Din mv.teri:!.lul

geto­
ccra:nic adunat de l ocui t ri i
ntrm; citeva f ragmente ceramice : unul
a o
atentia
şi al
r de
ap U ca t e in vorma. literei
sa:uh.:i şi p ed t a
pr. N. V.ascan.

toa.rt:\ d.e- Ia un castron, aşezată

prorine de la un crater, decorat cu torli ,.V" doilea
frn� ent c�ramic, c re reprezintă s ub
buza va sul ui. Intreaga sup rafută a v sului a fost <:.c p cri tă cu firnis
a o orizontal,
in t l es fragmente e ram ic de la vase mari de provizii (decorate
a o culoare de
cu l!nii drepte şi vălurite pe mai multe re;istr�) căni, cupe., străchini etc. .
l'O.$ie. Se mai i n c c e
tnt..re de import se i n il nes fragmente d� la am!ore de pseudo-Cos şi
t c
de _factură provincial-romană, cu corpul globular şi gitul cilindric, ca cele din
maî.erialele
staţmnea de la Răi::ătău şi Poiana din bazi nu l Siretului.
. c.�ica l u tă cu m..ina este d e aspect poros şi provine de la vas e-b r n
cra o ca
decorat e cu brîie si mp le .şi alveolare
Aşezarea de la Păltinoosa se dateaZă in sec..
.ş1 ceşti daCice

b. 1�
.
I
te
i.e.n.-1
PU�l
e.n.

j.tru sm1Straţ �Pe grădini", unde au o

fost impr vi za
1, au fost descoperi te ma bria!e ceram!ce a�rţi nind epocii bronzu­
in anul 1970 locuinte
ş� ��tu�� Nouat �e laauct•şti cu buton, va'>e in formă de sac, toti i in formă de
cu ��, ��ă3� fost .descoperite şi fragmente cerarnice din sec. l V e. n .
�
oc

c. La sud şcoa a . �n locad�

cul oa�e ,uşte la �ase mari de provi zi i , fructiere etc. .
drumului a fostanedJn litate, mal ul şanţului, cu ocazia mod-ermzan1 _ ..

aşez:tre n eoli tică cu multă ceramică, chirpic etc. de

a,;pe!Ct cucuten i
� m

mer.t:tt). u
openlă
ir. � ��tectele :I�c?perite
.
remarc5. u n suport
l'

d . !n co:1tin uare
ini ur ch iup) .şi o buză ele fructieră.
de v as (frag-
n
se

.
n1s

s�::.j.ă ale celii.ţenilor 'v

in �;;�.(care tmttă
ea. de ':5t a :;.ooelei. tm

�pre Vladnic pe laturile de folo:

�!l.:.J.l\.e- l ocn! nt de supr� D. Sl' an Şl �-acu.lai Alecu Roşea, au fost deranjat e m �
e
hr(Jru:ului, cultur:J. Nou a.
aţa cu mult ehtrpic şi resturi cerarnice, care apartin epOCII
·�

n i
("C'ra�ic� d;r-:.l. � n�as��� lon el T u d��iu, ! a suprafaţa s o l ul ui , a u apărut materia l e
e.n. ln grădina A de-le fcu�n , �r uct1erc N ceş t i - opa i ţe ce se d a teaz ă in sec. I- I I
o
se dat('a7..ă. in orotu a fost descor..erit un m ormin t cu un inve.'ltar c e
i
. I V. n
L La loc
�� cgli dă cuul numi l u� �t· Sus" au !ost descoperi te materiale ceramice
se;:. e

t'fTl.a.il ce ·��ad
·
... .

