BCIR, T. 3-1924

Buletinul
Comisiei istorice a Romaniei
Vol. 3.
Cu 2 portrete in zincografie
.=-Aagf,ag)---
Bucuresti
Institutul de Arte Grafice Mercur", Str. N. Balcescu No. 14
19 24
www.dacoromanica.ro
Buletinul apare prin ingrijirea
Presedintelui Comisiei
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pag.
N. lorga, Doud cnvinte de pomenire : I. Bogdan $i D. Onciul. . . I XII

N. Iorga, Condica de hirotonii a Mitropoliei Moldovei (publicata dupd
original) 1-42
Const. C. Giurescu, Legiuirea Li Caraged (un anteproiect necu-
noscut) 43 74
N. lorga, Documente, mai ales argegne, ale Eforiei Spitalelor Ci-
vile, partea I 75 111
P. P. Panaitescu, Un manuscript necunoscut al Efimeridelor lui

Constantin Caragea Banal 113-171
www.dacoromanica.ro
5
25 lulie 1864-1919 lunie
www.dacoromanica.ro
I. BOGDAN
Sint ani de zile de cind n'a apArut nicio
publicatie a acestei Comisii.
Ea impArt4e0e reaua soartA a intregii lite-
raturi tiintifice, pe care a oprit-o in loc, chiar
atunci cind fortele producAtoare au supravietuit
i s'au pastrat spornice, dupe teribilele IncercAri
prin care am trecut, scumpetea neinchipuita i,
adaug, neingAduitA a tiparului.
Astazi, din economiile noastre de mai multi
ani, abia putem scoate acest buletin.
Cea dintliu paging. a lui trebuie se vorbeasca
de acela caruia Comisia-i datore0e fiinta ei i
care, supt directa-i supraveghere, mai mutt decIt
atita: prin rabdAtoarea-i participare la fiecare pas,
Ora la controlul textelor pe manuscriptele ori-
ginale, i-a dat viata i i-a asigurat desvoltarea.
I. Bogdan, care a fost, ceea ce nu se tie in
de ajuns cum a dovedit-o cumintea lui condu-
cere a «Convorbirilor Literare> Si atatea rapoarte
de premii la Academia Romans, un om de un
gust ales, un IntelegAtor de literature $i care a
scris studii de istorie care se waza printre cele
mai frumoase ale epocei sale in toate terile, a
Inceput totu0 Si a rAmas in fundul sufletului
www.dacoromanica.ro
11
sau, in ceiace rivna lui avea mai aprins si rab-

darea lui mai staruitor, un filolog.
Dupa o solida cercetare a recentei activitati
scolare germane pe la 1890, el s'a pregatit,
tiparind in «Archly fiir slavische Philologie> o
cronica bulgareasca inedita, pentru acea editie a
«Cronicelor moldovenesti Innainte de Ureche>
care a dat o alts baza istoriografiei noastre In
ce priveste principatul lui Stefan -cel-Mare. 0
carte facuta cu o nesfirsita iubire, cu o atentie
migaloasa, Imbracata In cea mai clara din forme.
Niciodata pans atunci nu se presintase un izvor
cu atata respect fata de el insusi, cu atata grija
fall de cetitorii carora nu li se lasa nimic neex-
plicat. Comentarii de tot felul, pe larg desfasurate,
pregatiau textele Cronicei putnene, ale Cronicei
moldo-polone, ale compilatiilor in legatura cu
ele, precum si ale scrierilor ornate dupa moda
bizantina ale lui Macarie si Eftimie. Note im-
bielsugate lamuriau toate punctele atinse. Acei
putini cari erau in masura sa judece aceasta
opera se gasiau in fata unei editii fara pareche
pans atunci in activitatea noastra stiintifica.
De atunci Inca profesorul de slavistica la
Universitatea din Bucuresti era preocupat de cau-
tarea altor sorginti ale trecutului nostru, in singura
Cara care ni-a lasat anale in slavoneste.
Descoperirea, asa de fericita, a letopisetului
lui Alexandru-cel-Bun si al familiei sale a dat
prilejul publicarii «Cronicelor inedite >, in care
si-a luat loc si o aka versiune a «Cronicei moldo-
polone., si opera In prosy a lui Miron Costin.
Raminea continuarea vechiului letopiset, catre
sfirsitul secolului al XVI-lea, de catre altfel necunos-
cutul calugar Azarie. «Analele Academiei Romane>
au primit acest text, tot atit de perfect editat, cu
care se mantuie activitatea analistica a qcolii
slavone.
www.dacoromanica.ro
ii 1
I. Bogdan avea in 'vedere acum o editie para-

lela a, intregii vechi istoriografii slavone a Mol-
dovei, care ar fi fost de cel mai mare ajutor si
pe care, fiindca e nevoie de dinsa, o va lua
cindva -un altul asupra-si, dar, fie si cu aceleasi
cunostinti, poate fArA acel tact si acel simt de ar-
monie, fara acea pasiune pentru frumusetA in orice
amanunt al redactiunii si al tiparului chiar, care
forma una din cele mai pretioase insusiri ale lui.
A fi condus pans la Petru Schiopul firul tors
slavoneste al analistilor nostri, aceasta trebuia sA
inspire cuiva indragit de editii minutios stabilite
si elegant infatisate dorinta de a face acelasi
lucru si pentru scriitorii in romaneste ai lucru-
rilor noastre. Era atita de facut in acest domeniu,
incit, cu felul sail de a lucra, i s'a parut a nu-1
va putea duce la capAt niciodatA. Atunci a recurs
la acest instrument de lucrare colectivA care e
Comisia Istorica a Romaniei.
SA fi avut la indemand mai multe forte pre-
gatite, dispunand, in mai bune imprejurAri mate-
riale, de mai mult timp liber, el ar fi tit-mat
seria cronologica a acestor capitole de istorie.
In conditiile date, a trebuit sA primeasca fiecare
din putinele bundvointi care erau si competinte,
cu ceia ce aduceau.
Aflind in C. Giurescu un temperament asA-
manator cu al sAu si de aid strinsa, durabila
prietenie care a legat pe profesor de elev, i-a
incredintat o noud editie a lui Grigore Ureche,
prelucratorul vechilor insemnari slavone. Aceasta,
de si d. Popovici dAduse cu note franceze o in-
cercare recenta de a stabili un text care se in-
greuie de pe urma interpolArilor lui Simion
Dascalul, singurul din prelucrAtori care poate fi
tinut in samA. ApAsand poate cu prea multA pu-
tere asupra misiunii indeplinite de acest «pro-
fesor* al scolii din Moldova, a carui parte sta In
www.dacoromanica.ro
IV
adausuri ce se pot deosebi usor de textul naiv

si usor, cuminte si simplu al Vornicului lui Vasile
Lupu, tandrul istoric, care parea a-si fi fnchinat
viata cercetArilor de cronici, la care adause mai
tarziu numai, studiul ad 'in ci t al institutiilor,
ciao:1u o bass romaneascd sigurA cercetdrilor a-
supra istoriei moldovenesti pind la acelasi sfirsit
al veacului al XVI-lea.
Miron Costin se presinta pe urma, cu conti-
nuarea lui Ureche si cu capitolele sale despre
originile romanesti. Cea d'Intdiu scriere a lui n'a-
puca s'o vadd Bogdan in forma romaneascd,
de care da o ideie imperfecta editia greoaie si
necritica a lui V. A. Urechid, dar, infAtisandu-i-se
de d. Barwinski traducerea latind fAcutd de in-
susi autorul, traducere pe care o observasem
Insumi in Biblioteca Czartoryski din Cracovia,
el fi fAcu un loc in colectia sa. lar cartea despre
inceputurile neamului gasi tot in Giurescu un
atent si ingenios editor. Acelasi presinta «izvodul»
lui Vasile Damian si al lui Tudose DubAu.
Din istoriografia secolului al XVII-lea nu mai
rdmanea nimic decit cronicile muntene, studiate
din nou de Giurescu : vremea for n'a venit Inca.
Al XVIII-lea se deschidea cu importanta opera a
lui Dimitrie Cantemir si cu compilatii grele de pre-
&it. Din aceasta epocA s'a luat dupd hasardul
textelor presintate. Astfel a iesit ate ceva dintr'un
domeniu care asteapta Med multA muncd. Nespusa
«acribiex a d-lui D. Russo a revelat texte gre-
cesti necunoscute, cum e Cronica Ghiculestilor,
compilatia lui Mustea a fost supusA la not critice
de Giurescu, care ajunsese, in alte studii, la In-
cheierea ca se atribuie lui Nicolae Costin "Intaiu,
apoi este presumtie si pentru aceasta lui
lenachi Kogalniceanu povestiri care nu sint ale
lor. De la Munteni am dat Ziarul campaniei din
Moreia. 0 editie a It4i Neculce se prepara, era
www.dacoromanica.ro
V
aproape gata, supt Ingrijirea, d-lui lulian Mari-

nescu, §i mult timp s'a vazut, in Biblioteca Acade-
miei, Bogdan insu0 ostenindu-se asupra manus-
criptului autograf, astazi din nenorocire la Mos-
cova al celui mai simpatic cronicar.
Inca pe cind se afla la studii in strainatate,
interesul lui 1. Bogdan se indreptase insa si asu-
pra documentelor care, dupa ce Hasdeu in-
cheiase «Archiva Istorica., nu ni mai veniau decit
prin straini chemati in ajutor de Academia Ro-
mans pentru colectia Hurmuzaki. In «Analelex
acestei institutii se tiparira astfel intr'o forma
impecabila tratate qi invoieli necunoscute din
secolul al XV-lea. Naratiunile despre Vlad Tepe
dadura materia unui intreg volum de texte qi
comentarii. Scoaterea la iveala a documentelor sla-
vone de la Brasov II indemna pe Bogdan sa publice
in urma necontenitei zaboviri a editiei anuntate de
descoperitor, Gr. G. Tocilescu, intaiu o traducere
ingrijita a intregii colectii, apoi o tiparire a
textului slavon chiar, cu versiunea revazuta, opera
care, din nenorocire, se opri la intaiul volum.
Deosebi furs date apoi cele citeva acte de la
Sibiu si de la Bistrita. Tot odata, in colectia Hurmu-
zaki, Bogdan ingrijia scoaterea la lumina a actelor
polone privitoare la trecutul nostru. Gandul unui
codice diplomatic slavon Ii venise in minte Inca
de atunci, si un articol in aceleaqi «Convorbiri
literare. arata ca el adunase ceiace trebuia pentru
partea anterioara. lui Stefan-cel-Mare. La 1904, cu
prilejul comemorarii lui Stefan, Bogdan capata,
dupa dorinta sa, o insarcinare din partea lui
Haret de a tipari documentele marelui Domn.
Dup% cea mai plina de stradanie din cercetari el
dadu peste cativa ani o editie a carii bogatie,
precisiune §i varietate de comentarii o fac fat%
pareche in toata literatura editarii de texte slave.
Gandul lui mergea, probabil, si mai departe, la
www.dacoromanica.ro
VI
o alegere a documentelor slavone celor mai im-

portante si pentru epoce mai noi.
Inscriptiile-i atrasesera de o potriva atentia.
Inteo lucrare specials, aparuta in «Analele Acade-
mid Romane» el publics din nou si interprets pe
acelea de la Cetatea-Alba. Planul sau era sa se
inceapa cit mai curind un «Corpus inscriptionum
slavo-romanicarum» care n'a fost macar inceput,
trebuind sa se multumeasca si filologul cu ceia
ce au dat pentru istorici Melhisedec si autorul
acestor pagini.
Educatia sa de filolog it facu sa doreasca a
cuprinde intre volumele «Comisiei., a caror in-
fatisare dovedeste pana in cel mai mic amanunt
gustul lui ales, vechi texte de limbA. Pentru
dansul pregati deci d. Candrea o noun editie a
Psaltirii lui Coresi. Poate ca aceasta importanta
publicatie, deli corespundea planului tras dela
inceput, nu se infatisa in primul rind.
Pentru lucrarile mai marunte, pentru grupe de
documente, pentru acte razlete, pentru analise iso-
late se dadu, de aceiasi «Comisie. Buletinul, din
care al treilea volum iese WA ca intemeietorul
luisa -1 vada, si in conditii care poate n'ar fi multa-
mit nesfirsita lui grija de tot ce-i trecea supt ochi.
Nimic lima din ce priveste viata noastra
nationala in evul mediu nu ramanea in afara de
cercul larg al visiunii lui. Aprecierile pe care
le face asupra artei in vechile Evanghelii dela
Humor si Voronet nu arata numai cunostinti
archeologice. Nu se poate studia mai amanuntit
o institutie decat cum a facut-o el in cercetarile
asupra cnejilor si voevozilor, iar ce sintesa de-
plina si clara putea el sa deie asupra unui vast
domeniu, aceasta o arata frumoasele-i conferinte
despre cultura slavona la Romani.
El nu merita, de sigur, nici multele sure-
rinti morale si nici ingrozitorul chin fisic in
www.dacoromanica.ro
VII
care si-a petrecut ultimul timp dintr'o viatA cu

mult prea curand isprAvita. Opera lui armonioasa,
de o asa de linistita desvoltare, parea ca -I me-
neste pentru adanci batranete Incunjurate de call
fericire poate gusta pe pAmint omul de bine.
Soarta a vrut altfel si, fAra a ne inchina hotA-
rhilor ei, trebuie sA-i primim hotArkile. Ele nu
ating "insa ceia ce dintr'un suflet frumos s'a ves-
nicit in scris si s'a pastrat in sufletele recunos-
catoare ale semenilor.
www.dacoromanica.ro
0.6.
t4 1,N
O.
c.
TC.S.9r.
1
E. Al A
DIMITRIE ONCIUL
26 Octombre 1856-1923 Mart 20
www.dacoromanica.ro
D. ONCIUL
Un doliu mai recent al «Comisiei istorice a
Romanieis e acela pe care-1 cAsuneaza moartea,
la o vrastA cInd Inca puterile de muncA sint
depline, a lui D. Onciul.
Activitatea stiintificA a acestui ales fiu al Bu-
covinei, pe care o soarta prielnica 1-a adus de la
koala secundarA din Cern Auti, unde-si irosise pu-
terile, la catedra de istorie a Romani lor de la
Universitatea din Bucuresti, unde a creat o in-
treaga scoalA de cercetari exacte in domeniul is-
toriei, a fost de o absolutA consecventa, in ho-
tarele pe care cu hotarire de fier de la Inceput
si le-a tras.
Prin anii 1880 se discuta chestia permanentei
Romani lor pe malul stang al Dun Arii. lnteligenta
lui Roesler, pasiunea lui Hunfalvy, pocainta al-
tuia, care la inceput sustinuse autohtonia noastrd,
fusesera provocari la adresa unui popor pe care-1
credeau a nu e in mAsurA sa. raspunda. Tre-
cuse vremea and, in acelasi domeniu aproape,
la atacul unui Eder, unui Engel, rAspundeau
imediat si un incai si un Clain si un Petru Maior.
Meritul cel mare al lui A. D. Xenopol, larga
mince de cugetare filosoficA, a fost acela a si-a
Intrebuintat toata logica si toatA verva pentru a
www.dacoromanica.ro
opune teoriei menite a ne desbraca de drepturi
istorice asupra pamantului ce ocupam un sistem
de gandire cu totul impresionant, in care infra
atatea observatii fine si drepte.
Pentru a birui insa oameni distinsi, crescuti
la aspra discipline a scolii austriace, trebuia cineva
care sa-i stapaneasca toate mijloacele, sA-i po-
seadA toate armele. Tandrul fiu de preot din
Straja a procedat deci prin analise critice pentru
a rAspunde la analisa critics aruncatA in fata
noastra. Si e pacat ca frumoasa-i lucrare, pand
atunci fare pareche in literatura noastra, nu numai
ca n'a fost redata si Trite° limbA de intrebuin-
tare stiintifica mai large, dar nici mdcar n'a fost
culeasa din paginile «Convorbirilor Literare. in-
tr'un volum.
Intors acasa, intre grijile scolii, el dAdu alte
studii asupra inceputului vietii romanesti alca-
tuite in Principate. Si pe acestea trebuie sal le
caute cineva in numere vechi de revista. Pare ca
era o fatalitate la dinsul ca produsul stors cu o
infinite rabdare textelor supuse celor mai inda-
ratnice analise formale sA ramaie In afara, nu
numai de o mai larga cunostinta a publicului,
dar si de intrebuintarea usoard a specialistilor.
Numai intamplarii ca i s'a cerut a vorbi la
Ateneul Roman despre fundarea Domniilor ro-
manesti i s'au datorit acele fundamentale confe-
rinte pe care le-a publicat supt titlu de «Origi-
nile Principatelor >>, inzestrandu-le cu un imbiel-
sugat comentariu care e de fapt o colectie de
studii speciale.
Din cursul sAu care, cu o singurd incursiune
in domeniul celei mai recente istorii, se opria
la veacul al XVI-lea, el a desfacut numai, pentru
altd publicare in revista, cAreia pand la sfarsit
i-a ramas credincios, cercetarea asupra titlurilor
lui Mircea-cel-Bdtran.
www.dacoromanica.ro
XI
Trebuia un puternic indemn din afara pentru

ca specialistul totdeauna nemultamit cu opera
lui sa se hotarasca a da ceva din lucrarile-i
inedite, din acele lectii pe care totusi ascultatorii,
pregatiti In cel mai metodic din seminarii, le
rapira, ca sa zic asa, pentru a le raspandi in ca-
iete centigrafiate de care, din discretie, ne sfiam
sa ne atingem not cei cari lucram pe acelasi teren.
Astfel numai nevoii de a se da o calauza istorica
visitatorului Expozitiei de la 1906 i se datoreste
resumatul sau de Istorie a Romani lor, asa de exact
In margini asa de restrInse. Nu voiu spune In ce
imprejurare a fost el adus a lupta pentru dreptu-
rile noastre asupra Dobrogii si a releva meritele
noastre culturale prin cuvantarile academice despre
Mircea-cel-Batran si Mihail kogalniceanu.
N'a tiparit decat rare on texte: placerea lui
era sa strabata ad1nc in cuprinsul for pentru a
scoate conclusii adesea uimitoare prin inge-
niositatea lor.
In ultimii ani el ar fi dorit sa i se publice
de Academia pe care o presida in clipa mortii
sale, cu toata boala extrem de dureroasa careia
nu voi sa i se inchine pane. In ultima zi, relatiile
noastre cu Ungaria. Vechea fatalitate 11 prigoni
si aici. El se stinse fare sa fi vazut publicata
cea dintaia paging. din ceia ce trebuia sa fie o
mare si folositoare carte.
E o datorie a societatii romanesti ca din
opera lui inediai cat mai mult sa fie adus la
cunostinta generals, si cat mai rapede.
N. IORGA
www.dacoromanica.ro
XII
Materialele pe care le infatisez personal se

explica prin ele insele.
In ce priveste Condica Mitropoliei din Iasi,
un hasard fericit poate fi acela care m'a facut
sa o copiez, acum aproape zece ani, caci origi-
nalul a fost trimis, poate ca sa nu mai apara
niciodata, in Rusia.
N'am intrebuintat direct acest important izvor
in «Istoria Bisericii romanesti., dar acolo se pot
afla toate latnuririle cu care n'am volt sa ingreuiez
editia de fats, al carui text am cautat sa-1 dau
cat mai exact cu putinta.
Actele Eforiei Spitalelor Civile pot fi con-
siderate ca intaia culegere mai bogata de docu-
mente argesene. Un Tinut extrem de interesant
ca veche viata populara, ca datini si ca graiu,
va putea fi de acuma cunoscut mai bine prin
aceasta contributie documentara.
N. I.
www.dacoromanica.ro
CONDICA DE HIROTONII
A
MITROPOLIEI MOLDOVEI
PUBLICATA DUPA ORIGINAL
DE
N. IORGA
www.dacoromanica.ro
i.
Prea innalIate Doamne,
Varsta invechit, vartute ail slabitii, a mai chevernisi Scao-

TIUICI putinta ramasil:prea cine daril Dumnedzau a lumina prea
Mariia Ta, cu sfatulil dumnealoril boeriloril, pa Mariia Ta dinu pa-
manteni Mitropolitu, ca ase amu cunoscutti a fi $i drepttl $i de
lauda Marii Tale $i de folosulil a toata Cara, $i blagoslovenie lui
Dumnedzaii $i a Smereanii Noastre sa fie asupra Marii Tale.
Lt. 7259, Oc. 27.
Mitropolitil Moldavia
t Mgya oiitcog ffig dociEcuoiwrig ciVcop.a xat ?jay
.dvayxatOtatov tong TC(:) zoz-navixa? OvOlicaL GERVINOVIVOLg,
7EEloil 0 Tip dQXLEQ0615V111, bt,TEA.070Vtat TdcVTOC to tins 'Exx2Li-
cgotg 11.1J6TIIQLOC, µE CCilTiv ROTLtO0VOL OL XQLOTLIOLVOL to ffeta xat
isca trig MIL6TLOUVW6151,11g VEtii0lT0E, tr15 inixtx-Tic Cionvigg Cc-
totivia, XOLL 001,001/6110L 0£01:1 dutOXCeNCITCCVTUL. ALa Tat° 01
.4601. MCI LEQ01 XaVOVEg frig 'Exx2alar,ag acc,oayy0.2Lov6t, TO va
giiv daoRgri xaµµia bta,OXfa xcoQtg ampiva ayswatixov ritoL
liQZLEQga. 'EAStSil 2L0L7TOV ?Sal 1 dyLCOTatil MT1TQOA01ig af/TTI
Mo2Loo62Laxtag gRELVE XELQE1501J6OE xaL g6TEQT1116V11 tou yvricyCou
3T,O06tat01.1 XOCI, Trvswouttxoil notgyog xal. deQxisQgcog, thaav
(57roii o atiEf nQoaQxwaisi)wv xiTtog NixiqD(5,9og gxaRE aa-
'1,/
ea.C-riatv TIN LiaQxCag TO:15T% Obt£1.0aEXthg xai cl6tactwg,

xaDeog dv-rtxei) CIDOCINETOR Ev tcj naclervii iSkt) x68 xi ow6xxo2-
krigvri (sic) xat ai)ftEvtlxij acpclayibt, E6cFeayU6µEvri dI 061.oil6t,og
i8(oxs6Qcog imoysyQatiliivri avtov ataQaftricrig, St& toirro (!).
inIniXotatog, Ei6s6g6tarog xat XQL6TLCCVLX6TUTOg fulo5V avfEv-

trig eat flyEgeov aCcarig Mo2Loo6 cazCag, xii@tog, xivtoc 'IcoCev-
vrig Kcovatavtivog MtxaiiX Pcoto6C-rag BoE668ag, ilsefq) 1121.a.)
xtvoil.tsvog, ;tat ft6A,corrag va cpunhttawrat duraclauliAmroi
www.dacoromanica.ro
4 N. lorga
of trls 'ExxAmai,ag 5Q01, xat xav6vgg, gcruvechotag tons Ev tfi ai)-

0EVTLXII TV(Q2( 'MOTU OzOCIAA,EGT6T011g intax6noug tong 15.2TOX£L-
p1VOlfg TCI) 46110,) Tfig cersonatrig MYRodaccog takrig, Sol;
g;Errccyilv xat 68Etccv xai, [toil] gv8ourectotg OiQX01.101, Tit
TilniA,6-nyrog dna, 61161) xat [Leta tcbv navomayrecroyv xathi-
youggvcov Taw gvtailOa i:EQ65V ;Cal aE6aatikov ILOVaCTTIQiCOV Wit
T013 Xoutof) gXXX,11CILWITLX0ii Hatcaciyou dg to va yin gxXoyil
xavomii ;tat va EN, R00017WV gtov xat tituov va dvcc-
&Oil Toy .0v6vov Toirrov tii; aytonanic MitQoa64cog MoA,So-
62taxiag. Kai 84, wtcliv CcQxteQattxthv neoatham aQo64-
0ivuov, aQuxQ1,61 ZiLog xat dElp,68Log o .acocipagatatog gaf,GX0-
nog PaSaauttiou xl5etog 'Iecxco6og, ws ciaa6hg xat ftEouse.hg
xat Tfiu,Log xat lEQoaQudig, oasts xat gRaenviN Towirrog aQ6c
to ftEoac6eg iiipog tov ininiXotatov fitteov M4gvtov xat naQa
TOtil navtgQonatcru xat 1160R064T011 MTITQOROXCTOU aclarr
Mo2L8o6aaziag xverou Ntxricp6eov, xat ofrrwg gvExoQicithi 6
vrthig xiimg 71axo)6og xat EA.ccelE Sta xst,Q6g fig giys-
VEtag tov ii1P01) dna trly :101,12CCVTOQI.X0 `Qa68ov frig aytco-
Tang Mynon6Xecog tavtrls, anoxataataOsig 8ta xoLvrig gxXo-
yfig, Ta Tip/ gXXXTICLaCTLX0 8tanincoatv xat xavomilv 81,6-
-rativ xat µE inlpyug ggtaagaccog voRtxfig Rum Eaglg MIITC)07C0-
?Ling yvriatog xat wittwog ;tat xavovtx6c Tng gaaQztag xai, Ahi-
TcloaRscog 'Gamic MOX8064(Xfac. "oozy xat xatco.Locail 16
intopyritta Tofrro sV teo:bs our) IFQ(1) xamt, Tirr, 67Lanatilg MIIT(20-
a6XEcog Mo?,8062,,axiag, gv gni aoniclito c(11YV'Tp, gv 1.1,11VI NOM-
60.(w, iVoLXTAVOg ty'rrig.
Mare este cu adevgratil stepena arhierii $i foarte trebuinEoasa

celorii ce sa laudA cu numele crestinescu, de vreme ca prim ar-
hierie sa savarsascu toate tainele bisearicesti, cu gasta adApandu-sä
crestinii de dumnezaestile $i svintele izvoara a crestinAtatii, man -
tuirii sufletesti sa Invrednicesca si mostenetorii lui Dumnezaa
sä fActi. Pentru ae'asta dumnezaestile si svintele canoane a Bisea-
recil poruncescu ca sä nu 'link ni'do eparhie Vara de 'Astoria
duhovnicescu, adeca fail de arhierea. De vreme darn si pre-sfAnta
Mitropolie aEasta a Moldovii au ramasil vaduvinda gi lipsita de
acera adevarata ala el purtatora de grije si duhovnicescu 'Astoria
si arhierea, Wanda paretisisa de eparhie gasta arhiereula e'-au
fosta mai innainte intru &Ansa chira Nichifora, de a sa voe $i
nesilitu, precuma sa arata dena prijma intru aEastA sv[A]nta con-
dicA scrisA $i cu pecete domniascA pecetluita ace de voe si cu.
www.dacoromanica.ro
Condica de hirotonii a Mitropoliei Moldovei 5
a sa mana iscAlita a Sv[i]ntii Sale paretisisii,pentru Oasta pre-

innAltatulu, pre-blagocestivulti $i pre-cre$tinesculu nostru Domnu
$i stApAnitoriu a toata Moldavie lo Costandinu Mihail(' Ceharal
Racovita Voevoda, den(' dumnezaiasca Myna fiindu pornitfi $i
vrAnda sa sa pazasca neclAtite hotarale $i canoanele Bisearecii,
au adunatil pre de Dumnezail iubitorii episcopi ce sintu intea-
Zasta domniascA Ora, fiindil supu$I ScaunuluI pre-svintei Mitro-
polii ace$tie, dandu poroncl $i slobozanie $i pre-cinstitilorii boeri a
MArii Sale, depreuna $i cu pre-cuviosii egumerff acestorit de aice
svinte $i cinstite mAnAstiri $i celuelantu bisearicescu cinii, ca sa
sa faca alegere canoniEasca $i sä &A gasasca obrazil vrednicil $i
cinstitu sä priimasca Scaunulii acesta a pre-svintei Mitropolii a
Moldaviei. *i darii, trei obraza vladice$ti socotindu-sa, s'ail ales('
vrednicti $i iscusitii de Dumnezait pre-iubitoriulii episcopulit Ra-
daujului chirii lacovii, ca unix cucernicu, blagocestivil $i cinstitti
$i cu svintire incuviintat, carele $i s'ati dovedita a fi inteacestit
chip(' catra blagocestiva innaltime a pre-InnAltatului nostru Domnii
$i de cAtra preasvintitulii $i de Dumnezaii daruitulii chirri Nichi-
foal E-au lost(' Mitropolitii Moldovii, $i asea s'ail invrednicitii
mai sus(' pomenitulii chirii lacovii, de ail luata printi luminata
mAnA a blandetil InnAltimii MArii Sale pastoresculii toiagii a pre-svin-
tei Mitropolii ace$tie, fAcandu-sä preinii alegere de op$te, dupa
bisearicesculii a$ezAmAntu $i canoni6asca orAnduialA, $i cu hotArare
le&itei mutari s'ail pus(' Mitropolitil adevaratil $i legiuitti $i cano-
nicescu eparhiei $i Mitropoliei ace$tie a Moldaviei. Pentru care $i
s'aii scrisii pomenire gasta Infra gasta sv[A]nta condica a pre-
svinteI Mitropolii a Moldaviei. Anulii dela Hs. 1750, luna lul
Noem. 13.
Inochentie, [e]piscop romanschii.
lerothea, episcopti Hu$1.
II.
f Tfig dytoatectrig btu:mood]; `POLSOCOtrttf011 Cut,00CCTOETE15-

TM/ 8LaitEvoikn15, Oita TO'b iv OtilTri ROCCQXLEQE150'VTOg KUQ1,01)
'Iax66ou owo6t6aaftivtog 26yo? gstaftiozon Etc -thy OQ6VOV
-clic aytancitic MrnomiXEcog MoMo6Actxtag, filmic, of gv-
Tailiaa ACCQVUQEHVTEg OUVO(8E71,Cp01, dQxLEQEig, yvdniii xat ggarocyri,
nclotQoafi tE xat ci8ECcE T0i3 151PTIXOTaTO'U, E1)6E6EGT6T01.1 xat MIL-
OTLaVLXGOTaTO'U gigoiv Aiiiiiv-rov xat ilyER6vog mimic MoX8o-
610axCag, xvQfou, xvcifou 'Icocivvot) Kayvaravthou MrzahX 'Pa-
xo6C-rtot BoE668a cruvaaEnewreg tv t4 glavogavp aidEvnx6,)
vaif) -dig aravayiag xat ORoovafau T(nctoog &v Tr] ccOsraxii
www.dacoromanica.ro
6 N. I orga
xml,o-cu xat '014:mug xavovizag aQ0600:5116VOL Etc E1.1QE01V Xat

gxAoyiiv uttfou xat ciVsyu neocrdmov -mi.) aVGlelEOREVOU T11V =Eli-
p,a-ruchv aQoatacri.av -dig gacc@xCag 'tat gataxonfig Taimig, ap, GI) -
TOV REV g4gRek -rev ROCVOCrIATCCTOV xathiyoiliEvov Tofi gv tii
Hoi5rvct iseob asal (186a6-troy Rovaanwiffu iv iwoRovtixotg xiv
Aoasov, 8£15TEQOV 8E -ray tECIOROVROV X1.1Q Agetclov xaf., -QC-
Toy, TON, jECIOROVaX0V 1,ti4). rEbEd.)V. '00E1, XUL XCLTE6TQa011 td.
OVORaTa ailtojV EV TOE Ta): tEQ60: Xth8LXL Trig aytcoving IVITITC00-
ateascog MoX8o6AccxCag, gv gtEL ctipv"---rq,), iv [trivi, NoiR6Q1Ap, tv-
xmlivog ty'trig
Pre-svfalnta episcopie a RAdAutului ramAindu fara arhiereti,

de vreme ca arhiereula 6-aft fostit mai innainte intru dansa, chiril
lacovii, s'ail innaltatii dupd socotiala mut:aril in Scaunulti pre-svintei
Mitropolii a Moldaviei,noi, carii ne aflama aice denpreuna frati ar-
hierei, prinii voe $i poronca $i indemnare $i slobozanie a pre-
innaltatului, pre-blagocestivului $i pre-cre$tinescului nostru Domnu
$i stApAnitoria a toata Moldavie, lo Costandinit Mihailii Cehand
RacovitA Voevoda, adunandu-ne intru pre-svanta bisearica dom-
niasca a pre - svintei $i de o fiinta Troita in Curte domniasca $1 ho-
tArari canonice$ti puindu innainte spre aflare $i alegere cinstitului
$i vrednicului obrazil ce iaste sA priimasca duhovni'easca ocarmuire
a eparhiei $i a episcopii ace$tie, intai dun arna pusfi pre pre-cu-
viosulti egumena a svintei $i cinstitei manAstiri a Putnii, intru
ie[ro]monahi chiril Dosothei $i alit doile pre ier[o]monahula chirit
Lazora $1 alit treile pre ier[o]monahula chirit Ghedeoanii. $1 s'all
scrisit numele lora intru gasta svanta condica a pre-svintei Mitro-
polii a Moldaviei.
Anulii dela Hristosa 1750, Noem., indictionii 13.
lacovii, Mitropolitti Moldavii.
Inochentie, [e]piscopil romanschii.
Ierotheu episcopii Hu$I.
t Smeritula Ierothei, cu mila lui Dumnedzaii episcopti Hu $ului.

t CautAndfi $i socotindu sA pociii cunoa$te ce este °multi $i
altii n'ama socotitii, nici mu cunoscutil fall OW prafil $i cenu$e,
$i amt."' intrebatti $i de Eclesiastulti, $1 tot acia socotiala mi -au
adeveritl Dreptil deasta amii socotittl sA nu moria, ce sA inviedzil,
$i amil socotitil sl ma dual la pocaianie. Fiindti cuprinsu de siA-
baciune $i de neputinta, amil inchinatil omoforulit prea-sfantului
pristolu $i paterita intru mAnule preuminatului Domnu Noi Cos-
www.dacoromanica.ro
tandinil Mihailu Cehanii Racovite Voevoda, cu mila lui Dumnedzail

Domnu tarsi Moldaviei, cu $tire si blagoslovenie Sfintii Sale pa-
rintelui chiru Iacovu Mitropolitului $i a totii sfintitului soboril $i
cu voia a totO blagorodnicului Sinatu all Will Sale Domnului,
$i mila lui DumnedzACI sA fie cu toti, $i ma rogti atotu narodulii
cre$tinescil pravoslavnicti sä ma erte, 5i Dumnedzail sA -i erte pre
toti, aminO.
Ierotheil, episcopii Husilorti. Vail 7260, Mai 10'.
Pre-svanta episcopie a Hu$ilorii ramaindu WA de arhiereti,
de vreme ca arhiereulii E-au fostii intru dAnsa, chirO lerotheii,
denu pricina batranetilorti si pentru 6a trupasca a sa boalA, au
facutii paretisisti eparhii sale de a sa voe $i nesilitu, precumil sA
arata denu prijma intru aeasta svanta condica scrisa $i cu pecete
domniasca pecetluita acea de voe $i cu a sa mans iscalita a Svintii
Sale paretisisil, not carii ne aflAm aice denpreuna frati arhierei,
print) voe $i poronca $i indemnare $i slobozanie a pre-innalta-
tului, pre-blagocestivului $i pre-cre$tinescului nostru Domnu $i
stapanitoril a toata Moldavie, lo Costandinti Mihailu Ceharth Ra-
covita Voevoda, adunandu-ne Intru pre-svanta besearica domniasca
a pre svintei $i de o fiinta Troita in Curte domniascA $i hotarari
canonice$ti puindu innainte spre aflare $i alegire cinstitului $i
vrednicului °brazil ce iaste sa priimasca duhovnieasca ocarmuire
a eparhii $i a episcopii ace$tie, intAi darii amt) pusil pre pre-cuvio-
sulii intru er[o]monahi chiru Inochentie, dicheulu svintei $i cins-
titei episcopii Radautilorfl, $i, all doile, pre ier[o]monahuhi chiru
Orestil (fusese alt nume), $i, alt) treile, pre ier[o]monahulii chirti
Ghedeoanfi, 51 s'ail scrist) numele lore Intru aEasta svanta condica
a pre-svintei Mitropolil a Moldovii.
Nutaittog, MimonoXf-ni; EaQMov, gxcov Hai -A.91/ yvth-
!qv TO1) Poitavou 'Icoavvtxi.ov.
FE9ftat[tog...n9Ariv 'A8Qtavotia6Acco5 (; ) gxcov xcti, Thy
rcktir tal Ta8ctoutVau 2.
IV.
Pre-svanta Mitropolie Savastiias ramAindil Vara de arhiereti,

de vreme ca arhiereulil ce-au fostii mai innainte *Intru &Ansa,
chiru , au rApAosatil $i catrA Domnulti ail mersu, noi, carii in
eparhie Moldovei ne aflamu frail arhierei, print) voe $i indemnare
pre-svintitului stapanului nostru Patriiarhului Tarigradului chiriu
chiriu Paisiu, dupd ce scrisa carte $i iscalitA ce sa chiama ecdosisO
1. Si in Melchisedec, Chronica Hu$ilor, I, p. 224.
2. 5i in Melchisedec, Chronica Hu. ilor, 1, p. 226.
www.dacoromanica.ro
8 N. I orga
patriersasca E-au trimisu Presvinjiia Sa catra not $i cu voe $i tire

a pre-innaltatuluf, pre-blagocestivului si pre-crestinescului nostru
Domnil, lo Constandinil Mihailii Cehanil Racovita Voevoda, adu-
nandu-ne intru pre-svanta besearica a svintel Mitropolii, unde sA
praznueste Intimpinare Domnului nostru Isus Hristos si hotA-
rAri canonicesti puindti innainte spre aflare si alegire cinstitului
si vrednicului obrazu ce iaste sA priimasca duhovnreasca °car-
muire a eparhii acestie, intal darn amil pusil pe pre-cuviosulit
intru ier[o]monahI chiril Gherasimil egumenil a svintil manastiri
GolAi $i alil doile pre Dositheil si alil treile pre Procopii, $i s'aii
scrisil numele loril Intru gasta svAnta condica a pre-svintef Mi-
tropolii a Moldovel, vit. dela Hristosil 1752, Sept. 15.
Iacovil Mitropolitei Moldavii.
`0 MAGang Ilatatog.
`0 nkv 'ASQtavounaswg rsecatitog.
`0 IaQ8goov Ntx6Srpog.
Pre-sfanta Mitropolie Sinadonil rAmaindu fara de arhiereil,
de vreame ca arhiereulil 6-ail fostu mai nainte .intru dansa, chirti
ail rapAosatil $i cAtra Domnulii au mersu, not caril, etc.
(ca precedenta, dar Domnul e Matei Ghica Voevod si Patriarhul
Chiril ; langa cocarmuire, lipseste eduhovniceascaD), Intai daril
amii pusii pre pre-cuviosul intru ieromonahi chiril loanichie iegu-
menu a sfintil mAnastiri Daneulil si alil doilea pre si al
treilea pre si s'ail scristi numele lora intru aEastA
svanta condica a prea - svintii Mitropolii a Moldovif, vltil dela Hr.
1754, Fev. 26.
V.
f Ot D'efot xat lEcol, viitun SLaxEAsi5ovrat xat otaQVISiv
linocpaivorrat Rh 1.tivELv gnaeXiCtV TLVOt gni 7LOV.1 euTQOGTCLTEU-
Toy xat dnoiRav-rov xat iv 6TECOI6EL RVE'UfLaTLXfig g3LaXg11/804
xat (1,0XLEV.TLYSig 8totxrjoewg, tva !AM to gv Til gnICEQ)(14 gXEMI
7s9late..1i6V1IROV ...ATIQ03p,a, ELgV0V EGTEgjilthvov OcQxt,Nattxfig TEQ0-
°Twice; int no215, into Two; ivavTfac nclocr6a.fig Tthv doEgitcov
ix-hCov Etc TLVC4 11/1/XLXOV X(V81.1V0V go2L,LaNiaii, oui TOL ( ;) TOilTO
xat 01 XaT6 XklaV 66E665g nQoIatattEvoi q)vv-riZa oi, Ay nixof,
a av xata661acu6iv gat Tan? I.Lil SLCERgVELV Tag vat' ClI5TCOV Stoixoti-
Ova; 6Qao86tovg inaclxiag gatemgvag nvEwa-milg ini6xi-
IPE(0;, xat ivoQCovteg TO %fig dexiEcwairvrig att(op.a Oaciaov
gya xal dvayxatirratov golTi. nig TC,A) XQL6ILOWLX6,) noXixeligatt
crEgvuvoggvotg, «Ts Se dna newton/ Taw Tfig (iyia; T0i3 XQL-
OTOi.1 'ExxXria[ag *ELWV incrtiVow gxteXowgvwv xat advaov
www.dacoromanica.ro
110D E3IF @p HU010.114 E ptiodoliniv pnoptoiAi 6
MO1 A,(9939n3 moAnupiOX itunion.00lrtx 9030 `mort3Tlam13go1sp

itinaiJoi.g.Dxoup itoboltAA, Al.u.va.Dobis vox A0X111011(1.3A1t DA31-101:
1DX 1031331X89 513 A,1,1 .0900) An: 1nfm30117. Aoog9009 Aufthorit
:?Reome, ON 5101 51o33.0 5iorion, l0it3ricQ7A64 ktg131Ca, A1-10(),/A101
ItRIA. vox !j. Lu.pixolAn 5111o1Co61uw p to 5D1Xo1190g110w LLx :an
DI:monao pox t1A31i1163193 511x119631X6p 5D19lo1Do61s vsx 12731ift3A.17
51.tx `5/03/113X121103 319 901 A3 112.9D 501A09,3119631X69 150X -03XDI,
909 A1911,11D0D1C Ityagoiaxio pox 5co1pp19v `n0n0D91t101s 5moDx
exam? man.pocb 1IA3T1D1An6cb94 It 54163.goigi noinD 5iottlioaDis
quo,D )?ieR olaw. 9 5o1r1D3939n3 lnx SoinunximmolaX Aonit!,
51114t,36nv vox Aktni3Al.,t atonic `5Dfkoy9oRyow 5oiOnx 5oi6nx
510..mpooi, aoamRoae `SDRoggoa .5(9 508m00 pox 1316c,td) 5119105X9
ACT)]. AC0631 M01110A, 1DX MO1 ACOX11.0701D4XX3 MOA9ADX vox voinq-
Aourni 113Y. SC A34930. WA, A.T.Loy vox mo31318 5101 510x71A3wo

5D1A11. 5113. (1011111106c1203*. 5D6)42. `51,(111701 D911A0aCb A,11.0,10 -11,1
`DrmoX olayy9931Dx 1,1f3 (131 lui A.13A,31.1 A,111 Alt191co1A9 dawn

Aryoirobilthi 1103 cgois AoluiviDoOlsp 1DX A,01A,7011301C9 110X 3194 -
AlA.A.Otta 51.tx11lo031X0p 5/031:11/1X1019 1DX 510(,11DriiI3A1t 51)19Dl90010
'')Dx A.TA,DADAsio 5m..Av1c Saoi 9r9.. Aka Al.up.00lAp uD1A1,11 ltpc
-
myoisool. 5D7atao113m1R 5n.olvlio3locboag, `5n.oirox911r 9o79 TR
vox 5Q01. 16310 Alai (1,011.1/3 DaluoylultA, 5n,0110193A2A.9.3 `5D1toX612
5fto191oy1Do 5110A37in0A146irm MO1 a6lnz14t4 A,031531 1DX AC01100930
AC0:115111D7JA0TI pox 5r,to1noy 57)1m31173 31170X3 51.11. 5D031 (10111131 DX
-
ct0A9ra. vox Rol campy aloriltiono`So Aaxovg 5201nD Amaqp
vs dn. 1n93y)29061s .5aocblutt 5Dx7tomax 1DX 1x13yx AorcopoOis n-
1aA0 110X A01991189 1101 1T3A,11.61X3g1)A9 A.4.1 AllX11A7311101 --).onwobis
AD pox A1,1/12.7)631X69 A1D1LX101g 5111 (1021301003,* 51.11C,LD1 '573601
1T)).1 'In A03161 ACOX1110631X(59 MO1C/OD06IL ,6D1L A,0311,1,13 -A36111y9061.0
ÀCO1 Itatriugobis pox 11.A.3y330b1 Aom. Aco111170 x) .5o1 vox oriop -
..5oig 9 501111/2631A.DIL 51.17.3y01Co011thi Alapoic 6511X3A0113D93() X1 -
Sold `y[payod 5m 5IN7i11n3 vox `,5ln3903.61 5oiri11 31 pox -361063;
astis vox 6501riDox 3191 1013* vox loxlioni.olqxx 5co11ox -1ix91ta4
5on,pi vox A013159A3 A.D3arryou 13x3 `.5ort3Ti1t6cu6mi3ri D.GDx 9c4-
11A, (101003 ii1X6101C3 `50A3T19.011.31111O1e 17)X 102. -
173X A3 U]. 1615310810
501(10 513.0.116(11151311 914 32. MO1A91C MOULD 500510 01 5393D03{} Q,73 -

(101 50filL 173X 014 1101 (101910)631AD1C vox
n01lyt9oO1s034} ALK,As
5D3Xloy90Ry0w On.% `11,09/9/031 LiatyX3.13061L 014 A.0)14,91.: VOX -3
y 391) A311 Dig au
clooisrivyx 38 5701 (101 511.041Aa (10111D A1.11 101:-
Alptumort itoq996 Stu. 51.avaxo1A9 Slunnx 65(o3y01c001ithi --loxorp
www.dacoromanica.ro
10 N. Iorga
Tgatri SE xat SLa xotvlig ixXoyfig xal, XaVOVI,X,fig RETOLN6E0.15 XCE--

Ta To giCXX1101a6TI,X0 8tat157tOM6LV yolatoc ;tat vcigt[tog ;tat xce-
vomOg etcrAtsceiig Xat M7Q07t0XiTlig airrrjg. "ODsv Eig gV8ELLV
Mt &VEX)) trly CI6T6.AELCCV iygvsto xai to am* boa:gap:tau-
'toy iutOprata xoci xatE6wth7 1 EV titi8E ToT) tEQC,..) maw, trig C
cot6nig taircrig M1iTe07t6A.ECO5 MoAo86Xaxfug. 'Ev gTEL GMT
(11,0J cag'-TO,), xatec !Alva 'A7tQatov.
t Sfintele $i duhovnicestile pravile hotarascti $i aiavea aratI

ca sa nu ramie vre o eparhie cu indelunga necautare a pastorii
$i lipsita de paza cea duhov.,iceasca $i ocarmuirea arhiereasd, ca
nu cumva turma lui Hristos cu indelungata necarmuire al" acei
eparhir $i nepurtarea de grijA arhiereasd sa ramie stinghirita de
impotrivnicile inboldituri a vrAjma$ilorii celoru nevAzuti $i lunecata
spre cumpana primejdii cei suflete$ti. Pentru aceaia daril $i oblA-
duitoril cei credinciosi de pretutindenea nu cu putina purtare de
grija sa osarduescu ca sa nu ramie pravoslavnicele eparhii ce santa
suptii ocarmuirea lora stingherite $i lipsite de duhovniceasca cau-
tare $i obladuire, carii, vazandli catil iaste de mare $i trebuin-
eiosil darulii alit arhierii catra acei ce sa lauda cu numele cres-
tinescu, ca prinu darula arhierescii sa savarsescu toate tainile ceale
du mnezaesti a sfintei BisArici ai lui Hristos $i a tuturoril cre$tiniloril
celoru credin6osi $i celorit ce sant(' vAditi mostenitori lui Dum-
nezaii, pans -$i asaza purtatori de grija $i adevaratil pastoria
duhovnicescu $i arhiereil la pravoslavnica eparhie ce aril fi ajunsil
a ramanea vaduvincl, urmanda asamene dupa dumnezaestile pra-
vile. Deci, de vremea ca $i gasta sfanta Mitropolie a Moldovlahiei
ail Camas(' vacluvindii de arhiereasca cautare $i duhovniceasca ocar-
muire de arhiereu ei chira lacova, dupd paretisisii ce au facutil
nesilitu $i de a sa buna vrerea $i voia lui, dupa cumil sa vede
aicea, in ceaia fata pecetluita, aeasta cu alit lui bund vrerea alit
lui paretisisit $i pre-credineosulii $i iubitoriulu de Hs. alit nostru
Domnu $i eghemona a toata Moldovlahiia chiriosu chiriosu loanisti
Theodoru Voevodas, ca unit urmatoriii $i foarte pazitoriii a sf in-
telorfi praveli $i a canoanelorii $i poronciloril celoru bisearicesti,
care, de la Dumnezaii fiindti randuita $i cu domneasca otcar-
muire ai acestii de Dumnezaii pazite tari, nu putina silinta au
pusii ca sa nu ramie aeasta sfanta Mitropolie cu Indelungata ne-
purtare de grija, cu nepastorie $i lipsitd de pastoriia arhiereasca
$i de ocarmuirea duhovnieasca. Si asa, adunandli pre toff iubitorii
de Dumnezati episcopi ce sa afla supta aeasta sfanta Mitropolie
$i inpreund cu dansii $i pre toti velitii $i cinstitii boeri ai Innal-
timei Mari' sale $i pe prk-cuvio$ii egumeni ce are la sfintele
nastiri Si cu tofu clirosulu bisearicescu Si mirenescii, datu-se-au
lore voe ca dupa canoane sä faca psifosu, adica alegire, $i sit.
www.dacoromanica.ro
aleaga °brazil vrednicii, cinstita $i trebuine'osil ca sa priimeasca

aeasta purtare de grija $i ocarmuire arhiereasca a acestii de Dum-
nezail pazite tari, $i daru, trei obraza arhieresti de cinste socotiti
$i arAtati fiindu, s'ait alesit vrednica $i mai iscusitit prea-sfintitulii
Mitropolitit proina Thesalonichisii, chiriosix Gavriilil, ca unit cucer-
Si cu sfintirea incuviintatil $i foarte 1mpodobitu $i
nicii, cinstitii
bine invatatit ceale dumnefaesti $i bisearicesti, dupd cumil s'au
arAtatii $i la acea de mai innainte eparhie a lui, Thesalonichisli ;
pre carele Intru acest chip toti marturisindu-lit catra blagoces-
tiva Innaltimea Marii Sale $i de catra prea-sfintitulit chirit lacovu ce
au fostit Mitropolitit Moldovlahiei, s'aii alesil deA toti, $i asa s'aCi
invrednicitit de ail luatu prinCt luminata mina a Innaltimei MAriei
Sale pastoresculii toiagit a preasfintei Mitropolii acestiia, facandu-sä
alegere de obstie dupd bisearicesculii a$Azamant6 $i canoniceasca
oranduiala $i hotarare lekuita metathesisii, adeca mutare, $i s'ait
pusii Mitropolitit adevaratit $i lekiuitit alit eparhiei acestiia. Ce daril
spre acea de a pururea adeverirea s'ait facutit $i s'ati scrisit po-
menirea gasta biserleasca intru a'dasta sfanta condica a prea sfintei
Mitropoliei ace$tila a Moldovlahiei. 1760, eat (sic) luna lui Aprilie.
loanichie, episcopil romanschii.
Dosithefi, episcopii Radautului.
Inochentie, episcopil Husului.
VI.
Trig ayLGOTatlic 11/11TQWTOXECOg EE6a6rsia5 acO ao2aitiv

1181 xclOw.ov EV 6TE0116EL 16(QXLEQh05 yvictiou Etuvecaig, SLCE TO
il6tE0411Val. XVILLGUTLV of; oiSs }vivo; 066g, baytxoi) aotiLtvicru,
ov 8eov gxcitvEv 11 Tov XQL6T0i1 MEyeari 'ExxXior,a 6v$) A.11011;
nEmEcrEiv xat TO livoRa a rufjg, EI2 X6t CFERVOVELV Xat HataX0-
GREiv avtrly Sc' dcxtEcIgcog aElivoacEnoiig xai ttliCcu,c*ovrog
Thy gacovwfav cc6-crig, cbg Xat gOg1iVI1VE ota TOv nclOg Kimov 6-
:1081111111GOLVTOg IE6Ol6tE6ag xiV rEQCC66p,01.1, OZTLVOg RE-ra Tip ci-
3to6ko6iv 6 navaytth-ratog xat 6E6aapx.O.ratog 1jllt6v .A60ivrng
xai SEanOrrig 6 obtouttEmOg HOCTEMZEIrrig, K6Qtog, x(Ntog 'ICO6V-
VCXLOg xat 11 ROg Tr1v arra Havaytercucc *Eta, xat tECUI Ter)V ei-
yfow acixt.E0cov 6frtiyucag 8ta nateulatxfig airrof) ixo6aEw5 g-
acpclaytapivrig CEVTLX0 TOii intotwfwatog TO15t011, SgocoxEv (5-
SEWN To-) aravaywnatcp Xat .0'60./Q062aitCp M1ITQ03102Itti eiyiv
Mc2,8o62t.axCa5 xvQ1,q), xuQico Fa6Qui17t. xat tag grraflaa gv Alca-
8aGic6 iv8ivofiatv ayfotg dQxt,EWatv aQo6t6Ccaat, Et T11v ci,oxt,E-
Qauxiiv dEjav TOv &mita-coy TOW 1EQOROVCIVOV X1)(2 Avavtav E-
www.dacoromanica.ro
12 N. Iorga
al, 'at) Oluati tij; 1:1)4,w-rang rairrig Mitodauog, 8tie MVO-

VLX6.11, VII10V xatec trio ixx2t11a1ao-nxiiv lino-L-15m m yevoilivow
iv tfo: navainto? vaii) brig imEclayiag riµwv OEOTOXOU Ev tCl Co/L-
W-rat/1 MTITQOA6X81, MoXSofacqtag, intouftivrog iv carrot; -wig
ixxbiaiaattxotg cupinicpia[tacri ReotOV i v tov 8takrwaivrog
gravoaLarratou iv iEQopoviixotg xvO 'Avavitru, SE15TEQOV Si -rob 6-
ouotatou 18Qop,orixou xbQ Aovoftiou xai TV,TOV tov Oalfintit011
LECIOROVaX011 Mb() MOCTOICE01), CIA/ TQL6V xat to ovotterra, XCCTE-
GNIththyraV Ev 'C4)88 UT? I.E(14) X681XL Tfic arcotercrig MitQ0M5-
Auog Mo2,,So62t.axia5.
'Ev ETEL awriclicp ccigy'-tcp, gat& [diva Ma Zov.
t '0 MuvaScuv 'Iwavvixtog.
t '0 ncldniv Ilaccpou Atovi,atog.
VII.
Prea-sfanta episcopie a Romanului ramaindil WA de arhieren,
de vreame ca arhiereulti é-ail fostit intru dansa chirti loanichie sad
savar$itit intru Domnulii, nor, carii ne aflamu aicea denpreuna frati
arhierei prina voia, Indemnarea si slobozenia a blagocestivului,
iubitoriului de Hs. Domnului nostru $i stapanitoril a toata Mol-
davii loanii Grigorie Joann Calimahn Vvoda, adunandu-ne in
bisearica preasfintei Mitropolii, unde sä cinsteaste $i sa praznuia$te
hramii Strateniia Domnului nostru lsus Hristos 5f hotartri cano-
nicesti puindn Innainte, spre aflarea $i aleagerea cinstitului $i vread-
nicului obrazil ce iaste sä priimeasca duhovniEasca ocannuire a
eparhid $i a episcopiei ace$tiia, intai darn amil pusti pe prea-
cuviosulii intru ieromona$i chiru Leona protosingheluln sfintei Mi-
tropolif $i ala doilea pre ieromonahulti Antonie egumenulil de
Moldovita $i alu treilea pre ieromonahulil Veniaminn proegumenulii
de Solca. ,Si s'au scrisii numele torn intru a6asta sfanta con-
dica a Area- sfintei Mitropolif a Moldavia
Anulti de la Hristos 1769, Fev. 2 dn.
EUpbricroul..., XaQurowni4cog Euxpvivto;
Inochentie, episcopii Hu$ului.
VIII.
Preas-fanta episcopie a Hu$ului ramaindil fara de arhiren, de
vreame ce arhiereulti E-au fostil intru dansa chiru Inochentie s'an
savarOu intru Dornnulii, noi carii ne aflamu aicea dinpreuna frati
1 . $i la Melchisedec, Cronica Romanului, II, pp. 95-6.
www.dacoromanica.ro
arhierei, prinil voia, Indemnarea si slobozenia iubitor[u]lui de

Hristos Dornnului nostru $i stapanitoru a toata Moldaviia, lo
Alexandru Costandinu Voevoda, adunandu-ne in bisearica prea-
sfintei Mitropolii, unde sA cinsteaste $i sä praznueste hramulti sfan-
tutu marele mucenicil $i purtatorit de biruintA Gheorghii $i ho-
tArAff canonicestf puindii innainte, spre aflarea $i aleagerea cinsti-
tuluf $i vreadnicului °brazil ce iaste sA priimasca duhovnfeasca
ocarmuire a eparhiei $i a episcopjei acestiia, intaf daril am pus6
pe prea-cuviosulii Intre ieromonahi chiril lacovii, dicheulii sfintei
Mitropolif a Moldaviel, $i alit doilea pe ieromonahulii Macarii, egu-
menuhl sfintei manastirl Slatina, $i alit triile pe ieromonahulti
lorestit, dicheula sfintei episcopil Husulul, $i s'ail scrisii numele
lora Intru a6asta sfAntA condicA a prea-svintei Mitropolif a Mol-
davii, anulti de Ia Hristos 1782, Dechemvrie 9.
Leonit, episcopil romanschii.
(1)nochentie (?), episcopit Hits.
IX.
Prea-sfanta episcopie a Romanulul ramAindii fAra de arhiereii,

de vreame ca arhiereulil 6-ail fostil intru dAnsa, chirii Leona, s'ail
suitil la Scaonulii sfintei Mitropolif a Moldavief, nor, carii ne
aflarnii aicea dinpreunA fratf arhierel, primi voia, Indemnarea $i
slobozeniia iubitor[iu]Iui de Hs. Domnului nostru $i stapanitoril
a toed Moldavia lo Alexandru Ioana Mavrocordatil Vvoda, adu-
dunandu-ne Ina bisearica sfintilora arhangheli Mihailil $i Gavriilii,
la manastirea Danculii, $i hotarAri canonicestf puindet innainte spre
aflarea $i aleagerea cinstitului $i vrednicului °brazil ce iaste sa
priimasca duhovniEasca ocArmuire a eparhiei $i a episcopiei acestiia,
IntAf darii arnti pusii pe prea-cuviosulil arhimandritu chirti Iacovu
$i igumenci sfintei manastiri Barnovschii $i alit doilea pe prea-cu-
viosulti arhimandritii chilli Venedict6, igumenuhl sfintei mAnAs-
till' Rasca, $i alit treilea pe ieromonahula lorestil, dicheiii sfintei
episcopii Husulul. Si s'ail scrisa numele !oat intru aEasta sfAnta
condica a prea-sfintei Mitropolif a Moldovii, Inii anula de la Hs.
1786, Mart. 1.
...`0 'ASQ7c6A,. MaxpQ45[6vio5].
Iacov, episcopil Husuluf.
X.
Arzuld ce s'ail scrisil catra prea-putearnica inparajie pentru

aleagerea Ia Mitropoliia Moldovii a preasf. Mitropolitului Leonia'
6-ail fostil episcopit Romanului.
Noi, prea-plecati $i credin6osi robif boerf $i totf calf ne
www.dacoromanica.ro
14 N. lorga
angina lacuinciti in parnantulil Moldovel, cu acestil smeritil har-

zuhalii In chipil de magzaril, instiintamit la pragulti pre-Innalta-
tului Scaunii al(' prea-puternicei Inparatif, de unde sä ravarsa
izvoarale tuturorti milelorti si pe care Atotiltiitoriulu sa -lit inta-
reasca intru toatd stralucirea $i sa -lit pazasca neclatitil Intl yea, ca,
intamplandu-sa acurnil de curandu moarte arhiereuluf nostru chiril
Gavriilii acestuia, dupa vechiulti si nestramutatii obiceahl al pa-
mantului nostru toff cu unit glasti mei rugatil pe Domnu nostru
ca sa aleaga si sa aseze Mitropolitil alit nostru pe episcopulu Ro-
manuluf, flinch' omit intaleptii, vrednicil de evlavie, in varsta, cu-
noscutti in parnantulii nostru de atata anf Si ispititti la cuvioasa pe-
trecere a vietif sale, la care dupa ferbinti ruggunile noastre $i
dupa obiceaiurile pamantului nostru care din(' inceputit s'au
urmatu $i s'au pazitil, ca sa sa aleaga de Domnulu 'era $i sa se
aseze Mitropolitii acela pe care pamantulii l-aril vol si 1 -aril cere, prii-
mindti Mariia Sa aeasta alit noastra ruggune ca unit vechiii obi-
ceaf $i pronomionfi alit pamantului nostru, ail asezat prinu alegere
pe acesta Mitropolitil air.' nostru, trimetindu-sa de catra Maria Sa
Instiintare si la Patriarhulii de alegere $i asezare ce s'au facutil
dupa alit pamantului obsteasca cerire $i ruggune, ca sa fie cu-
noscutti si la Patriersie dupa lege $i dupa veachiuld obicealil
cea dupa pravila cuvineoase alegere $i asezare acestui noii arhiereu
alit nostru. Acumil Domnulii nostru ne -au aratatil a Patriarsiia
n'au vrutti sa-111 cunoasca de legiuitil arhiereil alit nostru, fiindca
pans a nu veni raspuRsulii Patriiarhului s'au asezatil si s'au facutil
Mitropolittl WI tariff, si prin arzuhalil au aratatil pricina aEasta la
prea-Innaltatuhl pragii all', inparatestii Mariri, nestiindu obiceaiultl
pamantului nostru. Nof stimil a dinil veachiii $i dint'. Inceputti,
de canclii iaste tam noastra suptil umbra prea-puternicif Inparatif
$i dinti vreamea stramosilorti nostri randuiala si obiceaiulil pa-
mantului iaste acesta : alegere si asezare arhiereului nostru sa face
de catra Dommi dupd rugaeunea $i cerirea pamantului. Pentru
gasta dui", canal sa intampla moarte Mitropolitului, alegandu pa-
mantulti unit obrazu cinstitii si cuviosii, roag'a pe Domnulti sa-Iii
protimisasca ca pre unulti ales(' dintre altif de catra obstie si
Domnulu dupa obsteasca cerire si rugaeune a pamantului flu
asaza Mitropolitil, $i, Wanda instiintare Patriarhului de alegere
si asezare, atuncea sa trimite de acolo carte patriersasca spre
aratare alegerif cef dupa pravila a numirif si asezerif noului Mi-
tropolitil ce s'au facutti de Domnul tall, si niciodata aicea in pa-
mantulii nostru, la atatia Mitropoliti ce s'au facutu, dupa cum(' stimil
si am(' apucatil de la parintif $i stramosif nostri, nu s'au Intam-
plata ca sa sa astepte voe de la Patriiarhulti ca sa poata Domnulit
si parnantulii a alege $i aseza Mitropolittl, ce, dupa ce sa face si
sa aseza, sa da de tire Patriiarhului, fail de cat(' la asezarea Mi-
tropolituluf Gavrii10, '-ail muritu, fiindii-ca sa afla Mitropolitii The-
saloniculuf, au fostii trebuinta de a scrie fratile sail, Domnulii de
www.dacoromanica.ro
Condica de hirotonii a Mitropoiiei Moldovei 15
atuncea, cum $i elu Insus5, la Patriiarhu15, ca au facutil paretisisil

eparhiia a-au avutil $i sa faca Patriiarhulil pe altultl, cersindil
$i elil voe ca sa sä faca Mitropolitu Moldaviei, facAndil asupra
lui Gavriilu paretisis5 Iacov Mitropolitulil de atuncea alu tariff.
Insd aeasta de acumil nu are asAmAnare cu acea de atuncea,
fiindca dupa moarte Mitropolitului, Domnulil, cu obsteasca cerire
$i rugaeune alu pamantului, dupa preveleghiile teril $i celu vechiil
alu pamantului obiceahl au asezat Mitropolitu pe acesta ce pd-
mantulii I-ail cersutil dreptil legiuitii arhiere5 alu sau, dupa cumil
asaminea sad urmatil $i Ia alti Mitropoliti ai Moldaviei ce s'at
facutil innaintea acestui E-au murit5 : Gheorghie, Antonie, iacovu
$i altii de mai innainte, $i Patriiarhulu, instiintindu-sa de Domnulii
tariff cine s'au alesu $i slat asezat5, trimetea carte spre aratare
alegerii $i a asezarii cei dupa pravild ce s'au Vacua.' ahl noului
Mitropolitt, iaril nu sä ardte a nu iaste dupa pravele facutil $i
leguitu Mitropolitul5 nostru ce slat ales5 $i s'au asezat5 prinii ale-
gerea Domnului nostru cu obsteasca cerire $i ruggune, dupa ve-
chiult obiceaiu ahl pdmantului, numai pentru ca nu s'au cersutil
intal voe de la Patriiarhul5 $i apoi sa sä faca asezare,cerire cu
totuhl iripotriva obiceaiului pArtfantului nostru. laru la Gavriilil,
de s'au $i intamplattl, pricina iaste, dupd cumil s'at pomenitii,
pentru ca slat aflatd Mitropolitti alu Thesalonicului $i elu era
datoril ca sä o facd. Deci prinu ferbinte yugaaunea noastra ne
rugdm5 $i cAdema la mila prea-puternicii lnpardtii, precurnii Ord
acumil de-a pururea prea-puternica InpAratie $i fericitii intru po-
menire straMosii InpAratii Tale, dinil nesdvarsita catrA not milosti-
vire, ocrotindu-ne supt umbra prea-puternicului $i nebiruitului aco-
perAmantil $i purtarii de grija, ne-au miluitu sa ne adapamil in
toata indestularea cu mileli sale, pdzandu-sa preveleghiile $i obi-
ceaiurile pamantului nostru, cu care ail miluitu Cara gasta, milu-
-indu-ne dupd toate aceste $i cu Domnie innaltatil Domnului
nostru de acumil, pentru sare nu sdniemil vrednici sa multamimil
prea-puternicului nostru Inparatil, pentru mila aaasta E-at facutil
si sa face in pamantul nostru, prirul povatuirea cea plind de in-
tdlepaune a Marii Sale, prinil buna lekuire $i prinu cea cu drep-
tate rAnduiald ce pazeaste la toate spre ocrotire $i buna stare a
sdracii acestii raeli. Asaminea daril Si acurn0 ne rugamil fierbinte
$i cademil Ia mila prea-puternicii InparAtii ca niste credineoase
raeli $i supusi robi a pre-puternicii Porti $i la acest5 vechiil obi-
ceatil al5 pamantului nostru, dupd care s'au facutil $i acumil ale-
gire $i asezare cea dupa vechiulu obiceaiil a Mitropolitului tariff,
de catra Domnul5 nostru, $i avemu musaade $i merhametil sa sa
pAzascd si acestil obiceaiil ca o veche preveleghie a pArnantului
$i A. nu fimtl suparati la ale Bisericii noastre, care de alga ani
Ia atatea asezeri a Mitropolitilor5 de mai innainte s'ail pazitil, in-
vrednicindu-ne $i la aaasta milli $i milostivirii pre-puternicii In-
pArdtii, precumil $i la toate celelalte preveleghii $i obiceaiuri a
www.dacoromanica.ro
16 N. Iorga
parnAntului nostru de-a pururea, prinit mila cea nemArgenita ce sA

rAvarse asupra noastra ne-amit Invrednicitit sA dobAndimil apA-
rare $i musaade $i sA ne inbunatatimit cu mila $i inaetuhl cell
de-a purure nesAvAr$itit, folosindu-ne, pe langA altele, $i cu aceste
bunatati $i faceri de bine a paziril cell neclatite preveleghillortl $i
obiceaiurilora celorit vechi a pAmantului nostru cu care, fiindca
prea-puternica Inpdratie ne milueste ca sA avemtl de a pururea
pronomiile pAmantului nostru nemicsurate $i nesmintite, cAdemtl
$i ne rugamil ca $i Ia aeasta sA ramanemri nesupArati.
1786, Mart. 25.
Fermanulit InpAratesca ce all venittl raspunsil
Crea$tetula eghemonilorit a neamului cre$tinescil, Scher let-
zadea Alexandru Voevoda iproe. AjungAndu aeasta Innalta in-
parAtiasca poronca $tiutil sA-ti fie cA, Intl trecute zile instiintandu-sä
Patriiarhulit Tarigradului pentru moartea lui Gavriilit Mitropolitit
Moldy. $i cA in loculit lui s'aii randuitit prin6 aleagere Mitro-
polau pe episcopulti Romanului Leonia, numitult1 Patriarhil In-
preuna cu soborulit arhiereilorit ce sa AA In Tarigradit, au datit
tacririt la InpAratesculit mea pragtl, arAtAndil pe largil cA a sä
face $i a sa orAndui Mitropolitit Moldovii cu acesta chipit, fall a
nu sA aleage de cAtrA Patriarhil $i de cAtra soborit, fiindcA iaste
cu totulit inpotriva, atatit a vechiului obiceaiii, catu $i a dogmelorit
sale, s'atl rugatit ca sA sa desfaca psifosulii $i asazarea aeasta a
numitului Mitropolitil. Deci, cercetAndu-sa caidurile, atattl a bera-
tului ce iaste data in mana Patriarhului, catit $i a suruturiloril
"[Aril Moldovei $i a Tariff Muntene$ti, s'aii fostii trimisil Innalta in-
paratiasca poronca cAtrA tine, Domnului Moldovei, ca sA nu dal
voe la urmarl ca acestea Inpotrivitoare suruturiloril $i calcatoare
dogmeloril, ci, urmandil vechiului obiceiii, sa fill cu luare aminte
a nu O. Intampla la aeastA pricing vre o inpotrivire. Acumit daril,
akungAndll la inpArAtiasca mea Poarta scrisorile tale, InpreunA $i
cu magzarit dispre partea paminteanilortl, intru care fiindca arati
cA, dupa moartea numitului Mitropolitil, viindil Innaintea to totI
boerii, mid $i marl, all parnantului $i rugandu-sa cu unit glasit
ca sa sä pazascA in nestramutare vechiulti pAmintescil obiceaiit
la aeasta $i sä sA randuiasca prinit aleagere Mitropolitil Moldovii
episcopulti Romanului, ca unit Inteleptil akunstl la vrastA $i de
atatea ani ispititil vreadnicii, dui-A a lora ob$teaasca cearere all
facutil Mitropolita pe numitulit episcopil, Instiintindit dui-A obi-
ceaiit $i Ia Patriarhie, aratandil $i aeasta : cA la aseamenea obicea-
iuri vechi a biserice$tilortl pricini o obstiasca a locului cearere $i
rugaminte a sa pune In lucrare $i a sa pazi iaste datoriia fie$te-
caruia loci'. $i a Mitropolitii Moldovii nu este obiceahl sA sA
aliagA $i sA sa rAnduiasca de caul Patriarhit dui-A cumtl cielalti
arhierel, ci Domnula dupa vremi, dupa ce a$azA prinit alegire
Mitropolitii pe acela care loculit 116 va ceare, atuncea dupl acea
www.dacoromanica.ro
Condica de hirotonii a Mitropoliei Moidovei 17
aleagere $i a$Azare, supta chipti de in$tiintare, scrie cAtra Patriarha,

