T E STIMONIA

CONSTITUTIILE
'
APROBATE
ALE TRANSILVANIEI
1653 .

('

\\\ .2~~ +~O

...,,,

• I
 Coleqia ..TESTIMONIA..

CONSTITUTIILE
, APROBATE
ALE TRANSILVANIEI
(1653) V
Traducere, studio introductiv ~i note de
ALEXANDRO HERLEA VALERIU ~OTROPA
ROMUL POP IULIU NASTA IOAN N. FLOCA

Editie ingrijita ~i prefata de

LMUMARCU

B.C.V.- IASI 591301

1111111111111111

Editura DACIA
Cluj-Napoca, 1997
 PREFATA

Evul mediu ~-a caracterizat printr-o serie de institupi proprll ce-1 deosebesc de
ant1chitate, d~r . §1 d~ e':°ca !!'odemlJ, intre care fonneazd o punte cu e/emente de
ontinuit~~e §1 d~scontmu,t~te. Intre aceste elemente, vechi/e adundri de obite, dewnite in
c~mocra,tule anllce adunar, populare (appela spartana, ecclesia at.eniana, comifiile romane
ere.), la are aveau acces numai ceta{enii, vor deveni in evul mediu adundrl de stdri
arlamcntum, .~tatele_Gene~a~e. Dieta, Seimul, Marea adunare a fiirii etc.i ~prinzind
numai categorule socwle_pnv,/egiate, in cadru/ monarhiei reprezentative pe stiiri, pentru
a in ~poca moderna_ sii-§1 larg~ascii sfera, transformindu-se in reprezentanJii naponali1.
In Tara Romaneasci'i §I Moldova, astfel de aduni'iri au funcponal inca de la
consrituirea organismelor statale proprii, iar in Transilvania dupli Jormarea regatului
ungar, capatand caracteristici asemanatoare cu ce/e occidentale, indeosebi dupd
instaurarea dinastiei angevine in aces/ regal. 0 serie de pacte, de Jelul celui incheiat de
Andrei al If-lea (Bulla aurea, 1222), conferea nobilimii privilegii sporite, asemenea cu ce/e
st bilite de adunarea Jranceza de la Coulaines din anul 843 sau ale baronilor englezi
ob(nute prin \fagna Charla (1215). Privi/egiul Andreanum (1224), precum §i in{elegerea
cunoscuta sub denumirea de Unio Trium Nationum (1437), ca §i ce/e urmlitoare din 1613,
16]0 §i 16./9 vor consolida pozifia celor trei ca~egorii privilegiate (nobili, SO§i §i secu_i) in
cadntl Dietei transilvane, ca organ reprezentativ cu caracter limitat.
Hotaririle Dietei traflsilvane, luate in imprejurari mai deosebite, erau consemnate in
protocoa/e minu,tios elaborate, denumile "constilu,tii ", insii nu in sensu/ modern al
cuvintului, ci ca acte fundamentale, asemiinatoare intru citva cu ce/e din Dreptul roman
imperial, numite §i e/e constitutiones. Ca §i in Dreptul roman, unde avandu-se in vedere
importan,ta /ors-a trecut la ing/obarer: /or intr-un corpus ce a format Codex-ul justinianeu,
urmat apoi de constitu,tiile edictate de acela§i imparat §i cuprinse dupa moartea sa in
Novellae, tot astfe/ ,ri in Transilvania s-a sim,tit nevoia gruparii /or intr-o C!_lleger_(!_
denumita "Constilu,tii/e Aprobate" (Approbatae constitutiones Regni Transilvaruae et
Partium Hungariae eidem annexarum, 1653), urm~ apoi de "Consptu/iile Campi/ate"
(1669) , a§a cum vechi/e cutume ungare fusesera adunate §i editate de Stefan Werboczi in
cuprinziitontl sau cutumiar, rinduit in trei parfi (Tripartitum opus juris consuetudinarii
incl)1e regni Hungariae, 1437) dupa modelul Jnstitufiilor /ui Gaius.
Adunarea "din articole de legi'' cuprindea perioada 1540-1653 §i, dupa cum apare
chiar pe copertii, "in primul rand au Jost revizuile de domnii consilieri, apoi, din ordinul
preamilostivului nostru domn, a inalfatului principe Gheorghe Rakoczi II, prin gra,tia Jui
Dumnezeu principe al Transilvaniei, domn al par,tilor ungurene a/ipite la aceasta, §i comite
al sacuilor etc., au Jost citite in public, in dieta anuala ohi§nuita, in fa/a domnilor /ocuitori

5
 ini, ,n1,
.
n
_. •
, _ .
•nm/ Alba /11/ia, in ziuo de I J. hma ionuarie
. 1nrn ,n or. ~-
/e/e care au Josi
.J~,., te •
reuu .,
wa. m aceasta dieta''.
a flll11l .
Iii p,-~
I
1 1
. d -se '1 arr1co . cod . . le . ,,I • ~"'
llilef', n u > J _ • jato unui c1 o tm~!_~'Sen ue decizii al D· 16J
. rem cieCJ m , . ,,,1•
,)C --- - e iet . J
.\u sun . . ,1·,.'ribuile fntr-o anumllu oru1ne, expres enunta e, t,,Dh~- ·
- I p,reCIS fl u/:>1, 1 , Id ch· -"11~
u ZiT1 conpnu . ,~· se diNHJne cu privire ,a conducerea trehunl ~a,. t,, b ,
. . parreo rn 11 "'r- . . . . or his, . crtft. ,
-1 OJ7ume. m bl mele care privesc pe pnnape, statu111 fiscul, in .e,-,ce1'- ~
doua sunnrotat~ p~o ~ ,a cu nobilii ("domnii locuitori ai farii ") in a lre,a P"oh~ lll 0
mai m1portante //1 eg~ u dictelepuhlice. , a Patra PrrJ. "1e~
- in a cmcea e vufe
1udecatore)r:ll, ,ar deosebil de importante in orienlarea inlregului sist 1'at
Prel·edenle sun I . tfi I '4 ii e111 de dr,
. . rioada Principatulur. Apare as, e c ari structura regi11tu/11·1 ePt
rormCtel _m pe ~;; . inc/usiv Moldova fi Tara Romtineasco in aceasta per;0 n,, 1JobiJ;:
Jent fl m a/le wn, . .·1e . .1 • W<itl, Pre •
exis . · ,entii intre principi 11 categon1 prrv11eg1ate, situatia Ze%
unor_ pac_re ~, '~':r,rt~rea la dispozitii/e statute/or # conslilufiilor Tiirit Fa~/Jlll<l/iei
omane,11 prm r0r-· ' ,. . ., .,1; • rg",.<1/UL
' ] ducere O iobaai/or /a vechii stapan1, umuJri,e re,;orme1 religioase info 11i, 1

rodul ue ,ea o· . . . . . ,J· ,ti ., le D . . .. 1'11la,,e

, h
not c,ase urg , heze arparitia
. unu1 !1mb0J
T
1unu1c
..
narona,
.
e . e
.
01c1 fl 1mportan1a
, ac.esi, .
a
111
·uridic r:i necesitatea cunoO§feru lu1 pentru o mar aprofundatd intele~
monumen{ J Y • • •• ,. ,,J l . ,,.,. . , ~;ere a
{
• 1 ua
aei politico-1·uridice a acester provmcu m a uoua , .., ,. ,.x , •u1umeu1u
parte a evu ~, compa,r>..
., L ..,ea
cu alre provincii ronuineffi, indeosebi cu opera ,eg1s,a,wu a ,ur ras11e upu # M<ite;
Basarah.
Alexondru Her/ea, con¥ienl de utilitatea punerii la dispoz~lia speciali~tilor a unei
rraduceri in limbo romiina a Constitufiilor Aprobate, a inceput aceastd opera din anu/
/943, pe cind era cadru didactic la Academia comerciald din BrtJ§ov. Dupa o /unga
intrerupere impusa de realitiifile polilice din ,taro. el a re/uat lucrarea in anul 1966, dupa
numirea sa ca cercetiilor fliinfific la Jnstitutul de Jstorie uNicolae Iorgo" din Bucurefti. De
data aceasta, pentru accelerarea traducerii, el ii-a asocial doi co/aborato!d, eminen,ti
juri11i, dr. Romu/ Pop fi av. Ju/iu Nasta Traducerea fiind lenninalti in anul 1968, Al
Her/ea a e/aborat un vast studiu introductiv fi note explicative fi a focut efarturi sus,tinute
penrro publicarea lucrarii. Aceasta nu a putul fl realizatti decit dupa opt ani, in 1976, la
Sibiu, in revista "Alitropolia Ardealului ", nr. 7-9 (pag. 425-615), cu ajutorul lui Va/eriu
fiotropa ,ri Joan Floca, care au reviizut fi au adus unele completdri la note ~i studiul
introductiv.
0'crarea, cu un lira} redus, s-a epuizat curand Jn~tiativa editurii clujene "Dacia " de
0
p~h!1ca o ~ouii edifie, in volum separat, cu modificdri minime, este cat se poate de bine
v~mta, con~nb~in~ ~a o ".!°i bu~ii cu~oaffere a trecutului Transilvaniei ji a raporturilor
d~nt:e locu,tor~, e, ft P_U~m1 la mdemma cercetatorilor o importantd sursd de informa,tie,
pma acum pu,un accesrb,lii, zndeosebi din cauza dificultaplor de ordin /ingvistic.