.. gmar,
. n . &r'dcl.ina lui Ni::: u ��
0
Î
za �n :.ee . I-I I e. n.
cu Preernir.enţe Lducrtţla u u fost descop erite fragmente ceramice de la
\':l�
�
e nctură hallstattiană, sec. V-IV i.e.n.
---- Căpitan-;-- u
şi co lab. in C
.,Civilizaţia traco -gcto-d actc
19110 �o; "6
' · · ' .
atalogu ) e xpoz1ţiei ă · "
·

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 CERCETARI DE SUPRAFAŢA IN JUD.
BACAU 151
42. Poduri.

a�n �S.C:f�ic���A�':a ����en�o:� vase desooperi te Pr1n anul 1989, care

43. Parava.

a. La locul "FWldul Paravei" in partea de rd află �e­

neotitică, cultura Cucuteni. Materialul cerar� �v:: a satului
staţiune află in colecţia .,Vasile Hei.su", din Răcâci�11 _ oare-ealapod din această
zare se o-

se

e
44. Drăguş ni .

s la supr..:faţa solului material ceramic

a.parţf���
din e��
�=St��ui;����a ���::��
Gică Fanto a fost descoperită aşezare
b;�=:�lt� �ur:�u:u.
alt.â 0

c. Tot pe r_aza co:nunei Parava, la .. Zădăroaia" ..Deasupra fintinii" . la

foarte multe fragmente cernmice aparţinînd epocii
sau

���:r��. ��ir��! ��nr:�

45. Pîrjol.

a. ln satul Băseşti, comuna Pîrjol, in partea de nord-est a localîtăţii se a1l.â

o �ezare din epoca neolitică, cultura Cucuteni. Materialul ceran:ic de la supra­
fata solului este foarte friabil şi corodat 'f.!_
46. Podu Turcului.
a. La locul numit ,Dealul Morii", pe şoseaua PoduTurcului-Tecuci. Zn pat"ti!a
de sud a localităţii, a fost descoperit un monnint de inhumaţie inven•.ar, din
care s-au recuperat un pandantiv inelar·� şi citeva aplice din bronz in for.'1lă de
cu

nasture. Este vorba de un mormînt izolat ce se datează la s!irşitul Hallstattului,

foee V-IV i.e.n. ·'.oi.
.

47. Răcăciuni.
intre şoseaua national� şi c:a!�
a. In pa.rlea de est a localităţii Răcăciuni. însilozarea
cu ocazia săpăt.ucilor pentnl groPi de porumbulut. au . fo::.t
descoPerite mai multe vase din prima epocă a fierului, sec V i.e.n. Cerarruca a
ferată
.

intrat în colecţia .,V. Heisu" din Rii.căciuni. . p �a':i

b. In apropiere de Complexul de berbecuti cu_ ocaLla sa at�l?�c
. - . tnl

���
e e i
�ir����J: �e ��,r���\�crc �� �a,rticra� ::':a� �i c� mL�a
din sec II-III e.n.
.

48. Răchitaasa.
de le ':c��r.i� ��
ngă bis!ri_cacup��
a. In satul Oprişeşti pe .,Dealul isericii"', elîde
laculoar-
ca�\ 5 e i��dr�uil
nşezare geto- dacă. Malerinlul ceramic : fragment
de provizii, ceşti. vase-borcan. torU de la arniore de roşt 5
în sec I-II e.n. şi aparţine populaţiei autoh tone.
•

4:J Ct�talogul expoziţiei . .. Bacău: 1980, p . 36. 1 Pod

4 2 Informatii Popa Gh.
Turc ului \'ezi D. Berri u
1 i n u în Mat. şi CeE'I.-et. Arh.,
i Eu�� �����;���u;f,! S:e 1: g�lt� V���ed�i �og��.
şvoi. II, 1956, p. 439-480, fig. 162/3.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 VIOREL CAPITANU
! 52
artea de n m·d , cu ocnzln lucrAri lor pe t
b. La <'(."8 3 k111
de R�c! I t0P8e5ri0 iAIn paşe7.al-e din epoca llLi A
esco
n
':t d e pom p.:trc a
1 ru
0 neo c , c u l tu r a Cuc u �
rost

a!hi o .nşezore n eol i t i c :\ a p r i n n d c u ltu ri

at i
In pu nc tul Coast..
'l pnij inii" , se i
�:·p�����m" �� � ti" şi .GJodu" se in U lnes c
a.
. . t.11ă tJ.ica"Olll ·
cucu � urme
ceramicc neolitic ş i
daro-carpi �.
ol

Int re Io.: � l ' U . I 1' I c R:tcO\'a tă se .n!IA la şcoală.