$i dupA acea instiintare obienuitA sA trimite $i cartea Patriarhului,
lard nu sA astepte raspunsa de la Patriarha $i pe urmA sa faca Mi-
tropolita. Si, fiindca arati prina numitele tale scrisori ca, aducanda
Innainte ta $i de ala doilea pre toll' boeril pamantului $i cercetAnda
cu amaruntula pricina, fail' arAtata ca cu aseamene pricinuiri nicio-
datA nu s'ail intamplata o cearere ca easta de la Patriarhie, $i, de
vreame ce to rogi sa nu sa asculte o aseamene gresita instiintare a
Patriarhului, pentru ca atarna spre a sa face stricare vechiului obi-
ceaia ce sa urmiaza dintru inceputa, ca sa sa pazasca numitula pa-
mintesca vechia obiceaiii nestrAmutata, °snit(' arAtanda-ne $i ca-
pichehaiali[le] tale prima tacrirula lora ca, mai nainte de opta zile,
ti s'aa trimisa $i obiEnuita carte a Patriarhului, $i nu s'aa urmata
cea mai mica inpotrivnica urmare la vechiula obiceaia, toate
aceste trecAndu-sa la caidula cei mai dinnainte date inparatesti
poronci spre instiintarea ta, iata ti sa trimite gasta innalta in-
parAtiasca poronca. incredintindu-te dara, dupA cum mai susa sa
arata, ca toate noimile, atAta a scrisorilora tale, cata $i a mag-
zarului $i tacrirului capichehaialelorti s'aa trecuta la caidula ceii
mai nainte trimisa innalta poronca, vel urma dupA vechiula obi-
ceaiii ce sa paze$te, fat-A a nu sa supara intru nimica numitula
Mitropolita, aratAnda $i la gasta pricinA credit* $i intelepeunea
ce nadAjdueste Inparatiia Mea de la tine la toate altele.
Dina Tarigradula cela de Dumnezeii pazita.
Anula othomanesca 1200, luna la sfar$itula lui Gemaziela-
AhArti.
XL
Prea-sfanta episcopie a Romanului ramAinda Fara de arhierea,
de vreame ca arhiereula 6-aa fosta intru dAnsa, chiru lacova, s'ati
sax/Ai-situ intru Domnula, noi, carat ne aflama aicea dinpreunA frati
arhierei, prina voia, indemnarea $i slobozeniia a blagocestivului,
iubitoriului de Hs. Domnului nostru Alexandru loana Ipsilanta
Voevoda, adunandu-ne in bisearica prea-sfintei Mitropolii unde
sa cinsteaste $i sa praznuiaste hramula sfantului marelui muce-
nica $i purtAtora de biruinta Gheorghie $i hotArAri canonicesti
puindu innainte spre aflarea $i aleagirea cinstitului $i vrednicului
obraza ce iaste sa priimasca duhovni6asca ocarmuire a eparhiei
$i a episcopiei acestiia, intai daru ama pusa pe prea-cuviosula intre
ieromonasi chira Antonii, proigumenti sfintei mAnastiri Putnii, $i ala
doilea pe ieromonaha Varlama, proigumena manst. Agapiei, $i
alu treilea pe ieromonahulii Macarie, egumenula manst. Slatinei,
$i s'aa scristi numele lora intru a6asta sfanta condica a prea-
sfintei Mitropolii a Moldaviei.
Ina anula dela Hs. 1787, WIN 19.
È OEX216 iag romicItog.
lacova, episcopti Husului.
www.dacoromanica.ro
18 N. lorga
XII.
La anula 17[88-9] mutandu-sa de la ceste vremelnice fericitula

Intru pomenire chira Leona Mitropolitii la ceale yegnice, in vremea
de razboae, fiinda intru aEasta patrie armele Inparatiei Rosiei $i
ocarmuitoriii ostilora marile feltmarpla graf Petru IvanoviE Ro-
mantova, ail ramasii sfanta Mitropolie intru vaduvie, apoi, viinda
prea-stralucitula cneaza Grigorie Alexandrovie Potemchind cir-
muitoria ostilora, au adusa cu sine pe preasfintitula arhiepiscopa
ala Poltaviei chira Amvrosie, pe carele 1 -au pusa exarha acestii
sfinte Mitropolii, carile, avAnda pe Tanga sine pe prea-cuviosula
arhimandrita chira Gavriild (dina niamula ski Moldovana),I-au
herotonisit printi inparatescula ucaza cu blagoslovenie sfinti-
tului Sinodd episcopii Achermanului, iara la 1792, dupa inchierea
pacii intre Inparatii, randuindu-sa Domna tariff de catra Inparatia
othomaniasca pe Marie Sa Alexandru Moruza Voevoda, mai susa
numitula arhiepiscopd WA $tirea Domnului tail $i fall obstiasca
alegirea au suita la Scaonula Mitropoliei pe mai susa numitula
episcopti chira Gavriila. Deci Intr'acesta and mai dupa ducerea
ostilora rosasti dinteacesta parnanta sfanta $i mare Besearica a
Tarigradului, catherisindua, au scrisa catra Marie Sa $i catra ar-
hiereii pamantului ca sa aleaga legiuit arhierea $i Mitropolita, $i
prina alegerea de opste ail mutata pe Preasfintie Sa chirio chir
lacova de la episcopie Husului la acesta Scauna ala Mitropoliei,
pentru carele $i ecdosisa patriesasca ail venita.
XIII.
Cu mila lui Dumnezeti Iacov Arhiepiscopa $i Mitropolita

Moldavviei.
Cea mai presusa de incepatura $i mai presusa de lumina
$i mai preasusa de fiinta $i mai presusa de toata zidirea far de
asamanare prea-inalta fire, ceaia ce nedespartita sa inparte dupa
ipostasuri $i intru fete sa lauds $i sa uneste far de amestecare
dupa unimea fiintii, and dupa cea negraita $i fireasca a Ei
bunatate au scosa toata zidirea dintru nefiinta la fiinta sa vede
cum a au zidita adeca gandirea, podoaba cea Tntalegatoare a
Ingerilor, precuma zice cela dupa numirea bogosloviei Grigerie
a intlia gindeste $i gindirea fapta ail fosta, iar ceialalti cu cu-
vintula, precum zice psalmistula David ca cu cuvintula Domnului
ceririle s'ail intarit, numal pre oma, pomula cel cerescii, cuprin-
derea firii ceaii nevazute $i vazute, adunarea inpreuna a tuturor
puterilor celor dina lum,, dupa care si mica lume sä numeste,
prin sfat $i oarecum printi socoteala negraita ila savarsaste,
pentru ca zice : sa facem om dupa chipula nostru $i dupa asa-
www.dacoromanica.ro
mAnare, trupulii cu minile zidindu-Iii, precumu s'ati zisti, lama

luindil dinil pAmautu au zidit pre omil, iar cu suflarea puindii
intru dinsulil suflet cuvintator, pentru ca ail suflat Mir 'Insult-1
duhii de viiatA, precumil iaste scrisii, dreptu aceaia iaste $i mai
innalt decitti toate zidirile ceale Ina parte, ca celii ce iaste cuprin-
zatori inpreung a tuturor $i tA osebeste de cAtrA toate, ca mitt'
ci sangur are celil dupA chipulii lut Dumnezeti $i dupa asama-
'flare, ci $i purtArii de grija ceaii foarte multe $i necontinite iaste
bine inpartinitu de catrA aeastA in tree luminatori DumnezAire, fi-
re$te fiindil samanata Intru dansulti, $i din afara cu porunct iaste
pazit $i cu lee povAtuit $i ca cel ce iaste minunea cea mare a
insu$6 ziditoriului Dumnezeil $i Domnului nostru Iisus Hristos,
celui ci s'ail fAcutti in chipii de om $i chipulii robului au purtat,
s'au mantuit aeastA cinstitA jivina, omulti, print"' insA$ randuiala
cea intrupata a omului $i Dumnezeu lisus $i cu altele multe prl-
cinuind mantuirea lut celli intru adevar Mantuitor at tuturor $i
mai Inainte decatii tote, insa chipil covar$itor ail metaherisit cu
adevAratii fapta preutii spre mantuirea lut $i spre pazea cea de
acolo innainte $i spre petrecirea vietii aceaii duhovnice$ti, pentru
care $i dui:a randuiala lut Melhisedecti facandu-sA arhiereil omulii
$i Dumnezeil lisus cu prea-curat trupulti Au $i cu cinstitulti
sange, zidirea cea cuvantatoare, ci are nadejdea eii catra taina
randuelii, cu primirea o au indestulat cele ce hranesc duhovni-
ce$te $i Intrupeaza Inpreuna cu Insu$I Hs. pre cet ci sA InpAr-
tA$Ascii cu credinta neindoitA, ca ni$te madulari cu capulii. Pentru
aceaia $i zice : aeasta faceti intru pomenirea mea, printr'acest cu-
vantii &Aland(' noaa trebuinta cea neaparata a preutiei. Deci $i
not grin vrerea cea dumnezaiasca, dupA Ina urmA primirea unulil
altuia, bine InpArtinindu-ne acestut darii $i fiind purtatori de arhie-
reasca carmA a Mitropoliei Moldaviet, folosinta cea de catrA ansa
tuturor cre$tinilor, pre CAW ne iaste Intl putintA, ne silim a o
cle$Arta, luandu aminte inprejur cu privighere ca sA nu fie nict-
una din(' eparhiile ce santil suptil Scaonulii Mitropoliei noastre
intru lipsirea darulut celui duhovnicescii $i neinpartA$ila folosintil
acestuia. Dreptu aceaia $i sfanta Episcopie a Hu$ului rAmaindu
intru lipsa aparAtoriului ell', celui adevArat arhiereii, fiindii-ca not
insine ce am episcopitu Intru dinsa, printi alegirea $i cerirea
de ob$te a pArtii biserice$ti $i politice$ti, cu inpreung-vointa $i
primirea a prea-Innaltat Domnului nostru Alexandru Costantinii
Moruz Vvd., ne-amil suit la Scaonulii sfintet Mitropolit a Mol-
daviet, $i fiindii neapArata trebuinta ca fail zAbavA sA se a$eze
la aeasta eparhie altu episcopti $i pAstor duhovnicesc spre man-
tuitoare ocarmuire $i purtarea de grijA a cuvantAretii turme ceii
dintru dansa, cercat-arnii dar $i am aflat pe prea-cinstitulti intre
ieromonasi cutare (sic) igumenulii monastirii Sfantului Spiridonii,
vrednic de toatA $tiinta $i plecat intru viiata calugareascA, cuviosii,
smeritU, Inpodobitil cu blandete $i cu alte fapte bune, temator de
www.dacoromanica.ro
20 N. lorga
Dumnezeil si ispititu intru vredniciia sa, pre carele 1-am chiemat

cAtra randuiala arhieriei si dupA pravilA cu sorti s'au alesti de
arhiereii caril s'au aflat la nol, Sfintiia Sa chir Nicodim Sinadonii
Sfintiia Sa chir Grigorie lerapoleosil pi iubitoriulil de Dumnezeu
episcopii a sfintei episcopii Romanului chir Antonie, ai nostri in
Hs. iubiti frati pi InpreunA-slujitorI, cu InpreunA-plecarea $i primi-
rea a prea-blagocestivului $i luminatului nostru Domnil Alexandru
Constantinil Moruzil Voevoda, pe numitii ieromonahil chir [Ve-
niamin] cu darulti pi puterea si stapAnirea a prea-sfantului si de
viiata facatoriului Duhil 1 -amt hirotonitil episcopil la Sfanta Epis-
copie a Husului Ina biserica Curtil gospodu a Sfantului Spiridong.
Pentru aceaia datoriil iaste acestii de Dumnezeii iubitor episcopii.
chir [ Veniamin], alu nostru inu Hs. frate si InpreunA-slujitori ca
sa mearga la acea sfanta episcopie a Husului, carea i salt lucre-
dintat de la Dumnezeii, sA ocarmuiasca sufletele pravoslavnicilor
ce sA afla intru a sa eparhie si sA sAvarsasca toate cafe sA cuvinti ar-
hieriei neaparat, sA judece $i sA cerceteze a dooa oars toate pricinile
bisericesti, ceteti, cantareti $i purtAtori de sfesnice sa insamneze,
ipodiaconi pi diiaconi sA hirotonisasca $i sa sue si la randuiala preo-
tiei cei vrednici duhovnicesti parinti sä aseze prinil a sale card de
duhovnicie, monasi si monahii sa faca, chipii mare $i chipu micu,
dumnezaesti biserici sA sfintasca $i sa Invete pre pravoslavniculil
norodit pArinteste tot lucrulti ce iaste de suflet folositoriu $i man-
tuitori, nu numai printi Invataturile ceale dine rostulti gurii, ci
mai vartosti prinit povatuirile pi pildile ceale bune ale vietii sale,
toate tuturor facandu-sá dupa dumnezaesculil Apostolii, ca pre
toff sail pre cei mai multi sa-I dobandeascA $i sä-i infatiseze fara
prihana innaintea lui Hs. la zioa cea infricosata a judecAtii, sa
stapaneasca toate afierosirile acestii sfinte episcopii $i sa poarte
grijA pentru starea $i adaogirea lor, aseminea sA stapaneascA $i
sA adune toate veniturile eii ceale drepte dupa obiceaiii si toate
cealealte sä se savarsasca cafe sA cuvinti arhieriei, precumil salt
zisii, pi orice va lega sa fie legat, pi orice va dezlega sA fie
dezlegat dupa pravila, certandii $i afurisandii pre cei vinovafi gi
inprotivnici, iar pre cei plecati si pocaiti sa-1 erte si sA -i blagos-
loveascA. Datori santil dreptil aceaia si to f i cei ce sa afla in epar-
hiia aeasta preuti $i diaconi si de obste parte bisericeascA $i
mireneascA, $i tot norodulil pravoslavnic lacuitori eparhiei acestiia,
ca sA-I dea toata cinstea $i buna cucernicie $i primirea, si sa-I5
asculte $i sa i sä supue, neat-Mandl" nicio inpotrivire catra Fratiia
Sa, dandil cu supunere Fratiei Sale si toate ceale ce sa cuvinu
venituri bisericesti $i dreptati Intregi dupa obiceiulu eparhiei, pi
plecandu-i-sA intru toate, precum si el Smereniei Noastre, $i sa se
pomeneasca numele Fratiei Sale celil canonicescii la toate sfintele
leturghil si slujbe bisericesti dupA pravila. Deci pentru mai mare
credintA datu-s'au acestui iubitoriu de Dumnezeil episcopil chir
[Veniamin], fratele nostru si Intocma-slujitoriii, aeasta praxisii cu a
www.dacoromanica.ro
noastra iscalitura iscalita si cu pecetia Sfintei Mitropolif pecet-

luitA Lc. pE. (sic). Mitr. Molday. lacovil Mitropolitu Moldavia'
(copie).
XIV.
t Prea-sfanta episcopie a Husului ramaind fara de arhiereil,

de vreame ca arhiereulii E-au fostil intru dansa, chiru Iacovu, s'ail
suite la Scaonulii Sfinter Mitropolii a Moldavia nor, calif ne
aflam aicea Impreuna toff arhierei, prinu voia, indemnarea $i slo-
bozeniia iubitoriului de Hs. Domnului nostru $i stapanitora a
loata Moldavia lo Alexandru Costandinii Muruzii Vvoda, adu-
nandu-ne In bisearica prea-sfintei Mitropolif, unde sa cinsteaste
$i sa praznuiaste hramulii sfantului mareluf mucenic $i purtatortl
de biruinta Gheorghie, $i hotarari canonicesti puindu Innainte
spre aflarea $i aleagerea cinstitului $i vraadnicului °brazil ce iaste
sä priimasca duhovniEasca ocarmuire a eparhiei $i a episcopiel
acestiia, Intai darii amti pusil pe prea-cuviosulit Intre ieromonasi
chiru Veniaminii, igumenulil manastirif SfAntului Spiridonu, alti
doilea pe ieromcmahuhl Athanasii, igumenu manastiref Bogdana, $i
alii triilea pe ieromonahulii loasafu, proigumenuld de manastirea
Neamtula Si s'aii scrisu numele lora Intru aEasta sfanta condica
a prea-sfintei Mitropolii Moldavia 1792, Iunii 26.
Nuignigog avetScov.
`0 'IsQout62t Ean Fqrly6Qtog.
Antonie, episcopil romanschii.
XV.
La anulii 1796 Maiti, plinindu opstiasca datorie fericitulii

intru pomenire Antonie, episcopulti Romanului, $i ramaindti aeasta
eparhie Intru vaduvie, cu blagoslovenie prea-sfintitului Mitropolitu
ale tarif, chirio chiru Iacovu, printi alegirea de opste $i printi buna
vointa a iubitoriului de Hs. $i bunti credinEosului Domnului
nostru Marie Sa Alexandru Calimahu Vvod s'ail mutatii epis-
copula Husului chirti Veniamina la aEasta sfanta episcopie Intru
acestasil anti, inu zioa 'UM a lui lunie.
XVI.
Prea-svanta episcopie a Husulur ramaindil fara de arhiereil,

de vreame ca arhiereulti ce au fostti Intru dansa, chiru Venia-
ming, s'ail mutatti la Scaonulii svinter episcopii a Romanului, nor,
carer ne aflame aicea dinapreuna frati arhiera prinft voe, in-
www.dacoromanica.ro
22 N. lorga
demnarea si slobozanie iubitoriului de Hs. Domnului nostru $i

stApanitoriii a toatA Moldavie, to Alexandru loam Calimahti Vvoda,
adunAndu-ne inu bisArica prea-svintei Mitropolii, unde sa cinsteste
$i sA praznueste hramulii svantuluI marelui mucenicil $i purtato-
riti de biruinta Gheorghie, $i hotarAre canoniceaste puind6 Innainte
spre aflarea si alegirea cinstitului $i vrednicului obrazii ce Taste
sA priimasca duhovniciasca ocarmuire a eparhiei si a episcopii
acestiia, intAi darti amu pusii pe prea-cuviosulti Intre ieromonasI
chirii Gherasimii, dicheul0 svintei Mitropolii a Moldavii, $i alu doile
pe prea-cuviosulii arhimandritti chiru Chirilu, igumenulii svintei
mAnastirI Rasca, $i alu triile pe Cuviosiia Si chiru Gherasimti,
igumenulti svintei mAnastiri Precista ota Romanii, si s'ail scristi
numele lora intru aeasta svanta condicA a prea-svintei Mitropolii
a Moldavii. 1796, Iunii 2.
t MaQ86cov Nextecmg. j 'Nano Am; rqrly6Etog..
Veniaminii, episcopil romanschii.
XVII.
,Prea-sfanta Mitropolie Sardeonti ramaindil fArA de arhiereti,

de vreme cA arhiereulti ce mai Innainte au fostti Inteansa, chirti
au rApoosatii $i au mersil catrA Domnulu, iaril nor,
a Tarigradului, chiriu chirti ,

acesti ce ne aflAm aicea frail arhierei dint!' eparhia Moldavii,
prim voe $i Indemnarea pre-sfiniitului nostru stapInii Patriarha
,
dupA patriarsasca a Preasfiniii
Sale cartea scrisa si iscalita ce sA numeste ecdosisii dinii
au trimis0 catrA nor aicea si asemene iarAsI prim tire si cu voe
ce
si a pre-innAliatulul, pre-blagocestivului si pre-crestinului nostru

Domnu, Marii Sale Alexandru Costandinti Muruzu Voevodu, adu-
nAndu-ne aicea inu sfAnta biserica a sfintei $i dumnezeesti Mitropolii
a Moldavii, unde sA praznueste hramulii sfAntulti $i marele muce-
nicu $i purtatoriii de biruinjA Gheorghie, $i puindu innaintea cano-
nicestile hotarAff spre aflare $i alegere cinstitului $i vrednicului
obrazil ce este sA priimasca ocArmuire a me sus numitei eparhiei
Nectarie, $i alu doile pe Pre-Cuviosie Sa ,

Sardeonii, IntAl amii pusti pe pre-cuviosul0 intru ieromonahi
igumenti a sfintei manastirI a Sfantului ierarh0 Spiridonti, chirti
si alu treilea
pe Pre-Cuviosia Sa , a cArora $i numele s'ail trecutti intea-
Easta sfAntA condica a pre-sfintei $i dumnezeestii Mitropolii
acestiia a Moldaviei, la anulti 1792.
XVIII.
La anulii 1803, Mart. 9, savirsindti datorie vieifi acestiia
fericitulu intru pomenire lacovu Mitropolit, in zilele prea-blagoces-
tivuluI $i bunului Domnii Alexandru Moruzii Vvodu, Intru a doa
www.dacoromanica.ro
Domnie a Marie Sale $i ramaindu SfAnta Mitropolie,. fara de

legiuit arhiereti, cu sfatulii de ob$te, prinii bunavointa a Innaltimei
Sale $i cu patrier$asca blagoslovenie $i ecdosisii s'atl alesii sme-
ritulii Veniaminii, $i s'au mutatil de la Scaunulit Episcopiei Ro-
manului la alit ace$tii sfinte Mitropolii, in Luna lui Mart, in 19 zile,
$i in loculii sail s'aii mutat, iara$I prin alegirea de ob$te, pe chiril
Gherasim, de la eparhia sfintei Episcopii Husului la sfanta Epis-
copie a Romanului, precum sä vadti $i inteaeasta sfantA condicA
a ace$tii sfinte Mitropolii trecute.
Noi, Alexandru Constandinii Muruzi Vvoda, cu mila lul
Dumnezail Domnii tariff Moldaviei.
Cetindu-sä anaforaua aeasta inaintea Domniei Me le, intru
care valandu-sA pe larg parerea iubitoriului de Dumnezati, Sfintiei
Sale episcopul Husului, $i a tuturoril dumilor sale boeriloril tali,
adica a sA sui Ia pastoresculd Scaunit a sfintei Mitropoliei pe iubi-
toriul de Dumnezeii episcopii Romanului chir Veniaminu, a carui
de mai inainte bune urmari $i pitrecire, eat la episcopia Husului,
$i pana acurnii Ia Episcopia Romanului, hind $i insu$1 Domniei
Me le $tiute, amil laudatil alegerea aeasta $i cu toatA bunavointa
hotAram ca sA-1 sue la Scaunul Sfintei Mitropolii, dintaiii intarin-
du-sa anaforaua gasta $i cu al noastrA domneasca iscalitura
$i pecete.
Noi Alexandru Const. Muruzi Vvod (locul pecetii).
Prat. Vela Logft. 1803, Mar. 18.
XIX.
Prea inaltate Doamne,

Dupa luminata poronca innAltimei Tale ce pring luminata
tadula s -au data catra noi, cuprinzAtoare pentru sloboda alegere
a unui vrednica ipochimend pentru Scaunula Mitropoliei, de
vreme ce Pre-Sfintia Sa chir lacovii Mitropolitulu se-au mutatii
catra Domnul, adunandu-ne cu totii, partea bisericeascA $i poli-
ticeasca, $i cu ce mai mare luare aminte Wand sfatil ob$tescti $i
socotind vrednicie ipochimenilor $i vechiul obicei ce s'ail pazit0
in toatA vremea, cu totii de ob$te gasimil cu cale $i alecimii a sa
sui la acest Scaunii pe unul acel dintai dinii episcopil pamantului,
adeca episcopul de la episcopiea Romanului. Si, fiindcA ipochi-
menul ce sa afla acum Ia aceastA episcopie, iubitoriul de Dum-
nezeit chir Veniamin, nu numal ca nu are nicio pricina a sA
opri de la aeasta, precum alts data s'ail $i intamplat a sA aduce
Ia Scaunul Mitropoliei pe episcopul Husului, ce mai alesu WA
vre o indoire in tot chipulti sa socote$te ca laudata vrednicie a
www.dacoromanica.ro
24 N. Iorga
sa afla ocarmuitori acestei pastorie, cu de obste multamire facima

alecirea aceasta si prina plecata noastra anafora aratama Innal-
timer Tale, lasand toata intarirea alegirei noastre la prea-innalta
intalepciune Innaltimei Tale. 1803, Mart. 18.
A innaltimei Tale smeriji rugAtori
Gherasim episcopa Husului.
Necolai Roset Logft., Const. Balsa Vel. Logft., lordachi
Cant. Logft., Dapasti Logft., MihaT Sturza Vel Logft., loana
Razu Logft., Costachi Ghica Hat., Theodora Balsa Vel Vorc.,
Greceanu Logft., lordachi Balsa Vist., Vasile Costachi Vel Vorc.,
Coslandin Balsa Vel Vorc., Costandin Paladi Vel Vorc., Nicolai
Bal§ Vorc., Alexandru lanculea Vorc., Dumitru Ralet Vorc., Mano-
lachi Demachi Vel Vornic, Lupul Bale Vel Vornic, Sandu Sturza
Vist., Grigori Sturza Vist., Raducanu Roset Hat., Dimitri Sturza
Post., lordachi Roset Vist., Aleco Bale Aga, lordachi Catargiu
Spat., Costachi Sturza Vel. Vor. zaprozi.
Kanivixoc, gXgq.), 0E0p dQxtEntaxonog Konatavtivom6-
A.Ecog, Niag P4trig xat oixowEvixiic lloRteccorrig.
t eEocpagatatoL iltiGX07tOL of 155LOXECREVOL Tq ayLCOT6111
1VITITQoa6AEL MoX8a6Cag xat Xourot of iv 'Iotato? SICETC11,60VrEg dQ-
xLEQEig, gv cAyEc) IIvEVµat1 tiyanitot d8EXcpot xat GUXXELTO'UQ-
yol, tirig tan METQLOTTiT0c, xclm dui5gtv Xat EtCYTIVTinaee 0E0b.
'EnsLoh o gv Tri ayLorratti Tal5t11 MITTOROXEL MoA8a6iag dQxts-
Qce-nx6g acotavigEvog xii 716,xo)6og aclOg KilQtov gt 881111116E
xat Etc Tag atcovioug RE-rgarri govag xat gvanE21,ECT-01 rl dytarra-
ti OTT] MrITQOrto2.Lg xrim5ovaa, OftEv xat' gXXOCIAREPOV airD'E'VTL-
xiiv naQayyEXiav 8oaciaav tot gIPTORfOLg (5Q)CaUal xat T45 CA-
TON dayEi xVicico nocca. -rob' 60t6EGToitOli Xat tirtiniXardtaU A'15-
DiVt01, xat infEtuivog mimic MoX8o6Xaxiag p,EyaoREitEcrvirov
'utoili Ev XQt6tc1) -nr.) ()Eq.) May illtiv Ocyarritoii ;tat REMO-D*0'U
KUQ1,01) XvQiou 'Icodvvou 'AXECcv8cau Movcrtav-rfvou Mouvo5-
ti Bos668a gEAgyri cbg SOXL[LthTEQ0c xat TC0-1, Ci2acov Cunivaov
gLdircEpg Xata TO TORLXOV dQxatOV gftog Etc TO va dvaSmat- tnv
tiQXLEQOETLXill, Roataafav Xat ROLI.LaVTLXilV Qa6Sov tTlc dytorni-
Tic Tal5rrig MIIIVORAECOg Xat Curoxataataki MritclonoXinyc
MoX8a6(ag o ftEocpagatatog gnfcrxonog `Pcoglivou xbco BE-
vtaµIv', SLOc Tato xavovixclig gRIX'UQ0131161, tier TOtaliTITV gx-
Xoyiiv cbg yEVORiVTIV MT' &Xi:11111,00V aatvrixilv iza,X211-
1. Fusese in alb.
www.dacoromanica.ro
ow ;cat dotocpaatv xat St& ifig nacei,cnig Ev stSst eatcrtalig na-

-rQtaQxtxfig illteryv xat ovvoStxfig ex86aswg naQsx(S[tEaa *tilt Tag
ITUVI186401; dQXLEQ61456 IV gXXA,1161CL6TLXiiV RIELOCV, dVat14611E-
VOL EV WO: vaw Tfig aytorcarig at6191 Mlit(101t6AECOg tp G'UVIIINg-
0E1 xat TIN ftsocpvnietirau avtou `YiniXottirog notlinsts Tag xa-
Noma; 114pcmg, atcottittitivrEg Ev Tag xavomoig cupinntaikant
Toy Qll'Oivra Ilsotpagatottov btfaXOJTOV PCORaVOIJ XiJCI BEVtaiLIV
XCCE, XCETCEVQ61PCEVTEg Ev T(1) tE(Kil X681,XL Trig MITEomiA.Ecog, TO i,E-
Qbv intOwvrata, gXtEXg611TE xavovixtbg trly REtah611, at a MCA
trly gxxXiaLacrrudiv Stanincontv, throxathartiivreg Thy aircoil as-
'ocpt2i.fav Mitconainiv MoX8a6f.ag yvflatov, vOtit[tov xat xavo-
VMOV. Tanta IleV gat tonoirrov, rl Se Tab Osof, xaQtg EZll 'LET&
wig elQxtswairvrig idcdv. quy'to,), MaTtiou
t KCOVOTCEVTLVOWCOXECOg xat Ev XQI,Crtol: liSEXcp6g.
(Urrneaza iscaliturile Mitropolifilor)
XX.
Prea-sfanta episcopie Husulut rarnaindil farA de arhiereil, de
vreme ca arhiereulti ce ail fostil Inteansa, chiril Gherasimii, sail
mutatil la scaunula a sfintei episcopit a Romanului, not, carii
ne aflAm aicea inpreuna fratt arhierei, prinu vole, Indemnare $i
slobozenie a iubitoriulut de Hs. Domnului nostru $i stapanitoriCt
-a toata Moldavie Alexandru Costandin Muruzil Voevodil adu-
nandu-ne Intl biserica a preasfintel Mitropolii, unde sa cinsteste
si sl praznueste hramulil sf. marele mucenic $i purtAtoriil de
biruinta Gheorghie, $i puindii inainte hotArari canonicesti spre
aflare $i alegerea cinstitului $i vredniculut obrazii ce este sA
priimasca duhovni'dasca ocArmuire a eparhier $i a episcopiet
acestiia, Intai (far(' amii pusii pe pre-cuviosulil Intru ieromonasi
chiru Meletie dinu sfanta Mitropolie, alu doile pe $i
alu treilea pe $i numele lore Intru
aEasta sfantA condica a pre- sfintei Mitropolii a Moldavii; 1803,
Mart. 27.
t EacISion NsmiQtog. 1 ÌEQanoAscog rcolly6EIL0g,
Gherasim episcopii Rom.
XXI.
Prea-sfAnta Mitropolie Apamias ramaindil fara arhiereil, de
vremea a arhiereulil ce mat Innaintea ail fostii intrInsa, chirii
Eau , iaru not, acesti ce ne aflamu frati arhierei aicea,
In eparhia Moldovet, prinu voia $i Indemnare a Preasfintitului
www.dacoromanica.ro
26 N. lorga
nostru star:Anti arhiepiscopii a Tarigradului $i a toatA lumea Pa-

triarhil chiriu chir0 Calinicti, dupd patriiarsasca a Preasfintii Sale
scrisd $i iscalita sinodiEasca carte ce sd numeste ecdosisit, dims
anulil 1804, Avgustit 25, ce au trimisii catra not aicea, precumil
asemene iard$111 prim stirea $i voia $i a prea-InnAltatulul, prea-bla-
gocestivului $i prea-cre$tinului nostru Domn, KAM Sale Alixan-
dru Costandinu Muruzu Vvodu, adunandu-ne aicea In sfdnta
bisericd a sfintei $i dumnezeestif Mitropolii a Moldaviei, unde
sd cinsteste Si sA prdznueste hramulit a sfantului mareluf muce-
nicil pi purtatoria de biruintd Gheorghie $i puindti Innaintea
canonicestile hotdrAff spre aflarea $i alegerea a cinstitil $i vred-
nicti °brazil de la acesta sfAntii $i mare darit ce este sd prii-
masa ocarmuirea a me susil numitei eparhiei Apamiasti, amu
pusil pe prea-cuviosulii intru ieromonahi didascalulu chira
Paisie $i alu doile pe arhimandritulti Meletie $i alu treile pe
Constandie ieromonahu de la Fastad, a carora $i numele s'ati
trecutil Integastd sfanta condica a prea-sfintei acestei Mitropolii
a Moldavia
t EaQMOV NEXT6Q1,0g. 1.11NOCSCOV... tO Ìwcureauog rcri-
y6f2tog.
XXII.
ÌEQ£Rigg, gAiql OEOD CcQxtgataxonog Kowaravrivaimo-

Xmc xat Mug Pthitrig xat otxaugevixOg 1101,TQL6QX11g.
t E0CpagataTOL gni,07t0301, of iMOXEfREVOL tll dytarran
MiTQOJTAXEL MoXoaffag, Ev Àyicp IIVE141.0(Tt ClyCLITTITOL siSeXcpol.
xat 6VAXELT011(1y01 xat grGLIACITaTOL XATKILX01., Ei/6£666TO(TOL i£-
(Wig XCLI OGL6TOETOL i.EQOROVROL, ei)yevgatarot Cipxovreg xat X01-
aot OuraCcaavreg caoymigvo1 xQLattavol. exeurrig TCcecog xat
6aftRoii, tgxva Ev KuQfq) dyannta xat TreQuE6N-ra tiffs ill,t65v Ma-
tcluititog, xacqg E1rl vµiv xat etcolvi na0c 0£ov, nac,' ipc151, Se
eirxh, eiaoyta xat 6vyx6oi6tc. 'Enetbil dytarrani aiirn Mi-
T,96aoLg Molt8a61,ag StiliELVE Troic %away ev 6T.4)0a TOO yvn-
aim) xat vottritau n(106TeCTOIJ air*xat KUQL6QX011 tECKOTOCTOU
MTITQOITOXITO1J MoMet61a; intEQT11101J xat E aoxou atXayivci)v,
ev Àyicp Ilvei5itan Ocyaaritaii xat =Q1,7E00.0011 i uov CASEA.cpati
xat 6alELTO1JEly0D %iv BEVLaRIV, CiTE 8i1157tOXONfiCraVTOg xat ot-
xuokX65g, et xat [Li] Tfig datew6i5vig, dXACc ye trig enaQxfag
aa,ocarriOgyrog LiyoLg otxovottfag eiaaclaSgx.cou, SLa to gurcaa-
6fravta Sv6x£Qrl, xat nQeg mivrag ymatil duct, fiSii 86, cbg g-
www.dacoromanica.ro
Condica de hirotonii a Mitropoiiei Moidovei 27
yvawv taro graysx2,.6.11.7tKU CEOEVTLX0i1 yQatt[tatog toil OCQC6TOU

enkovtog to airt601, EihneEcrtatuu xat irtimkorectou Aiagvtou
xai hYsgOvog ata6rl5 MoX8o6Xaxia5, geyaAmmrarroctot, ii our v
XQUTTO): tc OUT) filLIV ?ACV Oryanlit011 xat ASMONIT01.1 XIJQL012
XIViOU 'Icodvvcru ExaQXatcru 'AXECcv80:ru KaDatiazi Bos66-
8a, taw gmnonaailvrayv gxsEvan, Ex itaCrOU liQUVCCOV, gygvcto
xotvil anavuov hiktov gAnIEQ110g CaTT]Crtg Rog trly REVOCX03CURE-
6TOCTTIV Ct'Uta TlirriAOTTITCC xai rlysµovixrl tou "Ylixrug T01.3 (11,03-
atc Rog filmic gatt tw dvaXa6Etv dal.; trly gxdvau ÌEQ6trita xat
dvaoga0.-,.t. Thv ayLOYUritTiV tairniV MTMOROAIN Rag XI:MGT-
tialLOV tab EV Ott 8m-rat:fawn xo,atencor5turu utkriQu'apatog,
gnl'Ev (sic) auvo8txcii5 £3uvivav-re; thv ect,ORE:itgcrtarriv tairrriv
xat vOmitov gxAoriv, yeti:pm; &Cc frig naQ0150"T15 iXX2016LOL6TL-
Xi); hitiov gX86GECOg Rotv,..7rottsaa riv TB DEocinAlav iip.thv luta
3ravtOg tov dayoit x?dwou, trls dysvocig xocidag xat TOfi AOL-
adJ MIL6TE,TROV151LO'U 1.000f1, 8J-CO)g, CrUVEMOVTEg gv t(i) EEQ(1) Va4)
trig arm-rat-rig afrallg MitomiXang, dvayvaviotitE xucutiQxlv
autiri; xat rip:any 4iTnivtcovii[tiov licixteclga xai AQ0CITOLITIV 3IVE'U-
Rattx6v, thg xat to neyrov, trly airca 'TEO-arra, katEXavrEg
is GIN.* Xatac Ti1V gXXX:11610LCrtlXilV 'Unotinuocriv xai XarayQa-
cporrEg tO icQav iinevvrlita trig civaxbicrang met aiaiac CcbOtg ci-
noxatacrtacrung tfig dna ÌEQ6-rito5 i v Ur) X681,XL trls aytarra-
trig Orli; Mito3t6AEcog, ov toinov xat i 'Exx2alafa yvcociftsi
aiiDig trly aljt0i-1 'TEO:Stint Mit(207(0XCTIV MoX8a6i,a; xai gxsi
airrOv yviintov xat gnasx-rov gang. 'Ent tamp yaco CurEatabi
af2Og iwag gv Et8EL briata.fig xat r1 ataQoiiaa gXATIOLCUITLXii filar
gxboatg. QL(016'-tCp, AEXER6QCOU LS' -tu.
Talmacire. leremie, cu mila lui Dumnezeil arhiepiscopti Tari-

gradului Noului Rama $i alu lumii Patriarhii.
lubitorilorti de Dumnezeil episcopi ce vA aflati suptu sfAnta
Mitropolie a Moldavii, Intru Duhulu Sfantil iubiti frati Si inpreunA-
slujitori $1 prea-cinstiti clirici, cucernici preoti $i prea-cuvioi iero-
monahi, prea de bunii niamu boeri $i toff' ceialalti blagosloviti
cre$tini de toatA starea $i triapta, fii aT Smereniei Noastre Intru
Duhulu SfAntill iubiti $i doriti, haril fie voao $i pace de la Dum-
nezeii, iarti de la not molitvra, blagoslovenie $i ertare. Fiindu-ca
gastA sfAnta Mitropolie a Moldaviei au ramasii pe o vreme de
celu adevaratil $i legiuitu alu ei folositoriil $i chiriiarhu prea-sfin-
titula Mitropolitii alu Moldavief, prea cinstitulu $i erarhulii pla-
iurilorCh intru Duhulci Sfanta iubitula $i doritula nostru frate $i,
www.dacoromanica.ro
28 N. I orga
Inpreuna-slujitoril chirtl Veniaminil, carele s'atl fostil trasil de o

parte $i de buns voe, de $i nu de arhierie, daril de eparhie,
lepadandu-sa pentru grele pricini, cunoscute de toff, ce ail stAtutii
la mijlocil, iartl acumil, precumil amil cunoscutil dial prea-lumi-
nail scrisoarea domniasca a prea-blagocestivului $i prea InAlta-
tului Domnil $i stApanitoril a toata Moldavie, carele ocarmueste
prea alesu Cara aceia, prea-Incuviintatulil nostru In Hristosti Dum-
nezeil fiiii foarte iubitil $i doritil, chiriu cliira loanii Scarlat6
Alexandru Calimahtl Voevodil, rAdicandu-sA dinii mijlocil acele
bantuiale, s'aii fAcutii de obste de noT toff fierbinte cerere catra
Incuviintata InnAltimea Sa $i pof tire domniascA a Innaltimei Sale
catra not ca sA is iarAsi Preaosfintie Sa $i sA priimasca aeasta
sfAntA Mitropolie spre savarsirea plinirii cei cu numele lui Hs.
numita, care sA afla suptii a Preasfintiei Sale povatuire, pentru
aeasta soborn.ceaste giudecandil aeasta vrednicA de incuviintare $i
legiuita alegere, scriindii prina acesta ahl nostru bisearecescil
ecdosisil, Indemnandil $i pe lubirea Voastra de Dumnezeil ca
InpreunA cu tot6 cinstitulil clirosil, cu a de bunului niamil adu-
nare $i cu celalantil cu numele Jul Hs. numitii norodii, adunan-
du-vA in sfanta bisearica a sfintei a[cestida Mitropolii, sA cunoas-
tell de iznoava chiriiarhil ala ei $i adevaratil ahl [vojstru tuturonl
arhiereil $i folositorill sufletesca pe Preaosfintie Sa (rupt) 'cumil
.i mai Innainte, savarsindit cele obi6nuite dupA randuiala biseri-
C"asca $i scriindii sfinlita tinere de minte a chemarii de ahl doilea
$i a iarasi asazarii cei de toff poftitA a Preaosfintiei Sale Intl
con dica acel sfinte Mitropolii, precumil $i Bisearica cunoaste iarasi
pe Preaosfintie Sa Mitropolitil Moldaviei $1-1 are ahl ei adevAratil
$i alesti madularil, CA spre gasta s'ail trimisil catra voi in chipil
de scrisoare $i acestil ahl nostru bisearicescil ecdosisil, 1812,
Dechem. 16.
Patriiarhuhl Tarigradului $i In Hs. frate $i rugatoril.
XXIII.
Inochentie arhimandritil $i igumenil manastirei SfAntului

Nicolae dinil Botosani, ce sA numeste $i PApAutii, adiverezil prinil
aEastA de insumi iscAlitA scrisoare a fiindil miluitil cu pome-
nita manastire de catra prea-fericituhl Patriiarhil alii de DumnezAil
pAzitei cetAti Antiohiel, unde mi-amtl pusil $i metaniia, hotarascil
pentru toata viiata a fi $i a ma socoti mAdulariil neruptil $i nedez-
binatil alit acestii sfinte Patriiarhii farA a pute vre °data suptil
orice cuvAntil a cere de la pamantult1 Moldaviei ca sa fill chiver-
nisita $i miluitil cu vre o mAnAstire sail, $i mai multil a zice, la
vre o intamplare de schimbAri episcopiloril locului, sA potii cuvanta
macaril a ma provivasi episcopu Intl pamAntulit Moldaviei $i daril
www.dacoromanica.ro
spre op$teasca $tiinta acestel de insumi veEnica facuta hotarare,

dail $i inscris0 gasta de bunA voe a mea hotarAre, intru care
voi6 rAmane Oita la ce mai de pre urma a mea rasuflare.
1819, Octomvre 6.
Inochentie arhimandritit adeverezit.
XXIV.
Dupa alegerea prea fericitului Patriiarhit a dumnezAe$tii cetAti

Antiohiei, chirio chirit Serafimti, pentru priimirea prea-innaltei $i
sfintei trepte a arhieriei cu titlulti Mitropoliei Iliupoleosti (care
eparhie denil inti vechime este suptit acestit patrier$Ascit Scaun(')
asupra prea-cuviosului arhimandritit $i igumenit alit manastirii
PApAutil, chirit Inochentie, la care mAnastire sa prAznue$te hramulti
sfantului marelui ierarini $i facatoriului de minuni Nicole, metohti
aflandu-sä acestui pomenitit patriier$Ascit Scaunii, care metolui $i
OM acumil totit de arhierie s'ait ocarmuitit, printi scrisoarea
Preafericirii Sale dinil 27 a trecutel luni tulle dinteacestit ur-
matoriii anti 1819 catra Preaosfintitulit Mitropolitit alit Moldaviei
chirio chiril Veniaminit $i dupa sinocHasca cartea cu is zAlitura
Preaosfantului $i a toata lumea Patriiarhti chirio chirio Grigorie,
totit dinil acestu anti, luna Avgt. 18, iara$6 catra Preaosfintituld
Mitropolitil cu blagoslovenie de a hirotcnisi pe mai sus(' numitulit
arhimandritil arhiereit cu titlu pomenitil mai susti, precumti asa-
minea iara$i print $tirea $i voe a prea-innaltatului $i prea-bla-
gocestivului nostru Domnit Wadi Sale Mihailti Grigoriu Sutulti
VoevocIti adunandu-ne nol, fratii arhierel, Intl bisearica sfintei
Mitropolii Moldavie la paraclisit, unde sä praznue$te hramulti
tuturoril Sfintilorti, $i dupa canoniEasca hotArire amt chiematti
pe fratele chiril Inochentie arhimandritulti ca pre unit cinstitil
$i vrednicti obrazit de acest6 sfantti $i mare darit ce are a priimi
suptil numele mai sus(' pomenitei eparhiei Iliupoleosit, cAruia i s'ait
trecutit numele IntegastA sfanta condicA a sfintei Mitropolii
Moldaviei. 1819, Fvr. 24.
EaQ8gwv NExtecmg.
Gherasim episcopti romanschi.
Meletie episcopii hu$schii... (cuvant neinteles).
XXV.
Preasfintitul Mitropolitil Sardeon chiril Nectarie, proestosulti

manastirei Sfantului Spiridonti de aicea, dint ora$ulti la$I, intru
care monastire sa afla $i spitalula paatriel, ajungandti la varsta
de slAbiciune $i intru neputintA de boaI5, de a sa buna voe au
ales(' $i ail cerutit catra prea-innAltatillii nostru Domnu a sa
www.dacoromanica.ro
30 N. lorga
a$aza in loculti sau preostosii pomenitei rnonastiri pe Preacuvio-

$ia Sa arhimandritulit chiru Varlaamii, care lucru, dupre a sa
cerire, s'ati $i savar$itii, apot totti Preasfintiia Sa, mai in urmA,
facandii cerire cAtra prea-innaltatulti nostru Domnit loan Sandulti
Sturza Vvd. ca sa scrie Preasfintitului a toatA lumea Patriarhil
chiriu chir Hrisanth spre a sa slobozi $i ecdosisil patriarhicescit
pentru a sa provivasi pomenitulti arh. Varlaamil $i Mitropolitu pe
numele Mitropoliei Sardeonii, dupre cerere au venit $i acesta ecdo-
sisil dinti curgatoriulii anti 1826, Fevr. 16, catrA Preasfintitulti Mi-
tropolitil alu Moldaviei chiriu chir Veniaminit spre a sAvar$i $i
hirotonisirea pomenitului de titularnicil arhiereft Sardeon.
Dreptii aceia adunandu-ne noi, fratii arhieret, in besarica
sfintei Mitropolii Moldaviei dupre obiceiii, am fAcutil chemare
fratelui arhimandrit Varlaamil ca unut cinstit $i vrednicii °brazil
de acesta sfantii $i mare darn, ce are a priimi suptil numele mai
susit pomenitei Mitropolii Sardeonii, caruia i s'aCt trecuta numele
inteaeasta sfanta condica a sfintei Mitropolii.
1826, Mart.
Gherasimil episcopti romanschii. Meletie episcopii Hu$ului.
t '0 IlaTQL6QXl1g KOWatavnvolut6Auog, gv Xclateti Oc8EA-
cpog xal, stcg-nig.
i" Tot; ftsocpa,savitoLg gnicrxemotg tot; incoxEtpivoig 1 Cc-
yLorreurn 11111-ToyaikEt, MoX8a6fag, gv Àyfo? Hvgiy,ati ayarri-
Tag Oc8EA. (pig xat auXXErrowyotg, Xat tot; iv-rt govirotg XX11Q1-
2totg, Eiaa6sarectotg tECIEjial, Xat OataraitoLg tEQCIROVaXOLg, dyEVE-
a-ratotg acqauat, xal, Aomoig Ciaaanacriv eaoyilligvoig XQLOTLa-
VOig ixacrug tecgcog xai 6aNtoii, tgxvoLg gv KuQkp await*
xai, AEQUTONTOLg tits hp,i6v MaxaQuirritog, dxstotaig.
Xvtioavilog, gAgp 0E0I3 limenfoxonog KCOVataVTINO'Un6-
Aso); Ngag Pow% xat otxaultEvixog HaTQUSEQXT)g.
ÌEQUYTatE Mil-Ton° MoX8a6Cccg, lingQTIRE Xat Et aQ-
xE 70,ayrivo5v, gv Àyi,o,) rivet/lan ayaarrlts xai ItEQLJUNTE ci-
bEit,q)g xat CUAlELTaliClye Tfig 4t,c-ov METQLOTTIT0g, XtQLE BEVIa-
RiN, XacoLg £41 'it Tau tav aimfig ÌscOrtiv, xai, Eicnivri Traca
(9E0f1. Tog OcV,aug xat 6COV 61.1,EILTETOV g.7t1,8ELXV111,61,01Jg e1; to
trig cicIxtEvoainrrig d,,V,oLa q:12Lei? tw Ovelga-n, 3-To616CcEaffaL g'-
ftog dQxarov r xaa' iligag 'Ca XCliatab TXXA,Tiafa g.7T,EXCIOETTKEV,
ovx cia2Ag1116VTOL xat Cuta.15-cTog, 5th' q gat Stomjaci, cam si)-
ay6o T avankrpthcreinVEtpattxfig g7CLOX61/Ealg g7Et Aaw XQI,GTO-
An5wp. 'Eagtoii ToLyacloiiv 3t(1,00,11,601 ii811 Xat fflLty daE6Eat01-
mi navgAap,3-Tog ilyggovoth dtrooatg arEQi toi) OatonOrrau licxL-
www.dacoromanica.ro
uolpuoD ap uoloim s plloclamw lanoplow IC
-
nt13agm3rf anal rivoyaug `Scoico 5130x4 ItgX3gr1g 01 )0631X6p
Agxu 7071103AAp1L4 31 17071 rrriorto aw. 5o1A0* `n,olcuo a01701c0331
aomoicooLthi À0o3g69K cloaturrap Anilt A3 11707i9,3Au àocbyagp
onx `ct075p1x3Ni (Lox ,c4 5(t0m0x1 5ct0A915X 501mo931131731g A3 111 31 -
11Ao71 run. rt03A.y, `50AmecutK 1.0 3g a0A31113.131111736701L -13X10
450)y300 A01 A01X9911. A019 `(loAp'-lcep 5o1A.36l1tbocb0all101c ibau
1707E
,1 51 5011t7.91ap (101470 vox 51a. 51.Lopriao=4

Os) 57033q1731r vox
51u1 54102 `5113.369 À31117399.31L93 m1 Co373xap 130 `532ActoX1ow
17)X `ln 1oA371.011nAp Alp. A7313A63A4 SL11 51tx1Aomolt Scoacyyarq
500ir A41 Atti)d) KALI. c731113.963I, A01 A.0117110A loam Ao1L01 ixap-
Do3 ItArioxabioair `5(01L0 7390,0910yDa701t 039.g A(1)1 1,0911,00 70M19
-
Amd.rog Amyl.? ÀC03631np IluR3111r3 1311 it(1)1Cp0 it Col Court 5113.
51wo1onAp 51uctu 5m3ysnroolitik 57?X1A0A1OX 5rtocblutt 17371 X11oa1L 11
A3 577o1(p0 01 73110A2 um. 5o2Amcbitylo7g ctolpiormo -36gm07l7Xap
n.o3. actx `ripuyang Lb. N 1191,t011L3 1090,07,3 5Qoa. 5/p1(p A31Cro
5Q,04411..01 173X 50A3T17,3a7061L701g A,L,L1 A7313,0 Aphypox Àn)AcoArauctri

)pox Alp. Alptilomullyx)q 4A19(1)2a11.rng 1lDVA010613X A01 AO1c170
4703631X0p ILA3TIO1613X061C A1.111y01C0611.IN Mich an

1113710A9 51.1.1.
luypu 3101E 51.LopcliT11oyuig 5113:93..colAp 5co3y01ro0111hi A(03969K
Lb. 13.01RX1103 170X 11169X aoa. CI07A73A73IL 173X 0,0101COW -01)131011DX
`5o17orin,3All 'Sumo 5oA3ria3g707g 50)637.uoyo )?.i. Stu `5L(korl
31g 11Al2 731311 aultV 3?.0307L vox o 5oXompxob1e àoicoo vox -9,03ig
11A 50610 01 A0033C10110,9 31 1107ti A,01936934 Atl9 lb. 62.199Da731tp -nyactl
ax A9)1 A3 'th111)3 itcoqriagu. m69 vox .A.co3317o1g (1319,03. enp,

013,94 A3 13823 5LtyoLour4 vox LI, 709n,o0731r ktxiXaralmc Amin -x,4
51908 vox Itypluairp lb. Hap
.13.119.963i,
',Snob cto3anao6930
a 5o)3191:11,0A,13A1019A,(1))1 11011 A3 colDiax 59cloy3gp
4. cb1lp1(1)a31 113.31Coiroai1thi 5)3)9DgyolAT vox Co7i116324
cbj,
17311 ebX4572a 'moth/loop A3 ()1A.V1 1170119.3A,H (iniummo 17311 1a31L -
cinlmou cbctrogp 170x ebAorctormyymo 5111 A(1)TILL 450111191613W
anx 'A111731A3a
'1AXX
EzinIS tipAA no uinu Int Dazanuina

'ION UE01 rt. InPuus
rtinuoci teak !Auplow
vslu-nptut!tujui uouaoluuu ulsu2u E IninOugsuald -odcum
niu iaaE ! E rpoiu.unp alus rpoipaoci !t au-npuvunawd ap
ulug§ouna `la nuum.5 ap vtuHAno !§ ap plan tpnel Rum -opus
www.dacoromanica.ro
32 N. lorga
tinta mufti iubitoriului de Dumnezeil episcopil chirtl Meletie

de la Hu$i la vaduvita episcopie a Romanului, cattl $i alegerea
noului episcopil pentru episcopiia Husului a Cuviosiei Sale iero-
monahului Sofronie, dinti parintii calugari a monastirei Niamtului,
pe incredintarea data de Preaosfintiia Sa parintele Mitropolituld
chirio chir Veniaminii de aretl, de destoiniciia pomenitului iero-
monahtl, spre insarcinarea $i pastoriia acestil eparhii a Husului.
Dreptii aceia $i unindu-ne cu easta placuta socotinta, hotdrimil
atatti mutarea Theofiliei Sale episcopului de Husi la Romank
cattl $i hirotoniia si randuirea Cuviosiei Sale ieromonahului So-
fronie la episcopiia Husului, spre care sa $i Intareste anaforaoa
easta cu Insusi a noastra iscalitura $i pecete.
Noi Ioanu Sturza Vvd. pLeocceuiiii 1826.
V. Logftil prat.
Prea-innaltate Doamne,
Dupa luminata domniasca tidula dintl 26 a urmatoarei luni
Ina pricina vaduvitel episcopii a Romanului ni-amil adunat la
Sfanta Mitropolie $i, socotindt1 mai Intal de cuviinta chemarea
iubitoriului de Dumnezeii episcopii alu Husului, chir Meletie, la
vaduvita episcopie a Romanului pe langa altele mai cu Inadinstl
pentru Infatosata iconomleasca sa petrecere la episcopiia ce au
fostu, care cea mai cu dinadinsulu o cere acumit nevoia acestie-
lalte episcopii, a Romanului, dupa povara datoriei Intl care sa
afla dinu Intamplari $i peristasurile trecute, s'au $i facutu a6astal
chemare prin Preasfintiia Sa parintele Mitropolituhl, Intru care
unindu-sä $i priiminda Theofiliia Sa chir Meletie intru fagada
sarguintei platei $i a rafuirei a toata datoriia la care iaste supusa
Oasta episcopie, prinit cele mai iconomicoasa pi osardnice chi -
purT a Theofiliel Sale, cu tutu s'a pute mai fara prelungire, urmiaza
cu intarirea Innaltimei Voastre mutarea sa la episcopiia Roma-
nului, amtl intratu apoi $i inu ceelalta socotinta $i alegere de
trebuitoriulii nal episcopfi a eparhiei Husului, $i, In tottl feliulu
chibzuind6, ni-arna marginit dupa Incunjurarea lucrului, a sä aduce
din parintii calugari ai monastirei Neamtului pent; u edasta in-
sarcinare $i pastorie, pe care Preaosfintiia Sa arhipastoriula ilu
va socoti enaretosii $i destoinictl Invrednicirei acestia, $i, asa so-
cotinda gi alegandti Preaosfintiia Sa pe Sfintiia Sa ieromonahula
Sofronie, Intru toata Incredintarea, potrivire $i a destoinicie prii-
mirei locului mutatului episcopil de Husi la Romanit, ni-am unit
$i not in socotinta Preaosfintiei Sale intru a sa randui episcopil
de Hu$1 pe pomenitulii mai susii ieromonahult1 Sofronie. De
care $i facemu cunoscutii prin aZasta a noastra plecata anafora,
spre a Ipnaltimei Voastre hotarIre $i intarire.
A Innaltimii Voastre 1826, lunie 1.
catra Dumnezeti smerit rugatoriii
Veniamina Mitr. Moldaviel
www.dacoromanica.ro
Plecate Slugi,
Vasili Roset, Vel Logft., Costandinn Catargiulti Logft., An-
dronachi Doniciii Logft., Iordachi Catargiulti Vist., Neculai Di-
machi Vornic, Vasili Miclescu Vela Vorc., Petrachi Sturza Vist.,
Alecu Calimahti Vorc., Costandinu Catargiu Vornicii, Dimitrie
Plaghino Vorc.
Prinii voia, indemnarea si slobozeniia iubitoriului de Hs.
Domnului nostru loanil Sandulti Sturza Vvdil, cu blagosloveniia
Preasfintitului Mitropolitti a toata Moldaviia, chiriu chir Veniaminil,
si cu sfatulil a tuturorii alesilorn de bunti niamti boeri patrioti,
de vreme ca eft, smeritulil episcopii alit Husului, Meletie, amil
fostti chemat $i mutat la sfanta episcopiia Romanului, vAduvindit
de pastoriulei ei, fericitulti intru pomenire episcopti Gherasim. $i,
dupre urmare, asamenea prinii voia, indemnarea 5i slobozaniia
Innaltimei Sale $i a Preasfintiei Sale $i asAmenea cu sfatultl si a
tuturorti alesilorti de bunti niamti boeri patrioti, s'aii hotAritit
chemarea si randuirea de altil arhiereil in loculii mien la sfanta
episcopiia Husului, dreptii aceia smeritulti eil, episcopuln Roma-
nului Meletie, inpreuna cu ceelalti frati arhierei, aseminea cu voia,
indemnarea Innaltimei Sale, cu blagosloveniia Preasfintiei Sale 5i
cu tote sfatulti boerilorii patrioti, adunandu-ne in paraclisulti
sfintei Mitropoliei, unde sa cinsteste $i sä prAznueste hramulil
Tuturorti Sfintiloril si $i hotariri canonicesti puindu Innainte spre
aflarea si alegerea cinstitului $i vrednicului obrazii ce iaste sA
preimasca duhovniEasca othmuire a eparhiel $i episcopiei acestia,
au pusil pe cuviosulil Intre iromonahi chir Sofronie Miclesculti,
si s'ail scrisii numele lui intru aEasta sfantA condicA a Preasfintei
Mitropolii a Moldavii. 1826, lunie.
Meletie episcopil Romanului. Inochentie Iliupoleos. Varlaam
Sardeonii.
XXVI.
La anuld 1822, In vremea turburarilorti ce au inampinatti

pamantulii acesta alit Moldaviei, lipsinda cei mai Intaiii dimi
patrioti, pentru groaza intamplarii, $i ea aflandu-ma In svanta
episcopie a Romanului, unde eram slujitoriii ieromonahii, nava-
lindu ostile imparatesti Intl pamantti, $i aflandu-ma pre mine Ina
episcopie, lipsindii parintele episcopuhl la ape, m'ail silitil ca sA
priimescii hirotonia arhiereasca pentru episcopiia Romanului, $i
asa cu grabire m'ait $i trimisti peste DunA'rea la Tirnovii, unde
fArA stirea preasfintitului Patriarhil amil fostii hirotonisit arhiereti
de trei pArinti arhierei pe numele episcopiei Romanului ; apoi,
viindil la episcopie, am statut prea putina vreame $1, pe urma,
616 3
www.dacoromanica.ro
34 N. Iorga
mit fostil lipsit, viind legiuitulil episcopil Ina Scaunulil sail, $i

am6 fost6 oprit $i de svintita lucrare a arhieriei ca unti peste
canoane hirotonisitu. Deci mai Inil urrna, dupa ale mele rugaminti
ce amil facutil catra prea innaltatulil Domnil $i catra preasfinti-
tulil Mitropolitil Moldavii a mijloci la preasfintitulti Patriarhil $i
Inpreung la preasfantul sobor alit Bisericii RAsAritului slobozire
a lucrarii arhieresti, Biserica, 1ndelungil socotind6, ail iconomisit
$i au facutil pogoramantil a slobozi mie a6astA voe prinii prea-
sfintitulii Mitropolit6, MA suptil nume numai de Meletie arhiereil.
Pentru aceaia daril eft de la sinemi amu hotaritil pentru toata
viiata mea a fi $i a mg socoti streinil de pamanteani, fail a putea
vrea-odata, suptil orice cuvantil, a cere la pamanteni, la vrea-o
Intamplare de schimbari, vrea-o episcopie a locului $i nici a cu-
vanta macaril. Deci, spre obsteasca suing a acestii de Insumi fA-
cuta veEnica hotgrire, daii easta inscrisil, intru care fagAduescil
ca voiii ramane pans la cea de pre urma a mea rasuflare, linistitil
$i multumitil, pentru mila ce s'ail aratat catra mine.
1826, Noemvrie I.
Meletie arhiereil.
Meletie Stavropoleosti episcopil.
XXVII.
Luanda noi Intl bagare de sama nedumerirea norodului Inil
deosabirea lui proinil Romanil, chir Meletie, $i acestui de acumil
canonicescii episcopil chir Meletie, a poate naste pricini de tur-
burare Intre ei $i Intre ,scuvantatoarea turma a episcopie aceia,
mil facut-o cunoscutii Innaltimei Sale gasta ca sa scrie Innal-
timea Sa preasfintitului Patriarh6 chirio chirio Agathanghel6 $i, In-
naltimea Sa Domnul loanil Sturza Vvd. scriind6. ne -au trimis6
Preasfintiia Sa alaturata ecdosis patriahie"asca, dupre a cariia cu-
prindere s'ail trecutil numele pomenitului mai susu in aEasta
sfintita condica de ipomnima, $i s'ail incredintat $i de caul noi.
La anulil 1827, Iunii 2 zile.
OECOarrog Ei/XCLITC7V tiutOq00.1,VEITI6.
t Veniaminti Mitropolitil Moldavia
f Varlaamil Sardeonii.
'Ayco EA hL) ecoi; dQxteataxoaog Koevcrtarnvou-

a6XEcog, Niag Pja[trig, XCCI, OiX01111EVIXOg HaTQLOCQX11g.
t ÌEQ&CUTE Mwonalta MoX8a61.ccg, 'tingQTLRE Wit RaCI-
X£ ti? ayivoiv, Ev Àyilp Ilveillian dyturrri ;tat nEtt2InOarirs et
bacpe xat 6UXXELT01.1Eqe till 741.651, METQL6t1t0g, 74 &Mg-IN,
www.dacoromanica.ro
uo3 E3T ap puolcupi p!iodoinv janopplAt SC
5162X Llyjcbtb. AiTltt 51.110,1 5o11t19631, lux 110.11613 pour %loge