DR. L/VJU P. MARCU

 CONSTITUTIILE APRO BATE

ALE TARII TRANSILVANIEI $1 ALE PAR'fIL()R

UNGURENE ALIPITE LA ACEASTA

Adunate din articolele de legi intocmite, incepind din anul una mie cinci
sute patruzeci pina fn anul una mie iase sute cincizeci ii trei.
In primul rind au Jost revizuite de domnii consiliert din ordinul
preamilostivului nostru domn, a inalfatului principe Gheorghe Rakoczi II,
prin gra/ia lui Dumnezeu principe al Transilvaniei, domn al par{ilor ungare
alipite la aceasta fi comite al sacui/or etc. au Jost citite in public, fn dieta
anualii obi~nuita, in fa/a domnilor locuitori ai ¢rii, fntrunifi in oraiul Alba
Julia, in ziua de 15, Luna ianuarie, a anului prezent 1653, intercaltndu-se Ii
articolele care au Jost redactate fn aceasta dieta.

PREFATA

~i aprobarea /egi/or /arii noastre Transilvania ~i ale Partium

Hungariae, anexate la aceasta.

Noi, Gheorghe Rakoczi 11, din mi/a lui Dumnezeu pnnc1pe al

Transilvaniei, domn al Partium Hungariae §i comite al sacuilor, etc.
Prin prezente/e noastre scrisori aducem aminte §i dispunem tuturor
acelora pe care ii prive§te ca, deoarece intre cerin/e/e de seama ale unei
guvernari ~i domnii corecte nu este cea mai mica sa cladim monument
justi,tiei §i sa rechemam pe piimint zeifa dreptafii §i pentru ca §lim ca aceasta
nu se poate obfine decit cu ajutorul legi/or nascute din nevoi §i bine intocmite,
din grija noastra pentru aceasta §i stimulat fiind de domnii locuitori ai /arii,
chiar de la inceputu/ domniei noastre ne-a preocupat aceasta nazuinµl
/olositoare, demna de un prlncipe §i conducator cre~tin, indreptindu-se gindul
nostru intr-acolo ca aceastii solicitudine dreapta §i necesara sa aiba succesul
dorit, spre lauda voin/ei lui Dumnezeu §i spre binele §i fericirea celor ajlafi
sub ocrotirea domniei noastre; pentru ca §tim bine ca legile bine fntocmite,
ap/icate spre binele public §i la nevoi sint asemanatoare sujletului, ca precum

43
 uizeazli in intregime nif;I ,aenw legilor vechi 11 nici nu deosebqu Ju.crurile
Jupa importan/a /or, tntr-u~ sist,m destul de deilu.,it.
De °,.ceea,_ ne-am gfndu_ la un manual de drept ma; comp/et Ji ma/ btne
fnduit, zngrljindu-ne ca pnn tnldturarea tntunereculul co,ifuzlllor 6/J venim
~; ajutorul a~it a~ J~ec~toril~r Ii Jusliflabi/ilor, clt 11 al celor ce 1tudlazil
d eptul; am rzndu1t din dieta din anul trecut (care afo•t mull vitr~g pentru noi
d;n cauza morfii celui mat iubit /rate al noatru, cum ,1 a ho/ii diiperote a
noastrli ti a celor al '!01trl), tn puterea constiluflei obitefti, un anuMII mod de
a se strfnge fntr-un s1stem decrete/e mat vechi 11 mai no/, tncepfnd, anume din
anul J540, P_fna tn_ an~/ P_Te~en~, numind fn acest scop blJrbaJi potrivi/t,
experimentap fn leg,le I~ Qb1ce1u~1le pa1;iei, care, fn acela1J an, au it terminal
aceastli munca li'Judab1/li. Apo,, trecznd cu ajutorul Jui Dumnezeu pene
ingrijorliril~ din ace/ qn, indatli ce a sosit anu/ prezent, una mte 1ase sute
cicizeci ti trei, am gasit /medial de trebuin/d sa convoci'lm dieta pentru 15
ianuarie fn ora~ul nostru Alba Julia, unde domnii no1tri ai celor trei napuni
din Transilvaniq li al partium Hungariae anexat la aceasta s4 se lntnmesclJ
pentru dezbaterea treburi/or pub/ice ~i pentru cercetarea articolelor adunate
# /uarea de masuri fn privin/a acestora. Dupi:i ce s-au intrunit fi au tndeplinit
ceremoniile prealabi/e in ordinea ,fi modul obi~nuit pentru dietll, tntre alte
probleme pub/ice, au depus o mare ostenea/d pentru revizuirea articolelor
adunat~, care, dupa ce mai inainte au Jost discutate separat in consiliu 1t au
Jost a§ezate in cuvenitq ordine, au primit forma unei carp; /i pentru ca sli
apard la lumina zilei cft mat perfect caformli, domnii cosilieri au revizuit din
nou, le-au examinat mfnu,tios, apoi au Jost citite din nou 11 repetat fn 1edinfli
publica, in fa/a domnj/pr locuitori ai fi:irii .ff au Jost recunoscute Ji aprobate
ca direct;ve pentru drepltlrile ~i lµcruri/e patrtei, au Jost grupate, de1i nu din
puncf df vedf!rq logic, dar in ordinea uzan/elor, in 11rm/ifoqrele ptlrp.
Chiar in partea intfi S? dispune cu privire la conducerea treburilor
bisericeiti.
In qi doi/ea rind sint tratate problem(!le care priv(Jsc # principe, statul
~ifis~ul;
in al freilea rand sint prez(!ntate problemele ma; importante in legi'Jturi'J
Cl.I domnii locuitori ai /drii;
in al patrulea rind sint reglementate in ordinea /or problemele
judec(itorejti;
in al cince/ea rind urmeazii seria edictelor pub/ice
La care s-a crezut de bine sd se insereze fi problemele care, impuse de
imprejurliri, in sensul propunerilor noastre, au Jost cuprinse fn aceasti'J dieti'J.
Jar domnii din cele trei na{iuni, ordinele fi corpuri/e din ,ara
Tran~ilvaniei 1t din Partium Hungariae, anexat la aceasta, fiind scoasi'J fn
curat intrega /ucrar(J in forma (le carte, au inaintat-o fn fa/a noastriJ, rugfndu-se
cu p/epdciune sd primim fl sli aprobi:im toate cele cuprinse intr-fnsa,

45
•
PARTEA iNTiJ

TITLUL iNTiI

DESPRE PROBLEMELE REFE

RITOARE LA RELJGO
Articolul I
Cu adevarat potrivita ~i demna de
.. .. ,. d .. h •X- urmat a fost de la iru-Pnnt ~
. ~.-,,..~ ,a~ ~ei
,.
patfll: ca,. vnn sa o~~ca, m dietele farii. des
wate au mceput med1tap1le. (activitatea lor). cu P1ucruril
re b~le general,
·ind nwnte• de
. ed pnv .. . preamlrirea
lui Dumnezeu. De aceea, "c::1 acum se const•dera.. ca, fitnd ,.
de r~glementa~~ oricaror alte lucruri lume~i el .. e cuvnnfi ca ~ e
privmd preamanrea Domnului. ' e sa fie precedate de hotannle

Articolul II
. d Cele patru,. religii
. recepte
.. ' potri VI·thotann . obi~nuite ale tarii,
.. ,. -1or convemte
$! deb~l~um mdamte s~l fie mentinute in prepetuu ca recepte. dupa pilda
1au a 1 a. a pre eceson.. or no~tri. . . .de fericita memorie, deoarece e ce1 u1.a
e
- st _ _.x JI·
de . m~npnerea comuna a patne1, de asemenea de constitufiile tarii ~i de
umumle
E h 1care
· .. au£ avut ..loc,. in. citeva rinduri. Acestor relioii tY
recepte ~•· anume.•
vang e 1ca r~ ~rma~ (~ hmba vulgara Calvina), Luterana sau Augustan!,
~o~ano_-Catohca, {!~•t!nana ~u ~tit~nitara, sa Ii se permita ~i de acum
mamte hberul exerc1tm m locunle ob1~nmte conform legilor farii3.