Şi Gurn Văii se .nflă o aşezare din epoca bronz l ui ,

-cultu ra Costiş<J.
Un. ! �por e Ju
u

a rp i ă . Două me acope i te
_ 1 •

d. In satul 1�1eş1
:
['.

l j d eţea n de istorie şi artă Iar In prezen t

-cu străchini au uaJuns �� Muzeudin
?ost esco pctit.ă nccropolă
0 c c u r
u BacAu,

sint e:.p�e �u� ��,kor�:-�..Tintiri m" a ros t descoperiti o aşeza re d i n epoca

Buhuşi .
neolitic :'!, cultur.:l Cucutem.

so. 11lărgi1 1eni.

1 c ropolă
set' �:....:v 5�c.n. In a�c:ul loc E. M:�calu de Ia Muzeul de istorie naţională
tul Baraţi la Jocul Chichid"l" se a flă o n c ce se datează In

oase calemate·
a des­
uma funerară
.
coperit 0

51 Negri.
In satul Burchi, comuna Negri, la vest de snt se află o aşezare din epoca
a.

b. La Câl ineşli, in punctul .La biserică",

brom:ului, cultura Monteoru.

!ragmenl.s ceramice apartinind culturii carpi.ce, ce se datează In sec II-III e.n.

Intilnesc la suprafaţă foarte multe
se

52. In satul Poiana, in marginea satului, că� nord,

.

din epoca bronzului, culLura Noua. La suprafa ţA există foarte multă cenuşă şi
află o bogati statiune se

este cunoscut sub d enumil'ea

.Pe Gtsca...
ceramică de tipul c:eşWor cu butoni. Locul respectiv
de

53. C4JfneşU '-�

a fQSt descoperit depozitul de bare

�I i.e.n. se lntnnesc resturi ceramice oarplce, sec. IV, Sintana de
a. ..Dea.l,ul Moga"\ In zona In
PP care
::u=.rş1d��:�
d&c c:t ::: 'G'�ml e:� biserici" se lnttlneşte
la su prafa ţa solului ceramică carpo­
lc:A In continuare, tn
i
de necropola tumulari, se aflA
.

!ParΠI�::�l� ��nd:� laapropiere

IvealA morminte de I n c i ne ra ţ i e fn umă
c:.
necropola car-
I şi In g roapA
..
54. Ursoalo.

din ��: �=���A 1n partea satul

carodat şi friabil de la supraf ata
..Deal u l Ursoalei" ,
u i , se află o aşezare
permite
de est
fn:�Lrarea
a

sol lu nu
u i ura Cucute ni . Materialul
unei faze precise.

55. 0r�ce rti.

. In Punct
escope i
o..
lanln d Hallslla.tLuullui.Cioar
D seca" laV-IV
vest de localita te
'
a f01;t d ri t o aş e apar­ ezill'
i.e.n. AlAturi
.
de ceramică de la vase mari cu
4S tnr. Ra
____

du Elena şi Grosu Nec:.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 CERCETARI DE SUPRAFAŢ
153
A IN JUD. BACAU

p a a fost de:'lcoperltă aplicA di b

procm lneţnc conJce n lnll s te .
n
::n�m�ed;':fur:� 1 :1 :;A\r���; :a �;; â r o teh nică d�ăv-�����=tca:ti�
ea t
0

i t -

56. Tarniţa.

nşczo�� ��o h����·:;a;:;������t:r�l �u:�fe�i�ai!md�nc��pe u n hecta r 5e află o

57. Wlrboaso.

a. La locul numit "Roc-ovana", la cea 4-500 de m

mai sus de locui nţ a lui 1. Curteanu află o aşezare dini n partea de ,rest a tol
epoca b onzului, :���
•