1113
pynxily, lux `5tu1tt99))yo61L 7013T1 Aka 6330 133'4 Aismappluxoup
A0)T11i 1113 A01 A01)31(01Ap A0X1A311110X10 iit0A060 531A0K3 M Al 7)
-
OiL AC0110T111D6A A30010,73 ÀO0A3111001931C10061C )9.03T1)0A16X31lp 1631(
(101 1,00111)) ct0110193y1cb030 ctoirownq
Aticiou floApii(od, acsot -31AT
1.0113' nit2 11) 1pRuylig 01 A.Rokoan, SLtl 511 A2Xxylo 511Apo)031X0p
pig Aka 506i0 AU,1. Auloltyxxa A190)11C9061e gi10111)3 -0A416x10113TI0ILp
50A3)1 101A311 5k1 5111C0X911C3 SL1A13X3 110A3T1(0d) 7)X 1 ail A3 1110)0
511x11u031Xop m, 511x1X0morix '5u19r190t1r SO) 51191.0X Ao1 110
5coxiA,0A7OX ù7.Aon,32:0631)Co10 ,yyp ktgimq 50XADA3 L1DD1'IOX39061E
iitt Istylulu-), SuxnAp pig a06i2i1pyx3A.u1C 501M-111106A. 1101
-
0'01111,1,
(.013)1 `1101A3.611ty 110111 A1111.1. A3 11/011c1,3Alf `110197)9C101CD1631: mg-
9i1ny Somotop '112 0
of m n.39u,01b3 9 513.0110 pA 1rm.13 -31i9001,4
5on. `10910,u plux A01191 pig all
5)311:00Ti0A0 `flOAp1R0(1 )31A3 11));
ù3X0u1c lux pig Alp. 700111 5101 5loyycer. nuion..kp 51a ocbuig
-
5na 0101 Alte,061f 1)3X 'An& 13601Cr1lit 01 AOTICIA(3)1(1101 A0)1 09,9 -31X6p
A0)36 )0A 11013Apl, )3311) 5(0390.Y.AIL9 CAT)1311 A0)1(L3) 31 VOX 1101 A3
lb. Ihroxpiu4 11/93x4 auxikoy `rtoptilior pig 'Imam All/auboup
5231E
rwa. x3 5111 5up1amnctra ìtoyvgAuxo 533.A.odn20A rOX A190)3p 5111
51uplaanairoyuA3r1 (101(11 5011u0yltd)A, 431191E3010o1r lb. llyjcb
Ami Amin, `111a9631, piq 511a 51tocl06u1c 51tx119n1oltyxx ^ Acorilt.
`50)390qX3 `50)1:0 llit31i0V09061C 5C10(1)1411 `5)2X1A0MOX A.4 Coi. (1)031
-
eoun. Sla 5co3youoallthi `5k3. (LOTTO 701311 000.9 It A0)162. 1110631;0p
ACOX 1.6101111 `0(110(1)90610 ,ig 5017J711;tmlouct 110631 `110A3111067)6/631)3X
11314. )31)1391.,11111001L A3 101Q)351
A01 D7.A.0cbliyu1g 011(1610 1LOADT1md
11011110 11E3
Onx À.ouRaw apipoie ALIT K1031pJ1311 1)3X ATATIRA(013111
11
(Nutt m19A9 5111 mypit pAnc 5L1970f1111mtuig 51o.p0)1A.p -0X911C3
51171 `5m3y93.roOrtma DA)1., 1X)1316COAA,
coup lux iraltA,R (101 -10y
noir 1u4 Lip( LIAO bacaltswou 51o. 5117f0X913r3 51119m -ftobau]..K
`5cu3ior 0oX4 MAO 01 Aft0k03A3 541. 511A9,Do031Xiip `0.01910 -31X3
molt TR pig 5113. 511xfamortx 51pg7) 7)X13:0631xo70 -12A.6(101,1).
`DIDTI 50) -roluirict3n, 13.cg, 61101 AO I1y9193 Ell (10101 0631) -
11111 VOX It IOD(IOODIL A.4 13g23 511100191103 51tx119n191ryxx
.5loog 'ain.-,x(075 1103691-13x3v T
0, 5c93y91L110A,117310AC0N 110X A3 On.Diox .59cby3gp
4. 61 c0a.);ao)(531 thrtoirobitiik `5)910ugyolv dyr111031rc,t lux
-
CoXopa À.o-mtuluv.c A4 V) ()1 111011,13tt11 61111Mk70 lux liteorio3u
i
eoa. 0)clyy3gp 1nx CoilaRomayyaD 5111 i1It 503..inoloi3w actx -1A4a
Apin
www.dacoromanica.ro
36 N. Iorpa
XXVIII.
Dupg trebuinta ce au urmat aicea in cathedra politicei E$i

de arhierei titularnici, fiindti lipsg de arhierei spre Intampinarea
suflete$tiloril datorii a pravoslavniciloril o$teni, innaltil Preasfintl-
tului stApanti $i Mitropolittl a toatA Moldavie chirio chirti Venia-
min, avandii bungvointa a alege la triapta titularnicei arhierei pe
Preacuvio$ie Sa arhimandritulii chiril Athanasie, eclisiarhulii sfintei
Mitropolii, prinil argtarea $i Gerirea inscrisii ce au Wulf' pentru
eastg trebuinta $i persoang Innaltil Preaosfintie Sa la doao a
trecutei luni Avst. a urmatoriului anti 1832 catra preasfantulil $i
a toatg lumea Patriiarhil chirio chirio Constalidie, gasindil de
cuviintg gastg cerere, ail binevoit a trimite cgtrg lnnalt Preaosfintie
Sa sinodicescti $i patriiarhicescil iscglitii ecdosisil tote Ind acestii
anti $i lung Avst. 20, cu blagoslovenie de a hirotonisi pe numitulii
arhimandrit(' arhiereil cu titlulii episcopiei Sevastias. Deci, adu-
nandu-ne not fratil arhierei in bisearica Sfantul ui Marelui Mu-
cenicii Gheorghe din(' sfanta Mitropolie, dupg canonit'asca ho-
tgrire, mil chiematit pe fratele chirii Athanasie arhimandritil ca
pre unu cinstitii $i vrednicii obrazii de acesta sfantil $i mare
dar, ce are a priimi' suet(' numile mai susu pomenitei eparhii
Sevastias, cgruia i s'ail trecutti numile In gasta sfanta condicg a
Preasfintei Mitropolii.
1832, Sgpt. 3.
Filareta Apamiasti. Meletie Stavropoleostl.
XXIX.
Dupre alegire a preasfintitului $i a toatA lumea Patriarhili

chirio chirio Constandie pentru priimirea prea-innaltei i sfinte
trepte a arhieriei cu titlu de episcopti Sardeona asupra prea-cu
viosului arhimandritil $i igumenii a sfintei monastiri a Sfantulu,
ierarhil Spiridonii, chir Meletie, $i dupre sinodit'asca carte a Prea,.
sfintii Sale ce sg nume$te ecdosisil, dinil anulti 1833, Septem. 20
cAtra Preasfintitul Mitropolit al Moldaviei, chirio chirio Veniaminii
adunandu-ne not fratii arhierei In biserica Sfantului Marelui Muce-
nicii Gheorghie dinii sfanta Mitropolie, dupre canoni6asca hotgrire
mil chiematu pre fratele chir Meletie arhimandrit ca pre unit
cinstitil $i vrednicu °brazil de acestil sfantil $i mare dar ce are
a priimi suptii numele mai sus numitei eparhii Sardeonii, cgruia
i s'ail trecutil numele In gasta sfanta condicA a preasfintei Mi
tropolii.
1833, lanuarie 20 zile.
Meletie Stavropoleos,
Macarie SeVastias.
www.dacoromanica.ro
volipuoD ap Huovmq a !allodoim pitoplow LE
*XXX
Vdna u!s!waP ti!P 81 isnuti 81 u tn1 :u!timuaA
4. `317)10393911 ti9, 31n1o1C11 110x 317)193011nyx4 piAnn,v

cg
wx ito113A4 Pis) 51.(97p3c `.5n1Xp1C9ogyow 3110193103a200103A311

Tr, A3 eoiniax on. 630. A111IL An3y fiurPik,p 1nx `819100{1,010D1a3lt
`3169,X 316914 tut/co', 'ILI2X1W nn)aoAttad riar,u311 `7pg9g30g
All A.4297..031:361t01C7pA31i 5ltifuo talacrytultn, Stacult x3 030 5110 0-
ionarica 1nx 50M1017310 `10A31II4101093 D101010310(1 -opaoAnnoar
-Aari
AIAW Aog3X9 Paityx9y9 ìnictoaltyrrIcip 3 riolo It 111plq,-
1070 34(1.01L310 5061E
Alp. A081L111016)9A70k Harp
13111191(10(.A) -0,01CD
Snmg `Spoltalunanit ,ig Sp pairapNiox Soiltilnapup Ii -nxiiAp
5iin01nn1 n,o3n1tAA 3(nO31Xap Sp Akl1 oar n,olcuinoi llglit 0.06175X
ADDa,09361a. AlupionAp Aiyouclaitu Ski `5p19pgy0w 170x 31n0
pant: ri,01 aolyannacboa61 SruxitA. `511.1 3100 pig rim -7)10a1C11nyx4
1101 11063t1A310 Ski
A31100910 107.3TI 30001 Apjaocboaltyr VA,11 16310
M01 p319M031)3{ (101 5C1041A. SIl1 50alt A11.3.
AllApiapiwitp -a3A31g
APiak 1101 Sa0g9nacto 1101101 '11,0A-,T113X11Ap
H, Llyo9mtp Lunn 51u. Slixuatagryn 5c,o3n;ti1701.7D 65l.11 -3100
A06 oup 5701p901 SpApirlitymnr4 `Siaotgltaaiq 5111.31110A31 no
A0A,911 ,a7071 À.corill, pyyp 170x oup 1101 rtorlIniop Atintt supxoar
-
'ROY. pipit Allitigonan Akricon,A, '593.A.3617C100a1C 51 21 pt, 11Dl111n1rp
A1)237.7)1 1101 ctoXogpiq AL1,3.
x3 ÀU,Ao 13yit7b911 Surill, 5(3 -91bp1g
Snob `57010A014 17DX 136)3431g All1 AIAX11131(3Gb0 MOTH' AD10A9olt 513
01 1?it A3110).O1tXlIA4 1DX 5101Q,10 5WX11.1111pArnt3 513 5)?1 -c110
Spximag Snoxp Stu Spi Samcniap mi71L.,t Sproainar vox pig
51u. Sltonnanu Cxx3 S11x11.o7Dinit minks. Sttyouniq pit A3110/01,111:111,9
513 Alts 43003 511.10X) Alt,X1A011341, AD10A0o3e A111 À70O311LX101 A0.00
01 À9171A1tg AiDcoaltyinq 1101 o0x11nn1nkyxx4 `5014toxlitpx DX -
1100. 5000O2 na A0A,911 Ll 1pt1A7011916X 511.11,00 51.011013Ai1D -1,107391113
`1)913A. 7nlop 11Dx tj, npltyxxg, 17)13A,R61n110 5(n)nxig x4 (101101 -nag
:A7312),3367) 701 n10109 pig pA llyngoar 5ma17ntil3 01 L1N10a11)034
-
A01 5041)L, `511.3. 17911311101T 1A 1,1n1;t0it7pa1Dx Swynx 1nx Smanopx TA,
lincpAltria3ig Soar 5110 130 3001p '110 A)3 U. 111L09mtp titan 51(1
Sititoyx4 17D13xo30o1C gulp logpro 1?A11 5m3ri111pxnA7)1r4 1101 actx
À711n1n,3a 1t Dm Ing,r) 13xam, ctoyoig `593(011t-q 119.01)X 9 -0.,
itma '50A13X3 X Ai All 017/01,001L3 AOCINAAA.3 A170010 50)gi11111)6101C
www.dacoromanica.ro
38 N. lorga
bikLIT,E[LCOEIGUV i.ILL0111.Lorg iVtaii4CE SLa toll 0.E0C1901,01T011 "Y-

Vovg tic vat cutottiviv iv -wig ixxXiatuottxoig ctQxLLoLc, cutO-
6aXi'v OiXELOOEA.65g toll CICIXLEQCtTLX0i3 oritLthROLTOg trill XOTLV
cif' iCCUT0f.), iyiveto Eacog iv...Taco-cog rig c'emiQa-nxiig 115JUti,
xai xavovag oi)oi ilEQ01)(ryiall 81')VCLTCCL 'Ca AOL1E0f) Vet gXTEAg011,
aivoQicritivoc Etc as ?Loin Rovaxtxbv xaQamilcia, xata, tag (RR-
x-retc ixfticritg -dig iv Ill ?UNCUT-0EL it OROX0)11CrEthg toll. TOriita
SLaxotv6aaacc i7 fteoq)Quonrog airrrig drrixatclataatc, trly o-
aoktv nEoltivogy Taxiing vet nXrpo(pocliaciiinv &to aiYO'ivn-
xiic imatokrig rig, STIA.couxfig aµa xoci trig Eincrociarg fatty ciya-
Ofig irydag, rig to TWEVEXAapitQa g111 EtEV ftE6Oev oTL 7tXEiara
xat aavivxXEiatata xat naysubattioviatata.
Trig ftiocruvnigrov Orijg 'YliniA6Tritog SuiniTog ztQog
eibv EvxEtrlg
`0 KowaraviLvova6laog rit:mavog.
* *
27 lanuar. 1844. Ordin domnesc 4Presfintiei Sale chirio chir

Meletie, episcop eparhiei RomanuluI) pentru chemarea adunArii
de alegere conform Regulamentului Organic.
Anaforaua alegerii in persoana lui Meletie. Sus: «SA intareste
de Mitropolit a ace$tii de Dumnezed pazite tad pe Presfintitula
chirio chir Meletie, $i acestu actu sa va depune la arhiva sfintei
Mitropolii in 2 Fevr. 1844.v 3 Februar. Diploma lui Meletie :
Dreptil aceea, pe temeiul articului 11 dinii capul a IX-le a Or-
ganicescului Reglement, intarim pe Presfintie Voastra Ina Scau-
nulii Mitropoliei prei $i In driturile duhovnice$ti at acestui de
mare cuviinta arhipastorescii 'oat, ramaindu-ne incredere a Pre-
sfintie VoastrA prinit o sarguinta potrivita InnalteI voastre che-
marl yeti* tine duhovniasca carmA ce va este IncredintatA Intoc-
maI dupa sobornice$tile canoane a sfintei noastre Bisericiv.
3 Februar 1844. Ordin domnesc pentru alegere. Raport dire
Domn: «SA Intareste de episcopu alu eparhiei Romanului pe pre-
cuviosula arhimandritil Veniaminii Rosetti, $i acestu actu sa va
depune la arhiva Sfintei Mitropolii, Infi 5 Fevr. 1844'.
8 Februar 1844. Alegerea, de arhiereii Meletie Stavropoleos
si Macarie Sevastias, a lui «arhimandritulii Veniaminu, egumenula
manastirii Dolje$tif,, «alesulu $i de op$tiasca ecstraordinare adu-
flare:. la Scaunul de Roman.
19 Maiu 1845. Meletie Stavropoleos $i o XaQtowaiXecog (?)
'Avatttog, pentru a se alege la Scaunul Apamias «fratele chir
Mardarie arhimandritD, cu vole de la Patriarh, dupA cerere de la
Mitropolit, din 9 April.
www.dacoromanica.ro
23 Maiu 1845. «Sofronie episcop(' HusuluI, «Meletie Stavro-

poleos ('., Mardarie Apamias, despre alegerea la eparhia Diocleas
a lui Irinarh arhimandritul, dupa cererea Mitropolitului catre Pa-
triarh, din 9 April.
26 Maiu 1845. Meletie Stavropoleos, 6 Xamun61.Ecog
"Avamtog si «Mardarie Apamias('', pentru alegerea protosinghe-
lului Nectarie, dupl cerere din aceiasi zi, ca episcop Tripoleos.,
10 turtle 1847. Meletie Stavropoleos, Magriog XacZEow,
Mardarie Apamias, pentru alegerea ca arhiereu Sinadon a arhi-
mandritului Chesarie, eclesiarhul Mitropoliei.
21 lunie 1847. Meletie Stavropoleos, Magnog /agMov,
tChesarie Sinadonii, pentru alegerea la Edesa a lui lustin proto-
singhelul.
22 April 1848. «Meletie Stavropoleos(', «Chesarie Sinadon('.,
«lustinii Edesisit, pentru alegerea la Tripolis a arhimandritului
Ghenadie.
10 Februar 1851. Anafora pentru alegerea la Husi a arhi-
mandritului Meletie.
11 Februar 1851. Intarirea solemnA pentru Sofronie.
12 Februar 1851. «Meletie Stavropoleos('. si Mainog
Eac,86(ov, pentru alegerea In locul Mitropolitului Sofronie la Husi
a «arhimandritulta Meletie, egumenuld mnst. Slatina.
20 Februar 1851. Anafora si intarire pentru Sofronie. «SA
IntAreste de Metropolit a tall Moldavii pe presfintituhl chirio chir
Sofronie, si acest6 act(' sa va depune la arhiva Mute Mitropolii.
No Ghica Vvd., 10 Fevr. 1851.
10 Mart 1851. Patriarhul Antim catre Meletie de Stavropo-
His, Meletie de Sardes, Mardarie de Apamea, Chesarie de Sinai,
lustin de Edesa, Ghenadie de Tripoli, pentru sfintirea lui Sofronie.
Nor4ovreg axo2 wi4cog ova crra4.
14 Maiu 1851. Galati. Cerere pentru losif Rascanul. De
douazeci de ani acolo, «ad facut multe lucrur1 In biserica cu a
sa cheltuiala,.
12 Novembre 1851. Patriarhul catre Mitropolitul Sofronie,
pentru losif 12Ascanul.
14 Decembre 1851. Patriarhul pentru aceasta numire.
21 Decembre 1851. «Chesarie episcopil Sinadonii,, «Ghenadie
episcopil Tripoleosil, tinand sarna de «jalobile obstiii targuluI
Gal*, ce ail dat una Inalt Preosfintitului stapan si alta pre-innAl-
tatului Domnii, cu cerere de a li se hirotonisi arhiereil pe Prea-
cuviosie Sa arhimandritul(' chir losif Rascanu, egumenul monas-
tirel Mavromolii (12 Novembre, aprobarea Patriarhiei), 11 hiroto-
nisesc pentru diocesa «Efhaitonii la Iasi, In Mitropolie.
31 Decembre 1851. «Chesarie Sinadonti, si «Ghenadie Tri-
poleosii, pentru numirea arhimandritului Filaret Sardeon ca e-
piscop Stavropoleos.
www.dacoromanica.ro
40 N. 1 o rga
13 lanuar 1852. Chesarie si Ghenadie, pentru numirea arhi-

mandritului Nectarie Hermeziu la Stavropolis ; Patriarhul aproba
la 12 Decembre.
17 lanuar 1855. Patriarhul, pentru acesta si pentru numirea
lui Marchian (Folescu) la Hariupolis.
1-iu Februar 1855. 4 Meletie episcopti Husului,, Chesarie
episcopil Sinadonti,, pentru alegerea arhimandritului Calinic Mi-
clescu la Stavropolis.
12 Februar 1855. «Meletie episcopii Husului), «Calinicil
episcopil Hariupoleos,, pentru Marchian.
22 Decembre 1861. Patriarhul catre al Sinaii. Murind Mar-
darie de Apamea, Atanasie de Sevastia, Irinarh de Dioclea, Ghe-
nadie de Tripolis, se cere a se pune losif Bobulescu la Sevastia.
Admis.
22 Decembre 1861. Patriarhul, pentru Dionisie Pcoitavkp la
Traianupolis.
22 Decembre 1861 (1862 ?). Patriarhul pentru Melchisedec
$tefanescu la Tripolis.
22 Decembre 1861. Patriarhul catre locotenent (raspuns la
28 Novembre), despre moartea arhiereilor de Apamea, Mardarie, de
Sevastia, Atanasie, de Dioclea, lrinarh, de Tripoli, Ghenadie. Face
pe Isaia Vicol de Dioclea.
lanuar 1862. «Boala si vrasta ra'pind mare parte din arhiereil
care facia podoaba clerului nostru roman, ne vedem astazi sam-
tind nevoia acestuia de multa cuviinta si insamnat ofitiii, pentru
ca tot °data au trecut ani la mijloc de cand nu s'aii facut din
ierarhimandriti tariff vre unul la acesta triapta, (multe iscalituri).
20 lanuar 1862. «Episcopulil Efhaitonii, si Filaret Scriban
tin sama de «trebuinta ce ail urmat aicea, in capitalia printipatului,
de arhiereCi titularnicii, fiindil lipsa de arhierel spre Intimpinarea
sufletestilor datorii a pravoslavnicilor crestinf,. Chesarie Sinadon
face pe arhimandritul losif Bobulescu la Sevastia.
22 lanuar 1862. Acelasi, pentru Neofit Scriban la Edesa.
27 lanuar 1862. «Filaret Stavropoleos, si elosif Sevastias
Bobulescu,, pentru Isaia arhimandritul la Dioclea.
3 Februar 1862. Dionisie arhimandrit, arata ca Mitropolitul
«Romaniei, ii da vole a veni la Iasi pentru hirotonisire (cererea
dire el in litere latine).
3 Mart 1862. «F., episcopil Efhaitonil» si Filaret Stavropo-
leos, pentru asezarea lui Neofit la Edesa.
29 Decembre 1862. «Filaret Stavropoleos Scriban) si «Isaie
Dioclias Vicol,, pentru asezarea lui Melchisedec.
4 lulie 1865. «Vladimir Irinupoleos, si «Isaia Dioclias Vicold) .
:Preasfanta Mitropolie a Moldaviei si Sucevei prin demisionarea
Inalt Preasfintitului Mitropolit Sofronie Miclesco (acum rAposat)
ramaind fara de arhiereascA cAutare si duhovniceascA ocarmuire,
Area-InAltatul si de Hristos iubitorul Domnul nostru Alexandru
www.dacoromanica.ro
loane 1-ii:i Cuza, in dorinta Sa crestina, nevoind a lasa aceasta de

Dumnezeil pazita tarn Mil de IntAiul ei pAstoriii, conformandu-se
legilor in vigoare a 'err'', ail ales mai vrednic, mai cinstit in viata
$i ispitit in cele ale Bisericir lui Hristos pe preasfintitul episcop
llariopoleos Calinic Miclesco $i prin domneasca diplomA cu n-ro
1-aii intarit de arhiepiscop $i Mitropolit Moldovei $i Sucever, pri-
mind Innalt Preaosfintia Sa pastorescul toiag din luminata many
a M. S. $i a$a, in 4 a lunii curente, conform a$ezamantului bise-
ricesc, de catre subscrisii, InpreunA cu Intregul cler, asistat de
multimea poporului, s'ail $i facut cu toata cinstea $i buna cu-
viinta suire pe inaltul Scaun al preasfintei Mitropolit a Innaltului
nostru pArinte $i stApan Calinic Miclesco. Pentru care spre cea
de a pururea adeverire $i $tiinta s'ati scris serbarea aceasta bise-
riceasca in aceasta sfantA condicA a prea-sfintei Mitropolit. Anul
1865, luliu 4 pile,.
10 Julie 1865. (Sit. Mitropolit Moldaviei, arata 6 a$a s'a
facut pentru Roman cu Atanasie. (Si prin carte cu n-o s'ati
IntArit $i din partea acestei preasfinte Mitropolit pe Fratia Sa in
aceasta sfanta dregatorie.,
Julie 1865. Acelasi pentru Melchisedec la Dui-Ikea-de-jos.
10 lulie 1865. Acela$i, pentru losif Georgian, superiorul ma-
nAstirii PApautii, ca episcop la Husi.
5 Octombre 1874. Patriarhul pentru Calinic Dima la Sf.
Spiridon, cu titlul Sardeon.
21 Decembre 1874. Vladimir $i Bobulescu, pentru acesta.
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C. GIURESCU
Legiuirea lui Caragea

Un anteproiect necunoscut
www.dacoromanica.ro
LEGIUIREA LUI CARAGEA
UN ANTEPROIECT NECUNOSCUT
In 1816, Octomvrie 2, in al cincilea an de domnie, Caragea Alcatuirea,

(la un pitac logofatului pricinilor straine Atanasie Hristopol $i legiuirii.
clucerului Nestor, sboeri cu stiinta $i cu praxis la ale pravileloroi
prin care le spune: g$tiutci va este dumneavoastrei ravna ce avem
Domnia Mea $i trebuinfa ce este de a se intocmi aici, in paman-
tul domnegei noastre feiri o pravilei cuprinzeitoare deseivil r$it de
toate pricinile Cate privesc la chinonia norodului, ca nici judecii-
torii sa nu cerce discolie la hoteiririle ce au a face, nici ipotesiarii
sa nu cerce ndpeistuire la .dreptul for din vreo intunecare sau ne-
deslu,sire a pravilelor). De aceia, gmeicar ca dumneata vel lokofete
al strdinelor pricini precum $1 dumneata biv vel clucere Nistore
a(i feicut inscris ciite o intocmire de pravild, care s'au vcizut $1 de
noi, totu$i, pentru desavar$irea lucrului eporuncim dumneavoastrei
ca ... lud nd $1 pe dumnealui stolnicul Constantin ci pe dumnealui
stolnicul lonifd Beileiceanul sa incepefi a va ... aduna cu tofii ... $1
a chibzul oriceite veti socoti ca sunt trebuincioase $1 destoinice spre
a aduce aceasta noud intocmire 'infra Intregime $1 band fiinfeix. 2.
Cu alte cuvinte, Domnul cere comisiunii boierilor ca pe baza
celor doua cintocmiri. sä alcatuiasca un text de legi definitiv.
In acest scop, ei vor putea sa adaoge sau sa suprime cele ce vor
gasi de cuviinta $i sa consulte $i alte pravile. Comisiunea Infiin
tata astfel 1$1 incepe lucrarile $i in scud timp Inainteaza Dom-
nului legiuirea ie$ita din discutiunile ei. Caragea, care dorea ca
opera ce-i va purta numele sa fie cat mai perfecta, da un alt pitac
la 15 Fevruarie 1817, prin care hotaraste ca Mitropolitul, Epis-
copii $i boerii veliti $i mazili sa se adune la curie, In fiecare sap-
1 Asa sunt numifi in pitacul din 15 Fevruarie 1817 publicat de V. A.

Urechia, Justitia sub loan Caragea in Anal. Ac. Rom. Mem. Sect. Ist. seria II,
t. XX (1899), p. 406 si retiparit de acelas, Istoria Romanilor t. X, Bucuresti
1900, p. 587-588. Citez dupa aceasta din urrna.
2 V. A. UrechiA, 1st. Rom. X, p. 587.
www.dacoromanica.ro
46
-tarnana de doua ori, sere a cerceta $i ei ca nu cumva ass fi ramas

ceva$ nepomenit Inteaceasta pravilniceasca condicAD. Membrii
adunarii vor completa legiuirea, adaogand, cum spune Domnul,
tot ce vor gAsi xlipsa $i de trebuinta). Toate acestea sl se faca
cfara de Intarziere3.1.
Cercetarea pravilei $i completarea ei cu diferite adaose de
cAtre Mitropolit, Episcopi $i boieri tine 'MA timp destul de in-
delungat, mai bine de un an. La 9 lunie 1818, adunarea Inain-
teazA o anafora Domnului prin care it In$tiinteaza cA a citit cu
luare aminte pravila ce s'a alcatuit $i a vAzut cA ea e co deslu-
sire a pravilelor ImparAte$ti ce se obi$nuesc aci In pAmantul
nostru $i a vechilor $i a canonisitelor obiceiuri ale pamantului,
nefiind Impotrivitoare celor vechi urmate 'Ana acuma*. De aceia
it $i roaga sa dea porunca sA se tipareasca 2. Domnul incuviin-
leaza, prin pitacul din 22 ale aceleia$i luni, hotarInd totdeodatA
ca Impreuna cu legiuirea sA se tipareasca $i anaforaua boierilor s.
Legiuirea s'a tipArit in greceste la Viena 4, In romane$te la
Bucure$ti s $i s'a promulgat de Domn la 9 August 1818, urmand
ca sA se aplice cu incepere de la I Septemvrie al aceluia$i an.
Manuscrisele originate, unul grecesc $i altul romanesc, s'au dat
in pastrare la Mitropolie 6.
1 V. A. Urechia, o. c., p. 588-9.
' Idem, p. 591-2 $i Dem. D. Stoenescu, Legiuirea Caragea, Craiova,
1905 p. 14-15.
3 V. A. Urechia, 1st. Rom. X. p. 591-2.
4 Cu urmatorul titlu: No[LoOsoia tov iNhiLxcitou xai EimE6satoitou
kiAirrou %al Eyquivo; acialg Obyypo6kaxta.; xuptcru yaviou Tocivvou
rEcogyEcru Kapatta Boe668a. 'Ev BtEvv Tfig 'Aotaretac 'Ev Tfi tint0-
.YeaCP[q T01.1 'Loth. BaeS. Tt6sx(ou 1818. Citez dura aceastA editie.
6 Cu urmatorul titlu: Legiuire a prea inaltatului $i prea pravoslavnicului
domn $i obladuitoriu a toga Ugrovlahia lo loan Gheorghie Caragea Vv. cu
toata cheltueala dumnealor Constandin Caracas, dohtor $i dumnealui Rad.-
canul Clinceanul biv vel stolnic si dumnealui Dumitrache Toisliceanul biv vel
sluger tiparita in privileghieata tipografie a dumnealor of ci$meaoa raposatului
intru fericire domn Mavrogheni din Bucuresti 1818. Cf. V. A. Urechia, 1st. Rom.
p. 450-1 $i acelas, Justitia sub loan Caragea p. 110-1; v. $i p. 409 nota 1.
A doua editie e din 1838, a serdarului Simeon Marcovici, tiparita in
tipografia lui I. Eliad. In 1845 acela$ Simeon Marcovici, devenit clucer, scoate
o noua editie a legiuirei, tiparind-o in tipografia privilegiata a curtei. In 1854,
-clucerul K. N. Brailoiu publics $i el legiuirea in Legiuirile ciirile ale Tarii-Ro-
mane$ti. Urmeaza apoi editia din 1862 a lui loan M. Bujoreanu, cea din 1865
tot de Clucerul K. N. Brailoiu si aceia din 1873 a aceluia$ Bujoreanu. In
ultimul timp legiuirea a fost editata de Dem. D. Stoenescu, Legiuirea Caragea,
Craiova 1905 $i de Ion Palade, Codul Caragea reprodus dupa manuscrisul
original romanesc, Bucure$ti 1907.
6 Dela Mitropolie au trecut in Biblioteca Academiei Romane, sub nu-
nierele 2322 $i 2323; actualmente sunt la Moscova, fiind transportate acolo in
-timpul rasboiului. A ramas la Academie un ms No. 1710 care cuprinde textul
romanesc al legiuirii lui Caragea. Pe prima paging se afla urmatoarea insem-
nare : Pravila Marii Sale Domnului loan Voda Caragea, prescrisa de cel mai
jos iscalit, la leat (rupt) Nicolae logofAt.
www.dacoromanica.ro
47
In pitacul din 2 Octomvrie 1816 se spune, dupa cum am

vazut, ca atat Atanasie Hristopol cat $i clucerul Nestor alatui-
sera fiecare cede o Intocmire de pravild, care au servit ca punct
de plecare In alcatuirea legiuirei. Despre proietul lui Nestor n'a-
vem alte *Uri '. Cu privire la acela al lui Atanasie Hristopol
gasim Insa date interesante In scrierea : 'EXA.Tivtxac dwatoAori-
Aura Tob Zigzorroq. fiEriXot, Aoyo0i-rou xvpicru 'AO-avaalov X0t-
cfronoi2uu data la lumina In 1853, la Atena, de prietenul $i admira-
torul lui Hristopol, Nicolaos Koritzas Z. Acesta da ca introducere a
scrierii o lungs biografie a lui Hristopol, In care se cuprind $i
arnanunte privitoare la istoria Tarii Romanesti sub Caragea.
Innainte insa de a arata rolul pe care l'a jucat Hristopol la Note
alatuirea legiuirei lui Caragea, cred ca e necesar sa dau ser- biograf ice
despre
vindu-mä de scrierea amintita, nefolosita pans acum de istorio- Hristopol.
grafia romaneasa cateva date asupra vietii acestui frunta$ al
poeziei elene care a avut stranse legaturi cu tarile noastre 3.
Atanasie Hristopol s'a nAscut In Castoria (Macedonia) in anul
1772. Tatal sau, preotul loan, fugind din cauza Turcilor, a venit
is Bucuresti, luand cu sine pe cei doi copii ai sai, Atanasie $i
Chiriac. Atanasie, aratand de mic tragere de inima pentru Inva-
tatura, a Post dat la $coala greceasa din Bucuresti, unde profesa
elenistul Neofit Caysocalivit. Dupa terminarea acestei $coli, a trecut
la Universitatea din Buda, unde a Invatat medicina, limba latina
$i filosofia. Mergand apoi la vestita Universitate din Padova, a
urmat cursurile de medicina $i $tiinte ajutatoare : fizia, chimie,
botania. Pe Tanga acestea, a studiat $i dreptul pentru care parea
sa aiba mai multa aplecare decat pentru medicina. Dupa ce $i-a
desavarsit cultura In cele doua Universitati, Hristopol se Intoarce
la Bucuresti. Aci, spre norocul lui, infra in legatura cu profesorul
Lambru Fotiade, care, entusiasmat de cunostintele profunde ale
tanarului, it recomanda lui Alexandru Moruzi ca educator $i pro-
fesor al fiilor acestuia. Alegerea lui Fotiade s'a dovedit din cele
mai fericite. Moruzi pretui In deosebi pe Hristopol $i atunci cand
capata domnia in Moldova, II numi judeator la unul din cele
dintai tribunale ale lasilor, dupl ce II rause mai intai amina!".
1 Vezi Andrei Radulescu, Logofatul Nestor, Buc. 1910, p. 11-13 (extras
din Revista critics de drept, legislatie si jurisprudenta Anul 1 1910 No. 1).
Acelas articol retiparit in Doi pravilisti romani, Craiova 1923.
2 Un exemplar in biblioteca d-lui D. Russo, profesor de bizantinologie la
Universitatea din Bucuresti, care a binevoit a mi -I pune la dispozitie. Ca Nicolaos
Koritzas e editorul scrierii TA41,met dexataoyipia-ra rezulta dintr'o insem-
nare lipita pe verso primei file a exemplarului profesorului Russo.
Pentru influenta lui Hristopol asupra lui Paris Momuleanu $i Heliade
Radulescu vezi N. lorga, Istoria literaturii romanesti in veacul al XIX, vol. 1
Buc. 1907, D. 42-3, 66. cf. $i p. 34-5.

4 TAXTIVLita CoaatoXoyhmact p. b' : T61, ZatE60166 80Sa6t1lV Et;
Eva anosa 7tccIrra Toii lacriou Sixcurrima, etcpoil neiirrov Stawag toy iti-
[tiff lie toU Ka[tivciin Tay 6aNt6v.
www.dacoromanica.ro
48
In timpul domniei lui Moruzi in Moldova (1802-1806) Si

la cererea Domnului, Hristopol scrise in greaca populara cunos-
cuta sa drama cAhile», care s'a reprezentat de mai multe ors, atat
Ia Iasi cat $i la Buctiresti in timpul domniei lui Caragea I. Cand
Moruzi parasi scaunul Moldovei, Hristopol pled $i el, urmand
pe protectorul sau la Constantinopol. Acolo, avand la dispozitie
biblioteca fostului Domn, t$i continua lecturile din scriitorii cia-
sici si moderni si alcatui multe din poeziile sale lirice care i-au
atras numele de Ngog 'Avaxggcov. Tot In acest timp, alcatui el o
scriere asupra versificarii poetilor clasici eleni, precum si o alta
rezultata din discutiunile filosofice cu prietenul sau Stefan
Dunca, profesor Ia scoala domneasca din Bucuresti despre vid.
Pe langa acestea, a mai scris $i o gramatica a limbii grecesti po-
pulare pe care Hristopol o numeste eolodoriza si Incepuse sa
alcatuiasca si un dictionar at limbii vorbite avand ca model, in
asezarea cuvintelor dupa raclacini, Tezaurul limbii grecesti at lui
Henri Estienne, renumitul lexicograf francez, Dictionarul 'MA a
trebuit sa fie Intrerupt, dupa ce ajunsese la litera 71, prin catas-
trofa ce se abate In 1812 asupra casei Moruzestilor 2. Silit sä se
desparta de protectorul sau, Hristopol primeste invitatia lui Voda
Caragea care II chearna la Bucuresti. Acesta, ca $i Moruzi, pre-
tuind calitatile deosebite $i cunostintele profunde ale Invatatului
$i poetului grec, II numeste judecator la unul din tribunalele boe-
rilor veliti. Asa ne spune scrierea citata 3. Documentar, constatam
pe Hristopol la 30 Noemvrie 1812 ca clogofat at strainelor pri-
dub>, dregatorie Infiintata atunci de Caragea pentru a judeca
pricinile dintre supusii straini sau suditi si raiele, sau ale sudi-
tilor Trite ei 4. in acest post ramane Hristopol pans in 1817, cand
e inlocuit cu Petrache Retorides care cedeaza si el locul in Au-
gust 1818 lui Stefan Nestor 5.
1 Idem, p. 8'.-E'.
3 Dimitrie $1 Panaiotache Moruzi sunt decapitati supt invinuirea de
tradare; Alexandru, fratele lor, fostul domn al Moldovei $i Tarei-Rominesti
$1 protectorul lui Hristopol, e trimes la galere. Vezi N. Iorga, Acte $i Frag-
mente cu privire la istoria Romanilor, vol. 11 1896, p. 490; acelas, Alte Iamu-
riri despre veacul al XVIII-lea dupa izvoare apusene. Luarea Basarabiei $i
Moruzestii, in Anal. Ac. Rom. Mem. Sect. Ist. t. XXXIII (1911), p. 171-185.
' p. tg' : oil, (19yicie... va otoptati toy Xpta-racruAov c74 Sixaathv
etc Eva axe Tel onsaariipta T6v Babstoaw.
4 Vezi porunca data de domn ispravnicilor prin care ii incunostiinteaza
de infiintarea noului post unde a oranduit pe credinciosul boer ... biv vet cd-
minor Atanasie Hristopolo Ia V. A. Urechia, 1st. Rom., p. 470 nota 2.
a Ibidem. Restul biografiei lui Hristopol, nefiind in legatura directs
cu cele ce urmarim in lucrarea de fata, si se vada in Elativota docato-
2,oyillAccra ; cf. Si NEoaarivoih cpul.oXoyia. Btoypacptattiiiv gv To% ypc'.o
!mat, otallapApcivuov È Wrwv ( 1453-1821), aiiyypaltga KorvatavrEvov
N. Mau, Atena 1868, p. 716-717.
www.dacoromanica.ro
4Q
Ca judecator supt Moruzi $i Caragea, Hristopol avusese

prilejul sa cunoasca cat de defectuos era mersul justitiei la not
din cauza lipsei unui text de legi care sa fie aplicat in mod con-
stant $i exclusiv. Caragea 1nsu$i observase aceasta $i o $i spune
Intr'un hrisov din 1817. El afirma anume ca In Tara-Romaneasca
se foloseau «trei tocmiri de pravile»: obiceiurile pamantului, con-
dica tarii, adica legiuirea Iui Alexandru Ipsilante $i pravilele (Ro-
manilor» adica cele bizantine Judecatorii recurgeau cand la unele,
cand la altele, a$a Incat nu arareori pentru acela$ proces se da-
deau doua hotariri contrarii 2.
Spre a curma aceesta stare de lucruri, Caragea hotara$te sa FkIrrix6
alcatuiasca un text de legi care avea sä fie folosit in mod ex- "TV:"
clusiv de atunci inainte. In acest scop, el se adreseaza, cum era Ydelspre'
§i firesc, celor doi boieri care erau mai indicati prin cuno$tintele proectul lui
for juridice : logofatului Atanasie Hristopol $i clucerului Nestor. Hristopol.
Ace$tia, dupa cum am vazut mai inainte (p. 47), alcatuesc fiecare
ate un proect de pravila. Faptul ne este confirmat, pentru Ata-
nasie Hristopol, de biografia amintita, In care se spune ca Dom-
nul, pentru a sfar$i ()data cu neintelegerile $i anomaliile ce existau
in judeearea pricinilor, a Insarcinat pe Hristopol, priceput In ale
legilor $i bun cunoscator al 'Atli, sa alcatuiasca o legiuire potri-
vita pentru Tara-Romaneasca. Acesta a alcatuit-o In timp de doi
ani, o opera desavar$ita pentru epoca sa. Biografia adaoga apoi3:
1 V. A. Urechiii, 1st. Rom., p. 470, unde e insa o greseala de lectura
au desavarsit in loc de nedesavarsit ; cf. Dem. D. Stoenescu, o. c. p. 22.
' 'En.rivixa CtexatoAoyiwaTa p. L1'.
3 Idem,p.xo' ;µi1 cpartatOREvog ti
of gyx(RTOL xat ite@t6kurrot T015
TO7C013... SilValfTal, Vet VAillOIN (11,Tibell61,V xavi Tijg Ludlam% 65atitovtag
tijg itavillog Tow, Siv bitg6ca.Ev Elg Stacpaovsixiatv Thy imotioxiiv Tfig vo-
[tahaiag TOU xaTec Ti1v (ix[tcitothaav xat tareav Tfig iryquovtag Toy bra-
xiiv,... dal 11162ag crept to Tan Trig SuvaatEiag toy, &ray at Qabtov@yiat
-riov livrtitciAcov TM) ETXCCV et()XiCIEL vel X0(111JSVCOVTCti, xat rl necirrri Tfig -
Toilto
ouatccg toy (iX1111) xat Sin/1414 htav 7rliov mot Tag toucycig Trig.
naeanieclivrag Oa' ET)Calr TOTE tiig yva4toboatag TO Sixato4ta, angecolpav
to oinsuoSgatecia trig VOILLO&Cilag TM), OCFCC 811X. tong E cpcivrixav SillIOTLILW-
TEVC act,o(k ncovoirgth-rEcoa, Cuto8Exolievot [tOvov Ona SEV gotSav vilttv
xam.ttav enwomoil Smai.ou xat Siv lingfaucav xaDiaou, [dr' dviacog,
1.111T' iNticrcog nonclig itH,6TOXCIaTLX0ii JCQ0V0111.01) At' ctirroi)g
eA.CiTTCOM.V.
tong it.6youg, ixTOg itoafov eallow maiat[taw, OX6xilmoov TO cbro6Xinav XE-
cpcacuov TO Eawasixav obscaov xat auttcpgeov xat Thy ilvaxaUptaw -(.7)v xa-
Ta19Xt6ovivow Seviym 80.au naeabExt0v.
. p. A6' :... 'AU& Thy 16totgAELav avtrly OXtycov npoval.umixow oixo-
yEveaTov, [LATE 0 avyrcixTrig, irirre 0 vo[taairig biv i'll5gAmaav nayscinaatv
vd cpavav atckpoeot xat etwayriTat etc Tag Evxag xat Tee avi.upeporca ii-
AlyoN tiiv (16EXTriplav, xat cruttnalli0vTag rov itAirftovg i

Arlc trig xotvOrriTog Cull' o [tiv siiwyETixec flyqu'ov aystxaxiOvTag Tc7w 0-
aStciy.ona xal
4
www.dacoromanica.ro
50
aNeinchipuinduli ca alesii $i fruntasii tarii (cite$te : marii boieri)

ar putea sa se impotriveasca fericirii planuite tarii tor, nu a supus
discutiei legiuirea sa in timpul cel infloritor, and era tare in
domnie, ci abia spre sfarsitul ei, cand intrigile adversarilor ajun-
sesera la culme $i cand strAlucirea $i puterea initials a domniei
erau in declin. Observand aceasta, toti cati aveau dreptul sA-$i
dea parerea, au respins partite esentiale ale legiuirei adica toate
Cate li se pareau a fi mai nzult spre folosul poporului $i nu al
privilegiatilor, primind numai ceeace nu pArea prea democratic
$i nu aducea, nici direct, nici indirect, o stirbire a privilegiilor
for aristocratice. Pentru aceste motive, nu s'a primit, pe langa
multe alte dispozitiuni folositoare, intreg capitolul referitor la
drepturile $i interesele poporului $i la usurarea celor impilati.
...Dar fata de acest egoism al putinelor familii privilegiate,
nici alcatuitorul, nici legiuitorul nu au vrut de loc sa ramaie in-
diferenti $i reci la dorintele $i interesele intregei ob$ti, ci bine-
facatorul Domn, ingaduitor fiind fata de lipsa de inteligenta a
celor putini (boierilor) $i compatimind suferintele indelungate $i
insuportabile ale multimei, a insarcinat in cele din urma pe acela$
redactor (adica Hristopol) sa aducA o indreptare operei sale stir-
bite. Hristopol $i el, nevoind sA se lase mai pre jos in ceiace
prive$te indulgenta $i largimea de vederi ca generosul sau sta-
pan, a reluat lucrul $i i-a dat forma $i volumul de azi, mic dar
cuprinzator $i potrivit pentru nevoile de atunci ale tarii. Atata
am crezut de cuviint5 sa relevez in ceeace prive$te soarta, necu-
noscuta publicului, a legiuirii muntene a vestitului Caragea, alca-
tuita de $i mai vestitul Atanasie Hristopol'.
Rezulta din cele de mai sus ca proiectui de legiuire al lui
Hristopol era redactat in sens mai favorabil paturei taranesti,
dandu-i anumite drepturi $i atingand privilegiile clasei boieresti.
Acest fapt a provocat impotrivirea reprezentantilor numitei clase
care au refuzat sa primeasca unele parti din legiuire, in special
capitolul despre drepturile clasei de jos, silind astfel pe Hristopol
sa-$i refaca opera. Care anume au fost modificarile aduse proiec-
tului lui Hristopol $i in ce masura au schimbat ele caracterul
initial al lui, sent intrebari, al caror raspuns e conditionat de
SvoavcioxEta acoliiaccra, Stgra4 TEAElitalOV T6V 18E0v ournixtrp, vet Ltt-

VEQ11 tits OvaimEws tou Eeyau tou OE@CULEEC(V. TO Si X@L6T07t01/A0g xat
autos pip/ etvExOttEvog vet SEixfifj xavinEeog xatet Tip/ etvEixaxiav xal
yEvvatercyrra TOIJ yEvvaiou flyEt.tovog, avgAa('E ;oils To Eeyov thraexijg Y.'
Mon itaXE Ei aino to naeOv TO11 axilaa xat atxeav agyvt4og, aAAa met-
Ex-rtxov 'tat nAileEg 4,)g neog tac TOTE etvciyxag toV -rental). Kai TOcra Stet
Tier Oiyvcoorriv Etc -sok noXXobc TCEQL7th:CElCLV tfic BActxtxilg voiLtoftEotctg toii
etotbiaau aOthvtov KileatVi cruvrayaivriv axe ov etoiSiacii-rEeov 'Mari-
s:11ov Xetotoaoaay.
www.dacoromanica.ro
51
descoperirea proectului insu$i. Cert e 'MA ca au fost discutiuni

$i ca textul prim al legiuirii lui Caragea, prezentat ca proect, a
suferit modificAri, unele importante chiar, pang sA ajunga la forma
actualg. Aceasta reese clar, dupa cum am vazut mai sus, din vor-
bele biografului $i prietenului lui Hristopol, Nicolaos Koritzas.
*
* *
In sprijinul celor relatate de Koritzas vine o noun dovadA, 0 redaclie

anume un manuscris grecesc I care cuprinde o redactie necu- manuscrista
noscuta a legiuirii lui Caragea, deosebita de redactia oficialg.nnuenjusicrla
Manuscrisul e un volum in 8 °, legat in piele, avand la Inceput
5 file nenumerotate. Pe primele 3 se afla tabla de materii. Ur-
meaza apoi 192 file numerotate dela 1-202, printr'o gre$ealA a
copistului care a sarit Ia paginare dela 119 Ia 130. Ele cuprind
textul legiuirii. La urmA, mai multe file albe. Pe dosul scoartei
din fats e Insemnarea : gCette (sic) livre appartient a mademoi-
selle Rhalou Barkanesco».
Deosebirile formale mai Insemnate sunt: schimbarea ordinei Deosebiri
in care vin articolele 2, contopirea mai multor articole sau chiar fore male faIA
egiutr
capitole Intr'unul singur 3, precum $i operatiunea inversA ", inlo- .
cuirea unor cuvinte prin sinonime s $i o redactare In general,
t. In biblioteca profesorului Mihail Seulescu dela Universitatea din
Bucuresti, prin a carui buruivointli am putut cerceta acest manuscris.
2. latii cateva exemple din multele ce se pot aduce (dau in traducere
romaneasca titlul capitolelor din ms) : La Partea III, cap. 1 Despre Thvoieli,
art. 7 si 13 din ins. (f. 27v.) sunt respectiv articolele 3 si 4 din textul pu-
blicat (p. 24) ; in acela$ capitol art. 6-23 (f. 28-29) att fost mutate in text la
Partea VI cap. 2 Despre dovezi, art. 9-16 (p. 121-2). Deasemenea in cap. 2
Despre vdnzare (f. 32-45 v.) si 14 Despre devalnid$ie (f. 84v-86) ordinea arti-
colelor e scliimbata fats de articolele respective din text (p. 26-35 si 53-4).
3. Partea III, cap. 2 Despre vdnzare $i cumpdrare, si 3 Despre mezat,
din ms. (f. 32-47v) au format un singur capitol 2, Despre vdnzare in text
(p. 26-35). Capitolele 17 Despre nunki si 18 Despre zestre ci exopricd, din
ms. (f. 95-105), au format until singur in text, anume cap. 16 Despre nuntd,
zestre si exopricd (p. 60 67).
Partea VI, cap. 2 Despre dovezi 3, Despre clirg, 4 Despre martori, 5
Despre ft:di/mint, 6 Despre carte de blestenz, din ms. (f. 188-198) formeaza in
text tin singur capitol Despre dovezi, cu 6 paragrafe, cuprinzand in plus fag
de ms. si paragraful Despre caznd (p. 120-127) etc.
4. Partea III cap. 5 Despre inchiriere p1 tocmeli de slujbe, din ms.
(f. 49 57) a fost divizat in dota capitole in text : cap. 4 Despre Thchiriere
(p. 36-38) si cap. 7 Despre toctneli de slujbe (p. 42-44).
Partea VI, cap. 7 Despre judectitori, judecatd, hotcirdre $i apel, din ms.
(f. 198v-202) a fosf divizat in dotta capitole in text : cap. 3 Despre judecdtori,
judecatii $i hottirdre (p. 128 130) si cap. 4 Despre apel (p. 131 132) etc.
5. Titlul cap. 16 din ms. Mei 'ApQathvcov (f. 94) a fost inlocuit in text
prin sinonimul sau Ilsei Mvrianiag (p. 59). Deasemenea titlul cap. 10 din ms.
IIeet xaturtou (f. 70) a fost inlocuit in text prin sinonimul sau He noArrtc-51
(p. 47). Tot asa IleQt etcpoQicivoi5, titlul cap. 6 din Partea VI a ms. (f. 193) a
fost inlocuit prin 116@i oroArecci5v (p. 127).
www.dacoromanica.ro
52
mai desvoltata &cat a textului publicat. Aceasta redactare mai

desvoltata consta uneori in articole explicative, alteori in defini-
tiuni si exemplificari, socotite apoi de prisos In textul publicat
care nu cuprinde cleat strictul necesar
Unele cuvinte din ms. de origine romaneasca, au fost inlocuite in textul
publicat prin sinonimele for grecesti. Astfel termenii xAd ?La, claie (f. 63);
nopoiltat, porumb, (f. 63) attIrrtl,V, stanjen (f. 20v) au fost inlocuiti prin
ttovia (p. 41) etpartooitt (p. 42) oQyvta (p. 19). Alti termeni, de aceiasi origine
ca xpoirtta, cruce (f. 10 v.) neativa, prajina (f. 61), 3tomtg-ro, pomet (f. 62 v.)
au fost suprimati in textul publicat.
lata cateva exemple :
Ms. Textul publicat
Partea III, capitolul 19 : Heel Art. 5, pag. 68:
am.t6t6aolloii, art. 5 1. 106.
. "Onotog Re Tay aXrphvov Itivov "07TOLog ae toy CIATIfitV6V xU-
till StacpoQag 'n Re coy 3ta@aarci- QLOV till btayoQag 11 Re Tay =ea-
Triv ton Sev cruR6t6citetat, Sev Xo- CrUitrIV TOij bey City.61.66tEtal, Sev
yiET111. nitig oil.181,6gETCEL, riiyouv Aoyitetat Ern auot6dtEtat.
Sitotog lte Toy avribtayeAtevov
t on 71 [ti Tin? 81,001,61.1iVOV 363112E-
atiotov coii tivriStagge9oRgvo-u Tau
oev alpfAcitetca, &,v Xoyttecat
Jtc74 aw6t6citetat.
Cap. 20 : riEet alcx-rox,otatag, Art. 15, pag. 70:
art. 18, f. 110:
"0-rav ot at@evoi xQt-rat miQtaa "Grav ot atge-rot xurat 1.6aot
t oicrot Stayawav, Scrot outtycovoiiv Stacpwvoiiv Ooot ouRcpcovaiiv etg
etc rlly arakpaotv, TOTE of NOL Vet tily an6cpaotv, Tem ot IStot va Ex-
hicagyovv Eva TeETOV inoterriv Xeyouv Eva Nov e3LX0itiv toy;
tong, xovic taw xptvoitivaw trly xcopic titiv x'etvol.&cov trly epthrri-
eedmrav rj trly 150riatv, tEL ot ray fi tTlV OeX.T]otv.
xptv6Rzvot StSorecig tong anal Tip
novolav vet wig xQivouv Xoyite-
tat &r tong EScoxav i'Ocrootav Vet
Eii101JV TO Sixatov xai [Li 8,11 Iva-
nov xat ap6awnov ilanoegcrouv.
Cap. 24 : fleet Itaeotxatotailxtic, Art. 1, p. 81 :
art. 1, f. 134 :
Ilapaxataairao XiyoRev to St- "0-rev Evag SiStl ton aX'' Xov ackly-
Sco neawct eig xav4va, Stet vet to vac tau vet to cpuXcigm Terre to13-ro
epta4u ItaQ0EXCITUNIX11V, rile 7Ca- notpaxaraOlixiv 6vo 1.1Ci0 REV.
QCOLCITOgalV ton npciy[tatog, nu-
paxatetSgrilv, excivov Inca napa-
xaraftfreet cpuXax-div exeivov 0-
nob' epvXcipret.
www.dacoromanica.ro
53
Deosebirile de fond, care fac importanta manuscrisului, con.. Deosebiri

stau din anumite adaosuri si lipsuri fats de textul publicat. Voi de fond fata
de leganrea
arata aci pe cele mai insemnate.
In priinul rand ins. confine un nurnar de capitole care au
fost suprimate cu totul in textul publicat al legiuirii. Ele sunt :
1. Capitolul 1 din Partea I: IlEpt Aiiffivrov xat airaevaxaiv
Stxakov. Despre Domn si drepturile domnoti (f. 1-3) in care
se arata care sunt drepturile sau prerogativele precum $i venitu-
rile domnesti. Primele opt articole ale acestui capitol pe care -1
reproduc impreunA cu alte pArti din ms. in anexe, dand si tra-
ducerea for se gasesc insa aproape la fel la Dionisie Fotino
Ìn-twice Trig oracu, Aaxfac, vol. III, Viena 1819. p. 411-412, formand
capitolul 8, cu titlul: IlEet Novi-roc -ribv Mils BAaxCag iimuivory
Aiiftsv-roiciw Sucauotuircov, Despre prerogativele Domnilor Tara-
RomaneVi sau drepturile domne,sti. Explicatia ce pare mai pro-
babilA a acestei coincidente e ca Fotino va fi avut un manuscris
asernanAtor cu al nostru, cuprinzand proiectul de legiuire al lui
Caragea, din care a luat cele 8 articole $i le-a introdus in scrie-
rea sa.
2. Capitolul 6 din Partea Ill: 11c(ii navSoxik, Despre griz-
duirea in han (f. 57 v-59) in care se arata Indatoririle hangii!or
fats de calatorii ce primesc (Anexa 6).
3. Capitolul 2 din Partea IV: 11E6. dcopa6comfic xciptroq
Despre darul de logodnii (f. 141 v 142 v). intrucat dispozitiile
privitoare la darurile de logodnA sunt identice cu cele referitoare
la darurile dinaintea nuntii, de aceia acest capitol din ms. a fost
suprimat in textul publicat unde a rAmas numai capitolul Despre
darurile dinaintea nuntii (p. 86-7).
4. Capitolul 1 din Partea V : 11E01 avrapaCac, Despre raz-
vratire (f. 167-167 v), In care se cid definitia rAzvratitului si se
spune ca pedepsirea lui e lasatA la bunul plat al Domnului.
(Anexa 8).
5. Capitolul 9 din Partea V : 11601 Soimlet@c-ov, Despre cei
Cap. 24, art, 12, f. 135 v: Art. 11, p. 82:

"Orav re naeoacara0E[tevov "Orav to Aaeaxa-ra0Efigvov
3wayirta tirron dna rev napaxa- neawa trirOfi Coto ray itaeaxa-
raolgriv, xp.E(.06T61 Vet TO StSfi ruftgrily, xeewarET, V& TO Si.Si 0 (pu-
cpilhotriig xa1 to naegAa6E. AaxtiN xa4k- to 3Taeg4a6ev.
"Av ijvai Si TO noawa mient- "Av Avat, Si TO neawa xdpici-
Roy '-, xwourEi xat tour xaeicoilg p.ov XQEORSTET, XCeL T014 XCItenOljg
TOW ixteg ii6voy ay to ivayttov TOW extol tOvov av to iyavriov
outicl0v011. u pcpawyl-afj.
I "Ay hvat A.x. ne6Bara, api-
AEL Vet StSii xai To paAt tau; xai,
c. A.
www.dacoromanica.ro
54
ce mdsoard stra mb (f. 175 v). Aci se da, ca $i la capitolul prece

dent, definitia celor ce masoarA stramb $i pedeapsa ce li se cu-
vine. (Anexa 10).
In afarA Insa de aceste cinci capitole s'au mai suprimat in
textul publicat $i anume articole sau parfi de articole din alte capitole
ale manuscrisului. Aceste suprimari sunt foarte numeroase, ele
avand loc aproape la fiecare capitol. Indic aici numai pe cele
care am crezut ca prezinta importanta din punct de vedere is-
toric sau juridic.
1. La cap. 8 din Partea I : HEot ea,EVUsppwv , Despre liberi
.
(f. 8 v-10 v) s'au suprimat articolele 4-11 din ms. Ele cuprind
impartirea celor liberi in diferite categorii : boieri, boiernasi, nea-
muri, maz iii, ruptasi $i birnici, al-Maud cine infra in aceste cate-
gorii, impozitele platite de fiecare, precum $i scutirile de care se
bucura. Adaog observarea ca e prima data cand o astfel de I'm-
*tire a locuitorilor in diferite categorii sociale-fiscale s'a incercat
sa se introduce inteo legiuire romaneasca, consacrandu-se astfel
prin lege diferitele scutiri legate de aceasta impartire. De sigur,
aceste articole intrasera in anteproiect prin staruinta rnarilor boieri
cari doreau sa -$i vada asigurate printr'un text de lege privilegiile
de care se bucurau. (Anexa 2).
2. La cap. 3 din Partea : ilEgt iurEp4Egattagoii, Despre
mezat (f. 46-47 v), s'au suprimat in textul tiparit articolele 1, 2 3,
7, 8, 9, 10 din ms. Din acestea, mai important e articolul 8, prin
care se prevede ca la vanzarea prin mezat, trebuie sa se face
cunoscut pretul obtinut mai intai celor cu drept de protimisis $i
numai data acestia refuza sa cumpere, atunci se poate adjudeca
asupra altora. In text dimpotriva, se prevede, prin articolul 48',
ca la vanzarea prin mezat nu exists drept de protimisis. 0 mo-
dificare deci esentialA de fond. (Anexa 4).
Capitotul 3. La capitolul 8 din Partea III: HFoi, Acixxxlc,Despre clacd
sp rde la
n re ac ia
(f. 61-64), s'au suprimat in text articolele 2, 6, 7, 8, 14, 17. Prin
manuscrisa. articolele 2, 6, 8 din ms. se prevedea : Proprietarul e dator sa
dea clacasului, Intai, loc pentru cask al doilea, lemne pentru foc,
al treilea, loc pentru aratura (Opycoga) cat lucreaza in doua zile
$i al patrulea, un alt loc tot a$a de mare pentru cositul fanului.
(art. 2). In caz cand proprietarul nu are de unde sa dea loc de
coasa $i lemne de foc, atunci se vor scadea pentru fiecare din
aceste indatoriri cite trei zile de muncA din cele douasprezece pe
care e dator claca$1.11 sA be dea anual proprietarului (art. 6 $i 8). Prin
articolul 14 se prevedea : claca$ul sA nu dea dijma din pometul
lui. Prin articolul 17 se hotarau urmatoarele : Cand proprietarul
nu vinde yin sau rachiu pe mo$ia lui, Tiber e clacawl sA liana
I. Eig tag ecyoeac ithv irrceeEvattoluTyv aeotipiatc b> v bibevat. OA-

4Ot Onoto; TO 3140V intE0Eticcrititi EniNog xca etyoeciEt (p. 35).
www.dacoromanica.ro
55
el, cu invoirea proprietarului $1 dand acestuia cate un gro$ $i o

masura de vin de fiecare Bute. Toate aceste articole dintre care
cele cu numerele 6, 8 $i 14 stint vadit in favoarea claca$11or
au fost suprimate in textul publicat at Iegiuirei unde s'au adao-
gat ins5, in schimb, patru articole noi, anume 3, 4, 11 $1 12. Prin
articolul 3 se prevede ca daca vre-un proprietar va atrage pe mosia
sa prin vicle$ug pe claca$ii altuia, tocmindu-se cu ei sa-i lucreze
mai putin de 12 zile, attinci 'acel proprietar sa piarza privilegiul
clacii $i sa plateasca celuilalt daunele pricinuite. E deci o masura
de asigurare pentru stapanii clacasilor. Prin articolul 4, clacasul
e obligat ca, in afara de cele douasprezece zile de munca pe an, sa are
proprietarului o zi primavara sau toamna $1 sa-i dea $i un car de
lemne la Craciun, carandu-le la mosie sau in alt loc, a carui de-
partare sa nu treaca insa de Base ceasuri. Articolele 11 $112 tin locul
articolului 17 din ms., care fusese suprimat. Ele interzic clacaplui
de a vinde yin, rachiu sau a deschide bacanie pans nu se va
invoi cu proprietarul. Prin articolul 17 am vazut ca se preciza
ce anume datoreste claca$ul proprietarului in aceste cazuri; prin
articolele 11 $1 12, inlocuindu-se obligatiile precise prin simpla
invoiala, rezulta ca schimbarea s'a facut tot in favoarea proprie-
tarului. (Anexa 7).
Alte articole sau parti de articole mai importante din ms,
suprimate in textul publicat, sunt urmatoarelet
Capitolul 4 din Partea V : Mgt xA,cyrninf, Despre ho(i (f.
171 v). La articolul 7 din ms., prin care se arata ca hotel de lu-
cruri domne$ti sau publice sa se pedepseasca ca $i hotel de lu-
crud sfinte, sau cum va don Dommd, s'a suprimat in textul
publicat (p. 108 art. 6) partea subliniata. (Anexa 9).
Capitolul 9 din Partea I: Ilept coa6,6cov, Despre robi (f.
11 v). S'a suprimat inceputul articolului 3 din ms., prin care se
spunea ca Domnul e staptin si pe viafa figanilor. (Anexa 3).
Suprim5rile efectuate la aceste doua capitole din urma sunt o
restrangere a drepturilor Domnului, restrangere care arata, dupa
toate probabilitatile, o interventie a marilor boieri.
Capitolul 5 din Partea VI : HEQ Ogxou, Despre jurtinaint (f.
195 v-197 v). S'a suprimat art. 10 din ms. prin care se arata ca
prestarea juramantului trebuie sa se faca cu pitac dela judecator,
in biserica Mitropoliei, daca pricina se judeca la Buctiresti, in
biserica Episcopiei, la Craiova, Arge$ si Buzau $1 in bisericile de
regdinta din celelalte judete. (Anexa 11).
Capitolul b din Partea VI: Ilsol, accpoptagoii, Despre afurisa-
nie (1. 198). S'a suprimat articolul 3 din ms. prin care se prevedea
ca afurisania sa se ceara cu pitacul judecatorului dela Mitropolit
sau Episcopi $1 acestia, la randul lor, sa dea carti de afurisanie
pentru procesul ce trebuie judecat (Anexa 12).
Capitolul 7 din Partea Vi: 11E01, xoraw, xgraEw, Curoq)ec-
am; xui, xx?,11-rcov, Despre jadecatori, judecatd, kotarire si apeluri
www.dacoromanica.ro
56
(f. 198 v). S'a suprimat articolul 2 prin care se hotara ca judecatorul
sa nu primeasca dela inpricinati nimic in afara de putina man-
care $i bautura. Cel ce o va face si va fi descoperit, sa fie des-
tituit $i dezonorat de catre domnie (Anexa 13).
In afara de acestea, dupa cum am spus mai sus, s'au facut
suprimari de articole sau parti de articole aproape la toate capi-
tolele. Neavand insa o importanta deosebifa, ma marginesc sa
Adaose si
mentionez numai faptul, Vara a mai lung] lista citatelor.
precizari ale Am vazut in cele precedente ce anume are in plus manu-
legiuirii scrisul fata de textul publicat al legiuirii. lata acum si adaoseIe,
oficiale fata mult mai putine, ale textului fata de manuscris :
de ms. Capitolul 7 din Partea V: 1141 cruxocpcivrcov, Despre prepui-
tori sau pa tori (p. 110) lipseste in Intregime din ms.
Capitolul 2 din Partea Valsol thro8eitscov, Despre (loved.
Lipseste in ms. paragraful 5 Baaavov Cazna (p. 127).
Capitolul 6 din Partea III : Mot xA.Cicxxaq, Despre cladi (p.
39-42). Lipsesc in ms. articolele 3, 4, 11, 12 despre care a fost
vorbk mai sus (p. 54-5).
In afarA de acestea constatam in textul publicat §i anume a-
daose care precizeaza, cum era de asteptat, unele dispozitiuni enun-
tate in mod vag in redactiunea manuscrisului. lata cateva exemple :
La capitolul MO, npawatcov yerrovgag, Despre vecincitatea
lucrurilor, se prevede in ms., ca cine va muta semnul de holar
sa fie pedepsit foarte aspra 1. In text se arata care anume va fi
pedeapsa: sä plateasca pagubasului vecin atat cat pretuieste locul
pe care $i I-a insusit prin stramutarea semnului 2.
La capitolul MO, axA,660,w, Despre robi se spune, in ma-
nuscris, ca cine va tine cu stiinta tigan sau tiganca strains e dator
sä-1 Intoarca proprietarului adevarat, platindu-i si tot castigul pe
care ar fi putut sa-I alba acesta dela tiganul,lui, precum si pagu-
bele ce a suferit din lipsa de stapanire 3. In textul publicat se
precizeaza ce anume sums are sä plateasca proprietarului: 40 de
taleri anual pentru tiganul mester, 20 pentru cel fara mestesug,
30 pentru tiganca me$terA, 15 pentru cea fara mestesug 4. Se pre-
cizeazA de asemenea in text ce anume pedeapsa sA se dea fali-
tilor fraudulosi 5 $i plastografilor 6, in timp ce in manuscris nu
se arata aceasta 7.
Partea 11, cap. 4, art. 1, f. 20 : vez iratoH5E-rat ca)Orrieota.ra.
p. 18, art. 1.
Partea 1, cap. 9, art. 5, f. 12: "Orrotog oixamorrplfi ivov xa-rtitaov
ij xastteliA.av va -rube I -rev xiiQuiv -rove pi Tel 500L XEQ871 6 xi,-
guSg taus 1.111.1t0Q0i76£ va EX11 alto -miror; xal, pi Talc titillate tiaate stet
toimoug ncift.
p. 13 art. 7.
5 p. 108 art. 2.
p. 109 art. 2.
Vezi respectiv f. 172 art. 2 si f. 173 4 art. ?.
www.dacoromanica.ro
57
Fata de femei si fete, manuscrisul are dispozitii mai favo- Redactia,

.rabile decat textul publicat. Asa de exemplu, la capitolul rho., manuscrisa
mai
Aripovopla, Despre mostenire, se spune in ms. (f. 147 art. 13) el favorabila
daca parintele decedat are fii si fiice netnzestrate, atunci moste- femeii.
nesc cu totii deopotriva. In textul publicat s'a introdus o schim-
bare importanta in defavoarea fetelor si anume ca in acest caz,
mostenesc numai feciorii iar pe fetele neinzestrate sunt datori ei
sa le Inzestreze Si sa le casatoreasca (p. 90 art. 17 1).
La capitolulilEgi, 7rootxo6utvzpo.waw xai, iconcofxcov, Despre
contractele de aiscitorie si parafernale, se prevede prin articolele 6
$i 7 ea tatal, sau in lipsa fratele, e dator sa dea zestre fetei $i
clacri face dificultdfi, ',Tate fi silit la aceasta prin judecatci, de
catre rude (f. 98-98 v). In text s'a suprimat partea subliniata care
era o asigurare, e drepf, mai mult teoretica decat practica, data
fetii. (p. 62, art. 12). Prin articolul 23 din acelas capitol al manu-
scrisului, se prevede ca mobilele neinsufletite date de zestre ire-
buesc toate pretuite (f. 101), in timp ce in text se spune ca se pot
da $i nepretuite (p. 64 art. 26). larasiw o asigurare pentru averea
femeii, asigurare suprimata in text. In caz de despartire provi-
zorie, art. 36 din ms. da dreptul femeii sd -ci is zestrea sau sa
ceara asigurarea ei (1. 102 v), in timp ce textul publicat admite
numai ultima forma, aceia a asigurarii. (p. 65, art. 38). Daca femeia
incredinteaza averea sa parafernala barbatului, atunci, potrivit art.
47 din ms., ea va lua iscalitura dela acesta t (f. 104 v). In text s'a
suprimat cu totul acest articol
La capitolul 23 din Partea III : Ilegi, Enntponnq, Despre epi-
tropie, prin art. 36, se spune ca daca mama epitroapa a copiilor
orfani de tats se casatoreste a doua oars pans a nu-si fi dat so-
coteala epitropiei $i dad se constata apoi lipsa in averea orfa-
nilor, raspunzator este barbatul cel de-al doilea, (f. 132 v) 2. In
textul publicat e facuta faspunzatoare $i ea, pe langa sot (p. 80
art. 35). Asa dar dispozitia din ms. e mai favorabila femeii decat
in textul publicat.
In sfarsit, la capitolul 3 din Partea IV: IlEpt nooyakttatcov
Mowv, Despre darurile dinaintea nuntii, se hotaraste prin arti-
colul 4 ca daca barbatul fagAdueste dar inaintea nuntii, fara sa
spuie anume ce si cat, sa se considere acest dar egal cu a sasea
parte din zestrea sotiei (f. 143-143 v) 3. In textul publicat se
spune ca intr'un atare caz, barbatul nu e dator cu nimic (p.
86 art. 3).
1 va ItgQVil dna TO XgH, tou 15/LOyOCENICt.

2 6Xii6riv o Civbeag va tily ivExEtat.
a. "Av Taxan 7ToyalLtiaiov boy xat Self ovoµaa i ti, xat no-
00V, TOTE Vet ?.oyttetaL Etc dcotea Tema, iinov ETVOLL xat ii ttµii toil extrwo-
Qtou tijc IrQoixac Elbe xat 3tQoixa Sev gxn rl yuvaixa, ye( !di mououtiltat,
www.dacoromanica.ro
58
Redactia_ Legiuirea manuscrisa e mai favorabila deck cea oficiala nu

manuscrisa
mai numai fatA de fete $i femei drora le acordA, Intr'un anumit caz,
favorabila drepturi egale Ia mo$tenire $i le garanteaza mai bine zestrea.
celor saraci, Aceia$i atitudine de protectiune, de aparare observAm $i fata de
datornici Si cei lipsiti, datornici $i acuzati. Am vAzut cum era redactat capi-
paritt.
tolul despre clad, cuprinzand anumite dispozitii favorabile eta--
capita $i restrictive pentru proprietari. 0 dispozitie favorabila
deasemenea locuitorilor de pe o mosie (clAcasilor) este aceea de
la cap. 5 Partea III din ms : HEpt gtaftd)ovoc xat IncraomkrEcoq,
Despre darea si laarea in arena. Prin articolul 4 se prevede ca
la arendarile de mosii se vor protimisI locuitorii mosiei inaintea
oricarui altuia ; ei se vor prezenta pentru aceasta din Martie pans
Ia sfar$itul lui Aprilie (f. 49 v). In textul publicat s'a suprimat
aceesta masurA dreapt5 fats de cei ce lucrau parnantul (Anexa 5).
In ce priveste pe datornici, legiuirea manuscrisa acorda
prin art. 25 al cap. Ilipt SaysfagaToc, Despre impramut, in caz
de neplatA, o a doua pasuire de patru luni peste cea acordata de
judecata (f. 67-67 v) 1. in textul publicat ea e suprimata (p. 44-47).
La cap. 11E6. Stacpcipov, Despre dobil add, articolul 3 hotA-
r4te ca nu se poate plati dobandA Ia dobanda 2 (f. 74 v) pe cand
in textul publicat s'a introdus dispozitia ca se poate face dobanda
capete $i atunci se plateste dobandA $i Ia acele capete (p. 48 art. 3).
Prin articolul 5 al aceluia$ capitol se prevede ca mostenitorii nu
vor plAti timp de un an dobanda pentru datoria celui rAposat
(f. 74 v) 3. In textul publicat, intervalul in care nu curg dobanzile
e numai panA la numirea mo$tenitorului (p. 48 art. 5).
Fata de cei ce zalogesc sau pun amanet pentru o datorie
oarecare, legiuirea manuscrisa e de asemenea mai indulgentA.
Astfel la cap. 12 din Partea III : ilEgt vE,rup1eco.6o)c, Despre zdlo-
gire, se acorda, prin articolul 17, celui ce a pus zAlog 5i un at
doilea termen de patru luni, pe langA cel dat de judecata, spre a-5i
putea plati datoria (f. 78) 4. In textul publicat s'a suprimat acest
al doilea termen. Apoi, prin articolul 25 se hotAra d atunci and
datoria nu se poate acoperi din zalogul lasat $i mai sunt $i alti
imprumutatori, cel ce a imprumutat cu zAlog, sA se multumeascd
... Kat luta beirre(niv ?Daily -roariv otoQiay...(i. c. tEtQcivivov ow-

etavl.
Kavgvag vet d1 nkriethv tov haap6Qau bakpoeov.
Ot sarwovelaot Eva xeovov va [di 3tkiwWvauv oteapoeov Sta to
xeF',og tou anaDaaivou.
4 "Av IlEtet t1ly thth toy ba.vElorip, I'
dita .riiv 4611, TETQUILITIVOV
oLOClEaV o xQEtharyig bey 71/1.11Q6011, TOTE ILIETOL SEirrE071V eaTIV TOMO, Oto-
eictv va notaiitat, Stet till xeioton to ivipeov Eig TOv orpiatov 15nEvO-E-
1,tart6[tew, vex nA.rwthvritat,.
www.dacoromanica.ro
59
numai cu el (f. 80-80 v) 1. in textul publicat MA, diferenta dato-

riei neacoperite prin zalog, se adaoga la datoria fag de impru-
mutatorii simpli (fare zalog) (p. 51, art. 18). Asa dar textul is partea
creditorului fats de debitor, in timp ce in ms. se favoriza eel de
al doilea.
Fats de cei chemati in judecata, ca si fats de datornici, ms.
cuprinde unele dispozitii diferite de acelea ale textului publicat.
Mentionez pe aceia privitoare la numM-ul martorilor. Cand el nu
e hotarlt de lege, atunci ms. II fixeaza la 3 (1. 129 v) Z, pe cand
textul considers ca suficienti numai 2 (p. 124 art. 36). Ms. is
deci partea paratului cerand mai multi martori decat textul.
Cand insa vinovatia cuiva a fost stabilita, atunci, in genere, Pedepse
pedepsele prevazute in ms. sunt mai aspre cleat cele ale textului inmai grel(
redactia
publicat. Astfel pentru gazda de talhari se prevede si pedeapsa manuscrisa.
cu moartea (f. 170, art. 5)3 in timp ce textul are numai pedeapsa cu
ocna pe cinci ani (p. 107, art. 5). Hotul e condamnat, pe langa altele,
sa plateasca valoarea indoi la a lucrului ce a furat (f. 170 v-171 art.
2 si 5) 4, pe cand in text se cere numai valoarea obisnuita (p. 107
art. 2). Pentru plastografii de iscalitura, pecete sau acte domnesti
e prevazute pe Tanga ocna si exil, in unele cazuri, si moartea (f.
173-173 v art. 2)5; textul are numai pedeapsa Medi mainii sau
ocna pe cinci ani (p. 109 art. 2). De asemenea pedepsele prevazute
celor ce jura stramb, chiarna pe nedrept In judecata si adulterilor
sunt mai aspre in manuscris 6 decat in text 7.
Acestea sunt, pe scurt, deosebiri' mai insemnate intre re- Rezultatele
dactia manuscrisului si aceia publicat,, a legiuirii lui Caragea. compararii
Recapituland, se observe ca Iegiuirea din manuscris cuprinde anu- celor cloud
redactiuni
mite dispozitiuni favorabile paturei de jos, taranesti. Aceste dis- ale legiuirii.
pozitiuni sunt privitoare la dreptul ce-1 au taranii de a lua cu
arena mosia pe care traesc inaintea oricarui altuia, la scutirea
'Otav Si xai aAoc oavEtatai iivat, TOTE 6 EvExvQcoriic oavetatig

v6 igocAtai ti to ivgxveov pivov.
I "Onou 6 dcibilag dna tons vOliovg biv oto,oltEtat. Exei -Nag i
tolivraL 66tyriveg.
3 "Oaol, Mioranoogxtat ZAgyxovtai, va ictectorvtat, xat Et viv xat'
avayxriv gam) tag Amotag torus EbFx ri6av xat tolls agothratav v6
ouyxweoiivtai Elbe [th, vet Ouvatthworrat xat dint ws owneoixtoe6g, it
Et, aty6tEeov: etc trio Oxvav v6. xatabtxdtontat.
`...va grkriecbvy St;r41 to xAERttivov.
6...eiV h Cute thy JC A a atoyeawiav 62`66r1 dm, pEyakarrgei, etc Oa-
vatov.
6 Vezi f. 197v art. 11 ; f. 199-200 art. 10 al. 2 ; f. 177v 178 art 1 si 5.
° Vezi p. 127 art. 53 ; p. 129 art. 8 ; p. 113 art. 3 si p. 66 art. 42-43.
In schimb la falsificatorii de bani, textul e mai sever : prevede pedeapsa cu
moartea (p. 111 art. 2) in timp ce ms. are pedeapsa corporals si ocna sau
exit (f. 175 art. 2).
www.dacoromanica.ro
60
de 6 zile de munch, daca proprietarul nu le da lemne de foc $i

loc de coasa $i Ia scutirea de dijma pentru pometul lor. De ase-
menea lipse$te in manuscris obligatia de a ara proprietarului o
zi toamna sau primavara $i de a aduce un car de lemne la Craciun.
Datornicilor, manuscrisul be acorda o noul pasuire pentru a-$i
p'ati datoria. Fetii neinzestrate ii da drept egal la mostenire, iar
femeii i se garanteaza mai bine zestrea. in privinta drepturilor
sau prerogativelor domne$ti, observam ca s'au suprimat in re-
dactia publicata unele articole $i parti de articole din ms., care
aratau aceste drepturi
Cine e Se pune acum intrebarea: Cine e autorul proiectului de !c-
ontrail
redactiel gi
.
uire cuprins in manuscrisul analizat mai sus ? Se pot face trei
manuscrise? ipoteze :
1. Manuscrisul cuprinde o copie dupa proiectul delegiuire
al lui Atanasie Hristopol. Un indiciu in favoarea acestei ipoteze e
pasagiul din biografia cuprinsa in ,gÈXXivocet acqatoiLorittatau
in care se spune ca Hristopol redactase proectul sau de le-
giuire in sens mai favorabil paturii de jos, deci in mod ase-
manator, pentru unele articole, cu redactia manuscrisului nostru.
Un argument insa hotaritor, care sa confirme aceasta ipoteza,
nu avem.
2. Manuscrisul e o copie dupa proectul de legiuire al clu-
cerului Nestor. Despre acest proect Insa not nu avem nici o alts
tire in afara de pitacul din 2 Octomvre 1816, prin care se atesta
existents lui. Nu $tim nimic asupra felului in care era redactat,
anume daca favoriza pe boieri cum pare mai probabil, dat fiind
ca $i Nestor facea parte dintre ei sau daca cuprindea cumva
$i unele dispozitii favorabile paturei de jos. A$a fiind lucrurile,
nu putem aduce, in stadiul actual al chestiunei, vreo dovada ca
manuscrisul cuprinde proiectul lui Nestor.
3. Manuscrisul e o copie dupa o redactie intermediary intre
proiectele celor doi juristi $i redactia definitive din 1818, poate o
copie dupa proiectul de legiuire intocmit de comisia celor patru
boieri, instituita de Domn Ia 2 Octomvre 1816, din care faceau
parte Hristopol $i Nestor.
Aceasta ultima ipoteza mi se pare cea mai probabila. Co-
misiunea, pe baza celor cloua anteproecte prezentate, ale lui Hris-
topol $i Nestor, a redactat un nou antcproiect,acela care se ga-
se$te in manuscrisul cercetat mai sus. In acest nou anteproiect
se af!a, dupa cum am vazut, $i dispozitiuni favorabile taranilor,
I Vezi mai inainte p. 55 si anexele 1, 3, 9; cf. si cap. 9 art. 8 din ms

(f. 13) in care se spune ca clad un tigan rob is o femeie sloboda sau
viceversa, cu stirea stapiinului $i se descoperd faptul, atunci acest staspan sa
viarcla dreptul asupra lor, iar ei sa devie figani domneFti. Aceasta dispozitie a
Post modificata in textul publicat al legiuirei (p, 14 art. 10) in sensul ea ei
devin, intr'un atare caz, liberi,
www.dacoromanica.ro
61
luate probabil din anteproiectul lui Hristopol si dispozitiuni favo-

rabile paturii boieresti reproducand, tot probabil, pe acelea ale
lui Nestor. Insa nici acest anteproiect redactat de cei patru boieri n'a
fost gasit satisfacator. Membrii marei adunari a boierilor, insti-
tuita de Domn la 15 Fevruarie 1817, i-a adus gi lui modificari,
suprimand unele dispozitiuni $i adaogand altele. In chipul acesta,
dupe discutiuni indelungate si concesiuni reciproce, s'a ajuns la
redactia definitive, tiparita atat in greceste cat si in romaneste,
in 1818.
www.dacoromanica.ro
AN EXE.
www.dacoromanica.ro
1.
Partea I, Capitolul 1 (f. 1-3).

lispi Ai0iv.cov Despre Domn si drepturile
xsti, er.S3Ovescxetiv ncxxicov domnesti.
Etc To p,ovacyotOv Trlc Incc- In regimul monarhic al TArii-
xiAtc nokileutta 74)0M,GTOV ago- Rom'anesti, cel dintaiu dintre
monov etvat 6 aiagyrrig Tot) o- obraze este Domnul ale cArui
nofol, Talc NOTTITaK a6)rvit- prerogative le numim drepturi
xa bbtata 6voiaciottev. domnesti.
Etvat Se airco.. Ele sunt :
1. Na vottofieTil &iXa ni vet 1. SA legifereze, adica sA in-
UT TI vottouc veoK, va d'X'Ufyi) tocmeasca legi noi, sA abroge
vrI Tag JtaXatoi3s ciyoticriouq, pe cele vechi can nu mai sunt
vet btooadrn Tax.; el[LoF,CTI in uz, sa fndrepte pe cele sus-
xaq SLOCiftliJOTOLK JTOOGOETCOV- ceptibile de Indreptare, adAo-
Ta, r dcpatptimac, vet i*TIV11 gand sau suprimand, sa inter-
TO1Jc 0140TELVOlig xai, aupt66- preteze pe cele obscure si echi-
?Low:. voce.
2. Na fjvaL xpuriic avd)Ta- 2. SA fie judecator suprem, a-
Toq 811?%.U.811 Ratc rl e(JTOCIDOUTFL dica toate hotaririle tuturor tri-
5X0)11 To5V XOLT191,031, eiq TO At- bunalelor sa se supuna diva-
6avt Tor, fivoitv Eic TO xotTil- nului lui, in ultima instants si
. ot6v TOU £6ya-rwc, va i1Jtevil-6- hotarirea lui sa fie fail apel,
vcovTat xat TI anocpaang Tov adica sa hu sa se supuie la
xercriefou vet fivat voi.tog dvuo_ judecata unui alt judecator.
0-uvoq Fir eiAlo xourtIotov TO'U-
TECITL Va. 11,11 15Jtelnital, etc eikA,ov
xgruilv va Try dvaxekm.
3. Na xavovitfl Talc ;mad- 3. SA hotarasca pedepsele
atq Taic Ocratc OL vottot atto- despre care legile tac si sA rnA-
TrOilV xai vet e;TITEllrfl va pc- reasca sau sA micsoreze pe a-
! Reproduc intocmai textul manuscrisului, fara nisi o schimbare orto-
grafica.
www.dacoromanica.ro
66
Tpt,c4n -rate. 6aaK OL wiaot. ilz- celea pe care legile le prevad,

natotry xat be TO xdaEa' dupg cum trebuinta va cere
ypEta ri va bibp TO1) nsafarac. sau sä dea amnistie celor vi-
chtvriatiay. novati.
4. Na fivai aovoq xilptoq 4. SA aiba singur dreptul de
tilC o)pi.ac xat 6xvac -nbv 'U- surghiun si ocna, adica numai
AEIJOUVO)V, liy01JV to floVOV TO cu hotArirea lui sa se surghiu-
NCOUGlid TOV Va g409(COVV/.1. neasca cei vinovati sau sa se
Tj Va GTEWOVTUL Etq -rnv Oxyay. trimeata la ocna.
5. Net ijvca Rovoc xiigto too, 5. SA alba singur dreptul de
Davatou Taw ilircuthrvaw, Tjyauv moarte, adicA cu hotArirea lui
ge to UnntaRci toil Va '014VC.CTO- sa se omoare.
VUOVTaL.
6. Na "tirricpin xcd, vet intxv- 6. SA aleaga $i sa confirme
pdwn toy UntponoXirnv Tay:. pe Mitropolit, pe Episcopi si pe
,3-acry.tiTuyuq xat Tok, fiyovag- egumenii tuturor manastirilor
voug .r6v govacrtripapv 6A.aw din Tara-RomaneascA, sa facA
dig BXaxia, vet zsIDOTOVjj boieri, sa numeasca judecatori
tout eimovrac, vet 8tOpiZ11 HOL-- la toate tribunalele,
vitq ELC faa. to nu-11pm,
7. Na yaAii npovolua, 8i- 7. SA acorde privilegii, adica
Xabil Ei)ygvEtE, Ccavoonfatc., boierii, scutiri, mile, scutelnici,
axotrravfxauc, xa-r46g- tigani si celelalte.
Xauc, xat T. A.
8. Na cpopoXoyfi xal, Vet 8E- 8. SA pule impozite $i sa is
xa-afl, va aggvn bliA,abh q)o- dijme, adicA sä is impozitul nu-
pov, -riyv A,Eyottgvnv 8ebtav mit dajdie si dijma cuprinsa in
xat, anobExectwolv Thy 3TCQL- dijmArit oierit vinarici 3 $i
ActOuvoOltriv ELF 8tonapi.- vama4.
TOV (0yLEQ(.101/ 61VUOKOV
Hat 66ana
9. Na vgastat talc afixair: 9. SA exploateze salinele, a-
)iyouv Tat( Oxvatq. dica ocnele.
AUTIACIQETOV Xgytrat if Elg toady Dijmarit se numeste dijma, pre-
ttltily (163-cptlw throoExcirwatc ¶COV Oita in bani, din porci $i albine.
111.0X0116.1V xcil p.Ekum(T)v.
'QytEeirOV AgyEtcu, h El; toady TI- ' Oierit se numeste dijma, pretuita
Ito (107CQ6V altatEXCiTLOOtg TrOV in bani, din oi.
noo6d-roay.
Bivapt-icov VyErat n Elg toady Tt- a Vinarici se numeste dijma, pre-
ttily cloaQUiv clno8Excittost; tCu'v tuita in bani, din yin.
v dz.) acculiv.
Bcit.tp.ct ?,.gyEtai to TEAthvEiov ijy011V Varna se numeste dijma, pretuiti
Eis toady tLtrily (161teCTJV anObEltli- in bani, din marfurile yandute.
TWOlc Ta.w notaoupivcov neartci-
TM.
www.dacoromanica.ro
67
10. Na oixstonotfitat 6Xutp- 10. SA-$i inswascl comorile

T01)C Dipyorupobc, &Tot sic TO care se destopere in Tara-Ro-
May fay si)ocOpiiv. maneasca.
11. Na rlvai xiiptoc autedm- 11. SA fie stApan absolut al
Tog' TOW py:A 4.6ov Tthv Asyopi- robilor zfsi tigani domne$ti.
vcov aliffsv-ctxthv xa-E46eiLcov.
12. Na 8topft21 narmipta ' 12. SA faca targuri sau sA
O r' dvatpfi xaOioc xat Onov xat le suprime, cum $i unde $i cand
&ay TO masa' 11 xQd,a. nevoia o cere.
13. Na fivat xl5ptoc tcliv ao- 13. SA fie stapan al po$telor.
ate 6v.
14. Na Serritcct tobc [Asti- 14. SA primeasca pe rupta$i
,,ovc frywyv Toiic ovor..^ 6G0i adica pe strAinii cari vin sA se
spyovtat si4 BAan/fav va Wit01.- aseze in Tara-RomaneascA.
xlicrauv.
2.
Capitolul 8 (f. 9 -11).
iimpt i1,e.13116ptov. Despre liberi.
4. Atatpoirrrai Oi aEoEpot 4. Se impart cei lireri In cle-
sic ispwigvaug xat ATLIzonc. rici $i laici.
5. Atatpubvcat of iksilftspot 5. Se impart liberii laici In
Xaixot, Etc' gnoytcpoug, imo- boieri, boierna$i, neamuri, ma-
ytapvaatbsg, viaptm5povc, pta- zili, rupta$i si birnici.
Mtosc, pourraatocc xai tiaLQ-
vCxovq.
6. Maoytkot EtvcLl Ouot ttis 6. Boieri sunt toti cei nu-
ansv-rtxov xa6668i sic citiav miti cu caftan domnesc Intr'o
xstpotovofmat. functie.
"Ooot dab Mmetvov gcog Toti boierii de la Ban panA
KA,015ttaQTF TVs Ciptac IMOyLE- la Clucerul de arie nu platesc
pot Sev nkripthvom Sciatgov, dare, nici oierit, dijmarit $i vi-
bey niaipthvouv eoytapho, tacr- narici.
gapito xat 6tvapitto.
"0601, WrO KA.015T4(011V -uric Toti boierii de la Clucerul de
Ciotag xat xcluo pzoytgeot SEv arie in jos nu platesc dare, nici
Taipthvotry 866tttov, Bev 7r2m- dijmArit $i vingrici, platesc oierit.
peovom 81ATIREcaTO xat 61.1,10:11-
Tc0' 7tA,11161,01JV thyLlleit0.
'H CEA Maavgacrav go4 VAduvele, de la Baneasa pans
Ilatcigta. 1 Balciuri.
www.dacoromanica.ro
68
Kkoutapgociav tr1S eigiaq xrl- la Clucereasa de arie, au ace-

paLS Excruy to itirra -ni5v av- lea§i privilegii ca $i sotii lor.
bpdiv TO11,-; av,v6ilta.
Oaot, wroyEgyot citupotiv Daca un boier capata de la
&TO Tin/ al.)01.11TEUIV vat ,rycruv Domnie dreptul de a avea scu-
GXOUTEAViXOlc T015TOW 11 Z11- telnici, vaduva lui va avea ju-
a ts_toixt ptaou5 gxouv. matate din numarul lor.
'H taco KXau-raogooav tpK Vaduvele boierilor caftaniti,
C,EQEag XUL Xcitot) kriQui,g tthv de la Clucereasa de arie in jos,
xa66abocpopsligvav EmoyEg- au acelea$i privilegii, ca $i sotii
ocov gyovv to aka. -rthv etv- lor.
8paiv otoovOtita.
7. MnoTta,ovecatbK Elva', 6- 7. Boierna$i sunt toti cei nu-
(101 µs aiiUsvrtx6v ypecultcc Etc miti cu carte domneasca intr'o
dJav xapotovoirvat. functie.
OE laztoytaQvCitaiocg 8.Nf akri- Boierna$ii nu platesc dare,
g6vovv Scioutov, Ssv abigcE)- nici dijmarit $i vinarici; platesc
vauv btogapf-rov xai, 6t,vapt- oierit.
TOV, 7a,11p6VO'UN eoyEapEtov.,
`1.1 x,rwcac -ra.w,g3royEa@va- Vaduvele boierna$ilor au ace-
atbcov Yo'isv to arra tthv ay- leasi privilegii ca $i sotii lor.
8peov TOK agovOtua.
8. NECatcrugot Eivat of talV 8. Neamuri sunt fill $i des-
xa66a8o(poos[tgvayv dxcc66a8o- cendentii fara caftane ai celor
rpOostoE viol xat oinciyovot, xat caftaniti $i Inca cei numiti cu
EtL 6aot tte ai)Osvrixov y@ccui.ta carte domneasca in categoria
gig trly to iV -raimov dvayov- aceasta.
Tat.
OE vECtitovQ01, UV oaripcE)vauv Neamurile nu platesc dare,
Soatitov, bey 70.1p6vouv 81,o- nici dijmarit $i vinarici, platesc
gagitov ;tat 6tvagiatov, a?11- oierit.
odrvouv, cbyEccoi,TOV.
'H xlVaLc yvvaixfc TOW Vt,a- Vaduvele neamurilor au ace-
R0170011, gy.01JV to myth T(151, (XV- lea$i privilegii ca $i sotii lor.
bcCov twv apovOitia.
9. MaMEScq Etvat, Oam, 9. Mazili sunt toti cei cari
nkriocErvauv 86aLpov xata platesc darea in cruce, hotarita
xpoirrcia 8aoptaggvov Re c,)- prin carte domneasca.
ftsvmov ragga.
Oi u,a4A.Ebsq Sev ATip(o- Mazilii nu platesc dijmarit $i
VOIYV %Lac:II-my %at 6tvcc01- vinarici, platesc oierit.
"COV, 31)0106VOIN enftainTOV.
`11 xrioatq yuvaixK TM/ ri- Vaduvele urmeaza la fel cu
xoXifuhiiv TCOV civbcdov TOW; sotii lor.
toy 1113TOV.
10. Oi QUIJAT613113Eg EIVUL 6- 10. Rupta$i sunt toti strainii
www.dacoromanica.ro
69
COL tEVOL Etc Thy BAuxfav µe- locuitori in Tara-Romaneasca

Tomot, atioinWvom blioulov Ii- care platesc darea potrivit per-
noxoilugvov xatee nociaumov. soanei.
Of puumrciaLbEs nA.noWvouv Ruptasii platesc dijmarit, vi-
Staituoixo, 6Lvapf,to xcti (bra narici si oierit.
pito.
11 Ma Covutot ELvai Onot
ak)IQU)vouv 86oLu,ov xatic Aoii t. 11. Birnici sunt toll acei earl
Oi Ralovotoi abipcL)vottv platesc darea dupa lude.
81611aotto, 6LVaPf.:CO xoti, dJyt- Birnicii platesc dijrnarit, vina-
apETO, rici si oierit.
3.
Capitolul 9 (f. 11 v-12).
nepi inaciCoro. Despre rad.
3. `13 Rev aUagvnic Etym. 3. Domnul este stapan absolut
(nog cinau-rog xai, Tfic 4ofic si pe viata si pe persoana si
Taw xa-r46gXcov xai tCOV 5t00- pe avutul tiganilor. Boierii si
6(;)JUDV TO1JC xal twv apayit6.- manastirile numai pe persoana
T(01/ TOW', 01, be apxovrEq xat TO: si avutul lor.
Rovacropia, govov Tow arpooth-
;Roy xal, .1.66v apavila-rwv Tow.
4.
Partea 111, Cap itolul 3 (f. 47).
Hera iiltepOsv.ortnap.o5.. Despre mezat.
8. `0 nolan-riK R Toll GT& 8. Vanzatorul impreuna cu
OCOata Tiiv TEAEIrtaLaV TI4LTIV starostele va face cunoscut celor
T0i) 11.7r£00E1.4arlffROD va Tin/ EL- cu drept de protimisis, in termen
bonotii -mug neo-rtRow6volig de treizeci de zile, pretul ultim
Eic 810C(ITTIILLa TOLayTa 1511,1E06511 obtinut prin mezat $i-i va sili
Xat va tak61.61,1 fi v' Iiyopcc- sau sa cumpere, dacA vor, cu
ovv ruirilv trio TL kT1V, av acel pret, sau sa renunte in-
To apalyga,f) Va napaL-
.067lmiry scris.
Tirwrat, eyypaq)04.
5.
Capitolul 5 (f. 49 v).
IIspi p.coOtcpseloi xxi Despre darea si luarea
to.cesOoTeAlaemi. in arencla.
4. "Gray gaucriatc. ina0th- 4. Cand se arendeaza mosii, se
vorrat, ago-awn-mat of xatoL- protimisesc locuitorii lor Inain-
www.dacoromanica.ro
70
X0l, tO)V dab x6,0z CLXXOV eiv ftg- tea oricarui altuia dad, vrand
A0Vra5 Va talc_ fUcraOTEiiCrOVV sä le is in arena, se 'prezinta
7t9066XO'UV C.L1TO iViliOTLOV Ecoc din Martie pans la sfar§itul lui
Taos 'Art QtAliou. Aprilie.
6.
Capitolul 6 (1. 57 v-59).
Hefei wr.vrboxiiis. Despre gazduirea in hanuri.
1. lIctv8oyily 2,.e.Y011EV tthv 1. Gazduire in hanuri numim
navSoxgcuy ' TO ggyov xca, Et- meseria hangiilor $i este un fel
vat Elooq gtaffo'HrEcoc. "04Ev de Inchiriere; prin urmare:
2. Ot nayboxEic xua otEvot 2. Hangiii $i strainii au ace-
ta airra xoErl sEX0111, itztotZY lea$i datorii Intre ei, ca gi cei
T01.1q, liaCt OL ILLGOIDTal xat oi ce Inchiriaza gi iau cu chirie,
ILLOOOTEUTCLI 6VV0a)t.liXO)C XUL unii fata de ceilalti 5i toate Cate
1543a 81,' btECVOlic g'VORO4ET116(1- le-am legiuit pentru aceia $i se
REV xcit anouagttoovrcct EL[ potrivesc acestora, le legiuim
toirroug, -re( vogoastoiwv xtti $i pentru ace0a ; $i Inca:
btd T015TO'Uq XCL gT1,*
3. 0:t naVSOXEic 8EyOREvot 3. Hangiii primind pe straini
t oug svoyc EL[ TO nal/bon-Coy In hanurile lor sunt datori sa-i
t ouc, 7QECO6L0151, V' ava7Loti5ouy ingrijeasca $i sa-i pazeasca, pe
XUA, va WUXOETTOUV CCUT01J q XaL
ei gi lucrurile lor, cat le sta in
to notiyika toyc, &Toy Simon,- plain% fiindca meseria lor im-
tat, Ott -re, btayyEXI.th Toy[ GL- plica tacit aceasta $i strainii de
OMOSK U'UTO TOin0 il7(66)Etal, aceia se duc in hanurile lor.
X111, of gvot. St,' CttTO T0fTO 7L11-
yaivotry Eiq Ta navboxEia toys.
4. Strainul Band sau aratand
4. ELTE TOV navboxga, ELTE lucrurile sale fie hangiului, fie
trey yyvaixa TOU ELTE toy boii- sotiei lui, fie slugii lui, once
Ault T011 86611, Tl SECETI 0 6.voc
ar suferi ele, i aspunde hangiul,
-?- to JtaV80)(EIOV Trlf ACIICI"li a-
afara numai daca dovede§te ca
tn TOU, 8,T1 7tcia01)V, o 7tav8o- paguba nu se datore0e neba-
76c throxflivEtat gx16,- Juivoy Orli de seams sau neingrijirii
aV tinoSECn, noic tivt arcp ciliF- lui, ci unei astfel de intamplari,
7,pitiv TOY xat anpociEtav - Incat el, cu Wald paza §i Ingri-
6Ada)-0-may, aXX.' efith turipily jirea, nu a putut nici s'o pre-
negfcrtuatv Thom', -1-'V &tot- vada, nici s'o evite.
al/ akoc Tag OXiv triv avoyavt-
av xaL agocrExyv toy Ziev iiR-
nogoliaE, OUTS va -cm/ noolbu,
01J' vet Tin/ aTtorpiiyn.
Xotv-rionw. Hangii.
www.dacoromanica.ro
71
5. EYTE LSIj, EZTE bev Lill 6 5. Fie ca a vAzut, fie ca n'a

navboxEii,c TO apavtla TO'D tg- vAzut hangiul lucrul strainului
VOA) ELF TO afillbOXE1.011 TO1J, dv in hanul lui, dacA se dovedeste
&to8cliff-1 Ott TO noavita iITOV ca lucrul era inteadevAr in han
T1) aTIOng EL[ TO JtC(V8OvriOlf §i ca acolo intradevar a sufe-
TO'V !sal 3T6q 6<z6 Tfi titknfteCa rit o pagubA, rAspunde han-
xai Enakv, 0 navoovPi< ("um- giul, afard numai dacA dove-
xofveTat, ex-re< nxivov (iv ciao- deVe ca mai sus (art. 4).
8E1,2) xaack btd, (4).
6. 0,-9, ;141,1,av Oin Ecrov 6 Tray- 6. Orice paguba directa ar
boxeyq, r1 11 yuvotlxa T01), r1 to pricinui hangiul. sau sotia lui
;rat& T01J, 71 6 SoiAoc T01J, i) tO sau copilul lui sau sluga lui
47.1011 TO1J,JtpoZsvri601JV TOV 6- sau vita lui strAinului in han,
1/01, Etq TO navboysiov 6 navbo- rAspunde hangiul.
7EK anoxpiVETOtt.
7. Aev tilµJropovv of nav8o- 7. Nu pot hangiii sä invoace
yei,q. va nompaaiarvrat grobc fall de strAini a de oarece nu
Tang gv,::ruq no5c enetbil be,v le-au plata deosebit pentru paza
Toiic RX11061/01JV XOVIATTOC bia lucrurilor lor, nu sunt datori sA
Lily cpac4t,v TC6v Trpotytta-aoy rAspundA de paguba lor, fiindca
Tovq, Sev xff(0610i)V TTIV '111,a- strainii, platindu-le pentru gaz-
av toil[ v' throxpimovrat, Ott duire, se subintelege a le-au
RA.EpthvovTaq tou Sul to xaTa- plata si pentru paza lucrurilor
kuttga TM.< Oi EVOt, EVVOE6tal lor, §i cand nu vor A. le pA-
noic xoti, 81,11 Tin/ qx0Xativ t6 v zeascA, liberi sunt sA nu-i pri-
;mama-cow TOUC tOUC 70,fink measca. De oarece trAesc din
yam, xaI. OTav bey IlEkuv va aceast5 meserie, se cuvine sA
WUAATTOUV, Ea,Eti5Epot dm. vet fie foarte credinciosi si cinstiti
pit TOiX bgycov-cat, bretoh 0- in exercitarea ei, spre folosul
!mg Re anti) tO btOtyyc?,,Llft atat al lor propriu cat si al so-
cri.)v 7(.0£(06TOfjv si4 TO gJLCEY- cietAtii.
yEAlta TO'U Vet EIVCIL JIL6TOTC4-
TOL WA TLRL6TOCTOL TCPOC 1616V
TOUC XUL XOLVOV tP' arcarctx1).;
cutupgoov.
7.
Capitolul 8 (f. 61-64).

IIspi x11 t2cest5. Despre decd.
2. '0 voixoxilom xpewaTei, 2. Proprietarul e dator sa dea
va tan TON, XX0Ma66TIV 3To0i-rov clAcasului, intai, loc pentru ca-
TOnov buic main, bEirreoov ato- sa ; al doilea, lemne de foc;
Irriv i'32Lcov bta (payaav, Tarov al treilea, loc de aratura in ma-
www.dacoromanica.ro
72
temov th'Opycoga 1111E05v No,' rime de doua zile $i al patrulea

rtai TgTUOTOV, TOcrov aAloy TO- un alt loc tot ap de intins pen-
aov 8ta miatatta X0Qta(ROU. tru cositul fanului.
6. "Av o voutoxilmic Sev gni 6. Daca proprietarul nu are
va Sam TOnov Stec x66n6Tta sä-i dea clacaului pamant pen-
toy xAcosciariv, Vet Ene'Utwv- tru coas5, sA se scads trei zile
tat T9,Eic figigaiq Sotaztac din munca lui.
TOM
7. '0 xXaxxecanc va 66axn 7. ClAcasul sa-si pasca vilele
to Ewa TOV eic TOv otogtaggvov pe locul hotarit de proprietar ;
tosnoy alto, tOV VOLX0XiTTIV Ei- daca nu, e raspunzAtor de pa-
bE gib gvExstat Eic Talc .711,d,-- guba.
ctl4.
8. "Av 6 votxoxilom SEv g- 8. Daca proprietarul nu are
XEL vex 8th6ri xoniiv E42trov Sta de unde sä-i dea sA taie lemne
cpcottav toy xXamiariv, va 9- pentru foc, sA se scadd trei zile
mincovrcu to Etc figigatq ;six din munca clAcasului.
Scruhtac TOM
14. `0 xkaxxecaric. vec 14. Clacapl sa nu dea dijrna
JTA.1106Vn &Oita 8ta to nottiteto pentru pometul lui 2.
Toy 2.
17. "arav 6 votxoxiivrig bey 17. Cand proprietarul nu vin-
JTOTIA.fi X[01101 Eic to irto6tart- de yin pe mosia sa, liber e
x6v TOM AEI Arpoc Eiv' 6 xXax- clAcapl sA vandA, cu invoirea
xetaric vet natafi doEtac Toy, proprietarului, dandu-i de bute
Movrag TOV Eiq TO 601Ytti &Va cate un gro si o masurA de
xgacri.
y()661, 'Mt egvCt 1.1,ETOOV yin.
8.
Partea V, Capitolul 1 (f. 167-167 v).
10'rn GIVVIC Desp re rasvrati re.
1. 'AvtaeoCav Xgyo[tEv TO 1. Numim rasvrAtire dclictul
xata toy 30001;)J1011 toy U.1)0gV- impotriva fetii domnesti sau
Toy iyxArpa, h TO, XaTa -rot, no- impotriva regimului.
A,LTEURCLTO Tfl cohErrEt,ac.
0 torsos TO Opythparog z11S RiCig Locul de aratura de o zi are o

iiitipag 7rEQtkalt6civEt, ti4Ellog 6E- marime de 16 prajini patrate si pra-
-404 iwattvcov TETearovixcov xca jina e de 18 palme domnesti.
iI neaV.va alto bExaoxtw atOapaig
ai&Ev-rixaig.
' IloRtgto AiyetaL o Icijnog' tthv 2 Pomet se numeste grildina de
wootmlyv ma taw 45XXcov xcienjw 6- poame Si alte fructe pe care o are im-
ltou iXEL TeLyIVO Etc TO (Fltiltt 'SOU- prejurul easel lui.
www.dacoromanica.ro
73
2. "Onotoq acH14 bu6oit. 2. Cine face un atentat sau

Xiiv ij auvogo)otav XUTet CM- o conjuratie impotriva Dom-
Oirrov, i) aasEvrztaq, imotoc, nului sau regimului, tine se
ciaoatatrian 'VI xtviian etno,a-ca- revolts sau provoaca o revolts,
may, onto[, dy06cowq 1) .1f- cine insults, oral sau inscris,
youtcpo)c '669Cap 690(1 is Aetta direct sau indirect, pe Domn
Toy ce646vrv, ij TO ctiiftErrEt- sau regimul, cine calca porunca
av, tinotoc xaranavlian Ti Iv au- domneasca, cine-si insuseste un
Ilevrtxiiv agocrrayi',/, onotoc ot drept domnesc si asa mai de-
xEtonotrin cOsvrtx6v Stxmov, parte, toti ace§tia sunt rasvra-
xat E fic., ii?i,ot. &not d'VT6OTCLI. titi si sa se pedepseasca cu
Ervat, xat va naL8615covrat am- pedeapsa pe care o va vol
861,av, tinoLav 6 aaivnic 08- Domnul.
bjan.
3. "Oaotoc augagan Etc 3. Chic da ajutor fasvratirei,
civrapatav va. 7taL8E1511T11.1 xu- sa se pedepseasca ca si ras-
Dioq 6 agax-rqq. vratitul.
9.
riepi zleIrcaro. Despre 110.
7. `0 xXgatric toy ccii0Evrt- 7. Hotul de lucruri domnesti
xciiv xul xot.v6v xut 060E cup, si publice si toti partasii lui sa
nosixtopEq vet xata8txacovicti se condamne ca si hotii de lu-
xaVoc of tEgOtruitot fi xa064 cruri sfinte sau cum va vrea
Ocbian 6 cagvnic. Domnul.
10.
ilx..ci noIolkeTp 063 9 . Despre cei ce masoarA
stramb.
1_, Aoiwilgteag Xgyoitzv xEt- 1. Zicem ca masoara stramb
vaK iiaot naukoiiv 11, 11)E1ITLXGC toti acei cari vand cu masuri
vtg.tpa, Ilytct STIXa8h 8o4tta, sau greutati dramuri, ocale,
axet8K, illTralit*q., Triacaq xat baniti, coturi false.
T. A..
2. "Oaoi boXogg-rpat cpcopa- 2. Toti cei cari se afla ca ma-
Sofiv v& actt8EiJoYrrat acqtatt soara stramb sä se pedepseasca
xcbc, xctt va xaraStx6.4ov-rat cu pedepse corporale si sa se
Etc' xgrutatixiiv nowriv, civaXo- condamne la amends in bani,
y6v 1is TO 1.16)1600 tit[ 641611s, potrivit marimii pagubii.
www.dacoromanica.ro
74
11.
Partea VI, Capitolul 5 (f. 197).

IIEpc 6pxol.). Despre jurarnant.
10. `H TEkETil tov EQX011 va 10. Prestarea jura'mantului sä
yNtyrai µs attraxi toi XOLT11-
se faca cu pitac dela judecator,
pC013 Etc 'rev 1/CLOV it trlc MT)-
Tc007t6A,ECK av 1lVat to xmtri- in naosul Mitropoliei, daca este
ntov ELF BOVX01Vgatt, Tj tthv 3- judecata la Bucuresti sau al
3tto-xoacT)v, Oiv 'rival, Etc Koot- Episcopiilor, daca este la Cra-
yicauv, flovaiov xat "AQ- lova, Buzau $i Arge$ sau in
T46L, TI Eta to c ixxxiicycac bisericile de rezidenta ale celor-
xaUbpaq Tfint ).otabv t,OVbE- lalte judete.
T4011.
12.
Capitolul 6 (f. 198).
Despre (cartea de)
IIsp ci.c.poptensmil. afurisanie.
`0 elcooptottoc-, VU bto9i,4rat 3. Afurisania sä se ceara cu
Tfr, XQUEWC.", agog
tte, IELTICEXL pitacul judecatii are Mitropo-
toy ulitvoltairryv, civ TO XpL- lit, daca judecatoria e in epar
TI19LOV TiVaL Etc TI TV E7r0f,nvia,V hia lui sau catre episcopi, daca
TOV, ij 7rooq toil E7rtax07touc, e in episcopiile lor. Si Mitro-
611 fiVal Eiq Talc' btl.6X07E(Lig politul $i episcopii sä dea carti
tout . Kato 1111TOOTEACTlic Xf/.1 de afurisanie in scris, la cerere.
a infoxonot, iyypticpwc vat bc-
61,8a!tv etcpoptattxa yorl[tuCati
Ck tljv Jrpotaatv.
13.
Capitolul 7 (1. 198 v).
ilepi xpe.Ti4v, v.pEeletoc, Despre judecatori, judecata,
ciTcowi.astos rxis ey.z1tim.d9. hotarire gi apeluri.
2. Kpails b6.wpa ixtb; 491- 2. Judecatorul sa nu pri-
yoyv cpayamit.ccov TI Tro-aiiv ?tab measca daruri, afara de putina
;r6v xptvottsvov va WI bg7E-rat. mancare si bautura, dela cel ce
Oltotoq SE 7t2AV TO'UTCOV SOKM- se judeca. Cine va fi conrupt
bOX,Lan, xui iktyy,Ort, vex ,tu- prin daruri $i se va descoperi,
i-r ve,c dETLIA64]Tial. dab sä fie destituit si sa se dezono-
T111/ CLVDEVTELUV. reze de catre domnie.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE MAIEALES ARGESENE
AL
EFORIEI SPITALELOR CIVILE
PARTEA I
www.dacoromanica.ro
PARTEA I-a
1.
Cu mils lui Dumnezefi lo Basarabil Voevoda $i Domnu a

toata Tara-Romaneasca, feEorula marelui Basaraba Voevodt, dat-
ama Domniia Mea aciasta porunca a Domnii Me le boerului Dom-
nii Me le jupan $Arbu $i cu fecioril lui cati Dumnezea ii va
dArui pentru ca sa-i fie lui mo$ie la Stoene$ti $i la Dangesti $i
la Berislave$ti, partea Neac$ii toata $i partea Sorii toata, pentru ca
aft venit Neac$a $i Sora innaintea Domnii Me le §.1 au data $i
au Infratita pe varulii lora ce s'ail scrisa mai stisii, anume Arbu,
peste mo$iia for ce eau zisa mai susa, preste jumatate, jar(' cei-
lalta jumAtate ele o au vanduttl Jul $Arbu dreptti 202 of marl $i
drepta unit cala buna, pretula lui 400 de aspri, $i drepta trei
vaci cu lapte. Pentru ca aft data $i au vAndutii Neacsa $i Sora
de a Iota buns voe. drepta aceia ama data $i Domniia Mea ful
Sarbu ca sa-i fie lui mai susfi zisele mo$il ohabnice, lui $i fe-
ciorilora Jul $i nepotilora $i stranepotiloru lui $i de cAtre nimeni
sA nu sA clAteasca dupa zisa Domnii Me le. latA $i mArturii ama
pusa Domniia Mea jupana Barbula Banu i jupanu Marcu (?) Vela
Dvornjca i Marta Vela Log. i Harvata Vela Vist. i Radu Spatara
i Dragomira Pah. i HamzA Stoic. $i BrAtiiana Comisa i Stroe i
Vladislava Postelnica. S'au scrisa la Curtea-de-Arge$O, in tuna
lui tunie 9 zile, vAlt. 7025. (Pecetea gospod.)
Acesta izvoda s'au talmAcita in limba rumaneasca intocmai
dui-A hrisov[ulfi] cela slovenesca la Scoala Domneasca ota Sian-
tutu Gheorghie Vechiu, de mine cela mai josa iscalitu.
1825, Septv. 18.
Aza Chirita dasc. slov. izpisahti.
www.dacoromanica.ro
78
2.
18 Maiu 7047. Radul-Voda, fiul emarelui vi prea-bunului

Radulu Voevoth, lui Oprea, Neagoe, Patru, Neagulii vi Mihailg,
«cu cetasii loruv, lui Vlad, Lal, Voico, Dragoiu, Voiculet vi Sarbu,
«cu cetasiT for vi cu fe'eorii loran, pentru Bunesti. Se hotgreste
partea fiecAruia. «$i WO sa mai fie movie Oancif vi lui Decei vi
Tilei partea lui Sarbanu toatg, pentru ca o au data vi o a Mai-
natii de a lui bung voe, pi dint partea lui Neagoe o taring, pentru
cg o au cumpgratil dreptil 70 de aspri... Si igril sA mai aibg Dra-
gomira mosie Ina Muscelii o taring, pentru ca o au cumparatil
Dragomira de Ia Tudorami Argesanuki drepta 150 de aspri, vi
dinu partea Mihnef o taring ... $1 iaru sa fie lui Lalu movie in
Bunesti dinu partea lui Voico o taring, pentru cg o au cumpA-
rat-o dreptu 50 da aspri $i unit calu au data rgposatului Radulta
Voevodu. eMarturi: $erban Vel Ban, Vintilg biv Vel Vornic, Staico
Vel Vornic, Vlaicul Vel Log., Udriste Vist., Dragul Stolnic, Stroe
Spatar, Stroe PAharnic, Barbul Comis, Badea Izvoranul Vel Post.
Tradus epe rumgnie dupa hrisovula cel adevaratil) de e Mu-
§atti logft. otu SfAnta Mitropoliev.
In originalul pe pergament, cu pecete pe hartie : Oprei, Voi-
colet, Drggoi, Tudoranil Argisanu.
3.
22 lunie 7052. Radul Voevod, fiul lui Radul, pentru Oprea

Dvornicul, cu privire Ia ocina lui din Clocotici, data boierului
Oprei Dvornicu (in romaneste «Opreis., mai departe, sravon: «Oprev*)
$i fratelui, Dragomir Portarul, vi Oanei. E partea «fiilor fugal,
(«Iughev,).
Pretul e de 1.775 de aspri. Hotaral esä se stieD : obrci$ia.
Citat $i «puta SasulovD. Marturi : Stanila biv Vel Vor., Coa'da Vel
Vor., Tatul Vel Log., Udriste Vistier, Dragomir Spatar, Radu PA-
harnic, Albul Stolnic, Badea Comis, Stanciul V. Post. Scrie Stan
grAmAtic la Targoviste.
Pecete peste hartie monogram Hgrtie.
4.
Gherghita, 1-iu Novembre 7064. Petrasco-Voda, fiul lui Radul,

pentru Dumitru Postelnic, clandu-i Albestii partea «Voichineasca»,
cumpgrata de bunic («preded,) de Ia Dan Durduc Vornic pentru
1300 de aspri, de fa Burdesti. Acum proces cu Tudor LogofAt, 5i
supt «Mircea Voevod, cu 12 boieri,. Cumpararea se facuse de
saptezeci de ani. Se da lui Dumitru dupa lege (zacon). Marturi
www.dacoromanica.ro
79
Socol Vel Vor., Theodor Vel Log., Dragomir Vistier, Stanciul Spat.,
Radul Pah., Radu Comis, Radul Stolnic, lane Vel Post.
Scrie Bratulti din Negesti.
Pecete pe hartie, cusuta cu matasa albastra. Monograma
cu chinovar. Slavon.
5.
11 tulle 7061. Mircea-Voda, fiul lui Radul, catre Stancu Vel
Vatah $i fratii Stan $i Dragomir, $i ei «veliti vatasi,, pentru Voi-
nesti, Uestii pe Arges, foaste ale lui Stan parcalabul, «pentru ca
Starlit au fugitil de s'au pierduth acesta sate dina viclesugurile
de catre Domniia Mea,, pe cand cei cu dania au fost credinciosi.
Boieri: Stan Vet Ban, Bul 6o Vel Vor., Dragulit Vel Log., Udrea
Spat., Aldea Vist., &anis lav Comis, Milco Pah., Nedelea Stol.,.. c
Postelnic. Stan Vel Log. Scrie Oprea Log.
Tradus de «popa Radu prot. otti Ram[nic],.
Hartle cu pecete peste hartie, rupta.
6.
Targoviste, 14 lanuar 7113. Radul-Vocla da. manastirii «ce
sä zice Strambula, unde sä cinsteaste si sa praznuiaste hramulii
sfantului ierarhu Nicolae facatoriulii de minuni de la Mira Lichiei
Urluestii $i Bunestii, cu rumani. «Pentru ca aceste mai susu zisi
sate fost-au de bastina ale jupaneasa Stancai, jupaneasa lui Dra-
ghici Dvorneculii °tit Floresti, fata lui Stroe Boghianii, insd ail
fostil date el de zeastre de la parintii eiD : le dase manastirii Ia
moarte, «$i s'ail ingropatti la sfanta manastire,o. «Insa aft fostil
data $i le-a5 inchinatti jupaneasa Stanca aceste mai susu zise
sate Inca anti zilete raposatulu[i] Basarabil Vvd., mosulti Dom-
nii Meale.* Acum proces cu Fiera Logofat $i sotia Stana, cu fiii
ei : Tudor, Dragomir, «fe6oril lui Laudata logft. dint). Vladeaniv.
«larei dupa aceia au venittl calugari batrani cu barbele albe innain-
tea Domnii Meale, care ail stiutti de atunci dantru aria vreame».
Parasii nu cred $i ieau din Divan sase boieri, «ca sä is seaama,
Insa dent-, boiarii cei mall; jupanu Nica Vel Vist., jupanii BM-cant-I'
Stolnicit, jupanii Vintila Cluc., jupanii Lupulu Vela Vist., jupanti
Stan'eulii Vett; Slug., Zahariia Dvornecti, insa ca sa-1 asaze pre
dansii cu sufletele lora cumti s'arti cadea $i aru adavara,. Se
pronunta pentru manastire. «$i au ramasil acesti boiari ce s'aCt
zisti mai susu de asalamantti $i de judecata acestoril 6 boiari
ce santil mai susu scrisi.)
Fiera $i ai lui «nici asa n'ati vrutu sä sä lase, ce au Wahl
leage 12 boiari dennaintea Domnii Meale ca sa jure, Wit' dupa
aceaia au adusu pe ace.' 12 boiari Ia zi $1 la sorocii ca sa _jure
innaintea Domnii Meale la marele Divanulti Domnii Meale. Intru
www.dacoromanica.ro
80
aceia Domniia Mea i-amil intrebatu pre dansii cumu au stiutti

ei $i cum6 vor6 sa jure. Wu el n'au vrut6 sa jure nice da cumil
Ci au ramas6 de leage dennaintea Domnii Meale. Si lard dupa
aceaia acesti mai susu zisi boiari el s'a6 marturisit6 dennainte
parintelui Mitropolitu chir6 Luca $i dannaintea amandurora epis-
copilor6 care dantran$ii va vrea sä mai radice para de acumil
Innainte, au demi fe6ori, au deal nepoti, sail anti stranepotii lor6,
sa6 care va fi den6 oamenii $i dan6 rudeniile lor, aceia sa fie
blestemat6 $i anathema de 318 OHO de la Nicheia» (urmeaza
blastamul). Marturi: Radul Clue., Preda V. Ban, Cernica Vornic,
Stoica Vel Log., Nica Vel Vist., Marzea Spat., Barcan Stol., Gligore
Comis, Stanciul Pah., Leca Vel Post. Scrie Stan logofat.
gAcest izvodu fiind6 talmacit6 de mai dinnainte vreame de
altii de pe hrisovulti ce16 slavonescii pe limba rumaneasca, 1-amti
procetitu $i pe unde s'ati gasit6 cate o gre$a1A, arn6 indreptat6;
1787 (?, cu cifre), azu Lupp6 dasc. slov. amu procetith».
Pe alta copie: Acesa., izvodu s'au talmacitti dupa hrisovii
sarbescil de Costandin6 dasc. slov., la scoala slov., la Stall
Gheorghie ce16 Vechiii den Bucure$ti, azu Costandin6 dascalu
slov. ispisalni, 1781».
51 originalul slavon pe pergament.
7.
C. 1610. t Adeca e6 Onofrie calugare6, care m'amu chematu

Oprea Tearci6 di in Pruiani, scris-am6 la far$enia mia, candu mersu
in sta manastire in Cornetil, vazandu ca voi6 sa mori6, eu mi
dediu partia mia de mosie stei manAstiri Cor[ne]tului, insa partia
mea de mosie jumatate, insa locure... de pasta tofu hotaru16, diin
campu, diin padure $i di[In] seliste, diin pomettl pe jumatate $i
clan apa $i diin munte, sa sa Inparta cu fii5-me5 Dumitru, in doa,
de pasta tot6 hotaruI6, $i am6 dat6 stei manastiri Cornetul[u]i,
sa ma pomeneasca aicia unde-m6 zacu osele, $i marturie calu-
garasii toti $i megiasii toti. 0 carst6 miasto (sir).
Eu popa lonu. E6 Ivaco vatah6, Eu Neagoe. Eu Patru
Pruianit.
8.
t SA sa tie cumil amu vandutu eir Preda Sulgearul6 cum-

nata-mi Mariiai $i nepotu-me6 Predei partea deal Albesti tota
$i denu Dobreti iar6 tota $i denu Domnesti iaru tota $i denii BA-
nesti iaru WO, de a mea buns voe, fara de nicio sila, insa de-
reptil 45 de mie, $i marturie Inca amu pusit jupanula Ianache
Banulti, i Iva$co Vornicul6, i Stoica Logofatulii de Farca$6, $i
Radul6 Logofatulti nepotulfi Papei Logofatulit I Hie de Corne$ti
i Nanciu16 Vorniculii de Manesti i Radul6 Postealnicul6 de Fie-
www.dacoromanica.ro
81
resti. Si amii scristi eu Serbana cap. $i blastamtl Inca mil pusti

pre urma mea, care sa va radica, on din fameia mea on denCt ru-
denie mea on dentealtii neamtl, sa vrea sa leapede banii indarattl
cumnala-mea Mariicai sait nepotu-mien Predei, acelu omit sä fie
blastamattl$t_ afurisitil de 318 oteti ce sant(' intru N/A Nechei,
pentru ca ell nu le-amti vandutil de nice o nevoe. Pisa msta
Sep. 27 din vt. 7129. (Pecete octogonala cu doi lei si o stea, cu
tits negru.)
9.
fAdeca ea, jupanulil Preda ce-amii fostii Sulgearti Mare, scris-
amil acesta alu mien zapisii la mana jupaneasei Mariei si tiiu -std
Predei cumii sä se tie ca i-amil vandutil toata partea mea de In
sattl de in Albesti, insa de In jumatate de sattl a treia parte, de
In campu, de in padure, de In apa $i de In uscatii $i de in moara
a treia parte, si cu rumani, anume Bade Bustesculti $i Tigalu $i
Stan(' Minciuna i Biba i Badea Chivarariulu. $i iara sä fie jupa-
neasei Marie si fiiu-safi Predei oEna in Dobreti partea mea toata,
Insa de In jumatate de satil a treia parte, de in campil, de in pa-
dure, de In apa $i de In uscatil $i de prespre totil hotarultl, $i cu
rumanii anume Radula i Necula, feeorii Brazului, $i Zrana celti
batran cu nepotu-sail Badea. $i lard sa fie jupaneasei Mariei si
Predei arta in Domnesti partea mea toata, insa de pres-
pre tofu satulit a treia parte, de in campu, de in padure, de In
apa si de preste totil hotarulii, $i cu rumanii anume Vladulu
Cenuse si Opriianii, fe6orula lui Baico, si Traico cela batranii, si
le-am data si nepotu-sail (sic) si Musata. $1 lard sa fie jupa-
neasei Mariei si fiiu Predei in Banesti 1 rumanil anume Do-
broth', fratele Ratei, cu dealnita lui. Pentru ca aceaste pall de sate
ce -sa mai sus(' scrise fost-aCt alea meale de mosie, iaru, canal ail
fosai anume in zilele Domnu nostru Radului-Voda, fe'dorulil Mihnei-
Voda, doile rand(' de Domnie, eft ama vandutil aceaste
parti de sate ale meale jupaneasei Marie' $i fiiu-sail Predei dereptil
45.000 tal. got[ovi], $i le-amii vandutil de a mea buna voe $i cu stirea
tuturoril fratiloril miei $i de In Divanulu Domnu nostru, sa-i fie
el mosie $i Insa sa se tie ca acesti buff ce mi-ad data
jupaneasa Maria pre aceaste mosii vandutu-s'au o parte a el de
in Sarata, ce-au fostil cumparata pre banii el de zeastre. $1 Inca
ail vandutil $i alte scule si ferecaturi ale el, de-ail umplutil acestI
bani ce -sa mai susil scrisl. $1 data toti banii deplini in mana
mea, si blastemti Inca mil pusil cumil cine va sparge easta
tocmeala ce-amtl facuta, oricine de in fratii si de in rudele meale,
acela sa fie procletil de 318 oteti ije va Nichei. $1 marturie Inca
1 Familia. 6
www.dacoromanica.ro
82
amli pusil, anume jupanii Iva$co bivil Vel CI Dvor., i Radulil Log.,
vnuc Papei Log., i Stoica log. otii Fafca$5, i Radulii Post. otil
Hiera$ti, i 'lie otii Cernesti, i Neanciulti Vornicil °tit Manesti. Az
Serban log. Pis u TrA[go]vist[e], Noem. 19, It. 7219.
(Pecete mica octogonala cu doi lei Incadrati.)
10.
11 Mart 7174. «AdecA ea, robulti lui Dumnezell dintre
crestini Mares 135jesculil Vela Dvornicip, pentru «Cornetulii den
Lovi$te, cu hramul Sf. loan BotezAtoriul. eDupa ce amil zidit0
aciasta sfAnta casa dumnezeiasca, cumii ceTt tribuitil, ceale den
launtru ale sfintii beseareci, asa $i ceale den afara care tribuescu
spre ajutoriult1 $i spre hrana lacuitoriloril calugarix., i-a dat docina
satului Copaceanii deny Loviste», partite lui Ivaco $i fratele Albu
si Dragomir $i Iva$co fiul Radului Pah., «feciorii lui Datcu Pah.',
cu doi munti, Sasa $i Cornesul, luate cu 24.000 aspri gata. Si o
altA mosie de la Atanasie Pah., fiul Neculii. Log. din CrAnicesti,
cu 100.000 de aspri.
«Azil Mare$5 Vela Dvor. cu buna voia mia amil data cumti
scrie mai susil $i amil iscalitu cu mana mia' (pecete neagra oc-
togonala, nedeslusita, fara Mere). Azu Radulti Velil Logft. Cretu-
lesculii, Gheorghie Baleanulfi Velti Banil mArturie. Azil Fierea sa.
Maresa Vela Dvorniic am iscalitil cu mana mea ca sA aibil a
pazi aceastea ce scriii mai susil dupa invAtatura parintelui mien.
Dr Aghici Vela Spat Cantacuzino (iscalitura lui Draghici e foarte
inflorita, ca $i a lui Radu $i Mare$). Serban Vel Post. Cantacuzino.
ly
4 77W
Crr
ryry
oa-y
Badea Vela Slug. Baleanulti. Dumitrasco Vel Sto Inica Lae... (sic),
Mateiii Vel Vornicti (?) Rudeanulti, Curuia Medl., Stoica Ag[a]
marturie.
11.
Bucuresti, 15 Mart 7174. Radu-Vocla fiul lui Leon-Vocla,
gsfintii $i dumnezeestii manastiri ce sa chiama Cornetulil de
In Loviste, ce se praznuiaste sfantula hramti cinstitei taeri a
sfantului$i marelui prorocii Sfantulil loanti Botezatoriulii ...,
carea manastire se'ti ziditil $i se'd innaltatti den temeliia ei de
www.dacoromanica.ro
83
cinstitul6 $i credinciosulti deregatoriuI6 Domnii Meale Mare$a

Vela Dvornic6», pentru Copacenii din Loviste, ai lui Iva$co Log
$i fratele Albu Poste nicul $i Dragomir Pdharnicul, cu muntii
$asa $i Corne$ul. S'a luat cu 24.000 de aspri. Si alts mo$ie.
Boierii: Gheorghe Baleanuli.I Vel Ban, Stroe biv Vel Vor., Radul6
Cretulesculii V. Log., lanachi V. Vist., Draghici V. Spat., Neagoe
V. Clue., Ivan V. Post., Dumitra$co V. Post., Gheorghe V. Com.,
Necula V. Pah., Badea V. Slug., Stoian V. Pit., Radul6 Nasturel6
-tvt. Log. Scrie Dumitra$co Log.
Pergament cu monograms. Pecete peste hartie.
12.
20 Novembre 7175. cAdeca efi jupaneasa Nastea, jupaneasa
Lecai Capitanu16, inpreuna cu fie-mea Stanca dd Cornetului o
vie «din dealulil Raclacine$tilorti, dinti susul6 easel, care vie a fosta
cumparata de la feciori lu Gleabe$ii, de la Staneul6 $i de la
Badea $i de la Lionte, $i aciasta vie sä fie sfintiei manastiri mo$ie
statatore Ina veaci... 5i, candu amt., inchinata aciasta vie Corne-
.ului, intamplatu-se-au de a fostit egumenii parintele popa Vasilie.»
13.
31 August 7175. «Noi, ace$ti oamenii carii amil avutii locure
i livezi Tat Ostrov6, inpreunate cu ale manastirii Cornetului,
anume eu, Stana Gujlea ot6 Copaceni i Paraschiva ottl Card-
ne$ti i Cornea ot6 Raco...i Radulu diiaconul6 otu Saracine$ti i
Neagu otii Saracine$ti i Neagoe alit Candei otu taamti i Toma
Podariului otu Copaceanii, inpreuna $i cu fratii no$tri», vand par-
tile lora, «acest6 ostrovii fiindu alit manastiril mai totti». «Dum-
nealui mi i a Ohl locuri pentru locuri.» 51 un loc gdenit sus6
,de rastoaca». «In valea Bajanului, unde zicti la Brebinii $i cu
unit loc$orii cu nucti.»
14.
12 lanuar 7178. Antonie Voevod catre Cornetul «demi
Loviste ot6 Judi) Argep, pentru intarirea unei danii. «Insa in
campulti Rudeanilor6.» «Locure in camp(' razoritti», «4 locuri
aratura de 6 zile». «Mare$6 V. Ban, Radul6 Popesculu V. Vor.,
Radulu Cretulesculii V. Vist., Gheorghe Ghetea (?) V. Clue.,
Mihai Catacozino V. Post., Gherghe V. Peh., Pana V. Stol., ICurujia
Vel Pit., Radula Nasturelii vtori [ ogofat].» Mu$at log. scrie.
«Az Radulu Vlu Loge. Cretulescul6.»
Monograma. Pecete peste hartie.
15.
12 lunie 7185. elvana Dolofan0 cu frate-mien Dragomir6,
denpreund cu nepotii nostril, anume Mihalcia i Mihai», da zapis
www.dacoromanica.ro
84
lui Varlaam Mitropolitul pentru vanzarea Stoine$tilor, «denii valea

stupinii pAnA In hotarulii Coziii $i pAnA in hotaruhl DAnge$tilord
$i de unde all vAndutil fratele nostru Preda inil susil, vericAtit
sa va aleage partea noastrA. «Dentru ace$ti bani ne-ail datit Sfintia
Lui tl. 15, iaril ceialalti bani sa aibA a mi-i da Sfintia Sa cAndu
va veni acolo sA vaza mo$iia $i, pre ce sea-aril socoti ca avemu
movie, sA ne dea banii atunce, ce aril mai face... Dereptu aceaia
amtl data zapisulil nostru., IscAle$te $i Iscrulil diiaconil.
16.
7187. «5Arbanii, inpreuna cu famela mea Elina $i cu filu-

miell Stanil), dA zapis «pArintelui Zahariei $i la alalti parinti carer
sAntil in svta mAnastire, la toff ), ca a dat mo$ia lui pentru a fi
pomenit. Boierii i$i pun «escAletureleD.
17.
22 Mali' 7187. «Preda otil Dange$ti sintl Opricanil iuz[ba$a],

denpreuna cu fameaia mea anume Preda), da zapis «dumnealui
Eftenie capt. otil It lama', pentru ca i-a vandut «o dealnita de mo-
vie (a DAnge$ti» pe 60 de ughi, «afara dentr'o dealnita care Taste
pe dinaintea cas[i]), «cu $tirea tuturortl oamenilortl $i a megiia-
$iloril nostri denil prejuruhl locului».
«Azil Ghiorghie Glogoneanu pisil, martori.,
[V°:] lara pentru unil zapisii de aciasta movie, cAndll s'all
fostii pusil zAlogu, sa aibil ea a-15 darea Eftenie cApt.,
18.
C. 1680. t Adeca ell Dragomir scris-amti zapisult1 midi ca sA

fie de mare credintA la mAna mo$ului Orestil clisiaril °tit Corneal
cumil sA sA $tie c'atl muritil unchiu-mien Patru necumenecattl $i ne-
slujita. Deci ne-amtl tocmittl de i-ail fAcut saracu de cumenecAtura
$i I-ail slujitii. Deci ne-amil tocmita de i-amil data denil partea
unchill-mea, pentru loculii dentre pArao, partea lui. Si ea, Oprea,
$i cu sotia mea Neac$a, incA i-amtl daft) partea noastra Wu acolo,
tots cAtA sa va afla, pentru ca ne-ail pomenita pentru pacatele
noastre la sarindarl Deci 1-amil data sa-1 fii lui $i feciorilorii lui
ohabnicA $i statAtore pAnA Intl veaci. Marturii Inca all fostil popa
Dragomiril, Raduld Tansoiultl. Si, pentru credintA, pusu-ne-ana
$i degete $i iscalitura mai josil ca sA sa creazA.
Pisa mta Mai 8 dni, leatil 7190.
Fad bani lei 4.
www.dacoromanica.ro
85
19.
24 Novembre 7194. 4Dragomiril Dolofanil dinft Stoenesti

cu cumnata-mea Mariia $i cu nepotii meii GrigorieD (sic) dau zapis
lui Varlaam ace au fostil Mitropolittl,. Vanzare la Bucure$ti,
afiindft Intr'aceaiasti vreame Mitropolitti>>. 4Despe Saca hotarulil
CozieiD. 4A$Azare temeinica» pentru mai tarziu. Se ieau banii,
ughi, eiara movia Inca n'ail fostil apucatti sa sa aseaze mai multi],
pentru intamplarea scoaterei dinti Vladicie, si aft trecutil vreame
catava, iarti, candu au fostil acumil, In zilele Marii Sale lui Sarban-
Voda, catandil Svintiia Sa de mosie, ne-ail facutil in stire de ne-
amil stransil si si cu alt ii dinpreung, fiindft si nepotu-mien Stan-
:6'116, si de iznoava anti imblatti si amct calcatil preste toata mo-
siia si oarecumil nu ne-amil pututct ingadui. Deci Svintia Sa au
asatil sa-i damil banii toti deplinu si ne -act pusil si zi de acumil
pan= la Craciuri, au sa-1 damil banii toti deplinti partea noastra,
ug. 14, ail, de nu I vomit da la zi, sa nu mai fie nicio galciava
1 ntre nor, ci sä tie schitulct de dupa Turnfi mosiia partea noastra
de preste tot(' cu buns pace, pre unde o amct calcatil Inpreuna
cu Svintiia Sa.) Pomenite : 4Valea Sacib, araulil Dangestilortlx,
zAfara dinil ce act cumparatil popa Dionisie schitului din Pauva.p
20.
5 Februar 7197. 4E11 Oprea i Stanil i Anca, care amct fostil

nepoti calugarului Rafaihi dascalulfi °tit Copaceani», pentru Cor-
net, unde a murit Rafail, ca si nepotul popa Daniil. Nu lass ma-
nastirea (WA di mosie». 0 dau 4mosie chilinita deosebi pe nu-
me, ca pentru sä nu fie alte galcevi in urma unchitl-mien celui
ce s'ail raposatil,. 41 loc nasipula celti mare, aratura de 2 zile...,
1 locti suptti obriajiia bisearicii ..., 1 locii Tanga sura manastirii,
aratura 3 zile..., movie oabnica, statatore, de pomeana..., 6 luo-
turf de sama a popei Daniilil., claril cine sari ispiti a 'ntorce,
acela sa n'aiba unde a mearge sufletulil lui, si sä fie suptu mare
blestem, ca sä fie anathema si afurisitct de 318 o[te]til ije va
Nechieia.,
4Macarie er., proeg. otct Corneal (sic), Coziianull Ermonahil
lorestii clisiaril.,
21.
Data rupta. Costandin Basarab Intareste privilegiul ma-

nastirii 4FedelesEoriiz,, dandu-i si 4vinarieul de la totct °multi cine
arft avea vii acol[o] Intr'acelct delft, denCt zeace veadre una, si
poclonulil si parparulil dupa obiceaii1D, 4si de la toff slujitorii
www.dacoromanica.ro
86
si mazilii, vericarii aril fi carii au cumparatil vii cu vinArie Intea-

cestil deal(' sail altii carii aru cumpAra si de acumii Innainte vii
cu vinArie. Pentru ca Domniia Mea, IntelegAndil ca uniI de satacie,
altii de datorie $i de alte nevoi vandutil viiIe si le-au cum-
pAratu unii si altii denil slujitori», etc. Boieri: Vintila Mare Ban
de Craiova, Ghinea Rustea..., [Cioro]gArleannlii Vel Vist.
22.
15 Februar 7202. Stan si fratele vand egumenului de la

Cornet un crozor, de vie. «Pana vomit mearge la satil ca sa
facemil zapisulu Innaintea satului.,
23.
5 Maiu 7202. Costandin-VodA cat re «6 boiari carii santet

luati adevargtori pe irvasele Domnii M eale de parintil calugAr
de la sfanta mAnAstire Fedeleseorii ca sa-I alegeti mosiile»: la Stoi-
nesti (Arges), «de cAtre muntele Coziii,. «SA o alegeti precumii
scrid rAva;ele Domnii Meale si precumu yeti afla cu ale voastre
suflete si pre dereritil, si sA o daft' de o parte, deal josu, de
cAtrA hotarulil Secii, ce iaste mosie de a Cozii, $i 4-1 puneti
seamne ca sA sA stie. Asijdere sa aveti a cAutarea si pentru neste
lowed deal hotarulil Olteanilorii ce Santii de cumpArAtoare $i de
InchinAciune de la Tanasie Diianulil denii Bujoreani si de la
Sima fecioruIi lui Voico Post., $i la RAmnicil loculil besearecil Ru-
danesti, catil va tinea Inprejuril, sadu aliageti $i sa-Iii seninaji, in-
preunA si vadulil de moarA, dupre cumil yeti afla deal scrisorile
boierilord Rudeani, ce au facutil de InchinAciune. Si loath"' ce
Taste hal de la boiarii Rudeani, de inchinaciune, denii susuld
morii de hArtie, sA-10 cAutati cAtil va tinea In lunge $i In Wu
aid semnati, sA sA stie. Si iarA sa avetI a merge sa cautati sl
pentry un locti de livade infundata find Suicoii, Preda $i
fratii lui, In hotarulil Znamenei, ce -i zicil PriporuIu, sA adeveriti
cu megiiasi bunt' denii prejuril, carii vord sti cAtil va tinea acelu
100, si sa-hl semnati.,
Monograms, pecete cu chinovar.
(V°:) 'Carte domneascA de hotArAtuld mosiia de la Dolofand
si de alte locuri si de livadea denil susulil moril de hArtie $i de
besearica.,
24.
lo Costandinil Voevodil i gospodard zemli
vlahiscoe pisah gospodstvami tie, Predo Uescule. CAtrA aeasta-ti
www.dacoromanica.ro
87
faca Domnia Mea Ina tire ca aic la Domnia Mea spuse Sfintiia
Sa pal intele Vladica Varlama cum ca, cumparandu tu neste vii
In dealula Golestilora °tit suda Argesa pre mosiia manastirii
Fedeles6orii $i fiinda aceale vii dajnice, tu nu vei sa-ti dai vina-
riciula la manastire dupa obiceai, ci staff Inpotriva opresti
si, luandu-ti calugaril de la manastire vina veadre 30 pentru ving-
He'd, lard fu apoi to -al sculata preste porunca $i ai mersu la o
pimnita a Sfiintii Sale parinteluI Varlama, de al luata dena vinula
Sfintii Sale yin(' veadre 40. Asa Domnia Mea, de vreame ce aceale
vii au fosta dajnice de pre mosiia manastirii $i le-ai cumparata
tu, volnica iaste manastirea sa -$i is vinarie'ula, de la cine le va
Linea. Deci sa cauti vinula ce ai luata de la Sfintiia Sa parintele
Varlarna, de pre cuma sa vinde vinulu, $i vinariEula cata au ra-
masa nedata sa-la dai dupa obiceaiii la sfanta manastire, $i de
acuma innainte, de ti-i voia sa tii vii acolo tire mosiia manastirii,
tofu sa-ti dal vinariciula ce iaste adetula manastirii. lara, nevrandit
Ali dal vinariculu, iata ca ama data Domniia Mea voe caluga-
Mora sa-ti dea banii ce ai data pre aceale vii $i sa lipsesti de
acolo, a venitula ce iaste dupa mosiia manastirii nu iaste sa
lipseasca. Deci careti va placea: au sa tii viile $i sa-ti dai vina-
riciula, au sa-ti iai banii $i sa lipsestI dena aceale vii. Intealta
chipii sa nu faci, ca apoi vei petreace rusine $i certare de catra
Domnia Mea. Ca asa iaste porunca Domnii Meale. I saam re6
gsvdmi. Pisa Mai 7 dni, vlt. 7202.
Monograma, pe 2ete octogonala cu chinovar.
V ° : Sama gospodara velealu. Is. vt. log. Mihai Pa. (sic).
Prat. vt. logf.
25.
4 lunie 7206. NoY, 6 boiari, carii amt.) fosta luatl demi po-
runca Maria Sale Domnu nostru lo Costandina Voevocla, de
Sfintia Sa parintele Varlaama E-au fosta Mitropolita, ca sa cau-
Omit $i sa aleagemii niste mosie de cumparato2se dena sata demi
Stoenesti de pe Coisca otu suda Argesa.., deci, vazanda porunca
Marii Sale, ea, sluga Maria Sale, Dumitrasco vt. Port., canda art
fosta la zi $i la soroca, ne-ama stransa toti Ina sata Ina Stoenesti,
fiinda $i mosteanii aril au vanduta de fata, scos-au Sfintia Sa
parintele VIAdica Varlaama zapesile $i s'aa aflatti bani dati pre
mosie tI. 44, cari nici mosteanii nu tagaduira de acesti bani. Dead
not", intealta chipa neava ida cuma face, ama socotita $i ama
tocmita, fiinda mosia proasta $i scurta, ca sa is stanjanula pe
bani 25, care faca pre acesti bani ce scrift mai susa stanj. 232,
sa i sa aleaga de o parte. Dupa aceaia ama Inceputa a trage
dena josa de spre* hotarula Coziei, insa, lasandu una codru de
loco Ingusta, dupa cuma vine hotarula Coziei, ce sa cheama
www.dacoromanica.ro
88
Seaca, fiindu pricing cu manastire Coziia, not lasatil. Si

am cautatil cumil vine Gura Vail hotarului Sacii dreptil la apa
Coiscai, anni Inceputu a trage, $i amu pusii stalpi, $i au mersu
pre Coisca inu SUSCI pima la piscula pang unde s'au plinitu
ace$ti stanj. ce scrie mai susti, $i s'ad semnatu Tanga apa Coiscai
intr'und aninu, $i denu aninil la dealt"' pe piscu inteunii jugastru,
§i mearge pe dealulu featii; $i alta trasura amu trasu, iaru denil
Seaca, de la stupina, $i au mersu dreptil preste dealu, $i au tre-
cutO muchea fetii pans inteunii sorbu care s'au semnatil, $i in
susil pang unde mearge hotaruhl Stoene$tilorii de sä hotareste
cu Dange$tii., «A$a amu alesu $i amu aflatu cu dereptate.x.
Iscalesc: ctiriza Murgescula, Costandinu Boj[oreanu], Du-
menica log. ota Pite$ti, Stoianu otu Argi$CLD
26.
t Milostiiu bojiu lo Costandinil Voevodu i gsdinu davatu
gsdvami siiu povealeniiu gsdvami lui Neagoe sna Scarlatii jude-
tuhl otil Campulil Lungu $i lui Tanasie sna Eftemie capt. otil
Dangesti, ca sa fie volnici cu aciasta carte a Domnii Meale ca
edit stranga dajdia dupa mosiia lore de acolo denti Dangesti,
sa ia de la toti, $i de la Preda capt. Uesculii, care ail aratil acolo
pe mosiia, care ail scosti de la dansulil cu banii Inca de aria, $i
la altii, deal ce s'ara afla pe mosie j gran, orzil, mei, ail verice
gasi, de la toti sa ia, $i deal toate dupa obiceai, denu 10
clai una, $i intealtu chipu sa nu fie, ca asa iaste porunca Domnii
Meale. I i saam rece gsdvmi. Av. 25 dni 7209.
(Monograms, pecete cu chin ovar.)
27
Milostiiti 130.1E1 lo Costandinil Voevodil i gsdinu zemle
vlahiscoe pisahu gsvdmi tie, Rafaile egumene de la manastire
de la Arhanghielil. Catra gasta-ti dau Domnia M[ea] Ina tire
pentru ca aicea Innaintea Domnii Meale la Divanil jalui lorga
fu$tasura cu trate-sail Stanciuhl, zicandu cumil ca au daruitu o
vie $i cu livade Inprejurulii viei inu Priba, Ina hotarulii manas-
tirii, $i OM au fostil $azutu el acolo $'ai1 fosta stapanitil $i
viia si pometulti $i livezi dine prejuril, tot5, cu bung pace, de
catra alti egumeni, numai ce s'au fostil dandu vinariciulil la ma-
nastire. laru, deaca li s'atl intainplatil lora de ail fostil fugitil de
nevoe de acolo, viia Ii s'au parasitti, iaru livezile $i pomii au fostil
pe seaama unoru rudenii ale lora, $i aceia iaru le-au tinutil $i le-
an cositti cu pace depre alti egumeni. laru, candil iaste acumti,
tu te-ai pusil de 'supresti pe oamen[ii] lui den pomi $i din('
livadie, zicandu tu ca santu ale manastirii. Pentru care lucru laid
ca-ti poruncescil Domniia Mea sa cauti, deaca vei vedea aEasta
www.dacoromanica.ro
89
carte a Domnii Meale, si deaca va fi asa cumil jalui et, iarti tu

sa te feresti de acea mosie a lorii, nici pomii sa1 culegi, nici
livezile sa i le mai cosasti de acumil innainte. !aril, deaca vei fi
avandu niscari scrisori cumCt a santil ale manastirii, tu sA cauti
sA le iai si sA vii cu ei de fats. CA, nedandu-i pace ca sa-si poata
stapani mosiia si nevind5 de fats, si iaru sA va mai jalui la Dom-
niia Mea a doo aara (sic), voi trimeate Domniea Mea de te vorCt
aduce Wa de voia ta. Tolico pisahti g% clmi. Ghen. 12 dni, 7210.
Prat. vt. logf.
(Monograms, pecete mare rotunda cu chinovar.)
28.
Milostii5 bojieiu lo Costandinii Voevodii i gospodin zemle

vlahiscoe pisahCi gsvdmi voao 4 boleti, an ume Stane'ul5 Vernescula
i Dragomir5 apt. i $tefulii Oh. i Mihai log. Carlomanescula. Catra
aeasta va facil Domniia Mea Intl stire ca aid la Domniia Mea sa
jalui Dima si cu Radu sutasi de la ()rasa, zicand5 ca, avandu
ei niste vii acii Intl dealulii , si avand5 si Gheorghie ginerile
Radului iuz[bas] 3 pogoane de vie pentre viile lora, numai viile
singure Mt de loci de casa si fara de drumil, si el5 s'a5 sculatii
acumil de ail facutil casa si drum(' acolo intre viile lorii, de Infra
cu carulii si cu vita acolo, si le face multi paguba, de care lucru,
fiindil acii aproape, WA ca v'amil data Domniia Mea pre voi la
mijlocu 5 lortl sa cautati, Intl vreame ce yeti vedea cartea Domnii
Meale si cu sluga Domnii Meale, vt. port., iar5 voi sa va stran-
geti cu totii acolo, si sa fie si ei toti de fatA, sa le luati seaama,
sa vedeti : iaste loc5 de casa nob!) unde 5'ail pusii Gheorghie
casa au n'ati fostu. $1, de yeti adevAra ca nu iaste foul de casa
acolo si face paguba viiloril, dupA judecata voastra sa-si mute
casa de acolo unde va fi locCt de casa. Insa precumii veti ade-
vara cu dreptul5 sa-1 asazati, sa nu mai fie galeava intru dansii.
Asijderea O. luati seaama Radului sutasulii cu popa Lupul5 unit
pogonti de vie dinit dealulii Moci in josti (?), care zice Radu
ca 1-a5 cumparatii tealina cu paduri si 1-a5 curatitu si au pus('
vie de atata vreame, si, cand5 iaste acum5, sa scoala popa Lupulii
de-15 scoate din5 vie si-i face multi galeava WA de nicio jude-
cata. Ca sa le faced judecata acolO, si, de nu va fi avandu popa
Lupul5 nicio treaba acolo, sa lipseaasca; si sä faced scrisoarea
voastra la mina Radului sa si tie vie cu pace. De toate precum5
yeti adevara cu dreptul5 sa-i asalzati, sa nu mai fie galeava intre
dansii. Saamii ree gsdvm.
Proet. vt. logft.
(Monograms, pecete rotunda mare cu chinovar.)
www.dacoromanica.ro
90
29.
Ocolnica hotarului satului CopAcianilora [imitatie de scri-
soare veche, poate ardeleana] : capula hotarului dial balta Scarii
in sus(' !Ana in Cornula Cetati si din Cornu Cetati in sus')
pAna Marla Fertunului, i dina fatana Fertunului inpinge in la-
cult.' Tiganului, merge in fatana lui Is lava, dina faintalna lui
Slava inpinge in gruiu Cfnelui, den(' gruiu Cinelui apucA muchia
Cordoi, muchia Cordoi, fatana Capriorului, din fatana CApriorului
golu Ciresului, dint.' golu Ciresului la Walla Stogului, unde se
inpreuna patru hotara, si deci 'Ana in magura Bliasilor, pa[n]s
cununa Fagilora, Ona in piatra 0i, dial piatra Oil apuca valea
Slani in josa si trece rau Baiasilora si apuca Turburosa in susa
si merge pana in fagu Cozi, dial fagu Cozi in muntele Omului,
dina muntele Omului apuca muchia Lotrisorului pana In Vatra
Ra, dina Vatra !Ana in Olta la piatra Dobrisi. Si aciasta copie
arna scos-o de pe ocolnica cea veche sloveniasca : fiindu -ca s'aa
facuta o prIcina de ucidere si mare nevoe: ama scos-o rumaniaste
ca se se inteleaga. $i amfi scrisa ea popa Mihaila egumena ota
Cornett'', fiind s' Rafaila monaha dinpreuna, si Radu Barsan i BA-
ratoiu dinfi Caneani i Patru Cojana ota Baiasi, fiindu si dum-
nealui vatafu Iona Cojana i dumnealui lonite ce ail [foist vataf.
La aciasta treat:4 ama fosta si ea popa Todosie dina Titesti si
cu toff' plaiu ; 7110, mesita Avgu : 29.
30.
t Milostiia bojiiii lo Costandina Voevoda i gsdna pisaha

gsdvmi tie, Tudosie Olanescule. Catre aciasta-ti faca Domnia Mea
Ina tire pentru ca aici, innaintea Domnii Meale la Divang, au
jaluita Tanasie de la Dangesti, zicanda ca, dandu-1 tu lui niste
bani de i -au lepadatu Uescului pe o mosie Soicoi, ca sa fiti fra-
teaste pa dansa, si dupa cuma v'aa fosta tocmeala tu nu vei sa
te tii, ci te tinzi mai multi"' de-i mananci si ce-i iaste parte lui
Ina sila, si i-ai fosta mancata asta lama 3 dai de fan(' $i dijma
dupa mosie. De care lucru iata call poruncesca Domniia Mea
sa cauti sa-i platesti fanula dupa cuma sa va fi vanduta claile
de fan(' pe acolo asta iarna, si alts suparare sa nu-i mai faci, ci
sa te lii de tocmeaala ce v'ati tocmitti, 0, de nu-i vei plati fanula,
nici te vei Linea de tocmeaala ce ati avuta si va mai veni la Dom-
niia Mea cu jalba, bine sa sill a voi trimite Domniia Mea orna
domnescu de vei da tota fara de voia ta. Si vei da si treapada.
Tolico pisaha gsdvmi. Datil, fiindu poveste intr'altu chipia, sa vii,
da fats. Mai 12 dni, It. 7214.
Proe. vt. Logft.
(Monograms, pecete octogonala mica.)
www.dacoromanica.ro
91
31.
10 lanuar 7216. Costandin Basarab-Voda catre manastirea
Fedele$ciorii pentru mo$ii de la Vergo Clucerul, cumparate «de la
Radula Cliu'6. $1 de la Ghiorghita Post., feorii Hrizei Vistd>. Scull
Pah. e nepotul Vergului. Si pentru Clabucetul, muntele ce a fost
al «Predii Suie'anulti», luat de la «boiarii denti Carstine$ti». «Pre
plaiii inn susii pang Ina spinarea Porcului $i pre ,plaid inii josii
pana in stubea... batrana, $1 spanzura pana inu apa Topologului,
$1 de spre apa Arge$ului pana inu fantana Borului».
«Prat. vt. logft.»
Monograms, pecete mica octogonala, foarte frumoasa; sem-
natura.
32.
18 April 7216. Oprea din Copaceani vinde Cornetului «3
locure, 2 sup coasta lui mo$6 $i altulit de la vale $1 dintl josti de-
drumit $i altii de la nasipCt, unde sa chiarna pre slenti $1 $ivita
cleat Carligatele $i unit loci' de la unchi-mie dascalula Radu
Alecsa, unde sa chema suptu padure de la grease $i saliste $1
paraole». Pentru «2 lei $1 3 ort $1 o vacs cu lapte pe mo$ie».
Iscalesc: Oprea din Copaceani ginere lui Starlit Guglia. Eti
popa Ilie dinil Ve$temti. Eu Radu Barsanfi de la manastire. Eu
Starlit Guglia dinu Copaceani».
33.
5 Novembre 7220. «Noi 6 boiari carii santemii luati de
Postealniculti Costandinii pentru mo$ia Albului ota Raclacine$ti.
Deci noi, umblandu preste tote hotarula dinpreuna cu multi
megiiasi $1 sateani, tanplatu-s'au $i popa Iva$co ding Nuc$oara
$1 ciau$ula Mihula dinu Haristi cu carti batrane vi cu hrisoave
de movie, fiinda $1 mo$ii Lora mo$teani dina Radacinesti. Deci,,
fiindu noi cif porunca domneasca ca sa cautamti $1 sa adeva-
ramii mosiile pre card $1 pre hrisoave, le-amd cetita cartile $1
amu aflata cumu ca ail $1 ei movie inteacela hotart)... ga-
situ $1 mo$ia de fats $1 locurile anume: unit loci, la Zacaturi pe
valcelle, unit loci' in Fagetelii, unit Jodi in Buciumei..., doao
locuri la Poiana, la Magura, unit loci, mare in Buciumei $1 in
lung} vi in curmezi$6 unit loci, la pomi..., doao dealnite cu pomi
in sate, unit loci, in hotarulil Pereanilorii, dinu cale, doao locuri
marl la copaci.., unit loci, in capulii Scurticatilorii $i viezuinile, unit
locu dinit Ogorani, care au fostu cu biseazica, $i in Buciumei dinti
sali$te in susii, $1 locurile $i seamnele pre valea Mu$celului, prenti
piatra Popei, pre drumula celti mare $1 pre colniculil vartoapelorii."-
lscalesc: «Pravulii Sucianu, lanculi, rapt. za Lovi$te..., popa
Andrei otti Jiblea, Zahariia Portarulil, popa Oprea old Salatructi).
www.dacoromanica.ro
92
34.
14 Novembre 7220. Aceia$i (plus cMihulil Ciausit, popa
Iva$cu °tit Nuc$ord)) pentru acela$i stop, =ca sa cdutdmil $i sd
aclevArdmil partea AlbuluI parcalabit de mo$ie dinu Radacinesti
otil suc."' Argi$u, $i de mo$tenire, $i de cumparatoare, sd o alea-
gemtl de catra alti megiia$1 $i de catra fratii CAndil au fostil
la zi $i la sorocit, stransu-ne-amil tote deplinii la aasta mosie $i
le amu cetittl tuturortl toate scrisorile $i cartile ce au avutil de
mo$tenire $i de cumparAtoare. Si, fAcAnclit fune de stanjini 15,
umblat-amil pre Ia toate pamAnturile $i dealnitile dupa curral
scrisit zapisele lui $i, trAgAndu-le cu funea $i In lungu $i in lath,
le-amilInsemnatil toate, totit anume carea in ce Iota Taste $i de
cats stanjinI au egitu, precuma aratA in josu anume. Locula dinu
Malu$ehl, dinit marginea apeI Coiscdi in susd..., locula cu paruhl
in lunci..., loculii de dupd crangurI..., loculit de la orziVe..., Loculu
In campulit de josil, dinit josit de gruiulil Bald, langd palamitu
loculii la Flamdndulil pang in vie..., loculil de la VAlceale...,
loculit iarit Ia Valceale de la Manole..., loculu peste Valceale...,
locula Ia capulil Fageteluluf..., loculu lazulu dintl poiand..., in
sAli$tea In Rdclacine$tI o dealnitd..., o dealnita In salistea Mos-
celeanilortl..., o dealnitd de la popa !sad] $i de Ia popa Sernanii
in sdli$tea Musceleanilord..., loculit de la Serbanit lAngd gruiulu
Mei in Musceleani la crangurl in cdmpulii de josti.,,, loculit de
la Serbanil la Negrile locultl iaril de la Serbanit la Negrile o
dealnita iarit de la Serbantl, carea au fostil de la tatd-slit Udrea
Beache$6, dintre mdguri, pe lAngd dealnita lui Avraamil tea boe-
reascd..., Ioculu dentl topile Adaus: ciar4i1 de la Serbanil unit
oat in luncd, cid cu capulit la ting.»
35.
30 Mart 7223. Oprea $i sotia arata ce a vandut tatal salt
Cornetului. Si el a vandut, Ia nevoie, fiind orb, clocuri pietoare...,
suptit opresie», cuntl loci" inu luncd, care sd chernd Incornurate
pe langd alit mandstirii.D
36.
Dichm., 4 d., It. 7226.
Parintele egumenula Gdiseanit chiril Daniilu ceare de la 30
liude ce Arita $ezdtori pa mosiile m'nastirii Urluestif i Bune$tii
sun grail chile 60 i porumbu chile 5 i tl. 30 polu, 20 dupd
180 tin de fanit, dijma dupd aceste doao mosir ce n'atl dat-o
init 6 anI, i tI. 12 pl. dupA claca ce au rdmasit de estimpu dinit
zloti 30, i suhatula muntiloru.
Dragomiril, i Iona $i dispre partea celoralalti sateni rds-
pundu ca ei dijma data de arida s'ail pomenit pd aceale
www.dacoromanica.ro
93
mo$ii, Vara de cata ail avuta a$azarnanta de a da inteuna arta

la manastire de nunie cate bani 300, dupa cuma $i estimpu au
data dintean$ii $i vora da $i ceilalti.
Egumenula arata una hrisova ala Radului-Voda iota leata
7113. Scrie sa stApaneasca sfanta manastire aceste 2 sate Urlue$tii
i Bune5tii $i cu toti rumanii, macara a egumenula mai ceare de
rumAni, ci numai dijma $i claca sa $'o dea dupa obiceia. Mai susa
numitii oameni, vazanda hrisovula manastirii, au zisu a adevarata
mo$iile santa ale mAnAstirii, darn, cata pentru dijma de 6 ani, n'ati
de unde o da ei acuma, ca ail trebuita egumenula sa $'o fi cautata,
ca ei nu s'aa pusa Ina pricina a nu o da, dara pentru dijma de es-
timpu $i bani ce au mai ramasa pentru claca, sa meaarga sa-i ia.
faru suhatula sa $i-la ia de la cei ce vora fi avuta of pe munti.
Hotarama ca parintele egumena sa meaarga sa -$i ia dijma
de estimpu de la oricine ce ara dovedi a au avutit bucate arate
pe mo$ii, $i band de claca de estimpu ce au mai ramasa ne-
luati. A$ijderea $i de estimpu Innainte ma toti anii sa aiba all
lua dijma mo$iilora de la oricine, once bucate aril avea arate pe
mo$ii. Si suhatula muntilora de la cei ce va dovedi ca $'all pas
cuff' oile estimpu sa $i-la is dupa obiceia. Masta scriema.
(Trei iscalituri.)
,De Costandina Malaescu logt. $i trecuta la condica.D
37.
C. 7227. Milostiia bojiia lo loana Voevodu 1 gsdna pisaha
gsvdmi dumitale, jupaneasa Catrino ce-ai fosta a boierului dom.
Grigorie Tigveanula. Catra aasta-ti fad' Domniea Mea $tire
pentru ca aid la Divanula Domnii Meale veni de sa jalui Tanasie
de la DAnge$ti zicanda cumu Ca, avandu ela o mo$ioara acolo
in Dange$ti alaturea cu mo$iia ta, hotari[ta] deosebi $i Inpietrita,
$i o ail stapanita de atunci pans acuma cu pace, iara acuma to
to -ai sculatu de I-ai luata partile lui de mo$ie $i ai pusa omenii
de 1-ai caznitu $i I a[i] scosa dina mo$ie fara judecata $i pa acea
mo$Ae aft fosta facuta ni$te omeni dina Tara Ungureascd fanu
$i,... ai pusa de 1-ai luata $i Ungureanii acei care au facutu
fanula apuca lull pa Tanasie sa l[e] pl[ateasca falnula. De care
lucru iata ca-ti poruncescu Domniea Mea sa cauti, de vreame ce
baste par]tea lui Tanasie de mo$ie, sa-i daT cartile ce i-ai luata
$i f[a asa] ca sa nu mai v[ie cu jalba la] Domniea Mea. larCi, de
va fi lucrula futt'altCt fela, sa vii aid la ....nula, viinda de fats,
pa urma O. $tti ca-ti voi tri[mite]... iaste porunca Dom.. Tolico
pisaha gsvdmi Ghen.
Monograms pecete.
Prat. Vel Logft.
www.dacoromanica.ro
94
38.
31 Septembre 7227. loan-Voda «lui Tanasie Stelii, InpreunA
cu verii luf, anume lona i Dumitru, pentru partea din Dan-
gesti (Arges), aleasA de $Arban biv Vel Clucer $i ceilalti, cari au
hotarnicit de catre (jupaneasa Catrina a lui Gligore Post. VIA-
descula $i de catra Olanesti $i da catra alti pArtasi ai lora».
Se hotarnicise, cu doisprezece boieri, supt Brancoveanu. Se plan-
geau ca cle-au inpresurata partite for de mosie $i leaa data in parte
Ola[nescului]... DecI raposatula Stefana-Voda dana Divana lean
data pa boiariula Domnii Sale $aroanu Vladescula biva Vela
Clue. $i cu alti 6 boiari, inpreuna cu sluga Domniii Meale Iona
vt. Port., ca sa mearga sa-I mai hotarasca $i a dooara,. Se trage
din nou cu semne $i pietre. Acum Catrina face proces pentru
stapanirea cunii livezi da mosie,. Noud cercetare de Portar. Se
afla ca hotaririle anterioare en'aa fosta bune, ci-au fosta reale
$i ci-ama pus(' Domniia Mea old sparta Ina Divanu,.
(Iscalitura, monograms, pecete mica.)
39.
26 August 7231. cAdeca eu Clementa ieromonahula, feeo-
rula Nicaf biva Vela Slug-eara GrAdisteanulti, dat -amu acesta alu
mea adevarata zapisa la cinstita mana preasfintituluI Mitropolita
alu Ungrovlahiei chiru Daniila $i sfintei $i durnnezeestii manas-
tiri Aninoasei ota suda Mus. $i egumenulul Hrisanthu $i totu
saborula sfintei manastiri, unde sa cinsteaste $i sa praznuiaste
hramula sfantului mareluf arhierea Nicolae de la Mira Licheir
facatoriulu de minunf, care manastire iaste dena temelie ziditA
da raposatula Theodosie monahula, care s'aa chiemata pre nume
mirenescu Tudorana biva Vela Clue., precuma sa sa tie ca,
avandu ea niste mosaf de cumparatoare Ina judetula Argesulul,
ce sa chiama Raclacinestri $i Sacuianif $i Dangesti,, le vinde ma-
nastiril. Le are: Radacinestii (de la AlbulCt parcalabu, feeorula
VladuluI $i de la feeorif lui..., de peste tota hotariula,, asi ograda
cu pomif de la $arbana Beachesa, care iaste razorita $i inpietrita
Ina mijloculu acestorti mosaf,, gdena josa de Coziiani, care
iaste capulu la cale, altula la parau $i altula iara la Negrile...,
care da cu capula Ina ...idrii, $i cu alts capa la parAa, $i alta
locu d'asupra malusalului... Au vandut-o sateanii pentru birula
lui..., loctt alu popii Oprea Fagetela. ...Cumparatoare de la Agri-
pina calugarita pre care au tinut-o delta ... De la TAnasie
martologula, feciorula lui Voico de acolo, $i de la varulu ssu
Gheorghie, feciorula luf MateI, nepotl Chiucai Dolojana... De la
varu -sau Nastasie., Pomenit ca donatar: cCalota Logt. Balanea-
nula, fratele raposat..., cumnatu-mien Grigorie Visteariula Tigvea-
iarasa de neamula nostru.,
www.dacoromanica.ro
95
Iscalesc: eManolache VI Pah. marturie, Matei Vela Logft.

marturie, A_Twirroog o BO. Encit. Pcierog, Doni Damianit Vel Vist.
marturie, Nicolae Roset Vela Clue. marturie.x.
7?"
.7*i/h.!? X c_Rgryp
JA t,p4
40.
19 Februar 7235. Hotarnicie din ordinul ispravnicului Radul
Cap.. Olanescul. Citati: «Tudorii ginerile lui Tanasie Ste Ili»,
Masura o vie cu e
«ginerele lui Stan(' Caprioara». «SA meargemii sa-f IndireptAma.»
pasf,, «pavf de pamantilb. «Amu pusti
seamne $i amil facutu mejdina». «Pentru colnica s'aa descoperitil
$i s'ati destupatil.» ,Si, «Savulil otil Vela OcnaD, «Slavulu dinu
Vlade$11,.
41.
t Adeca ea Sima log. Olanesculii dat-amil zapisula mien
.ca sä fiie de buns credinta la mana luf Tanasie sna capitanului
Iftemie dinfi Dangesti cum sä sä $tie ca, Lund(' ea Tanasie
bani cu judetulii Neagoe $i cu Gligorie $i amu pusa tot(' hota-
rulil nostru dinil Dangesti zalogii la dumnealuf dreptii tal. 124,
full, candii ao fostu pe urma 'arna adusil ea Tanasie toll ban[ii]
deplina la dumnealui, tal. 123, $i zapisuld cesta sa-f fii de sama,
$i marturiie cine va iscali mai josu. $i pentru credinta ama iscalita
cu mana mea mai josu, ca sä creaza.
Apr. 20, 7235.
Sima log. Olanescu.
42.
29 Octombre 7249. «Varlaamil ieromonahil, eguynenulti sfin-
tei Si dumnezee$til manastiri Aninoasa, denpreuna cu toff parintif
manastirib>, da zapis «dumnealui Capitand Dragomini $i dumisale
Post. Sandulti, fratele dum. Capitana Dragomirii, Bucsanestif,, pen-
tru mo$ia ce a fost «avandu manastirea la Radacinestf inil
sud. Arge$6 i Grosiu i la Pereani i la Dangesti i la ScauianiD,
care «santu $i sfintii manastiff de la clitorf (sic)D. Sunt departe
pentru manastire, aproape pentru el, «de sä alatax. (adaus mai
apoi un cu moviia Berislavestif,, a lui Sandu, pe bani $i 300
de stupi, «matcb>. Cumpara egumenul «Marzanevtif-de-susil de
la chunnealuf dohtorti Dimitrie NotaraD. «Care movie canclii amil
www.dacoromanica.ro
96
cumparat-o, amii intrebatii $i pa dumnealoril ctitorii, dum. Veld

Pitarii Costandinil Strgmbianu $i dumnealui ni -au data voe sä
vindemil; denil care mosii vedemil ca nu aducii sporil sail ago-
niseala manastirii $i santti pe departe, $i sa luarna mosii unde
mai are sfanta manilstire $i mai cu venally.
Mai mutt! iscglituri de cgluggri carturari.
43.
Dichm., 4 dni. 7256.
Pgrintele egumenulti gaiseanii chiril Daniilil ceare de la 30
liude ce sang"' sazatori pa mosiile mangstirii Urluestii i Bunestii
sud. , grail chile 6 i porumbu chile 5 i tl. 36 p1., 20, dupa
180 clai de Wu, dijma dupa aceaste doao mosii, ce n'ail dat-o
in bani i tl. 12 pl. dupa claca ce all ramasil de estimpu dine
zloti 30, i suhatulii muntilortl.
Dragomiril i lonti $i dispre partea celorlalti sgteni raspundu
cg el dijma n'ail data de canal s'ail pomenitil pa aceale mosii,,
far' de catii au avutfi asgzamantii de da Tntr'unil and Ia manastire
de nume cute bani 300, dupa cumil $i estimpu ail datii dinteansii
$i vor da $i ceilalti.
Egm. aratg unit hrisova alit Radului-Voda ..., macaril cg
egm. nu-i ceare de rumgni, ce numai dijma $i claca, sa -$i o dea
dupa obiceifi.
Mai susti numitii oamenr, vazandil hrisovului mangstiril ail
zisil ca adevaratil mosiile santil ale manast., daril, dal pentru
dijma de 6 ani, n'ail de unde o da ei acumil, cg ail trebuitii egm.
sa $'o fi cautatii, ca el nu s'ail pusii inil pricing a nu-i da, darii
pentru dijma de estimpu $i bani ce au mai ramasil pentru claca
sa meaarga sa-i ia, lard suhatula sa $i -lit ia de!la cei ce vortl fi
avutil of pe munti.
Hotarimil ca pgrintele egm. sa meaarga Ali ia dijma de
estimpu de la oricine ce aril dovedi ca au avutu bucate arate pa
mosii $i banii de claca de estimpu ce ail mai rgmasii neluati.
Asijderea $i de estimpu innainte inil toti anii sa alba a-si lua
dijma mosiiloril de la oricine orice bucate aril avea arate pe
mosii, $i suhatulii muntiloril de la cei ce va dovedi ca s'au
pascutil oile estimpu sa $i -lit ia, dupa obiceiii. Masta scriemii.
Trei semnaturi.
(Jos:) De Costandinii Malgesculil Logt. $i trecutil Ia condicg.
44.
13 Mail"! 1754. Costandin Mihail Cehan Racovitg, despre
procesul lui «Iona $i Radii de la Spinii sudii Argisti» cu egu-
menul de Ia «Fedelesoiulil, $i cu Milco Logofetelul pentru zalo-
www.dacoromanica.ro
97
girea Dengestilor. (Nechivernisealav unui egumen adusese pa-

gube. Judecata (innainte is : de judetim rDreptu aceia volnicimit
pe sluga Domniei Meale Pantazi Aproclii sa meargd in sudit
Argisit $i dupd hotarArea velijiloru boiari sa apuce pe epitro-
pula mandstirii Fedelesoiulit sa Inplineascd toti bani cati scrie
mai susit, tl. 136, $i sa -i dea Radului si lui Iona ; ca asa iaste po-
runca Domniei Meale.x.
(Monograms, pecete octogonald, apoi treapadit judc.
45.
13 Septembre 1754. Judecata la B. Vela Vornicip a lui
Sandul Bucsanescul biv Vel Sardar cu Mihail egumenul de Ani-
noasa. E vorba de o mosie cumparata de Bucsdnescu de la egu-
menul Varlaam «Ina tl. tree sute $i 40 matci de stupiP, (si cu
acei bani au cumparatit mandstirii alte mosii mai Indemand, darit
stupii nu i-arii ti datit Sardariu si-i cautd acumii,. Constantin-Vodd
Mavrocordat stricase schimburilev, supt egumenul Climent.
«Fiindit Climentit igumenulit datoriu lui Martini' Buligdi cupe-
tutu dinit Pitesti ca sa -i intoarcd cheltuiala dupe unit zagasit (sic)
ce la facuse dinpreund $i cu igumenulit CampulunguluiP. (Mer-
gandu copila dinii casd asupra igumenului ca sa -i inplineasca,,
«aril fi spusii igumenulit SArdarului ca pentru acei stupi sa-Iii
plateasca cu tl. 40 la Martina.), (Ail priimitil dreptil unit stupil
tl. 1., «Pentru stupi igumenulit Aninosanulit sa sa Infdtiseze cu
Climentu proigm., fiindu-ca trdeste.) (Tote stupii sa -i dea mAnds-
tirii Climentit cu prdsila lora, cats sa va socoti pand acumit.,
46.
25 Maiu 1759. Scarlat Grigorie Ghica-Vodd pentru mands-
tirea (Fedelesoii), «care sfanta manastire iaste zidita dinu teme-
ilia el de rapoosatulit Intru fericire stramosulit Domniei Meale
Grigorie-VodA celit intai cu acesta numeD, dar, supt Ioanichie eco-
nomul, «dinit necuvioase umbletele lui, s'ait fostit rdpusit mai
toate odoarale sfintei mandstiri, iarit scrisorile toate ; de care
neavAnda cu ce sa caute cuprinsurile mosii lora cei ce au ico-
nomisitit in urmA, s'ail fostit tinsu vecinii inprejureani de au
fostit cuprinsit cine ce au vrutity, la Voinigesti, Sambotin, Go-
lesti. Bucsdnescu capAta carte de blastam. Martur si un Stan judetul.
Hotare: (de spre Goianu, pe izvorulit ce iase la stupina Pieptii,
de la stupina pe drum(' pand in Atagit la vii, de acolO pe ma-
gura, apoi dA la Scorusii, deacii apuca muchia pen(' Neguld,
apoi tuleaste la Perisoril in Popesti $i pogoard in Fantaneaoa
Reace, apoi in Gura Priseacii, In fagulti lui Bolovanulit. Deacii
apuca priseaca in susti [And in lacsoru, apoi tuleaste in gura
www.dacoromanica.ro
98
Vail Babel, apoi apucA pe rail in susii panA la crucea VW:Lica'

Varlaamei, apoi apucA panA in Pacala, deacii tuleaste pana in
Gura Bogdaii, deacif cuprinde ZnamAna $i iase in Gruiulti Cali-
lora (sic), apoi pA Prantova la vale panA in Bozu$5, apoi iase
In capulu Stupineaniloril $i dinCt Stupineani in mAgurA, apoi
dreptil in Bolovand pe langa SAmbotinit, apoi cade In Oita,.
Plus 4 unii codru de locii,, ede spre Goianii la plute OM in
OHL. $i suptil obrAjie iarit in latCt sa alAtura de spre Goianii pe
marginea Oltului in susil cu mosiia Sfintei Episcopii ($i Epis-
copiia de suptil obrajie in sus de-asupra Treaptulul In capulii
Voinigestilor5), $i asa Voinigestil air ramasti ratundii in poale
Ora In muchia obrAjiei, (carte de Ia episcopul Stefan de Ram-
nic, 7183). «lzbrAnimil $i hotAramil., Marturi, fiii : Alexandru,
Mihai, Nicolae, Grigorie, Gheorghie ; Costandin Dudescul V.
Vor., Costandin Cretulescul V. Ban, Costandin Brancoveanul
V. Log., Stefan Vacarescul V. SpAtar, Mihai Cantacozino V. Vist.,
Manolachie V. Post., Nicolae Dudescul V. CHO., Nicolachi V.
Pah., Sandulii BucsAnesculii V. Stolnec, Nicolae Brancoveanulil
(sic) V. Comis, lanachie V. Slugearifi, lonita Guliano V. Pit.
Bucuresti, 7267, 25 Maiu. 0 De popa Floru, dascalula slovenescu
de la Scoala Domnier Meale cea sloveneascA °tit Stall Gheor-
ghie celil VechiCt); 4 Costd. Brancoveanuld Veld Logt. procitohii.,
Splendida podoaba $i iscalitura Domnului supt monograms:
clonil Scarlatu Ghica Voevoth.
47.
7 Februar 1765. «Baba loam», vaduvg, dinCt Titesti, mutatA
Ia Olteni (Valcea), arata ca i-a venit fiul «la crama parintelui popa
Gheorghie, sa-i ajute sa facA rachiii ca A-$.1 cAstige cevax.. Moare
acolo : pentru pomana da mosia ei.
48.
25 lulie 1766. Scarlat Grigorie Ghica-VodA pentru viile pa-
rAsite de la Fedelesoiu, din care «curge pagubA $i CamArii gspda
pentru vinariciti,.
Monogramg. Frumoasa pecete octogonala cu sterna ambelor
teri supt coroana $i : lo Sc. Gc. Vv. 1765.
49.
3 Maiu 1765 ($i arabe). «Ghennadie arhm. proin. igm. Co-
ziianii, : pentru o vie «de la Iona Mormonea judeculii,. Alta «de
la Monahulii losefax.. «Cu sfatulii obstif $i adunarii sfintei mA-
nastirf, (Fedelesoiu).
www.dacoromanica.ro
99
50.
25 Maiu 1772. 1De la departamentula judecati, anafora ca-
tre Divana*. Judecata egumenului de GAiseni cu satenii de Bu-
nesti $i Urluesti, cari nu dau dijma $i clad. SAtenii arata actul
lui Radu fiul lui Radu. cCare iaste numai cu pecetea tariff, iara
nici de Domnu iscAlita, nici de Vela Logt. nu iaste protocAlita,
inft care sA vede cA megiiasii aces vremi, intre dansii avAnda
pricina de mosie, prina judecatA Iff s'aa alesa partile., Pe cand
actul de la Radu $erban al mAnAstirii e iscalit de Domn! Se dA
dreptate mAnastirii, cu toate neajunsurile qdina prostimea si
schimbarile egumeniloraD.
51.
20 Mart 1773. invoiala cu egumenul Gaiseanu. «WO pentru

silistea veche i prunii al Bunestilora sa nu aveti amesteca, sa
fie supta stApanirea sfinter manastiri, sA-la scuture, asajderea
$i rrentru morile ce vora fii pg gasta mosie la apa Vedislava,
sA alba a da de noti pe anu cate tl. patru.'
52.
1-iu Maiu 1775. «Adeverinta nostrA care mai joss ne voma

iscali: viinda pArintele egumena de la manAstire, aft cercetatft
hotarAle inpreuna cu mosteni i cu preoti, nor, megiiasi batrAni
earl amti stiiuta hotarale, $i cu frica lui Dumnezea atria arAtata
semnele, de la rota franta pana la catini, de la catini pe piscu
la deala pAna Ina muche la faga este hotarii buna fail de nice
o pricina, iara dena faga Ina susa pAna Ina curmAtura pe mu-
che, unde sA inpreuna cu hotadulal curpenisului, apoi iara pe
muche !Ana la pluta, de la plutA iara muchea pana unde aft
fosta fag[ulft] cela mare, iara de la faga cuborA la vale pAnA
in capula piscului alu Mlapilora (sic), care sA hotaraste cu mo-
siia dumnealora Bucsanescu., (Noi, lAcuitori cari ne aflAma la
Urluesti, nor ama scuturata $i pometele si ama cosAta $i live-
zile, dandu si obiEnuitA dijma manastiri, iara acumil de cAtava
vreme nu ne -au ingaduita dumnealora, zicanda cA mosiia este
a nostra, darn cercetAnda parintele pe nor, omeni batrani, ama
graita direptu, cAci cAce !Ana acuma, arida egumen[ula] aft
www.dacoromanica.ro
100
venit6, pans acumu nu ziEa ca sa aratamil hotarulii. Acumii am6

aratatil pe unde ail fostil iarasil precumil arata hristovele sfintei
manastiri.,
Iscalesc preotii Sima, Valcu, diaconul Vasile, «uncheasu
Marinil,, puind degetul.
53.
Petitia WI Climent, iconom de Fedelesoiu.
«CArti sa6 alte sineturi nu avernii, a toate scrisorile acestiI
sfintii case s'afi rapusil dint"' cantelariia rap. Costandin6-Voda
Mavrocordatii, la anii 1749, precumu este stiutil $i de arhiereu
locului $i de alti boleti., Cozia $i Cotmeana-i persecuta, fara a
presinta insa acte «ca sa sa poata Indrepta $i mosioara acestii
manastiri, $i asa ramane a sa dascoperi adevarulti prinii oameni
batrAnr cu $tiinta dinii lacuitori partir locului. Cere cercetare
locals.
La 12 lanuar 1779 ordinul domnesc.
Carte de blastam de la Mitropolitul Grigorie pentru «ba-
tranil inprejureni $i altil cari vorii fi stiind6 stapanirea aces moil,
(1779, 21 lanuar).
54.
18 Mart 1781. Satenii din Bunesti $i Urluesti se judeca cu
manastirea GAiseni. La 1772 aveau actele (la Tara Ungureascal>,
pe care $i le aduc azi. Se vede iertarea din 7052 a rumanilor
jupanesei Stanca in schimb pentru aspri la mAnastire, pentru
tamaia,. «Zicandii taranil ca sa tragu dinil neamulili acelor6 ru-
mAni ertatl,. In cartile for e vorba InsA numai de «petece de
mosie). «Pentru nestatornicie lucrurilor6 lumii nu putemil zice
cumil sant6 ei $i din6 rumAni $i dinii boeri, fiindca poate unir
dial el sa fie asa $i altii amentrele.' Li se da numai Valea Babei.
E vorba $i de «muntele VamasoaeP.
55.
7 Decembre 1781. Hotarnica la Valea Babii (Arges). Locuri :
«crucea Vladical, gura pAraului plopilorti, pat-Ault-1 porcului, po-
teca prisecil, gura potecil, Bordeile Tiganilorti, gura Horstului,
ariia Burchiului, sirulii de fagl, magura hotilorii, dealulti pietrii,
drumulii celii mare, Ccucea cu comoara, piatra invaluita, Varfulii
rosilorilp
56.
15 Decembre 1781. Hotarnicie la Urluesti $i Bunesti (Arges).
Se Intreaba toamera bAtranI $i cu alti oameni Inprejureniv. 4pa-
www.dacoromanica.ro
101
rau brebeniloril, roata franta, hotarulit cepariloru, lacu cu catina,

fagulit celii mare, varfu mosului, pluta cea mare, nuculii dinti
drumd, gorunulti, aninii cei marl, paraulii Carstini, apa Vadislavi,
gura paraului seat, capulii malului, muchiia Par liti, fantana cu
arini, hotarulti popii lui Epure, gruiu10 lupului, alAturea cu fa-
rata, vArfulii celu naltu, varfulii gudului, scursura paraului sea,.
57.
Molitfelorti Voastre, preoti i diiaconi $i vooA, satenilora ce
santeti sazatori pe mosiia Valea Babel, fiindcA unii denii voi,
dupA marturisaniia $i adeverinta ce au data cum(' ca mosiia
Valea Babel iaste a sfintei manAstiri GAisenii, Sfintiia Sa Orin-
tele egumenti all dat jalbA la Mariia Sa Voda, $i iata CA vine
acolea. Cc, de stiff ca mosiia Valea Babel' iaste a mAnAstirii, lard
nu a voastra, nu mai umblati trepadandu-va $i cheltuindu-va, ci
va trageti inu susii $i lAsati pe Sfintiia Sa ca sA pue isprAvnicelii
spre a cauta venitula mosii. !aril, de nu lAsati mosiia $i ziceti
ca iaste a voastra gi aveti a rAspunde, va sculati cu totii de ye-
niti aici, aducandu-va scrisorile $i marturil ce yeti avea. Masta.
1783, Fev. 28.
(Iscalitura.)
58.
1-iu Decembre 1783. Mihail Costandin Sutu, pentru mosia
«Valea Babel Tanga mosiia manastirii [Gaiseni] ce sA numeste
Urluestii i Bunestii,. In «razmeritA, and actele. Diaconul Dumi-
trasco cere semnele mosiei. a$i, arAtAndu-i-le, ela s'ati pusti de
au fAcutil o carte vicleanA, numindu-o ca este dinii cartile cele
rapuse, $i ei, iambi prostf, necunoscanda ca iaste vicleanit $i
priimindu-o, s'au pornita a cere cu dansa judecata, sA stapa-
neasca Egumenul spune ca astfel cad $i Diva-
nulit domnesca inu vremea Domnii Sale fratehti Alecsandru 1p-
silantd Vvd.,. Pomenit $i «Domniia Sa fratele Nicolae Caragea
Vvd.' «Cartea vicleanA, era «pe numele Domnii Sale Ducal-
Voda,. Pentru a se vedea «de all fostu adevarata sad minci-
noasA» se oranduieste blAstam. Se face cercetare de ispravnic
«cu egumenulii argesanil i cu egumen[ulti] fedelesoianu $i cu
judecatorulii judetului,. Se aduna, la 1783, elacuitorii inprejurasi
acestorti hotare,. Se declarA de vinovati «ca ant Dumitrasco
diiaconit de la Barsesti, suda Oltil, au zisu ca tie pre unit popa
Mirea zugravit de la satulii Fagetielu, sudil Oita, da le va face
carte domneasca veche, de vorii lua mosiia : numai semnele
mosii gi numele sA -i dea inscrisa $i tl. 15 plata, $i le va aduce
cartea facuta. $i asa au auzitu preotii i lacuitorii numitului said,
cu totii i-aii facutii rugaeune $i i-a0 data semnele mosii $i nu-
www.dacoromanica.ro
102
mele inscrisu i plata, $i le-ail adusti cartea facuta; $i asa nail

apucatil de judecatA $i li s'ati datil mosiia suptil stapanirea lora,
deosebindu-se cu hotarnici.) Recunoaste $i Dumitrasco. Mitro-
politul aratA ecumei ca, fats fiind Sfintiia Sa parintele Sidisti i
Sfintiia Sa parintele Zihnonil $i totil clirosulu Sfintei Mitropolii,
ail adusil pe numitu popa Mirea Innaintea Preasfintii Sale $i,
Intrebandu-hi, nu s'ail tagaduitil fapta, ci singuril au marturisitii
ca cu mana lui ail scrisii aceasta carte mincinoasa ce s'all nu-
mitu a Ducai-Voda de santu patru ani... Cu care a6asta ramaindil
numitulu popa cu totuhl suptil vina, dupa porunca pravilii 1 -au
catherisitil, luandu-i darula preotai.) Cei doi clerici dau cheltuiala
de 300 taleri a procesului, urmand a li se vinde chiar averea.
59.
1-iu Februar 1785. Egumenul de la Fedelesoiu trimete «Gai-
seanului, un diacon pentru cercetarea pricinii cu Valea Babei.
«Acumil oamenilortl acestora l'e fricA de cheltuiala ce au facuttl
fratele Necodimil in anuhl trecutil, ca ei s'artl pune
60.
1802. «Igumenulil manastirii Gaisenii dinu sudil Damb.)
catre Domn. Se plange de «dumnei cocoana Ilinca Heratoaia
dinu sudil Damb.), pentru ca «sfanta manastire Gaiseni are doi
muntl" in sudil Argesil, ce sa numescti Galbena $i Vamasoia, pe
cari Candi"' ii vanzu Ia pAstori, ii &Cr pe amandoi... Numita co-
coana nu II lass sa-$1 pasca oile pe muntele Galbena cu cuvantil
ca nu este muntele manastirii, ci aid dumnei.0 Ea pretinde ca
e Boia, munte al ei. De ce n'a pretins altfel mAnastirea ? El arata
Domnului ca din schimbarea egumenului. De aici «gasta intin-
dere a paratel asupra muntelul mAnAstirii ce-Iii face ca este alit
ei.) Cere cercetare.
61.
1-iu Maiii 1802. Raport al lui Costandin proin Olaf Ro-
bescu in chestia popei loan.
«Zisa $i aciasta pArintele igumen ca raposatula Ananiia ce
au fostil igumenil dupA lordache Cacipu, au avutil sluga pe
popa loanu, pa carele casatoritil, fAcandu-lil $i preota la
schita, $i, cu razmirita trecuta a Nemtilortl, fugandil Ananiia inu
Tara Ungureasca, lasandil pa popa loanii Ia schittl, fostil
data $i candelele de argintil suptil pastrarea sa, $i, dupa ce ail
venial Ananiia, au gasitil $i vitele schitului vandute de popa
loanil candelile rapuse, $i I-au apucatii Ananiia innaintea Prea-
sfintii parinteluf Mitropolitu rapt. Cozma, de ail platitu vitele $i
pentru candile 1-au datil blagoslovenie. $i, trei ani trecandtl, au
data trei candile $i banuiala are ca va fi luatO $i scrisorile schi-
www.dacoromanica.ro
103
tului, avandu-$i cugetu precum umbla a si-Iii savarsip. «Hartoager,

dupa spusa lui, depuse, sunt, se zice, la matusa lui, calugarita. «Nu
i -au spusii ca ail Muth' pe unit lonil ispravnicelu, rumpandu-i
si coada calului..., au mai batutil de moarte pa unit Alecxe isprav-
niceltl, fiindu-i si cumnatil numifului preotil, si au mersit asta
toamna si la schitit cu toporulil, de ail data in poarta schitului,
care sa Odd $i taeturile, sa sparga poarta, sa is dijma de la
unit omit alit schitului carele avusese porumbil pa mosiia Cor-
netu, iarit nu Mit Copaceni. E : mit de locuitori, scosi din docurip:
spun a va avea marturii cafe zile de aratura sunt pe movie.
«Acia calugarita, flindil la schitil, de facea prescuri, i-aril fi datti
igumenulti o zi de aratura a sa hrani feciorii ei, fiindil-ca is
erea mosteana dinil Clocoteni si nu avea locuri in destulil a sa
hrani acolo $i dupa moartea fecioriloru sai s'ait stapanit de schilil
pana acumitu. Popa refusa a se supune altuia decat lui Voda. In
1804 popa aduce ca marturi goameni laturasix., $i din Pitesti.
Pdharnicului C. Brailoiu 1i raspunde «cu mare obraznicie ca va
sa scoata schitu $i din mosiia Cornetu, de va traio. Venise la
Bucuresti, la Departamentul de opt, $i capatase nova cercetare,
dovedindu-se ca $i el a «clacuit la schitu. Epitropul Pantelimo-
nului spune «ca s'ail stinsu schitu cu cheltuiala in patru randuri
cu patru tacame de cercetatoriD. La 24 Maiu Voda da schitului
mosia. Se pomeneste $i o matusa a preotului, care, carciumareasa
a schitului, vindea vinul si rachiul lui.
62.
1803. «Stefanil egm. Gaiseanulip catre Domn, pentru <co
mosioara ce sa numeste Urluestii i Bunestii i Valea Babel inu
sudit Argesil, $i, fiindu departata de manastire, s'ail gasita negu-
titori ca sa o daft inu harenda $i, facandil sinfonie cu negutitori
pe ani trei», «unii dinit clacasio nu dau dijma $i dna. (Milos-
tive Doamne, vazii ca acei lacuitori clacasi, nici la zapisulti lora
nu sa uita, nici dijma dint) samanaturi si dinu fanete on dinit
rachiii nu facil supunere de a-si da dreptulil lora la numitai
negutitori arendasi, ce sa arata ca neste zurbagii, $i asa neguti-
torii all venitit si-$i cere banii la mine innapoi, zicandit ca n'ail
cumparatil galceava.x. «Facandu-sa acestil ponosu mosii manas-
tirii, aratandu-sa de zurbagii, 'MUM ca toti negutitorii sa vorti
trage de a nu o mai lua Ina harenda, alit doilea poate cu zur-
balaculil lora sa sa faca ca santil mosteni si iaste mosiia lotri
iarii nu a manastirii.l.
63.
Aratil eu cu frica lui Dumnezell ce ne -au zisii popa lo-
nitA (Au Copaceni. Me-au zisu : Costandine, to esti copilu
nostru, sa nu arati locurile noastre, ca ea iji voi da ie doo lot,
www.dacoromanica.ro
104
curl statute cu zapisii $i to voi erta de claca, numai ca sa zici

ca esti mosil bunil all' nostru, ca vol sa facii pe Radu olaril
mosil si sa fad' $i pa Nicolae alt mosil, $i of sa facii pa $arbanfi
jail most.' $i cu ai nostri trii, cari sa facil sapte mosi, $i, ci sa
prinza mosiia manastirii mai tots si putinica ramane la manAs-
tire. Asa ail zisii popa lonita cu gura lui. Acei oameni ce zice
popa sa-i faca mosi santei totii, omeni streini adunati aci in
Copaceni si Mai claca: cu asfela de mestesugii umbla sa is mo-
siia sfinti manastiri. tar noi, cel mai susii numiti, adavaramil cu
sufletile noastre ca este mosiia sfintei manastiri.
Viindu Costandinii otii Copaceni dinpreuna cu Alecsie is-
pravnicelu alii sfintei manastiri Cornetu cu gasta adeverinta $i,
cercetandu-se $i de mine, fata fiinclii, nu tagaduira ; si pentru In-
credintare amtl iscalitii. 805, Mai 12.
64.
In frica lui Dumnezea aratamil noi cu suflete nevatamate
peantru muntii sfintei manastiri Gaiseni ce -i zicil Galbena si Va-
mesoaia, amandoi toff' unit hotaril, iarti acesti munti mai nainte
au fostii suptii stapanire parintiloril nostri si le vindea iarba pe
toate anu (sic) la Mocani, cum(' $i noi in urma parantilorti nostri
!Ana innaintea rIzmerett Muscaliloril, care atuanea am(' fosta
veandu[t] iarba acestorit muanti unuia Staan6u15 Leca, si, raman-
dadu (sic) pa aceia bunatat! a sfiante manastiri, dupe cumil mai
susil aratamil, iaril pa alti stapani nu stimii ata[t] noi catil $i In
zilele parintiloril nostri, nici amii vaandutu cuiva noi, pamantu, ci
numai iarba. laril, de va fi vre unii zapisil cu veclepgu, noi nu
stimii, ci-i stimil buni al sfintei manastiri. De gasta mArturisimil
si vomit* raspunde on la cine va lntreba $i ne va chiema, pur-
tandu-ne de (?) chieltuiala. 1806, lul. 12.
Mo$Ci erei Vasile dohv. °U.l' Urluesti adeverezu.
Uncheasu Sima sinii Tanasie adeverezu.
Mosil Iona bratil ego adeverezu.
Deacona Apostu adeverez('
Mo55 popa... oil' Urluesti adeverezu.
Unchiasii Dumitru Buda otit tamil adeverezil.
Eii Radu unchiiasti Carste ota tarnit adeverezii.
65.
30 Decembre 1811. Epistatul Cornetului se plange Mitropolitu-
lui contra popei loan. Popa fusese cispravnicela) pa numita mos;e.
Carele de atunci ail Inceputil a sä numi pa sinesi mosneanil $i
a sa face in silnicie $i stapana desavarsitil, Intal cerandil catevasil
locuri infundate in mosiia Copacenii, apoi ceranda jumatate mo-
siia si mai in urma cerandd mai multil de jumatated> Condam-
nat, se impune `cu ciomagulx.. Acum popa, 4 avandii ell' una
www.dacoromanica.ro
105
fedora i doi gineri $i unit frate, sa facil toff InpreunA steagil

de cinci ciomage, $i, gonindil pe calugara$I ce -i' randueste asupra
strangeri venitului, cu puterea ciomaguluI stapanescu inu silA,
necinstindil si suduindil pe sgracii calugAra$ii cu nesuferite Inju-
raturi si ocari. Inca aratA ca, avandii putintele of ale schitului la
pAsune pe acea mosie, au mersu fecioruhl numitului preotil cu
ciomagulil ca sä izgoneasca pe ciobanulil schitului cu oile dui-A
mosie $i, vazandil pe ciobanil ca sA apara si nu sa poate dobori
cu ciomagulu, au slobozitil pusca inteinsulii, care, de nu s'aril
fi sfiitg ciobanu, negresitil ilu lovea tocmai prenti capu, darn,
sfiindu-sA, nu 1-ail nemeritu glontulu, ce numai i -au parlitii pa-
rulii capuluId) Cer sA fie adus, cu fiul, prin cslujitori vredniciD,
pentru judecata. cPe numitii zorbagii ptin dreapta judecata sA
sA faca zaptil a sa dAsnArAvi de ciomag $i de pusca, cAci, de
nu A. voril pedepsi strasnicil, poate sA sa Intample primejdie de
moarte la vre unulti ding oamenif schitului.,
66.
C. 25 lanuar 1812.
(( Cu lacrAmi de focil jeluimu dumneavoastra, cinstiti isprav-
nici, Ca se avemii dreptate.
Pentru popa lonita si fiiu lui i ginerlle i frate-sail, ca, viindu
la dumlui Setraril Ene Bratieanu, l-amil gasitu bolnavil si Wail
pututil sA mearga cu protopom (sic) in fata loculuI, ci prinu
scrisoare s'ati Indatoratil ca sA fie si in locu Ita si cumil va gasi
cu dreptate, sa instiinteze la dumnealorti boerii ispravnici. $1 ail
priimitu Sf. Sa, si, viindil la Caneani, ne -au datil vatafulil doi
plaia$I. Si plecandu de acolo, amu ajunsu la popa lonita sara, si
au strigatii parintele protopopulti: AcasA esti, frate? Bucurosil esti
de oaspeti? Bucurosil, au raspuns popa lonita. Si amil intrat in
casa cu toti. $1 ail aprinsii lumanare si ne -au intrebatil: pentru
ce ati venitil? $1 ail raspunsil protopopu : Amu venitu cu porunca
Divanului si a parintelui episcopulil si cu a dumnealorii boerilora
ispravnici $i cu omit* de la slAvitulu Divanil. 51 au injurat po-
runca slAvituluI Divanu, zicandil ca nu va sa stie de porunca
slAvitului Divanti, ca traiaste episcopulil si Medelniceariu lonita.
Si, sarindii, m'ail apucatti de grumazi si m'ail sugrumatil cu plink
catil nu puteamil sa rAsuflu. Si me-au luatu pistolu de beau si
I au trantitil de pamant, de s'ail sfAramat, si au strigat cAtrA zur-
bagii luI: Incuiati usa, sa-I °motif-MI pe toff. Si, lasandu-ma pe
mine, au apucattl de parii pe parintele Theodosie, vichilult1 pA-
rintelui staritu, si, trantindu-lil de parnantii, au strigatil catre zur-
bagii luI: Puneti mainele pe dansulii ca se-lil omorlmil de totu.
Si 1-ail sugrumatil si pA el de gat, $i de-abia I-au scos protopopu
din mainile lor. $1, Intl-Ann unit slujitoriti in casa, au scApatil
www.dacoromanica.ro
106
din man[a] for $i ail fugit la mAngstire, cattl era se se ineace in.
Oltii, auzindil pe feciorul popi strigand6 ca sA4 aducA pusca
sa-lil inpuste. $1, intrand6 unil plaia$6 in casg, 1-ail lovitil popa
cu ciomagu in capil, de i-ail rupta cornu capului, de 1-aii um-
plutti de sange, de nu mai vedea cu ochi, $i pe alt6 plgia$u
Iail chematil popa pe nume $i 1-ail injurattl de cruce, $i, luan-
du-lil popa de Ora, 1-ail trantitil de pamantil, si, tabArindil toll
zurbagii lui cu ciumagele pa dansul, 1-au bAtut cu inul (sic) in
cinci randuri, faramandu-i $i o mana, zicandil: Ce all venal la
casa mea ca sa ne legati? Neavand6 not nici macartl o pedeca
ca se inpedecAmil caii, nici fune sad fearg. Macaril ca era po-
runcA, daril not voiamil cu binisoril ca sa be vorbimil. lard ei
nu ne-a6 mai data vreame ca sa vorbimil. DupA ce ne-ail cgz-
nitil de moarte, tocma atuncea ne-ail intrebatil de pricing, macaril
ca ehl vgzuse porunca dumneavoastrg. $i, dimineata, facandil
parintele protopopu putinA intrebare, $i n'ait tagaduitil feciorulil
popi pentru puscg $i ciumagtl. Viindil $i ciobani fatg, s'ail do-
vedita prinil carte de blestemii ca ail slobozitil pusca intein-
sulil. 51 pentru dijma au spustl ca ail luattl. 51, yazindil proto-
popu atata zurbalacil, n'au mai intratil mai multil in cercetare,
fiincla-ca ail scosti popa unil pistolil $i 1-ail aratatil la toll calf
ail fostil Intl case, zicandil: Cumii va infra popa Theodosie in
case, pe data it inpu$,:u. $i au trimisil dupg clansula in doao
randuri, $i n'atl yruttl sa vie, instiintandu-lil noi. 51 asa ail sea-
patil, Ca negresittl 1-arti fi inpuscatil. 51 s'all juratil innaintea tu-
turoril cu blestema ca pe parintele staritula nu-111 lase in viiat5,
zicandil a are untl fedora $i doi gineri $i unil frate ca niste
lei $i nu va scapa din6 mainile lord $i oriunde-1 va Intalni sa -lil
omoare. 5i, asa fiindil, zurbagii ail ramasti Intl chefulil lord, ne-
supuindu-se porunci slavitului Divanil, $i asa nu i-am pututii
supune ca sa -i aducemil la cinstituhl ispravnicatil, laudandu-se
asupra noastrA ca se ne omoare, precumil s'ail $i vazutei. 51 dum.
vatafil n'atl facutit dupd poruncl, ca se ne dea oameni vrednici
ca se-i putemil supune, $i 1-amil instiintatil printi scrisoare, $i
ne-ail venitil raspunsu ca elil nu are nicio putere.
$i aceaste sintil toate adevArate, fiinclii-ca ail fostil $i carte
de blestemil la mijlocil. Si pentru incredintare ne-amil iscalitil.
Eli Stegarti Petre de pahArnicie m'am iscalit6 $i ne-amil pusit
$i degetele. Eft Simonil plaiasu adeverezil, fiindil ucisil. Eli $ar-
bAnescu plaiasu adeverezil, fiindil cu capul spart. Eil fond slu-
jitoriu de la scaunulil 'spray.: adeverez6. Theodosie iermonahil
m'am iscalitii, fiindil $i pgrintele protopopulil de fag la toate
aceastea.x. E in legatura cu cercetarea din 1800 contra popei
loan fost protopop. Preotul mai batuse pe niste cercetatori ($i un
Bidica of Copaceni ; se vorbeste $i de «suhat»). Procesul tine $i
in 1801: popa «a luat malaiul de la moara, bate pe un 'spray-
nicel plecat pentru dijma de rachiu, sparge pivnita, iea «zaloage,
www.dacoromanica.ro
107
silind pe cel atacat afugi in 4xTara NemteascAD. «Una cald caruia

i -au frantd coada $i la urma i ad data cu coada franta $i alte
multe zoruri ad facutil, lasandu $i schitu fara araturi). Episcopul
porunceste ((Ali traga mana, sa dea indaratil si malaiu ce ad luatilv..
Martur $i un digumenastiD. Un lordachi Cacip tinuse schitu(
in cembatic,.
67.
25 lanuar 1812. Protopopul Petru de Arges povesteste

aceia$ scena. A mers singur, refusand cdumnealuf $atr. Ene
Bratiianup. .:ci et), mergandti intal in casa cu dumnealui popa
Toma otti Racovita $i gasindd pe popa lonita la dna, amd sazutd
$i eu cu dansuld $i, aratandu-r dend gura cumd este porunca,
ad zisii ca, de este cercetarea $i pan(' carte de blestemii, sa mul-
tumeste. $i, sazandu noi de vorba, ad 'intratil parintele Theodo-
sie cu bumbasard $i cu doj plaiasi, $i de odata, puindd mainile
pe fecioru pop' i pe gineriftel Jul i pe frate-sau sa-i prinza, lard
popa lonita, vazindu asa, s'ad sculatti de langa mine $i ad luatu
unit bastonu dind mana lui Theodosie $i intai ad lovitu unit
plaiasu Ind capti, apor au luatu pe parintele Theodosie de Ord
$i abea 1-amd scosii eft $i l-amil -scapatu afara, apoi au luatu unit
pistold de la brau bumbasaruluI $i I-ad datu Ind pamantd, $i, in-
tamplandu-sa asa, nick) cercetare nu s'au facutu. Ed pe urma
totu amu facutd o farama de intrebare feciorului popi : ail data
cu pusca Ind ciobanu parintilord ad nu, $i n'ad tagaduitu fecioru
popi ca n'ad avutd pusca, mergandd la vanatoare, numal ad zisit
ciobanului sa-$1 fereaasca oile dind umbletu vitelord, $i pusca ad
slobozit-o Ind vantti, zicandu ca, de ard fi fostd un lucru ca
acela, !arta eld ad fostu. Amu cautatu pe cioband $i nicio
zdreala pe trupu n'amd vazutu.)
68.
1-iu Februar 1812. Epitropii de la Pantelimon catre oslavituld

comitetilD, pentru «zurbalacurilex, popei loan. Era ordin csA-i,
pue in mama $i sa-i aiba In paza, fiindd shut.'" de oameni raj,
silnici, zorbagii, ciomagasi $i ficleni, ca sa nu scape $i sa fuga
$i apoi sa intre inu cercetare... Popa lonita cu ai saj 1-ad razbitd
Ind bataT $i Ind cazne... PA Theodosie 1-aii luoatii de Ord, i -au
zmulsd barba $i, sugrumandua cu saluld sad de gatil, I-ad tran-
titu josd pa pamantd, pa slujitord I-ad lovitd cu ciomagu Ind
capti, i -au spartil capuld, umplandu-lit de sange, pa plaiasd I-ad
injuratd de cruce, 1-ad luoatd de Ord, 1-ad trantitd josu, all ta-
www.dacoromanica.ro
108
&WW1 cu ciomagile pa dansulti, 1 -au batutu inii cinci randuri,

zdrobindu-i $i o mans. Toate acestea s'au urmatil $i s'au facutil
Ina faja protopopului... Dina alaturata instiintare a ispravnicului
Mavrodoglu poate cunoaste fie$cine diafendefsiri ce umbra sa
faca ucigasiloru, zicandu ca s'au came batutti de-a valma, iaril
spargerea capulul slujitorului sail $i bataia i zdrobirea mainii
plaiasului le tace de tote, vinue$te pa Theodosie i pe paharni-
cela $i pa cei trime$1 de insus ca au mersu noaptea inii casa
popii, darti n'aii mersu talhareste de capulii lora, ci ail mersu
inpreuna cu protopopulti $i cu porunca inscrisii de la Mitropo-
litu, de la episcopulil, de la Divanit si de la ispravnici, avandit
a sa volnicie inscristi ca sa-i pue inu many si sa-i aiba Intl paza,
care volnicie, macarii ca Mavrodoglu Intl urma ail luat-o de la
,ei $i ail poprit-o, daril prinii juramantii, atatii a celorfi batuti,
Cala $i a altora ce ail vazut-o $i au citit-o sa poate dovedi, cu
toate CA, $i cheard de n'aru fi fostil ass volnicie, iarasi nu era
vre urai paced sail vre-o urmare rea a mumba$irului ca sa-i pue
in mans $i inii paza pa niste zurbagil ca ace$tiea, alit carora do-
mag este aratatti prinu atatea cercetari ce s'ail facutil pe la faja
locului si pe la ispravnici,. S'a facut deci ebuna $i curata do-
vada) de cele petrecute. (Aciasta vinovatie a lora sa atarna de
-pravilile anarhii*. Se roaga Divanul, (cintre ale caruia membruri
esti $i Preasfintia Ta, parinte Mitropolitz., a se lua cu «muba-
$ireta ostA$escil Cazaci trimesi inteadinsu catre ispravnici, sa-i
aduca, eCazacii cu slujitorii ispravnicesti,. Generalul vice-presi-
dent da Cazaci (24 Februar).
69.
10 April 1812. Anaforaua Divanului. Popa loan cu fiul Andrei
$i ginerii Barbu sl loan primesc cercetarea, dar nu cu trimes
scump de aiurea, ci cu localnic. Zapciul, vataf de Paharnici, ii
aduce la Divan. Cer marturia lui Mavrodoglu $i cercetare locall
cu carte de blastarn, cum s'a decis la 1804. Dar ispravnicul n'a
fost de faja, iar protopopul da. Sunt ccazuti in vina anarhii,.
Popa sa fie dus la Mitropolie, cei trei primesc <ccate dool sute
toege Intl falanga la scara Divanului, ca sa fie pilda si altora a-
,emenea lora,. Zapisul din 1775 al Stanei Gusleasca e eplastOs,
Deci mosia e a schitului. gAcestu fell da stapanire fara sinetil
$i cu ciomagu dupa pravila $i dupa dreptate este rea si nu are
niciunii temeiii).
Se <, s parge, zapisul in Divan ; si cheltuieli de judecata.
La 16 April se arata ca schitul, cerand 1.110 taleri, cal mij-
locu invoitti i-amii inpacatfi pa tl. 600) ce-i va plati popa si
epartasii lui,. Mitropolitul ordbna csa se mute la Jodi depar-
taffy.. Popa cere sa poata vinde casa $i alte namestii $i po-
meturi ce nu sa potil muta,.
www.dacoromanica.ro
109
70.
16 April 1812. Mitropolitul, semnand greceste, pentru popa
loan, care (cleat Inceputil s'au aratatil ca unit apostotatisill>. Face-
((marl pagube $i zulumuri., Se orandueste surgunlacu (?) da sue
luni la manastirea Znagovului, ca sa $aza acolo spre pocaintaD
$i sa se mute cu ,familiia lui).
71.
10 lunie 1812. ,xPopa loanii °fa Copaceani, popa Tudor6
Calaretu martoru.s. Recunoaste el a tinut mosia elnii silnicie
$i cu pieptuliiv. A fost etrimes6 surghiunii la manastirea Zna-
govului pentru nesupunerea cu care ne-amil aratatu la porunca
slavitului Divan6 $i pentru bataia ce amti clatti omului Divanului i
calugarasilorti schitului v. Epitropii aft cerut de t m'ail ertatii de
la inchisoarea surgunlaculuiz.. Promite ca nu mai face gzurbala-
curl, silnicii cu ciomag, galcevuri, injuraturi $i batiiI). Numai de
nu se va stampara, 'sa fiti izgonitil cu totii de acolo din la-
cuinta partii locului, inpreuna cu feciori i gineril mei $i names-
tiile noastre sa ramae pa seama schitului, fail a ne da vre unit
bawl pentru ele".
72.
10 lunie 1813. loan Gheorghiu Caragea-Voda. eCostandinii
vanatorulii i Alexe i Dumitru parcalabii $i Gheorghe, vechili si
altor lacuitori din6 trei sate, Copaceni i Calinestii $i Bradeni,.
sudi Arge$6,, sunt chemati la judecata cu egumenul Sava de
la Cornet. g Zicand6 lacuitori prin apelatiO for ca sa nu fie in-
datoriji a clacui cafe 12 zile pa anti, ci num'ai cate $asa zile, pre-
cumil sa urmeaza $i la alte mo$ii duprinii prejurii... Asijderea
$i pentru porumb6, sa nu fie siliti a da de pogon6 cate optil
banifi, ci dinii ceia ce va face sa dea zeciuiala. Pentru care s'au
Tntrebatil lacuitorii de ail el vre un asazamantil Inscrisii, on de la
epitropia manastirii Sfantului Pantelimonii, unde este inchinatii
metohil acest6 schit6, sail de la cei da mai nainte igumena$1 al
schitului on de la celii da acumti, pentru ca sa faca mai pu-
tine zile, $i raspunsera ca inscristi a$azatnantti nu ail, darti din
vechime zisera ca asa ail urmatii da ail clacuitil numal cate $ase
zile pa anti $i n'ail fostil siliti de catre cei de nal nainte sta-
panitori aT schitului a clacui mai multe zile. Carora li s'au zisil
ca, da vreme ce a$azatnantil Ina scrisii de la stapani mo$ii nu
au, dupa pravilniceasca condici care sa" urmeaza $i sa pazeste
aici Inteaceasta jars fail de osebire la toti lacuitori santil datori
toll a clacui stapanului mo$ii doasprezece zile pa anti $i ei,
curn0 Mu condica Divanului santil oranduite, $i asemenea au $i ei
www.dacoromanica.ro
110
sA urmeze. Si cu pricina cAci cei dA mai nainte stApAni ai schi-

tului s'au lasatti pe mai putine zile, aceasta ramdne la voia $i
priimirea stapanului $i potii $i ei acum sA se roage ca, de vor
putea, $i sA Induplece pa episcopulii $i pd staretu sa-i lase pA
mai putine zile, Insa cu voinja, iaril sill nu Ii sa poate face. Cumii
$i pentru porumbtl, iara$I, dupa pravilniceasca condicA, santil datori
a da dA unii pogonil graunte ocA optzeci $i optii $i nu potii
a sa inpotrivi la aceasta cu pricinuirea ce zicil ca union nu
facti porumbil mai multil de catu opt baniti, care II cid $i pe
acela, pentru cad, precumu $I candU face porumbula mai multil,
stapAnu mo$ii nu -i' poate sill a le lua mai multi dijmA decatil
opt baniti, a$a $i arida sA face mai putinfi, sAntti datori a
raspunde totii optil banite. Si Inteacesta0 chipit hotaramii sa
urmeze darea dijmii porumbului. Pentru livezile ce vorti fi cu-
ratite de dAn$ii, nu poate schitu a le lua de la dan$i $i a le
da altora, precumti nici pa seama schitului a le Linea, ci livezile
ce vorii fi cu adevdratii curatite de dan$ii are a $i le Linea
$i a le stApAni et, plAtindu la mandstire zeciuiald dantl zece
una ; precumu $i locurile cid araturi asemenea are a sa urma.
laril pentru fAnii [cel vorii voi ca sa coseasca in livezile schitului,
arida schitu nu va avea trebuinta a cosi fanu anti livezile
sale pa seama sa, atunci pentru fanu dial acestil felii dl livezi au sa
sA ajungA cu schitu precumu sA vorii putea Invoi, $i a$a sa In-
tre cu coasa in livezile schitului, iart1 fall invoiald nu santit
slobozi a cosi... $1 pentru, cele ce sa jaluesca lacuitori ca cd-
lugarii $i oameni schitului le Mai multe suparari, omorandu-le
dobitoace, luandu-le pasAri $i globindu-i, ni$te livezi da fanii
curAtite dA et luandu-le pe seama schitului, precumil $i igume-
nulti InpotrivA sa jalue, pentru ei ca Mai stricguni la mo$ie $i
la padurea schitului, cercetare.
73.
17 Wile 1813. loan Gheorghiu Caraged, pentru procesul

pornit de popa loan $i ceta$ii contra Cornetului. Procesul, dupa
usurpdrile epistatului Preda, Incepe supt Constantin Ipsilanti.
PresintA actele mo$nenilor Gu$1e$ti. Spune ca pe unii din mo$-
nenii cu actele i -au robitil Nemtii, ea cdruia ardtare sa dovedi
mincinoasA dupa pliroforiia ce ne -au data Ina Divanti dumnea-
lora velitii boari (sic) ca atunci nici robie nu s'au facutu de
catre Nemti Intl tardy. Se arata (a acestil preotti Inca dinti zilele
Nemtilorii, cdndu arsese acestti schitu, aflandu-sa ispravnicelO
la acea mo$die $i Ind urma poprindu-se $i fiindu preotti tow
la acea biserica, ail avutil intdiu $apte pogoane dA loc dinti mo-
$iia schitului, pentru care, ca unii preota ce sa afla alii bisarecii,
i sA facea musaade de nu da nici dijmA, nici claca, iarti Ina
www.dacoromanica.ro
111
urmA, dupa arderea schitului, gAsindil vreme cu parlejii, s'ail in-

tins(' Incetti incetu $i ail zaptil a treia parte dine mosAeo.
(Judecata la 1804, executie cin zilele Rusiloni). Se constatA cci-
sologhiiax. : el pretinde ccA ar fi avutil unii hrisovil sArbescil carele
i s'aril fi luatii de Cazacii care 1-ati jafuitu Ind vremea trecutil
armil rose$ti,. Ce.aduce acum e =ca o hartie albAx.. Dator a
plati pentru judecatA $i mo$ie 1.216 taleri, din cari 616 venitul ;
dupa pretuirea namestillor i bucatelor se aflA valoarea for 1.413
taleri : epitropia Pantelimonului va acoperi diferenta. Ce i-au luat
Cazacii e din vina lui. SA piece loan de pe mo$ie.
1817. " Nicolae Trasnea, Sardani, epitropu spitalului Sfan-
tului Pandeliimonu', arata cAtre Domn ca la cmuntii Galbenu $i
Vamawia $i la mo$ie ail catandisit arenda... la neste mo$neni
de acolox.. Ocolnita era la .1unil Dumitru Tonea $i Mihaila Tonea
otii sAtulii Bge$oaia dial plaiu Lovi$tii, zicandu-le ca sa o
scoata dupa sArbie pA romanie*. Se ofera 50 de taleri pentru ea.
SA o capete pe cale of iciala.
22 Julie 1823. 'De la Hatmanie., HotArIre In procesul lui
Nicolae TrAsnea, epitrop al Sf. Pantelimon, cu Gheorghie Buc-
$Anescu pentru muntele Galbenu. 't Aprodu hatmanescux. sA meargA
la Valcea sA iea pe Buc$Anescu $i cu actele sA-1 duca la csudil
Arge$11, pentru ca csA se puie Intl lucrare luminata poruncA cu
urmare intocmai precumil IntrInsa sa coprinde).
Pecete cu negru : vulturul cu crucea; in jur : <Dimitrie Ralet
VI. Hatman, 1822 >'.
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
Un manuscript al Efimeridelor"
Jul Constantin Caragea Banul
www.dacoromanica.ro
UN MANUSCRIS NECUNOSCUT
AL (EFIMERIDELOR) LUI CONSTANTIN CARAGEA BANUL
Intre scrierile neo-grecesti privitoare la istoria Romani lor

din a doua jumatate a veacului XVIII $i Inceputul veacului XIX
figuread $i 4 Efimeridele, lui Constantin Caragea Banul, o scriere
Intinsa, cu o mare bogatie de amanunte asupra evenimentelor
istorice cu cari autorul a venit in contact.
Importanta ei sta mai ales in aceia Ca tratead o epoch
pentru care nu mai avem cronici indigene.
Din nefericire, din aceasta scriere s'au pastrat numai frag-
mente.
Fragmentele cunoscute pans acum au fost publicate in
Hurmuzaki, Documente, XII,I de catre Papadopol Kerameus.
D-1 Constantin Karadja, consul, mi-a pus la indemana un
manuscris provenit dela stramo$ii d-sale, care confine o parte
necunoscuta a acestor (Efimeride,, $i anume din anii 1775-1808,
cu multe lacune, adesea de mai multi ani.
Voiu arata mai la vale importanta lui $i $tirile not ce le
aduce acest manuscris.
I.
Papadopol Kerameus, vorbind de Efimeridelez. lui Caragea Biografia

a Incercat In Introducerea la Hurmuzaki, XIII, o biografie a autorului
autorului, necunoscand insa izvoarele romanesti.
Atat gratie stirilor aflate in manuscrisul nostru, cat $i celor
adunate din alte izvoare, se pot largi mult aceste cunostinte
despre autorul cEfimeridelor,.
Constantin Caragea era fiul lui Nicolae Caragea, Mare-Comis,
care a trait in Constantinopol pans la 23 Octombrie 1787, data
mortii lui 1.
Nicolae Caragea era un om Invatat : $tim a el comanda
prin fiul sau carti la Viena' $i ca in biblioteca lui se afla Intre
altele gun vestit manuscris' asupra vietii monahale, dupa care
cerea copie cunoscutul egumen ref ormator dela Neamt, Paisie Veli-
" Fol. 8.
' Hurmuzaki, Documente, XIII, p. 94.
www.dacoromanica.ro
116
cicovschi t. Mama cronicarului era Casandra Vlasti, moartA pe

and fiul ei era IncA nevrastnic
Toti membrii familiei Caragea, cari au jucat roluri politice
In TArile romane, Turcia $i Grecia, sunt urmasii lui Constantin
Caragea, Mare Postelnic in Moldova $i Tara Romaneasca, la mij-
locul veacului XVII. Din fiul sAu mai mare, Gheorghe postel-
nicul, se trag Scarlat Caragea, mare dragoman $i Domn nominal
al Tarii Romanesti, fiul sat' Gheorghe, mare dragoman, $i fiul aces-
tuia, loan-Voda Caragea (1812-1818).
Din fiul mijlociu, Dimitrie Postelnicul, se trage Nicolae-
Voda Caragea (1782-1783) $i fiul sAu loan, mare dragoman.
lar din fiul cel mai mic, Scarlat, se trage cronicarul Con-
stantin Caragea 8 Genealogia stability de Rangabe dupA izvoare
necitate, urmata cu mici modificAri de Filitti, se poate controla
in parte cu $tirile din tEfimeride,, unde Constantin Caragea
nume$te pe Gheorghe dragomanul evArul mieu, pe Nicolae
Voda efiul unchiului mien' b.
Constantin Caragea era nascut la Constantinopol 4. Prima
$tire ce o cunosc despre viata sa publics este o mentiune in
cEfinieride,, in care spune ca slujise lui Grigore Ghica-VodA
cinci ani ca mare gramAtic $i fusese prins impreuna cu ansul
la Bucuresti in 1769 deci pAstreaza aceastA slujba particulars
la Petrograd panA la 1774, cand Ghica se duce in Moldova ca Domn.
RAzboiul ruso-turc II aflase pe Caragea In slujba de mare
grAmAtic
Bucure$tii, rAu aparati de Turd, cari lAsau ora$ul in plata
Domnului 9, mai ales dui:4 infrangerea $i prinderea lui Constantin
Mavrocordat la Galati', cazura In mainile Rusilor.
Ace$tia trimisera impotriva lui cete de Cazaci $i de volun-
tari romani sub Hie Lapu$neanu, arhimandritul dela Arge$, $i
altii '1. Grigore Ghica-Voda, care dupA unele izvoare sau volt sa
Ibid., p. 109.
1 Ibid., p. 91.
3 E. Rizo Rangabe, Livre d'or de la noblesse phanariote, ed. II, p. 75 si
1. C. Filiti, Arhiva G. Cantacuzino. Anexe : Genealogia Caragea. Cf $i Sta-
matiadis, Btoypacpiai. Tc7)v Slailvon MEycawv ALeorrivicov, p. 131 gi urm.
' Hurmuzaki, o. c., XIII, p. 104.
5 Ibid., p. 83.
6 Ms. 1 v°.
' Ibid., fol. 2.
6 V. A. Urechia, Istoria Romdnilor, I, p. 196, (nu citeaza izvorul).
9 Hurmuzaki, o. c., IX', pp. 73 si 74.
10 Ibid. gi Ion Canta, in Kogalniceanu, Cronici, ed. II, v. II, p. 193.
11 Dionisie Eclisiarhul, in Papiu-Ilarian, Tesaur de Monumente Istorice,
H, p. 164; Comnen-Ipsilanti, Tct [LETA TYIv eaoatv, p. 452.
Cf. Stolnicul Dumitrachi, in Analele Academiei Romiine, ser. II, t. X,
p. 371 ; Manolachi Draghici, Istoria Moldovei, II, p. 36 ; lorga, Acte fi Frag-
mente, II, p. 23 Nauni Ramniceanu, la Erbiceanu, Cronicarli Greci, p. 259.
www.dacoromanica.ro
117
scape de Turci la Muscali Iv, alcatueste totusi pentru aparare o

oaste de Arnauti sub conducerea SpAtarului sau, Parvu MAgu-
reanu, dar, probabil neincrezandu-se in el, Ti dA un coleg, pe
Constantin Caragea, grAmaticul sau $i cronicarul nostru.
Acest control Il supara pe Spatar, care era inteles cu Rusii,
astfel Mat nu le opune nicio Impotrivire $i ora$ul e luat t.
La hanul lui Serban-Voda e prins Grigore Ghica la 5 Novembre
1769'. ImpreunA cu toti boierii lui greci $i cu rudele lui 9, e trimis
la la$i $i de acolo la Petrograd, la curtea Ecaterinei 115, care-I
trata foarte bine si-i dete un palat de locuinta 6.
Printre boierii greci du$i la Petrograd era $i Constantin
Caragea, care se plange a s'a Intors de acolo caproape gol $i
plin de datorii, 9.
Dupa patru ani de exil, incheindu-se pacea dela Chiuciuc-
Cainargi (1774), el paraseste Petrogradul $i vine la Constanti-
nopol in Februar 1775, Impreuna cu prietenul sau, Marele Cupar
Costachi Ghica, in casa caruia sta acolo ateva luni 8. Dar in
lunie se Intoarce la Iasi sa 'Mire din nou in slujba lui Grigore
Ghica-VodA 9, care acum apatase Domnia Moldovei si In adevar
i se da slujba Agiei 10. Agia era legata de multe griji $i Constantin
Caragea era mereu bolnav, deli se ingrijia cu medici din Viena 11.
De aceia In toamna lui 1777 e facut Mare Comis, slujba mai mult
onorifica si pleaca pentru sAnatate la munte In judetul Neamt 12.
Pe and petrecea acolo cu vanAtori si plimbari 13, la la$i se in-
tampla tragica ucidere a lui Grigore Ghica, despre care croni-
carul nostru a lAsat o relatie amanuntita 19. Afland aceasta veste,
Constantin Caragea se Intoarce la la$i 15. Noul Domn, fostul mare
dragoman Constantin Moruzi, avea multa simpatie pentru dan-
sul, cAci Inca din Constantinopol II insarcinase sa ramaie in slujba
1 Dionisie Eclisiarhul, 1. a; Comnen Ipsilanti, o. c., p. 450.

7 Comnen Ipsilanti, 1. c. Cf. Hurmuzaki, Documente, IX', p. 745 $i
Tunusli, Istoria Tdrii Romeinclti (trad. Sion), p. 165.
' Comnen Ipsilanti, o. c., p. 451.
4 Cf nota 1 dela p. precedents $i Pseudo-lenachi Kogalniceanu, in
Kogalniceanu, Cronici, ed. II, vol. III, p. 264; Hurmuzaki. Documente, IX', p.
74-5 $i Supliment, 11, p. 798 ; Tunusli, o. c., p. 165 ; D. Fotino, Istoria Daciei
(trad. Sion), II, p. 164.
5 M. DrAghici, o. c., II, p.36; Comnen Ipsilanti, 1. c.: Pseudo-I. Kogal-
niceanu, 1. a
6 lorga, Acte si Fragmente, II, p. 25-6 ; Hurmuzaki, Documente, XVI, p. 477.
7 Ms. fol. 1 v°. Cf. si fol. 1.
8 Ibid.
' Ibid., fol. 2.
" Ibid.
1' Hurmuzaki, Documente, XIII, p. 90
17 Ibid., p. 79 $i Ms. fol. 2 v°.
13 Ibid.
14 Hurmuzaki, o. c., p. 80 $i urm.
15 Ibid., p. 89.
www.dacoromanica.ro
118
si se scuza ca nu i-a scris o scrisoare personals. 1 Din aceasta

clips Constantin Caragea ramane Warta la sfarsitul vietii lui legat
de familia Moruzi, iar cEfimeridele, sale iau un aspect de cronica
a acestei familii.
Abia sosit in Moldova ', Domnul it trimite Inteo misiune
de incredere la Soroca. unde spioneaza miscarile ostilor rusesti
la granita Moldovei cu ajutorul multor agenti, in special Evrei,
pe cari-i trimetea in targurile de peste hotar 8. El Insusi se duce
la Mohilau in Polonia sä fie mai aproape de Rusi Abia In
Maiu 1778 se intoarce la Iasi, unde e numit Mare Spatar si e in-
sarcinat cu traducerea gazetelor franceze pentru demnitarii oto-
mani 5. In timpul acesta se intampla judecarea si executarea bo-
ierilor haini Manolachi Bogdan si loan Cuza, pe care el o po-
vesteste, ferindu-se sä pomeneasca de rolul sau dar cStihurile,
asupra acestui eveniment publicate de Kogalniceanu ' sunt mai
precise. Cuza, fiind inchis,
«Cuprins de grija mare,
«Asteptand din ceas in ceas
«Sfarsitul cel cu necaz,
«Caci spatarul Caragea
«Ades la dansul mergea,
«Insa cu zisa cea domneasca,
«Ca el sA marturiseasca
«De acele paraturi
«Cu a lui amestecaturi,
«Ingrozindu-1 tot cu moarte,
«Ca sa le arate toate.
Curand insa o boala grea ii stanjeneste activitatea publics.
Operat de medici vestiti, intre cari si Festa, medicul Marelui
Vizir', scapa Deplin restabilit dupa un an, se Insoara cu Ralita
Ghica, cununat fund de insusi Domnul 10. Dupa o calatorie de
nunta in muntii Moldovei n, e numit In Septembre 1780 Mare
Hatman si capuchehaie la Constantinopol 12, dar nu ramane prea
mult timp in aceasta slujba, cad un an si jumatate dupA aceia
Constantin Moruzi e mazilit (27 Maiu 1782).
Zile grele it ajung pe Constantin Caragea : sotia ii murise,
Ibid., p. 90.
* Ibid., p. 97. Ms., fol. 2 v°.
' Ibid., p. 99 si urm. si Ms. fol. 2 v° si 3.
4 Ibid., p. 100.
' Ibid., p. 103 si Ms., I. c. Hrisov din 1778 semnat de C. Caragea,
Mare ptuuz,nocumente)ipplc5
tar, la V. /stogaRontilor, II, pp. 300-301.
o Hurmuzaki, Documente, XIII, pp. 104 5.
Kogalniceanu, Cronici, ed. II, III. pp. 287-8.
° Cf. Comnen Ipsilanti, Ta Ilya To OI MOIN p. 405 si 654.
9 Hurmuzaki, Documente, XIII. pp. 105-6 $i Ms. fol. 3 5i 3v°.
'° Ibid., p. 107 si Ms., fol. 3 v°.
11 Ibid., p. 107. si urm.
" Ibid., pp. 110-111 si Ms., fol. 4.
www.dacoromanica.ro
119
precum $i tatal sau, 1 protectorii lui, Moruzestii. sunt exilati la

Tenedos 1, iar Constantin Moruzi moare la 1 Maiu 1788, abia
intors de acolo 1.
Dui-A cativa ani de disgratie Moruzestii se ridica din nou
$i de pe urma lor $i cronicarul nostru. Alexandru Moruzi, fiul
lui Constantin, e numit Ia 1790 mare dragoman al Portii $i de-
legat ca interpret la conferinta de pace din Sistov 4. Imediat dupa
aceia Constantin Caragea e numit $i el interpret pe langa mi-
siunea lui Asmi Ahmed Cretanul, trimisa de Sultan Ia Berlin '.
Frederic-Wilhelm II, regele Prusiei, pentru a micsora influenta
aliantei anti-turce a Austriei cu Rt4ia, care se puteau lntoarce
Impotriva lui, Incheiase o alianta cu Sultanul (lanuarie 1790) 6.
Austria se grabise sa se Impace cu Turcia $i incheia pacea de
la Sistov, dar Rusii urmeaza razboiul, asa ca Sultanul trimite o
misiune la Berlin, cerand ajutor armat. Asmi Ahmed soseste acolo
cu suita lui, In (care era $i Constantin Caragea, in Februar
1791 7. Misiunea dadu gres cu totul, Prusia nedorind un razboiu
cu Rusia 6. Dupa ce misiunea statuse sapte luni In Berlin, regele Pru-
siei se vazu shit sa-i taie tainul, ca s'o vaza °data plecata 9. E inte-
resant ca Frederic-Wilhelm II scrie in lanuar 1792 solului sau
la Constantinopol sa. arate Portii multumirea lui fats de servi-
ciile aduse de talmaciul Caragea la Berlin th. La 19 Mart acesta
era intors in Constantinopol. 11 Protectorul sau, Alexandru Mo-
ruzi, tocmai fusese numit Domn al Tarii-Romanesti $i Constan-
tin Caragea II insoteste acolo. Pastrandu-$i titlul de Hatman, la
30 Mart apare in documente cu slujba de Caimacam al Craiovei 12.
In aceasta slujba ramane pans in Mart 1794 13. La 16 Mart era
Caimacam Nicolae Hangerli 14.
In gEfin- eridele, sale Constantin Caragea, on de cite on
1 Ms, fol. 9 si 8.
1 Comnen Ipsilanti, o. c., p. 653 $i Ms., fol. 6.
3 Ms., fol. 10.
4 Ms., fol. 11.
5 Ms., fol. 12 si 12 v°.
6 Zinkeisen, Geschichte des Osmanischen Retches, VI, p. 750.
6 Ibid., VI, p. 811.
8 Ibid., pp. 811-12.
9 Ibid., p. 833.
I° Iorga, Acte ,Si Fragmente, II, p. 336. ($tirea e gresit interpretata ca
privind pe loan Caragea).
II Ms., fol. 14.
11 V. A. Urechia, Istoria Romanilor, V, p. 114. La 17 Mart era Inca in
slujba aceasta Constantin Sutu (lorga, Studii qt. Documente, VI, p. 504).
13 Documente date de el in aceasta calitate : 2 lunie, 1793 (lorga, Studii
qi Documente, VIII, p. 28), 26 August 1793 (V. A. Urechia, o. c., V., p. 107), 9
Octombre 1793 (lorga. Studii si Documente, VII, p. 505). La 16 Februar 1794
era tot la Craiova, cad nu apare Inca intre boierii divanului din Bucuresti
(document din aceasta data la V. A. Urechia, o. c., V, p. 32).
14 Ibid., p. 88.
www.dacoromanica.ro
120
vorbeste de sine Isi dA titlul de Ban, desi n'a fost nicioda4

a$a ceva. Probabil ca acest titlu $i -I atribuia pentru faptul ca fusese
Caimacam al Craiovei. Caimacamul Inlocuise dela 1761 pe Ban
iri aproape toate atributiile sale, iar Banul rAmasese un boier
cu titlu $i fare slujba `.
Intors dela Craiova, Constantin Caragea rAmane in divanul
lui Alexandru Moruzi ca Mare Hatman 2 pans la mazilirea acestuia,
la 29 August 17968, $i tot cu acest titlu apare in a doua Domnie
munteana a protectorului sau dela 1799 is 1801 Cand in
Octombre 1802 Al. Moruzi capatA Domnia Moldovei, Constantin
Caragea e mandru sa asiste imediat in urma lui, el, cvechiul lui
roe' , la ceremonia ImbrAcArii cu cum' $i-1 urmeazA In Moldova,
unde e numit ispravnic de Galati'. La 1805 ins' se retrage la
Constantinopol
In anul urmator se desfasoara acolo marea lupta de intrigi
Intre Moruzesti, sustinatorii politicii rusesti, gi Sutulesti, susti-
hAtorii politicii franceze. Alexandru Moruzi is pe Constantin Ca-
ragea cu ansul la demnitarii turd, pe cari-i roagA in favoarea
$i tot cronicarul nostru este acel ce tine socotelile 10.
lui °,
Dupa ce asistA la atacul Constantinopolului de catre flota
engleza (Februar 1807) ", a aril neizbanda Inseamna stabilirea
definitiv5 a influentei lui Napoleon in Turcia, vede infrangerea
Moruzestilor de cAtre partida franceza. Dupa arestarea $i surghiu-
nuirea tuturor bArbatilor din aceasia familie, el este acela care
D. Fotino, o. c., III, p. 266. D. Filitti, in scrierea sa, Arhiva G. Cantacu-
zino, crede ca acest Constantin Caragea, care e Caimacam al Craiovei la 1793-4,
nu este autorul Efimeridelor, ci omonimul salt, Constantin Caragea fratele
viitorului Domn loan Caragea (I. C. Filitti, o. c., anexe, Genealogia Caragea).
Se intemeiaza probabil pe faptul eh' la 1802-3 acest Constantin Caragea este
in adevar Caimacam al Craiovei sub Constantin Ipsilanti (D. Fotino o. c., II, p.
213 ; N. lorga, Studii fi Documente, V, p. 332 5i VI, p. 509) si cá prin urmare si-ar
fi reluat slujba pe care o mai avuse. De fapt, C. Caragea Hatmanul, Caima-
cam la 1793, nu e acelasi cu C. Caragea Postelnicul, Caimacam la 1803. Primul
e protejatul familiei Moruzi, celalt, care fusese la 1786 Spatar in Moldova
(Melhisedec, Cronica Romanului, pp. 126-7, 131-2 Si 133 -4), Mare Postelnic
al lui Constantin Ipsilanti tot in Moldova la 1800 (lorga, Studii ci Documente,
VI, p. 7), era protejatul familiei Ipsilanti ca 5i fratele sau loan, dupe marturia
agentilor francezi din Constantinopol (Hurmuzaki, Documente, Supliment I°, pp.
310-1. Cf. Si pp. 242 Si 248), 5i natural a este caimacamul lui Ipsilanti.
° Acte din aceasta vreme in care C. Caragea apare ca Mare Hatman
incepand cu 19 Martie 1794 si sfarsind cu lunie 1796, V. A. Urechia, lstoria
Romilnilor, V, pp. 339, 273, 233, 249, 284, 263, 269, Si VI, pp. 705, 709, 725 ;
Filitti, o. c., p. 191 ; St. Greceanu, Genealogii Documentate, I, p. 330.
3 V. A. Urechia, o. c., V, p. 512.
4 Ibid., VIII, p 13.
6 Ms., fol. 16.
° Ibid., fol. 15.
7 Ibid., fol. 15 v°.
6 Ibid., fol. 17.
o Ibid., fol. 21.
10 Ibid., fol. 22.
11 Ibid., fol. 28 Si urm.
www.dacoromanica.ro
121
gAzduie$te In casa lui dela Curix-Ce$me pe Bosfor toate femeile

gonite din casa pArinteasca ', $i el Insu$i e amenintat de dumanii
Moruze$tilor i. Pe toate cAile cauta sA castige pe demnitarii turci
pentru protectorii lui 3 $i in cele din urma cu multi bani se ajunge
la o reabilitare partialP. Cele trei revolutii de la Constantinopol
din 1807 $i 1808 ' schimba oamenii dela canna $i ctradarea, lui
Napoleon, care se ImpacA la Tilsit cu Rusia, permit Moru-
zestilor sa se ridice din nou. Dimitrie Moruzi, acoperit de laude
de Constantin Caragea °, se face mare dragoman al Portii (1809)'.
Cronicarul nostru era acum bAtran $i nu putea urma pe (beizadea
Dumitra$cuy la oaste. El se multumeste sA inregistreze textual
In gEfimeridele' sale $tirile trimise de acesta de pe campul de
lupta ruso-ture. In Iunie 1810 mai face parte dintr'un comitet
la Constantinopol, pentru strangerea banilor necesari sustinerii
rAzboiului cu Rusie. Ultima $tire din .zEfimeridez este din 6 Sep-
tembre 18111°, desi caietul unde e trecuta poartA mentiunea
.K1808-1812)01. De aici Inainte Constantin Caragea dispare, dupa
ce fusese in diferite slujbe publice $i Insemnase evenimentele
vAzute timp de patruzeci $i doi de ani. Nu putem $ti daca va fi
trait sA vadA la 1812 definitiva ruins a familiei Moruzi, prin deca-
pitarea fratilor Dimitrie $i Panait $i prin trimiterea la galere a
fostului Domn Alexandru-VodA.
II.
Constantin Caragea era un om de oarecare cultura, mai Constantin
ales occidentalA. Aceasta ar explica $i manuirea neindemanatecA Caragea
scum
ca
a limbii grece$ti, semnalata de Papadopol Kerameus 12 $i mai multe Cuit ltd.

frantuzisme In limba sa, ca pownoii, wrivticINK, oirvtcp6ww,
navrttavot, xoyxQgacrog, CeQpicrrixtto, etc.
Cunostea Apusul ca unul ce fusese la curtea din Berlin
$i la acea din Petersburgul Ecaterinei II, care amandouA erau
dupa moda franceza ; avea relatii cu Viena, de unde am vazut
ca aducea cArti. E caracteristic faptul ca dintre toti boierii el este
acela care e InsArcinat cu traducerea gazetelor franceze de cAtre
Constantin Moruzi, iar la Berlin este trimis in calitate de talmaciu.
1 Ibid., fol. 31 $1 urm.
t Ibtd., fol. 33.
' Ibid., fol. 35 $i urm.
4 Ibid., fol. 36.
5 Ibid., fol. 37 $i urm.
e Ibid., fol. 16, de pada.
7 Hurmuzaki, Documente, XIII, p. 119.
8 Ibid., p. 128 $i urm.
o Ibid., p. 126.
" Ibid., p. 155.
" Ibid., p. 119.
11 Hurmuzaki, Documente, XIII, p. 5 (introducere).
www.dacoromanica.ro
122
*tia probabil $i nemteste, de oare ce II vedem ca citeaza in

(Efimeridele, sale (Gazeta de Mannheim,".
De altfel $i familia Caragea in genere cultiva cultura apu-
seanA. Nicolae-Voda Caragea tradusese in greceste din Voltaire '.
iar loan Voda Caragea din Montesquieu'.
In afara de aceasta e sigur a limba turceasca $i cea ro-
maneascA nu erau necunoscute cronicarului. Despre prima mar-
turisesc numeroasele turcisme din opera sa, despre a doua spune
el insusi a o vorbia 4.
Cultura insA evident $i-o trAgea din cunoasterea limbii
franceze. Probabil carti franceze erau acelea cu care petrecea ci-
tind in timpul odihnei lui in muntii Moldovei5.
Cultura franceza a vremii e caracterizatA prin idilica $i pa-
sionata iubire a naturii. E interesant sa regasim aceia$i lature
la Constantin Caragea.
De pita se dusese la Pascani la mosia lui lordachi Ms,
unde are casA de piatrA minunata $i locul este foarte frumos,
pentru ca locuinta se afla sus pe un deal mic, care este incun-
jurat de un ses $i un camp minunat, cu totul verde de iarba
intaii primAveri, impestritat cu multe feluri de flori ce au diferite
colori . . . $i in fatA incep a se ridica muncele impodobite cu
fel de fel de copaci mari $i desi $i pAduri cu felurite flori . . .
Deci am petrecut o viata de minune cu Ralita mea . . . Aceasta
a fost partea cea mai fericitA a vietii mele . . . Ne sculam de di-
mineatA, ne luam cafeaua sub trandafirii gradinii sau in vre-o alts
parte, unde nu se satura privirea noastrA de frumusetile firii.
Apoi iesiam la plimbare pe campie ... , rAtaciam culegand flori 6.
5i aiurea povesteste o petrecere la tall, unde sta culegand tran-
dafiri 7, $i trebue de asemenea semnalata interesanta descriere a
manastirii Neamtului sub vestitul staret Paisie Velicicovschi 8.
Aceasta iubire a naturii apare $i mai pronuntata in gene-
ratia urmatoarea a boierilor greci la Nicolae Sutu, care de altfel
I$i scrie Memoriile sale de-a dreptul in frantuzeste 9.
Autorul nostru e un om care lasA sa gacim, precum vedem
in pasagiul citat mai sus, un suflet sensibil, cam dulceag. Casa
lui este intotdeauna TO rroxyptciv Ltou, casuta mea, la care intot-
deauna se intoarce cu bucurie 16.
1 Ibid., p. 132. Aceasta gazetA ar putea fi insA scrisA frantuzeste.

1 Sathas,Neosartvotit OulloXoyict pp. 558-9.
3 Ibid., p. 559.
' Hurmuzaki, Documente, XIII, p. 92.
5 Ibid., p. 108.
6 Traducerea Murnu, in Documente grecesti traduse, p. 93.
8 Ibid., pp. 109-110.
o N. Sutu, Mb/wires publie's par I. IRizo, Viena 1899.
10 De pilda, Ms. fol. 17 v°.
www.dacoromanica.ro
123
Uneori este cam melancolic $i vorbeste de bunurile acestei

lumi desarte" 2, in orice caz 'Astra IntreagA influenta religiei, $i
invoaca pe Dumnezeu $i ajutorul lui la fiece pas.
De altfel mai are ceva din naivitatea proaspata a omului
-ajuns prea rapede la cultura. Cu multd candoare crede cA poate
pune alAturi de evenimentele politice ale vremii $i cAsatoria slu-
gilor lui, Constantin $i MAriuta leseanca, $i, pe care o Inzestrase,
,,de $i In vremea aceia aveam multe datorii 2; aiurea nu se miry
ca un ministru turc se bizuie pe un talisman pentru a scapa de
dumanii lui a.
El totu$i era un om al mediului in care trAia, mediul in-
trigilor incurcate, adesea tragice, ale unor arivi$ti vicleni $i cu
inteligenta subtila. .
$i el se complace a descrie pe larg, cu caracterizAri sufle-
testi ale personagiilor, cu amAnunte $i dialoguri, toate intrigile
cele mai incurcate, in care adesea a fost el Insu$i amestecat $i
care-i ascutiau puterea de pAtrundere.
CAci Caragea era un om de partid. Totu$i fapte povestite C. Caragea
de dansul in genere sunt exacte $i foarte bogate gratie situatiilor ca istoric
ocupate de ansul. .
El fusese secretar domnesc intocmai ca $i Daponte*: avea
in mani deci corespondenta domneasca. Dupa uciderea lui Grigore
Ghica, el a fost InsArcinat sa scrie intamplarile $i ImprejurArile
acestei crime, pentru noul Domn Constantin Moruzi 5. Capuche-
haie la Constantinopol, apoi interpret la Berlin, avea iar toate
actele diplomatice in mans. In aceste conditiuni informatia lui
este Intotdeauna bogata si nouA $i Efimeridele" lui alcAtuesc
un izvor principal al istoriei politice a vremii sale.
Faptul cA el a fost amestecat personal in toate evenimen-
tele povestite face ca Efimeridele" sale O. is aspectul de memorii,
mai ales cA adaugA o multime de amanunte intime.
Insa faptele povestite, oricat de bogate $i precise, au aceastA
nuanta de partid, de subiectivitate. Ca om legat de factiunea
Moruzestilor, e adesea patima$. Chiar acolo unde la prima vedere
s'ar pArea ca vorbeste pentru interesul istoric al faptului, lucrul
trebue pus in legatura cu interesul cauzei pe care o apara.
Daca laudA $i descrie pe larg reformele Marelui-Vizir Mustafa
Bairactarul, cauza este ca acesta era prieten cu Moruze$tii. Chiar
and aminteste pacea dela Tilsit, probabil o face ca sA insemne
sfar$itul mult asteptat al influentei franceze la Constantinopol.
Atacuri vehemente nu lipsesc impotriva dusmanilor Mo-
ruze$tilor, in special impotriva generalului francez Sebastiani,
2 Hurmuzaki, Documente, XIII, pp. 109-10.
2 Ms., fol. 9.
° Ibid., fol. 38.
4 Cf. Hurmuzaki, Documenfe, XIII, p. 4. (Introducere).
3 Ibid., p. 90.
www.dacoromanica.ro
124
amoasadorul lui Napoleon 1. Musa Pasa, Caimacamul, adversar a

familiei Moruzi, e numit prea-ticAlosul $i rAutaciosul" 1.
Cu toata aceasta coloare de partid, valoarea de informafie a
operei lui Caragea ramane aproape intreagA $i numai in privinta
interpretarii acelei informatii de cAtre autor putem fi mai rezervati.
Manuscrisul cEfimeridelor, lui Caragea, aflAtor in posesia

d-lui consul C. Karadja, prezinta mai multe probleme, mai ales
prin faptul ca partea care trateaza o epocA tratatA $i in fragmen-
tele din «Efimeride,, cunoscute dinainte, prezinta o redactie deo-
sebitA de a acestora.
Fragmen- In volumul XIII al Documentelor Hurmuzaki, care confine
tele din
Efimeride textele grecesti editate de Papadopol Kerameus, se afla reproduse
cunoscute trei caiete din opera lui Constantin Cara ee.
papa acum. $i anume primul dupa un manuscris din Biblioteca Imperials din
Petrograd cu titlul c1777, EEntsg6ECou a [Lin' Tam; 1780ou
gt013. 'EcpvegiSeg iStoxeteat, KCOVOICLVTNOU KCCQat?;(74 "Ca
3 (1777, Septembre 1 'ana' la sfarsitul anului 1780 .Efi-
11/17nivelv,
meridele autografe ale lui Constantin Caragea Banul).
Al doilea caiet, aflAtor in biblioteca Metohului Sf. Mormant
din Constantinopol, este intitulat 'Axo7.outHa hprip,EQE8cov toil
1778ov xat toil 1790ou EMU; :curia Xoyvatarrivou KaQatta
TO) ILTECIVOU (Urmarea efimeridelor dela 1788 Oita la anul 1790
de Constantin Caragea Banul") Al treilea caiet iarasi din Biblio-
teca imperials din Petrograd, are urmAtorul titlu : c'ETrimibsc
toil 1808ou [L6,0L toil 1812ov nacset Koyvcrravtivou Kav4ai
toil Mativov oulArestaau, (Efimeride dela 1808 pana la 1812
adunate de Constantin Caragea Banue"). Editorul socobte ca
toate trei manuscrise!e sunt scrise de mana autorului.
Fragmentele acestea ale cEfimeridelor, au fost traduse de
G. Murnu In volumul intitulat eScrieri $i Documente grecesti
privitoare la istoria Romanilor..., culese $i publicate In tomul
XIII din Documentele Hurmuzaki de Papadopol Kerameus, tra-
duse de G. Murnu $i C. Litzica,, Bucuresti 1914 6.
Descrierea Manuscrisul pe care mi-l-a pus la IndemanA d. C. Karadja
gi origineaprovine, mi se spune, din biblioteca stramosilor d-sale, cad este
u-
7tareZt'ast. scoborator direct din loan VodA-Caragea.
Este un caiet legat, continand 50 de file, dintre care cateva
2 Ms., fol. 41 Si 43 v°
Hurmuzaki, Documente, XIII, pp. 77-158 $i 537 551.
3 Hurmuzaki, Documente, XIII, pp. 77-158 $i 537-551.
4 Ibid., p. 4 (introducere).
5 Ibid.
6 Traducerea Efimeridelor" tui Caragea se afla la pp. 69-142 $i 483-493.
www.dacoromanica.ro
125
albe. Mai multe foi au fost smulse, dar din resturile de pe cotor
se pare cä niciuna din ele nu era scrisa.
Titlul manuscrisului este urmatorul : t'Elyntieg(8K totii
1775 ov REY 01, Ta 180801i CrtaXEXOtiaat CUM Q orp :ta Q
Kcovcrtavrivou KaQaz "ex" tov turcio; (Efimeride" dela 1775
'Dana la 1808, spicuite de Constantin Caragea Banul).
Pe aceiasi paging uncle se afla titlul este o insemnare facuta
de alta mans decat cea care a scris manuscrisul: c'Ex T6511 'La
Xattfl-NotoMov rai 168E) (Si acestea din ale lui Hagi-Ni-
kolaos").
E probabil ca acest Hagi Nikolaos, fiind proprietarul manus-
scrisului, I-a vandut mai tarziu familiei lui loan-Voda Caragea,
care se interesa de sigur de opera unui membru al unei alte ra-
muri a neamului.
Textul manuscrisului e in intregime scris de aceiasi mans, $i
are numeroase stersaturi $i 1ndreptari. Prescurtari $i greutati pa-
leografice sunt putine. Se vede insa ca nu e o redactie defini-
UNA caci pe alocurea pentru unele nume proprii $i pentru cateva
date sunt lasate locuri albe,
In cateva locuri, ca la fol. 10 $i la 12, unele pasagii sunt dis-
locate $i asezate Intre alte $tiri anterioare cronologic. Cauza este
probabil aceia ca, dupe ce a scris acele pasagii, autorul a revenit
-asupra $tirilor anterioare cu alte amanunte $i, neincapandu-i locul,
a trecut cu textul for $i dincolo de pasagiile in chestiune, care
au ramas astfel izolate Intre $tiri anterioare lor.
Manuscrisul ce-1 studiem confine efimeridele anilor 1775,
1778-1780, 1782, 1787-8, 1790, 1792, 1802, 1805-1808, pre-
zentand deci numeroase lacune.
. Toate manuscrisele cunoscute din opera lui Caragea, in-
clusiv cel de fats, sunt parti ale unei serii de Efimeride" ce merg
cel putin Intre anii 1775-1812.
Partea dela 1775 la 1777, anii 1782 $i 1787, precum $i toate
efimeridele" anilor dintre 1790 $i 1808, aflatoare in manuscrisul
nostru $i care alcatuesc cea mai mare parte a lui, nu se regasesc
in niciunul din caietele publicate de Papadopol Kerameus. Efi-
meridele" anilor 1777-1780 $i ale anilor 1783 $i 1790, care se
regasesc in caietele I 0 II ale acestuia, prezinta in manuscrisul
nostru foarte marl deosebiri fata de redacfia din Hurmuzaki.
Pricina este a manuscrisul nostru este un rezumat al scrierii
celei marl a lui C. Caragea.
In adevar am vazut ca in titlul lui este indicafia ca sunt Manuscrisul
4ccruUsxftsicrai anwaniv), deci spicuite dintr'o lucrare mai mare.
Znatral
Niciunul din cele trei manuscrise publicate de Papadopol-Kerameus rsecrierii lui
nu are aceasta menfiune. In adevar se vede din cuprinsul ma- C. Caragea
nuscrisului nostru CA Iipsesc efimeridele" mai multor ani $i ca, de
pilda, Intre 1792 $i 1802 este o lacuna de noun ani. Dar nu este
www.dacoromanica.ro
126
vorba numai de o alegere de pasagii dintr'o opera mai mare, ci

$i de o prelucrare $i mai ales o rezumare, ceiace se vede u$or
din alaturarea textelor t Efimeridelor, anilor dela 1777 la 1780
inclusiv $i 1788, 1790, ce se afla, atat in manuscrisul nostru',
cat $i in cel tiparit de Papadopol-Kerameus 2.
Toata drama uciderii lui Grigore Ghica pans la urcarea in
scaun a lui C. Moruzi, care e povestita in textul lui Papa..3opol-
Kerameus cu un mare lux de amanunte, cuprinzand 18 pagini
marl scrise cu liters mica in colectia Hurmuzaki, are in ma-
nuscrisul nostru abia o paging de caiet. Moartea lui Grigore
Ghica e rezumata inteo singura fraza : cPe nea$teptate aflaram
cblestemata intamplare, uciderea slavitului mieu Domn, Grigore
(Ghica Voevod, de catre Carahisari Ahmed-beiu, capugiba$A, care,
efara sa alba o porunca scrisa, o facuse din vechea lui ura per-
csonala asupra raposatului,3.
Misiunea autorului la Soroca e pomenita in manuscrisul
nostru numai pentru datele plecarii $i intoarcerii, pe cand in
textul din Hurmuzaki este un jurnal zilnic al trimeterii spionilor
$i al rolului ski. Ceva mai pe larg e descrisa in manuscris o-
peratia lui dela 1778, totu$i mai multe amanunte sunt la ,ate la
o parte.
Toata afacerea judecarii boierilor Bogdan $i Cuza este insa
suprimata din textul manuscrisului, in care dupa $tirile despre
aceasta urmeaza imediat, de asemenea prescurtat : casatoria auto-
rului $i trimiterea lui ca reprezentant al Domnului la Constanti-
nopol. Sunt suprimate : povestirea calatoriei la Pa$cani $i lista
popasurilor din drumul spre Constantinopol.
Pentru partea urmatoare, unde nu mai avem posibilitatea
sä comparam, $tirile sunt redate de asemenea foarte pe scurt, a$a
ca e evident ca forma rezumata urmeaza. Astfel efimeridele" anu-
lui 1782 se marginesc la $ase randuri.
Dar efimeridele" din urrna ale anilor 1806, 1807 $i 1808 sunt
in manuscrisul nostru disproportionat de lungi MO de spatiul
acordat celorlalti ani. Astfel povestirea evenimentelor dela 1775
pans la 1805 inclusiv cuprinde numai 25 de pagini, pe cand aceia
a celor trei ani urmatori cuprinde singura 61 de pagini. Avem
a face prin urmare pentru ace$ti ani cu textul gin extenso, sau
cel putin cu o rezumare mult mai putin succinta.
Autorul Sunt mai multe motive care ma fac sa cred ca rezumatul
rezumatului 'Efimeridelor, aflat in manuscrisul ce-I studiem este datorit tot
lui Constantin Caragea, care $i-a scurtat el insu$i opera.
Mai intaiu $i in rezumat se pastreaza in cele mai multe lo-
curi intrebuintarea persoanei I-a, cand se vorbe$te de autor.
2 Ms., fol. 2 v° $i urm.
2 Hurmuzaki, Documente. XIII, p. 79 5i arm.
3 Ms., fol. 2 v°.
www.dacoromanica.ro
127
Apoi rezumarea nu e serviI5, ci se introduc $tiri noi, cari

nu se regasesc in textul cel intins $i cari nu pot proveni decal
dela Constantin Caragea.
Aga Carahisarl capugiba$ul a ucis pe Grigore Ghica din
pricina unei vechi uri personale 1, ceia ce in textul din Hurmuzaki
lipse$te.
Stirea provine evident dela Caragea, care a fost amestecat
in aceasta intamplare $i o cuno$tea bine.
Apoi la descrierea cAsatoriei lui 2, in area de adausul cA
Procopie al Cesareii, ce-i cununase, s'a facut mai tarziu Patriarh
de lerusalim, avem $i mentiunea cA reprezentantii Domnului la
nunta, loan Cantacuzino $i Zoe Ghica, sunt, unul ccumnatul
mieu', cealaltA ccumnata mea,, amanunte care nu se regasesc in
textul din Hurmuzaki $i care, fiind de ordin familiar, cu greu se
pot atribui altuia dedt autorului.
In sfar$it, la o serie de fapte din textul in extenso nu se
dA ziva saptamanii, pe and in manuscris ea se afla : de pildA
la data plecArii lui la Constantinopol in 1780', la data inaintarii
lui ca Hatman 4, la data casAtoriei lui 5.
E drept cA ziva saptAmanii se putea calcula dupa data, dar
lucrul e greu de crezut din partea unui rezumator ce taia tot ce
nu-I interesa. Constantin Caragea, care singur putea sA alba in fats
textul Efimeridelor" scris de el zi cu zi (bogatia faptelor $i da-
telor nu ingadue ipoteza unei redactari din memorie), a facut
de sigur rezumatul dupA acest brulion, in care se gasiau $i zilele
saptAm'anii la datele mentionate.
Textul ce-1 cunoa$tem in Documentele Hurmuzaki este da-
torit unor copii pe curat ale notelor zilnice, din care a lasat la
o parte acele date de zile.
DovadA cA textul publicat in Documentele Hurmuzaki este Elemente de
o copie a unui manuscris scris zi cu zi, $i nu insu$i acest ma- datare
nuscris, este cA gasim in textul publicat unele trimiteri la eve-
nimente posterioare
Ni se spune, de pilda, in efimeridele" anului 1780, Novembre,
vorbind de un Omer-efendi, a a jucat un rot la mazilirea lui
Constantin Moruzi In 1782 6. Aiurea aflam a In Novembre 1778
Constantin Moruzi a hotarat ca Marele-Aga sl poarte ca semn
al slujbei sale un toiag de argint Aceasta", zice Caragea, se pA-
ze$te pans astazi"7. Aceste adausuri au fost de sigur facute cu
ocazia copierii pe curat a textului Efimeridelor" $i sunt pentru
1 Ms., fol. 2 v°.
' Ms., fol. 3 v°.
3 Ms., fol. 4.
' Ibid.
5 Ms., fol. 3 v°.
7 Ibid., p. 98.
www.dacoromanica.ro
128
noi elemente de datare, aratandu-ne ca acele copii s'au facut de

autor destul de tarziu dupa evenimentele povestite.
Cu privire la data cand a scris manuscrisul nostru, nu
avem indicii precise. El nu a fost scris in niciun caz treptat
cu textul intins, cad avem $i aici trimiteri la evenimente poste-
rioarel :
La anul 1779, vorbind de Procopie al Cezareii, se spune,
cum am vazut, ca mai tarziu s'a facut Patriarh de Ierusalim, iar
aceasta se intampla tocmai in Novembre 17871.
La anul 1806, Novembre, pomenind de Mustafa Bairactarul,
comandantul Rusciucului, spune ca acesta In urma unei rascoale
s'a facut Mare Vizir $i apoi a murit de moarte rea Rascoala
pomenita are loc in lulie 1808, iar moartea Marelui Vizir in Novem-
bre acelasi an '.
In sfarsit despre Hagi Mustafa chehaia se spune sub data
1807 ca mai tarziu a fost Caimacam5, dar n'a mai putut gasi
data acestei numiri.
Prin urmare e mai probabil ca rezumatul $i textul intreg al
manuscrisului nostru a fost scris °data, la sfarsitul anului 1808,
cand se termina povestirea dintr'Insul.
Mai am de observat cs textul acesta a fost scris in grabs
$i confine mai multe scapari din vedere: sub data 1787 6 se dau
evenimente intamplate in realitate anul urmator, iar despre Mus-
tafa Bairactarul se spune ca s'a rasculat impotriva Sultanului
Selim `, pe cand in realitate e vorba de Sultanul Mustafa, cum
spune insusi Caragea cu cateva pagini mai inainte.
Constantin Caragea facuse probabil aceasta variants, rezu-
math la inceput, pentru vre-un prieten al sau, poate acel Hagl
Nikolaos, pomenit in nota de pe pagina prima a manuscrisului.
IV.
Valoarea Manuscrisul nostru aduce unele $tiri noi pentru istoria

istorica a vremii, care sunt destul de interesante.
manuscrisu-
lui nostru. Dela. Inceput avem oarecari precizari asupra boierilor mun-
tern prinsi la Bucure$ti in 1769 $i finufi prizonieri in Rusia, ca
Marele Cupar C. Ghica, ce se afla in mizerie la Petrograd $i fra-
1 Despre o copiere pe curat a rezumatului nu poate fi v3rba: infati-
sarea ms-lui e aceia a unui brulion.
1 Comnen Ipsilanti, Tit firth rijv aillocrtv p. 679.
o Ms., fol. 24.
4 Cf. Ms., fol. 45 si urm. si 49.
' Ibid., fol. 41 v°.
o Ibid., fol. 6.
7 Ibid., fol. 24.
o Ibid., fol. 45.
www.dacoromanica.ro
129
tele sgu Alexandru, care se Imbolnavise la Bucuresti si moare in

Rusia 1.
Partea care se ocupg cu Domniile moldovene ale lui Gri-
gore Ghica $i Constantin Moruzi e mai pe larg tratata In textul
publicat In Documentele Hurmuzaki, asa cg nu se aduce mai nimic
nou. Totusi avem stirea in plus, de o deosebitg insemnatate,
cg uciderea lui Grigore Ghica s'ar datori urii personale a capu-
giului Insgrcinat cu mazilirea t. Niciunul din numeroasele izvoare
ale chestiunii nu aminteste acest lucru3.
Ceva mai bogate sunt stirile privitoare la surghiunul lui Con-
stantin Moruzi la Tenedos in 1788. Fostul Domn poruncise
fiilor sgi sg nu se Injoseascg sg cearg iertare, de oare ce pedeapsa
se datora intrigilor lui Nicolae Mavrogheni. Ei totusi intervin
in mod particular, si ni se descrie $edinta divanului in forma de
dialoguri 4.
Alexandru-Vodg Mavrocordat, Deli-beiu, care dorea scaunul
prii-Romane0, ocupate insg de Austriaci, inainte de a pleca la
oastea turceascg, e ggzduit in casa autorului nostru'. Se $tie cg,
de $i numit la un moment dat, scaunul se dgdu apoi lui Mihai
Sutu 6. Constantin Caragea, care-i imprumutase bani lui Mavro-
cordat dupg sfatul beizadelelor Moruzi, se vede Incurcat din
aceastg pricing, ne mai primind banii inapo. r
Dupg $tirea aducerii capului lui Mavrogheni la Constanti-
nopol $i a aruncarii lui in mare '', urmeaza misiunea cronicarului
la Berlin, cu descrierea darurilor trimise de Sultan regelui Pru-
siei, Frederic Wilhelm II, pe care-I tie ca e nepotul marelui
Frederic" 9 Dupg o lacung de noug ani, intre 1792-1802 avem
Infgtisarea evenimentelor din acest din urmg an, and inceteazg
domnia in ambele principate a lui Alexandru Sutu (dupg fuga la
Brasov a lui Mihai Sutu) ". Se dau amanunte interesante privitoare
1 Ms., fol. 1 v°.

3 Comnen Ipsilanti, o. c., p. 565 ; M. Deathici, Istoria Moldovei, II, pp.
42-44 ; Hurmuzaki, Documente, VII, pp. 302-3, 307; IX', pp. 109-111 si Sup li-
ment I, pp. 961-3 ; lorga, Acte 5i Fragmente, II, p. 140 ; Daponte, in Erbiceanu,
Cronicarii Greci, p. 189 ; Stihuri, in Kogalniceanu, Cronici, ed. 2, III, p. 275
si urm. De asemenea stiri interesante asupra uciderii lui Grigore Ghica si asu-
pra domniei lui in Gazette de Leyde" pe 1777, Nr. 92, din 18 Novembre, si
No. 93, 21 Novembre, despre care voila vorbi cu alts ocazie.
4 Ms., fol. 9 si urm.
' Ibid., fol. 10 v°.
6 Hurmarzaki, Documente, IX', p. 201; lorga, Acte 5i Fragmente, II, p.
305 (e vorba de Deli-beiu, nu de Firaris), si p. 321.
7 Ms., I. c.
o Ibid., fol. 12 Si urm.
10 Ibid., fol. 15. Cf. Iorga, Acte 5i Fragmente, II pp. 371-3 ; Hurmuzaki,
Documente, Suplimentul P. p. 242 ; Erbiceanu, Cronicarii Greci, p. 265.
9
www.dacoromanica.ro
130
la ceremoniile investirii lui Alexandru Moruzi ca Domn at Mol-

dovei, la care Constantin Caragea a fost martor ocular.
E caracteristic amanuntul cg blAnile de samur dAruite Dom-
nului de Mare le-Vizir trebuest apoi plAtite de capuchehaiele. Au-
torul nostru fusese Insarcinat a incheia socotelile Camarii cu ne-
gustorii $i cu breslele.
Era necunoscutA Intalnirea lui Alexandru Moruzi in trecerea
prin Tara- Romaneasca cu Domnul ei, Constantin Ipsilanti, care tri-
misese pe Mare le Logofat !sac Ralet sA-1 cheme dela CAlarasi la
Afumati, unde cei doi Domni cu Doamnele for petrec doua zile
$i doua nopti I. Cu stirea mortii Doamnei Smaragda Moruzi 2,
vaduva lui Constantin-VodA, se terming amanuntele, de un ca-
racter mai mutt disparat, ale acestei prime Orli a Efimeridelor".
Partea urmatoare, care cuprinde efimeridele anilor 1806-1808
inclusiv, tratata mai pe larg, cum am spus, prezinta stiri not de
un interes deosebit. La 1806 se deschide la Constantinopol marea
lupta diplomaticA intre Napoleon I $i Rusia, descrisA in cunoscuta
scriere a istorict.lui francez, Ed. Driault, 'La politique orientale
de Napoleon I> 8.
Lupta Incepe prin trimiterea unui ambasador special at lui
Napoleon la Constantinopole: generalul Sebastiani Primul tel
al acestei misiuni era asezarea in Principate a unor. Domni fa-
vorabili politicii franceze, lucru pe care-I cere insusi Imparatul
francez In scrisoarea sa catre Sultan °. In adevAr Constantin Ipsi-
lanti, Domnul Tarii-Romanesti, $i Alexandru Moruzi, at Moldovei,
precum $i fratele sau Dimitrie, limas la Constantinopol, erau u-
neltele politicei rusesti, desi Isi ascundeau activitatea in acest sens. 6
DupA o scurta vreme Sebastiani obtine mazilirea celor doi
Domni $i inlocuirea for cu ScarlatCalimah $iAlexandru Sutu7, cAruia
Napoleon ii scrie chiar o scrisoare de Incurajare, din Berlin 8.
Constantin Caragea prezinta pe patronul sau, Alexandru Mo-
ruzi, ca pe un credincios al Portii fAra sA fie amestecat in vre-o fac-
tiune. El este victima invidiei Sutestilor, pentru meritele $i vaza fami-
liei sale, $i principalul dusman este Sebastiani, cmanat de ticaloase
Ms., fol. 15 v°.

2 /bid., fol. 16.
3 Ed. Driault, La politique orientale de Napoleon I. Sebastiani et Gar-
dane, 1806-1808, Paris 1904.
' Mai fusese intro misiune i11 Turcia la 1801 ; Driault, o. c., pp. 24-5.
5 D. A. Sturza, Acte ft Documente relative la istoria renasterii roma ne,
I, p. 525. Cf. si Driault, o. c., p. 60 (Instructiile lui Sebastiani).
° Hurmuzaki, Documente, XVI, p. 717 si Supliment JP, pp. 288, 298,
303, 334-335 si 18, pp. 47-8, 55-6.
7 Ms., fol. 19 ; Driault, o. c., p. 63 ; Mme Reinhard, Lettres publiees par
M-me de Wimpfen, pp. 215-6 ; Hurmuzaki, Documente, Supliment I', p. 348 ;
lorga, Acte fi Fragmente, II, p. 409; Dionisie Eclesiarhul, la Papiu, Tezaur, 11,
p. 204-5.
8 Hurmuzaki, Documen XVI, p. 783.
www.dacoromanica.ro
131
interese banesti,. Sebastiani e aratat cu mirare ca un om care are

mare trecere $i se bucura de o ne mai auzita incredere pe langa
Sultana, un diplomat care rastoarna planurile adversarilor sal, exa-
gerand pi amenintanda la demnitarii otomani, dar $i pentru ca
se purta intotdeauna energic. El este pentru Caragea numai un
-«a$a zis prieten al Imparatiei turcesti,. Se vede deci bine care e
atitudinea cronicii fall de aceasta lupta.
cEfimeridelea povestesc apoi cunoscutele interventii diplo-
matice ale Ru$ilor $i Englezilor, care avail ca rezultat intoar-
cerea in scaun a celor doi Domni mazili
Alexandra Moruzi refuza sa se intoarca In Moldova $i se
ascunde Impreuna cu fratii lui, ceea ce putea sa Insemne dorinta de a
contribui la izbucnirea razboiului ruso-turc. Peste doua zile el vine
in casa autorului, unde scrie o jalba catre Sultan, cerand sa -1 con-
sidere abdicat, $i pune pe un negustor influent sa starue pentru
el. Intre timp autorul cu patronul sau se duc la demnitarii turd
pentru a cere acu lacrimi in ochi, crutarea de Domnie ! Cum
-era de asteptat, Poarta face cunoscut ca refuzul Domniei Inseamna
razboiul declarat din partea Rusiei $i Moruzi se supune Z.
Mai vinovata fall de Turci fusese atitudinea lui Constantin
Ipsilanti, care fuge in Rusie, $i aflam ca luase cu sine pe boierii
greci $i 300 de strajeri croak.
Tata) sau e arestat la Constantinopol $i chinuit pentru a-$i
da averea, ce se afla Insa In banca din Viena, apoi decapitat
Intrarea Ru$ilor in Moldova face pe Moruzi sa -$i piarda
situatia Caragea subliniaza ca $i in aceasta ocazie a 'I-
nas credincios Turcilor, nedand ascultare Ru$ilor, cari-1 chemau
sa domneasca la la$i. El dimpotriva sta la Dunare $i da sfaturi
comandantilor turd din Braila $i Rusciuc caci gamenintarile, lui
Sebastiani facusera pe Turd sa declare razboiul. Dupa Caragea,
solul englez, sir Arbuthnot, e$uand cu incercarile de Impaciuire 7,
'obtine ca Italinschi, solul rus, sa poata pleca liber 8, iar rolul de
Ed. Driault, o. c., p. 63 ; M-me de Reinhard, o. c., p. 225 ; Hurmuzaki,
Documente, Supliment 11, pp. 350, 352, 354; lorga, Acte ft Fragmente, II, pp.
410-411.
1 Ms. fol. 20, 31 Si urm. Cf. Hurmuzaki, Documente, XVI, p. 839, 31 $1
urm. $i 777; M-me de Reinhardt, o. c., p. 225.
3 Hurmuzaki, Documente, XVI, p. 749; R. Rosetti, Arhiva Senatorilor
din Chi,Findu, in Analele Academiei Romdne, XXX I, p. 424 Si urm. tntr'un me-
moriu catre printul A. Czartoryski favoritul Tarului, Constantin Ipsilanti arata
ca a fugit din Bucuresti la indemnul sus numitului print, care-i trimisese salv-
conducte pentru dansul $i pentru toti cei ce 1-ar urma (inedit in Ms. 5449 din
Muzeul Czartoryski, Cracovia).
' Ms., fol. 27. Cf. lorga, Acte fi,Fragnzente, II, p. 414 Si urm.
3 lorga, o. c., II, pp. 418-421 ; Ed. Driault, o. c., p. 69-70; M-me Rein-
hardt, o. c., pp. 230-233.
o Ms., fol. 24
7 Cf. Ed. Driault, a. c., pp. 72, 75 Si 85.
° MS, 1. a
www.dacoromanica.ro
132
om civilizat al lui Sebastiani, care intervenise pentru tratarea le-

gala a adversarului sat', nu e recunoscut 1.
Pentru a da o lovitura influentei Franciei in Turcia, avu lock
In Februar 1807, atacul Constantinopolului de catre flota en-
gleza 4. Autorul nostru, martor ocular al acestui eveniment, 11
descrie cu o amanuntime pe care n'o are niciunul din izvoa-
tele lintrebuintate de Ed. Driault'. El cunoaste numarul $i nu-
mele vaselor flotei engleze, numarul tunurilor fiecaruia $i nu-
mele comandantilor. Dar mai interesanta este descrierea impresiei
produse in ora$ : panica, apoi alergarea tuturor la Intarituri, munca
lucratorilor greci la fridemnul Patriarhului, etc.
Rolul lui Sebastiani, care a fost sufletul apararii 4, dupa cum
marturisesc Insi$i Englezii 5, e ignorat, evident dinadins. Sebas-
tiani, spune Caragea cu despret, a gasit prilejul potrivit sa se
evarep in toate acestea, pentru a atata pe Turci impotriva En-
glezilor 4,
Dupa intoarcerea cu neizbanda a flotei engleze se pomenesc
mijloacele cu care Alexandru Hangerli capata Domnia Moldovei 7, $i
apoi imediat vine drama de intrigi a pedepsirii Moruze$tilor,
acuzati de rusofilism de partidul francez 4. Se tie ca Alexandru
$i Dimitrie Moruzi furl surghiuniti la Angora $i Cesarea °. Impre-
jurarile exilului, cautarea banilor, trimiterea femeilor sa locuiasca
In casa autorului nostru, persecutarea partizanilor sunt descrise
pe larg, precum $i interventiile pentru iertare.
Caragea vorbe$te de durerea generals a Grecilor, Evreilor
$i Armenilor $i blastama pe Sebastian' $i Sute$ti. Sunt inte-
resante Intrevederile autorului cu demnitarii turci, cu cari trata
pretul cerut Moruze$tilor pentru a se rascumpara. Inteun rand
a stat ascuns intr'o pravalie pentru a spiona pe Sebastiani $i pe
Alecu Sulu dragomanul, cum yin sa atate pe un demnitar turc
Impotriva Moruze$tilor.
Inca inainte de a se fi Indeplinit deplina reabilitare a acestora,
Incep marile rascoale din Constantinopol (1807-1808), provo-
cate de ieniceri $i de adversarul lor, Mustafa Bairactarul.
Ed. Driault $i Zinkeisen, cari au descris mai pe larg aceste ras-
coale, au avut, in afara de rapoartele diplomatice, ca izvor principal
1 Ed. Driault, o. c., pp. 74 $i 76 ; Juchereau de St.-Denis, Revolutions. de

Constantinople, II, pp. 48-49.
' Ed. Driault, o. c., p. 93 $i urm. ; Hurmuzaki, Documente, Supliment 17.
p. 387, Juchereau de St.-Denis, o. c., H, p. 61 $i urm.
' Ms., fol. 28 $i urm.
4 Ed. Driault, o. c., pp. 99-101.
5 Ibid, p. 101.
6 Ms., fol. 29.
7 Ibid., fol. 30.
8 Ibid., fol. 31 $i urm.
o Hurmuzaki, Documente, Supliment I, p. 418.
www.dacoromanica.ro
133
memoriile lui Juchereau de St. Denis 2, martor ocular. 0 descriere

amanuntita da $i Dionisie Fotino Totusi in Efimeridele' lui
Caragea sunt Inca multe Imprejurari necunoscute, pe care le
putuse afla, ca unul ce cunostea multe din tainele vietii politice
turcesti °. Muhl simpatie arata el pentru Mustafa Bairactarul,
prieten al Moruzestilor despre dedesupturile carmuirii caruia e
bine informat5, mai ales in ce priveste rolul, tot mai important
in acea vreme, al bancherilor $i zarafilor. Era rau cunoscut pans
acum rolul In aceste miscari al bancherului armean din Rusciuc
Manuc °, care era, de altfel, mare proprietar In Tara-Romaneasca
unde cladise la Bucuresti thanul lui Manuc, 8.
Manuscrisul se termina cu cateva amanunte asupra uciderii
marelui dragoman Al. Sulu $i Inlocuirii lui cu cei doi loan
Caragea 9, a caror scurta carmuire trebuia sa fie curand Inlaturata
pentru a face loc lui Dimitrie Moruzi.
Acestea sunt stirile istorice ce stabilesc valoarea destul de
Insemnata a manuscrisului cEfimeridelor' lui Constantin Caragea,
editat mai Inainte.
Textul ce urmeaza este reproducerea fidela a manuscrisului : Editia

fats.
de
nu am Indreptat greselile ortografice $i de gramatica nici acolo
unde sunt evidente.
Am crezut totusi potrivit pentru a usura citirea sä introduc
o punctuatie corecta $i sa corectez de asemenea $i Intrebuintarea
majusculelor.
Nu am putut reproduce unele particularitati ortografice ale
autorului, care inseamna Intotdeauna sunetul b cu n cu punct
de-asupra $i In cele mai multe cazuri sunetele $, d, t, prin a, 8
$i C cu unul sau mai multe puncte de-asupra. Din motive de
tehnica tipografica am transformat aceste semne In text, primul
cu µi $i celelalte cu a, a, C lara puncte, cum de altfel be scrie
din cand in cand $i autorul manuscrisului.
' Ed. Driault, o. c., p. 191 si urm.; Zinkeisen, o. c., VII, p. 459 $i urm.;
Juchereau de St.-Denis, o. c.. II, p. 113 $i urm.
2 D. Fotino (trad. Sion), Istoria Daciei, III, p. 236 $i urm.
8 Ms., fol. 37 $i urm.
Hurmuzaki, Documente, XVI, pp. 799 -800$i Supliment, P, pp. 419 $i 519.
5 Ms., fol. 47.
6 Ibid., fol. 46 v° $i urm.
7 $t. Greceanu, Genealogii Documentate, II, p. 250.
8 Cf. pentru Manuc, lorga, Studii $i Documente, VIII, pp. 123, 126, 127
$i 128 $i Lagarde, Journal of a nobleman, Londra 1831, Cf. C. Karadja,
Cdldtoria lui Lagarde, in Revista Istoricd, IX, an. 1923 p. 6 $i urm.
8 Ms., fol. 43, 48 $i 50.
www.dacoromanica.ro
134
In cateva din locurile unde pentru anume nume proprii era

lasat loc alb in text, am adaugat unde am putut aceste nume
Intre semnele < >.
In ceiace prive$te traducerea trebuie sä multumesc d-lui G.
logu dela Ministeriul de Externe, care mi-a lamurit sensul mai
multor cuvinte $i expresii turcesti din textul grecesc.
www.dacoromanica.ro
EFIMERIDE SPICUITE
Dela 1775 !Dana la 1808 de Constantin
Caragea Ban u I
TRADUCEREA
www.dacoromanica.ro
EFIMERIDE SPICUITE
Dela 1775 WA Ia 1808 de Constantin
Caragea Ban u I
1775.
Catre mijlocul lunii Februar ne-am inapoiat sanatosi cu 1 r.
ajutorul lui Dumnezeu la Constantinopole din robia de patru
ani petrecuta Ia Petropolis sub Ecaterina a 11 -a.
Eram ImpreunA cu prietenul mieu credincios si tovarAsul
mieu de robie, Marele Cupar Costache Ghica (al carui frate mai
mare, CAmarasul Alexandru, isi daduse obstescul sfarsit la Petro-
polis, imbolnAvindu-se chiar in ziva and ne robisera volintirii
in Bucuresti). Amandoi eram varati in datorii si aproape goi.
Evghenia Sa s'a asezat in casa lui pArinteasca, unde locuia cel
mai mare dintre frati, Camarasul Gheorghe Ghica, cu sotia si
copiii lui si cu soacra lui, domnita Ruxandra Racovita. Eu insA,
neavand unde sA-mi odihnesc capul, m'au primit prieteneste in
aceiasi cask unde am si locuit aproape trei luni, asezandu-mi in
ordine treburile $i datoriile mele si petrecAnd impreuna cu prie-
tenii, rudele si cu cei de un neam cu mine, bucurandu-ma in
Cara iubitA, pe care o parasisem de ani de zile, in care timp am
indurat marl nenorociri, intristari $i primejdii ale vietii.
lar Miercuri, 6 Maiu ale aceluiasi an 1775, catre ceasurile 6
din zi 1, am plecat toti trei, adecA cei doi frati si cu mine, dela
amintita casa boiereasca si ne-au insotit $i alti prieteni de ne-am
dus de-a dreptul sä ne inchinam Preasfintei NAscAtoare de 2 r.
Dumnezeu la Balucll. Acolo ne-a intampinat preasfintitul Mele-
tie al Brusei, care ne pregatise lute() bostanArie un minunat
ospat. Si dupa ce am petrecut indestul, luandu-ne ramas bun,
plecaram cu Dumnezeu catre Iasi si ajunseram catre seara la
1 Oara e socotita dupa ceasul vechiu, incepand dela 6 a. m. (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
138
Micul Cecmege, sapte ceasuri departe de Balucli. In aceast4

calatorie ne-a Insotit $i prea-strAlucita Doamna Ecaterina a rapo-
satului Domn Constantin-Von Mavrocordat impreuna cu fiica
ei orfanS, cocoana < Smaragda
Si astfel, urmandu-ne drumul, am sosit cu totii impreuna,
sAn5tosi, la la$i, la 2 lunie, $i ne-am inchinat prea-inaltatului $i
prea milostivului mieu Domn Grigore Ghica Voevod.
Luni, 29 lunie, ale aceluia$i an, Maria Sa a cinstit pe amin-
titul sau nepot, lordachi Ghica, cu slujba FlAtmaniei.
La 14 Octombre ale aceluia$i an Maria Sa de Dumnezeu pazit,
m'a cinstit $i pe mine cu slujba Agiei, dupA ce-i slujisem cinci
ani ca Mare GrAmatic $i dupa ce, despoiat de toate, fusesem robit
impreuna cu Maria Sa la Bucuresti in 1769.
1777.
2 r.
La 15 August Maria Sa m'a cinstit cu slujba Marii Comisii, sau,
mai bine zis, m'a slobozit de grijile Agiei ca sa ma pot ingriji
de sanatate.
La 18 Septembre am plecat din la$i ca sa schimb aierul
$i sa-mi urmez cura $i m'am dus la Roman $i de acolo la Neamt,
unde era ispravnic fostul Aga Lascarachi Roset, ginerele lui
Lucachi lanculeu prin fiica sa, Catinca.
Acolo, dupa trecere de cateva zile, de odata aflaram $i
blestemata intamplare, asasinarea slavitului mieu Domn Grigore
Ghica Voevod de catre Cara - Flisarli - zade - Ahmed - beg capugi-
ba$a 1, care, WA vre-o poruncA scrisa, o facuse din vechea lui
ura personals asupra raposatului. Mai aflaram ca se facuse Domn
Marele Dragoman Constantin Moruzi, care $i scrisese caimacamilor
sai din la$i sa ma tiny aici $i sa nu ma lase sa ma duc la
Constantinopol.
lar Mare Dragoman s'a facut Postelnicul Nicolachi Caragea
cu sprijinul Domnului, Constantin-Von, $i prin staruintile lui
neobosite.
La 24 Noembre ale aceluia$i an 1777, prea-lnaltatul Domn
Constantin-Von Moruzi a intrat in la$i cu bine, WA bagaj,
lasanduli haremul 2 in urma. A doua zi m'am inchinat $i eu
Mariei Sale $i m'a primit cu milostivire, iar dupa putine zile m'a
!Indult ispravnic la Soroca pentru treburile ce erau de nevoie,
cu marl fagaduieli de chiverniseala.
1778.
3 r. Marti, 15 Maiu, anul 1778, m'am intors de la Mohilau In
la$i, indeplinindu-mi thsarcinarile mele din Soroca, dupl dorinta
1 Marele §ambelan, capul 14ierilor (N. Ed.).
2 Femeile (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
139'
si porunca prea-milostivului mieu Domn, Constantin Moruzi

Voevod. Intr'acolo ma trimisese de Dumnezeu pazitul Maria
Sa, cu fagaduieli foarte mari, indata dupa ce sosise cu bine de la
Constantinopol in Iasi, la 25 Novembre ale anului trecut, 1777.
La 16 lunie ale aceluiasi an, 1778, mi s'a dat de catre Maria
Sa Spataria si supravegherea talmacirii gazetelor, precum si luarea
rapoartelor de la cei ce erau trimisi in deosebite locuri pentru
cercetare I.
La 28 ale aceleiasi luni mi-am lasat barba din porunca
Mariei Sale.
Miercuri, 14 Novembre ale aceluiasi an, s'a indeplinit taierea
in intregime a sanului meu drept si scoaterea cancerului 2 care
se afla acolo, de catre hirurgul signor Rossi Florentinul, supra-
veghind prea-Inaltatul arhimedic, signor Nicolae Festa, $i alti 3 v..
medici $i hirurgi, apoi multi dintre prieteni si boieri. $i astfel,
cu ajutorul lui Dumnezeu, am scapat de o primejdie %/Mita.
1779.
Joi, 23 Octombre ale acelui an 1779, s'a celebrat casatoria
mea cu iubita mea Ralita Ghica, binecuvantandu-ne preasfintitul
chir Procopie al Cesareii lui Filip (care dupa aceasta s'a facut si
Patriarh al lerusalimului). $1 ne-a cununat prea-milostivul mieu
Domn, Constantin-Voda Moruzi, randuind din partea lui pe
cumnatul mieu, Marele Logofat loan Cantacuzino (zis si Deleanul),
impreuna cu cumnata mea, cocoana Zoita Ghica, sotia lui, fiind
de MO si celelalte rude $i prieteni.
1780.
Miercuri, 30 Septembre, m'a InAllat prea-maritul $i prea-
milostivul meu Domn, Constantin Moruzi Voevod, din slujba
Marii Spatarii la aceia a Hatmaniei $i, imbracandu-ma cu o bland
de samur, curand m'a randuit $i capuchehaia la Constantinopol
in chip efectiv, si nu numai cu numele, de si eram novice. M'a
invatat 'MA povatuindu-ma in deosebi cateva luni mai Inainte,
sfatuindu-ma in ce fel sa ma port in treburile domnesti si locale,
erutandu-mi Inainte de toate cleanul, 3 Bogdaniei, si in cele de
obste ale neamprilor, ca sa slavesc pe Dumnezeu, pe oameni si
pe carmuitorii Imparatiei. Apoi m'a sfatuit cu staruinta sa nu
ma amestec intru nimic in treburile calugaresti $i mai cu sama
in acelea ale eparhiilor, adaugand ca si Maria Sa, °data, pe cand
1 Adeca pentru spionaj (N. Ed.).
2 0 boala primejdioasa si mortals, cand e lasata sa creasca (nota

autorului).
Cuvant probabil turcesc. Sensul sau imi este obscur. E poate slahrr
pahassya un bir ce-1 plateau Domnii Moldovei pentru bucataria Vizirului ;
Saineanu, Influenta orientald 11' p. 154 (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
140
era Mare Dragoman, se incurcase ajutand pe un oarecare prieten

al sail $i de nenumarate on s'a cait ca-I ajutase.
Dupa ce mi-am facut toate pregatirile 1, Dumineca, 11 Octom-
4 ir- bre, am sarutat prea-stralucitele mani ale Mariei sale de Dum-
nezeu pazit $i ale prea stralucitei mele stapane, Doamna Smaragda,
$i am plecat cu bine din la$i impreuna cu iubita mea sojie Ralija
Ghica. Ne-am oprit mai intaiu la Hlincea, in chio$cul pe care-I
cladise Maria Sa, Ia un ceas departare de la$i.
Aici venira toji boierii $i boieroaicele $i ceilalji prieteni $i
rude $i ne urara drum bun. $i a doua zi am urmat calatoria
noastra. lar Ia 22 ale acelei luni am trecut Dunarea de la Lichi-
re$ti in Vlahia la Silistra $i la 6 Novembre, Vineri, am intrat in
Constantinopol, venind dela Filchioprusii (podul elefantului) de-a
dreptul la Curii-Ce$me, in casa de Dumnezeu pazitului Mariei Sale,
unde ne randuise sa locuim.
5 r. $i aici ne-au intampinat prietenii, capughiolda$ii 2 $i rudele.
1782.
Vineri, 27 Maiu, a fost mazilit din Bogdania prea-Inaljatul $i
prea-milostivul mieu Domn, Constantin Moruzi. ,Si ma aflam in
datorii de 6.493 lei, neavand niciun ban venit. tar domnia a
6 r dobandit-o Alexandru-Voda Mavrocordat, fost beizadea magdur 3.
1787.
La 26 lanuar 1787 4 a plat dela la$i catre Viena in a$a-
zisa robie Domnul Ipsilanti 3.
lar la 2 Februar a venit la Constantinopol vestea plecarii
lui, $i intristarea ce a pricinuit aceasta veste slavitului mieu Domn,
Constantin Voda Moruzi, a grabit $i sfar$itul lui ; care a urmat
cu moarte naprasnica a apoplexiei la 1 Maiu 1788, patruzeci de
zile dupa ce se intorsese in locuinta lui din surghiunul dela Tenedos.
Vineri, 11 lunie, a 7 a Ramazanului acelui an, catre ceasurile 10
din zi, avenit Mehemet-Aga, ceau$lar-mehteri 6, cu porunca impa-
rateasca, surghiunind pe prea-milostivul meu Domn, Constantin-
Voda Moruzi, la Tenedos. Porunca nu cuprindea altceva decat
obligatia acestui lucru. lar adevarata pricina a fost a a cerut-o
staruitor Domnul Nicolae-Voda Mavrogheni.
Deci, chiar in acel ceas Maria Sa a Intrat in caic impreuna
1 Pentru ca nu aveam locuinta la Constantinopol, m'a randuit sa locuesc
in casa sa parinteasca la Curii-Cesme (N. Autorului).
2 Colegi de functie (N. Ed.).
o Deposedat de drepturile sale (N. Ed.).
4 In realitate acest eveniment s'a intamplat in anul 1788 (N. Ed.).
6 Alexandru (N. Ed.).
o $eful musicii ceausilor (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
141
cu numitul mumbasir $i s'au dus la Cadichioiu. lubitul lui fiu,

beizadea lordachi $i trei robi II Insotiau. lar a doua zi de dimi-
neata au pornit de acolo cu vantul catre Mitilene spre Tenedos.
tar la 16 ale aceleiasi a plecat $i Camarasul Toma 2 ca sä insoteasca
pe Maria Sa. 51 dupa aceasta $i chiar Atanasie at Libiei. 7 r.
Joi, 5 August 1787, au Inchis pe solul Rusiei, signor Bulgacov,
pe searetarul sau Iacovilevitzin $i pe at doilea dragoman al sau,
Nicolae Pisani (zis $i Saripizani) la $apte Turnuri, pentru ca se
declarase razboiu Rusiei. 8 r.
Octombre.
Luni, 11 Octombre, m'am mutat cu ajutorul lui Dumnezeu
din locuinta Hatmanului Costachi Bibica 3 In casa mea nou cladita
la Curu- Ce$me.lar Sambata, 23 ale aceleiasi, catre ceasurile 9 din
zi, si-a dat obstescul sfarsit mult iubitul mieu tats, Nicolae Caragea
Mare Comis, fiind In pat de mai bine de doulzeci de luni de pe
urma paralisiei ; pe care Domnul sa-1 aseze in corturile celor
drepti, dupa cum nadajduiesc, In dumnezeiasca lui mill. L-am
ingropat a doua zi In biserica Sf. Foca la Ortachioiu, unde sunt
ingropati $i strabunii nostri. 9 r.
1788.
Joi, 5 Februar, am cununat pe Constantin, vechea mea
slugs moldoveana, cu Mariuta le$eanca, pe care o adusese aici
cu ea raposata mea sotie Ralita. 51 am Inzestrat-o, de $i ma aflam
%/hat in datorii $i in mare lipsa, din pricina imprejurarilor deosebite
din vremea acelei cununii. 9 v.
Joi, 22 Mart, prea-milostivul men Domn, Constantin Mo-
ruzi Voevod, s'a intors cu bine impreuna cu fiul sau lordachi
beizadea $i cu Marele Camaras Toma Rodios din surghiunul dela
Tenedos.
lar porunca de iertare s'a facut precum insemn mai jos :
Plecand de aici, a rugat staruitor pe stapana mea, Doamna
Smaragda, $i pe iubitele beizadele, fiii lui, Alexandru si Dimitrascu,
sä nu cumva sa dea vre-un fel de argihal4 $i sä nu ceara intoar-
cerea lui. $i aceasta a facut-o pentru ca era barbat Intelept $i nu
se cobora sa ceara iertare, de vreme ce, neavand nici cea mai
mica vina, iil surghiunisera pe nedrept, ca sä faca placere Dom-
nului Vlahiei, Nicolae-Vocla Mavrogheni.
Intre acestea Luminatiile Lor s'au dus la carmuitorii Impa-
ratiei $i au aratat situatia for $i nedreptatea ce se face Domnului,
Indeplinitor al ordinelor politienesti (N. Ed.).
Rodios (N. Ed.).
" Rosetti (N. Ed.).
4 Jalba pentru iertare (N. Ed.)
www.dacoromanica.ro
142
tatalui lor, $i aflara ascultare ; pe langa multi cari i-au mangaiat,

mai ales slavitul Re$id-efendi, care fusese numit rechiap-reisi 1.
lntre acestea a venit vremea plecarii la razboiu a Marelui
Vizir lusuf-Pa$a $i a °Oil Imparate$ti ; s'au a$ezat tunurile la
Pa$a-Capugi 2, dupa obiceiu. Sfatuindu-se carmuitorii ce milostivire
sä faca celor Inchi$i $.1 in alte locuri pentru ca prea bunul Dum-
nezeu sa indrepte mersul tor, slavitul Rasim-efendi, barbat intelept
$i drept, a spus carmuitorilor ca mai Intaiu trebue sa ne dim de
pacatele $i gre$elile pe care le-am facut $i apoi sa fim miluiti
cu iertare. L-au Intrebat atunci unii din cei ce erau in adunare :
4 Care sunt acele gre$eli ?), cerand sa be arate.
l0 r. c$i poate fi o grepla mai mare decal ca nevinovatii $i
mai ales cei credincio$i, $i cari slujiau cu ravna, sa fie pedepsiti
pe nedrept ?,
Si 'cine sunt ace$tia ?, 1-au intrebat din nou.
Mai Intaiu este Constantin-Voda Moruzi', care atatia ani
a slujit cu atata ravna $i acum se chinue$te in surghiun.,
cAceasta, asa este', au raspuns cativa $i mai ales slavitul
Re$id-efendi, $i, ducandu-se sus, au aratat lucrurile Marelui-Vizir,
$i pe data a facut firmanul iertarii lui. Pe acesta I-a trimis [nal-
timea Sa, dupa ce pornise dela Daud-Pala, cu un icioglan 3 al lui
casnic, fara $tirea nimanui (nici chiar beizadelele nu au aflat ca
sa scrie printr'fnsul), poruncindu-i sa spuie din viu graiu Mariei
Sale ca, acum Intorcandu-se din Tenedos la Constantinopol, sa
treaca negre$it pe uscat ca sa se Intalneasca pe drum cu Inal-
timea Sa.
Maria Sa de Dumnezeu pazit a fugit Insa de aceasta in-
talnire din multa prudenta, prefacandu-se ca e bolnay. Si a a$-
teptat acolo pans ce a aflat a oastea imparateasca trecuse dela
tarm $i Inaintase inauntru. Si dupa aceia a intrat Intr'un caic din
]o v. insule $i a venit la locuinta lui de-a dreptul. lar prea-luminatele
beizadele au oferit slavitului Re$id-efendi o mie de florini gin-
girlii 4 §i greu I-au convins sa-i primeasca.
10 r. Luni, 1 Maiu, si-a dat ob$tescul sfar$it prea-milostivul mieu
Domn de Dumnezeu pazit, Constantin Moruzi Voevod, de moarte
naprasnica, din pricina adancii intristari care i se pricinuise, afland
plecarea din Iasi in ap-zisa prinsoare la Austriaci a prea-Inal-
tatului Domn Alexandru-Voda Ipsilanti, care era cumnatul sail
dupa sora Doamnei Ecaterina, ce petrecea aici in Constantinopol
Impreuna cu fiul ei, Constantin Ipsilanti $i cu cumnatul ei, Ma-
rele Logofat Alexandru Manu, pe cari dupa trecere de cateva
zile i-au inchis la Cuptor 5, pecetluind $i casele celui prins.
1 Demnitar al scarii, de pe langa Sultan (N. Ed.).
' Resedinta marelui vizir (N. Ed.).
3 Ofiter din interiorul palatului (N. Ed.).
Moneta de our (2 piastri si 30 parale) (N. Ed.).
.1 Inchisoarea lui Bostangi-basa, unde era celebrul cuptor (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
143
1790. 10 v.
La, . . . 1, lunie, . . . . 2, a fost randuit ca oaspete al mieu
Area-maritul Domn Alexandru-Voda Mavrocordat 3, ca sa mearga
la oastea Imparateasca, $i era aproape numit Domn at Ungro-Vlahiei
dupa incheierea 06, ceia ce s'a Implinit nu dupa multa vreme.
I-am facut $i eu un Imprumut Mariei Sale dupa indemnul
prea-stralucitelor beizadele Moruzi $i am Intrat In datorii de 150
de pungi luate cu carnata, asa Incat, asteptand opt ani Intregi,
n'am prima din nicio parte Inca un ban.
La 17 lulie Maria Sa a plecat cu bine, calare, dela locuinta
mea catre oastea imparateasca.
Sambata, 14 Septembre, a venit un Tatar aducand actul 11 r.
armistitiului iscalit din partea amandurora, prin care s'a hotarat
incetarea razboiului intre Devlet $i Germani 4 timp de noun luni.
Locul congresului Insa nu era Inca hotarat. Intre acestea au fost
numiti dela (Wire ca plenipotentiari slavitul Abdulah-efendi, halea-
nisi 5, $i slavitul Duri-efendi, halea-mehtupgiu 6 $i ca loctiitor
de secretar. lar de la Constantinopol a fost numit slavitul Menche-
-molasi lsmet-beg-efendi, fiul vestitului Raif-Ismail-Pap.
lar din partea Germanilor a foss numit baronul Thugut,
care se afla in Bucure$ti, $i din partea regelui Prusiei marchisul
Lucchesini, care era sol In Lehia.
Dumineca, 22 Septembre, a venit Mustafa-efendi, hogea 11 v.
slavitului Resit-reis efendi 7, a luat pe prea-luminatul beizadea Alecu
Moruzi din casa lui parinteasca Si s'a dus la Poarta, de 1-a
imbracat cu caftan ca Mare Dragoman al puternicii Imparatii
precum $i ca terziman 8 la conferinta.
Luni, 23 Septembre, au venit doi Mari dela oaste, aducand
capul lui Mavrogheni, pe care nu 1-au Invrednicit carmuitorii nici
macar sa-1 a$eze la Babi-Humaium 9, ci dupa porunca 1-au aruncat
In mare, precum fusese $i trupul sau aruncat in Dunare, la satul
Belena, lane Nicopole, unde i se $i taiase capul. Au pecetluit
$i casele lui.
Marti, 1 Octombre, a fost numit de aici vechil la oaste at 12 r.
Marelui Dragoman, at treilea frate al lui, beizadea Gheorghe Moruzi.
Vineri, 18 Octombre, au plecat dela Curir-Ce$me prea-
luminatele beizadele, amandoi fratii, catre oastea Imparateasca.
Luni, 21 Octombre, sub Sultanul Selim al III-lea, am fost
1 gi 2 locuri albe in text (N. Ed.)

3 Dell-Beiu (N. Ed.).
4 Adeca intre Guvernul otoman si Imperiu (N. Ed.).
5 Demnitar militar in activitate (N. Ed.).
s Secretarul divanului (N. Ed.).
7 Ministru de Externe (N. Ed.).
8 Talmaciu (N. Ed.).
-9 Sub lima Poarta, unde se expuneau condamnatii (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
144
imbracat cu hilat impAratesc de catre prea-maritul caimacam 2

Damad 3 - Peripn-Mustafa-Pap $i-am fost numit talmaciu de prea-
puternica Imparatie pentru a insoti pe slAvitul rechiab-mehtupgiu 4
A3mi-Ahmed - efendi Cretanul, numit sol pe langa serenisimul
rege al Prusiei, Frederic Wilhelm, nepotul marelui Frederic.
Acest sol a luat cu sine $i daruri din partea Sultanului,
anume un surguciu s cu 530 de briliante minunate 51 un inel cu
un briliant de 17 carate de prima apa.
Asmi-Seghit-Ahmed-efendi a fost imbracat cu hilat ca
12 V. namere$iu, adeca emisar la craiul Prusiei, iar Elmas Pa$a-zade 6
Mustafa-efendi, ba$-calfa 7 lui mehtupgi-calemi 8, a ramas vechilul
sau in rechiab-mectubgilac pans se va intoarce, iarA Ibrahim- 9'
efendi, dintre chiatibi 10, a rAmas vechilul lui ba$-calfa, fiind spri-
jinit de Asmi-efendi pentru insu$irile sale. Si, dui:4 ce au imbracat
caftanele, ramanand in picioare Caimacam-Papa, i-a facut semn
Te$ri Fagi-efendi $i s'a a$ezat, dupa aceia a citit insemnarea pe-
care o Linea in mans, cum ca e trimis cu titlul de terziman Hatmanul
Constantin Caragea, $i astfel am fost imbracat $i eu cu hilatul
imparatesc. Si, urmand pe cei de mai sus, am venit in odaile de-
jos, unde mi-a spus cate ceva Re$id-efendi, adaugand $i aceastar
cCamara$ Hangerie, ne cadar minet sata bilirsan sato'.
Pe langA surguciul mai sus amintit cu aripi de pans a pa-
sgrii paradisului cu 530 de briliante minunate $i inelul cu bri-
liantul de 17 carate mai erau $i indir$aim indiene 12 ale haznalii $i
12 r. nenumarate tensuhii 13 $i balsam de Meca, toate foarte bune.
Joi, 31 Octombre, catre ceasurile 9 din zi, am plecat cu bine.
14 r. catre Berlin cu cei doi robi ai miei dela conacul amintitului efendf..
1792.
Vineri, 19 Mart, catre rasaritul soarelui, m'am intors cu
ajutorul lui Dumnezeu cu bine dela Berlin in casuta mea $i am
gAsit din mila lui Dumnezeu sanato$i pe iubita mea Zoita $i pe-
I Caftan (N. Ed.).
Loctiitorul Marelui Vizir (N. Ed.).
Titlu purtat de cei ce tineau in casatorie o princess din Casa impe
rialii (N. Ed.).
$eful scriitorilor imperiali (N. Ed.).
6 Egrets. Inainte era scris gi apoi sters ttschelenc,, egrets speciall
pentru razboiu (N. Ed.).
6 Fitt de papa (N. Ed.).
7 Prim adiutant (N. Ed.).
o $eful scriitorilor (N. Ed.).
9 Loc alb in text (N. Ed.).
j° Scriitori (N. Ed.).
11
Sensul acestei frase turcesti pare a fi : «Cata recunostinta poi avea_
da-o Camarasulni Hangeri, (N Ed.).
77 Plante indiene (N. Ed.).
78 Mirodenii orientale (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
145
ceilalti, adeca pe mult iubitul meu socru loan Aga' 5i pe prea-

iubitii miei cumnati, pentruca locuiau toti impreuna In casula mea.
Pans la Calicratia, sat care se afla in fata Marelui-Cec-
mege, am mers Impreuna cu efendiul, Joi, 18 Marte. lar efendiul
a Minas acolo sä mearga a doua zi calare la conacul sau dela
Sultan-Mehmed. Eu insa catre seara am intrat inteun caic cu
trei parechi de lopeti dela Cecmege, ca acelea din insule, $i am
sosit la Curii-Cesme de-a dreptul, la casa mea, la ceasurile 9 din
noapte.
1802.
Marti, 19 August, prea-inaltatul Domn Constantin - Voda 15 r.
Ipsilanti a imbracat caftan pentru Vlahia.
Sambata, 20 Septembre, prea-inaltatul mieu Domn Alexandru-
Voda Moruzi a imbracat cu bine caftanul ca Domn al Moldovei.
$i a fost mazilit Alecu-Voda Sutu, fiul lui Nicolachi Sutu
drag° manul; Alecu Sutu domnise $i in Vlahia dupa fuga in Brasov
a unchiului sau, Mihai-Voda Sutu.
Marti, 7 Octombre, prea-inaltatul mieu Domn a imbracat cu
bine cuca $i a tinut o lungs cuvantare de multumire pentru
puternicul Sultan, iar Inaltimea Sa i-a taiat de doua on vorbirea
adresandu-se prea-marelui Vizir Chior - lusuf - pasa, laudand pe
Maria Sa si familia lui pentru vechea si sincera for credinta fata
de puternica Imparatie.
Noua Insa, autorului, Banul Constantin Caragea, ce am
vazut si am auzit totul, ne-a fost dat sa stam 'Indata in urma
Mariei Sale de Dumnezeu pazit.
Sambata, 11 Octombre, 5i-a luat eel Veda, 2, adeca ramas
bun, dela Marele-Vizir $i 1-a imbracat pe Maria Sa cu o blana
de samur de mare demnitar de cinci mii de pungi, Miile de pungi
le-au implinit Insa boierii capuchehaiele.
Sambata, 18 Octombre, s'au dat tuiurile.
Sambata, 25 Octombre, s'a facut si alaiul plecarii cu bine,
foarte maret, insotind OM la Ortachioiu ienicerii inarmati 5i Impo- 15 v.
dobiti, pedestri, si vre-o cincizeci de cumbaragli 3; spahii impodobiti
de-asemenea au insotit pans la Avaschioiu.
Eu Ina catre seara m'am intors dela Balata la gcurte*,
adeca in casa Doamnei Tarsia 4, ca sa Incheiu socotelile CAmArii
cu negustorii 5i cu toate esnaturile 5, pentru ca fusesem oranduit
la carmuirea Camarii.
Miercuri, 29 Octombre, s'a ridicat Maria Sa dela Avaschioiu
3 Ghica (N. Ed.).
2 Cu Dumnezeu (N. E.).
3 Bombardieri (N. E.).
3 Caragea, a lui Nicolae-Voda (N. E.).
5 Bres}ele (N. E.).
10
www.dacoromanica.ro
146
cAtre Mare'e Cecmege, cel dintAiu conac, iar eu in aceia$i

zi de la Balata, din casa Doamnei Tarsia, de-a dreptul tot
inteacolo.
Luni, 24 Novembre, am sosit cu bine la Foc$ani in Moldova,
trecand dela Silistra la CAlara$i, in Vlahia, unde ne-a Intampinat
mehmendarul' Domnului Vlahiei, Mare le LogofAt [sac Ralet, poftind
pe Maria Sa sa mearga fAra bagaje, cu haremul $i cu boierii lui,
la Bucure$ti. Si astfel a doua zi bagajul a pornit cAtre Moldova,
iar not am plecat dela - -- --
__ - --
- 2 $i am ajuns WA bagaj
- ---
la Afumati, mo$ia Domnului Ipsilanti, patru ceasuri departe de

Bucuresti. Acolo s'au Intainit Domnii $i Doamnele, $i am petrecut
doua zile $i douA nopti, $i dupA aceia am plecat cAtre Foc$ani.
Luni, 1 Decembre, am sosit cu ajutorul lui Dumnezeu In
Galata la la$i $i am poposit in mAreata casa a Domnului Ipsilanti,
pe care o clAdise aici in timpul Domniei lui. A doua zi m'a
Imbracat Maria Sa cu bland de samur pentru Indeplinirea slujbei
mele la carmuirea Carnarii $i a fAcut Mare CAmAra$ pe ginerele
sAu Alexandru Mavrocordat iar pe mine m'a oranduit in fruntea
parcalabiei la Galati.
Miercuri, 3 Decembre, am lntrat in la$i, fail alaiu.
Joi, 18 Decembre $i 6 a Ramazanului, am plecat cAtre Galati.
16 r. Luni, 22 Decembre, am sosit cu bine la Galati.
1805.
lunie.
SambatA, 2 lunie, $i-a dat ob$tescul sfar$it prea-stralucita
$i prea-cuvioasa mea stApana, Doamna Smaranda Moruzi, dupA
ce cazuse la pat de cateva luni din pricina cancerului.
Aceasta a pricinuit intristare aproape tuturor, din cauza
Insu$irilor ei inascute $i a celor dobandite In cursul vietii $i
mai ales pentru iubirea de oameni $i deosebitul Indemn de a
milui pe cei lipsiti. AceastA veste nefasta a venit In la$i cu un
calara$ trimis dinadins de prea-stralucitul $i prea-vestitul, iubitul
ei fiu, beizadea chir Dimitrie Moruzi, cAtre fratele sAu, prea-milos-
tivul meu Domn Alexandru Moruzi, care domnia atunci In Mol-
dova. Acesta a cAzut inteo adanca trfahnire din pricina des-
partirii, dragostei de fiu $i din pricina deosebitei evlavii ce o a-
vea fats de rAposata. Multa vreme pierderea ei i-a mahnit $i pe
acei cari au avut cinstea s'o cunoascA in timpul vietii, Intre
17 r. cari sunt $i eu unul, autorul, vechiul ei rob, Constantin Ca-
ragea Banul.
' Boier ce purta grija calatoriei Domnilor sau solilor (N. E.).
2 Loc alb in text (N. E.).
www.dacoromanica.ro
147
Julie.
Joi, 13 Julie, anul 1805, catre ceasul unu din zi, am plecat
cu bine din Galati, Intorcandu-mg in patria mea cu caicul cu cinci
pgrechi de lopeti at turnagiului 1 $i serdarului Galatilor, Topugl
Mehmet-Aga, supranumit $i Chitapsizi 2, din cauza ne mai auzitei
lui asprimi fatg de Turcii raufAcatori.
Jar corgbierul se numia Velios dela Chile 3, $i era si cel mai
priceput In mestesugul sgu.
Dupg trei zile, adecg Duminecg seara, am ajuns la gura
Dunarii care se numeste Sune-Bogasi, poposind In fiecare
sears pe malul cel mai potrivit al raului $i marinarii pazind peste
noapte din pricing ca se IntarriplA sa fie calcate corabille de hoti
-de pe uscat $i din luntri, and nu le pgzesc marinarii.
A doua zi, Luni, 17 ale aceleiasi, am ramas Intreaga zi si
noapte acolo din pricing a bAtea foarte puternic vantul dela
apus si era o furtung care nu se poate scrie, si malurile Mgrii
Negre pgreau ca sunt munti foarte Inalti. Jar in ziva urmAtoare,
la 18 de dimineatg, a Incetat furtuna $i s'a Intors vantul cAtre
,Miazanoapte.
Deci, intinzand opt pgnze, am plecat de acolo, platind o 17 v.
suta de lei paznicului gurii raului, care vine Insusi cu feluca si
merge inaintea fiecgrii corgbii, &Aland fiecgruia iesirea sigurg, ca
-sg nu se impotmoleasca undeva din pricina necunoasterii locurilor.
Si, astfel calatorind cu Vint bun $i potrivit timp de trei zile
.si doug nopti, In mijlocul &Mil, farg sa se vadA de nicairi tArmul,
am sosit din mila lui Dumnezeu, Joi, 20 Julie, cgtre ceasul unu
al noptii la Therapia $i am intalnit pe prea-stralucitul beizadea
Dimitrascu $i toatg stralucita familie bine, sangtosi.
Si, oprindu-mg in de ajuns, am venit cAtre miezul noptii la
cAsuta mea $i am ggsit pe iubita mea Zoita bine sgnatoasg din 19 r.
-rnila lui Dumnezeu.
1806. -
Sambatg, 11 August 1806, cgtre searg, Alecu-Vodg Sutu a

Imbracat caftan .pentru Vlahia, mazilindu-se Constantin-Vodg
Ipsilantits iar Scarlat Callimah beizadea, Marele Dragoman al pu-
ternicii ImparAtii, pen tru Moldova, mazilindu-se prea-ingltatul
mieu Domn, Alexandru-Vodg Moruzi. Jar Mare Dragoman s'a
facut Alecu Banul Hangeri.
Cu aceste neasteptate schimbgri de Domnie (care se fAcuserg
dupg instigatia Francesilor si a solului lor, Sebastiani, care avea
mare trecere $i se bucura de o incredere ne mai auzitg a Sultanului
1 Outer de Ieniceri (N. Ed).

2 Fara lege (N. E.).
Localitate langl Constantinopol (N. E.).
www.dacoromanica.ro
148
19 V. §i a fruntasilor partizani ai Francezilor), carmuitorii Imparatiei

au rupt Intelegerile din urma $i tratatele pe care le incheiasera cu
Rusii si care prevedeau aproape in toate articolele privitoare la
Vlaho-Bogdania ca puternica Imparatie nu poate schimba pe nici-
unul dintre Domni Inainte de cei sapte ani, afara numai daca
sunt unele pricini din acelea care sä loveasca in tratatele de pace;
$i, chiar atunci, sa se dea de stire solului Rusiei care se afla la
Constantinopol, $i numai dupa cercetari amanuntite din partea
amandurora Imparatiilor sa se schimbe prin comuna Intelegere
acela dintre Domni care ar fi fost dovedit vinovat. Si urmasul lui
sa se aleaga iarasi prin comuna intelegere si cu stirea tuturor.
Joi, 27 Septembre, s'a intots cu bine Maria Sa de Dum-
nezeu pazit, cu toata casa de la Iasi, pe Mare din Varna la Terapia.
Pe drum nu i s'a intamplat sä Intalneasca pe niciunul dintre cei
doi Domni, cari pornisera amandoi de cateva zile catre stapanirile lor.
Intre acestea signor Italinschi, solul Rusiei, se gatia sa piece
20 r. i in cele din urma a cerut 0 audientA si a spus carmuitorilor
Imparatiei ca are porunca dela Curtea lui sa tears intoarcerea
imediata si fall zabava in scaun a celor doi Domni, pe cari ii
mazjlisera fara motiv, oranduindu-se altii, WA sä se dea de stire
Curtii lui, dupa cum cereau ultimate Intelegeri dintre dan$ii, care-
deci fuseserA calcate. Sau Isi dreg greseala fara Intarziere, sau
el plead indata. Acelasi lucru 1-a facut cunoscut cu energie si
solut Angflei, emonsiu, Arbuthnot.
Deci carrnuitorii au fost siliti sA cedeze ca sä nu se fats.
razboiu. Si astfel Miercuri, 3 Octombre, Postelnicul < loan > Negri,
ginerele Marelui LogofAt Alexandru Manu, a imbracat la PoartA
ca has capu-chehaie al Vlahiei, caftanul pentru innoirea Domniei
Domnului Constantin-Voda Ipsilanti. Si, de si au vrut sä sileasca
pe numitul Mare LogofAt sA Imbrace el zisul caftan, pentru a
20 v. Evghenia Sa fusese mai Inainte bas-capu-chehaie, n'a primit !ma
cu niciun pret, spunand a primeste bucuros once pedeapsa,.
dar nu se supune la aceasta porunca. far a doua zi au trimis
un davagiu 1, pe silihdar-aga al Marelui Vizir 2, la prea-milostivul
mieu Domn, Alexandru Moruzi, ca sä-1 cheme sA vie sA Imbrace
caftanullui de Innoire a Domniei, de vreme ce se afla In per-
sbana la Constantinopol.
lar Maria Sa, affand Ora in searA cele petrecute, prevazand
urmarile unor astfel de pricini, s'a gandit sa se ascunda, soco-
tind ca prin aceasta va sc.apa de aceste Imprejurari. $i astfel
catre sears a plecat Impreuna cu Hatmanul Dimitrie Schina si cu
un rob si s'au adapostit intro casa sarlacioasa si straina la
Ortachioiu.
Acelasi lucru 1-a facut si prea-stralucitul beizadea Dimitrachi.
T Sol care pofte0e pe cineva in numelt Sultanului (N. Ed.).

2 Mare§alul curtii Marelui Vizir (N. E.).
www.dacoromanica.ro
149
lar in dimineaja zilei de 5 Octombre Maria Sa a venit in casuja

mea, unde a adus si pe cele doua stralucite beizadele, pe Panaio-
lachi, fratele sau, si pe fiul sat', Costachi, si pe Lucachi Arghiropulo,
cumnatul sau prin sora sa, domnija Anastasica. $i a scris doua
jalbe, una catre puternicul Sultan, cealalta catre prea-marele Vizir,
in care a aratat, plangandu-se, starea slabiciunii si neputintei lui
trupesti si i-a rugat foarte calduros sa-1 miluiasca si, chiar dad.
s'ar intrista pentru aceasta copiii lui, sa nu -1 sileasca a primi
aceasta insarcinare, din care el insusi se retrage din jricina
sanatajii sale. In aceiasi noapte a adus dela Arnaut-chioiu pe
marele negustor al ostilor Hogea Geleboni, care-i era vechiu
prieten si i-a aratat imprejurarile plangand si jaluindu-se, rugandu-1
staruitor si fagaduindu-i daruri mari ca sa hotarasca pe Vizirul
Hafiz-Ibrahim -Pala' sa-1 slobozeasca din aceasta situatie, de
care ce prea-cinstitul era bun prieten si oaspete al lui.
Iar jalbile luandu-le beizadea Costachi, s'a dus la Poarta si
le-a dat, rugandu-se cu staruinja ca sa se dea ascultare ruga- 21 r.
ciunii tatalui sau.
A venit si marele negustor at ostilor, fagaduind ca va face
ce va putea ca sa convinga pe Vizir.
lar Maria Sa de Dumnezeu pazit s'a i'mbarcat Inteun caic
Impreuna cu robul sau Constantin Caragea Banul si cu tutungi-
basa at sat' . . . 2.
Trecuram In fats la Cuzgungiuc, la casa de vara a slAvi-
tului Ismet-beg-efendi, fostul cadilischer 3 al Rumeliei, fiul lui
Ismail-Pasa-zadea, ca sa-l-roage in persoana, ca pe un vechiu domn
al sail, care avea mare trecere, poate 1-ar convinge sa mijloceasca
pentru ca sä-1 scape din aceasta grea 1mprejurare. Se intamplase
insa ca el se mutase in casa lui dela Constantinopol si aflaram
numai pe fiul sau, caruia Maria Sa jaluindu-se, i-a spus toate si,
miscandu-1, i s'a facut mils si a fagaduit ca va vorbi cu staruinja
si va izbuti sal faca pe tatal sau sa ajute pe Maria Sa. Dupa aceia
ne-am dus Intealta odaie si am asteptat raspuns dela beizadea
Costachi, ca sa aflam ce a izbutit si care erau roadele jalbilor
trimise. Catre chindie s'a ivit Serdarul Stavri, aducand o scrisoare
dela Prea-Stralucirea Sa in care scria Mariei Sale ca este cu ne-
putinja sa se schimbe hotararea puternicului Sultan si a carmui-
torilor Imparajiei, cad, dad Maria Sa starueste nesupunandu-se,
Rusia fara Indoiala va declara razboiul si atunci sa socoata ce
urmari ar avea o astfel de impotrivire. .
Deci $i Maria Sa a spus : (Fie numele Domnului binecu-
vantat, faca-se voia lui,.
Si, astfel, Tntrand in caic, ne-am intors iarasi la casuja mea
I Mai intaiu era scris cCelebi-Mugtafa., apoi gters (N. Ed.).
' Loc alb in text (N. Ed.).
a Judecator militar (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
150
$1, trimitand In casa, a adus un cal $i s'a dus calare la locuinta

lui. Intalnind pe davagiu, care-1 astepta de o zi Intreaga, au Intrat
In caice $i s'au dus de-a dreptul la Bagce-Capusi r $i de aici la
Poarta, catre ceasurile 11 seara.
$i astfel Vineri, 5 Octombre, 4 ale lunii Fencari a anului
turcesc 1221, Maria Sa In persoana, $i nu vre-un loctiitor, a Im-
brAcat cu bine caftanul pentru Inoirea Domniei. Apoi s'a Tutors
prin aceia$i schela, a Intrat In caicul sau $1 a venit la casa lui
fara alts ceremonie.
lar prea-stralucitul beizadea Dumitra$cu a trecut Intealta
casa cu totul necunoscuta de toti, $i numai beizadea Panaiotachi
I-a gasit.
Acesta mergea ate odata sa-1 vaza, c5nd era nevoie sa fie
Intrebat din partea Mariei Sale pentru unele treburi. lar Maria Sa
de Dumnezeu pazit a inceput Indata sa mearga singur, cate
odata cu fiul sau Costachi, incarcati cu bani, $i sa imparts daruri
bogate fiecaruia dintre carmuitori, rugandu-se $i jaluindu-se ca
sa-1 apere in primejdia in care cazuse fara voie.
Au Inceput sa se fad $i pregatirile plecarii lui $i, de $i mai
lipsiau oarecare reparatii, totu$i erau aproape gata pentru call-
torie, de oare ce trecusera putine zile dela Intoarcerea lui din
Bogdania.
lar darurile bogate pe care le daduse carmuitorilor haled
precum $i celor mazili $i compatriotilor greci marl $i mid si la
deosebite comunitati sarace, se ridicau la mai bine de 1.500 de
22 r. pungi }Ana la sfarsitul acestei tragedii.
De oare ce eu, autorul, am fost numit sandug emini 3 de catre
Maria Sa (mai bine n'a$ mai fi fost !), am aflat cat s'a dat fie-
caruia, dupa cum se vede Insemnat in socotelile date mai tarziu
Mariei Sale.
La 6 Octombre a plecat Postelnicul Vasilachi al lui Der-
chenas pe mare din Varna catre Iasi cu scrisorile care vestiau
Inoirea Domniei.
Maria Sa a numit capuchehaiele pe Hatmanul Dimitrie
Schina $i pe postelnicul lacovachi Arghiropulo, cumnatul Domnului
Mihai-Voda Sutu, dupa sora lui, domnita Marioara. El fusese
atunci atasat pe Tanga Maria Sa prin mijlocirea prietenilor. Nu
numai ca nu i-a slujit intru nimic Mgriei Sale, dar poate i-a $i
fAcut rau, dupa cum s'a dovedit in chip vadit mai tarziu.
Intre acestea s'au gAtit toate pentru plecare, $i Luni, 22 Oc-
tombre, Maria Sa de Dumnezeu pAzit a plecat cu bine de dimi-
neatA dela Curh-Ce§me cAlare pang la Avaschioiu, luand cu sine
' Poarta la malul marii aproape de Seraiu (N. Ed.)

' In activitate, spre deosebire de mazili cari-si pierduseri slujbele
(N. Ed.).
3 Insarcinat Cu tinerea socotelilor (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
151
In primul rand pe fiul sau, beizadea Co3tachi pe Mare le Postelnic

Dimitrie Manu $i pe Hatmanul Alexandru Mavrocordat, ginerele
sau prin fiica sa, domnita Smaragda, iar In al doilea rand 22 v.
aproape toti.
Doamna Zoe, tnsa, cu ceilalti copii ai ei, adeca beizadea
Dimitrachi, beizadea Nicolachi, domnita Smaragdita cu cei doi
copii ai ei, domnita Eufrosina $i domnita Ruxandra, apoi domnita
Ralu Mavrocordat, sora ei, cu cei doi copii ai ei, cocoana Zoita
$i Celebi Alecu, $i cu multi dintre boierina$ii de cari aveau nevoie,
au ramas ad.
Logofatul $tefanachi Mavrogheni nu a vrut sa is capuche-
haialacul, socotind, se vede, ca viitorul este nesigur.
Joi, 25 Octombre, a plecat Maria Sa cu bine dela Avaschioiu
catre .1a$i.
La 8 Novembre, a venit Mahmut Tatarul cu o scrisoare de la
Maria Sa, care pornia dela Dobrall.
La 12 ale aceleia$i a venit vataful calara$ilor cu o scri-
soare dela Maria Sa din satul Turlac. De aid Maria Sa a plecat
cu ginerele salt Alexandru Mavrocordat de-a dreptul ate la$i,
imbracand pe acesta cu caftan de Postelnicie.
Intre acestea a venit $tire ca Voda Constantin Ipsilanti,
luandu-$i familia lui, pe cei din jurul lui $i pe unii dintre boierii
greci, cu vre-o trei sute de strajeri croati, a plecat in Rusia din
Bucure$ti, lasanduli acolo caimacamii lui. lar Grecii cari 1 -au
insotit erau Postelnicul sau, Grigore Calliarhi, socrul sau, Hat-
manul Antonie... cu familia lui, $i ginerele sau, [Alexandru] Negri. 23 v.
La 19 Novembre a venit Halil Tatarul cu o scrisoare a
Mariei Sale dela Buzichioiu $i cu $tirea la Poarta ca generalul Prin-
cipe Prozorovschi $i generalul Miloradovici, cu o parte a o$tilor
ce se aflau de catava vreme in Lehia $i in imprejurimile Ca-
menitei, au trecut raul Nistru $i au cucerit fgra lupta cetatea
Hotinului, spunand muhafizului 2 $i celorlalti ca vor stapani ce-
tatea cu $tirea puternicii Imparatii 3 $i ca prieteni, iar locuito-
rilor le-au spus ca acei dintre Otomani cari vreau sa ramaie, pot
s'o faca $i de asemenea acei dintre dan$ii cari vor sa piece,
au vole sa se duca.
lar sPoarta a intrebat pe solul Rusiei, signor Italinschi, ce
inseamna aceste mi$cari ale Curtii lui. El a raspuns a nu are nici-
o $tire despre aceasta $i ca va scrie indata ca sa afle dela
Curtea lui care este scopul acestor miscari. 24 r.
Carmuitorii au dat de veste $i Mariei Sale ca sa inainteze,
ferindu-se 'insa sa nu cads prins. S'a dus deci pans la Foc$ani
$i a stat cateva zile 'Ana ce a aflat ca o$tile au inaintat pans
2 Comandantul (N. Ed.).
' Imperiul otoman (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
152
la Iasi. Si, de si au trimis veste catre Maria Sa, sa vie la Iasi sa

domneasca, facandu-i si alte nenumarate fagaduieli, Maria Sa de
Dumnezeu pazit a facut prea bine si s'a intors si, trecand prin
Vlahia, s'a oprit la Rusciuc. Sezand acolo, a facut slujbe nenu-
marate puternicii Imparatii cu sfaturile lui intelepte date slavi-
tului nazir al BrAilei, vechiul sau prieten, precum si slavitului
Mustafa Bairactarul, cel vestit, care era atunci carmuitor at Giur-
giului si Rusciucului si seraschier al Dunarii.
1
Acesta mai tarziu a crescut in asa chip in marire, incat a

venit la Adrianopol si, unindu-se cu Vizirul Celebi-Mustafa-Pala
si cu ceilalti, a intrat ca stapan In Constantinopol $i a facut a
doua rascoala impotriva Sultanului Selim 2 si a tagmei ienicerilor,
de si el insusi era ienicer. Si, facandu-se Mare-Vizir, s'a purtat
foarte energic, dar in cele din urma, dupa scurta trecere de
vreme, si-a ispravit viata cu moarte rea.
Puternica imparatie a inceput si ea sa se gateasca de razboiu
impotriva Rusiei. Jar emonsiu, Arbuthnot, solul Englezilor, se
silia sa convinga pe carmuitori sa nu declare razboiu Rusilor, ci
mai bine Curtea lui sa mijloceasca intre dansii si sa-i impace.
Dar n'a fost ascultat, pentru ca. signor Sebastiani le-a rasturnat
24 v. pe toate, de oarece avea multa vaza In spiritul puternicului Sultan
si pe langa ceilalti carmuitori, ca un asa-zis prieten credincios
si doritor de bine al Imparatiei, apoi pentru ca amenintand si
exagerand se purta Intotdeauna cu energie. Dupa Inceperea
razboiului abia a izbutit signor Arbuthnot sa facA sa nu fie
Inchis la tSapte turnuri, signor Italinschi, solul Rusiei, ci sa i se
dea vole sa piece cu toti ai lui, cum a si facut, imbarcandu-se
pe o fregata englezeasca ce se afla aci.
Luni, 10 Decembre, de dimineata, Bostangl-basi 3 a incun-
jurat casa batranului Alexandru-Voda Ipsilanti si pe dansul
1 -au inchis In Cuptor 4, iar casa au pecetluit-o ; si a doua zi a venit
tefterdar - efendi 5, Morall-Osman-efendi, si, scriind lucrurile, a
inceput sa le ridice, ca fiind confiscate. lar pe Ipsilanti au Inceput
sa-1 cerceteze ca sa afle bogatiile lui. Si, pentru ca nu avea mai
mult de 200 de pungi in banca din Viena, iar dusmanii lui
spuneau ca are nenumarate, i-au facut nenorocitului cele mai
grozave si crude chinuri, cu toata batraneta lui, deli ceiace
25 v. marturisise dela Inceput la aceia a ramas pans la sfarsit.
La 12 Decembre Sarbii au cucerit cetatea Belgradului $i
au trecut prin spada pe toti Otomanii call se aflau acolo.
La 16 Decembre Alecu-Voda Sulu a Imbracat caftan a
doua oars, chipurile ca inoirea Domniei, cad se lntorsese la
' Comandant suprem (N. Ed.).
2 In realitate impotriva Sultanului Mustafa. Vezi mai jos (N. Ed.).
3 $eful garzii imperiale (N. Ed.).
4 Inchisoarea lui Bostangl-basa, unde se afla celebrul Cuptor (N. Ed.).
6 Controlorul Tesaurului (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
153
Constantinopol, cand pentru putina vreme fusese numit Domn

Constantin-Voda 'psi !anti $i, de oare ce acesta fugise in Rusia,
a fost numit iarasi acela. 25 v.
La 21 Decembre s'a trimis porunca prin Halil Tatarul ca
sä se intoarca Maria Sa Domnul Alexandru Moruzi Voevod
.de la Rusciuc la Constantinopol $i i se scrisese ca pentru un
beg-halea 1 al Bogdaniei. 27 r.
1807.
Pe nenorocitul Alexandru-Vocla Ipsilanti, dupa ce 1-au chinuit
WA mild in Cuptorul lui Bostangl-basa, 1-au trecut In cea mai
nenorocita stare in inchisoarea Zintani $i la 13 lanuarie i-au
taiat capul. lar dupa aceasta calaii au dus trupul lui la Curii-
Cesme ca sa-1 vanda vre uneia dintre rudele sale, $i nu s'a gasit
nimeni.
Apoi unul doi dintre locuitori au aratat lucrul prea-sfinti-
tului batranului chir Atanasie al Nicomediei, care, miscat, din
iubire de oameni, le-a dat acelora 150 lei $i 1-a cumparat
dela alai, Ingropandu-1 pe ascuns afara langa biserica Sfantului
Dimitrie. 27 v.
Dumineca, 3 Februar, Maria Sa de Dumnezeu pazit s'a
Intors cu bine dela Rusciuc.
Miercuri, 6 Februar, catre pranz, in timp ce toti Turcii se
inchinau adunati in geamiile Dardanelelor pentru Curban-Bai-
ramul 2 lor, amiralul Englezilor, Duckworth, care se Invartia de
mult in jurul Tenedosului, a pornit cu gugeamparliul)> 3 numit
4Royal George) cu 110 tunuri, In care comanda el Insusi, cu
Windsor Castle), de asemenea cu 110 tunuri, ((Canopus* cu
84 de tunuri, in care comanda contra-amiralul Lewis, ePompee)
cu 84 de tunuri, in care comanda contra-amiralul Sidney Smith,
(Active, cu 74 de tunuri $i eStandardv cu 74 de tunuri, (Re-
pulse) cu 74 de tunuri $i «Endymion) cu 50 de tunuri,
avand $i trei fregate $1 multe bruloturi $i bombarde.
(Amiralul avea cu sine $i pe signor Arbuthnot, solul An-
gliei, care plecase cu caleva zile Inainte din Constantinopol pe
nea$teptate $i pe ascuns cu un ecutter» 4 pe care-1 avea aici
oriunde. Luase cu sine $i pe toti din jurul lui, chiar $i pe ne-
gustorii sari se aflau in Constantinopol de ani de zile). A trecut
prin Dardanele cu un vant puternic dela Miaza-zi, fara ca sa
intampine aproape nici o piedica, deli Turcii prinsesera de veste
$i au tras in destul cu tunurile din cele mai mari Intarituri de
' Domn in activitate (N. Ed.)
2 Serbatoare mahometanA : Bairamul sacrificiului (N. Ed.).
a Cuvant turcesc : corabie de tonaj mare (N. Ed.).
4 Un fel de yacht (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
154
amandouA partile cetAtilor. Iar restul flotei lui a lasato mai sus
de Tenedos.
Intre acestea o parte a cetAtilor $i tabiile for au fost ail-
mate de Englezi $i chiar a fost arsA flotila turceascA ce pAzea
28 V. Intre cetAti $i care era alcAtuitA dintr'o corabie de linie 1 sase
fregate $i multe ccutter,-e. Si astfel flota englezA $i-a urmat mersul
cAtre Constantinopol.
Vineri 8 Februar catre chindie. tocmai pe cand sosise un
Mar dela muhafizul cetatilor < Feyzi-elendi > cu vestea celor in-
semnate mai sus, locuitorii Constantinopolului vazurA de °data
eorAbiile ivindu-se $i aruncand ancorele for la gura stramtorii
dintre Scutari $i Sapte Turnuri in fata lui Sarai Burnu 2.
Nu se poate descrie ce groaza $i ce panicA a pricinuit
aceasta neasteptatA $i ne mai auzitA IntampIare tuturor locuito-
rilor Constantinopolului marl $i mici. Desi toti au Inceput sA se
grabeasca $i sA se pregAteasca a se impotrivi $i a-si varsa san-
gele pentru apArarea familiilor lor, totusi ceiace ii turbura $i ii
Infricosa era ca nu cumva sA fie arse casele for de departe cu
bombele, fArA ca ei de pe uscat sA poata sA se razbune. Indata
ce s'au ivit corabille puternicul imparat a poruncit ca toti demni-
tarii fruntasi sA meargA fiecare in cate o parte a zidurilor cetatii
$i sA carmuiascA farA zabava lucrArile de Intarire. In acela$ timp
s'a adunat $i oastea $i o multime nenumarata de lucratori greci
ca sa munceasca zi $i noapte la ridicarea intariturilor. A doua
zi a venit Insusi prea sfintitul patriarh ecumenic, chir Grigorie,
ca sA-i indemne $i deci au muncit toti ImpreunA cu multA ravna
$i afland aceasta puternicul Sultan a laudat raialele sale, dease-
29 r. menea $i toll demnitarii. Inaltimea sa a poruncit sA li-se dea
lucrAtorilor de mancare $i pentrucA auzise a posteau, fiind
postul Pastilor, -a poruncit de li-s'a dat pilaf de -orez cu unt-de-
lemn de mAsline $i paine. DupA ce ispravira IntAriturile pe Prea
Sfintia Sa l'a ImbrAcat prea marele vizir cu o bland de samur ca
semn de recunostintA pentru ravna lui. Au Intarit cu tunuri
Intreg Sarai-Burnu dela Psomatia la Bagce-Kapusi $i de ad $i
Tophane $i Scutari $i alte locuri unde era nevoie.
Intre acestea signor Sebastiani, solul Frantei, a gAsit pri-
lejul potrivit sA se vare In toate acestea, spunand : 4 iatA cat sunt
de vicleni Englezii, fara sA alba vre o pricinA vAdita pentru a o
rupe cu Devletul, tocmai ei, cari erau panA acum prieteni $i
aliati $i spuneau cA au rupt-o cu Rusii, de o datA, WA sA dea
de stire mai dinainte, atacA $i asediazA Constantinopolul'.
Intre timp solii se duceau $i se Intorceau din amandouA
partile pentru ca sA afle carmuitorii care este scopul acestei
neasteptate nAvAliri a Englezilor, cari rAspunserA prin signor
1 Vas de rAzboi cu mai multe punti (N. Ed.).
2 Caput Seraiulni (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
155
Arbuthnot ca au porunca de la Curtea lor sa ceara Devletului

ca in 24 de ceasuri sa predea pe solul Frantei, signor Sebas-
tiani, sa declare indata razboi Frantei si allele tot asa de grele,
$i daca nu se supun, sa arda Constantinopolul.
Otomanii au Incercat sa faca ceva cu $alupele lor, dar En-
glezii le arsera.
Intre acestea cererile lor au fost respinse ca fiind prea
exagerate si astfel stand zece zile $i vazand ca nu izbutesc sa
dobandeasca ceva prin amenintarile lor, ci dimpotriva imbar-
bateaza pe locuitori sä se Impotriveasca, au hotarat sa piece 29 v.-
$i la 17 Februar au plecat fara sa se fi intamplat nici cea mai
mica nenorocire, afara de groaza pe care o pricinuise cu drept
cuvant ivirea lor neasteptata.
SambAtA 9 Mart Alecu Hangeri a Imbracat caftan ca Bog- 30 r.
dan-beg, iar mare dragoman s'a facut Alecu beizade Sutu a lui
Mihai-Vada,
Aceasta domnie o dobandise prin Ibrahim Chehaia 1, care
era cel mai mare sprijinitor at lui, si se spune ca nu platise
nimic, ci din potriva i s'a dat dela visterie pentru cheltuelile lui
400 de pungi de sechini, pe earl le-a schimbat la Greci, cari
pierdura apoi 20 la suta ca sa le vanda.
Hangeri spunea multora dintre prietenii lui ca In scurta
vreme a dragomaniei lui castigase de pe urma treburilor calu-
gare$ti si altora vre-o $apte sute de pungi. Gatindu-se In putine
zile, fall sa ia obisnuitele insigne ale domniei, a plecat catre
Rusciuc cu foarte putini oameni ai lui, avand si un singur boer,
pe vArul sat, primar, Constantin Sulu.
La 13 ale aceleia$i luni Musa-pa$a a Imbracat bland $i a
fost numit caimacam.
La 16 Mart regimentul ienicerilor a venit In sahranul 2 dela 30 v.
Daut-Pa$a.
Luni 18 Mart Marele Vizir Hafiz Ibrahim Pap a plecat
catre Daut-Pa$a cu obisnuita pompa a plecarii la rAzboi.
Marti 23 April de dimineata a venit Bostangibasi-Aga Saehir- 31 r.
Beg $i a inconjurat de pe uscat si pe apa casele prea milosti-
vului meu Domn Alexandru Moruzi Voevod $i fratelui sau bei-
zade Dumitrascu, pe cari i-a gasit Inca dormind in paturile lor.
Le-a aratat porunca scrisa $i astfel luandui i-a inlantuit pe fie-
care deosebit In caice $i asezand cu ei cate un haseki 3 ca paz-
nic, i-a trimis de a dreptul la Kadichioi. Acolo era trimis un alt
chasekiv, care a spus a are porunca sa ia dela dan$ii ce au pe
ei ca bani $i giuvaergicale.
Deci indata i-au despuiat In fata lui $i cautand In buzu-
' Intendentni vizirului (N. Ed.).
1 Tabira (N. Ed.).
' Soldat din garda seraiului (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
156
narele for au luat ce aveau ca bani pans IA un obol. Lui beizade

Dumitrascu i-se intamplase sA poarte doul inele cu diamante
pe cari le-a dat indata $i pe acelea. I s'a cerut acestuia sa dea o
socotealA a intregii lui averi $i Stralucirea sa a rAspuns in scris
31 V. 4; pe scurt adevarul curat ca toata socoteala averii lui miscatoare
$i nemiscatoare o tine de ani de zile cAminarul Grigore Pal lade,
dela care sa o cearA $i le-o va da.
In acelasi timp au fost numiti pentru fiecare teli-ceausi 1, cu
porunci imparatesti sA-i duel in surghiun, pe Maria .Sa la An-
gora, pe beizade la Cezarea $i astfel a doua zi au pornit intea-
colo pe uscat.
lar pe beizade Panaiotachi fratele for $i pe beizade Cos-
tachi, fiul mai mare al MAriei sale, i-au coborat jos $i i-au in-
chis in cuptorul lui Bostangi-Basi, incepand sa-i cerceteze pen-
tru averea MAriei sale.
In aceiasi zi au inchis si pe ceilalti doi beizade, Dimitrachi
$i Nicolachi, in aceiasi inchisoare, desi erau nevrastnici $i nu
stiau nimic. I-a urmat dela sine la cuptor $i amintitul cAminar
Grigorie, care a inceput indata sA dea o socotealA amAnuntitA
in scris $i pe Iarg a averii veniturilor $i datoriilor lui beizade
Dumitrascu, chiar $i a zestrei sotiei sale, Domnita Eufrosina, fiica
Domnului Mihai VodA Sutu, $i toate aceste pe de rost, fArA sA
alba cu dansul nici catastif, nici condicA, nici cea mai mica in-
semnare $i toate dupa aceia s'au aflat intocmai dupA catastifele
scrise, pe cari be avea beizade in scrinul sat]. Aceiasi soartA ne-
norocoasA a fAcut sA se dea lui beizade Alecu, dragoman al
Portii sA tAlmAceascA $i toate celelalte hartii ce se gAsiserA la
cei doi surghiuniti.
In aceiasi zi a venit indatA $i rechiap teftedarul z , Sadulah
32 r. Efendi cu bas bakiculu-aga 3 $i cu alti kiatipi a $i au inceput
sA deschidA toate scrinurile unul cate unul, scriind toate lucru-
rile ce cuprindeau $i apoi be sigilau. Au inceput chiar sA caute
in buzunare $i in san pe fiecare, dacA nu cumva a ascuns vre
unul dinteinsii ceva, facand aceiasi cercetare amAnuntita $i tu-
tuturor femeilor marl $i mici, pe cari avea poruncA sA le trimitA
indata la Patriarhie, ca sA stea acolo sub pazA. Auzind aceasta,
LogofAtul Stefanachi Mavrogheni (care rAmAsese cu voia lui
Dumnezeu aci pans seara $i fusese martor al acestei tragedii) a
arAtat cA nu este cuviincios sA se trimitA o familie asa de strA-
lucitA la Patriarhie, unde nu locueste nici un bArbat insurat $i
cA este ne mai auzit sA se facA aceasta in asemenea imprejurari,
caci va pricinui mare defAimare si nume rAu carmutorilor Irnpa-
1 Ofiteri de politie (N. Ed.).

2 Loctiitorul ministrului de finante (N. Ed.)
Primul functionar at tesaurului (N. Ed.)
Functionari-scriitori (N. Ed.)
www.dacoromanica.ro
157
ratiei la toate curtile straine.Si prin urmare slavitul bostangi-

basi-aga, care se intamplase sa fie $i dansul milostiv $i bun la
suflet, convingandu-se de cele spuse de arhon logofAtul, a trimis
la Poarta $i a luat porunca sa le mule pe toate impreuna in
casa vre unui proprietar cinstit. $1 cercetand dacA locuinta mea
e potrivita pentru toate, mi-a dat deci de veste prin sarap-emini
ca gandeste sa fad In acest fel.
Si eu am raspuns in chip favorabil la cererea prea cinsti- 32 v..
tului 1 $i lndata a tnceput sa le trimeata numai cu hainele ce
le purtau sau cafe una fAra sa alba alt ceva dintre cele necesare
cu ea : anume pe prea stralucita mea stapana, doamna Zoe cu
iubita sa nora, domnita Ralu Mavrocordat (care urma sA nasca
peste doua zile) $i cu copiii ei, cu domnita Smaragdita (al Wei
boer aflandu-se In Iasi, caimacam al Mariei Sale fusese oprit acolo
de Ru$0 $i cu copiii ei, apoi cele doua domnite mai mici Eufro-
sina $i Ruxandra $i cu toti Insotitorii lor, apoi domnita Eufro-
sina a lui beizade Dumitrascu cu copiii ei, dintre cari unul era
greu bolnav de tusa convulsive, domnita Rail', sora Mari& Sale,
care locuia cu beizade Dumitra$cu, domnita Anastasia, sora MA-
riei Sale, cu boerul ei, spAtarul Lucachi, caci se intamplase sa
vie in vizita $i ramasesera acolo, $i toti Insotitorii celor de
mai sus.
Vazandu-i deci In asa stare $i nenorocire, las oricui are
suflet frumos si i$i iube$te cu adevarat prietenii sA cugete ce
jale $i groaza mi-au pricinuit in suflet.
Intre acestea dusmanii cei invidiosi persecutau pe toate 33 r.
dile aceasta stralueita familie diu pricina insusirilor ei inascute
$i dobandite $i nu Incetau miscand toate ea sA-i starpeasca de
tot, chiar $i pe prunci. Cei dintai dintre dumani erau toti Su-
tulestii, cu ai lor, avand drept conducator pe signor Sebastiani,
solul Frantei, care cerea carmuitorilor pe fag $i staruitor sA
starpeasca pe Moruzesti si mai ales pe beizade Dimitrachi. $1
despre Maria Sa spuneau ca este foarte bogat $i pentru ca sta.-
tnse 12 ani domn, trebue fare Indoiala sA alba 12 mii de pungi
$i pentru ca sa iasA acestea la iveala trebue chinuitA doamna lui
$i nu incetau sa zicA $i altele asemAnatoare pentru ca sa-i atate
$i sa-i aprindA pe carmuitori. Au dat chiar $i Insemnari cu nu-
mele a vre o sutA cincizeci de boeri slujitori ai èt-beiului' 2 Si
'boerna$i Ca sa li-se ceara o anume sutra de bani, $i dad nu
o dau, sa-i Inchida in cuptor sau sa-i gurghiuneasd. Intre
ace$tia unul eram $1 eu.
Joi 25 April au slobozit din cuptor pe cei doi beizade 33 v..
mai mici, Dimitrachi $i Nicolachi.
Sosirea lor brusca $i vestirea pe neasteptate a slobozirii
1 Adica bostangi-bap. (N. E.)
2 Suita (N. Ed.)
www.dacoromanica.ro
158
lor a pricinuit mari istericale doamnei, mamei lor. li slobozisera

Insa pentru ca eram nevrastnici si nu erau amestecati cu nimic
In aceste lucruri $i nestiind nimic nu se putea afla ceva Insem-
nat de la dansii.
Dupa aceia tefterdar efendiul scrise pe larg toata averea
Moruzestilor (s'au gasit 140 de pungi de bani In scrinul MA-
riei Sale) in giuvaergicale, case si alta avere casnicA pans la un
fir de par, haine, saluri si rufe, chiar $i obligafii pontificale, caci
s'a dat porunca patriarhului prin ebuiurutli, ' sa dea o soco-
teala si o Insemnare amanuntita, cea ce s'a $i facut. In ele se
cuprindeau toate acestea si averea copiilor lor si a celor majori
si a celor nevrastnici, cari toate adunate nu se iidicau la o mie
de pungi. bar datoriile celor doi frati treceau de o mie cinci
34 r. sute de pungi, pe cari be a scris si pe acelea pentru ca acei cari
aveau de luat sa facA jalbi, dar $i ca sa se vada ca scopul car-
muitorilor este sa jefuiasca pe supusii lor.
Carmuitorii au inceput sa cugete ca Moruzestii sunt per -
secutati pe nedrept $i ca, dusmanii lor i-au Inselat fagaduind ca
vor gasi o multime uriasA de bani, mai ales dupA ce au aflat
din condicile ce be gasisera toate socotelile dela inceputul primei
domnii a Mariei Sale pana la sfarsit, in cari se aflau toate casti-
gurile, cat adunase pe an din toate veniturile Vlaho-Bogdaniei
$i cat se cheltuia. Erau scrise ca de obicei de boerii pamanteni,
cari cercetasera acele cheltueli, si pecetluite cu pecetia domneasca.
Deci s'au cait ca dadusera ascultare celor spuse de dusmani
$i pedepsisera oameni nevinovafi $i mai ales unii cari de atafia
ani nu Incetasera sa slujeasca puternicei Imparafii cu credinfa,
ravna $i Infelepciune. Prin urmare unii dintre fruntasi se gan-
deau in ce fel sa dreaga aceasta gresala care se facu se. Se pare
ca au fost ascultate $i rugaciunile multor oameni, carora in deo-
sebite chipuri li se facuse bine de catre Moruzesti In toata
vremea cand acestia fusesera fericiti, unora cu bani, pe altii cari
se gaseau in Imprejurari grele 11 ajutasera. Acestia se rugau lui
Dumnezeu cu lacrami calde sa-i slobozeasca si era o Intristare
si o durere aproape obsteasca nu numai In neamul Grecilor dar
$i la popoare, la Turd, Evrei $i Armeni.
34 v. Auzind acestea amintitii lor dusmani (cari erau, precum am
spus, numai Sufulestii si cei din jurul lor manati de invidie si
signor Sebastiani, solul Frantei, manat de interese politice si de
interese banesti necinstite, nesafioase si ticaloase) $i mai ales
Oland ca s'au dat pe MIA cu minciunile lor despre bogafia
Moruzestilor, cu atat mai mutt se sileau fara incetare In deose-
bite chipuri ca sa convinga pe carmuitori sä nu se mulfumeaca
cu cercetarile pe cari be facusera, ci negresit sa inchida pe
1) Decret (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
159
doamna cu fiicele ei $i sa le chinuiasca, sa trimita apoi $i chase-

chii) 1 cu aspre porunci la cei surghiuniti sa-i chinuiasca acolo
unde se gasesc, ca sä marturiseasca comorile lor ascunse.
Carmuitorii le fagaduisera chiar aceste lucruri, insa ii in-
$elau $i se. gandeau sa dreaga gre$eala ce o facusera ascultand
barfelile lor. Deci au hotarat sa trateze pentru rascumparare $i
Luni 6 Mai cei doi beizade, Panaiotachi $i Costachi, au fost
sloboziti din cuptorul lui bostangi-ba$i $i au fost randuiti sa
locuiasca la conacul lui basbakikulu-aga, unde au venit prie-
tenii lor $i ii vizitau, felicitandu-i.
Dupa aceasta prea stralucita mea Doamna a primit $tire
printr'un prieten cretin din partea unuia din cei mai de frunte
$i mai cu vaza dintre carmuitori, desi dintre cei retrasi, .sa tri-
meata pe cineva credincios din casa ei ca sa vorbeasca cu
dansul $i sa reguleze treaba. Deci a socotit potrivit sä trimeata
pe robul ei, pentru ca de ani de zile eram cunoscut $i bine 35 r.
vazut de Luminatia sa, care afland aceasta a facut cunoscut ca
ii convine aceasta alegere.
Deci m'am dus a doua zi de dimineata $i esind din ha-
remul sau m'a chemat $i m'a luat cu dansul $i am $ezut langa
el $i Incepand sa vorbim a spus ca Moruzestii sunt persecutati
pe nedrept, a beizade Dimitrachi este un briliant, ca are nä-
dejde In Dumnezeu ca se va rasbuna cu vremea asupra acelora
(adica a du$manilor) $i in cele din urma ca lucrul s'a facut $i
a alta e$ire nu este decat sä se dea bani la visterie.
$i pentru a cei cari sunt in capul treburilor sunt josnici
$i lacomi Ontelegand pe Musa Pa$a caimacamul $i pe tefter-
darul... 2, socotesc de mare pret cele confiscate ca ni$te speriati
ce sunt $i cer deci trei mii de pungi ca sä be Inapoieze $i sa
slobozeasca beizadelele din paza lui Mugtur-aga. Cu toate acestea
Dumnezeu va fi In ajutor. $i mi-a dictat cu ce cuprins sa fac
o jalba din partea Doamnei mele $i sä merg sa intalnesc pe
slavitul Reis-efendi la conacul sau $i sa i-o dau. $1 Luminatia
sa va vorbi cu dansul $i eu sä ma silesc cat pot sa curm lucrul
cat se poate mai ieftin Inainte sa se sfar$easca.
'Am raspuns $i eu ce m'a Invatat Dumnezeu $i am plecat,
In timpul MO cand ne ridicam m'a insarcinat sa mangai pe
domnita Frusina, careia sa-i spui ca rau a facut ca a scris $i
zestrea pe care o luase dela tatal ei, Mihai Voda. 3 Am raspuns
la aceasta ca este o dovada mai mult ca ce aveau $i ca avere
proprie $i din mostenire $i dela sotii lor, pe toate be au dat la
iveala pans la un fir de par.
' Vezi mai sus (N. Ed.).

a Sulu (N. Ed.)
www.dacoromanica.ro
160
35 v. Esind insA afara dela poarta lui, am gAsit pe spAtarut

Costachi Sutu, care venise si astepta afarA pe sofa.
De acolo m'am dus la beizadele $i le-am povestit toata
convorbirea, at-Maria si ciorna pe care mi-o dictase, dupA care
beizade Costachi a scris jalba $i luand-o m'am dus cAtre sears
la conacul slavitului Safi efendi, unde am aflat si pe pomenitul
prieten grec asteptand si du pa putinA vreme a venit $i efendiul
dela PoartA si luandu-ma impreunA cu numitul in odaia lui, i-am
dat jalba. El ne a luat si ne a asezat $i in sfarsit dupA indestula
vorbire, dupA ce a fost miscat de milA, a fAgaduit cA abea cu
douA mii de pungi se va curma lucrui. $i raspunzand eu cu la-
crami ca este cu neputing a le plAti, a mai stat ca la un ceas,.
fAcand o revedere a celor vorbite $i a celor ce le spun potriv-
nicii $i la urma ne a spus sa ne intoarcem a doua zi $i va
vedea si dansul ce poate sa izbuteasca $i atunci ne va da rAs-
punsul si astfel am plecat.
lar a doua zi, intorcandu-ne cAtre chindie, am asteptat as-
cunsi i'ntr'o prAvAlie din apropiere, pentru cA signor Sebastiani
avea intalnire cu LuminAtia sa si dupa plecarea lui a rAmas marele
dragoman Alecu beizade Sutu, care iarAsi a inceput sA vorbeascl
de Moruzesti, zicand cA trebuesc neapArat trimisi hasekii cu po-
runcile de a chinui pe cei surghiuniti pentru a-i face sa mArtu.
riseasca averile lor. lar efendiul i-a rAspuns ca poruncile sunt-
gata si cA mAine ii vor porni. Acestea ni-le-a spus insusi Safi
efendi dupa ce ne-a primit cAtre ceasurile 12, adaugand ca abea
cu multe sfortAri izbutise ca prin plata a o mie de pungi sA fie
36 r. inapoiate toate lucrurile confiscate, sa fie sloboziti si cei doi
beizade din conacul lui Mugtur aga, Band ei o obligatie scrisA
ate visterie ca vor plAti suma in Limp de patru luni. Ne-a spus
$i ca maine va face telhisi', adica o anafora in scris catre pu-
ternicul Sultan, avand nAdejde cA va fi ascultatA.
M'am Tutors cu aceasta tire imbucuratoare in casuta mea
catre ceasurile unu din noapte $i am bucurat pe pe prea stralu-
cita mea doamnA si pe cei din jurul ei. Am dat de veste despre
aceasta $i prea stralucitelor beizadele dandu-le de veste prin viu
graiu prin Panaioti, capu oglani Z, ca sA bucur si pe lumina-
tiile lor.
DuminecA 12 Mai spre pranz a esit si rAspunsul telhisiului
si indatA slAvitul Safi efendi, rechiap reisi 3, i-a adus pe beizadele
la PoartA *i dupa !Ice i-a luat si i-a asezat, i-a felicitat pentru
liberarea lor. Dupl aceia i-a luat de au scris obligatia pentru
visterie $i le-a dat vole sa se duca la casele lor. ,Si astfel au
Raport (N. Ed.).

' Comisionar al ambasadorilor streini (N. Ed.).
Vechil a lui reis efendi (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
161
venit cu bine in casuta mea $i au intalnit rudele $i pe cei din

casa lor, felicitandu-i $i bucurandu-se toti impreuna.
lar Sutule$ti cu ai lor se adunasera in aceiasi zi in casa
lui beizade Alecu dragomanul ca sA se bucure impreunA pentru 36 v.
trimiterea hasechiilor la cei surghiuniti. Intre dan$ii se afla $i
moraitul Dimitrache Paparigopulos, cel mai mare dintre dusmani,
care striga ca nu se multume$te cu atata, ci vrea sA van cur-
gand sange. In timpul acestei veselii a lor li s'a dat de veste ca
beizadelele au fost slobozite $i Ias pe fiecare sa judece ce tur-
burare a pricinuit aceasta veste.
A doua zi prea strAlucita mea doamna $i cu toti ceilalti au
plecat din casuta mea, sAnAto$i cu mila lui Dumnezeu, $i s'au
dus de-a dreptul la biserica Sf. Dimitrie sA multumeasca prea
bunului Dumnezeu $i_dupa aceia s'au intors cu bine in casele lor.
Tot in zilele acestea fostul reis-efendi Mahmut efendi $i 37 r.
Inge beg fuseserA Insarcinati din partea lui capudan-pa$a sa
convinga pe ienicerii ce pAzeau in «Cetatile de Sus, ' sA im-
brace haina e Nizam Djeditiulub 3, adicA uniforma. Aceia insA,
nu numai ca nu s'au convins, ci chiar rasculandu-se de tot, s'au
ridicat asupra numitilor. Mahmut efendi a fugit $i a intrat In
caicul sAu, ei insa 1-au urmarit cu alte caice $i 1 -au facut bucAti.
lar Inge-beg a fugit pe uscat calare $i a scApat.
Poarta afland cele intamplate a incercat sA indrepte lucru-
rile trimitand frunta$i de la tabAra ienicerilor ca sA-i indemne $i 37 v.
sA-i lini$teasca. Dar cei trimi$i nu s'au intors sA aducA rAspuns,
ci au ramas $i ei acolo.
Si astfel Miercuri 15 Mai aflarAm de o data ca numitii s'au
rAsculat $i se coboara pe uscat inarmati ca sa vie in ora$ sA se
adune impreuna ad. Si dupa putina vreme ii vazuram trecand
pt drum, avand conducator pe un serden-ghetzi-agasi a Kapotlu
$i fiind sub un steag obi$nuit galben $i alb. Ceilalti urmau trei
Cate trei, in tot o mie doua sute, cei mai multi dintre dan$ii
Lazi, albanezi $i altii. Treceau intro liniste $i o Were ad'anca, ne
privind nici la ferestre, aveau cu dansii $i un ceau$. care dAdea
de veste on unde erau pravalii ca sa nu se teams nimeni $i sa
nu inchida pravaliile lor pentru cai nimeni nu va suferi ceva, de
oarece ei se lupta pentru raiale st pentru legalitate.
In acest chip deci au ajuns cAtre sears la Top-Hane, unde
intelegandu-se -cu topgii 5 fiind $i acegia Intele$i, au trecut
inainte $i au ajuns la At-A!,idan, unde a inceput sa se adune
o multime nenumarata, fiinda era o conjuratie generals organi-
' Comandantul flotei (N. Ed.).

2 Cetatile Bosforului (N. Ed.).
° Armata noua infiinfatA de Sultanul Selim (N. Ed.).
Comandant al serdenghetziilor, un Corp voluntar (N. Ed.).
5 Artileristii (N. Ed.).
11
www.dacoromanica.ro
162
zatA dinainte de catre ulemale $i regiali 1, fiind cuprinsi in ea

seic-ul-islam halea 2 $i caimacamul Musa pasa $i altii.
A doua zi au chemat pe seic-ul-islam efendi $i pe seimen
pasa 5 lntr'una din cazarmile ienicerilor, unde venisera $i unii
dintre fruntasii rAsculatilor, cari au Inceput sa intrebe dacA
domneste dupa legi $i dupA Coran Sultanul Selim, care a fAcut
38 r. atatea Innoiri la biruri $i In ostire $i care a stricat toata stApa-
nirea lui WA nici un folos pentru imparAtie. Mai ales din pri-
cina nedreptAtilor lui nesuferite toti carmuitorii provinciilor s'au
rasculat $i nici unul nu mai ascultA de poruncile lui, care a
stricat moneda peste mAsurA, care nu face copii $i care nu se
$tie cine 1-a fAcut $i este condus de niste ticAlosi, adAugind $i
altele asemAnatoare. Seic-ul-islam a rAspuns cA toate acestea sunt
desigur potrivnice Coranului.
Si astfel i-s'a dat de veste sa abeice, acela insa nu s'a
supus $i cugeta sa se Impotriveasca, s'a vazut insA ca nu ga-
seste multi cari A-1 ajute nici tagma paznicilor lui, cari sunt
bostangii, pentru cA $i dintre dan$ii erau multi intelesi cu
rAsculatii.
Intre acestea au cerut pe fostii ministri $i gAsindu-i i-au
facut bucAti, intai pe. Ibrahim efendi Hotinlaul, pe Hagi Ibrahim
efendi, pe care I-au gasit ascuns Itntr'un bazin de apA, pe Ahmet
efendi $ir-Kiatipi 4, care bizuindu-se pe o t nusha, 5, pe care o
cumpArase dinnainte, nAdajduind ca-I va ajuta In aceastA Impre-
jurare, a incercat sa sarl de pe acoperisul casei lui $i cazand pe
drum 1-au facut bucati, pe Chior-Ahmet beg mabeingi 6 $i pe
altii. N'au lust Insa nici un obol nici altceva din tate au gasit
asupra lor, ci legandu-te Intel) nAfrarrA, be ttimisera la Poarta.
$i In afara de ace$ti ministri nimeni tea mai Post nelinistit nicaeri.
Gaud we unul avea nevoie de ma'ncare sau de alt lucru
it plAteau cinstit $i numai astfel $i-1 procurau.
38 v. Am cerut $i pe nenorocitul bostangi basi, cel prea cinstit
$i urea credincios puternicului Sultan, caruia i-a tAiat capul cu
cruzime, trimitandu-1 acestora, zicand thipurile ca vrea sa -i
Impace.
Au cerut $i pe reis efendi, nu 1nsA $i prea dreptul $i prea
bunu1 Safi efendi.
Caimacamul insA, avatid de- multa vreme urA asupra lui,
i-a Mat capul $i 1-a trimis acelora, eari au rAspuns ca degeaba
au ucis un om drept. Ace$tia au mai cerut pe . . . 7.
1 Demnitari religiosi si civili (N, Ed.).
2 $eful cultului (N. Ed.).
3 Comandantul oastei seimenilor (N. Ed.).
4 $eful scriitorilor (N. Ed.).
' Talisman, amulet (N. Ed.).
6 Postelnicul Sultanului (N. Ed.).
7 loc alb in text (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
163
A doua zi Vineri 17 Mai de dimineata cu totii Impreuna

.s'au dus la Babi Humaiun, cerand sa se deschida poarta, pentru
ca era inchist $i a intrat numai $eic-ul-islamul tinand Coranul
in mans cu vre-o zece ostasi batrani, cari intampinand pe Sul-
danul Selim, i-au spus ca oastea nu-1 vrea pentrtt a nu domneste
dupa legi $i ca trebue sa abdice. Vazandu-se astfel la stramto are,
se spune ca s'a dus el insusi la Sultanul Mustafa IV, varul sau
primar, fiul mai mare at Sultanului Abdul Hamid $i i-a spus ca
.a venit vremea sa domneasca $i 1-a felicitat. Dupa aceasta l.a
chemat $i chitular-aga $i venind s'a asezat pe tahti, adica pe
Iron, unde i-s'au inchinat toti dupa obicei. Si venind cei de afara
-$i cerandu-I pe dansul, au esit dupa aceia bucurosi $i au dat de
veste celorlalti ca s'a facut imparat Sultanul Mustafa, slobozind
si tunurile obisnuite.
Putin dupa aceia a esit $i el calare $i cu alaiul obisnuit si
s'a dus la geamia Sfintei Sofii sa se inchine, pentru ca se in-
tamplase sa fie Vineri.
A doua zi s'au impartit $i obisnuitele daruri ienicerilor,
adica 105 grosi fiecaruia cand se face imparat nou. Acestia po-
runcisera cu asprime sa nu rAmaie nimeni inarmat, nici In ora$,
nici la Scutari, nici in Cetatile de Sus", sub pedeapsa.
lar carmuitor la Cetatile de Sus" a fost oranduit un oare-
care numit Kabacgi, laz, care mai tnainte ftisese numai nefer, dar 39 r.
nn aceasta rascoala fusese cel dintai $i cel mai energic.
Luandu-$i toti insotitorii lui s'a tutors la cetAti.
$i pans in aceasta clips a acestei rascoale neasteptate din
.mila lui Dumnezeu s'au purtat cu deplina liniste $i tntelepciune,
fara sa se intample cea mai mica neoranduiala sau nedreptate
sau sa se fi furat cel mai mic lucru $i fara S se verse sange
cle loc, afara de acel al amintitilor ministri of fostului tegim.
lar dupa trecere de cateva zile Kabacgi a inceput sa se
amestece in lucruri in mod abuziv.
A numit dela inceput oameni de al lui ca ghiasekii 1 in
toate satele de sus 2 dela Buitic Dere pant la Ortakioi, deli
acestia intotdeauna fusesera numiti dela ogeacul ienicerilor, oa-
meni cunoscuti si priceputi, nu ca aceia. A inceput sa is zectuiala
dela locuitorii satelor $i sa jefuiasca sub deosebite pretexte, atat
dansul cat $i oamenii lui. A ajuns sa spanzure pe nedrept $i
!fart cuvant pe doi locuitori din Bagcekioi. Intre acestea venea
fa Poarta cu multi insotitori inarmati ca $i dansul $i expunea
probleme grele $i treburi exagerate. In cele din urnia carmuitorii
au fost siliti sa-i spuie ca pe viitor nu are voie 0 vie de a dreptul
la Poarta, ci daca are oarecari treburi cari privesc carmuirea Iii
sa le duca la ogeacul ienicerilor $i va lua raspuns de acolo.
Comandanti ntilitari ai satelor (N. Ed.).
2 Satele de ,pe Bosfor (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
164
Jar bostangi-basi-aga nu a venit in sus nici cu hantabasiul.

sAu, nici chiar travestit dincolo de Bebek, neputand sa-si hide-
plineascA carmuirea lui, deli, fiind carmuitor a mArii $i stramto-
rilor, puterea lui se intindea pAnA la cCetAtile de Sus,.
40 r.
lunie.
Luni 10 lunie s'a iscalit in satul Tilsit armistitiul, adica
incetarea rAzboiului Intre Francezi $i Rusi. Din partea lui Napo.
leon a fost numit Imputernicit principele Neufchatel, Alexandra
Vertieres, iar din partea ImpAratului Alexandru principele Lavanot
de Rostow. Aceasta a fast ratificat de Alexandru in satul
Tortzan.
41 r. Julie.
Miercuri 24 Julie Scar lat vodA Callimah a imbrAcat a douat

owl caftan ca Domn al Bogdaniei. Jar la 28. -a aceleiasi lancu
Bibica spAtarul, caimacanul sAu, a plecat to oaste. Aceasta se
afla la Silistra, iar numitul a plecat pe mare la Varna.
Domnul Hangeri cu suita lui a stat cateva zile la RtliCiUC,,
dupg aceia s'a coborat la Anhialos si a stat catAva vreme, Intar
ziind sA se intoarcA la Constantinopol.
41 V. Intre acestea a inceput sA fie oranduita si chestia intoar-
cerii prea milostivului meu Domn $i a prea strAlucitului beizade-
$i cei imputerniciti pentru aceasta erau. slAvitul reis efendi, Ha.
letis, (care desi era suparat pe beizade Dumitrachi, s'a silit din
tot sufletul pentru intoarcerea lui, pentru ca sA-si arate superiori--
tatea $i sA se vadA cat de folositor e sprijjnul si prea s1A
vitul Hagi Mustafa efendi, chehaia bei 2, care dupA aceasta a fost
$i caimacam $i care era prieten de catjva ani. cu. familia Moruzi.
Jar Area rAutAciosul $i ticAlosul caimacam Musa Pasa a,
eonsimlit si l'au impins la aceasta fArl voia lui, dar cu greu.
Si prin urmare, cu ajutorul lui Dumnezeu, SambAtA 3. Au-
gust a fost terminat decretul de iertare a amandurora si a fost
trimis prin mecter b.asi 3 a lui chehaia bei, sosind la Angora la
14 a aceleiasi.
42 r, Luni 12 August Domnul Scarlat voda. a. pornit pe uscatt
cAtre oaste,
1 Rosetti (N. Ed.).

Loetiitorul vizirului pentru treburite interne (N, Ed.)..
3 Seful muzicii (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
165
Septembre. 42 v.
Luni 2 Septembre de dimineata au sosit amandoi cu bine

in casele for $i beizade era foarte prapadit $i slab, iar Maria
Sa nu atata.
Miercuri 11 Septembre catre pranz la Babi Humaiun is'a 43 r.
taiat capul marelui dragoman, beizade Alecu Stitt', din pricini
ascurise, se spune insa ca era din pricina ca dezvaluise tainele
imparatiei solului Frantei, signor Sebastiani.
Sambata 14 Septembre a Imbracat caftan ca mare drago-
man arhon postelnicul lancu Caragea, fiul raposatului Gheor-
gachi Caragea $i a raposatei domnite Sultana Mavrocordat a
Domnului Ion voda $i nepot raposatului dragoman Scarlat Ca-
ragea, care a fost $i Domn paia l, stand $i od'hnindu -se In
rasa lui.
Joi 19 Septembre li-s'a poruncit 2 sä piece cu totii dela 43 v.
Constantinopol $i sä se aseze in insule, Maria Sa la Chalki in
manastirea Panaghiei, beizade Dimitrachi la Prinkipo la manas-
tirea lui Hristos $i beizade Panaiotachi in metohul de peste mare
al acelei manastiri. Pentru acestia am fost oranduiti eu, hatmanul
Dimitrie Shina $i caminarul Grigore 3, sa vindem toate averile
lor ca sa platim datoria de o mie de pungl catre visterie, pe
care o cereau fail cea mai mica pierdere de vreme, mai ales ca
se oranduisera jumatate din bani pentru repararea cazarmilor $i
cealalta jumatate pentru intarirea Cetatilor de Sus, $i daca nu le
plateau indata, datornicii vor patimi multe. Acestea au venit dela
rautatea $i ticalo$ia sufletului lui Musa Pa$a caimacamul $i dela
Celebi efendi, atatat de dusmanii Moruze$tilor, cari nu incetau
spunand a au galbeni nenumarati $i-i ascund.
1808.
Februare. 44 r.
Joi 13 Februare, Area stralucita mea stapana a venit din

insula cu domnitele cele mici ca sä se a$eze din nou in Ca-
suta lor.
lar Dumineca 16 Februare catre sears a venit $i Maria Sa,
de Dumnezeu pazitul cu toti ceilalti.
lar beizade Dumitra$cu $i beizade Panaiotachi au ramas in
insule, Dumitrascu in casa de peste mare a cumnatului sau, chir
Nichita, iar Panaiotachi acolo unde locuise dela incepui, adica la
metohul lui Hristos.
2 Numai nominal, nu efectiv (N. Ed.).

2 i. e. MoruzeOlor (N. Ed.).
8 Palladi (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
166
44 v. Intre acestea s'a raspandit vestea la Constantinopol ca prea

Mare le Vizir Celebi Mustafa papa, care se afla la Adrianopol cu
oastea imparateascA a chemat dela Rusciuc pe Mustafa Pasa
Bairactarul, care era $i seraskier at Dunarii I, ca sl se sfatuiasca
asupra celor ce au de facut $i ca a venit $i acela la Adrianopol.
DupA putinA trecere de vreme aflaram ca a trimis dela_
Adrianopol pe <Hagi All> , buluc basa 2 la Cetatile de Sus $i
a acesta a ucis pe vestitul Kabacgi, venind de dimineata de a
dreptul la conacul lui $i gasindu-I in harem.
Celor din jurul lui Kabacgi $i celorlalti neferi le-a spus ca
I-a ucis dupa porunca ImparAteasca, dar ne-avand porunca sa o
arate, au mers $i au intrebat la PoartA daca se dAduse o astfel
de porunca $i li-s'a raspuns ca nu au nici o stire. Atunci in-
fierbantandu-se au inceput sA se lupte cu .cel trimis, care a iz-
built sa fuga in turnul dela Fanaraki $i sA se impotriveascA
cateva zile inchis acolo. Au adus $i tunuri dela cetate $i au
daramat turnul, insA n'au izbutit nimic, pentru ca numitul cu cei
45 r. din jurul lui s'a luptat barbateste $i in cele din urma a plecat de
acolo $i s'a Intors la Adrianopol in liniste $i nezorit.
Julie.
Dupa putine zile aflaram ca prea Marele Vizir cu Bairac-
tarul Mustafa au pornit dela Adrianopol fAra voia puternicului
Sultan $i vin la Constantinopol, chipurile pentru ca sA se sfl-
tuiasca pentru cele ce au de fAcut. Si dupa foarte putine zile au
sosit cu ai lor la Daut-Pasa. Vizirul s'a dus de-a dreptul la Pap-
Kapugi $i s'a Intalnit cu puternicul Sultan iar Bairactarul Mustafa
Pap a ramas afarA in corturi cu ceilalti.
Suirea pe tron a Sultanului Mahmut II $i moartea silnica
a Sultanului Selim
Duminica 19 Julie de dimineata Bairactarul Mustafa Pasa a
intrat in oras si s'a dus de-a dreptul la Pasa-Kapugi $i intampi-
nand pe vizir a inceput sA-i vorbeascA foarte aspru si cu dojana,.
Intreband dacA asa a fost vorba intre dansii? Sau si-a schimbat
hotArarea asupra celor ce se InvoiserA si acum trAdandu-1 gan-
deste sA faca astfel ? $1 in sfarsit a spus ca dacA si-a schimbat
gandul ca un molau $i un nevrednic, el va merge $i va indeplini
acelea ce se hotarasera de comun acord afara. S'a ridicat IndatA
de acolo $i luand cu sine pe insotitorii lui s'a dus de-a dreptul
la Babi Humaiun, chemand $i unele ulemale intelesi cu dansul,
sA vie acolo.
1 Generalisim al ostilor dela Dunare: Bairactar, purtator de steag (N. Ed.)..

Comandant de buluc (unitate de trupa) (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
167
Au gasit insa poarta inchisa $i neputand sa convinga pe 45 V.

paznicii dinauntru s'o deschida, a poruncit lui chiose-chehaia 1 al
lui sä intre cu ai lui cu forta aruncand scarf pe ziduri, ceeace a
$i Inceput sa se faca. lar cei din casa Sultanului Mustafa din
seraiul ImparAtesc, mama lui, Sultana-Valide, au hotarat sA omoare
pe Sultanul Selim ca sA potoleascA lucrurile. Intre acestea paz-
nicii Babi-Humaiunului, Aland ca cei din afara Incep sa sarA
peste zid $i sA intre InAuntru, au deschis poarta $i cei ai lui
Mustafa Bairactarul au dat navala, fiind in frunte el Insusi. Si
ducandu-se la insasi poarta seraiului imparatesc au gasit-o $i pe
aceasta inchisa $i au hotarat s'o dArame, deci cei dinauntru In-
fricosandu-se au deschis-o. $i intrand au gAsit pe Sultanul Selim
mort, pe cafe dupa ce 1 -a plans Intristat Bairactarul Mustafa-Pa$a,
a cerut Indata pe Sultanul Mahmut, fratele mai mic al Sultanului
Mustafa $i ultimul $ah-zade 2, pe care 1-au gasit cu greu, fiind
ascuns ca sA nu pateascA $i el ceiace patise Sultanul Selim. Si
pe data 1-au incoronat Imparat, iar pe Sultanul Mustafa 1-au in-
chis in cafas 3 dupA obicei. lar Mustafa-Pasa a spus inaltimei
sale cA trebue sa facA $i un vizir, pentru ca cel de acum nu
este vrednic, iar InAltimea sa i-a raspuns ca nu gaseste unul
mai bun ca vizir decat pe dansul $i i-a dat indata sigiliul $i s'a
facut Mare-Vizir din seraiul imparatesc.
Indata au tras $i tunurile pentru a da de veste $i un crainic
a fost trimis In tot orasul $i pe Bosfor sA dea de veste dupA
obicei cA s'a incoronat Imparat Sultanul Mahmut.
A doua zi au ucis pe cizlar-aga 4, pe musahipul 5 arab,
complicele lui $i pe marele imbrohor 6, sprijinitori al Sultanului
Mustafa. Despre cel din urma se spune ca a fost cel dintai care
a ridicat mana asupra Sultanului Selim $i cA fiind intrebat mar-
turisise aceasta. Au ucis $i pe altii Intelesi cu dansii, afara de cari
au trimis $i vre-o o suta cincizeci de fete in aceia$i noapte cu
calai in insulele din apropiere $i ucizandu-le le-au aruncat in mare, 46 r.
pentru ca se amestecaserA $i ele in tragedia Sultanului Selim,
indemnate $i silite de cAtre sultana-valide. lar trupul Sultanului
Selim 1-au ingropat cu mare pompA in turbe-ul 7 mamei sale.
DupA ce a luat franele carmuirii Mustafa-Pasa s'a purtat
aspru $i drept $i a dat prin urmare multa vazA stapanirii, Incat
au Inceput toti cei din interior ca $i toti aianii provinciilor sa
reintre in ascultare, vazand ca carmueste un stapan, un om ho-
tarat In slujba binelui $i ridicarii Imparatiei.
t Ofiter al comandantului (N. Ed.).
1 Principe imperial (N. Ed.).
3 Garda, inchisoare (N. Ed.).
Mare eunuc ai haremului (N. Ed.).
5 Curtezan al Sultanului (N. Ed.).
6 Comisul imparatesc (N. Ed.).
7 Mormant (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
168
tar partea lui slabs (care era insemnata) era ca el carmuia

prin chiose.chehaia, Ahmet efendi $1 se intemeia aproape numai
pe dansul. Acesta era Insa un tidac foarte ticalos, foarte sgarcit
$i foarte dispretuitor fata de toti.
Maria Sa a gre$it $i In alt chip, dand voie tidachilor $i
dagliilor z sä maltrateze tagma ienicerilor pe fata
pi Intr'un chip
de nesuferit $i mult mai rau decat daca ar fi fost robi sau
prin$1, fiindca pentru cea mai mica pricina II bateau pe drumuri.
Aceasta era foarte neobi$nuit $1 ciudat pentru un ora$ean
sa vada Constantinopolul plin de deosebite cete de daglii ce
loveau $1 maltratau pe ieniceri, cari erau imbracati cu dolmanul
lor, adica uniforma tagmei lor, mai proasta de cat .a celei mai
de jos raiele.
46 v. Chiose-chehaia a ajuns la o a$a indrazneala $1 trufie faja
de toti, incat mergea imbracat ca tidac $i stetea numai langa
vizir $1-1 propunea toate treburile, la cari nu Intampina nici °data
vre-o Impotrivire.
In timp ce stetea la Hasne-Odasi 3 dela Pa$a-Kapugi $i juca
table cu Manuc beg, veneau carmuitorii Portii $i altii : chehaia
beg, reis efendi, tefterdar-efendi, tersana-emini a $i ceilalti ca sa-i
comunice treburile, pentru ca nu puteau sa ispraveasca nici una
daca nu i-o Infatisau intai lui. lar acela nu numai ca nu li se
Trichina, dar nici lui Manuc beg nu-i dedea voie sa li-se Inchine
pi astfel se a$ezau pi a$teptau sä ispraveasca jocul $i apoi intrau
in vorba.
lar Manuc-beg era un Armean din Rusciuc, negustor bogat
$i vechi zaraf at agalelor din Rusciuc $i deci $i at Bairactarului
Mustafa Pa$a, duo' ce acesta luase cirmuirea acolo. Era Insa
un barbat Intelept $i masurat In toate $i deaceia sfaturile lui
erau ascultate, avea $i mo$ii peste tot. Deci dupa ce a Inceput
Mustafa Pa$a Bairactarul sä aiba vaza $i propunerile lui sä fie
ascultate de carmuitori, din pricina serviciilor aduse de dansul
In acea parte, (pentru ca el era cel mai bun capitan at Otoma-
nilor, iar ai lui erau toti ale$i $i priceputi In ale razboiului), a
scris atunci $i pentru numitul Manuc sa i-se dea un berat 5, In-
tocmai ca acel at Marelui Dragoman al imparatiei $i sa cuprinda
47 r. Intocmai toate privilegiile $1 a fost ascultat $1 i-s'a trimis de
atunci beratul. Dupa ce numitul a luat sigiliul cum am spus, a
venit $1 Manuc-beg la Constantinopol. Acesta cu toata vaza de
care se bucura pe langa vizir, nu s'a apucat deloc de necuviinte,
ci dimpotriva I-a impiedecat dela multe lucruri necugetate, la cari
Tagma din oastea otomana (N. Ed.).

2 Deasemenea o tagma a oastei (N. Ed.).
a Camera tezaurului din palatul mareiui vizir (N. Ed.).
Inspectorul arsenalului (N. Ed.).
3 Decret de privilegii (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
169
II indemna chiose-chehaia. In cele din urrnd Mare le-Vizir i-a

poruncit sä se intoorca la Rusciuc, luand cu sine $i zece mii
de ostasi din ai lui.
Mustafa Pasa a dat multa vaza carmuirii imparatiei $i a
ucis fara mils pe cei necre iinciosi si turburatori. Poruncile pe
cari le scria in toata imparatia, erau ascultate si li se supuneau
indata toll vestifii aiani si dere-bey ai Anatoliei si Rumeliei, pe
cand mai inainte nici cel mai mic nu se supunea celor mai aspre
porunci imparatesti. A scris deci tuturor aianilor sA se adune cu
oaste la Constantinopol pentru ca sA se sfatuiasca pentru cele
ce au de facut, cele ce privesc carmuirea sa fie asezate cu ran-
duiala si de acum inainte sa inceteze nemiscarea $i anarhia sau
mai bine zis poliarhia. $1 au venit astfel din Anatolia Kara Osman
Oglu si Geapan Oglu iar din Rumelia Ismail-beg din
Serres si altii mai mici foarte multi, that campia dela Daut-
Pasa si imprejurimile s'a umplut cu oaste nenumarata.
Si adunandu-se mai multe on au hotarat ca fiecare dintre 47 v.
aiani sa alba o parte din teritoriul imparatiei $i sa-o carmuiasca,
platind in fiecare an darea catre visteria imparateasca si fiind
fiecare dator sa porneasca indata si negresit, and ii va porunci
imparatia sa mearga undeva cu un anume numar de oaste. Jar
ienicerii sa fie inscrisi in provincii cdti sunt pentru razboi si sa
primeasca leafs potrivita, iar cei cari sunt trantori si nevrednici
de razboi sA nu primeasca leafs. Toate acestea le-au primit toff
in deplind intelegere.
Dupa aceia cei doi aiani. Kara Osman Oglu si Ismail-beg
au fost imbrAcati cu blani in fata puternicului Sultan sj au in-
ceput sA se intoarca. Pe ceilalti i-a imbracat Marele-Vizir afara
la Daut Pasa cu hilat si s'au dus si dansii in locurile unde
lusesera oranduiti.
Toate proviziile pentru razboi si celelalte necesare pentru
viala au inceput sA fie cumpArate cu cinstea cuvenita si inteun
cuvant locuitorii au inceput sa vada un fruntas al rAzboiului si
Tun capitan vigilent, cum 'nu mai vAzusera unul de multi ani.
Sambata 5 Septembre beizade lancu Caragea, fiul raposa- 48 r.
tului Domn Nicoiae voevod Caragea, s'a facut Mare Dragoman
u ajutorul lui Behti Emin efendi, nizam-gedit tefterdar 2. lar
inaintasul sau lancu Caragea, care murise in marea dragomanie,
-s'a retras in casa lui.
Sambata 12 Septembre, chir Kallinicos, care mai fusese pa- 48 v.
-triarh, s'a urcat in chip hotesc pe scaunul patriarhiei Constanti-
rnopolului cu ajutorul zarafilor Marelui-Vizir.. In afara de o suta
,cincizeci de pungi, pe cari le platise pentru patriarhia lui, a mai
I Loc alb in text (N. Ed.).

' Controlor de finante al armatei not (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
170
dat numitilor si o obligatie de 200 de pungi, pentru a i se da

vole sä schimbe vro doi-trei arhierei si Inaintea tuturor pe
chir 1 al Nikeii.
lar chir Grigorie a scapat cu greu de o disgratie adanca,
cu voia lui Dumnezeu, $i i s'a poruncit sa se aseze in insula
Prinkipo, la manastirea lui Hristos.
lar Manuc-beg venind dupa aceasta dela Rusciuc, a certat
pe zarafi ca se amested in aceasta numire de patriarh si a spus.
multe si lui chiose-chehaia, care se amestecase in aceasta nele-
giuire, Wand rau si dand nume Mu si vizirului.
49 r. Marti 3 Noembre si 25 a Ramazanului catre ceasurile 8 din
noapte ienicerii, cari de cateva zile facusera o conjuratie impo-
triva vizirului, au dat foc Pasa-Kapugiului. Vizirul, care se afla
In haremul sau, a hotarat sa se impotriveasca impreuna cu cei
din jurul lui si s'a aparat inchis intr'un gherghir 2, in care avea
butoae cu praf de pusca. Avea si o hruba subpamanteana in-
tarita mai dinainte, unde 1-a inconjurat o mare multime de ieni-
ceri. Acestia au inchis si portile cetatii ca sa nu-i vie ajutor dela
Daut-Pasa sau dela galiongii 3, topgii sau altii.
lar Rami Pasa, om insemnat In specialitatea Iui, care era
si capudan pasa si unul dintre sprijinitorii carmuirii vizirului, a
venit dela Tersana 4 la golful Kerationt adica la Bagce-Kapusi
49 v. pentru a da ajutor vizirului si gasind portile cetatii inchise a
scos o fregata si a dat cu tunul in cetate, dar n'a izbutit sa
faca ceva.
Asa Meat in cele din urmA vizirul, dupa ce s'a luptat in-
grozitor a dat foc hrubei si au fost omorati o multime de ieni-
ceri si a fost omorat si dansul. Luand trupul lui I-au asezat la
At-Meidan si astfel ajutatorii si luptatorii Iui si-au pierdut na-
dejdea si unii dintre dansii au fugit, altii au fost ucisi de catre
ieniceri, pentru a numarul for se manse foarle mutt, unindu se
cu dansii a doua zi si topgii, galiongii si celelalte ogeacuri. lar
Rami pasa si altii au fugit. Chehaia-beg 5 $i tefterdar
efendiul 6
au fost ucisi In coriacul tefterdar-efendiului,
pentru a incercasera sa se Impotriveasca ienicerilor cu cei din
jurul tor.
In fiecare mahala mergea cate o straja de ieniceri impreunI
cu mahalagii. La poarta fiecarei case ardea o candela si cate
unul pazea fiecare casa pans la Burnu, pentru ca ticalosii fugari
sa nu gaseasca prilej sa dea foc $i sa pricinuiasca panics.
Deci locuitorii din mila lui Dumnezeu au scapat si dela
2 Camera boltitA cu porti de fier (N. Ed.).
3 Marinarii (N. Ed.).
4 Arsenalul (N. Ed.).
6 i 6 Locuri albe in text (N. Ed.).
www.dacoromanica.ro
171
aceastA Imprejurare. $1 apoi Joi 5 Noembre un crainic a strigat

in toate partite ca sA nu se teama locuitorii cinstiti ai orasului
$i sA fie linistiti.
Joi 5 Noembre, cAtre ceasurile 8 din noapte, nenorocitul 50 I.-
beizade lancu Caragea, marele dragoman, greu bolnav de-o lunA
$i-a dat ob$tescul sfarsit.
Vineri 6 Noembre a fost gAsit mort fostul 1mpArat, Sul-
tanul Mustafa, fratele mai mare al impAratului de acum, Sultanul
Mahmut 11, $i de$i era bAnuiala cA fusese asasinat, totusi multi
demni de crezare asigurA cA a murit din pricina fricii ce 1.0
pricinuiserA intamplarile ce veneau una dupa alta, pentru ca era
fricos din fire.
La 17 Noembre dirt mila lui Dumnezeu au .incetat turbu- 50 v.
rArile $i teama unei nAvale din afarA a partizanilor vizirului,
pentru ca toti au fugit la Rusciuc.
www.dacoromanica.ro
NOTA
Din cauze tehnice tipografia uncle se imprima Bule-
tinul neavind suficienta litera greceascd de mina", din
articolul d -Iui P. P. Panaitescu apare numai studiul si tra-
ducerea Efimeridelor" lui Constantin Caragea Banul, textul
original grecesc raminind sa se dea in extrasul dorit de
autor si supt ingrijirea sa.
Tabla numelor si materiilor se va face pentru mai
multe volume impreund
www.dacoromanica.ro

BCIR, T. 3-1924

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BCIR, T. 3-1924

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Buletinul

Comisiei istorice a Romaniei

N. lorga, Doud cnvinte de pomenire : I. Bogdan $i D. Onciul. . . I XII

P. P. Panaitescu, Un manuscript necunoscut al Efimeridelor lui

25 lulie 1864-1919 lunie

sau, in ceiace rivna lui avea mai aprins si rab-

I. Bogdan avea in 'vedere acum o editie para-

adausuri ce se pot deosebi usor de textul naiv

aproape gata, supt Ingrijirea, d-lui lulian Mari-

o alegere a documentelor slavone celor mai im-

care si-a petrecut ultimul timp dintr'o viatA cu

Trebuia un puternic indemn din afara pentru

Materialele pe care le infatisez personal se

Prea innalIate Doamne,

Varsta invechit, vartute ail slabitii, a mai chevernisi Scao-

ea.C-riatv TIN LiaQxCag TO:15T% Obt£1.0aEXthg xai cl6tactwg,

inIniXotatog, Ei6s6g6tarog xat XQL6TLCCVLX6TUTOg fulo5V avfEv-

of trls 'ExxAmai,ag 5Q01, xat xav6vgg, gcruvechotag tons Ev tfi ai)-

Mare este cu adevgratil stepena arhierii $i foarte trebuinEoasa

a sa mana iscAlita a Sv[i]ntii Sale paretisisii,pentru Oasta pre-

f Tfig dytoatectrig btu:mood]; `POLSOCOtrttf011 Cut,00CCTOETE15-

xml,o-cu xat '014:mug xavovizag aQ0600:5116VOL Etc E1.1QE01V Xat

Pre-svfalnta episcopie a RAdAutului ramAindu fara arhiereti,

t Smeritula Ierothei, cu mila lui Dumnedzaii episcopti Hu $ului.

tandinil Mihailu Cehanii Racovite Voevoda, cu mila lui Dumnedzail

Pre-svanta Mitropolie Savastiias ramAindil Vara de arhiereti,

patriersasca E-au trimisu Presvinjiia Sa catra not $i cu voe $i tire

MO1 A,(9939n3 moAnupiOX itunion.00lrtx 9030 `mort3Tlam13go1sp

Aourni 113Y. SC A34930. WA, A.T.Loy vox mo31318 5101 510x71A3wo

`DrmoX olayy9931Dx 1,1f3 (131 lui A.13A,31.1 A,111 Alt191co1A9 dawn

501(10 513.0.116(11151311 914 32. MO1A91C MOULD 500510 01 5393D03{} Q,73 -

Tgatri SE xat SLa xotvlig ixXoyfig xal, XaVOVI,X,fig RETOLN6E0.15 XCE--

t Sfintele $i duhovnicestile pravile hotarascti $i aiavea aratI

aleaga °brazil vrednicii, cinstita $i trebuine'osil ca sa priimeasca

Trig ayLGOTatlic 11/11TQWTOXECOg EE6a6rsia5 acO ao2aitiv

al, 'at) Oluati tij; 1:1)4,w-rang rairrig Mitodauog, 8tie MVO-

arhierei, prinil voia, Indemnarea si slobozenia iubitor[u]lui de

Prea-sfanta episcopie a Romanulul ramAindii fAra de arhiereii,

Arzuld ce s'ail scrisil catra prea-putearnica inparajie pentru

angina lacuinciti in parnantulil Moldovel, cu acestil smeritil har-

atuncea, cum $i elu Insus5, la Patriiarhu15, ca au facutil paretisisil

parnAntului nostru de-a pururea, prinit mila cea nemArgenita ce sA

aleagere $i a$Azare, supta chipti de in$tiintare, scrie cAtra Patriarha,

La anula 17[88-9] mutandu-sa de la ceste vremelnice fericitula

Cu mila lui Dumnezeti Iacov Arhiepiscopa $i Mitropolita

mAnare, trupulii cu minile zidindu-Iii, precumu s'ati zisti, lama

Dumnezeil si ispititu intru vredniciia sa, pre carele 1-am chiemat

noastra iscalitura iscalita si cu pecetia Sfintei Mitropolif pecet-

t Prea-sfanta episcopie a Husului ramaind fara de arhiereil,

La anulii 1796 Maiti, plinindu opstiasca datorie fericitulii

Prea-svanta episcopie a Husulur ramaindil fara de arhiereil,

demnarea si slobozanie iubitoriului de Hs. Domnului nostru $i

,Prea-sfanta Mitropolie Sardeonti ramaindil fArA de arhiereti,

a Tarigradului, chiriu chirti ,

si a pre-innAliatulul, pre-blagocestivului si pre-crestinului nostru

Nectarie, $i alu doile pe Pre-Cuviosie Sa ,

Domnie a Marie Sale $i ramaindu SfAnta Mitropolie,. fara de

Prea inaltate Doamne,

sa afla ocarmuitori acestei pastorie, cu de obste multamire facima

ow ;cat dotocpaatv xat St& ifig nacei,cnig Ev stSst eatcrtalig na-

nostru star:Anti arhiepiscopii a Tarigradului $i a toatA lumea Pa-

`IEQ£Rigg, gAiql OEOD CcQxtgataxonog Kowaravrivaimo-

yvawv taro graysx2,.6.11.7tKU CEOEVTLX0i1 yQatt[tatog toil OCQC6TOU