Articolul III
in afara de cele patru religii recepte, in normele de credinta ~i de religie,
nici oameni privafi de orice stare ~i nici adunari sa nu indrazneasca sa
introduca sau sa faca vreo innoire sau sciziune, sub pedeapsa vinei de
infidelitate4 •
in ce priv~e conducerea ~i riturile biserice~, parohiile au awt de la
inceput libertatea sa le reformeze sau sa le schimbe, care libertate c ~ nu
se va ingradi sau interzice nici acum inainte, ci, ~ cum in alte tan cre¢ne, ~i
in tara aceasta a noastra au existat ~i exista ~i astazi (regule) ~i anume: ca in
treburile minore ~i care se refera numai la ordinele biseric~ti, ~ i aceste
ordine biserice~i pot Iua hotariri,. ~i pot face legi, dar ~i acelea nu~i i~
adunarile generale obi~nuite. In problemele. com1:111e cu .ascultatoru
(credincio~ii) sau cu ordinele exteme: sau care pnvesc ~• pe ace~a, nu se va

47
 . cord cu ac~tia ~i anume cu consimtant"
proceda separat, c~ d~ comun anilor religiei tiecaruias. •ntu1
magistra~lor principali sau patrf de nici aceea ca atunci ~i intrucit cineva vr
Cu toate acestea ?e se exc u Sfintei Scripturi privitor la construirea
sA comunice eel~ donte conform
i
modalitate, ca s"mt datori sa Propuna ~
biserici, se pe~te, c~ u~~o;e: supuna controlului adunarii ordinare at"
adunarea parohml~ ordmara ~ J. udecate cu dreptate in cumpana Sfint ~
.. ..
dm~u c1 ~• a "'t · pxrenle tor Acestea . ,. e1
·. 'deratiuni particulare - comumcmdu-se c
· · . . afara de once cons• t . .. . .. u
Scnptu~ - m . .. reli iilor ~i cu magtstratn ~• ~atroru~ care n
cApetema aflato~e m ~~ -~era a fi folositoare precum ~• trebumcioase
u~eaza, dacA to~ ace~•a e_co: sa se puna in aplicare; ~i in acest fel 1~
pnn comuna hotarire co~u~lfl '. · t·ca" sa se admita reforme
· -1 · · admimstratta ec1e21as 1 sau
ntu~ e e~~n~r~ ~• st eprivind credinta sau religia in fundamentuI
sch1mban (m met un caz ace ea n b"
. .
~• art1co1e1e sa1e , mpolnva, )· di + • x. daca lucrul nu se apro a sau nu se accepia,
. . . d' ..
. ..
ace1e opmu s e m er '
a fi . t zise· in afara
.
de
·
acest mod descns, met un or
da . , deva ~i cineva ar a ·
m sa nu
se amestece in astfel de trebun. De altfel, ca un . , .. . UZI
• · .. d. · ord1· n dregatont ace 1or com1tate
aseme·nea lucrun despre oamenn m once .. , . .. .
sau scaune, episcopii,vicarii, protopopii, de~nu .~c~lor rehgn, acet sub ~
caror control ~i-ar avea re~edinta acei oamem, m~tnnpnd~-s~ unul pe altul? sa
se intruneasca cu un nu mar suficient de oameni intelepf1 din ambele ordme,
citind §i persoanele acuzate, fie ele din ordinele biserice§ti ~au d~ ordinele
exterioare, sa examineze cu sirguinta hi,ct;11rile ~i daca acuzaptle sense despre
lucrurile interzise descopere a fi adevarate - in primul rind sa fie mustrafi in
mod staruitor ~i, daca renunta imediat §i se supun ingaduitori mustrarii, sa nu
fie vatamati; daca insa in mod indaratnic persevereaza in acestea ~i chiar mai
mult, daca acele opinii le pun in aplicare sau le-ar introduce in vreo parohie,
prin putere personala §i in afara de intelegere comuna, sa fie citati tofi prin
conducator, daca sint oameni profani, imediat; daca sint din ordinele
biserice~ti, in primul rind sa fie degradati ~i apoi citafi in acel~i fel - ~i
ambele ?rdine - ?upa ..d~_scoperirea ad:~~rului lucrului, conform cu regulile
mersulm legal al Judecatn, ce se observa m mod obi§nuit in asemenea cazuri
sa intre ~ub p~eapsa infidelitatii.et~rne, adi~a pierderea tuturor bunurilor car;
le a~aqm lor m mod ~er~o_nal.~1 s1g~_r, ~ut~d totu§i sa-§i rascumpete capul.
Ace1 care s-ar aflaca parhmton cu §tnnta a1 unor oameni condamnafi t
astfel de fapte, descoperindu-se adevarul lucrului, condamnati in ace t pend~
•. d
procedura, sa fi1e 1ov1t1
w ..
e aceea§t. pedeapsa; m acel timp, daca
w ... t
co- sdamo §1..
vor persevera .m . ..
ace1e pacate, grat.eti
repetata.. pentru viafa Ior sa nu 8n mnaf11 d
"' . ,. 1 • .. .. d e aco~ e
Intre ace§ha nu se mte eg apaqmaton1 e secte valaha sau greceas . . ·
· ,. 1 · ....
pentru un t1mp smt to erat1, pma cm 11 va conveni princip ' . . "'d"" ca care
locu1ton· ·tor tarn .
w • • e1Ul §1
•

48
 Articolul IV
Judaismul, din timpurile vechi incep" d .
printre cele patru religii recepte, ci din cont ' ~u n~ma• _ ca n_u a fost socotit
st
ale tarii sub ·sancfiunea unor pedepse sever:a.a ~ mterzt~ pnn legile publice
s-au aflat in mod temerar in acele gre$eli a~ t~r 10 vremur~l~ acelea, acei care
se hotara$te sa fie ~i de acum inainte in perp~ ost
C
6 red~~
s1 1
1
t con~orm legilor;
elor ce urmeaza sa se aplice aceeai;:i pedeaps . . ~ pe epsit ca ace1a, precum $i
" a m puterea ac I · · I ·
a acelor prezente, cu procedura prevazuta exp,res in rf I ~ o~~1 art1co e $1
afla scris mai pe larg la locul cu venit1. a •co e e espre care se

Articolul V
in· afara
· d. de ·cei din .ordinul
. . . iezuit.·.pe preotit 1· "caug'"11
c: 1· ... I x...: · d. l ord.me,
mate
,.provenlft
.. m. napunea
. . magh1ara
. . sau .. chiar daca ar fi di n aIte natmm, t· · care vm
·
m tara cu ~tire~ p~mciptlor ~~ ~~ m ascuns, pentru credinfa fata de principi $i
~pr~ ~olosul ~•. hb~rta:ea t~ru, sa poata a-i tinea obligafi dupa formele
Jurammt~l~r ob•~~~•te, m ~rdme!e lo~ biserice$ti pentru sine cite unul la casele
compatnot1lor, ~• m locunle ob1~nmte in comitate $i in biserici. iar unde au
avut aceste drepturi pina in anul 1649, sa fie respectate $i de ac~m inainte cu
acea modalitate. De asemenea bisericile mai importante, care dupa hotaririle
anterioare au fost lasate romano-catolicilor, $i acum sa fie lasate lor, $i anume:
bisericile din Cluj-Mana~tur, Odorheiu, Simlau, manastirile $i colegiile; cu
toate ca au fost interzise inca in anul 1610 $I nici principii nu le-ar putea
elibera :rara consimfamintul tarii, decit cu nesocotirea obligafiilor lor; cu toate
acestea acum, prin consimtamintul statuturilor tarii, cele doua manastiri
anume din Ciuc ~i Mica, impreuna cu locurile parohiale care de la inceput s-
au finut de acestea, se menfin (daca nu au fost folosite in contra legilor farii,
sau nu au fost luate in dauna fiscului sau a vreunei persoane particulare relativ
la pretenfiile asupra bisericii din Teiu~, chiar daca au putut exista (cu toate ca
pina in prezent nu ar fi fost in uzanfe, insa legile vorbesc despre acestea) $i
8
catolicii sa renunte , la ele .