Noua. r
se

b. Tot pe acest loc, mai la nord, au fost descoperite ,1 resturi ce amice apar­
ţi ind culturil carplce, sec- II-III e.n. r
c. Pe dealul bisericii, in partea de sud, in pant.a lină,
se află o aşez:ue nen­
l i tică cu ceramică pictată Cucuteni . La supra faţă fragmente de boluri. c:upe, suporţi
de \'ase, figurine, lame de si l ex in număr foarte mare.
d . l n acest loc, in lutul n i si pos a fost descoper i t un mormint de incineraţie,
in umă, aparţinînd culturii Noua . In in t eriorul urnei au tost descoperite
cin:J.t..c umane fără Inventar.
oase caJ­
e. In punctul .,Chiliana" a fost descoperi ă o aşezare aparţlnlnd Hallstattului
tirziu, sec. v-rO' i.e.n. cu material cerarnic det tip Feriglle-Birseştl.
f. In punctul ,.Pădurea MazUu" in partea de nord-vest a satului se află o
aşez.nre ha.lls t a ttlană Din acest loc provin21 o brăţară din bronz de tipul no­
"'11•

dozlt.ătl specifici sec. V-IV r.e.n·

cu

g. In pădure la punctul "Valea Iepii" loc ce aparţine de satul Onceşti Ia cea

4 km de sat fost descoperită ceramică neolitici, cultura Cucuteni şi dadcă. sec.
n
a
I-II
;· in punctul ,.La lulărie", locuitorul GUu Allstir a descoperit la adincimea
de 2 m in loess un femur de Elphas.

58. Ungurent.

Lo Tociloasa, pe deal, a suprafaţă unne de locuinte neolil.ice, eultura Cueu­

teni
a.
I
�
ş . � t��t ��c f:�o�:!'coperite materiale ccram.ice ca.rpice, sec n-nr e.n.
intre care o căniţă lucrată 1?- ��t� �e ==it�e:�� din epoca broD%Ul� .
. ,

l os d i
din
cullu��
rocă durii.
r:o:r:�aiă.V���ente cenunic:e, fusaiole, un topor de luptă

59. BiblrcşU.

aşezare di n epoca neolitică

p
. , cul-

tura �u��t��IM!�er�� i: nn:�t�: �te corodat. Au fost descopen te si tame

află 0

din s!lex, chirpie, topoare-ca.Lop od din gres1e.

tA a cetAtenilor Fierea Gh.,

60. Valea SeaciJ.

Jocul numit .. La TintiUm

. .· " pe latul de !olos.in
şi Tănase Vasile se g&sesc
la suprafatA oseminte secumane demn­
lV--V e.u.
a. La
Alexandru Zorzu aparţ.inlnd
te cermice
Jatede la un cimitir vechi precwn .şi fr�� aşezare din epoca braru:ului, cultura
.
en
b. In punctul nwnlt "V.Ataşnlta" rn!at� de plug.
la sup
se

Monteoru cu multă ceramică sconsă

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 ITANU
V! O REL CAP

]54�--------------��=:���----------------------
6J. cucooo.
vi i" a.'l u ,.Tarbo" pe o mare su pra faţ A se lnUtn ese
a. La J oc ul
de n u� i' LR c u lturi i Mont.eona, epoca bronzului.
e
n i nd
rr:u::ml!nte cera m l e

&2. VulU&rtni.
,. Ooo. lul Hlrtopulul'' aliA o oşezare n eoJ.I Ucil.
Lichi Uşc:mi .
. 1 � PufnctuJ
ra gmente ceramlce de culoare r
se
oşl e- cArAmi7Je de la c hi u ­
La
n. .
su prafata solul
puri, castro:me, cu pe
ui
, �'ase de pr vizii aparţlnind culturii Cucutenl,
o
n punctul .,Sartcn", In partea de est a 88_
mu.lte silaşe d e U p cenu,ar, boga te tn
tului Lic hiLişcn i , i
_lo
b. To t pe razn
se observA mal
supn;a fal� 58l u lui
rest un maten ale · cer:
tului. so. m
a ic ' A u n elte, faunA apa 111 nin d bronzului Urzl u, c ul tura

Noua. . 1 �� ll
n c l u l Fli. gădAu " se aliA o aşezare din epoca neoHUcă cul -

. [. �u�a1
c.Ghllli.\' 1 u
A intilnesc foarte multe fragmente ceramJce, s exuri
tura Cucuten(
ll
. .

id ��j�r&,:��: i u ul " se ariA o aşezare carp i c . La suprafaţA se af l ă

fi
i ol i

�c 'iucrot etc.mina roaLA la

ş

mater� 3. t �era cu şi la de vase�borcan , strAchini, tructtere,

am!ore de factură rom an ă

63. Godineşti.

a. Jn punctul .. V lcica", apronpe de cărămidlll'ie, in

veci n locuintei l u i l.ta ea.
Holc.i., i n partea de sud
i t
N. -es
t s e aflA o aşezare d i n epoca bronzului,
,
cul t ura Mon­

b. tn apropierea grajdurilor de In C.A .P., In partea d e nord-e!it, se ailii, o

teonJ.

aşezare geto-dacA di n sec

. IV-III i.e.n. cu multi ceramică decoratA cu brlie alve­

e. La nord de satul GodineşU, in punctul .,Poarta 'făm i l In apropiere de

olare şi proerni nen1e con ice aplatisale.

piriul de l a .Pomitur.i." pe o suprafatA de aproape 2 hectare se atlA o aşezare din

epoca get�adcă, sec
· 1 i e. n . . -1
e.n. Materialul ceramic este reprezentnt prin !rog�
c
mente de u pe, căni, frucliere, vase-borcan. Au fost descoperite şi citeva fragmente
ceraml ce pictate.

64. Medeleni.

da a. La l ocul nwnit. "FundUlura Cimitir" , cu ocazia lucrAriJ.or agricole au fos t

�t, �:i!�e d:1Ja"unce:l:�f:. apar-Un i nd epocii bronzului, cultura Monteonl şi

1

�· 'fot pe raza sa�ut MedelenJ, In punctul .,Ciila" se Intilnesc: la su prafaţa

ose

•olul �� ra&ment e CL>ramu:e hallstaLUene d i n sec. V-IV

n �ces t l oc a fost. descope11Ui ş i o
etlgla implratului Troian.
te.n.
c �� �net se afli. la locul aşamonedA. rom anA cu

faunA apa rţ i n t nd bronzului

zis "Pe Capăt". La suprafaţă există multii
n
ceramică c uş •
tirziu, cultura Noua.
•

65, Valea Merllor

� ��o:� t .La inţA se gAsesc la suprafaţa s olului roo

Luplrie" tn apropierea locuinţelor ceUiţenllor I . Apă·
rtc
� te
vllocS�I
ceram, 1ce
u pe lotul de folos
l
multe rragm
apa r\ ln nd epocii bronzului
, cultura Noua .
66. St4nişe1u "'·

b �r. C1mlU r" la vest de aat, c ea 500 m se aflA o oşeeT.Dl e

dl n
•· ln Punctu
ep oca neolitl cA ul
.
c
dacJ:�amlcA de aspect cucutenlun, ceromlcA din poca
le\.o..uitA
•
I'ODZulu l, Monteoru i
ş

46 Ln Cl'rcetâ rllc de teren a

pa rti ci pat 'fi pror. Ctl'lo.n Gh.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 CERCETARI DE SUPRAF

155
AŢA IN JUD . B
ACA U

b. ln partea d e nord a
..Valoo Unului" 1
s tu l ui pe

�:d':C�d . �- ���-���!��â de l ip Stotcani-A�=r�� � �U::'a:z::;

n
a
�� e�� !ceon
c r
tinuare, tot In partea de nord la cea
nfiA o aşezort! g�dackA km e &atu! Stâni.tetu
, la
c. tn
1 d
rnmlc de aspect La T�ne, t1rzlu se lbeq;te din abund��-:: 1 1 e.n . Materialul
pun c tu l .,ValPB Dtmel"
sec

I n această •t.aţiUDe .a
se

ee-.
cons tA din fragmente de cupe, atrAchlnl fructiere c�t
d ocora.t cu Hnll tnclzate drepte Şj Vălurt ie, Unii p.:0llla te, d:�:· 1 .:,�� ecc..
t d

67. Slobozia Nou4.

n. Jn punctul "Dealul Plevnel" se

�
npartlni.nd epocii bronz lul, cultura Noua şi Hallstattulut tirziu, seee:'v-��C:
lntllne5c la suprafatA fragm
te .
o
�«r::n;:; �t':t �C: ��1:0��lal9��li:e ��ates.::�.;ua� 0v��w;�� ��
dnclcă, c . . . ' caQO-
Male
e
c. La no rd de sat, in pa rtea de vest a şoselei ce duce spre Slobozi:\
s e II-III n !fi prefeudat.
pc un Pl"nmolorlu se aflA o aşezare earpică cu multă reranucă aparţ:nind !e': N,.xlă
· · ·•

111 c.n. Au fost OOun...1.te fra gmen te cerami::c de la ceşti, truetiere, frag.T.znten-
de
.

amiore etc.