Articolul VI
in ora~ul Cluj introducerea preofilor de religie ortodoxa evanghelica s-a
facut prin hotarire publica, care ~i in prezent se confirma, iar celor reformati
de religie evanghelica, intre altele, Ii se confera in anul 1612 biserica pustie
aflatoare in Cluj in cetatea veche (Ovar), in conformitate cu conditiile actului
de donatiune emis despre aceasta, care a fost confirmat ~i e catre tara. Iar dupa
aceasta, aceea~i biserica din Str. Farkas din Cluj, impreuna cu locul colegiului
sau ~i cu toate accesoriile ~i veniturile sale, precum $i reconstrucfia bisericii
vechi pustii din Dej, s-a cedat in stapinirea aparfinatorilor acelei religii, care
9
se mentin ~i se confirma ~i acum •

49
 '
Articolul VII
. .. .£ ·te unde a fost numai o singura biserica
in localitatile c.u rehg~· dt ~; ~e administra pentru majoritate de catr~
1
dupa hotariril~ ~~chi, s-a O ~nui :Ciegati de fiecare religie recepta, ~i color
comisari potn~1t1 pen!ru aceaslf~tr-o religie, acelora se va preda biserica~ in
care s-~ afl~ 1~ numar m:; sint de alte religii, ant dupa numar, cit ~i in
mod ob1~nmt .ms~, c~lor . , e va zidi alta biserica. Pentru acel~i motiv
proportia lor dm bise:•~a cfaomuna ~na tn prezent mentinmdu-se in vigoare, ~i
~i acuma, reglementanle acute P . , • n ast.c.el de caz. se hotarecle sa se
. - .. nde s-ar gas1 u u , 'i"
pentru ttmpun1: vutoare, ~ . . arte care se impotrive~te sau nu ar
respecte aceasta proceduran tar .acea p pina la termenul fixat . d
· t ·
contmua cons ru1rea 1
"n proportte
•
cu partea
.., .
sa
da . , totu~i vor neglija c
e
comisari. admonesundu-se de dregaton, ca . . _u
2
indaratnicie, de fiecare data, dregatorii sa execute a~upra lo~ 00 flon~i, dm
care doua parti se vor preda acelei biserici locale, tar a treta parte sa fie a
executorilor10 . '

Articolul VIII
S-a hotarit ca nimeni sa nu sileasca la religia sa vreo comuna, iobagii, pe
cei ai casei ~i nici un fel de ordine, care se afla sub supunerea sa, prin violenta
sau prin amenintare cu orice fel de pedeapsa, ~i nici stapinul de pamint, fiind
de alta credinta, sa nu ocupe biserica satului sau ora~ului, sa nu le introduca
nici sa nu le impuna preoti de alta religie, sa nu puna sa slujeasca preoti de
religia sa slujbe biserice~ti in nici un fel de ocazii; sub pedeapsa de 200
florini 11 .

Articolul IX
Din~re cei afla~o~ in cele ~atru religii re~ept~, c~i din susnumitele religii
reformata-evanghehca, luterana sau augustana, ~• umtara sau antitrinitara. sa
aiba episcopi proprii de religia lor, iar catolicii sau papista~ii sa aiba vi~ari
care sa ingrijeasca de rinduielile biserice~ti ale celor aflati sub contr0 1 1 ·
religia lor; cu toate acestea, dupa obiceiurile observate de la inceput . u ~•
" • • • . . . d . h ,. , ce1 care
smdt. a1e~1 ~pfi1scop1fisau ~1cdan pnn a~or_u1(~1 ota~rea adunarilor biserice~ti
or mare sa 1e con irmat1 e catre pnnc1pe neopumndu-se insa legil .., . . .
nici obiceiurilor inradacinate prin practica), in sensul acesta atit episcor .~~1 ~~
•• " d f. · • •-1 1 v d fi opu cit §I
protopopn: cm .ac ~;z1tatnbe. o~, ~a procbe eze 1~care fafa de cei incredinfaf-i
controlulm 1or, ~• comorm o 1cemn1or o servate pma acum. t ..

Articolul X
Veniturile eclesiastice~ mo~tenirile vechi parohiale, care au existat .
·
fost ment mute con£orm hotarm. , " ·1or sense
· despre aceasta, sa. , fi e mentinute §I. au
d
acum inainte: acelea insa care s-au creat contra dreptului regatului ~• e
' ' §I CU

50
preiudiciul
:i
fiscului,
d a,. drepturil
. or regal
se vor crea
. . ., e acum
l mamte ' toat e sau.. a mcwt
e acestea .
"''iLerutoril I ..
la b1senca.. sau h'a vreo ecleiie
J
. .
nic1 un fi Isa se invat·d• eze 1. egittm1,· sau care
or
" ,. vec 1 parohiale, 1·ar daca e de bunun. .tmobT
rllo<:teninle
,,. ' ~I sa nu se anexeze
respecfllldu-se despre acest I ar _mai exista iare, in afara de
. .
eclez1astice.
ucru leg1I asemen
e scrise cu pnv1re . ea, sala fiebunuril;
Iuate

,. Articolul XI
Intrucit. preotii
. d catolici locu iesc
• ma1. m I ,.
arnestecat1 cu ce1 e aceea~i relig" .. . u t m suburb.. . ,. 0
t,olnavilor (care sufera de boli •e~:: fie hberi a intra in ~•1 m ~ _tnliesc
pentru spovedanie, botezuri ~i in:of e, confonn articolului I
trntru VIZJtarea
sa se intoarca iar.. la Iocurile lor, ,.m.irf:ea ..
celor
a ara de deceda~. , pe ca m an~l
re tennmmdu.. 1607),l
fel de ceremonu. · De. asemenea .- • acestea
'i' 1 m alte local· .. ·
11 1
sli nu savi • .
r~easca met un _- e,
Pra·dea,
,. dBoro~meu ~• Debrtin. · , sa se perm1ta . . . slu .bat1 ,,.cu exceptia• (local·+::r.t·i
ha 1or)
obtmm u-se
.. "t cu toate
,. . ,. acestea arti . J
co1e1e dm anii 1630 . e e m cazurile decise mat: sus,
asemana oare, cit~• m privinta altor slujbe. ~1 1649, at'it in slujbele

Articolul XII
Sarbatorile de duminica sau de a ~ptea 21. sa fi · · ·
~aptea precum a fost poruncita de 1 D e cmst1te ~• sfin~te (ziua a
numea simbata ~i in Iocul careia d ~ Numnlezeu, care P~ vremea aceea se
· · - · upa ou Testament b · ·1
umm1c1 e): de asemenea sa fie .·nute ~1. cmst1te
t·• . . cu se , · 1senc1" I d. e· cre~tine .~n
d. 1. ,
~• cele tre1 sarbatori insemnate , introduse de b'1senca.
' . .. rvicn e 1vme cuvemte,

TITLUL AL DOILEA

DESPRE MODUL SI CAUZELE EXCLUDERil

ORDINULUI IEZUITILOR
'

Articolul I
Despre starea ordinului iezuitilor, tara a avut de la inceput multe serii de
(egi, iar conditia !or s-a schimbat foarte des, pentru ca uneori, in afaf3 de
imbracamintea lor descrisii ~i predarea in ~Ii, toate celelalte slujbe le-au fost
mterzise. Cite odata Ii s-a dat libertate de intrare, dar numai in doua sau trei
localitiili anumite ~i numai cu astfel de condi!ii ca sli nu fie spre supiirarea
situa~ilor pa~nice ale inva1atorilor mai vechi din alte ordine ~i sa nu dea prilej
la nici o ratacire ~i discordie.
51
 I

• n·11 cu totul din toate paqile acestei t;.:1 1:·

£ t surghiu 1t· • · • ~ yl
Din cind 1n ci~d ~u os i ca persoane, precum_§1 _~nvaµ p~rpetuu de
h.
a domeniilor apartmatoar~ e ar §i pe vremea pnnc1pilor pap1sta1i ~i a
,. . on·caror bunun, c 1 .
stapirurea . . tabili de atunc1. · . .
oamenilor man ~1 respe~ i du a cum rezulta ~v•~e_nt din_ ~claratiile
Ulterior acelor t~mpur' P le tarii ~i ale pnnc1p1lor, ce1 din ordinul
. , ,. lor comune a . . . d'
recunoscute ale hotann . t de conditiile ma1 sus sense, c1 1mpotriva
. nu numai· ca. , nu s-au
iezuit1lor . . tmu
. amestedndu-se "1n trebun· care pnvesc ·
. ,. tra pnnc1p11or . t 1
au unelt1t m .~o~ . triei: pentru acestea §1 pen ru a te motive
1
tulburarea pac1_1 ~~ pen~olu c::un'a ·a principelui tarii §i a tuturor starilor, au
declarate atun~1~ d!n d~nnta numai de toate bunurile lor, dar au fost proscri~i
fost deposedati m_mtrgim_e n~. tru totdeauna, contribuind la aceasta atit
~i ca perso~e .~1 ~urlghmnlt* i~:oite cauze (1n unele locuri chiar §i principii
exemplele cit ~1 mat a es a e ~ · . . , d' bel
~i imperiile de aceea~i religie papista§a nu-1 tolereaza, in ~~uza pagu . ~r
. d . ,. ... d r chi·ar 11.·i acolo unde starea lor cre§te ~1 1nflore§te, §1 m
sufiente e e1 m~1~1, a " . l Il 1· ..
aceste locun· ap~re ,.m mare parte di~cord1a ~ ,.
persecutarea..,
ce orate. re 1g11,.
afirmarea predominarii con~tiintei, ~i s-a aJuns Ia . deca~erea: rumarea .§1
aproape la pieirea totala a imperiilor). Pentru acele~~• ~ot1ve: §1 acum le~1l~
de mai demult ale tarii emise despre ei se aproba, se mno1esc §1 se confinna, §1
pentru deosebirea· lor de celelalte, anume articolele legilor din anii 1588,
1607, 161 O; iar ordinul iezuit se interzice ~i acum in toate paJ1ile patriei
noastre acesteia prin mentinerea articolelor amintite mai sus, §i de la omiterea
acelora sa nu mai fie reprimiti, iar de acum inainte sa fie considerati pentru
totdeauna ca ordin care nu poate fi ingaduit, nici in secret nici public, atit ei
cit ~i bunurile lor, cum ~i favorizatorii lor, sub pedeapsa specificata in acele
articole 12 .

TITLUL AL TREJLEA

DESPRE CONFIRMAREA EXCLUDERil IEZUIT

$1 DESPRE FAVORIZATORil ACELORA ILOR

Articolul I
Cu m~lt timp inainte, ordinul iezuit a fost exclu · .
totdeauna dm aceasta tarn §i a fost privat de stapinirea b s §i _Proscns pentru
. .I d . unun1or de .
on~e tit u, e asemenea §1 favorizatorii acestora~ dindu-se l1'b num1te cu
ordmelor ca daca ar indrazni sa intre in tarn impotriva h x e__rt_ate tuturor
.., . . . d . . c. ot(lnnlo
urmant1 pretutm em §1 sa se 1aca prada tuturor bunurilor lor . . ~, sa fie
aceasta tara sa nu se auda de acest ordin ~i nici sa nu fie admis __§i ~~10data in
in nic1 0
Vreme
52
 . di·n nici un punct de vedere, dupa cum .. t
~1 · I " · In re ele .
ceasta in s~ecia m art1colele din anii 1588 s-a ammtit mai clar despre
16
a Jea~i motive, confirmindu-se ace le . ' 07, I6 IO; iar acum di
ace . . .. art1cole. s-a h0 tx .. . ' n
. ~,it ~1ce1 care unneaza acest ordin sa fi · . u:int dm nou ca ordin
1eJ.,... . . . . fi e exclu~ 1 pent d
descris ma1 sus, ~1 sa ie considerafi ca 1. 1. ru tot eauna, in modul
odata, nici cind, s~ n~ fie_c_hemati in aceasf; ;~~ : toate bu_nu_ri_le . lo_r _~i nici
S
aintre de oamem. dm .mc1 . .
un ordin: iar d . . a, . nu ?e pnm1J1 ~1ruc1 lasaf i
. aca totu~1 ar mt .. d
contra acestor d1spoz1fmm ~i s-ar disim 1 . . ra :u m razneala in
descoperirea adevarului - ~i nu numai pe / 1a de faf~ ~au_ m ascuns, dupa
ca sint proscri~i ~i notorii, - avind libertatea e . . ~1 su~pi:mn: sa~ s~ple acuze
oricare dregator din oricare ordin. sub al ~ ~ prmda atit pnnc1pele, cit ~i
pedepsifi cu pedepsa specificata ·in hotari~ru~control s-ar des~operi, sa fie
chemare sa intre in tara, public sau in secretn~elo: ~semen_ea,.. ce1 care ar ~
_· • • ·. '
° rd
Jegi atit de categorice a tarii. sau cunosc: d 1 n m, m contra aceste1
. m u- e prezenfa lor aci. nu i-ar
denunfa, sau, ce I mai mult, 1-ar ocrot1. aceia c·t t' fi' .. · . . ..
generale a tarii, sa cada in pacatul infidelitafii. ' I a,1 und m fafa adunam

Articolul·II
. ~ici pri~cipii, nic_i domnii, ordinele magnafilor ~i a nobililor. nici a1tii. sa
nu pna ~~eot1,_mae~tn sau di~ci.. ~i nici oameni_de alte r~guri, aparpnind
ordmulm
· · 1 1ezmt,
.. care . . smt chiar de fapt _in
• .. au . fost ~1 ,.. acest ordin, ~1· care se
d1s1n:u e~~a nu~a1 m hame mI11tare sau a altor fel. de oameni, sub pedeapsa
prevazuta m art1co1ul precedent; iar principii, dupa conditiile Ior. sa nu-i tina
sub obligafia ce le revine de a respecta legile farii . · · ·

TITLUL AL PATRULEA

DESPRE IUDAIZANTI

Articolul I
De~i, cu privire la iudaizanti, fara a avut multe hotariri dupa care o mare
parte a lucrurilor a ~i fost pusa in aplicare, conform articolelor din anii 1635 ~i
1638, care ~i acum se menfin in vigoare in ce prive~te intreg confinutul,
procedura ~i executarea Ior; prin hotaririle actuale, aceste articole se innoiesc
~i pentru timpurile viitoare, astfel ca acei care ~i dupa aceasta vor fi gasifi ·ca
fiind din categoria acestora, conform procedurii prescrise in articolul intii al
legii din anul 1622, vor pierde toate bunurile mobile ~i imobile apaqinind
persoanei Ior, iar capul cu drept de rascumparare, procedura fiind urmatoarea:
vor fi citafi inainte cu opt zile la tabla prin directorul fiscului, iar daca

53
 '
t fi tinute, cauzele pot fi revizuite ~i
de octavale nu po .
termenele regle~en?r; mpul dietei t 3.
la tabla care se tine m 1

tITLUL AL CINCILEA

INELE pREDICATORILOR
DESPRE PREO'fl SI ORD
Articolul I
.. 1. dijma. patrime sau alte venituri,
in \ocurile unde dascaln au avut ~ au . sa n~ indrazneasca sa le ia ~i sa
care li se cuvm · ob'1~nm·t de la inceput
. ' mmem ,. · d e vreo cauza. .
da ., fiind constnn~1
le opreasca pe a~estea de la e1 (fo!r,. t cl~gere deplina cu protopopii, le-ar
exceptionala, com1ta~l sau scau~u '11~ l~,e tie) in caz contrar, daca ar sav1r~i
1 81
lua in administrare ~1 le-ar pun~ ma ~ ~· ~u le-ar restitui. dregatorii sa-1
(aceasta) un nobil ~.i la somat1a dregat.o ~ or t") sa se hotar~ca definitiv ~i
citeze ~i in doua z1le de scaune (de JU e.ca a d ., lterioara. sa fie
aflindu-se adevarul fara nici un alt remedm sau proce ura u , ., ,. .
osindit la 100 florini ~i sa inapoieze ~i. ~enitul,. retin~t. Iar,. dac~ ar s~v!r~~
(aceasta) tarani, sa fie pedepsiti cu 3 flonru de ~t~tea o_n.de cite ~n (ar sa~i~~1
aceasta). Iar daca ar savir~i-o satul, c~ 12 ~onm. ~~~c1 nu se 1n!ele~ pla~l~
cind mai mari cind mai mici, provemte dm angaJan anuale ob1~nu1te, n1c1
beneficiile care depind de vointa libera a patronilor, ci numai veniturile
parohiale dupa regulile din vechi).
Acolo unde s-ar ivi o vacanta, astfel de venituri sa nu fie trecute in alta
parte, daca pe unii din ei ii substituiesc protopopii, pina cind pot fi trimi~i
anum* predicatori sau mai~tri.
Iar daca unii ar intrebuinta in propriul lor folos bunurile biserice~ti sau
le-~r ~ustra?e ~i nu ar fa~e _numai gr~utaf - d~ anumit~ motive, dupa cum s-a
ammtlt ma1 sus - cu pnvue la vemtunle ordmelor b1serice~ti, ci ar vrea sa
instraineze ~i ar lua in stap'inire bunurile biserice~ti, care au fost stapmite de la
~nceput ~e biserica ~i care nu_ au . fost i~strain~te conform legilor tarii, fiind
mformat1 despre aceasta dregaton locah de catre ordinele biserice.::t· d
· - · d ( · ) .. 1 " 1 sau e
?ro~o?op1, sa-1 a ~o~:steze pe ace1a ~a sa e restituie; iar daca in mod
mdarat nu le-ar reshtm m 15 21le, prezentmd (reclamatii) document .
" d' ·1 fi 1· · · l
I~ m~na . 1recton o_r 1sca..1, ~u p~1vue a ocuparea unor astfel de bu . e autenttce
b1sence~tl, la soma!ia ~regat?nl~r ~1 la nee:ectuarea restituirii in termen ~u~
la p~guba_r~zultata_dm aceia ~1 .refu_zul 1~preuna, directorul, dupa ~;it ~1
adevarulm, m tememl prezentulm art1col sa execute prin slujba~ii 1 . area
mie florini asupra omului indaratnic ~i violent: ~i sa faca sa se inaoc~ una 1 1

bunurile ocupate 14 . Poieze ~i

54
 ArticoluI II
Atit in timpul vizitatiilor, cit c;:i c 1 ..
. ., d . , ...."' u ate ocazu d' .
taxeze ~1 sa nu amen eze sarac1mea. d ' or inele b1sericecti ,.x
· "· · . , " , e altfel d 'iu nu
;)<I.
pedepse extenoare nu mtra m atributiile ofi . 1 or onarea unor astfel de
eta e ale excelentelor lor15
Articolul III
Preo~i diferitelor religii sa nu se
.. . , b' . amestece unul in 0 fi . I
vizitatu sa urmeze o 1ceml observat pina" 1c1u celuilalt, in
.. d' acum
Membru or melor biserice~ti din S... . ·
.. " acmme care poseda I
mo~temn exteme, m privinta acestora sa . . ' ., persona m~ii ~i
recoltarile obi~nuite, la cumparari ~i la 1~e ;ntele~a cu satul, cu privire la
altfel pina ce sint in serviciul preotesc s.., a e fi uc~n co~une necesare ~i de
daca nu au parohie 16 . • ' a nu e tu burap cu alte sarcini chiar

Articolul IV
Nici un preot al vreunei religii sa nu indrazn"'ease" . , ., .
. , "'t · . , d' . . a sa uneasca pnn
casa one, sa . 1vorteze, . , mc1
. . sa . admita vreo "impacare ., duhovmceasca· ., a
persoane 1
1· · "orddmtr-o alta. rehg1e;
. ch1ar "'c;:i daca in acel timp ar don· sa. , _~•· sch·.1mbe
re 1g1~, ..,cm . au devemt ~ubhce alte fapte sau intentii vinovate pentru divort -·
sau casatone, sau pentru 1mpacarea duhovniceasca, ci mai intii sa se hotarasca
in fata ordinelor biserice~ti ale acelei religii (in care se gasea atunci cind a luat
na~tere cauza), iar dupa aceea daca voie~te sa-~i schimbe religia, sa fie liber a
o face; altfel daca vreun om al bisericii ar pacatui impotriva acestora, sa fie
pedepsit cu pierderea oficiului ~i a demnitatii sale, iar dupa degradarea din
slujba sa fie pus sub autoritatea magistratului exterior (laic) ~i in fata acelora,
la cererea reclamantilor, sa primeasca pedepsa cum merita; mai mult, de altfel
chiar ~i preotii din aceea~i religie sa -nu-i admita pe cei din afara parohiei lor
in· chestiunile amintite mai sus ~i altele care privesc oficiul lor, dar sa le
inteleaga dreptatea lor, fie din acte doveditoare, fie prin anumite informatiuni
oficiale certe. din anumite locuri sigure ~i cunoscatoare a cauzelor, iar strainul
~i veneticul ~i anumite persoane :fara parohie sa fie cercetate cu asiduitate .
17

.Articolul V
Acei care fara nici o cauza sau motiv adevarat ar bate, ar vatama sau
numai ar alunga fie personal, fie prin altii, un predicator, sau un maistru
~colar, dovedindu-se (faptul) prin doi sau trei oameni cucemici, asemenea
oameni sa fie pedepsiti imediat ~i in fapt cu doua -~ute florini de_catre comitii
sau slujba~ii scaunelor, excluzindu-se toate remednle de drept, ~1 pe deasupra
sa-i despagubeasca pe aceia pentru vatamari; din suma pedepsei jumatate sa
. fie a reclamantului, iar jumatate a executorilor.

55
 . . . . da . . predicatorii sau maie~trii ar comite (astfel de fapte) e·
D1mpotnva, ca d ... · - ... • ... x 1
,. . . . 1.. • · sa"' fie loviti de o pe eapsa sun11ara ~• o execut .)Cl
1~1~1sau pnn a tu, ~1 ace1a . .. .., . e
.b .. c.x ... ni·c•· 0 frica de pedeapsa pentru aceasta, tar rt ... _:,,
asupra lor slUJ a~u 1ara .., 1s ~
slujb~ii ar ncglija aceasta, sa fie executata lor ·

TITLUL AL SASELEA

DESPRE PERSOANE ECLEZIASTICE

Articolul I
Despre starea predicatorilor: a magi~trilor ~colilor ~~ a ?iecil~~ s-a facut
amintire mai pe larg la ordinele lor, dar in afara de ace~t1a s~t ~n!1 care, sub
titlul ~i pretextul serviciului la biserica, vor sa sustraga de la 1obag1e sau de la
expeditii militare, ceea ce nu se ingaduie in nici un fel. ,. ..
Cu toate acestea, cei care se afla pe buna dreptate 1n oficule de
predicatori ~i magistru ~colar, sau se ocupa cu studiul ~tiintelor diece~ti,
ace~tia sa nu fie irnpiedecati sau tulb~rati de catre nici un fel de ordin,
conform articolului din anul 1624, sub pedeapsa de 300 florini, aceasta sa se
respecte ~i de acum inainte cu urmatoarea declara~e:
Aceia care au persoane, care iobagi fiind ar trai ca trintori ~i s-ar ascunde
prin ~coli sau in preajma altor ordine biserice~ti ~i ar fine numai ca deghizare
titlurile biserice~ti pentru ocolirea iobagiei, a serviciului militar sau a altor
ca
servicii exterioare (laice ), in contra unora ace~tia sa se urmeze o asemenea
procedura, ca partea reclamanta sa poata urmari pe iobagul sau pe servitorul
sau, care se ascunde sub inrati~area aceasta ~i sa prezinte dovezi testimoniale
preliminare in fata protopopului, sub al carui control s-ar ascunde astfel de
om, iar protopopul va~n~ dreptatea,. pretend~n~lui: sa dea imediat porunca
pre~tu!m sau_maestrulm . .dm acel . .loc 1? p~ses1a c~nna se afla (iobagul) pentru
restttu1rea Im,_ care . da~a vr~a ~a se Justtf~ce,,. sa ~e obligat sa raspunda de
aceasta supenorulm sau, on sa-1 arunce m mch1soare, ~i pentru ca ~i eel
reclamat sa se poata dezvinovati, sa se acorde o amanare de 15 zile dar la 15
zile protopopul este obligat sa revizuiasca dreptatea ambelor' part-1 •
constatm " d dreptatea pretendentu1-~1:. "1
1 va p~ed~. 1me· d.!a~ la mana sa (pe iobag);
t&, ~•

iar daca fie protopopul, fie preotn sau mag1~tn1 ar savtr~i vreo negliienta""
' sau
daca pretendentul, om no b1·1, de omeme,. · nu ar ti1 mu ltum1t · cu hotarirea
'J
dat ..
sau daca incuno~tiinteaza pe protopop pnn pretor despre aceasta vointa"" a 3:
. d .., d ·1 sa ~1
va duce la ~omitat _sa~ la scaunu1 d...e JU eca~a .., ovez1 e pe care Ie..a produs,
aceea (hotanre) :ev1zumd~~s~, fie ca se ~rez1_~ta part~a a~~er~a, fie ca nu, sa
se pronunte sentmta defimt1va, pe care suJba~u exterm (la1c1) smt obligati sa
0

56
 cute ie~ind la fafa locului ori und
ex.e ' 1 . ' e s-ar afl (.
retenden~ ' Pi:11 _puterea acelei sentin e a I~baguJ). Chiar . .
f rnitelor b1senc11_, 1ar daca protopopuJ f : e~te l1ber sa-1 mult, ~1
tcei carora Ji s-a comunicat ordinul nu om1te inten1ionat predarea. in afara
Prin;:1,.
apiscopilor sa fie pedepsifi cu severitate'9 se supun: aducindu-se la ·c sau ~
e . un~m,a
Articolu1 II
Cu toate ca pentru mintuire in part· 1 . .
• • v 1cu ar mmic
•

ulti
rn . superst1f1a zanus 1e~te pacate pag. ub·t .... nu se foJose~e ba in
d .·1 . . I oare. amm d .. .. '
dupa moarte !nu_e ~antabde; ~i in lumea de a~i r . m. ~ma la rnoarte sau
singe ~i adevaraf1, ~1 fiscului, ca unii la
I P eJud~~•ara succesorilor de v

rno~teniri bisericilor sau ordinelor biseric/a1. egafct mo~u sau _alte. feluri de
v v d· " v ~ 11 ast el ca succes1v 1
acestea sa ram1na or 1nelor biserice~ti D . ~ perpetuu
·1 V.. . " "' . e~1 aceasta a fost i t .
hotarin or tarn ~1 m trecut, totu~i ~i acuma s-a h01.. "t d. rnpo ?va
.• d an m nou ca 1ege v~mr,;
ca met o ata n1men1 ~1 mc1 un particular sa nu po t;:: da • : .. .
v • • • • •
.~
· · c. J d b · b -1 . . aa.a : ruc1 m timpul VIefu
nic1 un 1e e un 1mo I pe vec1e bisericilor ~i n1· 1· .. 1 1 . 1

· c. I d d • "' c sa- ase 1egat pnn

testament:
. . . 1ar V o astie e onahe . · . sau testare sa fie cu totul 1ara c:::. ..
putere. daca
preJud1c1aza vreunor mo~temton sau fiscului de altfel. in ce · t b · ·1
·1 · · · J'b v • •pnve~ e unun e
• •

mob1 e 0:1 ~• cine are 1 Vera_d1spoz1t1e daca acelea sint achizipi proprii.
1 1

D~c~ _vreo persoana_b1senceasca ar avea bunuri ramase de Ia stramo~i

sau ach121ponate de ea ~1 ar muri stingindu-i-se neamu1 a~a ca nu s-ar afla 1

nici o ruda de a ei careia sa i se cuvina (mo~tenirea) dupa 1ege ~i nici un

Iegatar cu privire la bunurile achiziponate bunurile imobile ale unuia ca 1

acesta in Sacuime sa fie ale vecinilor celor mai apropiati, depunind vecinul
1 1

pe seama bisericii suma cuvenita conform valorii ve~nice. Jar in comitate sa 1

ramina stap1nilor acelui Joe, stapinu1 care pne partea cea mai mare (din acel
Joe) depunind valoarea sa adevarata pe seama bisericii de acolo, insa rara a
vatama interesele stapi'nitorilor de pamint. Jar in ora~e: juzii ora~ului sa
pastreze aceasta rinduiala. Iar bunurile mi~catoare ale persoanei biserice~ti
raposate rara unna~i sa ramina: in 1ipsa de legatari: ~e seam_a_bi..seri~ii ~e V

acolo. Dar daca persoana bisericeasca poseda prerogat1~a _nob1hara: s1tu~p.~

mo~iilor sau a mo~tenitorilor care se devolue~a ~s~pra¥1~_1~1 a wma~tlor lm ~•
nu asupra bisericii, sa fie adaptata Ia legea ob1~nmta a tarn.

57
 TITLUL AL SAPTELEA

DESPRE VICARIAT

Articolul I
. . . . t -a hotarit conform scrisorii date vicarului de
Cu pnvtre la v1cana , s h Rak · ...
. . . • · e de odinioara Gheorg e ocz1, ca sa poata
atunc_1 de preafe~1cl1~l p~c•~i preotii necasatorifi sa poata fi protopopi, daca
funct10na m oficm sau, ~1 ca_~ •
sint ale~i ~i de preotii casatonf1.

TITLUL AL OPTULEA

DESPRE PREOTII VALAHI

Articolul I
De~i neamul valahilor nu a fost socotit in aceasta fara nici intre stari ~i
nici intre religii, nefiind intre religiile recepte, cu toate acestea, pentru folosul
tarii, atita vreme cit sint tolerafi, ordinele biserice~ti valahe sa se supuna la
aceasta (rinduiala):
I. Sa-~i ceara episcopul de Ia principe, unul pe care preofii valahi ii
socotesc apt prin aprecierea lor unanima pe care, daca principii ii socotesc a fi
demn, sa-1 intareasca potrivit conditiilor ~i modurilor atit al fidelitafii fafa de
principe cit ~i a binelui tarii ~i pentru alte cauze necesare.
II. Episcopii, protopopii ~i preofii valahi, in timpul vizitatiilor sa nu se
amestece in serviciul slujba~ilor laici, sa nu stoarca sara~imea. sa nu
administre~e !u~ru~i .straine .de . biseri~~ ~i ~a -~u faca execufii in ,privinfa
acest?ra, c1 ~a-~1 v?1_teze nu~a1 p_reotn ,? ~1ecn I~r,. bisericile, cimitirele ~i
Jocunle de mgropacmne; atit umrea cit ~1 despaq1rea persoanelor ce se
casatoresc, serviciile biserice~ti dupa ritul Ior, indatoririle eclesiatice ~i alte
treburi asemanatoare, ~a;~ priv:s~ n~m~i funcfia ~i starea lor, in toate acestea
sa se acomodeze hotannlor fan1 ~1 sa nu se amestece in pedepsi· · • ,.
~ . . 20 n ~t m
amendan Iaice .

Articolul II
Preofii valahi care vin din alte fari sa fie obligafi sa se inc.ct·
i.a,-t~eze
protopopului; iar ace~tia~ e1_m~1~1 s~u p~m ep~scopu1 1or, ~ fie obJigafi sa-i
• • A • • • •

aduca pentru cercetare mamtea sluJba~ilor dm acele com1tate. scaun

- e sau

58
cetaP mai apropia~e, ~~re c~rcetindu-i, ~~ constata un astfel de caz, sa fie
tinuti confonn obhgafnlor sa raporteze pnncipelui21 .
'
Articolul III
Pentru. _ca pr~pr~etatea ~o~~erilor sa nu fie periclitata ~i mai mult in
viitor, preot11 valahi sa fie obhgaf1 anual sa dea un anumit onorariu. dar numai
ceea ce se cu vine in .rapo_rt cu _st~rea ~i valoarea lor; in care privinta daca
mo~ierul ar avea dormfe 1mpos1b1le fafa de ei, adresindu-se judetului, sa-1
Iimiteze con~tiincios, cautind nu atit folosul acestuia, cit mai ales ~enfinerea
ordinei succesorale.
Pe fiii preofilor valahi, daca nu sint preofi, imediat ce se casatoresc sau
i~i ci~tiga singuri existenfa, sa-i pretinda inapoi la fel ca pe ceilalfi iobagi; mai
mult, daca sint copii sau in general flacai neinsurafi, oriunde s-ar gasi
impreuna cu tatal lor sa-i poata prinde ~i sa-i poata lua sub garanfie; daca sint
fara tatal lor, sa poata sa-i pretinda inapoi, orice virsta ar avea22 •

Articolul IV
Acel preot valah care ar divorfa pe cineva fara cauza justa, sau ar cununa
pe cei de alta religie, sau, cu ~tiinfa, pe vreun om cu doua neveste, sau
persoane rapite ~i nu cerute in chip obi~nuit, sau dintre aceia ce dupa hotaririle
farii nu le este permis sa stea unul linga altul sau care nu au indeplinit mai intii
pedepsele din afara (laice), sau din aceia care ar trebui sa urmeze biserica ~i
au neglijat pe toti ace~ti preofi, daca protopopii nu i-ar pedepsi dupa cum
merita, aflind dregatorii, sa admonesteze pe protopopi, daca totu~i ar neglija ~i
nu i-ar pedepsi in 15 zile, protopopii sa fie privati de funcfia lor; cu privire la
preoti dregatorii din afara sa aplice legea ~i sa-i pedepseasca dupa cum merita
conform hotaririlor tarii cu 200 florini pedeapsa extema. Iar episcopul roman
sa le ia ~i harul preotesc daca vor merita astfel 23 .

TITLUL AL NOULEA

DESPRE VALAHI

Articolul I
Cu toate ca natiunea valaha a fost admisa in aceasta tara pentru binele
public, totu~i, netinind seama de starea Ior inferioara, au impiedecat pe unii
nobili fii ai tarii ca in zilele lor de sarbatoare sa nu fie permis sa lucreze. De

59
 ., u prescrie reguli pentru natiunea
-a hotarit 1n contra ace ra ~ nni din motivele mai sus scrise24 .
st0
aceea s ,. . . ., tulbure pe n1me
maghiara, iar m vutor sa nu

TITLUL AL ZECELEA

DESPRE STAREA COLEGIULUI

Articolul I
-- ,. documentul din timpul turburarii
lntre alte lucruri fiind controv:rsat_a i~. . . l ata de principele de
din anul 1636 situatia sumei de douazec1 mu _de flonn1~=gcolegiului din Alba
odinioara Gabriel Bethlen, de m~re me~~ne, pe sea . me a fost trecuta
lulia sau pentru construirea aceluia, adm1mstrarea ace~tei (su ,. ) . .c
1 1
tot atunc1· asupra ep1scopu
· . . , "4-:l acum m
lu1,· ,.1mpreuna-- cu eclezia· ., 25ace a~1 1e s-a
mentinut 'in vigoare pentru tara ~i asigurarea pnv1nd acea suma

Articolul II
Si pe vremuri Clujul a fost considerat eel mai potrivit loc pentru un
colegiu, de aceea ~i de acum 1nainte s-a hotant sa se lase la libera dispozitie a
principilor evanghelici ortodoc~i sa 1ntemeieze un colegiu sau o ~coala buna,
sau 1n Cluj 1n jurul bisericii din strada Farkas sau 'in Alba Iulia, sau daca
doresc 1n ambele locuri cu acela~i mod ~i acela~i drept oricare loc, ~i
veniturile cuvenite pentru aceasta, dupa cum s-a hotarit m luna mai a anului
162226 .

Articolul III

,..
in. patria noastra. ar fi .unb.lucru. foarte
d
necesar ~i de un nepretuit £ l
. .. • o os sa.., se
mt~me1e ze nu numa1 ~c?11 o 1~ nmteb, ~r ~1_ ~olegu renumite, daca s-ar putea
mat mu1te, sau ce1 pu tm unu1 cu una utt11tate, dupa exempt l fi •
· ·1 · c ·• u su c1ent a
tudturo r natmm or .cre~tme. unoa~te~ ~1 hpsurile noastre, deoarece at'it lipsa
e va1oare ~~~ ~1. a1~e ~~1t~ ~e~l~cen nu p~ea 1ngaduie locuitorilor 8 ... .
noastre patrn sa-~1 tnm1ta ~1 sa-~1 mvete cop1ii 1n academii sau 1 .. ~~e~
straine. De aceea principele de odinioara Gabriel Bethlen ca adco :gn din tan
. . ,. d d . . ,. , evarat parinte
al patne1, cugetm umneze1e~te ~1 cu mtelepciune, a inceput " .
colegiului din Alba lulia, pe care 1ncep'ind a-1 1mpodobi cu prof'iinte~e~ere~
oameni de ~tiinta ~i a-l 1ntari cu beneficii dinafara (fara de care eson ~• alp
exista) atribuindu-~ ve_nit_corespunzator atlt ~n bani, .c'it ~i in : 0 ~~ Putea
testament al acelm pnnc1pe a fost aprobat ~1 de nob11ii tarii); de ~ 1 (care
hotar1t ca acel colegiu nu numai sa fie continuat, fie 'in acel loc, fie la ~;e~ s-a
UJ, atit

60
 "dirile sale inteme, cit ~i mcele exteme dar ma·1 1 .. fi
"n cla l"' • . . ' , mu t. sa e renovat
\ntrucit Dumne~eu . a asat p~nc1p1!or destule mijloace pe~tru aceasta. ~i
·turile coleg1ulu1
ven l .
pot fi ext1nse.
• - . ..
Intrucit insa numitul, man
. ,.
.. •tut pnnctpe
. .· a
1 1
hotarit ~a P!1n ~e~!tun e . ~ . m~~ 1 ~1e co?fe~ite, 1n colegiu sa fie tinuti profesori
oameni 1nvatat1 ~• 10 ~f~ra..de ei ~• ~agi~tn b~ni, de aceea sa fie indreptate fara
intirziere .acele. hp~un ~.1 s~ se ~duca p_r?feson i~vatati, care sa predea cu folos,
ecum §1 mag1§tn bunt sa fie 1nstalat1 1n colegtu.
pr S~ pentru ca _ace~i~ sli _indr~zneascli ~ villa cu mai multli tragere de
init11a 1n. _ac_ele sl~Jb~, as1guram ..dt~ nou ~n~ p~terea acestui articol, atit pe
profes_ont ~.1 magt~t~~ de acu~ .cit ~• P~ ce_1 vnton, pe toti membrii colegiului,
pe ep1scop1, pe t~t• inspector~~ co!eg1ulu1, dupa principii cre~ini, ca-i vom
mentine perpetuu 1n toate mo~nle ~• celelalte legate pe care le-au posedat pina
acum,· ~i, intrucit au fost inscrise cu titlul de bunuri fiscale, intelegem sa le
mentinem cu aceasta declaratie: daca vreodata cladirile ~i veniturile aflate in
mina ~i sub numele colegiului s-ar putea schimba cu un loc mai potrivir, cu
consimtamintul partilor interesate, sau daca colegiul s-ar ruina cu totul in
urma loviturilor pe care Dumnezeu le-ar trimite asupra patriei, ~i daca sau
pentru un timp sau in orice fel ar intra la fisc sau in miinile altora acele
bunuri, in astfel de caz sa fie tinute de fisc la fel ca ~i celelalte bunuri fiscale,
sa nu poata fi uzurpate ~i nici transmise cu drept ve~nic, exceptindu-se cu
toate acestea acele mo~ii care au fost conferite de principe colegiului pe cale
de donatiune intr-o suma oarecare; drepturile altora raminind neatinse.
· in mod necesar se impune totu~i ca sa se numeasca anumiti inspectori
principali pentru starea intema ~i extema a acelui colegiu, atit din statul
ecleziastic cit ~i din ordinele dinafara (laice) care, dupa principele ortodox, sa
aiba grija de starea mai buna a colegiului, mai ales cu privire la ordinea ~i
folosul cu care se progreseaza in invatatura, ~i lipsurile sa le inlature cu
invoirea comuna, iar marile dificultati, care ar putea sa apara intre ei, sa le ia
in buna indreptare; ~i sa ~tie ~i aceia ce fel de bunuri sa fie ale colegiului, unde
~i prin cine sa fie conservate ~i distribuite, pentru ca sa nu se risipeasca in
vreun fel oarecare ~i sa nu se intrebuinteze in scopuri lume~ti.