68. Slobozia.

I n punctul .. Ln Ocoale'', in pa rte vest a satuluia de Jos. 58 află Slobozia de

o cu material
n.
aşezare din epoca n l t ică eo i c:eramic corodat aparţinînd culturii Cucu­

b. T t tn acest loc se găsesc şi fragmente c:eramice epocii bron· apartini d

ten!.
o
zut u , cultura Monteoru·
n
l
c. La locul "Pe Picior" sau la a fost descoperit foarte mult material
.,Pietre"
ceramic p rţ in n d culturii Cuculeni. Aşezarea a fost vizitată ş i
nn l colectivul de da
la Poiana, judeţul
d. La locul num t ..Valea suprafaţa solului se găsesc numeroase
Galaţi ".
i Secu lui" la
fragmente ceramice, chlrpic ars pînă la roşu, care aparţin epocii neolitice. cultura
Cucu ten!.
e. La .,Pisc", aşezare neolitică, Cucuteni ceramică corodatl.

69. Sascut.

a. BereşU-Sascut. In punctul . Hulă" in partea de \'est a satului BeE"eliti � �t.

tn toamna o.."lulul 1 977 au fost executa t": sApătu � de salv�, und
u
au fost d c ope
es ri te materiale ceranuce aparţmin ep lor �ti� c� � =
urmă
oua cultura �
Precucutenl şi Cucutenl, epoca bronzului, cultura
Stnf'an a d e Mureş, sec. IV e.n., Prefeudal şi Feudal.
Stratuls':: ;Vli.-xvm:
do culturA es te afectat de. pentru seu;gerea rezidurilor de In
h.lcl'ările inlrepnrue
ferma zootehnicA din apropiere.

70. Phtce1ţtf.Soscut.
află o mare aşezare
a. In punctul ,.Ripa cea Mare" sau .. La Bolovani"
·
se

i km spre est 0 �e-zare din epoca

C8l'P ��· t�a.r:c!� t���� �� ��Uen!�ig.l�. �:- ��a 1
e

bt'Ollzului, cult.ura Monteoru 1 c 2.

monede. probabil denarl romani
Din acest loc au fos t descoperite ş1 Cl.1 �va
imperlnll împreună cu cerumlcâ lucrată cu mmn '!!:i la roată daco-carph.·ă.
47 Raport P oi a n a , SCIV, 1949-1950, P· 51 ·

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 VIOR EL CAP ITAN U

la punctul aCUl o aşe7m-e din

Mont eoru şi Op :1J1inind cu..l
tun t
lri�en��er:.����=
"t�ag
cultU ri\
d · \·�� de sat.

cpocaa. ;on:r.ul
:t
su

N ou.'l.

72. Dcrbi
m ri '
uc ut en i A, cu multă ceramlcA şi unelte din PhlU·ă.
o i " pe un platou do cea 1 ha, se a!lă o aşc7.are
c
:p!: �:�h�r�'urturn
. Coasta

t�
allă ,.Sub sillşte" , la cea 4-500 me i de sa t,
din
1PU�� tr PfU'tea
ala
intre cnre u n �opor-c ·
In
b. Al doilea multe fragmente ceramice daco-
l a roată precum şi două pietre de
Cost d escoperit e foarte
ş1
;)
de nord-est. Aco
��e :�e:�: se gAsesc
fragmen t e ceramice pentru secolele IV-V e. n .
carpice
rişniţă.
de �iuti superioare. ��a�c c��=';:.� 1�n:c,�-est de sat. La supralaţă se aăsesc
foart:- ,!'�t�:��ente �ice din ePoca neoli t.ică, cultura Cucutenl .
73. Scorteni.

satulGrigoreni, la pu nc tul .,Lutăria PoUcă'' ��'! rafaţă

aparţinlnd cult.u i
găsesc la su p
turi cuamice li Cucuteni
a- In res­
A , epoca neohticA.

7-l. Slluceşti.

fost
epoca bronzului, cultura Monteoru, faza 1 e 2. Nacropola rn
a. In punctul ,.Morărlţa" a descoperit un mormint de inhumaţle d i n
lutului p ntru nevoile casnice.
e
a fost afectată mare
parte prin degaj area

75. Siretul "·

afli. o aşezare in
In punctele .Livadă"' şi .La Ardeleanu'', deoparte şi de alta a unei bă lţi
Materialul ceramic de fac tură superioară
���:�.d secrp
se

i ei ca ice. In acest loc a fost d

e.n.
esc eri i
. 11-III

op t şi o piatră de rişniţă

76. Schineni.

�· In punctul ,.Dimb lui Patrichi'', peste pod au fost descoperite mormJnte

de in umaţle, dar Uri nla� fel
�.!n� ::i:unct �in!nafli ,.La . Curte". In gropile de siloz au fost descoperite
de inventar.
un

e 8P8•t d epoc1 l bronzulu.i, cultura Noua.

i Siretul, In. plin şes se afli.
PI'O:bft�c şavem o mov i lă (turnul) de cea 2 m
c In
tnilţ� . tre de-a tac e cu un monnint
•
din epoca bronzului.
77. Ungureni.

a. In pun c ul
materialt că-Du.rui to
.a.r;- Bata" se aflA o aşezare geto-daclci. La sup rafata
etc
SOlului
''bo Piatră. dee riş n iţă di t ;gmente
amice
de fructiere, vase-borcan, căni, ceşti d,a.cl.ce
cani c Aşezarea se datează in sec I t . e. n. - 1 e.n.
� r
. In punc:tut Podul :��
aparţinlnd ePQclt .... u::::t ti" . se află o s tatiu n e cu material ceram.J.c
or . "neo u
·

tt ? bronz şi Prima epoca

ep� bronzul neol iiic a artme c:ul�or Criş, Precucut erulul - Hal!ts�tt. l ad �
rlat ul. ceram c

en i şi Cucut.eni, 1 ar ce
tc fl M t
culturl No
a

Drin material uiceram ic: de la fleru l ui - Hallstatt este prezen tă

JD
VI-V i.e.n. man dec:orate cu apucitori conice apl atlsate
ua. Pruna e poc i
de sec. vase
a

48 Informaţii.
pe această eate Peni ng
lrU Gă b rean u C
interuesul .! care
mamf şi pe teren . Mulţum i n� !f
n e-a însoţit 1
.
estat pentru salvarea vestigiilor arheolog t ct'·

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 SUPRAFAŢA JUD. BACAU
157
CERCETARI DE
IN

se mal daesc
lf 1 fragmente eeramlce din . 11-Jll e.a.
tacLurfl daeo-carplcl.
c
de sec
tn ncest lo
'"·

d. Di n punctul .. Cloate Bota• au foet

d unate m � al eeramiee aparţ,i
ateri e
Toc11oua
"Pe deat• 0 ltaţi
epocilor : neoUtJc, bronz tfrzlu tl hallstatt
U::.
nind

tu1·a Cuc ten tl carpo-dacfc,

ul
t matm at ceramic
neolitic. �
u.

i
e. La
u . II-II I .eecu m

Mont�::. � fn �� �e:.a: aflA 0 8JtZara d1n fiPOea bronzului cultura

m i

Intre un 'topor de
" c ti unelte din piatr.\
l uptă, fusalole eLe. care

78. BlbiTe,u.

a. ,.Pe deal.. se afli aşezare n există frac­

menf.e c ramlce aparţinind c:u.lturti ��elte i:" sus0prataCA
La locul
: Jame. raekare
0 l"tici.
e Cuaateni şi ex
şi o platrl de rişniţi..

79. Zl4tari.

In zona dealului Hf:rburi'" punct

lingi materiale eeramlce din epoca
,.La 'P� neoli�t cerce� mai vechi, pe
ceram�':nind eu � roazul:w. cultura
l C�teni A
Monteoru şi HaUstaU
şi A -B, au mai
fost descoperite şi fragmente n epoca

loc se afli şi o statiune aparţinînd culturi'

tirziu, sec.
VI-V Le.n.
acest
II-III e.n. Au fost descoperite fragmente cenmice de la
b. In da
�:��
·

borcan. l te
ucra la
roată şi cu mina.
sec. ca,_ vase-

80. Traian.

in partea de vest.. acolo 1mde 1e

afJă livada C.A.P., se afli o cu ceramică neoUtică. Cucuteai A
• w a.
In satuil Bogdineşţi, comuna Traian,

şl geto-dacici, sec. I Le-n. - r e.n.

bogată staţiuae

81. Tif.tl7.rlf.ştJ.

In satul COrnei i de Jos. in punctul ,.Rrpa minăstirii " , pe o

n hectar, se intUneşte o succesiune de Jocu.ire incepind cu epoca
a. ce suprafaţi
neolltlci, cultura CucutenJ, bronz
u
sec
depA:şeşte
Urzlu, cultura
I fi carplc, sec. II e..n.
Monteoru, geto-dadc, . I Le.n. -

locul nwnlt terasa IDalti a

e.n.
n W n es c dou4 aşeziri una aparf.iDIDd epocii broozu.l ui, cultura
satul Ja .,Cetituf.a", pe
t :
b. In Comii de Sus,

cea de a doua cu ceramie, omoplali

Siret.ului, se

crestaţi şi unelte din piatrJ. specifice bronzului tirziu, cultura Noua.

Mon.teoru, faz�e I c 3 şi I c 2 şi material

RECHERCHFS ARCHEOLOGIQUES DE SUPERFICIE DE DllP.

DE B ACAU (Il)
- R 4f s a m t! -

richerches supel'­
colli naire de Tutova.
Pendant 1969-1982 ont �t� CO.Dtinu�s les arcbioloeiques de
la
A cette a«asion oat
ficle, sur les princJpaux affiuents de Siret et dans zone

IW: importante. statioas

pour la ddcouverte des nouveaux habitats pfthistoriques.

(la culture Criş) ; 60

recherch& environ 100 localit& en dicouvrant des
i
eulture 5
arcMolol'lques : 3 hab tats datant d u ddbut de nioUthique
habitats de dneoJ.ithique (la Cucuteno ; habitats du dlbut de l't!poque

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 1 .58
----­
; .a
52 h b l t a t s de D
(1{1
t'Uiturc Horodiştca-Foltcşti)
de bronEC (la
C'Uiture M onteor u) ; 21 h a bi tn t s de B1'0 z
n e tardi t (la cul turc N:::z:
nl OYen
2 1 ha
de La Tl!one geto�daclque ( - er sJCcle n.n. t?-I o.er & �c'l
I blt,.lo;
de Hallst.att ; 20 e de n.
(11-111 ; Ig habl tats de �-) ;
.ai h bi t ts daC'O-C'
a a e l
1 ,CPoQ llc
u debut dC' la ft.'od h t c! el 5 hnbl tll ts de l a fc!od 1
si�le
a
arpiques de n.e.)
_
da ro-romai n e ('t d
ts archrologiqucs dt!cou\·c rles dans la l
:
tardi ve,
Les 239 Ct.ablissenlc� P:rl ! e nle
s'ajout!'nt aux 200 Ctabl1ssemen
ts dkou\•ertes pcn d o n t 1 965 -1 968 n u on €'C

l'�volutlon de la cul tu re matl!rl

et repr�se
des preu,·es l('rtes concl"rnant e 11e et sp
nt('n t

des le dfbut de nCoJithiquc jusqu'au dCbut

de la fCoda l i t� iri t u eue

Cc:ottes dfcou ,•ertes seront i n cl us d ans le Repertoire 'archl!ot

ori qu es
de Ba::-ău, qui sera edltl! a l'avenir.
de- dep,

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro