>

1'

TIPOGRAFIILE
XILOGRAF1ILE, LIBRARIILE
SI
4

-
,

LEGATORIILE DE CARD DIN BARLAD

DE t

ECONOMIA, I. ANTONIA ICI si GR. CRETE'

PROFESOR1 ;

CU PREFATA I NOTE DE ACEST DIN URMA

,

151

CU 0 PRIVIRE ASUPRA TIPOGRAFIILOR DIN ROMANIA DELA 1801 PANA ASTAZI

IN PREFATA

SI 7 II.USTRATII

---=4444664-c-3-4=--

BUCURESTI
- ,
/NI PRIM ERIA STATIJEUI
1909 Preful, lei 2.50.
Pe hârtie veil,* lei 5.
www.dacoromanica.ro
.
 TIPOGBAFIILE
XILOGRAF1ILE, LIBRARIILE
NI

LEGATORIILE DE CARTI DIN BARLAD

DE

ECONOMUL I. ANTONOTICI i GR. CRETE

PROFESOR1

CD PREFATI I NOTE DE ACEST DIN DBMA

CU 0 PRIVIRE ASUPRA TIPOGRAFIILOR DIN ROMANIA DELA 1801_ ANA MALI,

iN PREFAT

SI 7 ILUSTRATII

-=>g-t-E)

BUCURE*TI
1MPRIMERIA STATTYLLTI
{909
www.dacoromanica.ro
 PUBLICATIILE PROFESORULUI GR. CREW')
ANONyMUS CARANSEBESIENSIS, cel mai vechiu dictionar la-
tino-románesc circa 1670, cu introducere (Revista
Tinerimea romdnei,, din 1898);
LEXICON SLAVO-ROMANESC I TALCUIREA NUMELOR DIN 4649 DE
MARDARIE COZIANUL, Cu studiu, note, indice románeso
si facsimile, 1900 (editia Academiei románe);
si urmätoarele studii
DouI Si IHUIRI DIN SECULUL TRECUT (Convorbiri literare din
1875);
CATEVA SPECIMINE DE E rimoLoGIA POPORANA ROMANI (Columna
lui Traian din 4883);
INTAIUL PRAXIU SALT APOSTOL ROMANESC TIPARIT, circa 157a
(Revista pentru lstorie, Arheologie fi Filologie, vol. V
din 18.54;
CODICELE VORONETEAN DE I. AL LUI G. SBIERA : critica (aceeas,
revista, vol. VI din 1891, editie separatá 1886);
0 NOLA ETIMOLOGIE A NUMERALULUI ROMANESC 0 (aceea§ re-
vista, vol. VI din 1891, editie separata 1888);
CATEVA ETIMOLOGII aoraINEsTi ; ráspuns d-lui Ovid Densu-
sanu (aceeas revistä, vol. IX din 1903);
7 ETIMOLOGII ROMANESTI (Buletinul Societdtii filologice, a-
nul I (1905), No. 2, si anul II (1906), No. 1, doind
mai desvoltat in Junimea literard din Suceava, anul
IV (1907), No. 6 si 7);
CEL MAI VECHIU DICTIONAR LATINO-ROMAN DE TODOR CORBEI
(manuscript circa 1700) : notith extrasä din Voin(a
nationald, anul XXII, No. 6.135 dela 15 Oct. 1905 ;
APEL CATRA TIPOGRAFI, LITOGRAFI, LIBRARI, ANTICVARI, LEGA--
TORI, PROFESORI, PREUTI SI STUDENTI (in Bulet. expozit.
gen. romdne din 1906, No. 7, p. 174-77, apoi adaus
in Sol idaritatea anul I, No.19 si 20, si in alte ziare
si reviste ; din primele 2 si ediii separate : I si II).
')PuIi1icaii1e economului loan Antonovici se vAd in cuprinsul
lucrArii intregi, cap. A.,§1V 1-3 (cart° §il (ziare) § VIII 5 (ziare).
Fraiii G. i N. Ropa Codyeanu apArd la G. V. Munteanu in 1908.

www.dacoromanica.ro
 TIPOGRAFIILE
XILOGRAFIILE, LIRRARIILE
SI

LEGATORIILE DE CARTI DIN BARLAD

www.dacoromanica.ro
 r

,
,f

711

Tipografii: G. Catzafany, G. V. Munteanu,C. D. Lupascu, C. S. Le fear.

Prof. I. Popescu, directorul tipografiei asociatiunii nUnirear,
Librarii : Nan. Barbu, N. A. Petrof.Legatorii : Diaconul G. Mbu, G. V. Rada.

www.dacoromanica.ro
 PREFATA')
In primAvara anului 1906 fAcuiu un Apel ceitra' tipo-
grafi, litografi, librari, anticvarileg'atori de carti,
profesori, preu(i i studenti, care s'a publicat in Bu-
letinul expozitiunii generale române, No. 7, p 174
177, §i in alte reviste §i jurnale2), cum §i in douä ediii
i) Aceasta prefath se tipari mai inthiu in titeraturd 8i Artd
rorndnd, anul XI, No. 2, pag. 75-83, din Fevr. 1907, din care se
fad' un extras, cum si cu oarecari modifichri in Vointa Naçio-
nald XXIV 6.580-83 si in Revista ortelor grafice I 2 4 si 6
din lunie acela§ an, din care numir ultim inch se scoaserh douà ex-
trase, apoi inteo forma deosebita si la un loc cu o parte din lucra-
rea intreaga in Buletinul expoziiunii generale române No. 15
din Dec. 1906 (recte Oct. 1907), reproduchndu-se si de asta data
(ed. II), In sfArsit acum apare cu si mai mari schimbAri In a III-a editie gi
se alatura la lucrarea intreagl, trash aceasta in 1907-8, dar nepusA
pana azi In circulatie, Gindcà se hothrise schimbarea prefetei.
1) Win& national& anul XXIII, 6293, 6319 si 6329, Romdnul
Ziterr IV 20 si 21, Solidaritatea I 19 si 20, Baletinul oficial al
Asociafiunii generale a librarilor din Romania III 9 si 10, ?codla
§i Biserica IX 7 §i 8. Prin Apel propuneam sh se stratigh i sh se
trimith la expozife toute publicatiile din judete, mai ales cele vechi
si rare, cum si manuscriptele, ori cel putin cataloagele cronologice
exacte tile acelora i rnonografiile tipo- i litogradilor, librAriilor §i
legatoriilor românesti vechi sau bona.' din Ora si de peste hotare ;
arAtam hnportanta copertPlor de la chili si a cataloagelor scoase de
tipografi si librari, ci deosebire a acelora ce cuprind si manuscrip-
tele thmase nepublicate ; enumeram bibliografiile si cataloaaele bi-
bliotecelor mai importante (intre cari nu trebue sh se uite PCatalo-
gul bibliotecei Aoalaiunii transilvane de N. Togan, Sibiu 1895,
cele h113 bibliotecelor gimnaziului din Blaj si a Societatii p. liter.
rom. i cultura pop. rom. din Bucovina neflind Inch tiphrite); eriu-
nieram asenienea monograbile tipografiilor de dincoace si de dincolo
de murrti, citând tnai multe tipograth cu datele kr din tail si de
afarA, ales din l3aSarabih. Rusin si douA din Turcia. IntimplAtor
vorbiin de stampa care reprezenta Lupta biraitoare a tui Alexan.
dru lifachedon contra impdratului pagan. Por,u i ingropdciunea
aceatuia, shpatA In 1817 de Pop[a]Gheorghieu probabil la Sibiu, de
care profesorul din lihninicul-Valcii C. Mateescu, originar de la
www.dacoromanica.ro
 8

separate. La acest Apel pärintele econom I. Antono-

vici, profesor din War lad, cunoscut prin mai multe lu-
cräri, in special prin lstoria conzunei Bogdana din
Tutova, premiatä de Academia rom'an6, se grábi a fas-
punde, facand monografia tipografiilor, librariilor si
legeitbriilor de airti din Bar lad.
Lucrarea era gata la 10 Septernvrie 1906. Autorul
se ocupa de cele cinci tipografii : a asociaPunii q Unirea»,
datoria sthruintelor profesorului, I. Popescu, din 1869, a
lui. Catzafany, Munteanu, .Comercialá» (Letcae) si Lupa-
scu ; apoi de cele patru librärii : Barbu 1852, «NouA,» (V.
Vasiliu, urmat de N. Petrol), a o $coalelor » (G. Vasiliu, suc-

Curtea de-Arges, posedd un exemplar aproape identic. Acesta e tot

de Gheorghie Popa, dar fail versurile latinesti, si apdrut in anul
1798, va sa zica curand dupa. imprimarea Alexandriei la Sibiu
1794 si circa 1797, cum si la Movildu 1790, cariia pare ca i-a
servIt cumva ca ilustratie Acest xilograf e Gheorghie sin Popa
Constandin, tipograful, care lucra la Rarnnic de la 1782-94 eel putin.
Cf Ribliografia rm. veche de Bianu si Hodos II 274, 75, 77; Spicutri
de G. Ionescu 239, 43, 45, 46, de care carte vorbese mai jos ;
Studii $i Docurnente de N lorga XIII, ix, 113 (No. 21) din 1806 ;
Apel cdtrd tipograft etc. de Gr. Cretu, ed. II p 5, cum si p. 5, n..
2 din ed. II a acestei Frefele. Un efect al Apclului mieu fu cá pro-
voca pe G. lonescu, directorul tehnic al institutului de arte grafice
Carol GObl, sa-si stranga la un loc destul. de bogatul sdu material
pentru istoria tipogratiilor romanesti si sa publice partea relativä la
Cimpulung, Govora, manastirea Dealului, Targoviste si Ducuresti ,
in Bulettnul expozitiei generale rornâne, No. 9-13, sub titlul
Spicuirt dln trecutul hpograflei cu prtvire mai ales la tipogra fiile
romtinefti din diferitele epoce, care esi si in erlitie separata pe spe.
.sele societatii de tipografi etc. ,,,,Sol dantateau. Neat cä are cam
multe date neexacte, cum sant mai ales cele initiale ale mai tutu-
ror tipograbilor dintre,1818 ti 60,,ca atribue gresit unele carti .cu-
tarii tipografii, ca arata ca existente in biblioteca mea si alte carti ,

cleat cele vazute de dansul la expozitia de stiinte din 1903 si trecute

in Cotalogul aceAeia, pp. 156-161 si XII, ca crede in existenta
unor litografi si tipografi bucuresteni fictivi, ca Peurilz (p. 137) si
Gottlieb (p. 177). Daum! publica apoi cu mai multä ingrijire in
Albina din 1907 un articul despre tipografia de la Snagov i alte
2 in Revista pentru Istorie, Arheologie i Filologie, vol. X din
1909, despre cele de la epiqcopiile de Buzciti 0 Rettnnicul-Vdlcei,
articule extrase pentru editia separata a Spicuirilor.
www.dacoromanica.ro
 9

cedat de, fratii Frumuzacbe) i Butunoiu; in sfarsit, mai pe

scurt de legatorii : dascalii Alexa i Iancu de pe la 1840,
paraclisierul Stan Zgaroiu, diaconii V. Ionescu si G. Albu,,
doi Evrei (Avram si Haim), de legatoriile- tipografiilor
Catzafany, Letcae, Lupascu, curn si de legatoria speciala
de azi G. V. izadu. Autorul producea si lista cartilor,,
brosurilor i iiarelor aparute in fiecare .tipografie (pri-
mele peste tot in nurnar de 40, ziarele 26, intre cari si
revistele principale: G. Lazar i Fat-Frurnos), la mai
multe din aceste institute dand i alte larnuriri, ca de
exemplu : mijloacele,, felul masinei, numarul lucratorilor,
iar in capitulul B (devenit in urma C) aratând cartile
editate de unii librari, felul cartilor ce se cetesc mai mult
altele.
Autorul imi prezenta in Sept. 1906 monografia sa,
spre a se publia. in Buletinul expozitiunii cu, ruga-
ciunea ca s. fac o prefatá si corecturile la tipar.
Cercetand lucrarea, am constatat CA este meritorie,
desi cam inegalä. In acelas timp insä, banuind cá biblio-
grafia e incompleta, am inceput a face cercetari din ce
in ce mai,incordate in biblioteca Academiei, unde, mai
ales cu ajutorul celor patru registre, zise ate cartilor
legate, carti al caror numar trecea de 3 I.000, aflaiu, pe
langa cele 66 de publicatii, consemnate de autor la
prima incercare, Inca vro 300 atat dinainte de II Oc-
tomvrie 1885, cat i cu deosebire in urma acestei date
a infiintarii acelor registre.
Controland materialul adunat de parintele Antono-
vici, indreptaiu si oarecari greseli. Astfel, pe nesimtite,
deveniiu colaboratorul sfintiei sale. Comunicandu-i a-
ceasta si mai multe deziderate in deosebite randuri,
dansul implini, cu acelas devotament, multe lacune, din
cari cea mai insemnata este relativa la inceputul tipo-
grafiei Unirea.,,, care se lamuri, dupa ce se descoperir6.
Actele gestiunii afacerilor tipografiei asociatilor
.Unirea,, pe (1869 5iJ 1870, §i asa, prin conlucrarea
amandurora, monografia se imbunatati si se mari Inca
de sase ori.

www.dacoromanica.ro
 -10

Prin cercetarile mele i prin multele /3rovocari 'oe

Pacuiu autoruhii, aflaiu, afara de un ntimar de carti etc.,
de cad Vorbiiu, intre altele, 3 tipografii: Romanau, a
librarilor Vasile D. Vasiliu si G. M. Barbu; Noua. sau
Progresul Sigmund Gross, care ave54 biblioteca de
leCtura pentru iniprumutare, i Moddrn6, .GUtenbergu
Hermann Stein si Samuel Segall, care tineA si papetarie,
apoi treLxilografii peeetatuL Weingarten 1870, D. M.
Serrea I de la Tecuciu i Letcae; asemenea libraria de
pe langa tipografia Catzafany, cum si legatoriile de pe
langa tipografia Munteanu si a lui Gross.
In acest studiu, cum se prezenta acum, nu s'ar pUteA
deosebi uscir partea mea de a primului autor, afara de
prefat6 si de note; cad toate sant scrise de subsem-
natul, cateva insa cu material comunicat de sfintia sa.
Una din notele Prefetei, ediTia I i mai ales II (pagi-
bele 12-17), relativa la anul 1818 al infiintarii tipo-
grafiei de la Cismeaua lui Mavrogheni, din cauza desba--
terii chestiei: Cine e autorul carticelei anoriime Rost
de poezii (Sibiu), 1822 ?, la care dadii naStere, crescii
pe neasteptate in chip extraordinar chiar in cUrsul ti-
paririi 8i asA deveni un adevarat excurs.
Mai tarziu aflaiu cu oarecare greutate in Catalogul
(nealfabetic!) al bibliotecei V. A. Ureche din Galati,
rarul exemplar (poate utile) din ',Rost de poezii, adicd
Stihuri, de Paris Mumuleanul, in Bucuresti, in cea de
nou facuta tipografie (dela Cismea), 18201,, a carui data
inchipuita (1817) numitul academician Ureche, la pagi-
nele 428 si 438 ale Istoriei Românilor X §i Ia pag. 212
a Istoriei voalelor IVca si Aron Densusanu, Al. Fi-
lipide, Lazar Saineanu (Autorii romani moderni),W W.
Rudow (Geschischte desrumlinischen Schriftums 49),
Moses Gaster (Grundriss der rbmaft. philologie II
355), Ovid Densusanu (Isl. lit. rom. conteinp., curs
stenografiat, 4 8) i altii o daduse dupa Eliade, nti
dupä et&nplartil sau, de uncle lua numai tipografia.
Afland acest exeMplar din editia I de la h.nul 1820,
cu autor, loc i data insemnate anume, nu ca ditia II-a
www.dacoromanica.ro
 11

anonimä de la 1822 [I. Batt, Sibiu], si examinandu-1

de aproape, reveniiu asupra ipotezei mele, propuse in
ed. I si II a Prefefei, c'd aceste versuri ar fi ale lui Ianeu
VAarescu. De aceea hothriiu A, public alta prefatà
(adecA aceasta), fárá acea nota, ramanand materialul
adunat acolo de oarecare folos pentru studiile de Iimba,
bibliografie, cronologie si altele relative la Mumuleanu si
Vaaresti etc. din. cari vaiu relev6_aici mimai_cinta niartii_
gramaticului-poet Ianache Vâeärescu, arätatä de mine
pentru prima oara: 1 2 Julie 1797 (cf. ms. Acad. 1650, 6).
Fiind intaia monografie serioas6. de acest fel din cele
compuse in timpul expozitiei si pentru expozitie, lucra-
rea crezuiu O. meritá a se public6. in Buletin, de unde,
extrasn. in editie separatA si completata, se va puteà r5s-
'Audi si va servi ca model earturarilor din celelalte orase
doritori de a se ocupà cu asemenea chestii, in special en
istoria tipografillor din seculul XIX.
Precum se va vedek publicarA cArti, brosuri, reviste si
jurnale BarlSdeni de categorii si seari deosebite : profe-
sori, medici, militari, advocati si oameni politici, studenti
(teze), autoritati, societAti stiintifice si economice; intre
cari citez Ateneul, ai carui primi vicepresedinti au fcist
I. M. K. Epureanu si d-rul C. C. Codrescu. Cf. No. 55
dela tipografia Catzafany.
Ziarele locale furA si sant sapamanale, afarä de nu-
merele unice si de reviste. Iata numele revistelor : G.
Lazar, 1887 89 (26 numere lunare), Revista 1896
(vro 20 de numere s'apth.manale), Palodaliterara 1904
(12 numere lunare de cate o coalä), Fat-frumos 1904
pan6. la I 906 (35, numere bimensuale), Crucea 1906
(trei numere lunare).
In tipografiile dela Barlad tipArird si scriitori sail au-
toritati din judetele limitrofe :- Vasluiu, Fliciu si. Tecuciu,
chiar dupä ce se infiintara in capitalele aeestora tipo-
grafii. Contrariul nu se intampla deck rar si din anumite
cauze. Aceasta dovedeste c6. Barladul a avut ascendenta
culturala in partea sud-esticA a Moldovei. Cateva bro-
suri insä scrise pentru trebuintele judetulni Tutova se
www.dacoromanica.ro
 12

.
vad imprirnate la Focsani st fireste alte carti, mai ales
inainte, la Iasi, probabil si la Galati, si cu atat mai mult,
dela Unire incoace, la Bucuresti.
Lista cartilor, brosurilor si revisteldr esite din o tipo-
grafie se a§ath in ordine cronologica la sfarsitul istori-,
cului ei, avand fiecare carte un aliniat. Tinuiu sama cu
deosebire de editia cea mai veche, cele urmatoare puin-
du-le sub acelas numar. Insa scrierile unuia si aceluia
autor si cele idea autor, cari aveau aceea§ vorba la in-
ceput, ca : budget, cont, expunerea situaiu nil, raport,
regulament, statute §i in parte §i anuar, s'au pus in
locul cuvenit dupa anul primei din ele, urmand immediat
in acelas aliniat toate celelalte de aceasta categorie pana
la cea mai noua, firá sa se mai repeteasca. numele au-
torului sau intaiul cuvant din titlu. Facuiu cuvenitele tri-
miteri la cartile aceloras autori si la budgetele, regula-
mentele etc., aparute in alte tipografii din oras. Am in-
trodus toate brosurile oricat de mici, pentruca fiecare
reprezenta o idee, o stare de lucruri existenta in cutare
tinut si timp. De altmintrelea aceastd prima lucrare
pentru un oras de provincie va puteh arath altor stu-
diosi la ce material se pot a§tepth.
Numarul cartilor, brosurilor si jurnalelor, aflate 'Ana
azi s'ar urea la 375 1) : 324 carti si brosuri, 46 de ziare
si 5 reviste. Suma totald insd de 375 nu reprezenta
exact numarul publicatiilor barladene, pentruca pe de o
parte n'am pus la socoteala decat prima editie a unei
carti esite din o tipografie, iar pe de alta parte 10 jur-
nale (si reviste) se tiparira in mai multe tipografii, ceeace
se intampla si cu deosebite editii a pse carti, asa ca
titlul unui ziar sau carti revine de mai multe ori 2). Ast-

.1) Numärul de 375 (respectiv 352) este sub realitate, pentruca

in timpul tipririi acestei prime coale s'au mai aflat vro 7 browri
0 2 ziare (4 din cele dintAiu §i ziarele tiparite la Catzafany), cari
se trecurä intre cele adause la sfar0tul fiearii tipogratii Oa la 10
Septemvtie 1907.
2) Anume 6 ziare se tipgrira in cAte 2 tipografii, 2 in 3 0 alte 2
in 4, iar din cArti 5 in 2, 1 in 3.

www.dacoromanica.ro
 13

fel numarul .cartilor si brosurilor esite in prima editie la

Bar lad se poate socoti la 317, iar al ziarelor si reviste-.
lor la 30+5, peste tot deci 35 2 de publicatii, mai toate
tipairite in limba romana, in curs de 38 ani, la 8 tipo-
grafif,, din cari cele patru acum existente sant ale unor
proprietari- crestini (unul Grec romanizat, ceialalli trei
Romani). Trebue stiut ca multe din publicatii nu- s de
cat mici brosuri de putina insemnatate atat ca val6are
reala cat si ca originalitate ; un numar de carti apoi fi-
reste sant traduceri. Din publicatiile periodice ;Ara§ opt
ziare si doua reviste au aparut timp scurt, in tot cazul
mai putin de un an, cum sant gazetele ce au esit pe
vremea alegerilor; si in sfarsit sase se tiparira numai in
cate un numar unic sau ocazional, in majoritate scoase
de Evrei, mai ales pe timpul emigrarilor acestora din
1900. Totdeodatã se cuvine a relevà si unele lucrari de
valoare netagaduita, cum sant : Notite istorice despre.
Barlad de arademicianul Al. Papadopol Calimah; igiena
generaleti aplicateii Medicina populard (ed. a doua)
de dr. C. Codrescu si Istoria comunei Bogdana de
econ. I. Antondvici, toate trei acestea premiate de Aca-
demia roma* Sama generald a epitrapiei spitalului
pe trei perioade, scrisä de medicul Codrescu si de altii;
Analele medicale ale spitalului, publicate de dr. T.
Cerchez in Barlad, Iasi si Vasluiu ; revista ,, G. Lazar,
cari toate (Soma', Anale i revista) au aparut mai multi
ani. Si altele. Tot aici cauta a aminti ca Gramatica
romtind a lui St. Neagoe a esit in io editii, adeca mai
mult &cat toate celelalte carti din Barlad, si ca. gazeta
Paloda, fondata de acelas Neagoe, se publica de 25 ani
de catra tipograful-proprietar al ei Catzafany, care scoase
si o Bibliotecil populard, tradusa de dansul din greceste,
de cel putin 18 numere si tipari 219 carti sau brosuri,
15 gazete si 3 reviste, in totul sau in parte, deci mai
mult decat toti ceialalti tipografi la olalta.
In unele note arataiu cartile tiparite in alte orase de
scriitorii barla leni respectivi, domiciliati in Barlad si cari
au publicat ceva si in capitala Tutovei. ln o nota. mai
www.dacoromanica.ro
 14

lunga dela inceputul capit. A. Tipografiile, citez 4o,de,

barbati si 3 femei cu oarecare cultura din Bar lad dela
1853 si pe scriitorii originari din Tutova, cari au tipArit
nurnai aiuria, fie inainte, fie dupa 1869, domiciliati in
Bar lad sau in alta localitate, aratand la mai multi orasul,
unde si datele mai insemnate and isi scoasera lucrarile,
iar la cei mai vechi punand si titlurile 1). In notele rela-
tive la reviste daduiu numele colaboratorilor, explicând
pseudonimele. Astfel lucrarea aceasta este intru catva
oglinda intregei culturi a Barladului de pe la 1850 incoace.
Imi pare rau a nu putuiu da la fiecare carte formatul
si numärul paginelor sau ca nu se desernna macar cu
vorba «brosura, cartlle cu mai putin de Ioo pagini. Nu-
marul aratator al deosebitelor editii se exprima de multe
ori printr'un exponent. Uneori intrebuintaiu scurtari :
Catz. , Catzafany, Munt. , Munteanu, ed. = editia 7

SOC. --= societate, asoc. =---- asociatiune, p. ci. prim. ,

pentru clasele primare, cf. = latin. confer, adeca 'corn-
para.' (tu), c.= latin. circa, adeca «pe lap, s. -_-__ sequens,
c. p.==cel putin etc. Schimbarea de data a cartilor din ca-
talogul fiecarii tipografii se arata prin imprimarea cu alt-
fel de caractere, anume cu compacte, a anului corespunza-

4) Acesti scriitori, pe cat putuiu afià polna." acum, sant in numar de

22, si anume : 1 2) Fratii Gr. si Man. Kostache Epureanu, 3) I.
Dobreanu, 4) Monahul Sofronie Varnav, 5) N. I. Istrati, 6) G. D.
Paladi, 7) I. Vargolici, 8) G. Bou, 9) St. G. Vargolici, 10) P. Ras-
canu, 11) Al. Filipide 12) Al. Vlahutd 13) G. C. Dragu, 14) C. Li-
tzica, 15) Anton Davidoglu, 16) Alfred Juvarà, 17) Em Fr. Pagano,
18) G. I. Diamandi, cum r;.i medicii. 19) V. Mihail, 20) G. C. Nanu,
21) Al. §aabner-Tuduri si 22) Ernest Juvara. Despre 2 4, 6 9, '12
13 si 21, cf. D. R. Rosetti, Dictionarul contemporanilor din Ro-
metnta, asernenea despre 2 6, 9-13 Enticlopedta ronidnd. Bic) -
grafia lui M. K. Epureanu o dau si Mtyers-Konversations-Lexikon
6i Brockhaus Konversation-Lexikon, in acesta insii data mortii
1884 e gresita, in loc de 1880. Dup5. A. de Gubernatis, Dietionnaire
international des écrivains du jour, ca si dupä actul de Uastere de
la cele 2 casätorii St. Vargolici se nàscir la Borlesti, judetul Neamt,
in caprtala cdruia treat scoala primal* totus el ar puteh Mmarrei
si aici, Vargolicestri find mazili si räzesi in Tutova.

www.dacoromanica.ro
 15

tor, operatic ce se aplica numai la prima dintre ele, când

skit mai multe carti cu date identice.
Am introdus 6 ilustratii zincografice de I. Brand si 1
(anume No. 5) xilografica, cari reproduc in ma'rime re-
dusa : i) Tabloul cu portretele profesorului loan Po-
pescu, promotorul asoc. 1 Unirea p si directorul primei,
tipogratii, ale celor patru tipografi actuali citati, ale li-
brarilor Man olache Barbu si N. Petrof, cum si ale lega-
torilor G. Albu, diaconul, §i G. Radu, 2) Prospectul tipo-
grafiei asociat..UnireaD din 1869,3) Calendarul de
biurou pe 1884 al tip. Catzafany, 4) Portretul xilogra-
fului D. M. Serrea I qi al lui Had Tepq, sapat de
el, 6-7) Douci anunturi cu litere sapate in lernn de ti-
pograful C. S. Letcae. Stampa lui Gheorghie Popa din
I 798, de care am vorbit in nota a doua de la inceput,
voiu publica-o alta data.
Mai multe lamuriri in privinta publicatiunilor perio-
dice imi (radii harnicul functionar al Academiei rornâne,
Alexandru Sadi Ionescu, iar cele relative la unele pu-
blicatii facute de Evrei le datoresc mai mult institutorului
Adolf Axelrad §i functionarului comercial Solomon Se-
gall, amândoi traitori acum in Bucuresti. Profesorul Gr.
Negursa, senator de Tutova, binevoi a face cercetari des-
pre trecutul familiei juristului I. Dobreanu, semnalat mie
mai intaiu de publicistul N. Patrascu. Acela§ profesor iz-
buti a prinde dela tipograful Catzafany cateva vorbe
cari ma ajutara intru cava sa descopar numele adeva-
rat al Mariei N. dela Banca, pseudonim sub care un
colaborator al jurnalului TutovaPaloda, se ascunse
cu mare discretie si abilitate timp de 15 ani. Cf. No. 1
al ziarelor dela tipografia Catzafany.
Sper ca. cetitorii cari vor observh oarecari lipse biblio-
grafice ori de aka natura le vor semnalà unuia din au-
tori, pentru a le aveà in vedere la vreun supliment sau
la alta. editie.

www.dacoromanica.ro
 16

TIPOGRAFIILE,DIN ROMANIA
DE LA 4801 PANA ASTAE1
.el
Prin suprimarea unor parti din prefata ed. H 1), ra-
mânând mai mult loc pentru chestii mai generale, public
pe scurt partea I a cercetarilor despre Tipografiile, xi-
lografiile, litografiile, librariile si legatortile din Ro-
mania dela i8o pawl azi, cu cari ma ocup de chtivh ani,`
insemnând primele tipografii din toate localitatile, cum
dealmintrelea facusem si in editia precedenta, acum in sä cu
indreptari i completari noua si dând atentia cuvenitä
celor din 1 6 centre mai mari, in special acelora din amân-
doua capitalele- Regatului, uncle se va vorbi de mai
toate aceste asezaminte.
Insemnarea cuprinde tipografiile din so de comune
urbane resedinte i neresedinte de judet, intre cari se
numara si cele 4 orase cu scaune mitropolitane i epis-
copale (Bucuresti, Iasi, Buzau si Rhmnicul-Valcii), 3 ma-
nastiri (Neamtul. Caldarusanii i Manolea-Suceava), cum
si 5 comune rurale (cu Moinestii i Sinaia ar fi 7). La
fiecare tipografie, pe ranga loc si date, cari uneori shnt
numai aproximative, chiar daca nu ar aveh inainte cu-
vhntul circa, scurtat c., se mai arata firma si proprietarul.
La unele se vor insemnh cataloagele publicate, izvoarele
speciale si note privitoare mai ales la data infiintarii,
chnd stabilirea ei prezenta greutati. Notele cele multe re-
lative la tipografiile de dupa i 86o din editia II a prefe-
tei nu se mai repetä aici ; de aceea editia II in unele pri-
vinte completeaza pe a III-a, precum fireste i aceasta pe
aceea in alte privinte. Pentru acest motiv la multe exem-
plare s'a anexat editia II a prefetei.
Centrele mai mult sap mai putin mari din punct de
vedere al numarului, irnportantei i vechimei tipografiilor
sant urmatoarele i 6 : Bucuresti, Iai, Buzau, Râmnicul-
I) Se suprimarà anurne pp. 6, 8, 27 ( cea mai mare partel, 18 26
0 32 (note1e i se remanie lex tul propriu zis al pp 11 26, in scurt
se schimhard cam douä treimi din prefatd.

www.dacoromanica.ro
 17

Valeii, mánastirea Neamtul, Craiova, BrAila, Galati,

Focpni, Bolgrad, Boto§ani, Ploe§ti, Bac Au, Turnul-Se-
verin, Bar lad, Roman 1).
1) La aleAtuirea lucrárii mele intrebuintaiu pe lAnga cereetarile-mi
directe i prin corespondentA, datele primelor arti i ziare, aflate
acestea din urma.' mai ales dupa Registrele respective ale Academiei,
dupä Periodieele romane de Nerva Hodo i Alexandru Sadi Ionescu
(lit. A.J) i dupä On lint 610PAIICKHT* 1101-10AHLIHH HaAMI Ita, Sofia
1903, ea apArute in cutare tipografie i loc ; apoi listele tipogra-
ffilor existente in Ora la 24 Ianuarie 1839, la 43, (pentru cele din
Bucuresti), la 1 Septemvrie 65, la 10 Martie i 1 Maiu 70, la 72
(pentru cele din Bucuresti), 1 Martie 81 (pentru cele din Iasi) si 7
Septemvrie 81 (pentru cele din Bucuresti), 16 Octomvrie 84 si
17 Fevruarie 85 (dupg: Curierul Romanese X 12, Aopainigg's Bu-
eurester Hauskalender auf 1844, p. 28, lipograful roman, No. 3,
10 si 12, Guide du voyageur a BucaresLAar Ulysse de Marsi llac,
18731- p.- 7 64o1i aritatea I 25 siAVocea lueratorului tipo-
grccf I 2, amândoua fln sI, apoi Tabloul tipograftilor dm Romania,
intocmit de directia statisticei din ministerul justitiei cu ajutorul
prefecturilor si trimis la data indicatä mai sus, sub No 12.669,
Academiei care 1-a prima la 17 Oetomvrie acelas an 84, No. 2.613,
si care 1-a rnodificat putin in 85-86 i completat in anii urmätori
prin functionarii bibliotecei, färä arAtarea datelor infiintArii cum si
dupai Tipografla rornana I 3 din 85) ; asemenea rezultatele anche-
tei fAcute fa 96 prin -tisgrafi de citatul director tehnic-tipograf
G. ionescu, Spicuirite §i alte scrieri ale acestuia ; Ancheta indus-
triala fdeutd de serviciul statisticei din ministerul domeniilor la 1901
si 902, parte (adeca. rezultatele) publicatä in 903-4 (v. in special I
24, II 362-3 si 948-9), partea cea mai mare insä pdstrata in
mai multe zeci de cartoane cu räspunsuri serise 0 parte din
rAspunsurile trimise de corespondentii miei se publicarA prin Vo-
infa nationala de la 17 Maiu 1907 pAnA la 29 Ian. 1908,
anume ale directorilor de prefecturA dela Dorohoiu, Botosani, Su-
ceava i FAlciu : N. Nicolescu, C. Caniola, Chr. C. Gheorghiu si 1.
A tanasiu, al politaiului de la TArgul-Neamtului Al. I. Rizeanu, ale
tipografilor de la Sulina i Calafat : G P. Avgherinos si P. Ghergu-
lescu, al institutorului de la Slatina G. Poboran si al profeiorului
Em. Leonescu de la Botosani, (No 6.593, 617, 619, 635, 637, 652,
785, 788 combinat cu 793). Alte scrisori i comunicari utilizate se
vor publica ori semnalà alti data. Aici insemn cAteva nume de per-
soane cari au contribuit mai mult la imbunatAtirea lucrului : tipo-
grain G Nicolescu Misoc, I. S. RAdulescu din Bucuresti i Ralian
Samitca din Craiova, profesorii N. Crapelia dirl,Plue§ti..0.431-Brer
Barceanu din Giuniu o institutorul N. C Ttlakakitlig
www.dacoromanica.ro
 18

Bucure§ti
1. Tipografia Mitropoliei 1678 1836 §i Aug.

Al Vasilm d n Roman. Unele nume fireste s'au citat la lo urile

cuveni te.
Pentru tipografiile din Iasi si Galati auterioare anului 1860 con-
sultaiu dosarele respective ale sucursalei Aritivelor Statului din
Iasi, cautate cu pricepere si trimise la Arhiva de aici de seful sucur-
salei G. Ionescu, dup. binevoitoarea intervenire a directrei cell -
trale; iar in masura" mai mica servirä dosarele cenzurei din Moldova,
manuscript aflator astazi in biblioteca A cademiei, No. 3.116 27.
De folos furl si Annuatre géneral de Roumanie, fonde par Fr.
Dame en 1873 ; Anuarul Rometniei, editat de Ch. Delattre int5iu
la 1890 , Anuarul national al Rometniei, intocmit de Emile
Melbert dela 1900 inainte, cum si cel general al Rometniei
de C. I. Brdiloiu, aparut intaia oarti pe 1905 ; Cartea de adrese
a Bucuregilor pe 1882 [de G. lonescu, subset' de biurou in mi
nisterul finantelor] si Anuarul Rucuregilor dela 1884 incoace
(gall de 85, care nu apara), amandouà editate de Carol GObl; Al-
manahul tipografic al lui G. Filip de la 1897 inainte si mai multe
jurnale ale deosebitelor grupuri ori societäti de tipografi. Ins5. Anua-
rele mai ales trebue utilizate cu mare precautie, pentrucä nu tot-
deauna sAnt publicate cu ingrijire. Ash d. e. in Anuarul pe -1874
al lui Dame vedem la Ismail si la Braila trecute num ele tipografilor
de la Bacau si Craiova . I. B. Stefániu de o parte, Chitu si. Teodo-
rianu de alta.
Din jurnalele utilizate insemn pe cele mai vechi si mai impor-
tante : Tipograful roman, scris de Sc. Walter, P. lspirescu si I.
Eliade Radulescu, 1865, 70, 71 ; Analele tip. de R. V. Tornsa,
69-70 ; Uvrierul §i Lucratorul roman de C. I. Borsan si I. S.
Rädulescu, 72-3; Solidaritatea, red. I. S[avu] Radulescu, 80 2,
apoi de Al. Lebrun 905-6 ; Vocea lucrettorulut tipograf de G.
Iorgulescu 81-2 ; Tipografia de I. S. Ràdulescu, 85 ; Tipografia
rometna de C. Petrescu Condui atu, 86-92 ; Gutenberg int5iu
al lucratorilor tipografi, apoi al societ. lucr. tip., 86-90, 93-94,
96-902 si 908. Si alte 16, afard de 3 umoristice, mai toate din Bu-
curesti si mai mult sau mai putin efemere. Un izvor pretios pen-
tru materialele si masinele importate trebuincioase tipografiilor si
altor meserii inrudite samt Analele (statistice 0) economwe de
Dion. P. Martian, I de pe 1860, p. 105-9; II 80 s. si 82 ss.; V 128 ;
Anolele statistice III 103 ; IV 122 23 ; 134-5, 136, 172 ; VI
290, 92 ; VII 66 ; VIII 93 ; IX 119 ; X 117, 18, cu date din anii
immediat precedenti. Izvoarele speciale se vor argil fiecare la locurile
respective.

www.dacoromanica.ro
 19

185I-6o 1). 2. ',Tip. de la cismeaua lui Mavrogheni, 19

Apr. 1818 ii Oct. 30 2). 3. Tip. de muzica biseri-
ceastha a lui Petru Efesiul, 1820 3). 4-5. Ioan Eliade,
13 Martie 3oSept. 48. Eliade §i Asociatii. toamna
59 sfnr§itul 65 4). 6. Tip. greceasca ,,Eliade si Pratii

4) Data imtiala o determinaiu dupa aparitia Cheii intelesului .

De la 1856 firma n Tipografia bisericeasca a Mitropolieig se schimba
in ,,Nifon Mitropolitul", iar de prin Iulie 60 se zise n Tip. Statului,
numitä Nifon,.. Cf. S'picuiri de G. lonescu 33 ss. Pentru socotelele
tipografiei din intaiul period al seculului XIX ar fi in Arhiva Sta-
tului niste dosare de pe la 1827. Despre reinfiintare cf. Ziinbru
II 30 din 11 Oct. 4851 si N. Iorga, Viaia i domnia tut Barbu D.
,tirbei, in Anal. Acad., ist. XXVIII, p. 100, unde se eiteaza Dosa-
rele Arhivei Stat. 3.157 si 3.169.
2)Numita si nNou-in6intataa a dr. C. Caracas, stolnie. Radu Clin-
ceanel si sluger. D. Topliceanul. Despre primul din acestia (1773
30 Oct. 1828), vezi articulul lui Gion in Revista noud III 281-88.
Intro multe alte carti romanesti si grecesti, s'a tiparit aici Procla-
malia lui Theodor Viddimirescu din Martie 1821, cum dovedese
caracterele tiparului. La 11 Oct. 18301rMa Caracas, vindeprivilegiul
capatat la inceput pe 20 de ani, pentru 25.000 lei slugerulut N.
Radulescu (zis mai tarziu Racota) si nepotului de sorá al acestuia
I Eliade (Ra'dulescu), redactorul Curierului rumanef.c, earl tin to-
varasia 'Ana' la 18 Maiu 32. Cf. Dosartd fratdor _Elade Rdclu-
lescu de la Creditul urban, No.1 490, actele cu No. 7 si 8.
3) Prima tipografie de muzich bisericeasca din tot Orientul, a
profesorului scoalei de psaltichie dela biserica Sf. Niculae din Se-
lari, Grecul Petru Manuel Efesiul, la care Anton Pann, in prefata
Bazului muzicei bicerice§ti XXXIII, zice ca a fost director, 1820.
Notele se saparti de argintarul Serafim Hristodulo. Mai in urma
(1827) caracterele de psaltichie se cumparad pentru tipografia Mi-
tropoliei. Efesiul t 1840.Eu nu aflaiu dedt o singura carte cu textul
(notele si vorbele grecesti). tiparit, dupa cum cred, in tipografia lui
Efesiul, iar prefata (greceasca) si lista prenumerantilor la nCipleau.
Ea se numeste Ngov Ansta54arciptov. Alta carte a lui (E6vrop.ov
AfAcozciptov) e tiparita toatä la Cismea, dar notele trehue sä fie ale
lui Efesiul, anume cele din a doua lui incercare, deci mai frumoase.
Imitatiile denuntate de Anton Pann in nota 6 de la aceeas paging
si can i-ar (1 adus lui Efesiu suparari si pagube duzatoare de moarte
eu pang acum nu le-am putut dovedi.
4) Intaia tipografie a lui Eliade fu la inceput mica, en Med noua
adusa probabil de la Lipsca. El o uni cu cea de la Cismea aim in
1832 ; caci Statistica oropthoi Bucuregi din Dec. 1831, da tot 3

www.dacoromanica.ro
 20

Cristide, c. 36-38 1). 7. 7, Tip. Curtii Frederic Walbaum,

Noem. 37 46. 8. Serdarul Zah. Carcalechi, 18 Ian.
38 30 Ian. 57 2). 9. August Ruof, de prin Apr.
Sept. 39. 10. Colegiului Sf. Sava, i Apr. 39 6o 3).
11. Pitarul Const. Pencovici, vara 39 44. 12. Iosif

tipografii de sigur a Mitropoliei, cea de la Cismek si a lui Eliade

(cf. Curierta rum. IV 13). Eliade intrebuintase aceastä tipografie
numai pentru scoaterea jurnalului, publicat intaiu (de la 8 Aprilie
1829) la mitropolie, uncle erk atunci i redactia (nu la Clinceanu
gi Topliceanu, cum cred Ureche, Istoria coalelor I 123, G. lo-
nescu, Almanach tipografic V 98 s., si N. Iorga, Istoria litera-
turii rom. in sec. XIX, 114), iar de la izbucnirea ciumei (10 Maiu
acelas an : vezi No. respectiv al Curierului rumdnesc) intr'un tease
imprurnutat de la aceeas institutie bisericeasca i 'Ares, probabil in
al doilea local de redactie pe podul Targului-de-afard, No. 708. Cf.
Dosarul administrativ vechiu, No. 1206 (cu albastru), divanul
sdvtingitor, din 1829, la Arhivele Statului, f. 45, si Curierul ru-
mdnesc Il 1 din 15 Martie 1830, asernenea I 76 din 3 Dec. 1829
si V 43 din 21 Sept 1833. Ureche, lstoria Foalelor I 153) criticzi
pe Carcalechi, care afirma in Bibliot. rom din 1830 (No II 0 ultim
din acel an, p. 39, cu care cf. p. 37) ca. Eliade tipareste Curierut
rum. la 'mitropolie, lucru, precum am vazut, exact pentru timpul
de la inceput si in parte pentru continuare 'Ana la 15 Martie
1830. De la aceasta data i tiparul se schimba.
In ultimul an al ei a doua tipografe Eliade de pe la Oct.
64, find asezata in vro 2 camere ale otelului Menu, se conduce de
lucratorul francez Lopp, sub firma ',Franco rornana.u. Eliade pu-
blic& .Catalog de dirti in Culegere de scrieri din 1836, separat la
1837, asemenea in Operele lui Cezar Boliac i prin jurnalele scoase
de el. Cf monografia lui G. Ionescu in Alm. tip. V 97-123.
1)Sau a Fra tilor Crlstizi (Mih. i Sim.) Catalog in Ist.Caliroei 1838.
2) Despre Z. Carcalechi. v. Curierul rumdnesc IX 1 Cantor de
aviz, No. 38 din 18 Ian. 38; Vestitorul, No 73 din 20 Apr. 39
si XXI 74 : Istoria bisericeascd de Al. Geanoglu-Lesviodax, p. 485,
Bukurester Deutsche Zeitung XII 8, Calendarul Dacia din Iasi 1.
3) La 1860 tip. Colegiului national, ca si a Mitropoliei, se declare'
proprietate a Statului si din 61 li se zice Wripografia Statului Sf.
Sava si Nifonu ; iar dela 13 Iunie 63, find unite amandouà i cu a
Comisiunii centrale de la Focsani, Ian numirea de Tipografia Sta-
tuluiu., in care la anul 66 se contopeste si a ministerului de räsboiu.
Data fondarii tipografei Colegiului national fu cea mai chinuitä,
caci se ivird deosebite pareri : 1. M. Gaster, lntroducerea artei ti-
pografice, in Darea de seamd a cornit. soc. Gutenberg de la ince-
www.dacoromanica.ro
 2t

Copainig, 44 59. 13. Anton Pann, 44-54. 14-15.

put peind la 1884, p. 16, crede ca aceastd tipografie se intlinta ori
se reinfiinta pe la 1835. El fu urrnat de G. lonescu in Bulet. tipo-
gratiei rom. 1 2 §i indirect de redactorul Bulet. soc. libr. din Ro-
mania (M. Canianu) II 4, care o precizeazd: 1835. 2. N. lorga,
Geschichte des ruman. Volkes II 262, zice ed Fl. Aaron incepit la
1835, in din nou fondata tipografie a Colegiului national, publi-
carea Istoriei patriei. 3. Ulysse de Marsillac, Guide du voyageur
Bucarest, 1873, p. '172, spune Ca tipografia IMii de la 38-61.
Durata Apr. sau Main 38-63 o admite V. A. Ureche, Istoria scoa-
lelor II 4, 86 si 87 (cf. I 358), fdrd sá indrepte asertia din vol. I
153 ca. in 1830 31 exista la Bucuresti tipografia Eforiei scoale-
lor. G. lonescu, Arhiva tipograficei rom. 6, Calcium tipografu-
lui 138 si Spicuiri 140, primeste pärerea lui Ureche (38-63), insn
peste cateva rânduri din ultirna-i lucrare citeaza, dupa D. larcu,
urma t de A. Pop, 3 jurnale, aparute in aceea§ tipografie a Colegiu-
lui la 36, pe cdnd, in Almanah tipogratic III 71 §i in Carol
Gobi. XVIII, puneit inceputul tipografiei cu un an mai inainte de
Marsillac-Ureche, deci 37 63.
Gaster se intemeeazti pe Catalogul Iarcu, ed. II, care la p. XVII,
randul 9 si 10, spune ca dupa tip. Eliade din 1830, ',vine la 1834,
a lui Valhaurn, Pencovici i Carcaleche (tovärasie I, i de ce nu e
pus Pencovici la urmd?); a Mitropoliei, a Colegiului Sf. Sava (de ce
nu Myers?) etc..; iar la p. 35 pune Unitiersul lui losif Genilie, tip.
Sf. Sava, sub anul 1835, in loc de 45. Iorga e influentat de lo-
curile citate din Tamil i confundä tip. lui Eliade, unde se tipdrirä
in realitate cele 3 vol. ale Istoriei principatului Tarii romanesti
de Fl. Aaron, cu tip. Sf. Sava, neexistentä inainte de 1 Apr. 39.
Ureche, in tomul I al Istoriei scoalelor, confunda Eforia scoa-
lelor cu Eforia tipografiei de la Cismea, nu baga-de-sama nepotri-
virea intre tom. I si II, combina apoi presupunerea scriitorului unui
act din Fevr. 38, care spera sa soseasca tipografia peste 2-3 luni
(sperantd. care nu se realiza.), cu data gresitd a 3 Manuale I, II i III
iSilabism si Citit, Rugaciuni, Invalaturi extrase din Sf. Scrip-
turd), aparute, dupa Iarcu, in 38 la Carcalechi, Pencovici si Sf.
Sava (iar cornpanie !, acum fdra Walbauin), pe când in realitate
toate cele 3 mici Manuale se publicard in tip. Carcalechi, singura.
existentd in acel an din cele 3.
G. lonescu reproduse intaiu pe Gaster; in incercarea a doua (cu '1837)
Ce lud dupd data comandei tipografiei cu 2.000 galbeni la casa Didot
din Paris, care, presupuneà el, o va fi executat in acelas an ; in a
treia (cu 38 si 36) fu victima lui Ureche pe de o parte, iar pe de alta
a lui larcu si Al. Pop, cari in Cataloagele lor trecurd unele jurnale
tiparite, ce e drept, la St. Sava, dar avand la ei date mai vechi cu.
www.dacoromanica.ro
 22

C. A. Rosetti et Enric Winterhalter, 46 52 ; a

1.0 si 20 de ani decia in realitate, cum sant Universal citat al lui

Genilie si Le Courrier de Bucarest al lui Alfred Poissonier ; iar
unora din ele, desi li se pune data exacta., li se atribue alt director
si altd tipografie, dovada Muzeul National, publicat nu de Sim.
Marcovici singur, cum arata G. Ionescu, nici de Poenaru, A aron 0
Sim. Marcovici, cum zice larcu, in tip. Sf. Sava, neexistenta la 36, ci
de Eliade in tip. sa. Impdrtirea darurilor (premiilor) in Colegiut
Sf. Sava la anul (scolar) 1837 38, in-4°, de care larcu, sub anul
1838 (p. 40), afirrna cä e editia scoalei i tiparità la Sf. Sava si deci
asta ar Ii prebä nediscutabild pentru toti de existenta acestei tipo-
grafii in 1838, Impirtirea dararilor, zic, examinatä cu bagare
de sanna, marturiseste c e un simplu extras fait' frontispiciu (deci
färà aratarea datei i trpografiei) al discursurilor tinute la acea so-
lemnitate, din ziarul Romania, redactat i publicat la Walbaum (nu
la Sf. Sava) de oratorul principal al serbarii in chestie Aaron si de
colegul sau Hill.
Dovezile mele despre data exacta (1 Apr. 1839) a deschiderii ti-
pografiei se cuprind in Curierul rumetnesc X 12, 109, 11.1 din 24
lanuarie, 2 lulie, 7 lulie 39 ; Almanahul Statului pc 1840 ; Bud-
getele tipografiei colegiului Sf. Sava dintre 38 si 44, publicate in
partea I a Analclor parlam. IX si XIXIV cu desbaterile dintre
40-47. Curierul rumetn. din 24 Ian. 39 aratà di in prima-
vara viitoare sant a se intocmi Inca doua tipografii una a Cole-
giului national din Sf. Sava si alta la Braila ; iar nurnarul din 2 lulie
acelas an anunta aparitia primei brosuri de 10 coale din Dictionarul
frantezo-romcinesc al luis Poenaru, Aaron si Hill, de care Marsillac,
loc cit., incredinteaza ca e eel dintaiu product al nurnitei tipografii.
Atmanahul Statului pe 1840 pomeneste pentru prima oara aCest
institut. Pp. 485-88 si 516-47 din vol. XIV al Analelor parla-
mentare cuprind veniturile i cheltuelile tipografiei Colegiului dela
1 Aprilie 39-44. Din aceleas Anale, cu deosebire din Xl 284 s.,
290 s., XII 37, se vede cä primul inspector (director) al tipografiei fü
G. Hill, a carui biografie e In Ioseph Trausch, Schri ftsteller-Lexikon.
Izvorul principal pentru istoria irnprirneriei Sf. Sava si a Statu-
lui sant budgetele Statului de la 1839 [Ana astazi, publicate in par-
tea I a Analelor parlamentare IX si XI XIV (vor urma) si in
Monitorul Oficial, unele si in editii separate. Despre aceeas impri-
merie scrisera Ulysse de Marsillac, op. si Ice cit.; V. A. Ureche, in Is-
toria scoalelor I 153, 358, II 4, 86, 87, 96, 259 s., III 51, 216,
243 ; G. lonescu in Arhiva tipograficei romdnei, No. 6, si Spicuiri
140-58, cum si N. D Popescu, in Buletinul soc. librarilor din
Romeinia III 8. Cf. Almanahul Statului Tara-rm. pc 1840 §i
urmatorii, Albumal Imprimeriei Statului de C. I. Borsan, care spune
www.dacoromanica.ro
 23

doua oarA, probabil si a treia oar`a C. A. Rosetti, Ian. 58

(vro 2 gptArnani) si Fevr. 58-73. 16. Ferd. Ohm,
52-61 17. Nationalac, Iosif Romanov et Co., 55-12
.

Mar. 6o ; Nationalau St. Rasidescu, -66, asociat secret

cu C. N. Widulescu, 67-76. 18. ,.Noua tipografre Natio-
nalA,, C. N. Rádulescu si St. Rasidescu, iOct. 77-dup`a
7 Apr. 8o ; M. Hagi Jecu, 93 1). 19. Secolul,, Gr. Bo-
suioceanu, 13 Maiu-5 Decemvrie 57. 20. Emanoil Poe-
nescu, 57 (3 luni) i Noemvrie 59-62 2). 21. ,Lexi-
u Nifon Bäläsescu, 57-58. 22. Nationaluk
V.6Boerescu, 23 Decernvrie 57- 63 . 23. Carol Wahl-
steinr, 5 20 Decemvrie 6o, urmat de flu Iosif si
Gheorghie mai mult-vara 66. 24. Adolf Ulrich, toamna
59-63. 25. Carol Sathmari, 6o c. p.-6 1. 26. Ministe-
rul de rdzboiu, 6o-68. 27. Oprea Demetrescu, 61-64.
28. Spectatorul., Tabacopulo (greco-rornâneascA), 16
Mar.-26 Iunie 62. 29 Toma Teodorescu, 62-C. S I 3).
30, Gheorghe Danielopulo, 62-63 31, Cezar Bolliac,
.

Iun. 63-65. 32. Adolf Baumgarten, c. 15 Noem. 63

paná la 72 4). 33. Teodor Vaidescu, 64-Iun. 71 5).
34. T. Mihdescu, T..un. 71-23 Apr. 81 (1). 35. "Lucrd-
torii asociati-, c. Maiu 65-83-azi1). 36. Tip. Monito-
ca la 56 se aduse prima masinä mecanica; asemenea Spec,men de ca-
ractere tipografiee de I. Petrescu 1894 (ales tabela din partea ultirnk
a VI); Solidaritatea I (1880) 7, 33, 36, II 53; Tipografia romd n d II
din Apr. 87; Revista pvor ?tied XIV, 1.1 ; Almanah ttpografle V
si VII (cu biocrrafiile mai multor lucratori merit-
I) In timpul lui Jecu tip. se mai numi Progresul- si -La Li-
bertéu, apoi Noua tipografie I. Roman et Jecuu, 93 In urina" trech
prin mai multe mâni: Mateiu Rdclulescu (,Vocea invatatorilorig si
,Carmen Silva), Horia Carp si Marinescu ,Muncau) etc
2) Pe urmä se servi din când in cAnd de bostoane.
3) Vezi ed. II a Pre fetei, p. 24, nota 2.
°) Chiar din primul an insà sub firma specialisthlui loan Weiss,
adus de la Brasov in Mart. 64, de care v. No. 44 de mai jos.
5) De la 67 tovara's cu T. Mihdescu.
6) De la 78 tovaräs cu T. Oprescu la o tip. de muzica, foastà a
lui I. Cart intre 65-75.
7) Franz MI, Scarlat Walter si P. Ispirescu ; Irish ultimul se
retrase in 68, al doilea muri in Fevr. 77, dupa care firma deveni
www.dacoromanica.ro
 24

rului., 24 Oct. 65.- 15 Maiu 66 1). 37, Tip. de muzic 6. a

lui I. Cart, 65 --752). 38. ,,Noua tip. Laboratorii români"
68-793). 39. Constantin Petrescu Conduratu, 69-794).
40-41. Teara., i .Le Peuple roumain N. Bla-
ramberg, prima 70-72, a doua 85-86. 42. Al. Andrici,
70-74. 43. Socec, Sander et Teclu, 26 Oct. 71-azi j.
44. Iohann Weiss, 73-18 Sept. 89-95 6). 45. Anton
Mdnescu, 73-77, zisa apoi Dorotea P. Cucu 7). 46. Dim.
Aug. Laurian, 73-74. 47. Tip. buleareascas Svoboda"
Liuben Caravelof, 73-76 sau 77. 48. Tip. bulgäreased
D. Ivanesco, 74-76 sau 77. 49. Al. Al. Grecescu, sfar-
situl 73-23 Apr. 86. 50. ',Iris. a lui Pantazopol, C. 75-
87 -c.958). 51. gRomanul,i Carol Göbl, 16 Apr. 76 -azi9)
Fr. Gobl Fii". De la 70 furnisori ai Curii. Cf.,Alinanah tipogra-
fic IV, p. xi xitt. si V, cum si Calendar pentru toll, 0 Roma-
niei 1906 de N. D. Popescu, pp. 144 si 162 s. In Alm. tip. V e
biogr lui D. C. lonescu, seful de atelier al lui Iosef GAL
4) Era concesionatd lui N. Ceaur Aslan si N. Catargiu.
2) La 71 era tovards cu Ioan Weiss, uncle se vede cd trimitea for-
mele de tipdrit.
3) Asociatii furd P. Ispirescu, P. Jorjan, C. P. Conduratu, lega-
torul I. Buznea i Preutul Petre de la Mavrogheni Dupd 79 ra-
mase a lui Ispirescu pAnd la moarte (21 Noem. 87). De la 7 Sept.
77 hid firma ',Tip. Societalii academice romilne". De pe la 90 trecii
pe rand in posesia altora Iosef Schlesinger, Theodor John, in gal-sit
in 94 Lazar Motateanu.
4) Se zicea uneori ',Dacia" si Moldov a " . El se strdmutd apoi la
Giurgiu, tiind in cloud randuri un fel de sucursald in capitala, unde
si inainte i dupd 79 avn pe timp scurt cdte un tovards: I. Buznea,
I. G. Costescu, D. A. Laurian, I. S. Radulescu ai Eniu Balteanu,
acesta la 88-89.
5) Institut de arte grafice. Sander se retrase in 77, Teclu la 89.
De la Maiu 1905 firma e Socec et Co., societate anonirna". Cf.
Alm. tip. 11, p. Ix, si V 52-4, cum si Solidaritatea 1 (-1905), 2.
6) In periodul I avii asociat pe Fred. Thiel. venit dela Galati. Cf.
Gutenberg V (s. II) 15. Alm. tip VI i Buletinul of. al corporatiei
artelor gra f. I 135-44.
1) Firma a doua o lud tip. dupa remdritarea vsduvei in Aug 77
cu P. M. Cueu, Pentru acest din urma cf. Alm. tip 111, p. Ix xii.
8) In ultimul period proprietatea lui Alcibiade Z. Sardelis.
9) Dela 89 acest institut de arte grafice publica luerdrile Acade-
miei románe. Cf. Carol Gobi de G. Ionescu si Calendar-Popescu
citat, 144 i 162.
www.dacoromanica.ro
 25

52. t. Mihäilescu si Gr. Luis, Aug. 76-c. Sept. 79, primul

singur-86 .

54. Ioseph Szälösi, C. 77 -

53. ,, Centru ,, N. Miulescu, Mar. 77 azi 1).
93. 55. Hajoetz Mihel
Aziel, 1 Noem. 77-azi. 56. Max Becker, 77-78. 57.
Independenta Dim. Papazolu, c. 78-79. 58. L'O-
rient. Emile Galli, Apr. i jurnAt. din Maiu 782). 59. ,)4Co-
mercia1á. Elia Grasiany, Apr. 78 - azi. 60. ,,Tribuna
romanä., N. Ionescu si Gr. Cezar, 15 Maiu 78-Iunie
So 3). 61. Isac Binder, 15 Sept. 78 azi. 62. Femeia
roman6.., Maria Flechtenmacher, 2 Dec. 79-12 Apr.
81. 83. Moderrfa.. Gr. Luis, toamna 79 - 82 4). 64.
Romanä. Samuel L. Offenberg et Wundermann, C. p.
29 Iunie 79-81 5). 65. Amicul literaturii Maria (Ma-
sinca) Birnstigl, Oct. 80-17 Oct. 84 C. p. E §i in 94.
66. Bäncii Nailonale, Sept. 8o azi. 67. Tip. româno-
greceascä Curierul roman §i Curierul Romaniei
Hristodul I. Suliotis, 15 Aug. 81 - 8 Mar. 82 6).
68. ,,Govora. Gr. Har. Grandea, Dec. 81-7 F. 86.-
69. Tip. C6.rti1or biserice§ti a Sinodului, de la un
timp a Casei scoalelor, 17 Ian. 82-azi. - 70. Portofo-
liul roman Bonifaciu Florescu, prima jurnat. 82. -
71. ,,Silloghi Timoleon Rubinis, 7 Martie 82-c. 84 7)
72. Poporul.,, Niculae Basarabescu, 17 Aprilie 82-20
Aprilie 92. 73. loan G. Costescu, 23 Apr. 82 84 8).
0 Se intrerupe de pe la Noem. 85, dupd care se redeschide sub
numele Eufrosinei N. Miulescu.
2) rani mai avil o tipografie, 9 Dec. 89-5 Ian. 90.
3) Cand se vinde lui Emile Galli pentru L'Independance rou-
maine. Cf. Alm. tip. II, p. VII s.
4) Dupg aceasta firma continua Vaud azi, desi masinele se eman-
cipard cu totul abia dupa moar tea patronului prin Oct 1894. Despre
seful de atelier I S. Rádulescu cf. Alm tip. V.
5) Cilod o vandurä lui Ioseph Margulies §i Avram Samuel Gold,
care la 84 o trecit lui I. C. Fundescu. Despre Gold v. Enciclope-
dia Ebraicd, Varsovia 1890, p 15, asemenea Almanah israelit pe
1903 - 4, p. 253 si 19 din Adaus.
8) Atunci se vandit lui Timoleon Ilubinis pentru ziarul Sylloghi,
care o tinn numai vr'un an doi.
7) E amintita prin Anuare 'Ana la 87.
8) Cf. Alm. tip. VII, 11 -14.
www.dacoromanica.ro
 26

74. a capitanului francmason Constantin

,Minerva.
M. Moroiu, 84-87. - 75. Moritz Benedict Baer 84
pana azi i). 76. Nacri et Co., 84. 77. Rorn'ano-ita-
liana Universul. Luigi Cazzavillan, i Aug. 84-azi 2).
78. Telegraful. I. C. Fundescu, Noern. 84 31
Aug 88.- 79. Tipo-litografia Nationala. (!) Ascher
et Klein, 85-89 C. p.- 80. Presa (teascul) Mateiu Ba-
sarab. Al. G. Cantacuzino, 85. 81. Stefan Petrescu cu
teasc 85 3). 82. Revista literara,, T. M. Stoenescu,
86-Aug. 87. - 83. Sigmund Schwartz. 86.-84. Ti-
po-litografia Eduard Wiegand, C. 86-97 4). 85. Weis-
berg et Klein, 86.- 86-87. Epocaa N. Filipescu, i 9 Oct.
86- T. o Maiu 89; 21 Noem. 95-19 Iul. 98.-88. Cen-
trala. Frqii Popescu. c. 86-Mai 91 C. p.
Tipografiile cu firma infiintate dupa 18 Martie 1884,
data promulgarii Legii firnielor, se pot afla in regis-
trele tribunalelor locale ; iar cele infiintate dupa 1887 se
pot urmari usor prin Anuare §i prin Almanahurile ti-
pografice i Mai sigur in Registrele cartilor i jurna-
lelor legale ale Academiei rometne ,,si ale bibliot. Cen-
trale din 1-a#. De aceea de aici inainte voiu insemna
numai pe celeimportante: 89. ((Caile ferate_românen, 15
Oct. 93 st. n.-azi. 99. Adevrtrul., 7 Noem. 95. 5)-azi.
91. Clementa., stabil. tipo-lito-zincografic si de legat
Iacob Taranu. I. Reclinger si M. Reiner, 98- azi. 92. Mi-
nerva, stabil. de arte graf. §i editura. Sept. sau Oct.
98- azi. Are catalog. Despre directorul G. Filip cf. S9-
lidarit.I, 1. din 15 Aug. 1905. Dintre cele streine voiu

4) Pdna' pe la 99 executä mai numai lucrari comerciale. Cf. Alm.

tp.Vi Calendar-Popescu citat, p. 144 si 163, cum si Calduza tip.,
ed. H, p. 1V si 242, unde sânt biografia i puhlicaii1e lui G. Ionescu,
unul din proprietarii tip. Elzevir, cumparatii de succesorul Albert
Baer.
2) Cf. Universul III 46, Note illustrative sullo stabilimento
Universul, Alm. tip. V si Solidaritatea 1 (1905), 2.
3) Cf Solidaritatea 1137 din 31. August 81.
4) Cand devine ,,Universalau, apoi Tiparul.
5) Cf. Almanahul Adevoirului pe 1909, p. 1.14 ss
www.dacoromanica.ro
 27

93. Patris", i Dec. 90-31 Dec. 904,

.arninti 2 : §i 94.
Rurnänischer Lloyd, 1893 si 2 Iunie 98 azi.
La 1906 erau In capitalä 54 tipografii..
Ia§i
I. Tip. Mitropoliei, 16 Dec. 1679-1848. 1) 2. Tipo-
grafia elineasea de la mArfastirea Treierarhi, 1813-21'2).

1) Cf. Uricarul lIE 102 s ; C. Erbiceanu, lstoria mitropoliei

Moiclovei XLVIII s., document din 7 Oct. 1799; Noua Revistei
romdnot, volumul IV, p. 99-115, unde G. Ionescu publica mono-
grafia acestei tipografii cu material mai mult imprumutat dela arhie-
reul Narcis Cretulescu. V. si Dosarul 2352 din 1846 (recte 1855) al
sucursalei Arhivelor Statului din Iasi. uTipografia politiceascau, in
care se tipari Calendarta pa 1821, trebue sa fie sectia inzestrati
cu litere zise rusesti a acestuias stabiliment bisericesc. Tipografia
Mitropoliei fu a doua in acest oras, de oarece cea nDomneasca" func-
tionase dela 1641-46.
2) Pentru infiintare starui Manuil Bernard din Greta, care se
numi director. Subscriptorii iubitori de muze ai tipografiei grecesti
(mitropolitul i boierii) sant insemnati la sfarsitul cartilor Etivo(ptc
psIchel TIK Nuzfivtipt; 'AzoXSEikc 1813-14 si Oiritapi% 1814. Nu-
mete eforilor principele Sc. Ghica i medicul-fizic Eustatiu, cum si
ale epitropilor An. Mihail Ghitzas, Pan. Dioghenidis si Man. Ver-
nardos Kris, se afla pe pp. 417, 18 si 20 ale primel dintre ele. Din
acest stabiliinent esira vro 10 carti. Mih. Cogalniceanu, pe atunci
capital), in Memoarut asupra cqezarti unei tipografli a minis-
teriului dinlciuntru din 1. Noern. 1839, prezentat domnului Mih.
Sturza (cf. Dosarul sucum Arhiv Stat. din Iai, No. 1202, f. 9 )
admite mud 1812 ca data a intemeierii tip. grec. Dar aceasta data se
infirma prin prefata carticelei Alfavitarion a lui Manuel Bernard
Criteanul din 1813, care o arata ca intaia lucrare aparuta aici. De
altrnintrelea si datele celorlalte tipografii moldov. mentionate
de Cogalniceanu in acelas memoriu, nu-s exacte. Dansul a luat
clatele din cunoscuta Disertacie despre tipografttle rom a dr. V.
Pop, adaugand ceeace auzise despre tipografia elineasca i afirmand
cä cedugetrul Duca Stoicovici infiinta i tipografia dela man.
Neamtul (!). Cogalniceanu incepe lista amintitä a tipografiilor din
Moldova cu aceea dela 1512 (1), din care ar fi esit intaia Biblie
slay. tiparita, interneindu-se pe istoria imperiului rusesc a lui
Caramzin, trad. clupa ed. II originala de Fr. von Hauenschild, Lipsca,
1820-33, in special pe nota 488, p. 203 : 99 I n bibliot. tip. spiri-
tuale din Moscva se afla o Evanghelie din 1512 tip. in Ignlgro-Vlahia
(111oldova),, (I). Cogalniceanu repeta ideea sa gresita in Guvant in-
www.dacoromanica.ro
 8

3. ,lnstitutul Albinei» Gheorghie Asachi, i Ian. 3 2 5 1).

troductiv la cursul din istoria nalionald, publicat in Leto-

piselele Mold. 1 xxxvi, idee pe care Al. Papadopol Calimah o a-
proba, in 0 pagimi din Istorta tipografiei romdne, manuscript at
Acad. 927, p. 98.
1) I. Negrea si C. Calmuschi, in biografiile ce fac lui G. Asachi
pp. 72 si19, pun infiintarea Institutului A lbinei la 1828. Alexandra
Papadopol Calimah, op. cit. 229; V. A. Urechia, Istoria roale-
lor I 153, s. a. 1830-31:, Iarcu 2, p. 29, combinata cu 30 ; G. To-
nescu, Alm. tip. III 71; N. Iorga, Geschichte des ruman. Volkes IT 260
si/st. lit. rom. sec. XIX, 114, admit data 1829. Asachi insu§ uitä
anul infiinarii tipografiei sale, cand spune ci o fonda la 1829 odata
cu jurnalul, aniline in Dosarul sucurs. Arhiv. Statului din Iai
lit. A, No. 272 (cu rosu) din 4829, If. 3 si 12 (act din 24 Oct.
1833); in Albina rom. XVIII 74 din 19 S. 1846 si In Autobiografict
din fruntea Novelelor istorice 3 din 1863, p. VIII. Cogalniceanu,
in Memoarul citat, afirma cä Asachi asezä tip. la 1830. Dar
adevarul este altul. In urma iovoirii date lui G. Asachi de Obsteasca
adunare a divanurilor din 23 Dec. 1830, de a deschide tipolitografie-
cu privileghiu pe 15 ani, el infiintä, la 1 Ian. 4832, tipografia Aihi-
nei. care laid panala 1875, in ultimii 6 ani ffind stapanita de colo-
nelul A. G. Asachi, dupa ce adeck G-. Asachi muri la 12 Noemvrie
1869 (cf. Dosarul citat mai sus, ff. 8 si 9, 2 si 5, 3 si 15).
In anul I (1832) Asachi publica, pe langa Albina sa, numai 2
carti : lntdile cunovinle de Were qt. idei de G. Seulescu si vol. I
din Istoria Rusiei de Ivan Candanov, tradusä de insus Asachi.
Litografia o deschise la inceputul lui Noem. acelas an (cf. Albina
rom. 3 N. 1832 si Prefata2 32. n. 1, unde se vorbeste de xilogra-
ful Dimitrios Contoleos Romanos si de primele 5 tablouri esite din
Anstitutul Albina", din cari III si IV se litografiark de Friedrich
(nu K. F.) Hoffmann. Asa se inffinta Institutul Albineiu, care ava
masina cilindrica din 1849 si turnätorie dinainte de 1850.
Dupa primirea privileghiului teascul Mitropoliei, in care se tiparii
a Albina", se stramutd la redactie, a§ezata mai de mult in man.
Treierarhi (cf. Dosarul sucurs Arhivelor Statulut- lap. No.1.202
din 1839, ff. 65 si 66). La 11 Aug. 32, redactia si tip. se aflau in
casele rapos. vornic Iordache Dreghici, cum spune Albino, No. 63,
de unde apoi se mutarä in casa proprie dupa zidirea acesteia la 1834
(Uricar IX 111 s., noth) sau la 1835 (loan Negrea, op. cit. 72).
Asachi publica Catalog de carp. in Calendar nou pe 1841 0 Cata-
log de deli tipdrite qi de manuscriptele aflatoare ta lnstitutul
Albinei, 1847. Mi se spune ca G. Ionescu dada spre publicare un
articul despre, nInstitutul Albinet,, in Revista p. Istorie, Arheol.
fi Filol. XI.

www.dacoromanica.ro
 29

4. Fratii Foureau, 33 '). 5. Profesor Kemminger, 3 3 !).

t. Tipogratia evreeascA, 333). 7. ,Cantora Foaei sátesti
a lui Mihail KogAlniceanu, 4 Fevruarie 40-Maiu 464).
8. Româno-francezá,, Dim. Gane, primAvara 50-55.
9. Buciumul romanc,, i Iun.' 50-22 Mar. 94-906
c. p 5). 10. Adolf Moritz Bermann, 55 62 - 79.
11. Scarlat Savul, cumpárátorul ei, 79 86. 12. Herqcu
Goldner, evreeascä, 23 Maiu-io Iunie 56, romano-evr.
5 Sept. 56 - azi. 13. C. Gane, io Iun. 5 Sept. 56.
14. E. C. Miclescu, 59. 15, Tip. Statului, Sept. 59 -
Maiu 6o. 1(. Tribuna româra. N. Ionescu, intermitent
6 Ap. 6 1-7 6. 17, nJunimean a societätii ,Junimea,
4) Pentru tip6rirea afiselor de teatru.
2) Pentru tiparirea cgrtilor de vizita.
3) Din aceasta se gasird instrumente la 3 Evrei, dar nu se stie ce
se tipari. Pentru aceste 3 cf. R. Rosetti, Censura in Moldova, Anal.
Acad. XXIX, ist. 210.
4.) La inceput zisä i ,Cantora Daciei literareu, mai scurt a ',Jur-
naluluiu, inthiu la Mitropolie, iar de prin 1845 probabil in casele
Bancheritei din strada Sr. Sava. In 1846 o liana lui G. Asachi, care
o la's/ pe loc, aseztind acolo i pe a sa. nCantora Foaei sätesto pa'nk
la 1844, poate si in anul viitor, consth din o parte a tipografei Mi-
tropolitane (cloud teascuri), puse sub ingrijirea lui Cogalniceanu,
care o imbunatäti. Se infiintä, spre a satisface cumva art. 141,
cap, IV, din Regulam. organic, dupa cererea lui M. Cogalniceanu
(si Matei Millo), din 8 Martie 1839. Cf. Anal. parlam., IV , it, 331,
337, cu lucrAri de ale depart. din läuntru dela GI-len. 1832-1
Iulie 1833. Publicatiile tipografiei in Calendar p. poporul romecn
pe 1842-46 (recte. 45). Cf. Albina rom. din 1839, (No. penultim)
si cel din 26 Maiu 1816 ; poarta nacieti literare, ed. I, Romania lit.
I, 4 (art. subscris de A. Berman); prefata asa zisului Album literar,
scrisa' de T. Codrescu, 1851 ; V. A. Ureche, 1st. scoal.II, 190, 206
si 273 ; Convorbiri lit. XLII 342 s., unde 0. Lugosanu publica un
articul Tipografla lui Cogdlniceanu.
5) IntAiu erau 5 asociati: P. Cazimir, G. Seulescu, T. Stamate, T.
Codrescu §i D. Gusti, dintre cari din an. II ramasersa numai ultinaii
doi, iar pe la 67 Codrescu singur panh la moarte (22 Mar. 94). Alai
o sucursala in str. Goliei 493, cam intre 65-85. Aceasta trebuie
sg. se fi arendat lucrätorilor români grevisti jumdtate de an din 87
(cf. Anunciatorul din Iqi). In Registrele Acad. pe 1906, locd se
vede tip. Bucium., strada Codrescu 9, ca find proprietatea lui Corn.
T. Codrescu. Catalogul tipografiei in Calendarele casei pe 52 -58.
www.dacoromanica.ro
 30

66-i Oct. 71 1).18-1. A lucr`atorului D. Ghiorghiu,,

70- I Noem. 83 2). A doua oarà Nouä", 84-94 3)-
20-22. A lucrAtorilor romani asociati, 10 Oct. 71-
72, devenitä a Grklinei botanice dr. An. ratu, 74-
77, vandutà in urin'a altor Lucratori asociati,,, Oct. 83
sau 84-c. 904). 23. Nationala a unor Asociati 5), 2
Fevr. 7 2 -azi. 24. Teodor Balasan, 7 4-iS lanuarie 94 6).
25. Mih. Catichi, c. 75-80. 26. Wagsal si Z. Leinwand,
7 6- azi 7). 27. Aurora S. L. Offenberg, 77 78. 28.
Steaua Romanic)", 78-incep. Apr. Si. 29. Onicescu,
8i. 36,. Universala Isidor Schor 86 -azi. 31. M. Gott-
lieb, c. 86 - 92. 32. P. C. Popovici, 9o-azi. 33. ,,I\Tou'ac,
Mathes 90-95 8). 34. Miron Costin Corn. Codrescu
91-97 9). 35. Reischer, 92. 36. A la minute Cu 2
lucrátori, 93. 31. Gutenberg, 93-90240) 28. ',Eve-
nimentuk 18 Ian. 94-azi. 39. Cornerciata a leeato-
I, De la 2 N. 71-30 Ian. 72 se inchirie lui T. Balasan si purta
firma de ,Modernau.
2) Cand se arenda Unirii a .Lucratorilor romani asociati7 (P.
C. Popovici, I. Tufescu i alti 14) [Ana. la Fevruarie 90, In care an
ei o i curnpara, dar peste cateva luni ramâne pe sarna celui intaiu
dintre (Mush.
3) Dupg moarte (1884) se inchirie parte lucratorilor romani aso-
ciati, parte socialistilor (prin 89) pana la 92, apoi prin 94 se con topi
cu a lui Balasan in Evenimentulu.,Tipogralia Nouau pare sa. 11 lost
identica cu iNoua Tipografle, sub administratia ziarului Lupta, 86.
4) Primii lucratori asociati se nurniau Andrei Agapi, C. Luchi si
A. Abrahyir ; iar ultimii sant cei mentionati in nota precedenta 2.
5) Unul din acestia e specialistul I. S. Ionescu, administrator, de
care v. Alm. tip. VII 84-87. De la 15 F. 72-1 Ian. 73 sP mti-
tuli "Tipolitografia Nationalä.
6) De la 80 zisä a Curtiiu.
7) La Oct. 84 C. Nicolau i Wagsal, ai numai Z. Leinwand. La
14 Fevr. 86 pare ca nu exista.
8) Treen apoi in alte mani : I. Kuppermann, I. Goldemberg,
asociat cu C. Habermann, care existä i azi.
9) Se vandii Fratilor Saraga i lui losef Leibovici, de la cari o
Ind Iacob Taranu et. Co. din Bucuresti. Fit cea mai mare din Iasi.
40) Fu probabil cumparata sau arendata dela Codrescu de P P.
St5nescu, care e insemnat prin Anuare §i la Galati ant ca tipoli-
tograf cat si ca legator, care e insemnat prin Anuare.

www.dacoromanica.ro
 3'1

rului Leib Rabinovici, 94 azi. 40. Dacia.,, 1 Maiu

97 Dec. 99.1) 41. Sol. Stein 0 M. Stâncd, fabricä de
tiOrit capsule farmaceutice, c. 99 azi. 42. Tip. Scoalei
academice G. Butman, 900 c. p:azi. 2) 43. ,,Progresu1,
A. Grinberg, 1905azi. La 1906 erau 13 tipografii, din
cari Universala,, inchisä pe timp nedeterminat.
Buz Au
1. Tipogr. provizorie de la i 1832 - 33 3)
2. Tip. Episcopiei, 1691 1704, 1743 47, 67 691
sfârsitul an. 1834c. 70 4). 3. Al. Georgescu, 73 azi.
La 1906 erau 5 tipografii.
Fidnanicul-VAlcii
1. Tip. Episcopiei, 1705-1827 i Aug. 6oc. 66 5).
2. Oprea Dumitrescu din Bucuresti, 7iazi. 3. Oscar Thii-
ringer de pe la 190 2 azi. Acum sant aceleasi 3 tipografii.
1) Fu a unui grup de profesori conservatori (Gr. Bigureanu, Al.
Bädärdu §i publicistul Evreu Jaques Levin), de la 1900 a proprie-
tardor librdriei Noudu P. Iliescu §i. D. Grosu.
2) La 1906 se numia Prietenul poporuluiu.
3) Teascul si literele le cern de la mitropolie mitropolitul Grigo-
rre, oprit aici de Ru§i la intoarcerea-i din Basarabia. Cf. prefeele
cartilor tiphirite de el atunci acolo.
4) Se reinfimta de episcopul Chesarie, se intrerupse de pe la
47-51 si 61-68. Cf. Dosarut administrativ al Arhivelor Stat.
No. 4.698 (albastru) din 30 Martie 34, mai ales p. 6 si 7. Director fu
la incepnt (anii 34c. 39) V. Man. Buga, care aduse slove de la
tipografia universitätii de Buda si teascuri regulate.
Am zis se reinfiinta, pentrucg asernenea asezärnant la Buzau fu-
sese si mai inainte, anume de la anul 1691. liana la 1704, dupa
care in acelas veac (XVIII) nu mai da semne de viatá decAt intre
1743-47 §i 1767-69. Cf. Biblioteca rom. a Iui Carcalechi VIII
32, Disertatie despre tipografiile rornanesti de dr. V. Pop, p. 70 s.,
Dictionarul geografic al judetului Buzau de V. Iorgulescu, p. 127
§i 130-32, cum si Spicuiri de G. Ionescu, p. 199 s
5) In acest din urmli period se numi Calinic Episcopul. care la
sarsitul vietii (68) drirui tipografia Comunei. Cf. V. Pop, Disertatie
despre tipografii. p. 74; Amicul literaturei romane I 5 din 18 Au-
gust 1860, sfarsitul Mineiutui pe Dec. din 1862 ; Atanasie epis-
copul, Istoricut eparhiei Rtimnicut 266-81 ; G. Ionescu, Spicuiri
221 ss., reproducere din Rev. p. Istorie etc. X.

www.dacoromanica.ro
 32

MAnAstirea Neamtul 1807-83 ')

Craiova
1. Pictorul Const. Lem, c. 25 Oct. 1838Sept. 46 2).
2. Iosif Legdtorul, zis dela 58 Samitca, Sept. 46-78 3).
3. Profesorul T. Macinca, 60-64. 4. ',Prima tip. romanA
1) Narc-rs CretuleseuG. lonescu, in monografia lor din N. Rev.
rom.III. 27 (p.110) afirmd, pe baza pornelnicului, f. 94/126, ca. Mih.
Strilbilki, la 18 Julie 1800, (Mali mandstirii tipogratia sa de la Du -
basari cu tease de par si ea' acest tipograf forma doi ucenici din-
tre monabi : Ignatie si. Sofronie (!). Al. Papadopol Calimah, 0 pag.
d. ist. tip .rom. 231 s. (ms Acad. 927-28), spune ea aici exista o tipo
gratie f. veche, din care esirá multe" carti bisericesti si profane (! ).
Dr. V. Pop, Disertatie 83, zice ca aceastä tipografie se infiinta
dupd 1800, Gaster, 0 Schild 16, pe la 1800u, Cretulesculonescu,
loc. cit., 7,1800 sau 802 , Al. Filipide . Introducere . . . 206, si N. Ta -
nasescu, Veniamin Costaehe 22, n1809u, date ori gresite ori prea
putin precize si cari nu concorda intre ele. Din cele patru carti dintre
1802 5 citate de Cretulescu, spre a dovedi vechimea tipografiei,
in realitate della n'au data, iar celelalte d ma sant tiparite la mitro-
polia de lasi.
De aeeea eu am dedus data deschiderii tipografiei din Viefile 412-
filor pe Septemvrie, prima carte sigura, aparuta de sub teascurile a-
cestei tipografit in ziva de 4 a lunei Iulie 1807. carte pe care staretml
Dosoteiu si mitropolitul Veniamin. in precuvantarile lor o prezenta
ea *Towel (adeca inceputuri) a ostenelelor calug5ri1or si la inceputul
cariia se afia icoana lndltdrii, hramul manästirii Neamtului, sfipata
de monahul Ghervasie in acelas an 1807.Primii tipografr fura Ig-
natie, 1807, si Gherontie, originar din Uidesti-Suceava care lucreaza
in 1806 la tipografia Mitropoliei din Iasi, conduce mai intaiu cu Ig-
natie si apoi singur tipografia din manastire de la 1807-32, când
vine la episcopia de Buzau, unde luerä vr'un an, apoi probabil la
mitropolia din Bucuresti, spre a colabora la tiparirea Viefilor sfin-
tilor, 34-36. Despre acest Gherontie cf. Iorga, Istoria literaturei
rom. in sec. XIX, II 396, n. 4, si poarta exemplarului din Vietile
sfinfilor pe Sept., aflator in biblioteca Academiei, No. 5.776, unde
e o nota autografa a hi.
2) Pentru data initiali cf Romania 1 298.
3) A.cesta cumparä tipograqill No. 1, 3 si 4, avii tovaras pe geam-
giul Tanen Moise (Taubmann) dela 50-61 sau 63 si, sub firma
Nationala,, pe profesorul T. Macinca, 64 73. La 78 ia lo-
cul fiul Ralian, la 86 infra si Ignatz in tovarasie. Cf. Jubileut de 50
ani dela fondarea tipograflei Samitea §i Almanah lipografic V si
VI. Catalog de editurd regulat ar fi dela 82/3.

www.dacoromanica.ro
 32 a

G. Chitu §i I. Teodoreanu, i6 Sept. 71-76/7. 5. Firip La-

zar, urmat de fii, c. 74-96/7-900/t. 6. Santu Ben-
venisti, urmat de fratele säu David, 76azi. 7, ,Aso-
ciapi Romani" in numM- de 5, 28 Dec. 83azi t), In
1908 erau 8 tipografii.
Br Aila
1. Pitar I. Penescu 0 Co., 18 Dec. 1839-41 2). 2. Dim.
1. Samolada, 54-67 3). 3. Preutul An. R. Braikanu, 58.
4. Unirea,, Ilie Boerescu §i Per. M. Pestemalgioglu,
58 69 azi 4). 5. Romanobulgáreasca, St. Rasidescu, 63.
6, Idem, Hagi T. Vaclidov, 64. 7, Idem, Hagi l!). Pa-,
nicikof, 70-76 5). Din tipografiile urmätoare insemn :
8. , Universala ,, C. P. Nicolau, 88 azi, si 9, Max Frankel,
96azi. In 1908 erau 9 tipografii, maioritatea cu firme
evreesti.
Gala#
1. Francisc Momferrato, 1 Ian. I847t 0 6). 2. A Co7
misiei europeene a Dunarii, C. 56-7 I. 3. Frid. Thiel,
') Din asocial.ii : N. I. Maaavei, Al. Dumitresou, D Calinesou,
1 Viteleanu, comercianti, si I. Teranu, fost librar-tipograf in Temi-
§oara, peste 5-6 ani ranilase numai int'aiul. .
2) Fu si profesor. Tovaräs avii pe fratele se'u mai mare, serdarul
G Penescu, adeváratul patron al tipografiei (cf. prefala Econontiei
casnice de I P[enescu]). .

3) Turnb.tor la Anton Pann din Bucuresti in 46. TipAri mai numai

lucra'ri comerciale.
4) Luatä probabil dela precedentul. Se numi in urmä Triangula
a Societälii francmasonilor locali, iar dela 72 ',Dacia" a lui Per.
Pestemalgioglu, care dela 80 ii zice4 prima tipo-litografie P. M. Pes-
temalgioglu. La 902 acesta murind in adânci bätrânele, fu succedat
de solie. .
5) Acestea 3 sh.nt probabil una si aceeas, trecutà din mâna. In
mánä. Profesorul Panicicof trecii apoi in Bulgaria la Svistov.
6) Zig prin 49-51. tipografia Gzurnalului de Galati. Cf. Dosa-
rul sucursalei Arhivelor Statului dirt la0 No. 2 181 din 1845,
ff 13 §i 21, 2 si 5, 1, 7, 15 si 20, 23-28, cari in6rm5. data
1846 dela p. 70 a Geografiei lui Dim. Gusti din 1849. si dela ff.
38 si 41 a Dosorului 2 722 din 49, (cu suplica lui Fr. Meinferrato
insu§ din 13 Sept. 58), §i cu atat mai mult data nprimivara an.
1845", din Cartea judetului Covurluiu a lui Moise Pacu I, p.182,
comunicath acestuia de dr. I Fr. Momferrato, si admisi de mine In
www.dacoromanica.ro
ed. I si II a Prefetei. Aceasth.' tipografie ar fi avut la Inceput tease de
.2a
 St b

C. 60-73. 4, B. Strasser, 64-70 1). 5. Otto Bielig,

70 - C. 73. 6. Comercialäa Isidor Schenk, c. 7o-azi;
7. RomnnA,, a unei societati, apoi a prof. G. Mihailescu,
72-88. Din cele .16 tipografii urmkoare mie cunoscute,
thsemn : 8 - 9. Danubian6. Jacob Hubert, 73 - 81,
vanduth fratilor Nebunelli, (Joan §i Timoleon); 10. ,Lucra-
torii asociatia G. Bil'aqescu i D. Chiriac, 15 F. 77 -azi ;
11. Nationala a, Avram Friedmann, 78 - azi ; 12. ',Da-
cia. a advocat. C. Resu, 8o-14 Oct. 84; 13 14. Co-
operativa a advocat. Costin Varlam 0 Sotir Manios,
83 ori 84-c. 88, devenia, dupá o Intrerupere, a unor lu-
crätori, poate Fratii C. (ori T.) Dimitriadi, firma Au-
roraa, 92-azi ; 15 16. Muterperl et Kohan, 15 Aug.
87, care probabil ajunse in rnAnile lui Marcu Srulovit.;
17. Modernäa Ap. P. Antoniade, institut de arte grafice
al Curtii regale, 92-azi. Despre poligramistul Anto-
niadi, cf. So lidarilatea III io din i7 Noem. 82. In 1906
erau 9 tipogrifii.
Focani
1. Tip. Comisiunii centrale, Maiu 1860 - Maiu - 6 2.
2. Dim. Samolada, C. 68-94 2). 3. C. Goldner, 69 -77
92 3). 4, Unireau A. Codreanu, 83-azi. In 1906 erau
4 tipografii.
Boigrad
1. Tip. coalei centrale, 1861 - 9 Oct. 78 4). 2. Ecoul
Bolgraduluia T. Boldur Làtescu, Iulie 72-Maiu 73.
lemn, existent pfini astAzi in podul caselor dr. Momferrato, a drui
mama traeste inca. Se vandn farmacistului Otto Bielig in 1870. Din
eele 13 puhlicalii ale acestui stabiliment, cAte cunosc, citez numal
Ju, nalul Dun area al lui Mariu Cugino, 1 Ian. 47-50. Pe la 68
aceasta tipografie, ca si a lui Thiel, era asezata In stradaDomneasca
1) DacA acesta nu va fi fost simplu arendas al tip. lui Momferrato.
3) Inca de la 88 sub firma Nae D. Samolada, care se vede si aso-
ciat cu M. Luis la tip. Moderna, 88-90.
3) In periodul II tinuta de vdcluvä sub firma fratelui sau banche-
rul Morit J. Kremnitzer.
4) Destimtata curând dupa retrocedare. Era chiar in scoalA
si se conduceà in ultimul deeeniu de profesorul Constantinov, care
se servia de scolari spre a tipari cArti bulgaresti pentru scoalit. S'au
tiparit insA si cateva www.dacoromanica.ro
carci romanesti.
 32 c

Botopani
1 5 Tip. Botosani I. Veniamin Adrian, Apr.
66-75 1.). 6. La Concurenta,, Clara Marcovici et Co.,
80 900. 7. Progresul "Bernhardt Seidmann, 92-902
c. p. 8. Mo1dova,, a prof. G. Buzoianu, 96 2). La 1906
erau 6 tipografii. Cf. Notiuni istorice despre tipogra-
fiile din Botopni de Em. Leonescu, in Vointa natio-
nalci, anul XXV, No. 6.788 si 793, unde vorbeste si de
Him-6.1-H, cum si de halcografia lui M. I. Schwefelberg.
Ploe§ti
1. G. Wallenstein, Tunic 1866 toamna 72. 2. I. G.
Costescu, August 72 82. 3. Tip. bulgareasca Asén
Dim. Panicicov, 77-78. 4. ,, Democratul ,, C. T. Grigo-
rescu, 79 8i, cand lua. firma Progresul., devenind
proprietatea Ini D. A. Dräghiceanu si a inginerulni I.
Gheorghiu cari in 84 zidira Fabrica Progresul, tipo-
litografie, legatorie etc. Cf. Almanah tipografic VII
63-80. In 1906 erau 7 tipografii.
Baclu
1. Tip. ,, Bacau Fraiii T. si I. Täutu, sfar§. 1866-87
c. p. 2. Fratia,, a uneisociet. 68 azi 3). La 1906 existau
5 tipogr. Cf. C. Radu, Bacaul d. 1850-1900, p. 77 0 114.
Turnul-Severin
1. Sucursala tip. T. Macinca si Ios. Samitca din Cra-
iova, Maiu i868azi, ultimul poate asociat cu tipograful
4) Treat pe rand in posesia lui V. Busild, 75-85, a lucritorului
C Hudilteanu sub firma Nationalam 85, a lui Goldschleger et CO.,
85-99, 1 apoi in a tovar4lor sai Segall (et) Marcu, sub firma
R e in vierea m .
2) Treca pe rand in manile lui Leibsor de la 900 i al lui Here-
covici 906, sub firma .Viitorulm.
3) Societatea era fácuta pe actiuni §i se conduceh de G. Lena i I.
Negura. Trecii pe rand in posesia lin C. Radu, M. Climescu, I. B.
Stefdniu (pe la '1873), Avram Löbel (pe la 77), H. Margulius,
care o !LI& la 80 §i oil timpul o imbunatati. Aceleia§i tipograiii pare
sd-i fi zis pe la 76 19Junimeau, iar pe la 78 ',Independents". La 81
cote 2 tipografii existente se numesc ',Centrum 9i. sNationalam,

www.dacoromanica.ro
 32 d

C. M. Georgescu, de pe la 82-92, in care timp se numi

Moderna.0). 2, Emil I. Knoll, 8o-azi. In 1907 erau 3
tipografii, adecä in plus a Lucretiei Cuimiu, cariia-i ra-
masese de la primul sot 3. I. 0. Niculescu, C. 95-905.
Be.r. lad
1. Tip. asociatiunii pe actiuni Unirea,,, in frvnte cu
prof. I. Popescu, 15 Julie 1869-Martie 94. 2. G. Ca-.
tzafany, 20 Oct. 78-azi. 3. Romana,, a librarilor V.
D. Vasiliu si G. Man. Barbu, 1 Maiu 87-88. 4. G. V.
Munteanu, 27 Oct. 9o-azi. 5. Noua tip.,, sau Pro-
gresul Sigmund Gross, 94 900. 6. Moderna Gu-
tenberg,., (Sam. Segall si Hermann Stein), 96-c.
90213. 7. Comerciala C. S. Le/cae, 900- I Sept. 908,
cand se muta la Hu§i. Bt, C. D. Lupascu, 18 Fevr. 903-
azi. Acum sant 3 tipogratii : Catzafany, Munteanu si
Lupascu. Cf. Tipografiile etc. din Warlad de I. Auto-
novici §i Gr. Cretu, pag. 33-98.
Roman
1. G. V. Sandu, Fevr. 70-Iunie 87. 2. Asociatii N.
Ionescu si G. Cubelca, c. 75-78. 3, Noua tipografie
G. I. Cubelca, 79-92. 4, Louis Smolinski, C. 84-901.
5. Die G. Raclis, 91-92, cand parte s'a vandut lui Leon
Friedmann. In 1907 erau 4 tipografii.
Alte localitMi
Giurgiu a lui T. Vaidescu, 22 Apr. 1871. Piatra
,,Muntele-Pion,, T. Täutu, vara 18712). Sulina ,, Socra-
tes a lui G. P. Avgherinos, 1871. Husi Asociatii,,,
Octomvrie 1871 3). Pitesti Al. Al. Grecescu si G. Po-
pescu, Maiu .1872 4). Turnu-Magurele G. Wallenstein,
4) In primii 5 ani se subventiona de primarie Cf. Jubileut Sa-
rattca, p. 6.
2) In anul urmAtor judetul isi infiinteazä tipografie proprie, zisä
a w Districtului Neamtulu.
3) A arhim. Policarp Popescu, arhim. Inochentie Moisiu, insti-
tutor. V. Moisiu, prof. Sava Costächescu si advoc. N. Constantinescu.
4, Cf. Uvrierul I 1, din 10 Jul. 1872 si Prefata2 18, n. 1,

www.dacoromanica.ro
 32 e

toamna 1872 1). Folticeni Fratii T. si I. Täutu, Main

73toamna 75 2). Ismail a Dunrii-de-jos Avram
Friedmann, vara 1873-78 3). Targovi§te T. Mihdescu,
18734). Vasluiu C. Andreievici, 18745). Dorohoiu Ilie G.
Raclis, August 1874-91. Ramnicul-.Sarat P. T. Pece-
tescu, 14 Dec. 18746). Caracal sucurs. Nationalei,, din
Craiova, c. 1874 7). alarai a judetului Ialomita, 24
Fevr. 1875. Satul Manolea-Suceava a Schitului lipove-
nesc, toamna 1875 8). Cahul ,,Basarabia,, C. Teodorescu,
Oct. 1875 9). Tecuciu G. Bdläsescu 0 D. Chiriac, c.
1876. Tulcea A. Franghia, i5 Auz. 1877 1"). Slatina
Moritz Löbelsohn, c. 1877-8111). Män. CAld6ru§ani sta-
1) Cf. Prefala2 18. n. 3 In aceasta nota se discuta datele infiin
tdrii prirnelor tipografii de la Ploesti, Roman, Giurgiu, Bacdu, Bo-
tosani, Turnul-Severin i Gherla-Ardeal. Data 1845 admisti pentru
Galati e gresità. CatrA sfarsit gasilu prilejul de a face un rezumat de
tot ce putuiu aflà despre pictorul-profesor-tipograf Carol Wahlsteinr.
2) Sucursala celei din BacAu. Cf Prefa(a221, n. 3. Dupa ultimele
cercetäri ale lui Artur Gorovei, Fratii rautu incepurà la Maiu 73,
apoi tip. nJudetului Suceava pe rand a lui T. Avram (ndscut 1845
la Lusca-Roman, adaug eu), G. Mdcdrescu, A. H. Goldner, zisä pe
la 86-7 eAsociatiu, lucrA de la lulie 75 7 Aug. 76c. Oct.
76azi i eJunimea M. Seidniann et Co. dela 30 Aug. 79 azi.
Cea mai veche tipAriturA localA, dupd acelas, sant versurile Olacrirná
la mormdntul Titei Sulddnescu, ndscutd Grigoreseu, de sotul ei G.
V. Soldanescu, Oct. 75.
3) CAnd apare Gazeta de Ismail. Cf. Prefala2 18, n. 2.
4) Preutul-profesor V. Pocitan zice 74--5 i comunica intre al-
tele data mortli lui Mihaiescu (4 Iunie 74'. Cf. Prefat.a2 21, n. 2.
31 Mai exact a sotiei sale Mica, nascuta tipograful D. Gheorghiu
din Iasi, mai tarziu divortatd.
6) Cf. Prefaia2 21, n. 1.
7) Vr'un an. UrmA ,Caracalla. F. Fallon et Co. a subloc. Daniil
Ionescu, 15 Oct. 82 83, si aceeas, d upd ce se primbla pe la Craiova
(Macavei) a lui Iorgu Petrescu, 23 Apr. 84 Cf. Prefata2 24, n 3.
8) Ar ii tipArit cu litere rusesti panA pe la 85 un Ceaslov §i o
Psaltire.. Cf. Vointa nalsonald XXV 67-85.
9) Ajunse mai tarziu M pose.ia lui G. Catzafany. Cf. cap. A. § II
de mai jos.
1°) Cf. Prefata2 23, n. 1.
{I) Urmat pe rand de Filip Lazar si Iorgu Petrescu, e. 81-84,
si de eIgnoranticidulg Sfintescu si PArosanu, 1884 89. Cf. Pre-
fala2 22, n. 3.

www.dacoromanica.ro
 32f

retul Teofllact Dinu, Mar. 1878 1). Constanta sucursala

lui Per. M. Pestemalgioglu din Braila, 12 Mai 11 1880.
Targul-Jiu Nationalam N. D. Milosescu, 5 Dec. 1880 2).
Man. Cernica Toma Teodorescu, c. 1881 3). Campu-
lung G. Popescu din Pitti, in Oct. 1885 4). Targul-
Ocnei sucurs. tip. H. Margulies-Bacau, 1886. Targul-
Neamtului Lupu Eisenstein, c. 87 5). Alexandria Antaia
tipografie si librarie Asociatii, 9 Iunie 1889 6). Harlau
a lui H. Frank, Maiu 1890. Sinaia I. Baboianu, 4 Iu lie
1890 7). Targul-Frumos Alter Griinstein, 1890. Cala-
fat Petre Ghergulescu, 15 Iun-e 1892. Musätesti-Arges
a soc ,,Cultura pranilor,,, 8 Noem. 1892 8). Campina
I. Baboianu, I 2 Apr. 18,0. Rosiorii-de-Vede Rosiorul,
3i Iu lie 1894 9). Oltenita a lui Nià Manzu, 22 Iu lie 96.
Cuza-Voda-Roman a invatator. G. Crainiceanu, 15 Aug.
1897 10). Corabia a lui Ilie C. Radulescu, 9 Noem. 1897.
Moinesti a lui M. Rabinovici, 1900. Breaza-de-sus-Pra-
hova I. Baboianu, 1902 11). Boteti-FAlciu a revistei
Rugul, 31 Ianuarie 1904 12). Bals-Romanati N. M. Io-

i) Cedatá dupd 6 luni lui Nae Miulescu din Bucure§ti, care ; i azi
are acea ma§ind. H. Loser din acel an.
2) Cf. Prefala2, p. 21, rand. 13-15, ci 24, n. 1. Biografia lui
cescu e tn Alman. tipografic VII 77 83, asemenea ale tovardau-
lui sfiu, cunoscutul desemnator V. Bola Piekarski In anul VI, p. 63-74.
3) Cf. Prefala2 24, n. 2.
4) Urmat dela Oct. 86 de G. T. Sttrbu, care fu la inceput repre-
zentantul lui Popescu.
5) Zis ci Lupu sin Faibis. Cr. Prefa(a2 25, n. 2.
6) A lui I. C. Banescii, St Mandreanu, C. Georgescu si A. N.
Vasilescu. Cf. Prefala2 25, 3.
7) Cf. Prefalct2 25, n. 4.
8) Intdiu (vro 6 ani) sub direccia invdtitorului-deputat C. Do-
brescu-Arge§. Cf. Prefata2 25, n. 5.
9) E sucursala tipografiei lui P. S Vorvoreanu din Turnul-Ma.-
gurele.
40) Cf. Prefala2 26, n 1.
44) Cf Prefata2 26, n. 2
12) Revista rurald Plugul, himensuald, era sub direcp lui L. C.
Chit-16a, care scoase numai No. 1, de 3 foi in-8.
www.dacoromanica.ro
 32 g

nescu, 23 Octomvrie 19051). Valenii-de-Munte ,,Neamul

romanesc,,, 24 Aprilie 1908 2). .

In mai multe din aceste localitati, activitatea tipogra-

fiei fu intrerupta, fie de tot, ca la manastirea Neam-
tul, Bolgrad, Cahul, man. Caldarusani, man. Cernica,
Breaza si Botesti,, fie numai pe un timp, ca la Bucuresti,
1810-17, Ramnicul-Valcii, 1828-59, apoi Braila, Bu-
zau, Focsani, Tecuciu, Ismail, Caracal, Slatina, Targul-
Ocnei, Sinaia, Targul-Neamtului, Corabia si Câmpina.
Unele din tipografii incepura cu masini mici Bos-
tom, : Sulina, Targul-Neamtului, Calafat si Fltirlau. In
alte locuri bostoanele inlocuirá teascurile primilor tipo-
grafi. Asa facura. la Targul-Ocnei cei 3 tipografi, ur-
matori lui Margulies, intre 1889 si 906, apoi la T'argul-
Frumos Nathan Bickman de la 1897 si Simon Hersohn
de la 906, dupa ce predecesorul lor isi vanclU atelierul
lui Z. Leinwand din Iasi pe la 92.
In jumatatea intgia a seculului XIX, tipografii se ser-
viau de teascuri, cari mai toate erau de lemn. .tai.à fura
teascurile ramase la Ramnicul-VAlcii dupa 1827, cele
facute de Iacov Stamati (1799) pentru tipografia Mi-
tropoliei din Iasi, si cari trebuie sä ii lucrat pAnd pe la
1840, teascul de par daruit manastirii Neamtul de Stril-
biski la I Boo, unul vechiu al lui I. Eliade de aici, claruit
lui Nae Miulescu si de acesta unui hicrator Bulgar, cu
care a ajuns peste Dunare ; asemenea primul teasc al
lui Momferrato din Galati dela 1849 si mai multe din
cele din Bucuresti dela 53, afarä de ale lui Ohm, Kopai-
nig, ale Mitropoliei din 51, poate si ale Sf. Sava. Incetul
cu incetul, aceste prese de lemn se inlocuira cu altele mai
perfectionate, avand la inceput numai placa presatoare,
de care pastreaza. Inca una tipograful Samitca dela
Craiova, iar in urma toate partile de fier.
Masinele mecanice sau cilindrice se introdusera mai
1) Du pa. care urmeaza n Glasul:Olteniei. a societatii ',Santa Cruce ,,
condusg de invAtatorul G. Vasilescu si Co , Dec 1905.
3 ) Societate cooperativa in frunte cu N. lorga, al cArii bilant dela

31 Dec. 1908 se publich in n Neamul Romãneseu IV 15. E poate

cel mai igienic atelier tipografic §i de legAtorie din tarA.
www.dacoromanica.ro
 , 32 h

tArziu : mânsastirea Neamtul aduse una din fabrica Leo

Mfiller,succesor, Witwe, 1845; Asachi din Ia§i in 49, pe
când Codrescu §i Gusti tot de acolo pe la 5 2, Mitropo-
lia din Bucuresti câte una in 51 i 52, Copainig la 54,
Romanov i Rasidescu doua in 55, Sf. Sava alta la 56.
Tipografii din orwle secundare 1§i procurara maçini
numai dupa infiintarea cailor fierate : Sandu din Ro-
man de G. Siegl-Wien In Fevr. 70, Schenk de la Ga-
lati pe la 70, Chip §i Teodoreanu dela Craiova in 71,
Samitca totdeacolo la 74, Pestemalgioglu-Braila circa
71, Costescu-Ploie,ti 75, Clara Marcovici-Boto§ani 8 o
aiCatzafany-Barlad Si 1).
Gr. Cretu, profesor,
Io Decemvrie 1909 Strada Tunarx, No. 37.
7-0-4

4) La sfarsit mai insemn râteva cataloage (scurtat cat.): ale Fra-

Illor Cristide, in Octoih grecesc 1836 si Curler rum. IX 14; An-
ton Pann, in prefetele drtilor lui si in Viata §i Operele lui Pann
de Teodorescu;41losetti i Winterhalder, cum i Carol Gäbl, in
cartile despre ei, publ. de G. Ionescu; Mitropolia Bucuresti, in
Zimbru (lasi) Il 30; Romanov i Rasidescu, in Istoria civtlizaiei
lui Guizot, tr. de Baronzi (coperte) ; Socec, In catt. de editura ; tip.
',Cartilor bisericesti, catalog special; ',Minerva', in Calendare §i
cat. separat ; H. Goldner (Iasi), in Bibliografia rom, a lui Degen-
mann I 200 s. , Isiearnul romanesc,, in gazetii i separat.
Asemenea amintesc unele biografii de tipografi (patroni 1i lu-
cratori distinsi) cu portrete, publicate in Solidaritatea : masinistul
G. Lascu si I. Eliade (I 23 si 11 45 din 1881); in Almanah tipo-
grafic : G. Em. Lahovari (an. I si II), C. A. Rosetti (III), St. Dimitriu
(IV), C, P. Conduratu, G. Cucuruzescu, than Ionescu (pentru acesti
2 vezi 1 i Revista art. graf. I 1), G. Iorgulescu, G. Teodoru, Al Io-
nescu, D. C. Ionescu, G. A. liazdreanu (V), Ghita. Georgescu, Iancu
Ionescu (VI), N. D. Redulescu, Ioseph E. Engelleiter, I. Rddulescu,
Pavel I. Cristea (rase, I. Petrescu i i,aimstul Petre Marinescu
(VII); in Arhiva tipogr. rom. : Göblestii, St. Rasidescu, P. Ispi-
rescu i Cucuruzescu; in Calendarul pe 1906 al 1w Popescu : Ra-
sidescu, C. N. Rddulescu (masinistul), Ispirescu, P. Jorjan (p.161
s.); in Revista jubllard-Gutotherg : Ldzareanu i portretul lui Sc.
Walter. Tribuna tipograficd Inca drt 5-6 biografii. Pentru T Co-
drescu v. Do3arul Arhivei-Iqi 2 347 din 1846 (recte 1849) pp, 6,
13, '18), Zimbru I (No.28, 29, '9), Uricar VII 200, XIII 341 ss.,
XIV 32 s. XXIV (p. n i vi), XXV ; ,Solidaritatea I (1880) 12, Il
54 ; Anal. Acad. XXX, ist. 3; iar despre Adolf Bermann notqa lui
www.dacoromanica.ro
din Romdnia literard 4 4.
 INTRODUCERE

Invitat fiind de d. Grigorie Cretu, fostul mieu profesor

la seminarul din Husi, ca sa scriu'ceva despre tipogra-
fiile, librariile si legatoriile de carti din Bar lad, cu pri-
lejul expozitiei generale romane din anul acesta, m'am
supus numai decat, pentru ct scopul este inalt si per-
soana dela care mi-a venit aceastá invitare imi este
scumpa. Mrturisesc ins a. cá sarcina luata nu mi-a fost
usor de indeplinit, de oare ce pana acum pe nimeni de pe
aici nu interesasera asemenea cercetari. Chestiunea este
foarte importanta, fiindca atari institutiuni ne arat a. in-
demnul spre lumina si nivelul culturei dintr'o localitate :
sat, oras sau tail. In scopul acesta m'am adresat patro-
nilor respectivi, cari mi-au dat numai oarecari informa-
tiuni, pentruca dansii, cum sant mai ales tipografii, ne-
prevazand ca intr'o zi vor fi intrebati de ceva, nu si-au
pastrat in regula din tiparituri. De aceea am fost silit sa
mai culeg informatiuni si de pe la alti oraseni, facand
deci numai ce s'a putut.
BA/lad, to Septemvrie 1906.

Econom I. Antonovici,
Profesor de religiune.

www.dacoromanica.ro
 A. Tipografiile
Panä pe la sfarsitul deceniului 7 din veacul trecut
Barladul n'a avut tipografie, iar de la al 8-lea deceniu
incoace s'au mai infiintat i altele 1). Astfel capitala jude-
1) De aceea putinii oameni invatati din Bar lad, cand aveau ceva
de tiplirit, Inainte de 1869, recurgeau la tipografiile din alte locuri.
Aà fostul mult trap §i Inca de la infiintare profesor §i director al
liceului din acel oraf4. VArgolici (náscut Galati Dec. 1834, t 29 Dec.
1900 ; cf. Patoda, XX 1, in care insa numfirul anilor 75 e gre§it),
10 tipare§te en chirilice am'andouá editiile de Aritmeticd, prelucrate
pentru trebninta §coalelor primare 0 probabil 0 pentru liceu dupá
P. L. Cirodde §i alti autori franceji, in la§i, la Albina 1860 §i la
termann 1862 (pe coperta 1863). Cu gal mai mult fac acela§ lucru
alti oameni culti cari nu §edeau permanent in locul natal §i fire§te
toti aceia caril§i stramutaserà domiciliul aiuria, atät inainte cat §i
dupa 1869. Astfel Gr. Kostache Epureanu tipare§te la Ia§i Cvestia
proprietdfii fontiare in privirea inbuneiteitirii soartei locuitori-
tor, 1859. Asemenea Manolache K. Epureanu, bärbat de stat 0 ora-
tor distins, publia la la§i Cvestia locuitorilor din punctul de ve-
dere al Regulamentului organic 0. al Conventiei, 1860, §i rd-
ranul proprietar,1864, iar la Bucure§ti Pretinsa rescumparare a
editor ferate, 1879, dupa ce colaborase la Steaua Dundrii din Ia§i,
In ale cdrii numere 44-66 dela 21 Iulie 1856 inainte gasim o serie
de 10 articule intitulate Consideralii flosofice asupra unirii Prin-
eipatelor, cu titlul la urmá schimbat din gre§eala. in Pamfletele de
zi, $i dupd ce rostise in Adunarea deputatilor Moldovei, la 18 Martie
1860, discursul dare-de-samã despre lucrärile guvernului pre-
zidat de el, discurs publicat la Ia§i (Inst. Albinei) §i. in bro§urg de pa-
gine 55 in 80 (No. 3.537 a bibliotecei Scheiane dela Academie), dar
fara titlu §i fard coperta §i poate de aceea rams cam necunoscut,
de§i anunta intre altele 38 de proiecte de legi. Teza lui de doctorat
in drept, Iena 1839, ca §i a fratelui sAu mai mare Grigorie, primii
doctori din Germania dintre Români (dup'a Radulescu-Niger), nu se
AA nici in biblioteca universitatii de Ia§i nici in a Academiei române.
Numitul N. G. Rädulescu (Niger) in conferenla-i despre Man. K.
Epureanu, p. 7, utilizAnd note date de rAposatul I. M. K. Epureanu'
arata cal parintele acestuia a studiat la universitatile dela Heidel-
berg, GOttingen 0. Berlin §i cä teza de doctor §i-a sustinut-o la Iena
in 26 Oct. 1839. Dar asemenea teze nu se aflä la bibliotecele acestor

www.dacoromanica.ro
 35

tului Tutova dispune asthzi de patru tipografii. De toate

universitali nici in cataloagele disertatiunilor de doctor. Bibliotecarii

dr. P. Crain si Brandis dela Iena imi raspund a numele fratilor Gri-
gorie si Emanuel von Kostaki Epureanu sau Iepureanu nu.se gAsesc
nici macar in cataloagele studentilor universitdfi, prof. dr. Hintzel-
mann din Heidelberg, cd Gregor von Kostaki in vdrstA de 19 ani,
din Iassy (I), invatA acolo Tura 0 e inscris la 12 Nov. '1834 (No. 325),
cel din Gottingen, eh' G. si E. von Kostaki, IassyMold[au], provin
numai in semestrul de iarra 1837/8 ca studenti la drept, cu lo-
cuinta la Sudtmeyer in Burgstrasse, si dr. Ioachim din Berlin, cA ei
studieazd acolo dela Pasti 1838 pAnA in toamna anului 1839. De unde
urmeazd ch numitii juristi n'au trecut doctoratul in Germania, cel
putin nu la universitätile ardtate in brosura citatA, precum n'a fost
promovat ca doctor la Berlin nici concetateanul kr de mai tarziu
loan Dobreanu. Despre M. K. Epureanu vezi Timpul V 214-16 si
222 din Sept. si Oct. 1880. 0 parte din importanta lui activitate
parlamentara. se poate urmAri dupd indicele pArtii I a lucrArii lui
G. D. Nicolescu, Parlamentul roman 1866 1901, p. 619, de unde se
vede eh' e citat in 56 de locuri. Acela§ lucru se poate face cu toti
ceialalti parlamentari tutoveni : I. C. Codrescu, Lascar Costin, N.
Nicorescu, lacob Fdtu, G. D. Palade, I. A. Sturza, Stroe Belloescu,
Lupu Costache, T. Than si altii.
Die Rechte der Donaufurstenthtimer und das politische Inte-
resse Europa's von J. Dobreano, moldawischem Bojaren(?), Berlin
1858, e singura lucrare cunoscutA a acestui jurist, care a invAtat in
Prusia atAt liceul cat si dela 1854-58 universitatea, a fost magistrat
la Iasi, presedinte la Cahul 1865, procuror la curtea de apel din
Focsani 1867-1868, mort de neurastenie pe la anul 1872. Fratele
sail Gheorghe a fAcut studii militare tot in Prusia (probabil la Pots-
dam), unde a fost ofiter. In &Had a ocupat functiile de politaiu
(1866), secretar la primdrie (pre la 1870) si maestru de scrima. si
gimnastica la scoala normala si la liceu (1870-74, cf. Rap. lui I. Po-
pescu in Foaea Soc. inv. pop. rom. II 522 s.).Ei erau fiii lui T. Dobreanu,
zis si Mungiul (lumAnArariul), care s'a apucat mai in urnik de ne-
gustorie mare : vite, paduri, accizelele oraselor Barlad, Focsani, Galati.
Elocuentul si fflantropul monah Sofronie (in lume Scarlat) VArnav,
fiul 1110 tatului ban V. VArnav, 'Agent la HilisAu-Dorohoiu, a trAit nu-
mai calivA ani la Barlad, inainte de moarte (186), dupa ce publicase
cloud brosuri romAnesti la Paris intre 1846-48 si altele cloud la Iasi
1861. Necrologul lui G. Asachi, care a murit in Iasi la 12 Noembre
1869 (datA scoash din Actele ofiterului sairii civile din a doua Ca-
pitala si deci oricare alta e gresitA), acel necrolog, zic, 11 pronuntA
doctorul in drept de la Paris N. Istrati, flu! lui Iancu lstrati, pro-
prietar din Tutova. G. D. Palade incA se distinge ca orator. De la el au

www.dacoromanica.ro
 36

Insä, precum s'a aratat in prefatal au fost opt. Vom

vorbi despre fiecare din ele in ordinea vechimii.
rAmas mai multe discursuri si o disertatie, publicate la Bucuresti
intre 1884-1901, in care tirrip a colaborat la Romanul si Na-
tiunea si a condus Vointa poporului. 0 notita biografica despre
dansul si portretul dau G. I). Niculescu si Albert Hermely in Depu-
talii nogri : biografii si portrete, Bueuresti 1896, p. 289, aseme-
nea G. Nicoleseu in Parlamentul roman 1866-1901, Bucuresti
1903, p. 504-5. Cf. Vointa nationald XX 5.445-9 si XXI
5 868-72, Paloda XXII 22-3 si XXIII 45-6, Vocea Tutovei
IX 14 si X 36. Despre ziaristul Ern. Fr. Pagano a se vedeh Anua-
ru/ gen. al presei rom. pe 1907, p. 79.
F'ostul profesor de limba latina si director al gimnazului Ale -
xandru cel Bun din Iasi G. Bou isi tipareste cartile in acest ores
intre 1872-98. De asemenea colaboratorul statornic al Convorbi-
rilor literare St. G. Vargolici (f 1897) si P. Rascanu, cunoscutii
profesori dela universitatea din Iasi si inspectori scolari, si-au ti-
parit lucrArile, primul intre 1873-96, al doilea dela 1887 inainte,
in a doua capitala; ultimul insa editia a doua a catorva carti de scoalä
la Ploesti, iar rapoartele lor oficiale in Bucuresti, unde Rascanu a
scos si Istoria contemporand. Colegul acestora, academicianul Al.
Filipide,si-a publicat scrierile de linaba si literature romane, incepand
dela 1881, in foasta capitala a Moldovei. Operele poetului Al. Via-
huta din Plesesti-Tutova, dela 1886 incoace, si cele mai narunte ale
prof. G. C. Dragu din Coroesti-acelas judet, incepand de la 1891,
a par tot in capitalA; un volurn insa din novelele celui dintaiu se re-
tipareste in colectia §araga-Iasi, iar In vdltoare ese la Targul-Jiu.
Tot dela Barlad sant scriitorii mai noi : C Litzica, profesor la mai
multe scoale secundare din capitala, Anton Davidoglu la facdltatea
de stiinte din Bucuresti si Alfred Juvara, doctor in drept dela uni-
versitatea din Paris. Din acestia St. Vargolici si Al. Vlahuta avura
onoarea de a fi alesi membri corespondenti ai Academiei romane, P.
Rascanu si Al. Vlanuta fura premiati de aceeas institutie, primul
in 1892 pentru Compendiu de istorie, al doilea in 1900 pentru
Clipe de linige (cf. Analele Academie?. XIVI 129-32, 194-204;
XXII i 435). Rapoartele despre Cursul complet dc istorie al lui
Rascanu, despre Novelele, Poeztile, In valtoare, Romania pito-
reascd si Poezii 1880-1904 ale lui Vlahuta si d. Introduc. in ist.
limbei si liter. romane a lui Filipide se pot vedeh in aceleas Anale
XVII 1 544-48 ; IX 1 257-8, X 1 104, 145, XIX 1 341--44,
XXIV 1 510, XXVII 1 367; XII 176-7. Biografia si portretul lui
Dragu kn. 20 D. 1866) si ale lui G. I. Diamandi se pot vedea in G. D.
Nicolescu, op. cit. II 356-7 si 361. Vlahutä se nascd 5 S. 1858.
Actualul inspector al serviciului sanitar civil, doctor V. Mihail,

www.dacoromanica.ro
 37

I. Tipografiia asociatiunii «Unirea»

Aceasta tipografie s'a Infiintat pe actiuni in 1869,
prin osftrdia si staruinta amintitului I. Popescu, profe-
a tipkrit douk Dciri-de-samcila Husi in 1885 si 1886, pe cand era
medic prirnar al judetului FAlciu, multe din celelalte numeroase ra-
poarte din cursul serviciului sku neintrerupt de peste 30 de ani, ca
medic de plasa, de judet 0 ca inspector, publicându-se in Monitorul
oficial dela 4885 incoace. A colaborat cu articule de igienk etc. la
Tutova din Barlad 1885 si PrutuilJ din Husi 1888, in ultimul
sub titlul Chestiunea zilei, cum si la Buletinul expozit. gener.
rom. (cf. nota intaia dela capit. C. § I de mai jos). Lucrarea-i ultimk se
intituleazk 0 pagind din retrospectiva serviciului sanitar in Prin-
cipatele roma' ne petnd la 1866. Medicul chirurg G. C. Nanu a tipArit
mai multe lucrari in caPitalk dela 1888 fncoace, dupa ce trecuse
teza in 1884 la Paris. A fAcut multe comunicari la deosebite con-
grese de medici din tark si din streinktate nationale si internatio-
nate, cari cornunickri mar toate se pot vedeh in Expunere de titluri
qi lucrciri, Bucure§ti 1902. Dr. Al. §aabner-Tuduri, fiul fostului
medic-primar al incl. Tutova si al orasului Barlad, dr. M. Schaabner,
nail de Schönbaar, publica la Bucuresti, in 1885 si mai ales dela
1889, lucrkri pretioase despre apele minerale din tarA si altele. Pen-
tru activitatea-i politick vezi portretul sau biografic dat de ziarul
Globul din Bucuresti 1186 (19 F.1892)0 reprodus de Tutova VIII 416
5 Mar., cand s'a ales deputat a doua ()ark. In sfarsit amintesc pe chirur-
gul Ernest Juvara, profesor la facult. de medicink din Iasi (cf. Paloda
XI 10, XV 9 §i Expun. de titluri). V. si nota penultimk din Pretatcl.
Cu acest prilej, spre a se vedek cam ce oameni cu oarecare cul-
turk erau la Barlad pe la inceputul jumktatii a doua a seculului
trecut, reproduc lista prenumerantilor barladeni la Istoria Roma-
nilor, tradusk de I. Fatu si tipAritA in Galati la 4853, douk vo-
lume : vornicii A. Sturza, Iancu Greceanu ; postelnicul G. Iamandi ;
aga Em. Costin, doctor; spktariul Iordache Gane; banii Torna Giu§, a,
loan Buhni16, D. Carpis; comi§ii Ioan Nicolcescu, Alecu Tudori, Cos-
tache Codrescu, G. Docan, P. Veisa ; praporcicul C. Costachescu ;
caminarul Cernat : paharnicul lordache Popa ; sArdarii Costache
Nanu, Pavel Apostol, Jacob Fatu ; medelnicerii MihAita Stefinescu,
C. Coroiu ; slugerul St. Nicolau ; pitarii Iancu Togascu (1. Romascu),
Iancu Epure ; sktrariul G. Damian ; nobilii N. Codreanu, D. Cernat,
G. si D. Cerchez, Costachi si St. Raclis., Costachi Ciuck, V. Ursachi;
dd. Iancu Epureanu, A. Bontas; profesorul Thane Popesco, Al. CArjA,
Lupascu, Costachi Sturza, Beidiman (nu Beldirnan); doamnele spkta-
reasa Catinca Radu, Catinca Bontas, Cleopatra Chicos. Insemn ck
dintre doamne nu mai figureazk ca abonate la aceasta carte de cat alte
www.dacoromanica.ro
 38

sorul de limba latina' la liceul Gh. Codreanu. 0 tipo-

grafie era acum absolut necesarA in orasul Bar lad, unde,
pe lângá patru scoale.primare publice de bâieti si douA
de fete, cum si pe langd trei institute particulare, unul
de baieti i douá de fete, se aflà si un liceu coniplet
pentru btieçi, nflintat la 1858. Vrednicul de vecTnicA
amintire profesor Ioan Popescu a stiut prin urmare sâ
satisfacä la timp i aceastä trebuinta.
Vom reproduce o parte din Prospectul tipärit prin
August 1869 pe o coalä de hârtie cenusie deschis de
cm. 46x6I. 8, cu chenar de 43. 5><55, si impsartit pe la
toti actionarii. El se reproduce aici i in facsimile redus
cam la a i8-a parte.

patru dela Galati : Soltana Ventura agoae, Maria si Catinca Movild

st Manta Tudori, pe and dela Tecuciu, Husi, Piatra, Botoseni, Jai
nu se vede nici una.
Despre unul din acestik, anurne doctorul Aga Ern. V. Costin,
voiu spune aici ateva cuvinte in deosebi. El s'a nAscut la 1 Ian.
1807 in satul Sipineti, tin. Colman-Bucovina (in $ematismul ar-
hidiecezei i Enewl. ram. 'i.penit) i e stranepot al cronicarilor
Miron si N. Costin. A invdtat in Cernduti, Lemberg i medicina
in Munchen ( Neero!ogul compus de I. Popescu zice Viena). La
1839 a trecut in Moldova, unde, dup 6. ce a stat un an la Iasi,
s'a asezat in Barlad. Aici a fost fizic de circumscriptie pe 3 ti-
nuturi, medic de spital, membru onorific al comitetului scolar,
la 1857 ales unanim deputat pentru divanul adhoc. A combinat
niste picaturi contra holerei, cari au fost intrebluntate cu folos
la Barlad in 1848, 55, 65 si 66, st prafuri contra anginei difte-
rice. Reteta ace-tor din urm6. a publicat-o in Semdndtorul I 8. La
1868-9 Adunarea deputatilor i-a votat o recompensd nationald
viagerà, pentru meritele castigate in tirnp de 30 ani ca medic invä-
tat si zelos i ca bun patriot. Nu s'a aagorit. A murit la Barlad, in
d Fevr 1871 (v. Neerotogul in Semeindtorul II 7). Biblioteca liii
s'a däruit spitalulut Barlad st Elena Beldimanu de Societatea pentru
invätAtura popor. rom. din loc la 1893. Teza lui (No. 486 al bibliot.
spital.) poarL titlul Ueber das essigsaure Morphium, dessert Wir-
kung und Anwendung am Krankenbette und seine Bereitungs-
art. Inaugural-Abhandlung von Emanuel V. Kostin, Doctor der medi-
cin, Chirurgie und Geburtshülfe. München 1838, gedruckt bei Mat-
thias Pössehbacher. Despre loan Fdtu v. Cartea de aur a Casei
scoalelor, p. 254
www.dacoromanica.ro
 39

Un exemplar bine conservat am gnsit la pnrintele

diacon Gh. Albu, care, ca amic devotat lui Popescu,
a cooperat cu trup i suflet la toate actele insemnate ce
s'au sAvarsit pe aici de acest astru luminntor al neamuluil).
Pärintele Albu a bine-voit, dupt propunerea profeso-
rului Cretu, a lagadui sn. därueascn. Academiei pretiosul

VI' .5 nA

3 PROSPECTULU
TIPOGRAFIEI ASSOCIATIUNEI UN1REA

--
3a) IN URBEA BARLADULUI CAPITALEA MEGRIM TUTOVEI DIN ROMANFA
lutihaiala pealru prim'a ara iii acisla Urbe la anti dela F. B. MMDC1X1. dela N. 1'. 1869.
Cumparata de eh/ Romani Barladeani ou unu capitalu socials de 10,000 lei noni in un'a suta actiuni.
t 44' ripoguont adieu dela Vocals, am us Pram de mane, formathlu eclu mm mare 61 patron].) de specks aa Were marl m mice, corm a manna mammal:co do Iota
;14 tabula. duorm: math marmal ss mai onishe mama senannealose, Samsun:go larreldru so mkt-1.mile dicsin a Tipografies so male in ocestoo prospector

666666116111.661, 1 t *****6014.1414461.661almfla
name No os7""""=insisos dace ee Veen.. 1 ern en Zuredeeuededeal
nu fun de 6 as. mu Lunn. ro tot.
uo u3 tau. ts.1... 1.1,(1 ra maw LAKSSU
j terdel etal. Cliot[03"A
Fee ...dee.. eel eel. ueddlera teete (Jasa arodoli es TM A 11
,de,e nee dee, deteSede ar,n.
1....11.1arloWarrr rJrrwr
Itsilatti lett doss an gaitatt via
.....+PledeeA-Vdd,leetdsele Lee ie-eyteeeei,
tsyr
Ilde del 41 ...eta e. deeleed. go peasiunile vtaire?
MY'Pdf14171:Idtd k 1811AIL'il
res ker. TIMISIOR1
3 Pri.:1,s,".V.V.Z.:;'7.,`.171 odd teem reel.. svelte la se- Vo:
1 el eunwa spinkiluic ^ ll esevre de Ahem dadesol se AlWaJull'a :ltoir,

edeedredera-,C0d-deee-fex ee d,e-tee eemellet La 1r LA delve... Ant ed

need den. eeriabe etedde. ed1.Ids vie 16.6cm-flare
Ortmalcs morbesea palmy,
enudu nu vorbesee duo 41u W. wee Nei d deal. etre
Satu-Mare
elu vuoutatea YU men u-dLd men.. Lelere. au!
enualesea Y. el el eesto peed

nott
fddeleellenensvadvd ellegenleeldele
rre deud Wend. urdi Ulmer. Ie. Suciav'a
ytsitt /spotty.... a... ed,=, amerlele.ddidedri dredges 1.
toot
--........a o woo. ....L.... 0000soo Celtics-111)a
....,,........os so soso 0000sa
1 02.141111/013191,1111

.; se. tt f.., y e a sa uThigr

fr-ti 71'.1111'A gitt
r
tolmist
une ".1 din

pre.. outrutlirinlItrlire 11:1;

13.1ter en.. .
pen./ Irunle 4 +Ile', Pillar 4 r
un pu
ill In 6.

AL) ;
ki
,k11 ,g N.
P
tee te yarn dorl ro orl ee 1,111err.
ZN'iV5iSCP,A.; %aro r1 ma gma pref.', WI. pi trot. 1h,vs.o2.

.11kr aYSTIT-15.7* ci "INUA.1.

4) Ina ce spune lust's I. Popescu in Faptele §i activitatea pu-

blicd qi, privatd a lui, Mrlad 1901, p. 29 s. : 'Am luat initiativa la
primul loc, cu amicul meu Iancu Codrescu, secundati de fruntasii
partidului liberal, pentru aducerea primei tipografii i infiintarea
primului ziar in urbea Bârladului, dupa care, la 1869, constituindu-se
asociatiunea nUnireau cu peste 100 de actiuni de cate 100 lei, peste
tot in sumA de10.000 lei, aceasta a adus tipografia si a dat nastere
ziarului Seingngtorulu, al cgrui director am fost mai multi aniu.
www.dacoromanica.ro
 40

si acum rarul Prospect. Din acesta vom redà cu orto-

grafia lui etimologicä primele randuri, cari ocupä toatä
partea de sus si cari sant de lungime deosebitA, cum e
deosebitA si mMmea si caracterul literelor :

ProspectululTipografiei Associatiunei Unirea 1

In urbea Barladului capitalea judeciului Tutovei d'in
,Romani'alInflintiata pentru prim'a Ora in acésta Urbe
,la anulu de la F. R. MMDCXXI. dela N. C. 1869.1
,Cumparata de Civi Romani Bar14f1eani cu unu ca-
,pitalu sociale de I 0.000 lei noui in un'a suta actiuni.[
,Tipografi'a adusa de la Vien'a, are ua Pressa de mana,
,formatulu celu mai mare si patru-dieci de specie de litere
, mari si mice, cifre si semne matematice de totulfeliulu, de-
,coruri pentru margini si mai multe marce semnificative.
,Speciminile litereloru si celei-l-alte diestri a Tipografiei
se vede in acestu prospectu.
Urmeaz nume proprii de orase din toatä Dacia si fe-
lurite sentente si citatii morale si patriotice in limba
romanA mai ales, latin6, italianä si franceig, unele in
versuri, scrise cu tot felul de litere, ce posedà tipogra-
fia, si incadrate cu decoruri marginale; iar partea de jos e
ocupatá de o parte si de alta de cate trei marce semni-
ficative: cruce, marca tarii, douá locomobile, vapor si mo-
nument funerar. Tot de desupt, si anume intre m'arcile
mijlocii se aflä urm6.toarea noth, cu primul rand mai scurt
intre douá maini, fie-care cu degetul ar`atätor intins spre
ea : Afara de literele si cele-l-alte 1 decoruri vediute in
acestu prospectu, Tipolgrafi'a mai are mai multe alte va-
rietati 1 din unele si din altele ce nu s'a putut initrebuin-
Oh aci din caus'a lipsei de spatiu 1 precum mai multe fe-
liuri de litere mari pentru placarde si altele; chiar si chi-
rilice.1 Doritorii potu comendà sa li se tiparesca 1 totu ce
voru dori, cu orice feliu de literelvoru voii, si cu unu
pretiu forte moderatuk.
Asociatiunea .Unirea. numM1 46 de actionari,
anume : Adamescu Joan, Albu George diacon, Alexa

www.dacoromanica.ro
 41

G. Constantin, Armasu Panaite, Bujoranu Neculai, Bel-

loescu Stroe, Brettner Maximilian, Brucner Emiliu ,
Cerchez Georgie, Chenciu Panaite, dr. Codrescu Cons-
tantin, Codrescu Joan, Corbea Nita, Dorin Neculai; Do-
brovici Stefan, Fatu Iacob, Filipide Neculai, Fulger Te-
mistocle, GAlca Iorgu, Ghervescu Vasile, Goiu Panaite,
HAncu Alexandru, Herescu Dimitrie, Ionescu V. Andrei,
Leon Mihail, Lafari Neculai, Liga Joan, Mateescu Di-
mitrie, Mitre Vasile, Montani Daniil, Moteti Dimitrie,
Neagoe Stefan, Neculau Panaite, Nica Joan, Nica Cris-
todor, Pascu Teodor, Popescu Ioan, Potamian Leonida,
Raclis Constantin, Radu Iorgu si Ernanoil, Samfirescu
Zaharia doctor, Stanica George, Vallescu George, Var-
nav Constantin doctor 1) si Vargolici Ioan. (Dupa Ac-
ele gestiunii afacerilor tipografiei asociagunii «U-
nireaD fie (1869 1870.
Teascul sau presa de mâna, cu toate cele de trebuinta,
au fost cumparate de la Viena prin coMisionarul de acolo
B. G. Popovici si trimise in România cu vaporul pe Du-
nare 'Ana la Galati, de unde au fost aduse la Barlad de
niste caräusi in Care cu boi. Tipografia a sosit in Barlad
la 1 Julie, cu toate ale ei, dupà care s'a facut instalarea,
asA ca. la 15 Iulie 1869 a inceput sa. functioneze.
Tipografia s'a instalat in casele lui Iacob Fatu,
din calea Nationala (astazi str. Principara), unde ocupà
doua oulai la fata si alte douá corespunzatoare in dos.
In aceste case a stat dela 1869 pana pe la 1876, când
s'a stramutat tot cu chirie in strada Stefan cel Mare,
unde a ramas pAna la desfiintare (1892).
') Acesta a fost frate mai mic al lui Sofronie Varnav si s'a nas-
cut tot la Hilisau-Dorohoiu. A trait dela 1806-77. Afara de teza sa
Rudimentum physiograficte Moldaviae, Budae 1836, a publicat
la Iasi : Poveituitorul seineiteitii si economiei in 1844 (16 numere
bimenzuale), Foaia solieteitii de medici si naturalisti din princi-
patut Moldovei, anul I (1851-2, 30 numere Mptärnanale), trei
brosuri despre holerei in 1848, 53 si 72 si alte trei politica : De-
putatul, Alegettorii si Scrisoare ceitret alegeitori In 1860. A venit la
Mead in 1869, numai pentru scurt timp, in chestia averii ce
urm6rià dupa fratele eau.

www.dacoromanica.ro
 42

Inca dela 18 Maiu 1869 se tocmise un lucrator pri-

-mar Ludovic Stamper ca zetar, cu 10 galbeni pe luna,
fiind si conducatorul, privighietorul si corectorul tipo-
grafiei 'Ana la 1872. Tot in acea zi s'a tocmit si un
lucrator secundar Mihail Anton(escu), cu 4 galbeni pe
luna, cu conditiune de a infra in serviciu dupa sosirea
tipografiei; iar, aceasta sosind la 1 Iu lie, ansul a ince-
put slujba din aceasta zi. De la 20 Julie a mai intrat in
serviciu un frate al lucratorului secundar cu 21/2 gal-
beni pe hula, lucrand 'Ana la 1 Septemvrie. Dela I Sep-
temvrie 1869 s'a adus si un presar bun, Ferdinand Vei-
senberger, câte cu 7 galbeni pe luna. El a stat si in
1870. Dela 1 Noemvrie s'a tocmit un elev din aarlad,
Gheorghe Letcae, cu un galben pe lunä anul intaiu,
doi al doilea, trei al treilea si patru pe lunä in al pa-
trulea an, la finea carora va fi liberat din starea de elev,
dandu-i-se si certificatul cuvenit. (Dupà Actele gestiunii
-citate). Totus el capata 47 lei pe doua luni (1 Noern.
1870 I Ian. I 87i). In acelas Dosar de fie 1870 mai gasim
dupa chitantele de plata, ca V. Botezatu primeste I 2 9
lei si 25 bani, pe II luni (I Fevr. 1870 I Ian. 1871);
zetarul G. D. Ferman 352 lei, 50 bani pe cinci luni
(1 Aug. 1870I Ian. I871);1) lucratorul C. Andrievici
(viitorul I tipograf la Vasluiu) 2 I I lei, 50 bani pe trei luni
(I Oct. 1870 I Ian. 71) si elevul C. Onceanu probabil
chte 47 lei pe luna, pe trei luni (I Oct. 1870-1 Ian.
1871). Dupa Stamper ca sef de atelier a urmat Toader
Obada, fost lucrator la tipografia lui Asachi din Iasi,
si a stat dela 1872-1876. In sfarsit Stefan Cepraga 2),
unul dintre cei intai elevi ai tipografiei a Unirea.1 a fost
inaintat ca sef de atelier si a condus-o de la 1876 pana. la
Martie 18 92, Cand s'a inchis, din cauza ca nu se mar putea

4) In Lumina din Bucuresti I, 2 (1 Maiu 1907), p. 4, cetim cà la

tipografia judetului Dorohoiu seful de atelier este G. D. Ferman,
presedintele corporatiei locale, c'a are 120 lei pe lunä, zetarul 80,
masmistul 70 si ca" mai sânt 2 elevi.
2) Annuaire general de Roumania pour 1874, p. XXIX, arata
pe un Stefan Cepraga easier la Cahul 1 n 1873.
www.dacoromanica.ro
 43

sustinea. Cu acest prilej s'a desfiintat bine inteles si so-

cietatea a Unirea., fara nici o forma de lichidare.
Prima lucrare ce s'a prezentat a lost imprimarea a
I.000 bilete de intrare la o reprezentafie teatrala, ce s'a
dat de niste Italieni, apoi alte felurite imprimate pentru
primarie, tribunal si particulari : registre, tablouri, anun-
curl. Tot de la 15 Julie s'a pus sub presa si Gramatica
romand a lui Stefan Neagoe, despre care se mentio-
neaza, in bilantul socotelelor incheiete pe timpul dela
15 Julie pana la 31 Decemvrie 1869, suma incasata la 31
Decemvrie 1869 in termenii urmatori : De la tiparirea
a 7 coale in-octavo a unei carti de Gramatica rometnei,
de d. profesor Stefan Neagoe, in 2.000 de exemplare,
cu hartia si toate celelalte spese ale sale, a 6 galbeni
coala, in total 493 lei, 50 b.a.
Pana la anul 1878 aceasta. tipografie avea mijloace in
deajuns de traiu; dar din acel an, de cand s'a infiintat alta
tipografie de un patron interesat zilnic in ale comertului,
ceastalaltä mai veche, de sub conducerea lui Popescu, a
inceput a decadea, asa cä pe la 1890 ajunsese sa tipareasca
aproape numai imprimatele Societatii pentrlu invatatura
poporului roman, al carii infiintator si conducator era
tot Popescu, si mai pe urma, adeca. dupa. 1892, nici atata.
Tipografia asociatiunii Unirea,,, din vro 4 odai ale ca-
selor lui Iacob Fátu din strada Principala (unde as-
tazi e scoala practica de meserii), in cari fusese asezata
la inceput, si apoi din doua camere ce se tineau cu chirie
pe strada Stefan cel Mare, a ajuns sä fie aruncata
acum fara nici o intrebuintare intr'o camera a unei case
de pe malul Barladului, aproape de biserica Sf. Trei-Ie-
rarhi, casa, proprietate a Societatii pentru invatatura po-
poruluY roman. Cu moartea lui Popescu (1901) s'a stins
si aceasta din urma societate. Acum tipografia sta arun-
cata inteo lemnärie-gainärie, imprastiata, prafuita si vai
de ea! Trebue sa fi lipsind multe carti si brosuri din bi-
blioteca formata de vrednicul ei director.
Cei vase actionari ramasi in vieata ai asoc. Unirea au
primit propunerea par. Antonovici ca presa sa se dea
www.dacoromanica.ro
 44

liceului, 'Dana se va forma un muzeu in Barlad ; iar bro-

surile, gazetele i dosarele, Academiei. Ramane ca sa se
primeasca i adeziunea mostenitorilor celoralalti 40 de
actionari incetati din vieata.
Preedintele congresului tipografilor din Romania I.
Socec cetind, in sedinta dela 17 Fevruarie 1885, lista
tipografiilor din tara, a pomenit i doua firme din Bar-
lad : G. Catafanya si a ,Lucratorilor (vezi ziarul Ti-
tografia I 3). Numirea a doua e vederat gresita, prin
confuzia facUta intre firma speciala a tipografiei asoci-
aiunii Unirea cu cea citata mai sus, mult mai intre-
buintata in alte parti ale tarii, numire neindreptata atunci
de nime, deoarece nu era la congres nici un reprezentant
al celor doua tipografii din capitala Tutovei.
In tipografia Unireac, s'au tiparit urm. caqi i brosuri :
1. Neagoe St., Gramatica Romeinci, 4869 9.
2. Cantu Cesare, Carlambrogio, prelucrat de Natalia
Ganne, 4870. Co 4 xilografii 2).
3. Florentin I. Pop, Cantece voinicefli despre zile
din batreini, 1870 3).
1) Ed. II (aprobata) 1870 Decemvrie, cAriia in 1871 nurnai co-
perta i s'a schimbat ; III 1874, IV 1878, cAriialn prefata ed. VIII 1886
i se zice pe nedrept a cincea, tipArindu-se la Bucurevti ; iar cele vase
urmAtoare la Catzafany (cf. No. 6 vi 7 din catalogul de mai jos al ti-
pografiei Catzafany). I editie (dupA Cipariu i Munteanu) era destinatA
claselor primare, a II vi celor gimnaziale, cele urmAtoare numai gim-
naziilor. Ed. ultimA, 2 vol. St. Neagoe s'a näscut la 1838, in MicAsasa-
Transilvania, a invatat liceul din Blaj i dreptul la academia din
Sibiu, a fost procuror la Bucurevti, profesor la liceele din Focvani
vi Barlad mai mult, redactor principal al Semeindtorului i fondato-
rul Palodei, a murit la 1897 (cf. Paloda XVI 9 din 28 Aug. 1897).
2) Natalia Ganea, fiica lui Iordache Ganea, a murit in vara aceluiav-
an, innecAndu-se in Prut, unde se dusese cu marnal-sa i alte rude,
ca sà fad. bai. Pentru xilograf cf. cap. B. § I de mai jos.
3) Au fost publicate mai intAiu in ziarul Albina din Viena. Cele-
lalte lucrAri ale acestui scriitor, originar dela Poptelecul-de-Craine
Ardeal, de cuprins filosofic, pedagogic, scolastic i literar au apArut
la Iavi mai ales, Galati vi Bucurevti. Acest scriitor, neconvenindu-i
cele dna notite bio- i bibliografice din Enciclopedia rornand II 436
vi III 643, vi-a publicat insuv biografla rectificativd. Cf. 0 Anuarul
general al presei romeine pe 1907, p. 431 vi 33. S'a nAscut 1843.
www.dacoromanica.ro
 45

4. Leon M., Aritmetica cl. prim., I 8 7 of). Cu 8 viniete.

5 8. Popescu I., .5'coala normalei trimarci cu internat,
18 7o ; Anuarul Koaleinormale primare din Beir-
lad fie 7 5-6, 1876 (cu Notife istorice despre c. nor-
maid) ; pe 76-77, 187 7 (cu Disertatiune asufira
luxului din sate si a primeiindustrii deredegeptat);
Regulament pentru reidicarea 0; lei tirea indus-
triei intr e Romeini,inu. Bârlad. ij. Tutovei, 18832).
1) Ed. II s'a tiparit de librarul G. Petrini la Buciumul romanu
si la D. Gheorghiu din Iasi in 1872-73, probabil din cauza lip-
sei unui bun xilograf sau litograf in localitate. Ed. IIIV s'au publi-
cat la Catzafany, la 1881., 83, 86, in care an se spune pe
coperta ed. V (singura din aceste trei existente la Academie) ca s'a
reaprobat. El. VI, poate din 1887 (de va fi fost), si a VI1, prima&
la Academie in 1888, dupa tiparul celei din urmii, pe care nu se
arata tipografia, trebue sa fie imprimate la Romanau. Leon t 11
Sept. 1884. Pentru xilograf vezi cap. B. § I de mai jos.
2) Acelas public& la tipografia Comercialau brosura de sub No. 8
Faptele st activitatea lui I. Popescu. Sant i alte lucrari scrise
de P. si mai intaiu DiscurMrile tinute in capela spitalului Barlad
si Elena Beldimanu la 26 Aprilie 1881, ca membru al comis. insär-
cin. cu lucrar. pregatitoare fon darii spitalului, si la 6 Dec. acelas an,
in care preamareste pe fratii N. si G. Rosca Codreanu, discursuri cari
au fost publicate in Sama gener. a epitropiei spitalului Beirlad
si El. Beld.u. pe per. III. 1880-86, p. 24 si 34 ; apoi cele ce le
citeaza insus in brosura amintita, p. 24, ht. n. i o. i p. 31 s.,
No. 9, 12, 13 (nu 23) si 17 : Discurs la mesagiul tronului din
1896-97 despre starea materiald a sdtenilor, 4 proiecte de lege
depuse la ministeriu, Camera si prirnarie intre 1888 si 1899 (Or-
ganizarea scoalelor norm. de inveirdtori, Linia feratd Barlad-
Bacciii, liddicarea árãnimei i Imbunatkiri in oras), cum si o
Programa pentru edificiul scoalei normale, depusa din 19001a
ministeriu. Propunerile i ernendamenteleu lui in Adunarea depu-
tatilor se pot vedeh la p. 31 ss. ale aceleias brosuri.
I. Popescu, náscut la Ian. 1830 in corn. Con din Chior (nordul
Transilvauiei), a invatat gimnaziul dela Baia-mare si 2 ani in cole-
giul Piaristilor din Cluj, a luptat in revolutia dela 1848. Venind
apoi in Moldova, !Ana la 1851 a fost ingrijitorul mosiei Dealul-
mare a lui Iorgu N. Radu din Tutova (± 9 Aprilie 1897). In Barlad
a fust institutor, profesor la liceu, director-profesor al scoalei nor-
male si deputat. A murit tot acolo la 11 lulie 1901.
Despre dansul se pot consulta : Deputafii nostri : biografii i por-
trete, Bucurcsti 1896, p. 291 s. ; Literatura si Arta ronttina, IV 9

www.dacoromanica.ro
 46

9. Catihism elementar, editat de tip. .Unirea., 4874.

io. Belloescu Stroe (ingenior si profesor), Aritmeticei
_P. K. sec. III, 1872 i 74 1).
1 1. Pederzani Iuliu, Femeile, trad. de Iunius (necu-
noscut), 1873.
12-15. Codrescu, dr. C. C., Compendia de igiena
general i aplicatii, 1880 §i 85, ed. a treia 1891
(25 lulie 1899), p. 592 s., unde directorul N. PAtraseu, sub pseu-
donimul A. Costin, schiteazA pe scurt rolul cultural al profesorului
si directorului sAu de internat (case Jacob FAtu) intr'un articul in-
titulat Un bun. Roman: loan Popescu ; Calendarul Minervei pe
1901, p. 131 s., unde prof. Augustin Paul, sub pseudonimul Onitau,
publicA biografia si portretul lui, cum si 2 tablouri de ate 3 nor-
malisti in porturi nationale deosebite dupg. anotimpuri ; 1, ocea Tu-
tovei, No. 20 si 21 (19 si 26 Julie 1901) cu darea de samA despre
moartea si inmormAntarea lui Popescu si cuvântarea tinuta la mor-
mânt de acelas (A. P.); Ion Popescu din Coq: activitatea de un
jumatate de secol a unui Roman Chioran in Romania, cu por-
tretul lui in xilografie, de acelas, §imlAul Silvaniei 1904 ; Vocea
Targ. Ocna II 7 (10 lunie 1904), in care un L. B. din BArlad scrie
din Tg -Ocnei o notitg Intru lauda lui Popescu si propune Ca sA i se
rAdice o statuA la BArlad. Acest ziar condus de Pompeiu I. Popeseu,
apare dela I 19 (22 Fevr. 1904), având in frunte portretul pArin-
telui spre memoria acestuia si spre a se inspirà de acea figurA mg-
reatA u. Cf. No. 1 al ziarelor tipArite la nComercialau.Paloda XX 29
(19 Iulie 1901) dA o simplä notitA sub titlul Beitranul _loan Po-
pescu. Sper cA d. PAtrascu va face curAnd cunoscut cuprinsul celor
vro 8 acte trimise de I. Popescu cu catevà zile inainte de moarte,
acte cu insemnAri autografe, ce trebue sA fie importante pentru
viata lui si cbiar pentru istoria Birladului, si a le va depune in
biblioteca Academiei. Numitul Augustin Paul (Delaletca) a condus
in urmA (1901-6) foiletonul Gazetei Transilvaniei din Brasov,
iar acum Lupta din Budapesta si este autorul volumului Intre
Some§ §i Prut : schite, impresii si amintiri, Bucuresti 1905, unde
(p. 44-54) republica Discurs (Ul) funebru finut la inmor-
mântarea lui Popescu. Vezi si nota dela No. 151 al cArtilor tip.
Catzafany. Portretul lui I. Popescu s'a dat in tabloul dela inceput.
4) Apoi 1875, 82 si 86, V 1892 find tipAritA la Catz. (No. 129).
De acelas Discurs linut cu ocazia distribut. premiilor la roala corner-
ciala din Braila, 1866. Bic grafia si portretul autorului se dau In G. D.
Nicolescu, op. cit. 11 143-4. V. indicele pArlii I. Cf. Paloda XIX 10 si
rev. Crucea sub No. 10 al publicat. per. dela Munteanu. Belloescu
e presedinte al Ateneului dela Noem. 4897 (cf. Paloda XVI 22).

www.dacoromanica.ro
 47

fiind edit. si tiparita de Catz. (No. 1 04.);Manual de

medicind pofiulara, 1882 *1 85 j Microbii morbi-
geni : conferenta, 1886 ;Sama generald a epitro-
fiiei sfiital. .Barlad si El. Beld.» fie fier. III (I 2
Noem. 188oi Apr. 86), 1886, cea pe per. IV si
V find tiparite la Catz. (No. lio si I I I), iar per.
VI la Bucuresti, toate trei sau cel putin ultimele
doua de alti autori. Zicem cel putin ultimele doua (V
si VI), pentruca mai tot materialul celei pe per. IV
trebue sä fi fost adunat si poate chiar redactat de dr.
Codrescu in ultimii ani ai vietii 1).

4) Dr. C. C. Codrescu public& si No. 103 si 105 dela Catz., iar

la Bucuresti Studii as. spital. 't Beviad §i E. B. sub raportul
instruct., igienei, mobilierului §i al organizat., 1886. In aceste
Studii se cuprind si discursurile lui: la sfintirea spitalului din 26,
Apr. 1881, p. 19 s., ca rAspuns la cuvantarea lui I. Popescu, care
i-a oferit o cununã de stejar (p. 25), si in capela spitalului la 21 Maiu
si 27 Dec. acelas an, intru amintirea donatorilor Elena Beldiman si
Stefan GAlcd, p. 32. Dr. Codrescu s'a näscut in B5rlad la 1840,
a invatat liceul la Iasi si medicina la Paris, unde a tiphrit la A. Pa-
rent si sustinut la 17 Iunie 1865, sub presedintia lui Béhier, teza :
nDe l'emploi des injections sous-cutanées dans les cas de vomis-
sements, de diarrhée et de nevralgies intercostales chez les phtisiques-
in-40, 39 p. A murit In Bucuresti la 1891. In Sama gener. a ep,
spit. Bdrlad, p. 38, publica o scrisoare a lui Iosif Patriciu cAtrA
I. Popescu, riubitulu sAu, nsuccesor la fundatiunea G. Rosca Co-
dreanu din BArladu, din 27 Iulie 1875, dela CAlArasi-§tirbeiu, prin
care intro altele aratä ea Euft. Murgu a Mcut pe G. Codreanu (± Viena
7/19 N. 1837) si el (Patriciu) pe N. Codreanu sa-si scrie testamentele
cunoscute. Despre No. 13 si 14 si despre Studii as. spitalului, cf.
Analele Academiei romdne, seria II, IXi102, 238 s. si 255 s. Despre
mentiunea onorabilá ce s'a acordat caloriferului sau la expozitia uni-
versed dela Paris vezi Tutova VII 317 (29 Martie 1890).
Doctorul profesor Codrescu a demonstrat ministeriului instruc-
tiunii necesitatea inflintArii cursului de igiena la liceele din Ora,
curs pe care apoi el 1-a Mcut gratis la BArlad, (cf. Manitorul ofi-
cial, No. 3 din 4 Ian. 1867), unde Duminica asistau si. invAtAtorii
si care dupa 10 ani s'a introdus in toate scoalele de acelas fel. Stáru-
intei, stiintei si inteligentei lui se datoreste märetul spital local si or-
ganizarea lui, cum si o parte Insemnata din activitatea stiintifia de pe
acolo. Despre dânsul se pot consulth Tutova VIII 361 (7 Fevr. 1901),
Monitored oficial cu Desbaterile Adundrii deputatilor din 27

www.dacoromanica.ro
 48

6-17.'Esop, Fabule, alese de E. Sommer ; Lucian,

Toxar, ambele trad., din elin. de D. Mateescu,
4883.
18. G. GandiM, Amicul educatiunii i instructiunii
poporului : liffiamente principale de pedagogie, 1884.
19. Onisor Gavr., Originea, desvoltarea i durata
peimantului: confer., 1886.
20. GhilAnescu G., .5'coala privitei prin prisma so-
ciald, 1887. Extras din rev. a G. Lazar. 1).
21. PanA N., Curs practic de gramatica 1. románe,
I 8 872, ed. intala 1882 fiind tip`aritä la Catz. (No. 40) 11).
2 2. Regulamentul epitropiei orafului Bárlad, 1887.
23. Constandache Iancu, Scrisoare deschisd d-lui I.
M. K Epureanu, 1888.
24. Statutele soc. Casa de economie i alutorare a
corp. didactic din Tutova,,, 1889.
25-27 (Adause). Codrescu, dr. C. C., Regulamentul
pentru serviciul medicilor de plasä din jud. Tutova

Martie 1891 si Registrul cu note biografice din sala sedintelor spi-

talului, unde e i portretul lui in uleiu., iar in curte statua facuta
prin subscriptie public& local& (cf. Vocea Tutovei IX 13-14, unde
se publica o odd la statua si serbarea inaugurärii acesteia la 21
Maiu 1903). St. N(eagoe), in articulul de fond al citatului numir
din Tutova, pune intre lucrarile de valoare ale acestui distins barbat
scrierea-i Despre starea deplorabild a localurilor de *code.
Vezi Adause mai jos, sub No. 25-27, unde se d i titlul exact
al acestei brosuri.
1) Cf. No. 108 dela Catz. si 1 dela Romana". Aproape intreaga bi-
bliogratie a acestui autor productiv, incepând dela 1887, e publicatfi
pe copertele ultimelor sale lucrari : Ispisoace §i Zapise i Surete si
lzvoade, Iasi 1906, unde se vad trecute 23 din 26 de Orli i bro-
suri, ales de istorie i limba romana, mai tote tipärite la Iasi, insa
datele unora-s gresite. S'a nascut in Gugesti-Falciu la 28 Septem-
vrie 1864. Vezi Enciclopedia rornand.
2) Acelas profesor publica : Studiu critic asupra bperei d-lui
Tocilescu nDacia inainte de Romani", in Paloda I (1881 ) 5 10,
neterminat, subsemnand N. P., apoi Stntaxa 1. romdne 1890 91
51 Observaliuni si reflexiuni asupra unor peirli din nraportul
adresat ministeriului instrucliunii in privirea unor examene din
Iunie 1890 " de inspectorul St. Vargolici, 1891, ambele la Focsani,
cum si Gram .1. rom. p. sc. prim. I, Bucuresti 1892 si Focsani 1893 3. ,
www.dacoromanica.ro
 49

(1876) ; 1)Igiena i5ublica. Liceul din urbea Bar-

lad cum este, cum trebue set fl ? 1881 ; Practi-
carea giintelor medicale de ceitrti invaNtorul sd-
tesc : confer. 1886.
28 (Adaus). Clodianu Dim., Elemente de geometrie 5.
uzul c. trim., 1885.
Din tipografia asociatiunii .Unirea. au eit §i nrma-
toarele publicatii periodice :
1. Monitorul comunal al firimetriei urbei Betrlad, o-
data pe luna, dela 1870-87 2)
2. Semeinatorul, primul ziar politic (liberal), tnfiintat de
actionari, apare saptamanal dela 2 7 Sept. 1870-19
Sept. 763)
i) Dupa. spusa doctorului V. Mihail, dr. C. Codrescu, in calitate de
membru al comitetului permanent de Tutova, a elaborat acest regu-
lament, tiparit (nu stie unde) in brosura i probabil si in Mo-
nitorul oficial.
2) Dupa care s'a publicat la tipografia Romandu in anul XIX
(1888 Apr.Iun.) si mai tarziu (10 Dec. 1898-2 Sept. 1900),
odata pe saptamana, la Catz., sub redactia primului ajutor de
primar.
Gr. D. Vasiliu; in sfarsit dela 9 Sept. 1900-14 Ian. 1901
la G. V. Munteanu.
lacä larnuririle scoase de par. Ant, din chiar exemolarul pastrat
aproape intreg la primaria de Barlad. Dela 4 Oct. 1870-1 Ian. 75
aparii in Semeineitorul o rubrica aparte sub titlul Buletinulcomunei
Betrlad, care apoi se publica deosebit 'Ana la 10 Iul. 3, cu oare-
care intrerumperi in timpul rdzboiului. Ziarul aparii dupa aceea
!Ana la Dec. 1895, sub titlul Monitorul comunei Barlad, anul
XIII s., in totul deci 24 ani. Acest Monitor esi din nou la 1899
Martie-31 Oct. 1903 cu numarul de ordine anual schimhat
(I IV).
3) Se intrerumpe provizoriu la 26 Maiu 1874 si reapare la
23 Maiu 1876. Biblioteca Asociatiunii p. liter. rom. si cult. pop.
rom. dela Sibiu, poseda anii I, II si IV. La &Had abia acum in
urma s'a putut aflà un exemplar. I. Popescu, in Viata i activi-
tatea sa, p. 30, spune, precum am mai vazut, cà el a fost direc-
tor al ziarului mai multi ani. Se mai stie apoi c. Semeineitorul a
fost redactat mult limp de prof. St. Neagoe, pe l'arigh care actionarii
mai alesesera la inceput pe I. C. Codrescii si I. Pop Florentin acesta
insa, parasind Barladul la 1 Julie 1870, a dimisionat la 17 Oct.,
acelas an, farii cii fi avut timp i ocazie de a scrie ceva. Au mai fost
redactori Panaite Chenciu, I. Popescu, Panaite Armasu si N. Nico-
www.dacoromanica.ro 4
 50

3. Monitorul judetului Tutova, de douä ori pe sap-

rescu. Despre 3 din acestia (Codrescu mai ales, Chenciu si Armasu),
voiu vorbi aici in special, ceialalti 4 eyelid fiecare cate o notita acolo
unde se vorbeste de scrierile lor.
1. Codrescu I. C., seful partidului liberal din Bar lad, lua parte
la viata politica mai bine de 40 de ani, fu bun financier si orator.
Ndscut in Bar lad la 5 Noem. 1833, mort in Iasi la 19 Ian. 1903,
invate la Academia mihaileang din Iasi, inbratisa ideile revoluciei dela
1848, fu propagandist infocat al ,Uniriiu, arhivar etc. al Camerei din
Iasi 1857-62, director aI cancelariei Camerei deputatilor din Bucu-
resti '1862-1 Oct. 1899. Reprezenta in Adunarea deputatilor de multe
ori interesele judetului Tutova, intaiu ca fractionist, facend mai tot-
deauna parte din comisia budgetara. Toate institutiile mari ale Bar-
ladului : spital, scoale normalä, liceu, au la originea lor initiative si
stäruinta lui. In Fevruarie 1892 fu ales presedinte al epitropiei spi-
talului, de care s'a ingrijit pane la moarte. I. Bratianu i-a oferit in
doua randuri ministerul de finante. S'a inmormantat la Barlad, uncle
aveh case si vie in mahalaua Cotul-negru, pe cand proprietatea-i
principald era in nordul Covurluiului, anume mosia Rosie, parte
mostenite, parte rescumparata dela frate si surori.
Primele lui articule par a f cele din Steaua Duneirii I 29 si 36
dela 6 si 22 Dec. 1855 : Ochire asupra §coalei de meserii §i Inte-
resul individual si interesul public, la caH a raspuns G. Cozadini
in I 31 §i II 5. A redactat la Iasi en V. Alexandrescu (Ureche) ziarul
Zimbrul si Vulturul IV (incepand dela 1 Noem. '1858) si cu M. Cogal-
niceanu, V. Alexandrescu (Ureche) si V. Malinescu Steaua Duneirti,
Zimbrul si Vulturul, inceput la 2 Ian. 1859, si, precum am vazut,
Semeindtorul din Barlad, find in acelas timp, dimpreune cu I. Po-
pescu, promotor al asociatiei primei tipografii Unireau, care a dat
nastere acestui prim organ de publicitate in judet. A desvoltat inain-
tea Camerei, la 16 Dec. 1869, interpelarea Cotropirea jidoveascel
in .Romdnia, din care a esit si edifie separate', Bucuresti 1870, su-
biect desvoltat cu noua argumente in cuvantarea rostità la intruni-
rea dela Barlad din 21 Iunie 1898 si publicata in Vocea Tutovei IV
17. A. fost raportor general al budgetelor pe 1877, iar pe urmatorii
ani raportor special, cand al budgetului datoriei publice, cand al mi-
nisterului de finante. A rostit in Adunarea deputatilor un discurs in
chestia revizuirii legii electorale (cf. Monitorul oficial al Romei-
niei: Desbaterile corpurilor legiuitoare, No. 49 din 12 Ian. 4883,
p. 637-40, si pentru altul anterior Monitorul oficial din 2 Ian.
1869). La 31 Dec. 1887 tinn o cuventare inaintea alegatorilor din
l3arlad, in care resumà intreaga yield a partidului liberal, caruia
apartinea de 30 de ani (cf. Tutova IV 200). Publica. in Revista nouci I I
(1889) 222-34 Cercetdri financiare, I: Budgetul la Bomeini, cu
www.dacoromanica.ro
 51

amanA, anul V (3 Aprilie 1889 31 Martie 1890)

inFormatii din cronicari etc. dela 1561 incoace. A adunat i coordinat
cel putin primele 10 tomuri in-40 ale Analelor parlamentare ale
Romaniei de cate 2 parti (Tara-romaneasca. si Moldova) dela
1831-41 si a supraveghiat tiparirea lor in Bucuresti 1891-99,
puind in fruntea prirnului torn un referat despre depozitele, unde se
aflä acele desbateri. Acest referat s'a reprodus i in tomurile urm6.-
toare, redactate de Anghel Demetriescu in 1900, N. Basarabescu
pand. la 1901 Aprilie, G. Geanoglu panä la 1904 Noem. Numai dela
partea II a tom. XIII din 1903 referatul amintit incepe a nu se mai
pune..Tomul XIV e sub presa i va sa apard in curand sub ingrijirea
lui Al. Donici, urmasul lui Codrescu in directoratul cancelariei Ca-
rnerei para azi. Aceste Ana le sant planuite a forma circa 25 tomuri,
pentru ca s cuprinda desbaterile pe toti anii 'Ana. la 1856, cad
numai dela 1857 corpurile legiuitoare ale Principa telor-romane au
inceput a-0 publich lucrärile in extenso.
I. Codrescu a compus si a läsat sä se tipareasca dupa moartea
lui Viala i activitatea lui C. Negri, ms. in 4° de circa 800 pag.,
care ar fi de dorit sa se afle dacd mai existk i unde. Despre el a se
consultà, pe lang6 ziarele citate, i cele urmatoare : Paloda XXII 4
(23 lanuarie 1903) si Vocea Tutovei VIII 47 (26 Ianuarie 1903)
din Barlad i mai ales Tribuna liberald din Galati IV 628 bis, 631,
633-4 dela 1-8 Fevruarie 1903, in care sant publicate intregi
discursurile linute la inmormântare de profesortil-senator G. Con-
stantinescu-Rimniceanu, profesorul consilier comunal I. Bontas,
deputatul T. V. Than si dr. T. Cerchez, rärnaind nepublicate numai
doua : al senatorului Stroe Belloescu si al elevului de liceu Al.(?) Bo-
nin, amintit de Vocea Tutovei. Covarsitoarea influentä a lui I. Co-
drescu asupra corpului electoral din Tutova i altele se pot judeca
dupa brosura citata Faptele i activitatea lui 1. Popescu, pp. 28,
29, 38. Cf. Paloda XXII 1 din 1 Ianuarie 1903 i cuvintele rostite
de presedintele Carnerei Ferechide, intru lauda defunctului deputat
in sedinca dela 21 Ian. 1903 ; asemenea G. D. Nicolescu, Parla-
mentul roman 1866 1901 II 501-2, unde i se (la portretul ti
biografia, in care spune ca. sub Gr. Ghica Voda (adeca. dela 22 Oct.
1849, adaug eu) a servit la secretariatul de Slat (minist. de externe)
al Moldovei, inaintand pana la gradul de sef de biurou, ca a fost ad-
vocat, vechiu membru al Ateneului si al Societatii geografice romane.
Lunga-i activitate parlamentard se poate urmari dupd cele 21 de
numere din indicele partii I a citatului Parlamentul roman, p. 612.
2. Panaite Chenciu, barbat politic, profesor de istorie la liceu ti
scoala normalà, 14 ani director al Iiceului i vro 4 al scoalei nor-
ma le, colaborator al Semiindtorului, deputat in mai multe randuri,
se distinge ca orator. Moare la 11 Ian. 4907 in varsta de 70 de ani.
www.dacoromanica.ro
 52

si VI, No. 75 io6 (7 Aprilie 28 Iulie 1890 1).

4. Revista lunarä pentru educatiune i instructiune
«George Lazar», sub directia lui Solomon M. Ha-
Despre el vezi G. D. Nicolescu si Albert Hermely, Deputatii nogri :
biografli i portrete 285 si acelas G. D. Nicolescu, Parlamentul ro-
man 1866-1901,11167 8, asemenea Cuvantul rostit la inmor-
metntare de econ. I. Antonovici, publicat in Vocea Tutovei XIII 18
din 29 Iulie 1907. C. Faptele qi Activitatea . . . lui I. Popescu
24, 29 si 38. Timpul V 216 (27 Sept. 1880) puhlica Raportut co-
misiunii alese de consiliul general de instructiune pent ru revizui-
reaprogrameiliceelor i gimnaziilor, cetit de raportorul P. Chenciu.
3. Panaite Armasu era originar din Husi, a facut studii universi-
tare la Turin, a fost advocat in Barlad i primar al orasului, redac-
tor al Semiincitorului. ± 19 Iulie 1890 (cf. Tatova VII 333).
Tata i numele girantilor Semdndtorulai : Teodor Pascu dela
27 Sept. 1870-14 Maiu 72, Nita Corbe-14 Ian. 73 si Petru Pe-
trescu-76. Dau aici Mania girantului de pe urma i farsa cu in-
vinuirea reciprocd a redactorilor Neagoe i Armasu.
F'iindca Semandtorul din Barlad pe la 1874 atacà pe prefectul
de atunci Nicolae Giurgea, acesta a dat ordin ca girantul Petrescu
sa' fie cautat i arestat. Pupa cateva zile, in cari Petrescu s'a ascuns,
cat a putut, redactorii au gasit cu cale, sa-1 faca scapat. In acest
scop girantul a fost pus intr'un ghiociu inscortat plin cu gunoiu, la-
sandu-i-se afard numai capul, ce venià in partea de dinainte a ghio-
ciului i peste cap se puse o traista, ca sa fie acoperit. In acest chip
bietul Petrescu a lost dus afara din oras la p vie a preutului Panaite
Rosca, la Trestiana. Aici a stat 15 zile i apoi a fugit la GaIai, unde
a stat pana dupa caderea ministerului Catargiu-Epureanu. Cu du-
cerea girantului a incetat i gazeta o bucata de vreme. Dupa
cele petrecute cu girantul Petrescu, Stefan Neagoe scrie un
articul contra prefectului, i, fiind intrebat de oamenii acestuia,
dansul spuse cá Panaite Armasu a scris articulul, iar acesta ras-
pundeh ca Neagoe. Ash cà prefectul, desl infuriat, n'a putut pune pe
nici unul la inchisoare ; dupa aceea insa s'a potolit si el.
Semandtorul trebue sk fie jurnalul fail data de care vorbeste
numai din memorie C. D. Aricescu, in Columna fui Traian din 1873,
No. 9, sidupi el A. Pop, Bthliografla publicat. period. rom. 116, nu-
mindu-1 gresit Gazeta de Bdrlad. Con-tine i materii literare Ii stiont.
d. e. Directiuni morale p. invettatori de Fred. Pagano II 44, 46, 50;
Plutarh, Viata lui Cicero, trad. de D. Mateescu IV 10-42, V 17.
0 IIV (1885-89) s'au tip5rit la Catz. i la tip. Romanau,
aici an. III, No. 14-89 (25 Iun. 87-8 Apr. 88), apoi an. IV
1-50 (12 Apr.-30 Sept. 88) iards la Catz. S'a redactat de secre-
tarii consiliului judetian.
www.dacoromanica.ro
 53

146.1), I §i II I 2 (Apr. 1887-15 Maiu 1888), 3-7 (Iu-

nieOet. 88) apârand la tip. .Roman'an, iar 8-12
i. III 1-2 (Noem. 88Maiu 89) la Catzafany 2).

4) Acest profesor, originar din Singeorzul romanese, comit. Bis-

trita-NasAud, scolarul lui Friederich Dittes, publica. la Bucuresti, in
1899, un Raport la inflinfarea de grddini §i pepiniere pe leinga
coalele normale 0 rurale. Ca inspector al invatámantului prirnar-
normal a revizuit toate programele de curs primar de doua ori, a
facut programa sc. norrnale si toate regulamentele de curs primar
si normal astazi in vigoare. Din insarcinarea ministeriu(ui a aleatuit
impreuni cu Cosbuc si instit. Nicolescu din Ploesti, sub presedintia
rapos. D: Laurian, Abecedarele §i Ceirtile de cetire oficiale astAzi in
-coale, pe baza lucrarilor-manuscripte ale institutorilor, premiate la
concursul de call didactice. Pe carti figureazi in.,cd numai numele
institutorilor respectivi.
2) Iatä numele celor 6 membri dm comitetul de redactie al revistei
si ale celor 21 de colaboratori, din cariunii sant originari sau cel putin
trAitori in judetul Tutova, cum e fireste intreg comitetul: Sol. M.
Halita, G. Constantinescu Rim(niceanu), G. Ghibanescu, Gavr.
Onisor, V. G. Diaconescu, I. Apostolescu ; M. S. Andreianu, Sim.
Basilescu, G. Bercariu (Husi si Barlad), V. Gr. Borgovanu, Elena
Chia, G. Crainiceanu, Din Bella (in Macedonia), Aug. FrAtilA (pro-
fesor Barlad, permutat in urma la Galati, unde pubhca studiul Senzul
i intrebuintarea prepoziliunilor in limba romtind, 1905, in pri-
vinta caruia se poate vedea raportul din Analele Aead.*XXVIII 353),
Gericon (pseudonim), C. Hamangiu (Mead, mai Wm magistrat la
Bucuresti, unde publica mai multe carti de drept dela 1893 incoace),
Spiru C. Haret, At. Iliescu, G. I. Ioneanu, I. Mateescu, Maxim, Sim.
Mironescu (institutor Barlad), Cinl Negrut, M. Pop, G. Popescu,
I. P(op) Reteganul, Sangeorgeanu, V. Simionov (cf. '123 dela Catz.),
Lazar Teodor, Valmag. Din acestia Hamangiu, Negrut, Sangeorgeanu
si Valmag nublicA literaturA pop. de dincoace si dedincolo de
Munli ; iar Haret, II 361, 374, 401 si 441 s., o serie de articule
despre localurile de coli prim.: propuneri, regule si consilii prac-
tice pentru cladirea si dotarea 10r, cari ocupà parte din patru nu-
mere ale an. II si intregi No. 1-2, singurele aparute din an. III.
Din aceste douA numere mai e un stoc mare la tipograful Catzafany.
Pseudonime sant Gericon (--= G. Constantinescu Rim.), Seingeor-
geanu §i Maxim (= Halitd), Valmag (=Valeriu Magdu, invatator
din Banat) §i Din Bella. Directorul revistei imi comunica din Iasi cd
a schimbat tipografiile pentru motivul de eftinAtate si execulie : ye-
cbea tipografie, unde a inceput, era cu tease.

www.dacoromanica.ro
 54

II. Tipografia Gheorghe Catzafany

Gheorghe Catzafany, tipograful, Grec de origine, s'a
náscut in comuna Caltezás, judetul Arcadia, la 1848. PA-
rintii lui se numiau Anagnosti i Panaita Catzafany. A
absolvit patru clase primare. Mestesugul de tipograf 1-a
deprins la Petru Moraitinis din Atena, unde a fost
dat de parinti in 186o. Luá parte la revolutia cretaná
din 1867, sub conducerea cApitanului Mità. Dupä ce a
mai lucrat la tipografie, veni in Romania la fratele
s6.0 Hristache, care lAcueste la Focsani i e proprietarul
mosiei Groapa-Tufei din jud. Ramnicul-s'arat. Dupä doi
ani de agricultura, lucrá un an la tipogr. Pericle Pestemal-
gioglu din BrAila (fonclatà in 1858, cf. Annuaire-Dame
1882, 432). In Oct. 1875 fu insárcinat cu conducerea
tipografiei infiintate la Cahul de C. Teodorescu, dirigin-
tele ofic. telegrafo-postal (n. Galati 12 Oct. 1 8 3 511- 23 F.
1878), care o cumpArase dela Pestemalgioglu. Se duse cu
ea acolo, nefiind panA atunci vro tipografie in acel oras1).
In Cahul lucrä registre i alte imprimate pentru comu-
nele rurale i autoritAti. Prin 1877 tipäri vr'un an si o
revistA economicA bimenzuara Cultivatorul in-80, f'arà
ilustratii, redactata de Teodorescu, care inVatase gimna-
ziul la Brasov si aveà colaborator pentru igien. pe dr.
C. Luchi. In 1878 Basarabia luandu-se de Rusia, Catza-

1) Aceasta afirmare a lui Catzafany, combinata cu faptul ca.' nu-

ma.rul specimen i cele 15 ordinare ale foaei medicate bimenzuale
Omul i natura a dr. I. Munteanu din Cahul, se tipari in tipografia
lui Iacob Huber 0 mai mult la Comercialau (Isidor) Schenk, am'An-
dou5. din Galati, intre 15 Decemvrie 1874 0 1 August '1875, in-
firma spusa lui G. Popescu, &ase ani, de lzteratura rom. 4, p. 44,
reprodusá de A. Degenmann, Bzbliogr. rom. I 77, ca.' acea foae ar fi
aparut la Cahul in o tipografie numita Basarabiau. In aceasta tre-
bue sä se fi tiparit prin Noemvrie 1875 numai coperta revistei, pe
care cetim: n Omulu i Natura de dr. I. Munteanu, Cabulu. Impri-
meria Basarabiau 1875, pretul 3 1ei. Al Pop, Bibliogr. pubt. per.
rom. 58, gre§este, cand scrie cä pe directorul revistei 1-ar fi chemat
D. I. Munteanu i ca' numärul specimen ar fi aparut in 1875. Por-
tretul i biografia dr. Munteanu le publia G. D. Nicolescu, in Par-
lamentul roman 1866-1901, II 222.

www.dacoromanica.ro
 55

fany, dupa ce cumpara dela mo§tenitori tipografia (§i li-

braria) cu Ioo galbeni, nu puth rämaneà acolo, deoarece
trebuià sh-si stramute tipografia la Chiinäu, unde era
instalata cenzura presei §i sa-§i schimbe literele in slove
ruseti, lucru ce nu putea, fata de mijloacele sale restranse.
Tipografia lui Gheorghe Catzafany a fost infiintata sau
mai bine zis stramutab" in Bar lad, strada 5tefan cel
Mare No. 16 (azi 161), la 20 Oct. 1878, condusa fiind
in tot timpul de insu patronul. La inceput acesta avea
numai o mica presa de mana, cu care muncia singur.
Mergandu-i bine trebile, §i-a imbunatatk din ce in ce
atelierul. AO. la 1881 i§i cumpara o ma§ina mare din
fabrica dela Augsburg de 58/80 cm., pe care o poseda §i
astazi §i care se conduce printeun motor cu petroleu,
putere de un cal, procurat la 18921). Poseda litere de
toate marimile nu numai de metal, aduse dela fabrica
Rust et Comp. din Viena, dar §i multe de lemn, necesare
pentru unele imprimate.
Localul, la inceput luat cu chink, a fost mai pe urma
cumparat i imbungtätit de. Catzafany, unicul dintre ti-
pografii dela Barlad, care are casa proprie pentru tipo-
grafie. Favorizat de impregiufari, tipografia ajunsese
pentru un timp sa execute in Barlad aproape toate lu-
1) In Paloda, I, 9 (2 Apr. 1881). se publica anuntul : ',Dona prese
tipografice de man& din fabrica G. Sigl din Viena, No. 10 si 3, se
vand la tipografia Catzafany a. In I 51 (14 Ian. 1882) se publica
anuntul : nDe vanzare o masinà tipografica a. la minute din fabrica
Berthié, Paris, inventiunea cea mai noua, adresa la radactieu. In I
30 (20 Aug. 1881) se dau probe de literele grecesti i evreesti ce
are tipografia.
In Tutova II 103 (6 Martie 1886), incepe a apareh anuntul :
Tipografia G. Catzafany, fondata in 1878, Bârlad, strada Stefan cel
Mare No. 33, se insarcineazau..., pe langa cari dela No. 107 (3 Apr.
acelas an) adauge : nsi reinnoiti in 1886. nPalodau, Xl 1 (2 Iulie
1892), spune: Tipogr.Catzafany inzestrandu-se cu motor (vapor), care
se va pune in practica peste cateva saptamani, va confectiona mii de
exemplare pe orA. In acelas numar se publica ca foileton o parte
din romanul senzational Dramele Mogenirii de W. HOffer, care, zice,
se va tipari si in brosuri. Romanul se continua in XIII si XIV i e
tradus de d-soara M. A. F. Cf. No. 181. al catalogului de mai jos.

www.dacoromanica.ro
 56

crarile de imprimerie ce erau de trebuinta, facand astfel

a simtitoare si amenintatoare concurentt tipografiei a U-
nireap. In Feit-frumos I 13 (1 Oct. 1904) anuntä ca
are si stereotipie sistematica..

In aceasta tipografie au invatat mestesugul, in cursul

celor 29 de ani, mai multi baieti, dintre cari unii lucreaza.
in marile tipografii din Iasi si. Bucuresti, iar altii au ajuns
si patroni, anume : in Barlad Gheorghie Munteanu 1891,
Const. Letcae I900 si Const. Lupasc 1903, iar in Vas-
luiu Constantin G. Onceami 1890.
Odata cu tipografia, patronul a infiintat pe langa ea
si o legatorie de carti, unde a avut mai multi ucenici,
dintre cari citam pe G. V. Radu si pe Petrache Stati, cari
au ajuns patroni, deschizand insis cate o legatorie, pri-
mul chiar in orasul Barlad. Al doilea e acum la Tecuciu 1).
Lucrarile din tipografia Catzafany au obtinut medalii
la expozitiile cooperatorilor din tara, anume : la Bucu-
resti, in 1883, medalie de bronz ; la Iasi, in 1884, de
bronz ; la Craiova, in 1885, de argint ; iar la expo-
zitia universala dela Paris, in 1900, mentiune onorabilä.
La 14 Sept. 1903 G. Catz. si-a serbat jubileul de 25
de ani chiar in localul tipografiei, dupa cum se vede in
Paloda XXII 38 (I 8 Sept. acelas an), unde se publica
biografia, de care ne-am servit si noi, si portretul sarba-
toritului, reprodus in deosebite carti traduse din greceste
si editate de dansul : Oracolul, Minunile sf. Paras:-
chiva, Din traducerile mele I si II, Istoria sf. Cons-
9 Paloda I 5 anunta legatoria Ca existand la 5 Martie 1881. De
asemenea Paloda XXII 22 (29 Maiu 1903) arata. Ca Catzafany a
transformat radical atelierul tipografiei, dandu-i intinderea celor
din Bucuresti si ca s'a hotärat sa instaleze si o papetarie ; iar in
numärul 35 (28 Aug.1903)anunta o librarie non& a lui Catzafany,
care a mai condus timp de doi ani o lihrarie dela 1886-7, de
care s'a desfácut pentru multe ocupatiuni (?). Explicarea desfacerii
se va vedea la istoricul tipografiei Romane. In corpul ziarului se
spune ca Catzafany si-a redeschis librarie, gratie experientei de 25
de ani. In Monitorul jud. Tutova IV 1 (12 AprA888), institutul
acesta incepe a se numi 7, Tipografia si lihraria G. Catzafany'y

www.dacoromanica.ro
 5'7

tantin i Elena, portret care in intftia din scrierile citate

aici, ca si in primul torn din penultima, are doua marimi.
La serbare au fost de fata un numar destul de mare de
cetkeni, prieteni ai patronului: functionari in general, In
special profesori si comercianti, intre cari si cei trei fosti
scolari ai sai, in sfArsit lucratorii din atelier, cari prin unul
Zanet ii arkau bunkatea. Din oaspeti unii au tinut cu-
vântari si toasturi. Toti ii laudan calitatile. Intre altii, ad-
vocatul Atanasiu spuse ca e un om distins, care a cautat
sa se instrueasc6, c6. e un excelent traducator din gre-
ceste si ca-si redacteaza singur jurnalul de 2 5 de ani.
Mai multi tipografi, librari, autori, judecatori din capi-
tala si din celelalte orase au trimis telegrame de felicitare.
Librarul Bömches din Craiova felicitä pe presedintele
primului congres al librarilor.
G. Catz. e autorul anonirn al unei intregi Biblioteci
populare, publicate cam intre 1882 si 1902, in zeci de
mii de volume. Titlurile a 18 din acestea se pot vedea
in catalogul de mai jos (No. 2 2 3 9). A tiparit o suma
de lucrari didactice si altele de valoare, din cari se
citeaza : Gramatica romdmi de St. Neagoe, Igiena de
dr. C. Codrescu, Notitä istoricd despre Bdrlad de
A. Papadopol Calimah. Ingrijeste cu tenacitate de jur-
nalul sau Paloda, fondat de Neagoe, ajuns acum in al
26-lea an, care a aparat totdeauna interesele orasului si
jud. Tutova si care e foarte r'aspandit pe la tara. E
stimat de concetateni.
In raspunsul sau la ancheta industriala a ministerului
domeniilor din 1 90 1 9o2 arata cauzele decadentei artei
tipografice: concurenta tipograflei Statului ; libertatea
deschiderii tipografiilor fara cunostinta meseriei, and
exemplu pe doi Evrei din Ballad, din cari unul e legator
(cf. § IV de mai jos) si altul vanzator de maruntisuri (cf.
§ V); regirnentele de geniu intretin tipografii cu soldati
fara plata.; lipsa sindicatelor si corporatiilor breslelor cu
organizatie moderna. Propune ca furniturile dinteun ju-
det sa se confectioneze numai de tipografii locali speciali,
lege pentru bursa muncH, scoala de tipografie in Bucuresti
cu invkarea cel putin a lirnbei franceze si germane si altele.
www.dacoromanica.ro
 58

Pe la 1903 atelierul cuprindeâ librarie, legatorie si

tipografie cu 12 lucratori. In timpul de Ltd insa tipo-
grafia aceasta are numai doi ucenici, doi lucratori si un
legator de carti. Afacerile incepând a decadea, de cand
s'au mai deschis si alte tipografii, patronul ei ajunse In
1904 la o datorie de i8.000 lei, putand asthzi abià numai
sa-si castige existenta.
G. Catz. s'a casatorit cu o Romanca in I 2 Fevr. 1884,
a capatat cetatenia româná din 1895, iar la 1903 a
primit decoratia Coroana României in gradul de ca-
valer. A fost odath francmason, ca sitipograful G. Wal-
lenstein dela Ploesti. Portretu-i e in tablou sus la stanga.
In tipografia Catzafany s'au tiparit cartile si brosurile
urmatoare :
1-2. Costin Lascar, Apararea lui David Crivat si a
Elenei G. Andreiescu, acuzati de infanticid,
inaintea curtii cu jurati Tecuciu, 6 Sept. 1876,
'1878 ; Maxime ui reflexiuni, 18931).
3. Marcovici D., Spectacolul radicalismului in Ro-
mania I, 4879.
4. Brühl, George de, Marieta, fiica condamnatului
la galera sau Blestemul testamentului fa4: roman
istoric. Traducere libera din 1. germ., 3 vol. (4880)2).
5., Ghimbasanu G., Introducere in giintele naturale
p. cl. sec.., 1880 3).

2) Acela§ advocat, licentiat In drept dela Paris si proprietar al

mosiei Banca, a publicat, ca student, Discurs tinut in prezenta
junimii romane de anul nou, Paris 1863, §i. Apararea Cristinei
Surugiu inaintea curfii cu jurafi Tecuciu, Focsani 1868. Pa-
loda XII 27 (1 Ian. 1893) zice ca pledoariile lui Costin sant stra-
lucite. Portretul si biografia lui le dà G. D. Nicolescu in Parla-
mentul roman 1866-1901, II 205-6. Vezi si indicele Ortii I.
2) E anuatat in Paloda II (5 Fevr. 1881) ca fiind apgrot intreg :
75 fascicule. Apoi s'a publicat ca foileton al Tutovei VI 296IX
432 (2 Noem. 1889-25 Iunie 1892) : trei Orli, cari insä nu se
termin a.
3) Ed. II, sub titlul Introd. in. §t. fizice §i cosmografice, 1885.
Publica Studii agro om. in Semanatorut II 1, 2, 4 6, 15[ -I-
12 Maiu 1894.

www.dacoromanica.ro
 59

6-7. Neagoe St., Gram. romana, ed. VX (zise de

autor VIXI) 1880-93 ; Programa materiilor
firopuse din studiul limbei si liter.rometne in liceul
din Bar lad, 1883.
8. Leon Mih., Aritmetica, ed. IIIV1).
9-13. Antoniu, dr. I., Cercetari asupra starii fara-
nului roman, 1881 ;Avortul sau Crima la in-
tuneric, 1884; Somnambulismul la cani, 1886;
Vederi noi asupra gandirilor vechi, 1893; Teoria
microbilor,'18942).
14-20. Noua lege a timbrului si inregistrarii aran-
giata alfabetic, 1881 ; Legea comunalii din 1864,
modific. la 4 Noem.18823), 1883; L. sistemului me-
tric, 1883; L. tocmelelor agricole ([883); L. elec-
torala, 1884; Noua lege p. tocmelele de lucrari
agricole, 1893; L. maximului si Tabloul de
taxele acordate comunei Bar lad, 1903. Cf. Noua
constitufiune revizuita, 1885, si No. 9 si 10 dela
,Cornerciala.
2 I . Stan N. (student liceal), Visuri p; plansuri: poezii,
188i.
2 2-39, Catzafany G., Biblioteca popularg, trad. din
grec. si compusa din urmatoarele volume sau bro-
suri, cele mai multe fara data si fail nume de autor
sau traducator si publicate mai intaiu in ziarul sau
4) Din acestea la Academie nu e cleat ed. V probabil din 1886,
cand zice a e reaprobata. Palodal 31 (27 Aug. '1881) anunta ed. III,
Progresul 1 49 (27 N. 1883) 11 (1. IV); dar pe ele poate-s insemnati
anii urmatori.
2) Cf. No. 30 dela Munt. si 2-3 dela "Comercialau. Acelas publica
la Bucuresti: Traité de la Pellagre, 1887 ; Relaliuni as. fre-
cuentei boalelor venerice printre elevii §coalei de ofiteri (extr. d.
Spitalul, 1896); Impresiuni dela al 14-lea congres internal.
medical la Madrid 23-30 Aprilie 1903, 1904. Redactia Palodei
X11 27 (1 Ian. 1893) ureaza doctorului reusita in proiectul shu
de lege contra beliei §i o recunoastere men-tat& pentru valoroasa sa
opera stiintificä asupra pelagrei, lucrare publicata, pe cand era me-
dic primar al jud. Ilfov. Dr. Antonm publica si art. intitulat Sinaia
din partea literara a Calendarului Tutovei pe 1888. Cf. No. 216.
3) E anuntata in Progresul 1 1 (9 Ian. 1883).

www.dacoromanica.ro
 60

numit Paloda i Tutova : Efiistola Maicei Dom-

nului 1882 ; Visul Maicei Domnului ( 882) ;
Minunile sf. Sisoe (1883); Minunile sf. Vasilie .

( 883) ; Trepetnicul cel mare (1884) ; Ora-

colul sau Noua ghicitoare, dupa. Orerea celor mai
celebri filosofi i fiziologi antici i contemporani (dela
Pitagora pana la Bruse), 18851); Cele 24 de vdmi
(1885) ; Calendarul cu zodii (1885) ; Desfa-
cerile farmecelor (i 885) ; Talmacirea visurilor
(1885); Minunile Sf.. Paraschiva, ale cnrii moaste
s'ant la Iasi (1893), ed. V probabil 1905 ;
Douei pove#i interesante (1897) ; Din traduce-
rile mele I : nuvele morale, cu dou'd portrete cu 1

iscAlitura tradueatorului, 1897 si 1900; II : istori-

oare morale 1900 3) ; Glumetele pove#i ale lui
Nastradin Hogea (1897) ; Aspasia : nuvelã (1897) ;
Chinurile sf. Gheorghie (1902) ; Istoria sfin-
filor Constantin p; Elena (Igo z ) 4).
40. PanA N., Curs practic de gram. 1. romane, 1882.
41. Pop I., Sorginte industriala : primul pas, cu 300
fabricatiuni i metode practice, 1882 (cf. Paloda II
54 din 4 Fevr. 1882).
42-45. Vasiliu I., Geografia judetului Tutova, cu pla-
nul orasului i judetului, 1882 5) j Geografia Roma-

') Data o deduc din primul anunt al aparitiel publicat in Pro-

gresul III, 25 (23 lunie 1885).
2) Cf. Paloda XII (1893) 5, uncle se publia Biografia scurtei
s fintei, de acelas.
3) Editorul a dáruit bibliotecelor scoalelor rurale ale 100 ex. din
volumul I al acestor Traduceri, aprobate de ministerul instruct
pentru bibliotecele populare, ca si din Notite istorice despre Ba'rlad
ale lui A. Papadopol Calimah. Despre Traduceri II v. Paloda XIX 47.
4) Fiecare din aceste cloud brosuri are ate doua ilustratii : prima
sf. Gheorgbe i statua lui §tefan cel Mare, a doua sf. Constantin si
Elena si portretul traducAtorului-editor.
5) Milne ed. IIV (82-3, 92, 95) si semnele geogr. ed. IIIIV
Iltogr. de M. Hubmayer-Bucuresti; harta jud. ed. IIIIV desemn. de
I. V. U(ta). Dela 99 apar 6 ed. de Text-Atlas, din 1904 la Munteanu
(desemn. G. E. l[onescu]), toate cu zincogr. de Sorescu i Marwan.

www.dacoromanica.ro
 61

niei i Geografia continentelor, amandouâ din 1884;

Istoria Romanilor p. cl . prim. 7 editii de la 1882-941
dela III cu ilustratii de D. M. Serrea, despre care vezi
la capit. B, ,§, II de mai jos.
46. Albu T., Vocea unui devotat fiiu al biser. i popor.
roman sau Istoricul fondarei biser. din Chilieni
Tutova, cu autobiografia autorului, 1883.
47 51. Calendar de biurou, 18831) ; de perete pe
1884§i urmAtorii,de ex. pe 1886,94§i97 in trei colori2);
Calendarul Tutovei fie 1888 anul I, care cuprinde §i
scrieri literare §i amuzante ; Calindarul gospodarilor
sateni pe 1904 (de S. T. Chirileanu dela Zorleni 3),
1904 ; Calendar de buzunar pe 1906 4).
5 2. Coatu. T., Metodologia lecturii, 1883.
53. Nihili0ii : roman istoric contemporan, 1884.
54. Tabele de studiul transformarii mdsurilor vechi
in noua i vice-versa, 1884.
55. Ateneul roman din Barlad5), 1885.
') In Paloda I 47 (17 Dec. 1881) cetim : ,, Gratulatii p.
anul nou §i sorti p. pldcintd se afra de vanzare la tipografia
noasträg. In Progresul I 52 (25 Dec. 1883): IlLa tip. Catzafany de
vanzare asortiment de figuri, rcivase de placinte, calendars de
biurou,. Facsimile de pe un asemenea exemplar de acestea din
urma po 1884 se dá si in aceasta lucrare, redus cam la a 13 parte
(p. 63). E lucrat in trei colori : rosu, galben si albeitru, cu chena-
rul de 36.2>(46.5, pe o coala. de 42.5><53.5.
2) Cf.Paloda XII 26 (25 Dec. 1893), uncle isi recomanda si sortii
de plcicintd.
3) Amintiri ale poporului despre ,tefan eel Mare publicate de
acelas autor la Bucuresti, au fost prezentate la premiile Academiei
si raportul respectiv se poate vedea in Anale XXVII 523. Cf. No. 217.
6) Cf. Paloda XXV 1 (1 Ian. 1906).
5 ) Cuprinde : 1) Apelul din 3 Noem. 1885, iscalit de I. M. Kos-
tache Epureanu, St. Neagoe, St. A. Sturdza, G. Rim. Constantinescu,
G. Onisor ; 2) Comisiunea de redacliune a proiectului de statute: [I.]
Vargolici, dr. [C.] Codrescu, I. Epureanu, G. Constantinescu Rim.,
I. Popescu ; 3) Discursul lui St. Sturdza despre rolul socteteittlor
stiinpfice si literare ; 4) Statutele §i 5) Biuroul : presedinte de o-
noare C. Esarcu, vice-presedinte I. M. K. Epureanu, dr. C. C. Co-
drescu ; secretari : P. Drouhet, St. Neagoe, G. Constantinescu Rim.,
G. Onisor ; easier Stroe Belloescu. In Paloda XI 20 (15 Noemvrie
www.dacoromanica.ro
 62

56. Noua constitutiune revizuitei, (18.85.)

57. Rainu N. S., Explicarea legii judeccItoriilor co-
munale .'i de ocoale I, 1885.
58-59. Räclulescu N. G., Viata politica i privatei a
lui Man. Kostaki Epureanu : confer., 1885; Fiii
ucigaplui : roman original, 18861).

1892) cetim : ',Dela moartea dr. C. Codrescu [30 Ian. 1891], fru-
moasele serii de conferinte la Ateneul nostru au incetat. Ateneul
exista cu numele. Ar fi de dorit ca sa. se aleaga biuroul (in locul
decedatilor vice-pre§edinti : C. Codrescu §i G. Bercaru [mort pro-
babil in acela an 1892, adaug eu]). Casierul Stroe Belloescu s'a
insarcinat sA faca o convocareg . Stefan Sturza (15 Few. 1830-2 Maiu
1893) era. frate cu Iancu §i Dimitrie, tustrei fo§ti deputati, §i cu Mi-
haiu (fost senator), toli fii ai vornicului Alecu Sturza din Barlad.
St. Sturza a fácut liceul la Breslau O. a luat doctoratul in litere §i
drept de la universitatea din Lipsca. A fost procuror de curte §i ad-
ministrator in Dobrogea. Era pre§edinte executiv al partidului con-
servator din Tutova. A scris un studiu despre Eminescu 0 o carte
Socialismul 0 Comunismul. Cu prilejul alegerii lui ca deputat,
ziarul Globul din Bucure§ti II 86 (19 F. 1892) ii clA portretul
biografic, pe care-1 reproduce Tutova VIII 416. In ziarele citate se dau
§i portretele celoralalti deputati §i senatori barMdeni din acea legisla-
tura' : maiorul C. Pruncu, I. M. K. Epureanu, dr. Al. §aabner-Tu-
duri, Emil Vulpe, Gr. Sulu, Iancu Diamandi, C. Alexiu, cap. Rodrig
Manu. §i marele om de stat 0 jurisconsult Vasile Sturza (1810-70)
e fiul unui BarlAdean, al vornicului C. Sturza (cf. D. Rosetti, Dic-
tionarul contemporanilor din Romania).
G. Constantinescu Rim., in Tutova III (1886) 46, face o dare-de-
sam5. despre lucrärile Ateneului in 1885-6. Tutova VII 313
publicA biuroul ales pe 1890 §i data inceperii conferentelor la
11 Martie, Vocea Tutovei IV 45 programa celor 12 conferente tinute
la liceu in iarna an. 1899. Cf. Paloda XI 30 s., XVI 22, 25, XIX 11,
12, XX 12.
4) Pentru data cf. Tutova III 147 (1 Ian. 1887). In II 70 RAdu-
lescu, ca tanär student la Bucure§ti, publicA poezia Timpul, apoi
altele in III 131 §ii VI 288. Acest poet §i romancier, sub numele de
Ra.dulescu-Niger, §i-a publicat scrierile de la 1890 incoace in Bu-
cure§ti §i a fost premiat de Academia romana, in ale chrii Anale,
seria II, XVI I 244 47, 381 84, XVII 1 486-94, XXIII '389 91,
XXV 1 473, XXVI i 395 402-5, sant publicate deosebite rapoarte
despre lucrArile lui. Cf. Anuarul general al presei romane pe
1907, p. 129. S'a näscut in Barlad la 2 Ian. 1861. Cf. Enciclop. rom.
www.dacoromanica.ro
 63

6o. Ponson de Terrail, Pactul de sange : roman, trad.

din frant. I si II, de eke 550 pag., 1885.-861).
61-78. Statutele casei de economie «Unirea» a
functionarilor publici din judeful Tutova, 1885 ;
ale Soc. comerc.romane Albina,, din Podul-Tur-
cului, jud. Tecuciu, 1885 ; ale Soc. de econ. ci ajutor

bilsvi;t:vagyisiw.essort:-;5,:.34.'re:--irsn..-vric-.0:,.r.t.':.-11..kg,i.r.srriswr-4,.. e e

Wripograllia Int G. Catzafany

tGi)

Soittaltf.

Calexa-cta... b5.1,4.' ro-a =c, asat.

4.*

"

---" ""- ""'" -

dka 4944.k6
-

recilroc «llieseriapl» din Barlad, 1888, cele din

1897 (§i din 1904 a meser. si comerc.) fiind tiOrite
la Munteanu; ale Primei soc. fraterne « Comer-
cialai , 1891 (cf. No. i dela tip. uNouän S. Gross);
4) Data dedusä din Tutova I 47-111 107 (7 Fevr. 1885-3
Aprilie '1886) §i din Progresul III 8 (24 Fevr. 1885) §i 50 (22
Dec. ace1a§ an).
www.dacoromanica.ro
 64

ale Soc. agricole din jud. Tutova, 1891 ; Clubului

agricol-comercial din Bdrlad, 18921); Clubului
international din Betrlad, 1895 ; Soc. 0 Clubul Con-
cordia. din Beirlad, 1895; Soc.. Economia in Koala»
din Rusi, 1895; Soc. filarmonice din Bdrlad,
,

1898 ; Soc. cooperative din Bárlad (si Contract),

1898; Soc. «Casa de ajutorare pentru elevii de
curs primar lipsiti, 1899 ; « Cazinului ofiteresc a
regirn. 4 rosiori, 1899; Soc. breslasilor «Luminc-o >
1900; Soc. cooperative de consum «Aveintul » 1900;
Soc. .Beirbierii-uniti» din Bdrlad, 1902 ; Soc.
«Casa de ajutorare>,, 1902 2 ) j Soc. de econ. si
fructificare) din Vasluiu, 1903; aceleas 1906 3).
79-92. Statutele soc. de imprumut si peistrare «Bel-
sugul seiteanului» din Puesti-Tutova, 1901; « Co-
moara seiteanului» din endresti, 1901 ; «Gri-
vita» din Odaia-Bursucani, 1902 ; «Banul seitea-
nului. din Ivesti, 1902 ; «Albina» din Avreirnesti,
1902; «Durninica Floriilor» din Pogetnesti, 1902;
«Izvdrul Tutovei» din Plopana», 1902; «Reizesii-
vechi:, .din Beileibeinesti, 1902 ; «Sprijinul seitea-
nului» din Bogesti,satul Perieni, I 902 ; 0 Podgo-
ria» din Liesti, 1903; «Izvorul Juraveitului» din
ObeIrseni (inreg. la Acad. in 1904); Beincii poPu-
lare. <,Vrednicia säteanului» din Untesti, 1904;
«Banca Horincenilor» (din Covurluiu), 1902 (Cf.
No. 16 dela Munt. si 16-17 dela «Comercialan).
Vezi Adause, No. 212-13 de mai jos.
93. Statutul de fondatiune si Regulamentul de ad-
ministrat. rnaterialei si economicet a spitalului
0 Betrlad si El. Beld.» precedate de darea-de-samet
a cornitet. insarcinat de obstea oreisenilor cu lu-
creirile pregettitoare fonddrii spitalului, 1894.

1; V. la urm5. Statutul .,i, Begulamentul spi(atului... 1894.

) Cf. No. 24 dela Unireau.
3 ) Cf.. No . 55 de mai sus, 212-13 de mai jos, '14-15 dela Munt.
si No.18 dela Comercialau.
www.dacoromanica.ro
 65

94 5. Bercariu, dr. G., Atonii gastrointestinale,

1886; Magnetism p: ifinotism : 2 confer., 18874).
96-7.1. M. Kostache Epureanu, Al 7-lea congres al stu-
dentilor univers. rom. tinut in Bdrlad, 1886 ;
Insemndtatea p; necesitatea studiilor economice :
confer. 18882).
98. Calmuschi C., Gheorghe Asachi, vieata i activi-
tatea lui, 1887. Cf. No. ii3 de mai jos 3).
99. Condrea P., Geografia jud. Tutova, 1887, ed. II
1893 4).
1 oci. Hrisovul casei proprietd tii m*ei targului Bar-
lad, inthrit de Sc. Al. Kalimah voevod la 36 Aug.
1816, 1887; acesta apare §i in 1901, insá sub titlul:
Hrisovul casei o4tiei targului Beirlad.
Ica. Mironescu D., Educatiunea actuald a f emeii
romdne: confer., 1887.

4) Cf. No. 4-5 de la Munteanu.

2) Mai toate celelalte lucrari ale acestui distins elev al scoalei de
stiinte morale si politice din Paris, produse cu deosebire sub forma
de discurs in Camera si relative la economia, finantele si scoala na-
tionala, s'au tiparit in Bucuresti intre '188'1-93. A murit in 12
Noem. '1894 la Odesa si s'a inmormântat la Barlad. Portretul
biografic al lui I. M K. E. 1-a dat ziarul Globul din Bucuresti 1186
(19 Eevr. i 892), de unde 1-a reprodus Tutova VIII 417 (5 Martie
1892), cu prilejul alegerii lui ca deputat a patra oard.
3) Acelas mai publicä la V asluiu teza Principalete ddri ale Mol-
&mei si Tdrii-romdnesti mai ales in sec. XVIII, la Ploesti : Car-
tile didactice ale lui G. Buzoianu (critica') si Geografla Romaniei
si a fdrilor vecine, loc. de Rom., la Galati : In muntii Neamfului
(a 5 excurs. a elevilor liceului) si Reforma sc. comerc. A facut la
Soc. geogr. rom. comunicarea In Basilicata si Calabria, cercetate
de autor in cursul studiilor sale geografice. Gr. G. Popescu Ciocanel,
Geogr. Romaniei- si a tar. vec. qi, caetele geografice ale d-lui C.
Calmuschi, Incercdri critice as. geografitlor curs. secundar,
Rdspuns d-lui C. Calmuschi ; asemenea si raportul favorabil
despre Geografla citata. in Analele Academiei romdne XXI 1 426.
4) Autorul, nascut la Roman 1859, a studiat liceul in orasul
natal si in Iasi, este institutor la Barlad, a fost si revizor scolar. A
publicat Monograflile comun. Bozienii §i Bargetoanii din jud.
Neamlu, 1883 si 85 (in Bulet. Societ. geogr. r0m) si Dictionarele
geografice ale jud. Tutova §i Roman, Bucuresti 1887 si 91.
5
www.dacoromanica.ro
 66

102. Scheletti, colonel N., poezii, 1888.

103-5. Codrescu, dr. C. C., Tractat despre apele
minerale dela Slanic, cu o sectiune litografiatá de
Al. Rosculescu din Iasi, 4889 ; Igiena, 18913; Des-
cription de l'hôPital «Berlad et Helene Beldiman» :
extrait de l'étude du meme auteur sur l'hôpital Berlad
et I-I. lucrare lär5 datA, trimisA la expozitia dela
Paris din 1889.
106-7. Constantinescu Rimniceanu G., Vrajba dintre
Cantacuzinegti,Cantemiregti gi Brancoveanu (1688
pand la 1705): tez5, 1889; Romeinii transcarpan-
tin i : 2 confer., 1891 1) ;
o8. G. Ghib'anescu, Grafia cirilicei la Rometni, '889.
109. Papadopol Calimah A., Notifei istoricei despre
Betrlad, 1889 2').
I I 0I I. Sama gazer. a Epitr. spital. «Bárlad gi E.
B.» pe per. IV, 4891 ; pe per. V (1891-6), 1896.
112. Taubes A. (rabin al jud. Tutova), Este Evreul,
sau nu, un pericol pentru nationalitafile In mij-
locul carora treiiegte: r'aspuns d-lui N. Ceaur Asian,
1891 3).
113. Anuarul gimnaziului real «Cogeilniceanu a din
Vasluiu pe 1891-2,14 1892. Cu discursul director.
C. Calmuschi la distr. prem. despre cele trei elemente
ale unei bune gcoale secundare.
I 14-21. Anuarul externatului secundar de fete din -
Betrlad pe 92 3, an. VI, 1893. Anexe : Cuvant.
1) Acelas a publicat alte douà conferente cu subiect tot din is-
toria nationard Ia Bucuresti : Sentimentul dinastic la Romani ;
Hunyadi Korvin Janos qi Matyas Kiraly. 0 scurtà notitá despre
acest profesor-senator i portretul lui se afla". in G. D. Nicolescu,
Parlamentul roman 1866-1907, II 127.
2) Doud opere juridice ale acestui inväisat s'au .publicat in Iasi la
1862, celelalte opt de cuprins istoric in capitala intre 1884-96,
pe lang1 multele articule cu cari a alirnentat principalele reviste
din Iasi si Bucuresti, incepAnd dela 1855, cum i Analele Acade-
miei, din cari s'au scos i editii separate.
3) Acelas a publicat in Tutova VII 332 s. (dela 12 Iulie 1890
inainte) Jureundntul more judaico.

www.dacoromanica.ro
 67

directoarei (Nat. Drouhet) la deschid. curs., Fran-

cezii si Noi de Alexandrina Piperescu, Scofiul,invat.
sec. de dir., 0 fiagina din ziarul voalei red. de o
elevá. Ace las (zis Situat. elevelor ), I 895 ; e 94 5
1895:. fie 95-6, 1897, anexe: City. si Sf at. la desch.
bibliot.; fie 96-7, 1897: Cuv. si 0 fiag.; fie
97-8, 1898: Cuv. fiag.; fie 98-9, 1899 :
Cuv. i Ofictg.;(zis Anuarul)pe1902 3, 1903 1).
122. Anuarul (zis Situatia Kolara a) girnnaziului
real din Beirlad fie 98-9, 1899.
123-27.. Anuarul (zis Sit. elevilor) liceului « Co-
dreanu» din Barlad fie 98-9, 1899, cu Discursul
laimfiartirea firem. al dir. V. Simionov si Rasfiun-
sul _prefect. T. G. Emandi2);-75e 1900I, 190 ;fie
1901-2, 1902; fie 1902-3, 1903; «AnuaruL
1. C. fie 1903-4, 1904.
128 , .5"coala israelito-romana de fete ,<CulturaD,
an. I 1899-900, 1900, [cu] Discursul la impart.
prem. de Lafar Zissu.
129. Belloescu Stroe, Aritrnetica, 1892.
130 42. Budgetul com. Beirlad fie 1892-3, I 892; --ft
96-7, i896;--fie1902-3, 1902, cel defie1888-89-
find 60. rit la Româna;al jud. Vasluiu fie 92 3,
1892 ;.fie 93-4, 1893 ;--casei firofirietatii targ.
Acest Anuar aparose si mai inainte, c'aci in Tutova VIII 392
(3 Oct. 1891) este o dare-de-samd favorabila asupra aceluia din
anul respectiv. Par. Antonovici are an. I pe 4887-8 i, ca i bibl.
min. cult., ciltiva din ceialalti. La compunerea unora din aceste Anuare
au dat pratiosul lor concurs profesorii P. Drouhet i econ. I. Antonovici.
Cf. Discursul tinut la inaugurarea sectiumi profesionale de fete de
Natalia Drouhet i publicat in Lumina I 7 (11 Octombre 1900).
2) Profesorul de filos. si de elind la liceu V. Simionov e originar
din lasi, unde facut studiile. Pe langa tezele in drept i litere :
Privilegiile 1882 si Doctrina moralei a lui Aristotele 1885 si pe
lânga Exercitii asupra etimologiei dine 1892, toate la Iasi, a pu-
blicat articule mai ales filosofice in revista G. Lazar §i in ziarele
Steaua i Vocea Tutovei din Biirlad'si a tinut deosebite conferente
la Ateneul local si mai multe discursuri la impärtirea premiilor, ca
director sau ca profesor-delegat (cf. Tutova VIII 381 [4 Julie 1891]
si Paloda XI 26.

www.dacoromanica.ro
 68

Bdrlad pe 97_8, 1897; pe 1901-2, 1 9 01 ;

pe1902-3, I9oI;pe 1902-3,1902; 5e1904 5
(1904), cel de pe 88-9 fiind tiparit la ',Romano,'
COM. Hu§i pe 1901 2, 1901; fie 1902-3, 1901
(sic) jcorn. Vasluiu pe 1904-5,1904. Cf. No. 18
;
dela Munt. si No. 12-13 de la Comerciald.
143-45. Cerchez, dr. [T.] Analele spit. «Barlad ci
Elena Beldiman)) pe 1892i pe 1893, 1893 si 1894,
cele urmatoare pe 1894 fiind tiparite la ,,Miron Cos-
tin>) din Iasi, pe 1897 §i 1899-1903 la G. V. Mun-
teanu din Barlad, 1898 si 1906, fie 1899 la C. G. On-
ceanu din Vasluiu, 1900; Cauzele si profilaxia ho-
lerei : confer. 18991).
146-50. Mandrescu Sim., Doina : confer. 1893, I 8942;
Gram. limbei latine p. el. I sec., 1896 ; p. ci. II,
1897 ; Exercitii >si buceiti alese din gLhomond, De
viris illustribus urbis Romae» 1897 Limba latind
fi: cl. II, 18992).
15i. Pop M., A doua i a treia carte de aritmetica,
18933, primele doua editii fiind tiparite la Iasi3).
4) Acela§ doctor a mai publicat, impreung cu Ernest Juvarà, ceva
despre extirparea simpaticului, la Bucuresti 1897.
2) Cf. No. 21 dela Munt. Aproape intreagA bibliografia autorului
se poate vedea pe coperta càrii Mittelhochdeutsch, Bucuresti 1906.
Cuprinde 12 numere (incluziv volumul) de folklore si limbi : roman'a,
lat. si germ., tiparite la Bucuresti, Ballad, Berlin §i Iasi; ins unele
date sânt gresite. Despre una din lucrdrile lut Mandrescu, anume
Influenfa limbei germane asupra limbei romecne, este un rapor.t
in Analele Academiei romecne XXVII 470.
3) Acelas invälätor dela Raducanem-Falciu a publicat in Tutova
III 142 s. (incepand la 27 Noem. 1886) mai multe articule despre
Lucrul manual in scoale si la lasi 1887 cartea intitulatä Foloasele
lucrului manual in scoald si regulele dupd cari poate oricine lu-
cret singur poildra de paie, gente i panere de mlajd.
Regulele dupe& cari amine poate lucrd pdlarti de paie,papurd.
si panere de mlajd au aparut Inca de 3 ori cu figuri in 1888, 89 si
90, ed. IV fiind dedicatà profesoru ui I. Popescu, care, zice, numai
in vacanta anului trecut a instruit sute de invatatori in acest lucru.
M. Pop a mai publicat la Iasi dela 1887 incoace : / i II carie de
scriere si cetire i Povdtuitor p. cartea de scriere si cetire i p.
arltm. La 1895 el ajunge institutor si maistru de lucru manual la
scoala normala dinwww.dacoromanica.ro
Barlad.
 69

I52 6 8 . Regulament pentru constructiimi, salubri-

tate si higiena publica' 1893; p. trasurile Pu-
blice din Beirlad (fara aratarea tipogr.), 1892 sau
3; p. administrat. interioara a comunei Beirlad,
1895 ; p. mantiner ea salubrit. str ad. , curt., geirle-
lor ce traverseaza orapcl Bdrlad (farä loc si tipogr.),
1896 ; p. vitele vagabondand pe stradele oraplui
(Barlad), 1906; p. exercitarea comertului cu
pompe funebre, 1896 ; p. indestulaT ea publica
cu patine p; came (1896) ; p. desfiintarea cleidir.
in ruin i a baratcelor din centrul oraplui,
1897; voalelor secund. (extract din), de direct.
scoalei sec. de fete din Barlad [Nat. Drouhet], (1898,
Para. tipogr.); p. alinieri, construct. i drum., de
primaria corn. MI-lad, 1899; p. alinieri p*. construct.,
I 903; interior al coalei israelito-rom. de bitieti
din Beirlad, 1899 (cf. No. 2 dela tip. a Noua.» S. Gross
1896) ;
lad, I 899 ; -
p. organizarea serviciului comunei Bair-
primariei COM. Hiqi, 1901;
ganizarea serviciilor primariei Hwi, 1901 ; p.
p. or-
indestularea publica din Beirlad cu patine, 190 2 ; -
p. darea in conces. a serviciului pompelor funebre
din Bdrlad, 1903. Cf. No. 2 2 §1 25 dela «UnireaD,
12 dela Munt. si 21 dela «Comerciala..
169. Savescu V., Explicarea teoretica ci practial a le-
gii p. tocmelile agricole,1894, (cf. Paloda XIII 25).
170. Solomon C., Geografia localei (comuna si plasa),
1894.
17i. Iotu I., diacon, Vizite canonice p: sdntiri de bi-
said, facute de Silvestru, episc. 1-11q., in vara a.
1904, 18941).
172. Bontas D., Scurta privire asupra istoriei An-
gliei, 1895.
1) Despre excursiunile canonice ale acestui episcop (mort la 25
Noem. 1900), cf. articulele deosebite ale profesorilor dela semina-
riul din Husi T. Vântu, T. Ghiga si C. Chiricescu, in Tutova IV
177 s., VIII 387 s. si VIII 400, cum si ale diaconilor asociati N. Ma-
noliu si 1. Iotu in VII 344 s. Cf. art. lui A. Ghiga in Paloda XVI 1.1 s.

www.dacoromanica.ro
 70

173-4. Conditiuni fientru darea in intrefirindere a

venit. comunelor din jud. Tutova asufira lautur.
spirtoase, 1895 ; de arendare a rnosiilor spit.
«Barlad si E. B. 1896 1) (cf. No. 14 i 15 dela « Co-
merciala .).
175-80. Exfiunerea situatiunii corn. Barlad fie
1894-5 §i 5-6, 1895 ; fie 1896, 1897 ; fie
1899, 1900 ; - fie 1901, 1902; - fie 1903, 1903
(cf. No. 215 de mai jos fie anul 1886); jud. Tu-
tova, 190D (cf. No. 8 dela Munteanu).
181. Höffer W Dramele mostenirii : roman tradus din
o revistä germana. de d-§oara M. A. F. (= Maria,
zisa i Anna, Flachs, azi Dische la Itcani), 1895 2).
I 82-85. Rafiort de situatia jud. Tutova fie 1895,
1895 ;asufira mersuluiserviciului sanitar al jud.
1) Cf. Condit. gener. p. inchirierea imob. urb. i p. arendarea
imob. rur. ale spit. Barlad §i E. B.g, ambele Vasluiu, tip. C. G.
Onceanu, 1900.
2) Cf. prima notà relativa la tip. Catz. D-soara F. a tradus din 0
mie §i una de noptt §i basmul Calif Cocostdrc (=-- Kalif Storch),
publicat in Tutova IX 417 s. (12 Martie 1892). Dansa e sord a dr.
Albert Flachs. Acesta s'a n6scut, ca si ea, la Barlad, unde a invätat
scoala primara, apoi la Brasov liceul si la Viena universitatea, a fost
medic in Barlad 1892-1901, de cand practid. la Moinesti. A pu-
blicat Principiile fondamentale ale igieniei individuale in Paloda
XV 5 sq. (1896, incepand 1 Aug.). Cf. 42. In limba germanà a scris
Igiena elementard p. r. prim., ed. Stiele-Niirnberg, a colaborat,
intre 1904 (cand a luat parte la intaiul congres international de
igiena scolara.' din Niirnberg) si 1906, la revistele de igiena. scolara :
Journal §i Archivele din Hamburg si Lipsca, cum si la Copilul 'das
Kind' din Hanovra. La 1906 a scos, in editura Adevdrului din Bu-
curesti, brosura româneasca. ilustrata Cateva chestiuni de igiend
§colard, in care are in vedere mai ales scoalele rurale, se ocupsa cu
clefectele relative la edificiu, mobilier, material (cdrti) §i pro-
gramd, constatand intre altele GA din 13 .;hrti romanesti dela
Prima carte de cetire a lui G. N. Costescu pana. la Istoria Romd
nilor a lui Al. Xenopol i Fizica i Chimia lui Petra Poniexami-
nate cu aparatul prof. dr. Cohn din Breslau, una numai (Aritmetica
pentru c/. IV primard a lui N. Cosdcescu) este imprimata conform
mai tuturor cerintelor igienice. La urina indeamnd pe Romani a Ina
parte in numär mai mare la al doilea congres de igien6 scolara, care
se va tineh in August 1907 la Londra.

www.dacoromanica.ro
 71

Tutova, de dr. D. Motas, 1899 ; al serv. san. al

jud. Tutova, 1900, cel de pe 1897 fiind tipArit la
Munt.; al consiliului cooperativei din Bar lad,
1901 (cf. No. 32-3 dela Munt. si 24 dela ((Comer-
ciala D.
186-7. Roseanu (1. Roz-), eapitan I. E., Capitularea
Sedanului in 1870, 1895 ; Initiativa comandanti-
lor in subordine : confer., 1896.
188. VAntu G. C., Cuvant funebru la inmormantarea
Ecaterinei Andreiu Brighiu, 1895.
189. S. Mironescu., Povatuitor la geografia jud.
Tutovei, 1896 1).
190-91. Programa institut. de d-soare, dir. Clo-
tilda Dimitriu : condit. de prim. si regul., 1896 ;
Instit. de fete .Profesorii asociati., 1901.
192. Radoveanu R. G., Gramatica 1. romane,1, 1896 2.
193. Casa obstiei targ. Barlad: memoriu, 1897.
194. Ma.gArdici Hristofor, Tratamentul tuberculozei
pulmonare cu ihtiol : tezsa, 1897.
195. Patriciu Gr., Eclucatie si instructie, 1.8982).
196. Popescu Sim., Catehism p. coal. sec., partea II :
Morala crestina, 1898 3).
197. Siinionescu N. N., Novatiunea in dreptul roman
si civil roman : teth, 1899.
198. Popescu Pompeiu I., Despre pesimism, maladia
prezentului si viitorului I 8994).
1) Nu se arata. tipografia. Acelas autor public& la Bucuresti Carte-
Atlas a jud. Tutova, 1896, apoi la Munt. Geografla j. Tut. 1903.
2) Acelas a mai publicat trei cdrti pedagogice la Galati 1894 si Bu-
curesti 96, ed. II si III insa a Didacticei speciale a aparut la 1895
si 1905.
3) Celelalte noua scrieri exegetice, istorice, pedagogice i scolastice
religioase ale autorului, incepand dela 1880, sant publicate la Sibiu
si Bucuresti i sant consemnate pe coperta acestui Catehism. Una
di n tre cele dintaiu, anume fly opa in Nicoeno-constantinopolitanum,
a starnit discutii aprinse. S'a nascut in Rapa-de-jos-Ardeal la 27 Iu-
lie 1848. Cf. Enciclopedia rometnd.
4) Acelas mai publicase la Bucuresti o brosura Despre moda §i
luxul damelor de astd:i §i cdtevet cuvinte despre femeie, 1896.

www.dacoromanica.ro
 72

199. Sturza I. M., Memoriu in afacerea sechestrdrii

lui M. A. Sturdza, 18991).
zoo. Tuchith. I. P., Carte de aritmeticd J. cl. LI prim.,
1899. Cu ilustratii : banii si alte masuri metrice.
201. Nicorescu N., Situafia bugetard : discurs in Adu-
narea deputatilor, 49002).
202-4. Comptul venit. si chelt. casei proprietafii
mosiei tdrgului Beirlad fie 1900-1, 1901; fie
1901-2, 1902 ; pe 1902-3, I 903. 3)
205. Listei de alegittorii proprietari cari fac parte la
alegeri si alte convociiri ale epitrop. casei mo-
siet Barlad pe 1901-2 (I 90 I).
206. Tabloul taxelor corn. Husi, 1901.
207. Basarabescu, maior Gr. M., Temetactice de cava-
lerie, 1902.
208. Memoriul comercianf. si produceitorilor de bitu-
turi: Congresul din Focsani, Igoz.
zog. Bine-i th stie omul carte: intamplare mica in
chip de piesa scolara, 1903.
210. Prejbeanu, dr. E., Considerafiuni asupra catorvez
cazuri de pelagrci, 1906.
2 I I. Ursulescu I. S., Cateva cuvinte, 1906.
212-13. (Adause) .Statutele bancii populare Des-
teptarea din com. Barlad (1906 : inreg. la Acad. la
30 Ian. 1907) ; Statutele si Regulamentul soc.
cultural-economice Muncau din judeful Feilciu,
4907.
1) Acela§ autor public& la Bucure§ti mai ales 0 la Ia§i 0 alte lu-
criri de finante 0 drept intre 1876 §i 1899, cum 0 in BArlad No. 1
de la .Comercialau. Cf. No. 1 dela Lupa§cu.
2) Acela§ publicase la Bucure§ti discursul Nerdscumpeirarea
drumurilor de fier, obtinutei de ministrul de firm?* prin cum-
par area jumatatii actiunilor, cu o prefatA, 1879. Portretul 0 o
notità biograficA despre acest bArbat s'au publicat in Deputatii
nostri, p. 133, 0 in Parlamentut roman 1866-1901 de G. D.
Nicolescu, II 417. Vezi 0 indicele partii I. El insA n'a invAtat drep-
tul nici a fost advocat, cum se zice in locurile citate, ci §tiintele §i
a fost pe scurt timp profesor de matematicA la liceul din Ia§i.
3) Cf. No. 10-11 dela Munt.
www.dacoromanica.ro
 73

214. (Adaus). Zaremba I., Principiul mivdrii i pri-

mul motor dupci filosofia lui Aristotele: tezá, 1881.
2 15. (Adaus). Dr. Codrescu, St. Neagoe si S. P. Nico-
lan, Situatiunea comunei urbei Btirlad la 18 Noem.
1886, 1886. Vezi Ceirti adause, mai jos dupsa. ziare.
La tip ografia Catzafany s'au tipArit si urmAtoarele ziare
s'aptämanale :
1 . Paloda, ziar la inceput liberal, fondat de St. Neagoe
In 5 Fevr. 1881, editor, de un timp si proprietar §i
chiar director, find insus patronul institutului, vieafa
cu Intrerupere de mai bine de un an, la No. io6 -= 1
al anului III (3 Fevr. "1883) panA astAzi 1907 (a.
XXVI). A fost continuat cu No. de ordine anual nou
de la 15 Martie 1884-25 Iunie 189 2 (IX 432), sub nu-
mele de Tutova, ziar al intereselor generalea, ca-
racter ce pAstreaz6. Paloda pgmb'. acum. Tutova a fost
proprietatea exclusivä a lui Catzafany ').
4) Neagoe a fost director politic al Palodei 'Ana la 1 Iunie 1893.
lack' numele colaboratorilor principali ai acestei foi : Emil Vulpe
(fost apoi primar al Galatilor), T. Riga, T. Canari (tinär magistrat,
acum mort), C. N. Hamangiu si Eliza T. V. loan. Despre trecutul,
micile intreruperi, caracterul si raspandirea ziarului vezi Paloda
XX 1, unde se spune ca G. Catzafany a stint sa strangà pentru ziar
tot ce a produs liceul (local) mai inteligent. E bine sa se stie cd in-
tre tinerii colaboratori s'au strecurat atat la Paloda cat si la alte
ziare de acolo si de aiuria mai multi scriitori evrei mai ales sub
pseudonime : Avram Feinsilber de pe la 1888, Sigfrid (= Her-
man Fridman, care a colaborat si la .Thumetii, cum si la Evenimen-
tul din lasi), amândoi acestia azi medici in Barlad, Seveneanu
(=-- Salomon Segall), directorul de mai tarziu al revistei Revista,
F. Emilian (= Emil Feinsilber), acum ziarist si director al Revis-
tei judiciare din Bucuresti (cf. Anuarul gen. a( presei rom. pe
1907, p. 45), Alecu dela Tutova, Dela Tutova (nu si De pe
Tutova), Sorin, Mq Roatd (= Adolf Axelrad), acum institutor si
ziarist in Bucuresti. Acesta a scris numai literaturd. Cf. No.181 de
sus. Dar si inaintea acestora gasim pe batranul dr. Billitz, care pu-
blica o serie de articule Despre cauzele maladiilor in II 96 (16
Ian. 1886) s. Despre rabinul A. Taubes si dr. Albert Flachs vezi
notele dela No. 112 si 181 ale cartilor tiparite de Catzafany. In Pa-
loda XVI 3 s., se publicara 3 articule Casa obViei tg. Beirlad. In XIX
(1900) 26-28 institutorul V. Craescu publica un Memoriu relativ

www.dacoromanica.ro
 74

2. Progresul, organ liberal politic, economic §i lite-

la zidirea primului local p. prima coala publ. primara din Bar-
lad si jud. Tutova in 1842, aratand ca initiativa s'a luat din 1833.
La Tutova au scris St. Neagoe si T. Riga, acesta sub pseudonimul He-
rodot. Ace las ziar public& versuri inchinate Barladencelor de Gr. Sta-
matescu, din cari un specimen (IA Mitrita in Paloda XIX 7.
Voiu vorbi in special despre 3 din scriitorii dela Paloda : T. Riga,
Eliza Joan si C. Hamangiu.
1. Teodor Riga, dupà tata Macedonean, nascut la anul 1853 in
Nartesti, judetul Tecuciu, a invätat la Barlad cursul primar si se-
cundar, fiind i bursier al fundatiunii Codreanu. A fost institutor dela
1879 la Ploesti, apoi, dupa. absolvirea facultatii de litere din Bucuresti,
la Ballad (1891. 98). In Ploesti a colaborat intre 1882-5 cu articule
literare i politice la Vocea Prahovei i Vointa Prahovei. In &Had a
scris recenzil de conferente si de reprezentatii teatrale, cum si arti-
cule politice in Tutova-Paloda, sub pseudoninaul Herodot, apoi dela
8 Sept. 1.894 la ziarele conservatoare Legalitatea i Junimea. In ace-
las timp dimpreunà cu alti 3 violinisti (St. I. Ferhat, promotorul
ideii, capitanul capel-maistru Daniil Hinke [cf. Faptele lui I. Po-
pescu 14 si Vocea Tutovei IV 19], Lazar Maurevel) i cu flautistul
C. §isman a format societatea filarmonica. Din 1898 a fost permutat
la Turnul-Magurele, uncle inca a incercat sä formeze una asemenea,
dar n'a izbutit din pricina marelui numar de populatie flotantä.
2. Dintre femeile din Ballad se cuvine a mentionh aicia pe Eliza
T. V. Ioan (19 Noem. 1862-29 Oct. 1906), fiica lui Costache Nanu
si a Aristitei Nanu, nascutà G. Costin. A invatat in institutul Hum-
pel din Iasi. Se casatori la 1878. Ca membra a societatii doamnelor
romane din Barlad s'a distins prin multe acte filantropice, in deosebi
prin ingrijirea ranitilor din razboiu. A colaborat, sub pseudommele
Vyksi Elise Del avésc, cu lucrari literare la Tutova-Paloda din Bar-
lad, cel putin dela VIII (1891) 357XVI 27 (9 Ian. 1898), Vocea
Tutovei de ex. III 45 (1 Ian. 98) si la revista feminista Doehia din
Bucuresti 1896-8. In aceasta are anume cloud poezii I 155, II 127
si 6 convorbiri II 4, 21, 52, 11.6, '132, 1.63, la No. 10 dându-i-se ni
portretul. A lasat mai multe poezii in limba romoma i franceza i o
traducere in I. franceza a piesei lui Alexandri Fantana Blanduziei,
traducere bine apreciata la concursul Felibrilor dela Monpellier.
3. Hamangiu C. N., editorul Codicelor, n. Bârlad 1868, publica
in G. Lazar poezii pop. din Tutova si de ale sale, iar in Paloda XVI
1-7 recenzia ten, Proprietatea minelor de Cezar I. Vargolici si in
Lit. si arta: rom.X 281 s. Legislat. prop r. lit. si art. in Romania; sub
pseudon. Heliotropblanc versuri in Tutova, ea scolar de cl. V si VI li-
cealà, si in Paloda XIII 8, 10, 12, 18, 19, 20, XIV 26, XV 1 (4 Julie
1896), unde e Lume-noud, poezie dedicata in Iunie 1890 priete-
www.dacoromanica.ro
 75

rar, 1883 pana la 085, cu intrerupere dela 29 Ia-

nului Läscarus Antonin", care räspunsese cu inversunare lui Ics in
chestie de economie pol., XV 9, XVII 27; sub pseudon. Silvio cores-
ponder* literare, artistice i bibliografice in genere din Bucuresti 0
altele in Paloda, incepand dela XI 3 (16 Iulie 1892), numai cea dela
9 Sept. 1892 fiind din Roman, unde se tinea congresul studentilor ;
dela sfarsitul an. 1891 'Ana la 12 Apr. 1901, sub pseudonimul Maria
N. dela Banca (domnisoard), poezii franceze (mai putine) i române,
intro cari i epigrame, unele contra lui Don Racsalo (= Lascar I.
Antonin, acurn advocat la lai, fost deputat), traduceri in versuri
din frantnzeste, note si discutii desprt pretinsa inferioritate a fe-
meii fata de bdrbati, polemice, portrete literare de femei etc., in
acelas jurnal. Sub ultimul pseudonim el scrie destul de des, cat fu
zic, vro 12 poezii in Tutova VIII 398 (3'1 Oct. '189'1)
4'17, 420, 424, 430 si Paloda XI 22 (29 Noem 1892) si 25, XII
-
student pe bancei la Bucuresti, de unde-si trimiteà lucrarile, sane,
399, IX
19, 26 si 28 (9 Ian. 1894); asernenea vro 12 bucati de proza in
Tutova IX 417, 421-24, 426-28 si Paloda X1 22-3, 26, XII
19-22, 25. Dupd data 9 Ian, 4894, care coincide cu depunerea li-
ceritei, am anal mai rar acest pseudonim laudat. 18 poezii r si ep igrame
XIII, 10,16, 49, 51, XVI 8, 9, 38-9, XVII 27 XVIII 39 - 40, 78,
prozd XVI 25, XIX 2, XX 15. In XVI 27 (1 Ian. 1898), publical un apel
si versuri pentru säracii dela Barlad pe lista, lasath la red. Palodei
de d-nele Nat. I. Paladi (1- pe la 18 Mar. 1901)0 Eliza T. Joan, pe la
mijlocul cariia scrie, numai in dreptul numelui sdu real, o suma,
aceeas ca i initiatoarele. In XVII 21 publicA art. D-ra E. Vdcdrescu,
cu care s'ar fl v5zut la Paris si Florenta. Pseudon. amicului bu cures-
teanu lx din Paloda XII 24-5 si 28-9 trebue sa fie al aceluias
scriitor, care se serveste de el in cateva siluete si mai multe epigrame
despre i contralui Don Racsalo, dar mai ales a Marie?, N. Delo banca
(cf. epigrann iscalitä igrec din XII 27), cu alte cuvinte contra lui in-
sus, aceste lucrAri constitumd astfel niste exercitii de dialectici folosi-
toare carierei viitoare a tandrului jurist. Cf. XIII 10. 12, 16. ln acelas
timp presupusei d-soare se adresard prin Paloda, pe langa oarecari
critice, mai multe poezii de deosebiti domm i doamne, in XI '13 si
22, XIV 39 de Vyk, XII 28 de M. A. Berlad i 34 de Seveneanu,
cum si laude in proz5. XI 12 de Herodot, care-i inchin5 scrierea sa
Rolul femeilor §i idealul lor in iubire, publ. in Tutova IX 423 26 ,

apoi prelucr. pentru editie nota. Cf. art. 0 figurei necunosoutei Maria
iV. Delabanca de Zigfrid in Paloda XIX 4. Tribuna literarti Cad
frunzele din Barladul IV 5 (6 Noem.1903)asemenea se dedici po-
etei. Paloda XII 29 (16 Ian. 4894) anunta art. elogios din Dreptul al
prof. C. C. Disescu despre teza ncontimioasä i originald" a lui C. M.
(1. N.) Hamangiu Proprietatea literard i artisticd §i, in No. 41 din

www.dacoromanica.ro
 76

nuarie frana la 8 Iu lie 1884 1).

3. Legalitatea, conservator, 1883 si parte din Ian.1884.
No. 57 din anul I (1883) dela anticvarul Pohl pare a
spune ca la inceput a aparut de doua ori pe saptamana.
Reapare in 1894-5 la Munteanu si in I903 I 1-2
(I §i 8 Iunie) la Comercialaa, 3-32 (15 Iunie
1903-4 Ian. 1904) la Lupascu, in sfarsit dela II
Ian.-30 Maiu 1904 (No. 52) iar la Catzafany 2).
4. Monitorul jud. Tutova IIII 13 si IV (1885-8 3).
5. Vasluiul, liberal, 311Martie-23 Iunie 1886.
6. Vointa poporului I (1887), din care numai No. 8ii
s'au tipArit la Catz., iar cele anterioare la Ro-
mânau .
7. Steaua, conservator, scos de un grup de tineri4), a esit
4 numere, 25 Mart. 15 Apr. 1893.
8. Junimea, constitutional, I iIII 16 (I 5 Sept. 1896
paná la 2 Dec. 1898). Continua la Munteanu 5).
9. Barladul, care aparuse intaiu la «Romana.6), reapare
7 Aprilie, aceeas carte a noului licentiat sub titlul : wDreptul auto-
rilor: studiu comparat asupra legislatiunii române, franceze si bel-
gieneu. Despre aceeas teza, prezentata la premiile Academiei sub ti-
tlul Scriitori f i artifti : studiu asupra dreptului lor, vorbeste st
raportul dela p. 320-21 al torn. XX 1 din Anatele numitului insti-
tut, care, pentru dobAndirea unui asemenea premiu, cere o mai in-
tinsi desvoltare si adAncire a obiectului unei lucrAri, infAtisate odatA
la ultimul examen universitar. Cf. No. 4 al ziarelor dela nUnirea w.
La foaea feministd Dochia din 1896 98 acest scriitor n'a colaborat.
Compararea scriptelor 'Inca dovedeste identitatea pseud. Delabanea cu
H. In privinta carierei sale de magistrat, cf. Statele de serviciu din
Anuarul magistraturei, care apare anual dela 1899, sub lit. H.
1) Au scris advocatii lancu A. Sturza, T. V. loan, Lascar Costin,
G. Vidra si T. Istrati.
2) Colaboratori au fost I. M. K. Epureanu, Joan Diamandi, Iorgu
Radu si redactorul dela Epoca Logomirescu sub pseudon. Baba-No-
vak. Acum in urmA, ea organ al junimistilor, a avut colaboratori pe
Lupu Kostachi, Al. Fotino, G. Oprisan, G. Docan, M. Pop si G. Tased.
3) S'a redactat de secretarii cohsiliului judetian.
4) C. Calmusche si G. Constantinescu Rim.
5) A esit sub directia maiorului C. Pruncu, colaboratori fiind
Lupu Kostache. St. Neagoe si T. Riga.
6) Sub reda elm lui G. Ghilianescu si Sol. Halità, independenti.

www.dacoromanica.ro
 77

a doua si. a treia oar6. In 1898-9 24 numere si In

1902 numai trei I).
Io. Monitorul comunal al primciriei I si II (1-26)
din noua serie (10 Dec. 1898-2 Sept. Igoo).
1 1. Gazeta Falciului, liberal, proprietar dr. I. Mun-
teanu, III (1905-6)2).
I 2. Moldova, indep., 6 numere (9 Fevr.-7 Oct. 1906) 3).
13. Femeia a Bas Ami., numAr unic din i6 Iulie 19004).
14-15. In aceeas tipografie au apArut un timp si revistele:
George Lazar II 8-12 si III I si 2 (Noem. 1888
pan6. la Maiu 1889) si Fat-frumos I 13-19 (I Oct.
1904-15 Fevr. 1905), restul din prima fiind tipärit,
precum am vázut, la tip. «Unirea. si .RomanA», iar
din a doua la Lupascu. Tot acolO s'a publicat si
16. Palocla literara in-40, odatá pe lunn. 1904 5).
1) A fost redactat, ca organ conservator, de T. Emandi, V. Sirnio-
nov, §t. Dräganescu si Gr. Negura. In Paloda XXII 48 (27 Sept.
-1903), sub titlul Cronica hazlie se publica 0 sedinta a comitetului
de redactie a nBarladuluiu . Aceasta e dovadd ca a ap5.rut si dupa
-1902 vezi No. 2 al ziarelor aparute la Lupascu.
2) A. sons in el, pe lânga doctorul Munteanu, Al. Rdscanu, G. C.
Vantu si C. G. Darnaschin.
3) Redactat de avocatul Victor Artenie si inginerul N. Andronescu.
4) Cuprinde grupul a 39 de femei, un copil si trei barbati in foto-.
7.,rafie si lamentatiile Evreicelor ernigrante in proza si versuri, nern-
teste sau româneste ori inteamandoua limbile tot deodata. Douä din
bucatile in proza-s anonime, cloud scrisori din drum catrá mama
sant iscalite de Herscu sin Froim, iar Adto de Aron Grtinspan ;
versurile sant scrise de Fridman, Sig fried (pseudommul preceden-
tului), dr. A. Flachs (cf. No. '181 de mai sus) si Betty Weinzweig.
Dup5. spusa institutorului Axelrad, bdiatul simplu Aron Granspan a
organizat un grup de vro 70 de Evrei, cari s'au dus pe jos pa.nfi
in Germania, de unde i-au incarcat pentru America.
5) Revista apard jurn5tate de an sub conducerea lui D. Nanu
(scurtat N., pe atunci prof. in Barlad), apoi sub a lui Corn. Vasiliu
Moldoveanu (scurtat Cornel sau C. M., student univeritar, din Bar-
lad), primul intrebuintand uneori pseudonimul Dan, ha §i Stymphal,
(cf. No. 5 Lupasc), al doilea pe cel de Radu sau Radu Stancii, ales
la traducer]. Iata cei17 colaboratori prozatori I. Adam, I. A. Basara-
bescu, N. Baleanu, Mda. Dragomirescu, M. Gahtza (Barlad), E. G(ar-
leanu), Ern. Merit si Ernaril (Emanoil Garleanu si sotia Mar[ia q-
lena, provizor Barlad), N. Iorga (reproducere), S. Teodorescu Kiri-
www.dacoromanica.ro
 78

17. (Adaus). Drapelul, liberal, 20 Noemvrie 1 8 93 2 5

Iunie 1895 1).
18. (Adaus). Dati ajutor, numAr unic in folio dela 3.2
Aprilie 1900, fâra ilustratii. Ar fi prima gazetä ocazio-
nal'A scoasA in folosul Evreilor emigranti din BArlad2).
4
leanu (reprod.), Leon, T. Maiorescu (reprod.), I. D. Manolache (Bar-
lad, cf. Liter. 0 Artd romand VII 703, Paloda XX 6 si P.literard
I No. 9), C. Pasare, Profir, Senin (P. Pogonatu, magistrat), Sil via
Slavescu, Stella (pseudonim), N. Stoleriu (inv. Zorlern), Tonegaru,
Din acestia cei subliniati scriu si versuri. Publica numai versuri ur-
rnatorii 16 : Maria Arteni (institutoare Ballad, traduce din Horace),
Constant Cantilli, Clement-Bacau (medicinist evreu), Hildebrand
Frollo, Al. Gherghel, Isis-Mtinchen (Isidor Budu), N. L(upu) K(os-
tache, Barlad : folklor), At. Mandru (alias Gheorghiu, Barlad), Ofelia
(pseudonim), G. G. Orleanu, Cincinat Pavelescu, I. Petrovici (actua
prof. filos. univ. Iasi), I. Pollio (consul francez, Galati), Randunel
Tekir-Ghiol (pseudonim), I. Statescu-Naia, G. Tutoveanu (alias Ionescu
Barlad, a publicat un volum de poezii Albastru, Bucuresti 1902
cf. Paloda XXI 22 s.), Hélene Vacaresco, A. Zamfirescu. Cei du
redactori si sotii Garleanu dau si traduceri. No. 1, 3, 4, 7, 10 cu
prind si portrete, cele mai multe lucrate de zincograful bucurestean
Marwan, unul la Socec. Tinerii scriitori dela Paloda literard se
strang in urma in jurul rev. Fdt-frumos; iar acum (1907) multi din
ei colaboreaza la revista Convorbiri, a lui Mihail Dragornirescu, din
Bucuresti. Paloda XXII 51 anuntA ea viitori colaboratori ai Palodei
literare §i pe urma.' torii : Artur Gorovei, Bogdan Ionescu, Notara, St.
Petica, C(ezar I.) Vargohci si Ztg f rid, ale caror nume insd nu se vad
figurand in revistä. Aceasta foaie a aparut in locul proiectatului
Atmanahul Palodei (cf. Paloda XXII 46, 47, 51). ',Minerva" a edi-
tat la 1905 lucrarile lui I. D. Manolache Holda intr'un volum inti-
tulat Fete, in care se cuprind si cele anterioare : Schite 1901 si
314 Gheban 1902.
4) Redactori : adv. Lascar Costin si T. loan. Girant era D. Irimescu.
2). Cuprinde : 1) Apelul catraEvreii din Romania, intitulat Dati
ajutor, de dr. [Hermann] Fridman ; 2) Plecarea emigrantilor, cari
erau in numar de 69, avand in frunte pe propuitorul calatoriei pe jos,
comptabilul Samuel Ghinsberg, articul principal de acelas doctor, sub
pseudonimul Ua observator ; 3) Drurnetii, poezie de sapte strofe a
lui Adolf Axelrad, deja citata ; 4) Scrisori intime, anume numai
una a unui Herscu Haim, student subchirurg la New-York, catra un
prie Len roman (9) Alecu, si altele marunte : multämire, anunturi, tele-
grame de pe drum, socoteala sumelor incasate din reprezentatia tea-
tralà, depuneri de Cate 20 de lei mai ales, subscrieri, cari toate se
urea' la 1.770 lei.
www.dacoromanica.ro
 79

Mil adause
216. Antoniu, dr. I., In fiuenta exterioarci asupra vietii
intrauterine, I 885, probabil la Catzafany.
217. Calendar portativ pe 1888 (cf. Vointa poporului
I I 0 (27 Noemvrie 1887).
218. Tabloul distantelor kilometrice dintre comunele
din judetul Tutova, 1891. Cf. No. 25 dela Comer-
ciala a .
219. Tudor Pamfile, ofiter in oastea tarii, Mihaiu Lu-
pescu §i Leon Mrejeriu, invatatori, Carte pentru ti-
neretul dela sate, I907./sCf. No. 38 dela Munteanu.
III. Tipografia «Rom'ana»
Aceastä tipografie s'a cumparat veche dela tipografut
Ign: Harras din Foc§ani cu 2.000 lei, s'a deschis la 1 Maiu
1887 in str. Stefan cel Mare de librarul V. D. Vasiliu §i
G. Man. Barbu §i a continuat Vana in 1888, spre a
contrabalanta concurenta ce le-o facea Catzafany cu
noua sa librarie; dar mai pe urma. concurentii s'au im-
pacat, Catzafany inchizAnd libraria §i librarii tipografia,
pe care a cumparat-o Catzafany §i a tinut-o deocamdata
inchisä. In 1890 a transportat-o la Vasluiu, unde a tri-
mis pe C. Onceanu, fost elev al tipografiei Unirea. §i
al sau, cu care a avut intftiu továra§ie, iar in urma i-a
trecut-o, in acela§ an 1890, pe numele lui. Cf. nota 3
dela tip. Catzafany.
Foaia politica Bâtrladul s'a scos, la 20 Iulie 1887, de
G. Ghibanescu §i Solomon Halita cu concursul acelora§li-
brari, spre a face concurenta Palodei lui Catzafany ; insa
odata, cu impacaciunea a incetat §i foaia (28 August
i888). Ma§ina tipografica era sistern cilindric din Londra,
format No. 14. .5efi de atelier au fost mai inthiu V. Brai-
leanu, acum tipograf §i litograf in Iasi, §i dela 1 Octom-
vrie 1887 1 Martie 1888 C. S. Letcae.
ln tipografia .Romanan s'au tiparit:
1. Ghibanescu G., Originea Hwilor, extrasa din Ro-
meenul, unde s'a desvoltat foiletonul Barladului, 1887.
www.dacoromanica.ro
 80

2. Leon M., Aritmeticci pentru clasele prim., ed. VI

(1887), VII 1888 1).
3-4. Budgetul coin. Barlad ; al casei proprie-
tcifii teirg. Bdrlad, amândoua pe 1888-89, 1888.
5. Manoilescu C., Pancu G., institutori, §i V. Atanasiu,
A. Densu§ann, profesori din Tecuciu, Geografia
pentru clasele prim., 1888; ed. II, Focpni 1889,
(partea I §i II).
Asemenea s'au tiparit ziarele saptamânale §i revistele
urmkoare :
I. Vointa poporului, politic, literar, economic §i co-
mercial, 7 numere (dela 31 Maiu (?), dupa Al. Pop, 1 2
Iulie 1887), restul de 4 numere dela 5 Noemvrie pana
la 5 Decemvrie tiparindu-se la Catzafany tot sub re-
dactia advocatului C. Robescu.
2. Monitorul jud. Tutova III 14-19 (25 Iunie 1887
pana la 8 Apr. 1888).
3. Bdrladul, conservator, I I 50 (20 Iulie 1887 pana
la.28/9Aug. 1888). Dela No. 11 (27 Sept. 1887) fiind sub
redactia lui G. Ghibanescu §i Solomon Halitä, publica. §i
unele articule istorice §i despre §coala. Reapare a doua
§i a treia oara la Catzafany, anume II I 24 (16 Sept.
1898-18 Iunie 1899), III 1-3 (15 31 Oct. 1902)
in preziva alegerilor generale de comunä, §i a patra
oara la Lupa§cu IV 1-7 (9 Oct.-20 Noem. 1903),
ba i a cincea oara. in 1905.
4. Monitorul comunei urbei Bdrlad, an. XIX (Aprilie
OA. la Iunie 1888), II 27-37 din noua serie (9 Sept.
1900 14 Ian. I90I) fiind publicat la Munteanu.
5. George Lazar, revista, de care s'a mai vorbit, II 3-7
(Iunie Oct. 1888).
IV. Tipografia G. V. Munteanu
A§ezat a. in primii 2 ani in str. Principala 701, apoi
in str. Stefan cel Mare 26 (sau 29 dupa Vocea Tutovei
4) Acela§ institutor a scris articulele: Cetteva cuvinte asuprct
teatrului §i Antropofagia, cum §i douä enigme §i un logogrif in
Semcinettorul BI 47, 49-5'1; IV 2, 4; IV 4, 7, 10.
www.dacoromanica.ro
 81

III I), azi 157, s'a infiintat la 27 Oct. I890 cu un capital

de 2.000 lei. Ea a avut totdeauna acest nume, baietii insa
din atelier, farä ordinul patronului,_ din spirit nationalist,
au adaus jos si cuvântul .Româna. la urma jurnalului
Vocea Tutovei, de ex. VIII 44-1X 43 ( t Ian. 2 I Dec.
1903). Asemenea XII. Munteanu s'a nascut in BArlad la 3
Sept. 1867 §i e fiul lui V. Munteanu, agricultor de aici. Are
o clas a. liceala §i §i-a dobandit invatatura artei tipo-
grafice in atelierul Catzafany, cum s'a spus si mai sus.
La inceput a intrebuintat pres a. sau tease de cele vechi ;
iar dela anul 1892 a cumparat o masina din fabrica
Gottlieb Haase-Praga, foasta a tipografului Racli, venit
in 1891 dela Dorohoiu la Roman, unde peste un an s'a
impuscat ; apoi o main. cilindrica a Augsburg. 1). Când
a deschis atelierul aveà numai un elev, pe când astazi
are 2 lucratori, cari au invatat la dansul, si 3 elevi. In
timpul celor 16 ani, de când functioneaza aceasta tipo-
grafie, au esit din ea mai multi lucratori, cari s'au ras-
phndit pe la diferite ateliere tipografice din tara.
Hartia §i-o procurà mai inainte dela fabricele din Germa-
nia prin comisionari, astazi insa numai din taxa. Legalita-
tea I 3 2 §i 33 (6, 13 etc. Aug. I 895) anunta Noua legato-
rie de carti G. V. Munteanu, str. $tefan cel Mare 26., de-
spre care zice ca e sistematica, c e inzestrata cu ma§inele
§i instrumentele cele mai noua. din fabrica Wilhelm Leo
dela Stuttgardt i cu lucratori speciali (din Bucuresti). Por-
tretul lui Munteanu e in tablou sus la dreapta privitorului.
In tipografia Munteanu s'au imprimat urmatoarele
carti i brosuri:
1-3. Antonovici, preutul I., Cuvânt la inmormetn-
tarea d-parei Ruxanda Gettulescu 2), 1891 ;
4) Totus se vede bine ea si mai inainte avusese o masind, proba-
bil mai mica ; caci in yocea Tutovei II 61-65 (5 Iulie-2 Aug.
1892) Ii recomandd tipografia, asortata cu caracterele cele mai mo-
derne i cu o maini. noua americana. In Vocea Tutovei III i (2 Mar-
tie 1897) si XII (1906), curn si in Lumina I i (27 Sept. 1900),
anunO. c. executä orice lucräri in diferite colori.
2) Despre maistrul de desernn T. Galulescu, parintele Ruxandei
Gatulescu, vezi Gartea de aur a donatorilor publicata de Casa scoa-
lelor, p 83. 6

www.dacoromanica.ro
 P2

0 caldtorie la mandstirea Putna in Bucovina,

1904 ; Istoria comunei Bogdana, 1906 1). .

4-5. Bercariu, dr. G., Imbnicamintea femeei din

punct de vedere igienic si estetic: 2 conference,
1891;Suggestiunea : conferental 189 I 2).
6. Radoveanu Radu G., Gramatica ronzeind, partea I :
etimologia, 1892 (pe copertá 93). Ed. II la Catza-
fany 18963).
7. Piperescu, (cdpitan) N. V., Nuvele vechi, cu o scri-
soare de apretiere de A. I. 5 ontu, 1893 4),
8. Expunerea situatiunii jud. Tutova fie 1896, 97
fi 98, 18962, 97 §i 98, cea de pe 1900 find tipArità
la Catzafany. Editia I din Exfiun. pe 96 n'am aflat-o.
9. Bercea A. T., Privilegii speciale asupra imobile-
lor: tezä, 1897.
1 o 1 1. Comptul definitiv al jud. Tutova fie 4895-96
§i 1896-97,1897-98.
12. Regulament fientru prevenirea unor boale infec-
tioase, elab. de cons. COM. din Bârlad, 1897.

4) Raportul despre aceastà lucrare vezi-1 in Analele Academiei,

seria II, XXVIII 1 330-332. Acelas autor publick la Bucuresti :
Geogra fia comunei Bogdana cu notite istorice i tradifionale, ed.
sep. din Bulet. Soc. geogr. rom. pe 1888, 1889, si Sclavia 0.
Creginismul : tezA, 1892. ArnAndouA acestea, dimpreuna cu Ciild-
toria-i la Putna, sAnt trecute in bibliografia autorului de pe co-
perta operei sale principale Istoria corn. Bogdana. I. Antonovici s'a
nAscut la 18 Noembrie 1856 In Similisoara-Tutova, a fAcut semi-
narul la Husi si Iasi, iar fa cultatea teologica la Bucuresti. A scris
3 articule in Biserica ortodoxdromdnd: .Rddicarea panaghiei pen-
tru cei morti X, Faraonii contemporani cu M oisi, traducere din zia-
rul La Terre sainte, dupd E. Lecointre, XI si Cinci cugetdri XXVI.
2) Autorul, originar din Husi, a fAcut studii medicale la Bucuresti
si Paris, a fost vicepresedinte al Ateneului din BArlad si presedinte
al lojei masonice de acolo.
3) Autorul, originar din Husi, e profesor la scoala normalA din
BArlad, a fost vro 9 ani si este si acum din nou director.
4) &lit 6 nuvele (1888-4893). In dos de acela§ : Din valurile
vietei : versuri, 1888 ; vor apareh : 1) Nuvele vechi II (8 la numAr),
2) Fragmente istorice, F abule, Pove§ti 0 Anecdote : versuri, 3) Viata
unui nepciseitor : roman.

www.dacoromanica.ro
 83

13. Sigler H., Incapacitatea femeei maritate: teza,

1897.
14-16. Statutelesoc. de ajutor recipr. a mesericqilor
ronidni din Bar lad, 1897 ; soc. de ajutor rec.
a meseri*lor si comerciantilor din Bdrlad,
1904 ; bancii populare Banul seiteanului
din Ivegi, 1904.
17. Udrea, capit. T. [I.], Ccilduza practicci asupra ser-
viciului in campanie, 1897 1).
18. Budgetele jud. Tutova pe 1898-99, 1898.
19-20. Cerchez, dr. [T.], Analele spital. .Bdrlad
El. Beldiman,, . pe 1897, 1898; Cerchez si Cris-
tofor, d-rii, aceleas pe 1899-1903, 1906.
2i. Mândrescu Sim., Strigdturi i chiuituri poporane :
conferenta, 18982).
22. Pantazi A., Divortul: teza, 1898.
23. Petrovici N., Legea judecdtoriilor de ocoale fi co-
mentatorii sdi studiu
: critic, 1898.
24. Pacleanu, dr. A. M., Raport general asupra servi-
ciului sanitar si salubritafii publice din jud. Tu-
tova pe 1897, 1898 3).
25. Descoperirea pentru sf. si dumnezeeasca litur-
ghie cu cheltueala lui G. Stefanescu Chichita, 1899.
26. Pruncu, maior C., Din campaniile mele : Crimea
1855, Algeria 1856 57, Italia i Maroc 1859,
1900 a).
27. Teisanu, colonel G., Istoricul manevrelor regimen-
tului XII Cantemir, 1901 5).
1) 0 dare-de-samd s'a publicat in Vocea Tutovei III 6.
2) Profesorul Mândrescu s'a ndscut la Rapa-de-jos din comitatul
Muräs-Turda-Ardeal, la 20 Julie 4868. Cf. Encilopedia romeina.
3) Cf. recenziile din Paloda XVII Ii. si din Vocea Tutovei IV 28.
4) 0 dare-de-samd despre aceastä carte s'a facut in Apeirarea
nationalet din Bucuresti, de unde s'a reprodus in Lumina I, 8 (18
Noem. 1900). Portretul biografic al deputatului maior C. Pruncu
I:a dat ziarul Globul din Bucuresti II 86 (19 Fevruarie 1892), de
unde 1-a reprodus Tutova VIII 416 (5 Martie 1892).
5) Acesta mai publicd Chestiunea reducerii serviciului militar
sub drapel (extras din Cronica), Bucuresti 1902.
www.dacoromanica.ro
 St

28. Zamfirescu, inginer D. I., Romanism p: Bulgarism:

conferenta 1901. Cf. No. 3 al ziarelor dela Lupacu.
29. Stratulescu G., Cultura albinelor, 1902.
30. Antoniu, dr. I., Fauna marina din Romania, 1903.
31. Cerne Eufrosina, Pentru a fi fericit, traducere §i
prelucrare dupa Marion §i dupa Dugard, 1903.
3 2-33. Cooperativa din Barlad, Al IV i VI raport
al consiliului de administratie al comitet. de
1.,

censori catra adunarea gener. ord., 1903 §i 1905

(acesta din 6 Martie 1905).
34-35. Dorin N., 10 Maiu 1901-1902 : discursuri
nationale §i o poezie, cu o scrisoare a maiorului Goru-
neanu din Craiova, 1903; Generatia noastra
viitorul, 1906.
36. Mironescu S., Geografia jud. Tutova, 1903.
37. Vasiliu 1.1), Text-Atlas,jud. Tutova,49044 §i I 9055.
38. Pamfile, sub-locot. T., Povestire pe scurt despre
neamul romanesc, 1907.
Munteanu a tiparit urmatoarele ziare :
1. Vocea Tutovei, .foaie independened, politica., lite-
rara §i comerciala D , proprietatea tip. Munteanu, dela
I 2 Maiu 1891-15 Noemvrie 1892, aveà mai mult §tiri
locale, ca §i Paloda. Dela 2 Martie 1897 inainte, ca
organ al partidului numit independent, avii director
pe Simeon Mândrescu (dela II Ianuariei Noem-
vrie 1898) §i redactor pe Augustin Paul, care sann6.
adesea Onufd §i Dela Letca, dupa numele satului
sail natal din Ardeal (dela aceea data pana la 5 Iunie
1899). Devenind apoi nationalised fu condusä de Vic-
tor Artenie, azi advocat, Origen Carp, mai tarziu co-
misar, §i cdpitan T. Udrea. Au scris i chtivh. studenti.
IV 27 s. cuprinde testamentul d. 30 Ian. 1854 al
lui N. Ro§ca Codreanu (1- 18 Maiu), despre care:vezi
C'artea de aur a donatorilor, publ. de Casa §coa-
lelor, p. 297. Dela Octomvrie 1906 economul I. An-

I) Acest institutor s'a nAscut in Bárlad la 15 Ianuarie 1844 ia

fAcut studii gimnaziale in orasul natal.
www.dacoromanica.ro
 R5

tonovici da la lumina prin aceasta foaie documentele

bisericii Vovidenia. In acela§ ziar d-§oara Nina Co-
dreanu a publicat un numar de poezii, incepand dela
IV 24 ( 5 Aug. 1898),1) asemenea tanarul autodidact
Samuel Ghinsberg, sub pseudonimul Sa-ghin, poe-
zia Doina in IV 9 §i viitorul institutor Adolf Axel-
rad, sub pseud. Dela Tutova,cateva. poezii §i altele
in 1898, pe cand era §colar. Fire§te ca Romanii
s'ant mai multi cari-§i produc versurile §i proza, ca
Gr. N. Coatu, autorul de mai tArziu al volumului Din
viata tara'neascii, editat de ((Minerva Casierul Gr.
Stamatescu ocupa rubrica sa specialä intitulata Mo-
mente de distractie : muza beirlädeand, cum 1-am
vazut §i la Paloda. El plata pentru asemenea inser(ii.
2. Legalitatea, conservator, I 1-46 (25 Dec. 1894
pana la 22 Noem. 1895)2).
3. Junimea, conservator, care aparuse la Catzafany,
continua la aceasta tipografie, III 17IV 21 (1 Ian.
4899 3o Ian. 1900).
4. Alegeri libere, cateva numere in timpul alegerilor
din Maiu 1899.
5. Suveica Tecuciului, national-liberal, nuniar unic
pe timpul alegerilor, 1899.
6. Monitorul comunei urbei Beirlad II 27-37 din
noua serie (9 Sept. 1900-14 Ian. 1901).
7. Viit / lib era I I 1-30 (24 Sept. 1900 o Maiu
1901) 3).
8. Lumina, conservator, I I-1 2 (27 Sept. pana la 17

4) Dânsa scrie apoi versuri in Doina doinelor dela Margineni-

Bacau (tip. Margulies din Baca-0 '1902, in Ramuri dela Craiova
1906, mai pu(ine in Semeincitorul 1905 si Presa libera 1907
(No. 1), cum si traduceri in Floarea darurilor 1907, prozA insä nu-
mai in Universul (politic) din 12 Octomvrie 1905 si in Rarnuri
din anul curent (1907). D-ra Codreanu e fiica vitregã a cdpitanului
N. V. Piperescu.
2) Sub directia lui I. Vargolici si G. Ernandi.
3) Colaboratori : T. V. Ioan, Gr. Vasiliu, G. Constantine,tu-Rim.,
V. Diaconescu, I. Bontas si G. Nestian.

www.dacoromanica.ro
 86

Dec. 1900), insä numai No. 1 s'a tiparit la Munteanu,

restul la Comerciala.
9. Actiunea, conservator, 1902 (4-5 numere pe tim-
pul alegerilor din Oct. §i. Noem.) pana la 1903 (?) 1).
1 o. Crucea, revisth populara., religioasa, culturalä §i §tiin-
tifica, odata pe luna. dela 1 Apr. 1906, sub directia
lucratorului-tipograf G. D. Grossu, care mai mult
singur compilà materia de prin alte reviste etc. Re-
dactia §i administratia revistei §i bibliotecei culturale
a Crucea., str. 5tefan cel Mare 16 2).
ii. Liberalul, liberal, numai 4 numere (II Maiu pana
la 1 Iunie 1907) 3).

V. «Noua Tipografie» sau «Progresul» Sigmund Gross

Intre 1894 §1 1900 se mai aflà la Barlad, str. Stefan cel

Mare, No. 102, o tipografie cu firmele de mai sus, in care
s'au tiparit mai multe carti, ales pentru Evrei.
Gross, caruia Românii ii ziceau Grosu, la inceput aveà
presä de mftna. In 1899 insä, cu toate cà nu tià cum
se cade arta tipografica, caci de profesie era legator,
a adus pe credit o m4nd «Universal», sistem ((Fran-
kenthal», cum anunta in No. ] al Aurorei tioniste sdfi-
teimdnale, unde 4i recomanda §i rna§ina Boston, cum
§i bogatul sau asortiment de caractere noun.; dar in
I 900 ne mai puthnd pth.ti ratele, reprezentantul fabricei a

1) Redactori : Maior Pruncu si Lupu Costache.

2) In aceastä revistd, din care au aparut numai 3 numere, au scris
proza : G. D. Grossu, Zanet Corlaceanu (lucrator-tipograf), dr. (in
teologie) Elefterescu, Econ. V. Pocitan si s'a reprodus din Cartea de
aur a donatorilor Casei scoalelor partida lui Stroe Belloescu si ceva
din Ecoul Moldovei, asemenea o circulara a episcopului de Husi
Conon si alta a d-rului C. I. Istrati caträ clerul rural, invgatori,
primari si gospodme. Poeziile sant ischlite de C. G. Damaschin, A.
Hoch, N. Iorga, Niger si preutul Al. Popescu.
3) Redactori : D. Mironescu si G. Fintescu.

www.dacoromanica.ro
 87

venit la Bar lad §i a vandut tipografia asociatilor Letcae,

Finkelstein §i Lipiner, devenind .Comerciala. 1).
S. Gross avea. §i legatorie de carti Inca. din 1887, cand,
venind dela Saveni, din nordul Moldovei, se arza la Bar-
lad, cum i prin 1899 o biblioteca de lectura pentru im-
prumutare, cu cate 3 lei pe luna. Biblioteca era compusa
din vro 2.000 de volume in limba romana §i franceza, cum-
parate dela librarul Petrof §i particulari 2).
Gross a raspuns in zo Dec. 1901 la ancheta indu-
striala din I9o1-90 2, de unde am luat §tiinta ca el a in-
vatat me§te§ugul in tara, cum §i datele infiintarii lega-
toriei, (1887), a tipografiei (1894) §i a vinderii acesteia
(I 900). In urma s'a dus la America.
Dintre cartile e§ite din aceasta tipografie n'am aflat
pana acum decat urmatoarele :
i. Statutelesocietatiifunctionarilor comerciali (evrei)
din Beirlad, 1895.
2. Epitropia comunitätii cultului israelit din Barlad, Re-
gulamentul colarului, 1896.
3. A. Alexandrescu, Telegraful casei : metoda teore-
tica-practica pentru instalarea soneriilor Olectrice, di-
vizia I. Fara figuri §i Cara data, dar inregistrata la
Academie sub No. 17.521 din 23 Noem. 1898, odata
cu cele doua precedente 3).

1) In Lumina 1, '10 (3 Dec. '1900) s'a publicat urmdtoarea prote-

stare, intitulatä Un speculant : ,,Legatorul de caili S. Gross, care
avea tipografie sub firma Progresulu, dupg ce a vandut tot mate-
rialul de tipografie i toate masinele asociatilor tipograflei Comer-
dale din str. Principald, No. 62, apoi urmeaza a primi comande pen-
tru diferite imprimate, ean l. le da spre efectuare la diferiti tipografi
din Ora, speculand pe cIieni i batandu-si joe de tipografii din lo-
calitate . Sa.' se stie ca tot materialul din tipografia sa ii poseda
tipografla Comerciald dela 3 Octomvrieu.. .. Tipografia Comer-
ciald
2) Volumul No. 20 ',Victor Hugo, Les Chatimentsd a ramas pana
astazi la institutorul Adolf Axelrad si are pe scoarta I titlul Bthlio-
teca de lecturd I S. Gross, Beirlad.
3) In '1897, se spune pe coperta, a sjsit mare transport de litere,
utenzilii tipografice si de legatorie, angajand forte lucratoare.
www.dacoromanica.ro
 88

4. Axelrad A(dolf), Spre rdscirit : versuri, cu prefatA

de A. Steuermann, 4900. I-a mie editatá de socie--
tatea B'nei Zion `Feciorii Zionului' din: Bar lad, a II
de libräria N. A . Petrof 1).
5. Fruchs Max(imilian) I., Spre Canada2), 1900.
La aceeas tip. apärur A. urnakoarele publicatii periodice :
1. Aurora tionistä sciptdmanala, 16 numere dela so
Iulie 30 Oct. 1.899 3).
4) H. Friedmann a fécut o dare-de-samg despre aceste versuri
in Paloda XIX 27 si Antemireanu in col. 5 a Epocei din '1900, cf.
Chendi, Fmletoane, anume eel intitulat Ovreii i literatura
rorndnd, p. 238. Autorul a fost influentat la visare de chrtile
lui Traian Demetrescu. Prima lui poezie Toamna, sub pseudonimul
Sorin, a publicat-o in Paloda din 1896, dar mai multe in Vocea Tu-
tovei din1898. A scris asemenea versuri 1.896-907 in Aurora
tionistei i Paloda din BArlad, Foaea populard, Adevdrul i Adevdrul
de Joi, Egalitatca, Lumea nouei i Lumea israelitd din Bucuresti,
Evenimentul i Rdsdritul din Iasi, sub deosebite pseudonime, dar
mai ales sub acela de Alecu dela Tutova; iar la Romdnia, care
apérit in Bucuresti 6 luni din 1904, sub directia lui Al. Zissu, di-
verse articule si mai ales versuri politice sub pseudonimul Mg Roatd.
Azi conduce Vidfa israelitd, ce apare in capitala dela 1. Ian. '1907,
odatä pe saptamând. A fondat la Bilrlad Curierul dela Banca, ziar
umoristic anual, din care a scos 5 numere unice, scrise in intregime
de el (vezi No. 3 al ziarelor dela tip. Comercia15."). S'a nä scut in1879.
Cf. No. 1 al ziarelor tipgrite la Catzafany (alineatul de la inceputul
notei), apoi ziarele esite din aceasta tipografie i Revista dela Guten-
berg, cum si brosurile No. 4-4 bis dela Cornerciala..
Alt Evreu din Rarlad, fiul lui Jacob Kaufmann, nascut la 1878,
a invätat muzica la Bucuresti si Geneva, unde a absolvit conserve-
torul si a publicat in 1905, sub nume imprumutat dela un bunic al
sdu, Causerie sur le chant : conference tenue a Facademie de mu-
sique de Geneve par José-C. Aratt, ',premier tenor d'opérau. Astä
iarna." ar fi caw at la opera populard din Paris. Despre concertul lui
din Barlad ( f. Paloda XXII 12, din 20 Martie 1903.
2) Jidovul reitacitor, anuatând brosura, spune cà e publicata de
societatea ',Under the british Flagg, al csarii scop e sistematizarea
emigràrii Evreilor romAni i asigurare de camine emigrantilor in
Canada sub dominatiune engleza.
3) A fost redactatä de Adolf Axelrad, Emil Feinsilber (pseudo-
nime: Emilian i Efraim junior), Jacob Baumstein (ps. Baum) §i
Iacob Weinfeld (ps. fbes), azi dentist la BArlad, invatat la New-York.
No. 17 ar fi esit fard colaborarea numitilor.
www.dacoromanica.ro
 Rg

2. Drumetii, numar unic, aparut pe la 19 Aprilie 1900,

când a plecat grupul cu asemenea nume, i redactat
mai tot de dr. Hermann Friedmann. Numai poezia
Drumetii, care este si in Sfire raseirit, e scrisa. da
Adolf Axelrad. Aveà format in 40.
3. Jidovul rdteicitor, numar unic in folio, scos la 18
Maiu 1900, cu ocazia emigrarilor, in ro.000 exem-
plare. La cele mai multe exemplare din urma s'a
schimbat titlul in Emigrantii 1).

VI. Tipografia «Moderna Gutenberg»

Aceasta tipografie au infiintat-o la 1896 tovarasii Sa-

muel Segall si Hermann Stein (ultimul nascut in War lad
pe la 1866), in str. Stefan cel Mare, No. 36. Ar fi avut
4-5 lucratori romani si 2 evrei, Ei tineau i papetarie,
cum si ceasornicarie-bijuterie. Peste vro 7 luni nemer-
gându-le bine, fabricantul din Frankenthal si-a luat ma-
sina si a vandut-o la Iasi. Pe la 1902-9o3 amândoi
tovarasii s'au dus la America (Philadelphia si New-York),,
unde primul se ()CITA cu biurocratia.
Tipografia, pe lang a. lucruri rnärunte comerciale, a
scos in limba românä 5 20 numere din revista lite-
rara saptamanala Revista, condusä de autodidactul frate
al tipografului, Salomon Segall, sub pseudonimuI Se-

1) Ad e un tablou fotografic cu 72 de persoane din grupul I 77Dru-

meIn harlddenig, al emigranlilor, lucratin stabilimentul I. V. Socec.

cf. Egalitatea din Bucuresti XI 20, pag. 155 (26 Maiu 1900). Cu-
prinde : Noul exod de B. (Iacob Iacobeanu, colaborator la Ad e-
vdrul) ; Ijin f ugd, Caraghiosldeuri, Note §i reflexii, Ceilalfi 118
drumeti §i poeziile : Emigranti, Odd, Profil, tie Adolf Axelrad; Sta-
fli, Cdtorvd, Cronicd, Serisoare-foileton de Emllian, Efraim Ko-
hen, &nit, pseudonimele lui Emil Feinsilber; Idealuri de lbes
(---=I-Icoh Weinfeld); Din tstoria emigrdrilor de M. K. (---= Mauriciu
Koffler) ; Plecarea drurnetilor, raport complet de [Hermann] Fried-
mann.

www.dacoromanica.ro
 90

veneanu, adecä dela SAvenii din nordul Moldovei, de unde

venise la Bâr lad, de§i se ndscuse la .5tefane§ti-Boto§ani 1).

VII. Tipografia «Comerciala»

Se fondà in 1900 de C. S. Letcae, care a invAtat me§-
te§ugul, ca §i Munteanu, tot la Catzafany.
Iata cum insu§ patronul i§i face istoricul tipografiei in
al sau Memoriu, scris §i imprimat cu prilejul expozitiei
crenerale romane din anul acesta :
I) In 1900, Fevruar 13, prin micile mele eccinomiiincd
. de pe când figuram ca lucrätor in tip. G. Catafani, unde
.am lucrat 19 ani, terminându-mi practica §i in alte ate-

1) Avii colaboratori pe Virgil Cisman, Gr. N. Lazu dela Piatra-

Neanytu, C. M. Multescu, I. Petrescu, functionar la Casa de depuneri
din Bucuresti, C. Rusen, ta.när roman ('1) din Barlad, G. Silvan ; M.
Botosaneanu, librar din Focsani sau Galati, expulsat mai pe uring
din pricina ideilor ce propaga prin jurnalul MAI si plecat in Elvetia ;
patru elevi de liceu : Mauriciu Axelrad (sub pseudonimul M. de Os-
sian, mai apoi medic dela facultatea din Bucuresti, azi la New-York),
Adolf Axelrad, fratele lui Mauriciu, I. D. Manolache si Albert Na-
tansohn (sub pseud. Lucius, originar din Husi, acum stabilit la Bucu-
resti, dup a. ce s'a intors ca doctor in medicind dela Viena); Giovana
dela Piatra (pseudoniin), sora precedentului, maritata intaiu dupa
studentul in drept I. D. Manolache, colaborator la Constitutionalul,
{-I- Dec. 1904), iar a doua oara dupa Aur. Marcu dela Vointa nat., bote-
zata, cunoscutd si sub pseudommul Holda, iar in revistele umoristice
saptamanabl sub cel de Mimi Pinson. Vezi Anuarul general al pre-
sei romeine pe 1907, pag. 43 si 44, unde se (la portretul si o notita
biogralica a.Anei Aureliu Marcu (Holda), in care se spune intre altele
cã e nascuta la Epureni si ca. a invätat la Iasi si Dresda. In No. 7 al
Revistei din 2 Sept. 1896, singurul ce am putut afla, mai intimpinam
anonimul C. 1. din Cristesti, pseudonimul Stiva, cum si un D. Can-
temir, cari toti trei publica versuri, ca si mai multi din ceidlalti. Sa-
lomon Segall a scos vro 2 ani si in Bucuresti o revista saptama-
nala in jargon cu litere evreesti, intitulald Dorsche Zion'ravnitorii
Tionului ', din care I 9 e din 18 Oct. 1902. Dânsul citeaza intre
scriitorii evrei din Barlad pe nuvelistul Kunovici. cf. No. 5 al ziare-
lor dela *Comercialau, si pe värul sat' Max Fruchs, care a scris
cevh despre Proiectul unei colonizciri de evrei in Canada. Acest
din urma e om de 36 de ani si sta acum la Pilburg in America, unde
a plecat pe la 1902.
www.dacoromanica.ro
 91

((Here din tara, am cumparat cu suma de Ioo lei o masina

amid. tipografica, in care incapea spre tiparire 8 cm.ld-
((time i 14 cm. lungime zat, aVand putine accesorii si
a trei caractere de litere aduse din fabrica Wilhelm Leo,
a Stuttgart, de catr a. raposatul meu frate G. Letcae, tot de
. aceasta profesie, si imbunátatind-o in urma cu caractere
. aduse putin cate putin de subsemnatul din fabrica I. H.
a Rust, Viena. Retragandu-ma din atelierul Catafani la
. data de mai sus, am facut aceastä mica instalatie in una
a din suburbiile orasului Warlad, despartirea II), unde cu
areclamele facute, desi retras de centrul orasului, recla-
a'inele mele indicand locul unde primiam comande tipo-
a grafice, imi scoteam cu prisos existenta si era sub firma :
. tip. Mercantila C. S. Letcae `2).
2) a Tot in luna Fevruar, inforrnIndu-ma de darea in
.antrepriza a imprimatelor « Spitalului Barlad p; Elena
. Beldiman» din localitate, m'am prezentat si am luat
. furnitura si am imprimat in acea mcqina mica parte
a din lucrari, dupa cum prezint aci alaturat un model de
. adresa, care am fost nevoit a-1 imprima tiparind de
a mai multe ori aceeeqi coald de heirtie ; iar lucrarile
. mari de tot le imprimam in tip. din Vasluiu a d-lui C. On-
. ceanu, urmând cu imprimarea acelor lucrari, dupa cum
a am aratat mai sus, pnnä la 15 Julie i9oo, cand, apand
a la diferite persoane, mi s'a dat concursul banesc fara
unici o procentare de bani din partea a doi domni, I. Fin-
a kelstein si M. Lipiner, cu care am combinat o asociatie
. pe cinci ani, aducand masini, litere etc. din diferite fa-
a brici 3).
3) La 1 7 Martie 1901 asociatul M. Lipiner se retrage
a din asociatie §i a ramas asociatia numai intre mine si

i) Strada Dragos. .

2) Pentru tiphrituri märunte : cArti de vizita, invitatii de nuntä etc.

3) Dupd Luminal 2 (6 Oct. 1900) aceastä tipografie a celor trei
asociati era in strada Principald, 62, dupä AfeseriRul11 (3 August
'1903) aceeas stradd 58. Masina sistem Albert et C-nie Fran-
kenthal, din 1899, care zice ca a adus-o, a fost mai inaipte vr'un an
a lui S. Gross.

www.dacoromanica.ro
 92

a I. Finkelstein, care a continuat 'Dana la expirarea con-

a tractului de 5 ani, adeca 'Dana la r5 Iulie 1905, cand
a de bunä placere se retrage si d-sa, ramanand ca banii
ace i se cuvin, adeca cei pusi numerar (caci beneficii n'au
a fost din cauza concurentei) sa-i platesc in 72 rate lu-
a nare, adeca in sase ani Cate 78 lei lunar, bani cari se
a platesc regulat pana in prezent; iar d-sa imi da bine-
a voitorul concurs.
4) a Astazi aceasta tipografie prezinta o valoare de
.15.000 lei, poseiä o masina. cilindrica No. io, una mai
a mare ca cea cu care am inceput, masina de perforat, de
a cusut cu sarma, de taiat, etc. §i, pentru o mai bund reusita,
a depun toata activitatea mea ca unul ce sant special in a
alucrà tipografia, a montà si demontA, precum si a con-
((duce ori ce soiu de masina tipografica, plus ca leg si
a cartonez solid orice soiu de registre, pentru care posed
a atat brevetul de tipograf cat si ca legator de carti.
a Acesta imi este Memoriul tipografiei mele, pe care
ail expun impreunä cu lucfarile executate intamplator si
a nicidecum expre pentru expozitie, aceasta din cauza
a furniturilor ce am de executata.
In Aprilie 1902 tipograful anunta ca i-au sosit Litere
litografice din fabrica Deberny et Co., dela Paris.
Iata. si anuntul intitulat Mare Concurente i: KMare a-
sortiment de litere pentru reclame si afivteatralei pen-
tru acest scop se sculpteaza litere dupa desemnul clien-
tului pana la marimea de 50 cm.. Dovada sant literele
din anuntul Balul Crucea rcqie dela 6 Martie 1904,
sapate de insus patronul tipografiei, cum si faximilele ce
se dau mai jos in cap. B, § II.
Letcae, in raspunsul la ancheta industriald din 1901/2,
propune, intre altele, case 'de credit pentru tipografi 1).
Portretul lui este in tablou.
1) In scrisoarea-i din 13 Fevruarie '1906, Letcae arata mai multe
pa'suri. Astfel, desi s'au infiintat corporatiile, librarii primesc co-
mande de tipografie si legatorie si le lucreaza' la favoriti ; fabri-
cele de hartie cartelate vand Baia cu preturi exagerate tipogra-
filor si cu preturi recluse librarilor angrosisti si nu fac cel mai mic
www.dacoromanica.ro
 93

In tipografia a Comercial6.. s'au imprimat uniatoarele

carci si brosuri :
r. I. A. Sturza, Concluziuni in procesul lui M. A.
Sturza contra d-nei Profira Sturza, fientru resti-
tutiune de avere si daune-interese, 1900.
2-3. Antoniu, dr. I., Clair-voyant : studiu psicologic,
1901; Legenda cucului, 1906 I).
4 i4 bis. (Adause). Axelrad A. Reprezentatia aDocto-
rului Braunstein. : Amintire din 28 Noemvrie,
1901 §i Copiii i Cartea : versuri ocazionale, 1901
(fragment); Cine-i : versuri, 1901 (frag-
ment din aceea§ piesä).
5. Borgovanu V. Gr., 0 paginci din istoria scoalei
normale din Beirlad, 1901 2).
6-7: Leon, general A., 0 problemei militara rezolvatä
din punct de vedere strategic i tactic fie malul
stdng al Oltului, 1901 (cu un crochiu divers colo-
rat); Calanza efilor de garnizoane rurale, pre-
lucr., ed. III, 1902 3).
credit patronului tipograf ; trimit uneori hartia cu intarziere de doua
luni i jurna.tate; licitatiile se tin tarziu, concurentii locali ii ademe-
nese personalul. De aceea el astä iarnà numai cu doi elevi incepatori
Oucratorul find bolnav) a fost silit a tipari in 3 luni, 500 de formu-
lare pe 300.000 de coale de hartie diferite formate pentru 3.000 de
registre, cu legdturi deosebite.
Paloda XIX 1.1 numara intre lucrarile dr. A. si Teoria psico-
logicd a nebuntei, adaugand ea colaboreaza de zeci de ani la Biblio-
teca antropologicd a lui Lombroso i ca. tot lui se datoreste ochiul
artificial de celuloid, care-i poarta numele in cel mai mare centru
cultural. Cf. George Lazar II, p. 77, unde se face o scurta.
dare-de-sama despre Traité de la pellagre.
2) Pe coperta acestei carp, ca si pe a lui Pestalozzi Cum 3i in-
vat& Gertruda copra, trad. de Eniu Balteanu i adaugata de Bor-
govanu, este bibliografa autorului compusa din 18 numere 4a:rite
la Gherla, Blaj i Bucuresti: crti pedagogice i pentru scoli pri-
mare, unele din aceste din urmd in colaborare. Raportul despre
cateva din ele se poate vedeh in Anal. Acad. VIII r 203. Borgovanu
s'a ndscut la thfaldul din comitatul Bistrita-Nasaud in 2 Ianuarie
1850, 'a fost un an director al scoalei normale din Barlad. Cf, Enci-
clopedia ronidnd.
3) Ed. I (18891 si II (1895) s'au publicat la Bucuresti i Ploiesti
sub titlul Livretul efilor de garnizoane rurale.
www.dacoromanica.ro
 94

8. Popescu I., Faptele si activitatea publicd si pri-

vatd, de interes public national, a lui I. Popescu ,
twofesor onorific etc. (1848-1901) : autobiografie
§i apArare a autorului, cu portret, 1901 1)
9-10. Legea meseriasilor, 1902 ; Legea internei a
lojei Cremieux X No. 391 I. 0. B. B., 1905.
ii. Manoliu Em., Acfiunea pauliand in dreptul roman
si roman : teed. (190 2).
12-13. Consiliul general al judetului Tutova, Budgetul
drumurilor judefului Tutova pe 1903-4, 1903;
al administrafiunii generale a spitalului rural
Floresti si Casei pensiunilor pe 1903-4, 1903.
14- I 5. Condifiunile generale pentruinchirierea imo-
bilelor urbane ale spitalului Bdrlad si El. Beld..
1903; pentrufurnisarea articolelor de alimen-
tare ale spitalului ,,B. si E. B.., 1904.
16-18. Statutele societeifii de economie si imprumut
Regina Elisabeta.. din Cerfesti, 1903; societ.
de economie si imprumut Unirea. din Adam,
1903; societdfii culturale I. Popescu,. de fie
ldngd .5'coala normald din Bdrlad, 1904.
19. Cerchez, locot.-colonel A., Progresia instrucfiei
(regimentului 2 Rosiori), 1904.
20. Dimopol G. H. (prefect), Expunerea situagunii
jud. Tutova pe 1903-4, (1904).
2 I. Regulament de administrafia interioard si polifie
comunald , de politie ruralei, higiend si edilitate
(a jud. Tutova), 1904.
4) Cf. Vocea Tutovei V 44 (1 lanuar 1900), care reproduce dupà
Drapelul §i Liga Romdnd dou'a poezii latinesti precedate de o scri
soare de admiratie a lui I. Popescu pentru V. A. Ureche, dupä in-
toarcerea acestuia de la congresul din Christiania si de la cel din
Roma, in August si Octomvrie 1900. Un rezumat al discurailui lui
Popescu la marea intrunire nationalista.' din Barlad dä acela§ ziar
Vocea Tutovei VI 7 (15 Aprilie 1900). Cf. articulul Un jubileu,
adeca al primei promotii a scoalei normale barlddene din 1874, in
acelas ziar V 31. 0 voce ostild apare tot numai in Paloda XIII
1(7 Iulie 1894), anume reclamatia lui S. Cepraga in privinta sala-
riului säu de sef al atelierului tipografiei NUrnreag de cate 80 de lei
pe lunä, dela Decemvrie 4888 Martie 1892.
www.dacoromanica.ro
 95

22. Schönsal, dr. D., Notiuni pentru prevenirea i

combaterea boalelor epidemice, 1904.
23. Societatea Zion-Meseriasi, Zile le abnegatiunii,
(1904).
24. Societatea Sf. martir Dimitrieu a cântáretilor bise-
ricesti din judetul Tutova, Raportul consiliului de
administratiune catra adunarea generala ordi-
nara din 2 Noemvrie 1904, 1.905.
25. (recte 2 6). ( Adaus). Tabloid distantelor kilome-
trice dintre comunele din judetul Tutova, 1905 1).
Cf. No. 218 al c6rti1or tipärite la Catzafany.
A semenea si ziarele : ,
1. Legalitatea I 1 si 2 (1 §i 8 Iunie 1903). Cf. No. 3 al
ziarelor apArute la Catzafany. Ziarul Lumina dela
No. 6 e mai vechiu.
2. Vocea Teirgului-Ocna, la inceput conservator, apoi
independent, director politic si proprietar Pompeiu I.
Popescu, care a fost unicul scriitor al ei, I 1-4 (15
Iunie 20 Julie 1903 2).
3. Curierul dela Banca, numere nnice cu prilejul iar-
marocului de lângä gara Banca dela 20 Iulie 1901,
19021 1903) 1904 §1 1905. Cf. No. 4 al eartilor 60,
rite la S. Gross.
4. Meseriapil roman, 2 numere unice, scrise si tipArite
de C. S. Letcae, in 1903 (3 Aug). si 1906 3).
5. 9 Ab (= =NI rim"), ziar in 40 ocazional pentru come-
morarea zilei de doliu national cu acelas nume. NumAr
unic din 30 Iulie 1902, dirigiat de comitetul cercului
,,Mewalcsei Zion 4).
1) Cf. No. 218 al carlilor tiparite la Catzafany.
2) Dui:a aceea insä pana la II 15 (28 Noemvrie 1904) se tipari in
F'ocsani la tipogralliile Moderna. M. T. Dumitrescu, nComercialau
Leon Svorene si Al. Codreanu.
3) In No. 1 din 1903 se zice ea ese sub redaclia unui comitet,
cele mai multe articule insa se vede ca-s scrise de editor.
4) Cuprinde in limba romana.: 9 Ab de Jacob ben Pinchas; 9 Ab :
paralela, trad. dupa B. A. Brandes ; Scrisoare sionistd de I. Jacques
Sircus ; Atacul 0 incendiarea ternplului 0 Ciiderea Sionului dupra
Graetz ; m Plangerile, dupd distrugerea primului templu 0 ',wen-

www.dacoromanica.ro
 96

6. 1 Adaus). Lumina, conservator, 12 numere dela 27

Septemvrie 17 Decemvrie 1900, insa. primul numär
a aparut la Munteanu.

VIII. Tipografia C. D. Lupwu

C. Lupasc.0 s'a nascut la 1873 si este fiul lui Dumitru
Lupascu, agricultor din Barlad. Dui:A ce a fkut 4 clase
primare, a intrat ca elev in tipografia Catzafany, unde
a stat 17 ani. El incepe lucrul la 18 Fevruarie 1903,
cu tin capital de 2.500 lei, si are tipografia situata. in
strada Stefan cel Mare, No. 162 (fost 98). La inceput a
avut doa prese sau teascuri, sistem a Boston " , in curandinsa
si-a cumparat o rnasina sistern Frankenthal No. io, cum
si literâ noua dela o fabrica din Buda-Pestai). La aceasta
a avut si concursul librarului N. A. Petrof, care i-a ea-
dicat creditul 'Dana la I 2.000 lei. Hârtia pentru efectuarea
lucrarilor a procurat-o si o procura dela librarul Petrof.
In aceasta tipografie sant actualmente 5 lucratori si 5
elevi. Pe lânga ea este alipita si o legatorie de caqi,
condus a. de un lucrator. (Vezi Fat-Frumos I 3 din 15
Aprilie 1904).
Prin harnicia desfasurata, Lupascu a putut sa-si achite
in cursul acestor 3 ani, de cand ii functioneath tipografia,
toatá datoria facuta cu cumparatul masinei, literei si a
diarea i distrugerea templului, fall autori ; iar in jargon Kinós:
versuri, de Jzchaki. Pretul benevol pentru F. N. (fonclul national).
Dupã spusa lui Adolf Axelrad mai tot numärul e scris de institutorul
Jacob Sircus, fiul batrânului institutor cult P. Sircus, iar poeziile lui
Ierernia, ca si Kinós, de profesorul Israel Kunovici, colaboratorul
ziarului bucurestean in jargon Navaseret (1901-3), ndscut pe la
1868, plecat la America in 1904.
1) In Beirladul IV 2 (16 Octornvrie 1903) isi numeste masinele
noud cle sistem Universalu. Deasemenea in Viitorul IV 1 (1 Octom-
vrie 1905), unde adauge ea are caractere moderne de litere, chiar
evreesti, atelier de legatorie si incadrare de tablouri. In acelas No.
redactia, anuntand reaparitia ziarului, afirmá cá va ocup h. un loc
simtitor in localitate, unde nu existä nim un ziar politic. In Fat-
frumos I 1. se anunta ea tipografia are masina si litera noua din
cele mai insemnate fabrici germane si franceze.

www.dacoromanica.ro
 97

tuturor celoralalte necesare pentru ea. Portretul lui este in

tablou.
Din aceastsa tipografie au .esit urmkoarele carp si
brosuri :
1. Catalogul ceirtilor de drept, finante,medicinei si li-
teraturci romcine, franceze, germane, latine i gre-
cqtiafiettoare la libr. N. A. Petrof, 1903-41).
2. Bistritanu I. C., Cuib de pimi: poem dramatic in
versuri, 1904. Cf. Noua Revistei românci vol. IV, 40.
3. Eberle Otto, 50 Teme mici din regulamentul pentru
exercitii pentru cavaleria imperialei si regalci,
traducere de locotenentul Traian Starcea, 1904. Cu
51 schite. Cf. No. 6 de mai jos.
4. MOSCU I. T., Divortul: tez6, 1904.
5. Stymphal (=D. Nanu), La focul rampei, 19042)
6. Starcea, locot. Traian, Teme tactice,1905. Cf. No.3.
7. CujbA Iancu D., Prima carte de poezii, proverbe si
exemple,1906.
8. Dobrovici M., Zece Maiu, 1906.
9. Scarlat, dr. [G.] si E. Petrini, Studiu sumar asupra
terenului agricol al judetului Vasluiu, i90 6').
to. Usiirelu A., medic veterinar institutul National Agro-
nornic-Paris, Consideratiuni generale de agriculturei
rationalet, II: 0 excursiune in Normandia, 1906.
it t. Leon Mrejeriu, 0 vezeitoare fcirdneascei, 19074).
I 2. D. I. Popescu, 0 stea si un luceafeir : versuri, 19072.
De asernenea au apkut ziarele i revista dela No. 5:
i. Legalitatea, junimist, 1903. Cf. No. 3 al ziarelor apsa-
rute la Catzafrny.
1) Aceastä biblioteca s'a cumparat dela I. A. Sturza, ± 5 Octom-
vrie 1901, in varsta de 63 ani.
2) D. Nanu a publicat la Bucuresti, inpreunä cu G. Orleanu,
Pentru sceptru (Constantin Brancomir) : drama orientala in ver-
suri de Frangois Cop*, tradusa, 1898, si singur la Campulung
Nocturne : poezii, Limanuri, taine, zeiri stinse, 1900. Raport
-despre acestea din urma e in Analele Academiei XXIIi 431.
3) Dr. Scarlat a publicat i Organizatiunea laboratoarelor de
igienci alimentard, Bucuresti '1904.
4) In dos e bibliografia autorului de 4 numere.
www.dacoromanica.ro 7
 98

2. Bdrladul, conservator, care se publicase la a Romana .

si la Catzafany, reapare pentru a 4 si 5 oara pe tim-
pul alegerilor din 1903 (7 numere : IV 1-7 dela
9 Oct. 2 0 Noem.) si din 1905.
3. Tutova, independent, apare vro jumatate de an
in 1904 i 19051). Cf. No. 28 dela Munteanu.
4. Viitorul, liberal, dup a. ce aparuse in I 900 la Mun-
teanu, reapare aici in 1 Octomvrie 1905 (an. IV).
5. Fdt-frumos, revisth literara sub redactia lui Ern.
GArleanu, I II 2 (15 Martiei Septemvrie 1904),
20 2 4 (4 Illnie I Julie 1905) §1. II, I1 numere
(1 Septeinvrie 1905-1 Fevruarie 1906), 7 numere
din an. I fiind tiparite la Catzafany. In privinta istoriei
primelor 1 2 nurnere ale acestei reviste, cf. articulele
lui G. Tutoveanu din Vocea Tutovei IX 32 si 35,
cum si intimpinarile lui E. Garleanu-Emilgar din Pa-
loda XXIII 44 si. 48 2).
1) Proprietar si redactor al acestei gazete a fost inginerul Dim. I.
Zamfirescu si n'a avut nici o legatura cu Tutova lui Catzalany. Zam-
firescu a publicat multe poezii in Vocea Tutovei, mai ales in anul
190'1.
2) Aici voiu da numele celor 54 colaboratori : 33 prozaisti, din cam
4 (cei cu cursive) scriu si versuri, iar ceialatti 21. publicä numai versuri.
Parte din ei fireste sant de pe la Barlad; iar 7 sant incetati din viata
dinainte de apariia revistei si de aceea ei figureazä inteansa numai
cu buca ti reproduse din opere de ale lor anterioare. Prozaistii
sant : Em. Garleanu, N. Iorga, A. C. Cuza, I. Adam, -1- V. Alexan-
dri, economul loan Antonovici (Barlad), I. A. Basarabescu, E(lie)
Mean, N. N. Beldiceanu, I. Boteni, I. A. Bratescu-Voinesti, G. T.
Chirileanu (inv. Zorleni), I. Ciocarlan, -1- M. Cogalniceanu, V. Cos-
movici, -I-. I.Creanga, I.Dragoslav (Ivanciuc), N. Dundreanu, N. Gane,
P. Gheorgheasa, Artur Gorovei, N. Lupu Kostache (Barlad), M.
Lupescu (inv. Zorleni), St. Petica, (-I- pe la jumatatea lui Octomvrie
'1904, cf. .Paloda XXIII 44), t Miron Pompiliu, V. Pop, M. Sado-
veanu, I. Scurtu, -I- cav. C. Stamati, D. V. Stefanescu, N. Stoleriu
(v. Zorleni), econom N. Vereanu, G. Valsan. Urmatorii publica
numai versuri : D. Anghel, ± N. Beldiceanu, P. Budu, 0. Carp (=G.
Proca), Eugen Ciuchi, Nina ( Ana) Codreanu (Barlad), Fatma (=Elena
Farago din Braila), -I- E. Gruber, K(iril) Mironescu, A(t). Mandru
(Barlad), Corn. Moldoveanu (Vasiliu, Barlad, cf. Paloda XXIII 47),
D. Nanu, A. A. Naum, Andreiu Naum, G. Orleanu, Gr. V. Prut, R.
www.dacoromanica.ro
 99

B. Xilografiile
I. NI. Weingarten
M. Weingarten, pecetar, zis si sculptor, este acela
care a fAcut trei viniete ( Castelul, Crist §i Socrate) din
.Carlambrogio, tiOrit la Unirea 1870, pentru cari a
primit 31 lei la I Iunie 1870 si o a patra (cea din titlu:
Sfatul), pentru care a luat I I lei si 75.bani la 5 Iulie, ace-
las an. Tot el primeste 12 lei pe opt viniete : figurile
mAsurilor metrice din Aritmetica lui M. Leon. Asemenea
sapä litere de lemn pentru afisele esite din tipografia
,,Unirea,, prin 1870 si 71.
(de n'o fi redactiunea), I. Soricu, G. Tutoveanu (=G. Ionescu, Bar-
lad), Elena Vdcarescu, Al. Zamfirescu.
Despre lucrarile Flori de camp, Rdtdcire, Sybaris, Leageinul
visurilor ale lui I. Adam si despre Albastru al lui Tutoveanu, s'au
publicat rapoarte in Analele Academiei rometne XXIII 396, XXIV
444, XXV 363 si 397 ; XXV, 394. Arnandoi au colaborat la Con-
vorbiri literare, intaiul XXXII, al doilea XXXII si XL, precum au
colaborat si C. Cahnuschi XXXI, Charles Drouhet XL, Al. Filipicle
XVI, XXV, XXVII, XXIX, XXXIV, Em A. GarleanuEmilgar XL,
I. D Manolache XXXIII, D. Nanu XXIX XL si XXXVIII, im-
preuna cu G. G. Orleanu XXXII, A. Vlahuta XV, XVII XIX, XXV,
XL, ca sä nu mai vorbesc de colaboratori mai batrani si cari au
avut legaturi mai putine cu Barladul, Ca I. Pop Florentin III, IV, V
si Gr. Borgovan XXVII. Mai multi din scriitorii notati mai sus sant
colaboratori la Literaturei si arta romeinci, si anume : I. D. Mano-
lache (Holda) VVH si IX, At. Mandru IXX, Corneliu Moldo-
veanu IXX, D. Nanu IIIV, VI si VII, A. Nauru VII, Andreiu
Naum II V si IV, G. Tutoveanu III, VV1 si IX X, Al. Vlahutä
III,V, ca si Al. Dorin IIIII si C. N. Hamangiu (Legislaliunea
propieteifii literare si artistice in Romania) X. Cronicarul Ern.
Serrea 1-V V nu este fiul lui Dim. M. Serrea I, despre care se va
vorbi in cap. B, § II, ci un simplu pseudonim, ca si multe altele,
ale directo, ului revistei. Despre volumul lui Tutoveanu s'au reprodus
in Paloda dela XXI 21 (23 Maiu 1902) inainte si in XXII multe
dari-de-sama de prin ziare, iar in XXII 10 i-s'a dat si portretul. Cf.
figura anualä G. Tutoveanu de Xero din XIX 2. Intre colabo-
ratorii lui Fdt-frumos se vad figurand 3 harnici invatatori dela
Zorleni-Tutova, unde, anume in Slobozia-Zorleni a lui Alecu Cali-
mahl, inainte de 1820 era scoald cu dascal sistematicesc din Ardeal.
Cf. N. lorga, Cdrti si scriitori romani din veacul XV1IXIX,
p. 31, in Analele Acad. rom. XXIX, Mem. secl. lit , p. 195.
www.dacoromanica.ro
 100

II. Dim. M. Serrea It)

Dim. M. Serrea I (numit astfel, fiindcA are un frate
mai mic cu acelav nume) s'a näscut in Tecuciu la 15 Ian.
1850. A la.cut intre 1862 vi 68 vase clase la liceul din Bar-
lad, unde profesor de desemn era Scarlat Brauner 2).
1) D. M. Serrea I, desi näscut la Tecuciu, a fost trecut intre xilo
grafli barl&deni pentrti urmätoarele motive : 1) Prima lui cultur&
artistic& se datoreste faptului cd a invatat in liceul din Mead la
maestrul Brauner, ceea ce el n'ar fi putut face in locul sdu natal, unde
nu era scoalà secundar& ; 2)Tecuciul a fost si este Inca sub influenta
cultural& a Barladului; 3) Pan& cand se va face asemenea monogra-
fie a institutelor in chestie din Tecuciu, vor trece poate multi ani ;
4) Istoria Romanilor de I. Vasiliu este o carte rAspandità, ale cArii
foi ilustrate din ultimele cinci editii au trecut pe sub ochii unei ge-
neratii intregi din judetul Tutova, incat artistul care a ilustrat ase-
menea manual merit& sd aib& loc de Onoare in o carte ce se ocupà
cu factorii culturali din acea parte a tarii.
2) Anuarul general al instructiunii publice pe 1864-65,
p. 224, aratä ca S(carlat) Brauner, de 56 ani, studiase scoala prepa-
randa16, gimnaziul si scoala real& din Upsala (Suedia), preda la li-
ceul din Barlad desemnul si caligrafia in clasele IIV, find numit
la 2 Julie 1864. Dupa scrisoarea lui Serrea el se nasal in Christiania,
Norvegia, era bun profesor de desemn si pictor portretist. Avea un
mic atelier. Vdzuiu, zice, la el un portret, foarte reusit al profeso-
rului dela Barlad Neculae Cretanu, pe care-1 lucra in oleu. Al& aflam
adesea in atelierul sail si-I admiram. Tinea mult la mine, cä aveam
talent la desemn.
Scarlat Brauner (dupa spusele fostului maestru de desemn T. Ga-
tulescu si ale parintelui diacon G. Albu) era Suedez, protestant din
Finlanda. Ar fi invatat scoala militarh din Petersburg, dupà care a
intrat in geniu si artilerie. Din fire era foarte destept si la toate pri-
ceput ; placandu-i lush chefurile si nesupuindu-se ordinelor superio-
rilor, a fost de multe ori arestat si pedepsit. Ca s'a scape de ped4pse,
si-a acut insus pasport si a trecut in Moldova. La 30 Septemvrie
1860 (dupa cum se vede din arhiva liceului) a fost numit profesor
(probabil suplinitor) de desemn si caligratie la liceul din Ballad,
unde a functionat pan& la 9 Ianuarie 1868, cand a murit. Dânsul
se ocuph si cu mgineria, facand planuri de rnosii, si cu pictura, ins&
mai mutt de ocazie : a pictat steagul liceului, care nu se stie ce s'a
facut, si a scrk frumos o petitie cdtrà Cuza-Vodä pe o batista. alba de
mdtas5, impodohind-o pe margini cu flori, prin care a dohandit nu-
mirea definitiv5.. Brauner era si gimnastic excelent: juca pe franghie,
ajutat numai de o prajinä, de se rninuna lumea. far pe la sàrbätorile
www.dacoromanica.ro
 401

Serrea imita perfect scrisoarea i iscalitura altora si era

comic. Colegii 11 porecliau Tatarul, fiindca avea ochii mici.
La 1868 intra in scoala de medicina din Bucuresti. In
prima luna executând portretul doctorului Carol Davila,
acesta II lua in cabinetul sau, mai ales pentru scrie-
rea-i caligrafica. In 1869 ia 3 luni dela xilograful Max
Barfuss lectii, platite de doctorul C. Dumitrescu-Seve-
reanu cu Cate 4 galbeni pe luna, dupa cari Serrea ince-
p'and a lucra pe comptul sau, Barfuss e silk a plecà in
tara lui 1). Astfel Serrea ramane singur xilograf in capi-
.

nwtionale, Boboteaza i alte parazi, cunoscator intr'ale mecanicei,

irnproviza sacalusuri, adeca, dupd ce aduna mai multe ilae dela fie-
rani, le da borte pe deasupra cu un sfredel de crita. Apoi facandu-le
cate o borticica la margine i ceva mai jos, le infigea in pamânt si
umplându-le cu praf de pusca, le batea in sila deasupra cate un cuiu
de lemn de corn, puneh iascä aprinsa la borticica de jos si spuneh oa-
menilor sä se departeze ca 15 pasi. and incepea a buhni, pared &à
da cu tunul.
4) Max Barfuss era Neamt. and a venit in Bucuresti, a tras la
Rasca, astazi gradina Itasca, din strada Academiei, unde aveh si ate-
lierul, s'a insurat Wand pe o nepoata a lui si a plecat la Viena. A
lucrat la romanul Mdna de mort 1869 si mai multe lucrári izolate
de oarece pe atunci xilografia nu prea era cautatd. Statuse si la Ga-
unde tipograful Nita Ra.dulescu 1-a intalnit in 1868 ducandu-se
la vânatoare. In prefata Botanicei Iui B. Nanian, editata de Socec
& Co. pentru anul scolar 1869 70, authrul zice cá la noi nu se
aflá xilografi eftini, cà la ed. II va orna textul cu preste 200 figuri
intercalate, desemnate i pravate cu o deosebita finela i exactitate
de d. Max Barfuss, precum se vad celd din tabelele I si II, cari toate
s'ar fi intercalat de acurn, daca nu s'ar fi intarziat lucrarea lor. In
exemplarul Academiei insa se aflä nurnai tabela I cu fig. 1.. Reidd-
ctna pivotantei sau conicei a ulmului, fig. 2. Reidactna tuberi-
formie a plantei dahlia §i fig. 3 Trunchiul tuberculos al carto-
fului, cari in ed. II si III au alte numere : 7, 9 §i 11. Fig. 10 Rd-
deicma tuberiformie a plantei orchis (salep ) §i fig. 14. Trunehtul
lemnos al unui arbors dicotiledon tdiat transversal, probabil Inca
vro una din celelalte ale ed. II si III, nesubscrise de xilografi frau-
ceji, trebue sa fi fost sapate de acelas Barluss si sa fie pe tabela II.
Acestui artist iscusit se datoresc i aparatul lui Morin, can-
tarul, dinanymetrul i frumoasele probe negativoi §i pozitivd de
portrete din Fizica experimentald de B. Nanianu, figurile 21, 32,
33, 475 0 176 ale editiei I 1869-70, insemnate cu alte numere in
www.dacoromanica.ro
 '102

tala dela 1869Oct. 187 21 avand atelierul chiar in spi-

talul Coltea, unde locuià. La 1870 el trece bacalaureatul
in stiintele fizico-chimice i naturale. In Oct. 187 2 plead.
la Miinchen pentru continuarea studiilor medicale. In
1873 vine la Viena in timpul expozitiei i lucreaza 3 luni
xilografia, care ii produce a-Cat ca sa poatà trai modest.
La i Sept. vine in tara i e numit medic al plasii Agiud-
Putna ; dar la 1875, cerându-i-se titlu, se intoarce in
Tecuciu i ocupa functia de subchirurg la spital. In 1876
reincepe xilografia, lucrand pentru doctorul Severeanu,
pentru tipografii din Focsani, Galati si Bucuresti, cari-i
stiau adresa dupa anunturi. Dupd Fred. Dame, Annuaire
general de Roumanie pour 1882, p. 346, in Bucuresti
erau trei xilografi : C. Weidlich (Clementei i2), I. Reiss
(Raureanu 3) si Dim. M. Serrea (Schitul-Magureanu 20),
dar acesta nu sezii mult aici. Ulisse de Marsillac, Guide
du voyageur a Bucarest 1873, p. 177, (IA adresa
unui singur xilograf in capitala, a lui Flip Cazaresco (sic),
str. Teatrului 8. In 1883 Serrea a fost profesor de
stiintele naturale la gimnaziul din Tecuciu, la 1884-87
verificator de masuri metrice, in 1888 desemnator la
serviciul tehnic local, in 1889 medic la plasa Berheciu
editiiIe II i III 1871-2 si 1874-5, in cari figura 226 Lo-
comobilul cãii ferate Deposne et Cait, Paris 1846, desemnatà de
Guiguet et Fouche (nu Fouché9), e s'apata in Bucuresti de Filip
Cazarescu) sau CdtArescu, pe cand toate celelatle 216 figuri skit
subscrise de desemnatori franceji ca T. Guiguet si A. Jahandier mai
ales, si de xilografi ca E. Salle si mai des Ch. Laplante. Insemn nu-
mele unor desemnatori i xilografi din celelalte cärti scolare publi-
cate dela 1870 incoace de acelas V. Nanian (Zoologie, Botanicci ci
Mineralogie cu Geologie) §i editate de 4 ori cu clisee aduse dela
Paris de libraria Socec : Delahaye, Mesnel, Revalet, Riou si L. Rou-
yer ; Badoureau, Angelo Blaise, J. Cauchard, Hildebrand, Lesestre
si C. Salle, din cari nume mai multe figureaz6 si in cunoscuta Carte
de cetire a asociatilor sau a asa numitilor invätätori aQociati (Barbu
Constantinescu, Al. Lambrior, Aug. Laurian, St. C. Mihailescu
I. Manliu), publicata in multe editii de aceeas librarie dela 1875-7
inainte. Figurile din Cosrnografla lui Nanian, aparuta. intaiu la
1873-4, a doua si a treia oarä la 1875-6 si '1878 9, stint mai
putin fine si-s lucrate probabil in tail poate de Cathrescu.
www.dacoromanica.ro
 103

din acelas judet, la 16 Sept. acelas an intendent-subchi-

rurg la spital, functie ce ocupá 'Dana la moarte. Dela 1897
avea si atelier dentistic. A incetat din viatä la 7 I ulie al anu-
lui curent (1907) in urma un ei operatii de cancer la vezied.

1.
. ;1.

Xilograful Dim. M. Serrea I

Lectiunile de chimie experimentald, facute de dr.
Davila in curs de trei ani la laboratorul spitalului Coltea,
despre oxigen,idrogen, aer, apd, iod, clor, azot etc.,
esiau treptat tipnrite in brosuri cu xilografii de Serrea si se
imOrtiau gratis 1). Serrea asemenea execued figurile din
i) A 3-a si a 4-a lectie skit publicate si in Foaea societ. pentru
inveileitura poporului roman I 2-4, 8 si 9, II 2. Aceastà foae I
10 (Ianuarie 1871), p. 80, anuntà probabil aceleas lectiuni astfel :
n Curs de chimie popular tinut in sala amfiteatrului dela spitalul

Coltea de dr. Davila, dela 10 ore in gios. Acolo skit i alte articule
fizico-naturale de deosebiti-autori, ales de St. C. Mihailescu, cu cele
mai multe din figuri sApate de Serrea.
lath' notita ce mi-a incredintat doctorul in chimie Alfred Nicolaus
Bernath-Lendway :
Serrea a lucrat, pentru laboratorul faculthii de medicine, cliseuri
existente i azi de instrumente i aparate chimico-fizice si de prepa-
www.dacoromanica.ro
 104

Mineralogia si din Influenta luminei asufira vietii

ale lui Stefan Mihailescu, 1869 si 1871, peste 300 fi-
rate anatomice in lungime de 5'12 cm., pe Mirne cordspunzdtoare,
pe cari le desemnd cu creionul si penita si le sdph pe piaci pdtrate
de lemn de cimisir sau si de corn, ca de 2-4 mm. lipite pe bucdf
de anin, paltin sau fag de aceea§ mdrime, groase Ca de 2 cm. cu
niste instrumente anume improvizate, de cari mai tdrziu eu am adus
un serviciu complet. Din aceste cliseuri vro 70-100 erau destinate
sä impodobeasca brosurile cu conferentele de chimie experimentald
tehnologica, tinute la Ateneu de dr. Davila asistat de subsemna-
tul in 1870, urmate la Coltea pdnd prin 1873, din cari ins& s'au
publicat numai 3 : Apa, Aerul cu combustiunea §i Hidrocarburi cu
gaz aeric-iluminant, extras din ccirbuni fosill §i din petrol indigen.
Cu prilejul acelor conferente, ascultdte un timp si de regina, s'au
acut si experimente- de spectrosco pie §i electromagnetism aplicat
in chimie. Serrea stdpania o prespectivä perfectd, mai cu sarnd chid
trebuià sd desemneze aparate complicate dupa naturd i aved mare
talent la confectionarea portretelor, dovadd chipul lui Lavoisier
sapat de el si scos de mine prin galvanoplastie la 1870-1, care s'a
impartit studentilor i publicului in 2-300 de exemplareu.
Enciclopedia ronzeind vorbeste de dr. general Carol Davila, nu
are insä nici un articul cat de mic despre activitatea invätatului chi-
mist Bernath, ndscut in 1836 la Agram, cu studii serioase fácute
in Germania si Austria, orbit in serviciul tdrii romanesti, cdruia En-
cyclopédie des professions libérales et du monde officiel din Paris
de pe la 1902 ii consacrd trei colowae si-i cld portretul. Afard de pu-
blicatiile deosebite ale lui Bernath dela 4886 inainte, unele in cola-
borare cu Valeriu Grindeanu, el a scris cloud studii in Transacfiu-
nile literare si qtiintifiee §i Descrierea statiunii Lacul scirat in
Buietinul ministerului domeniilor din 1885, p. 540-51, unde-s
iscdliti numai 2 membri ai comisiei : dr. Sergiu si dr. I Felix. Dr C. I.
Istrati dedicd d-rului Bernath conferenta sa Importanla i rolul chi-
miei in laintele medicate, tinutä la inaugurarea cursului de chimie
medi cald din 19 Ian. 1882, in amfiteatrul spitalului Coltea. Dr. Istrati
vorbeste despre Bernath si in Davila pag. 28. Asemenea dr. Adolf
Urbeanu, Istoricul chimiei organice in .Romania, publicat in Bu-
letinul Societcitii de giinte din Bucuregi XI, p. 231 s si 241.
Bernath este si un colectionator pasionat, caci pastreazd de ex.
cele 1902 chitante de abonament, recipise de postä, de contributii
etc., dintre 1863-1902, in sumä de 33.000 lei, din cari 11.000 lei
reprezenta valoarea celor dintâiu, asemenea cele mai insemnate din
manuscriptele lui Davila (Chimia in 4 volume) si multe lucrári de
ale pictorului N. I. Grigorescu 5 tablouri in uleiu mai mari sau
mai mici dintre 1870-83, 12 studii originale (acuarele, penita 91
www.dacoromanica.ro
 '105

guri de anatomie, chirurgie, mica chirurgie, fisiologie etc.,

pentru Medicina operatorie a d-rului C. Dumitrescu-
Severeanu, netiparita. Inca, vro 25 figuri din ailduza
fientru studiul tipografic, prelucrata de C. Petrescu
Conduratu i publicata in 1876; ilustreaza nuvela istorica
Eufrosina sau virtutea uneifemei de V. Gramen Pop,
ed. I 1 87o ; face figuri cerute de tipografi i autori di-
dactici, asernenea la Ghimpele §i la ziarul lui Fundescu
Micul Asmodeu din 187 I ; in 1870 mai lucreaza vro
200 figuri pentru Fizica colonelului Remus Boteanu
(carte de a carii existenta noi n'arn putut da) ; in 1871
altele pentru Geometria fratelui acestuia, colonelul Ro-
mulus Boteanu, p i portretele-busturi de generali din Is-
toria rezbelului jranco-german de D. N. Preda; in
1876 ilustreaza Medicina populard a d-rului C. Du-
mitrescu-Severeanu, publicata la i88o; in 1877 Tehnica
chirurgiei rezbelului de Jos. Landsberger, trad. de dr.
Al. C. Hepites, Galati; in 1882 brosura Corbea, edit. de
Dorotea Cucu; in 1883 sau 84 lucreaza portretele dom-
nilor romAni, cornandate de tipograful Catzafany pentru
Istoria Romeinilor a lui I. Vasiliu 1), si in 1884 figurile
din Geometria lui D. Cloleanu, institutor/ Rarlad 1885.
cdrbune), 21 reproduceri fotografice si 149 farse, caricaturi i por-
trete, lucrate i trimise cu 33 de scrisori, cum si 11 telegrame, dela
Paris, Roma, Atena, Bucuresti 8i CAmpina, de artistul neintrecut,
amic intim Inca din '1869 al Iui Bernath si al profesorului-doctor
Dim. Grecescu. §i acesta din urmS, pe lânga cele catevh lucräri ar-
tistice de ale lui Grigorescu, mai poseda, ca §i Academia romând, cAte
o parte din manuscriptele ráposatului general Davila.
Dim. M. Segea II arata cä fratele sdu lucrà pe lemn de cimisir,
adus din India(?) si procurat din Bucuresti, in lips6. insä pe phducel
din lard', fasonat de tamplar ; de asemenea cà a fost medallat la ex-
pozitia din Paris 1878 pentru figur;, ca loan Bratianu. Emil D. Ser-
rea, fiul lui D. M. Serrea I, doctorand in medicinA, spune cA tatAl
sAu sApd si in metal monograine i iscähturi pe inele i peceti, in-
scriptH pe pohcandre i criste1nite, ornamente pe cud roii, pe tave
pahare de lemn, marca judetului deasupra usei tribunalului.
1) In adevdr editiile RIVH ale acestui manual dintre 1884-94
cuprind 11 portrete ale domnilor, intre card si al lui Tudor Vladi-
mirescu. Seria incepe cu Mircea Basarab si se terminä cu regina
www.dacoromanica.ro
 106

La i 88o sapA §i trirnite la expozitia cooperatorilor din

Bucureti 4 figuri : I) Dorul Romeinului, 2) Hernia-

,GV,Liiii-J! ti

ot/

vrempq,97
vErP-

Viad Tepes
Xilogiafle de Dim. M. Serrea 1

Elisabeta. Pe primul portret se vede sdpat numele Serrea, pe al doi-

lea (Bogdan Dragos) SD, pe al treilea i pe ultimele 7 DS, insd li-
tera a doua e intoarsä dea indoaselea, numai al 4-lea (statua lui
Stefan cel Mare) neprezentând nici o monogramd, cum nu prezentà
nici portretul al 12-lea si al 13-lea (principele Ferdinand si princi-
pesa Maria), adause mai tdrziu in ed. VII din 1894. Mai multe din
aceste portrete se vdd reproduse in partea literard a Calendarului
Tutovei pe 1888, la bucAtile de proza. i versuri intitulate Amintiri
www.dacoromanica.ro
 107

frodita, 3) Tip spaniol §i 4) Portretul lui I. C. Bra-

tianu, pentru cari i s'a acordat medalia de argint. Vezi
Catalogul expozitiunii de arte i indusirie romana
a societatii Concordia romdnet din 188o, p. 32. Cli-
seele au ramas acolo. In sfArsit, la 1888, ca desemnator
la serviciul tehnic, lucreaza cu multa arta planul judetului
Tecuciu, Inca nepublicat.
Columna lui Traian din 1872, No. 7, publica un
basm foarte vechiu din Moldova, intitulat Visul lui
Titan i comunicat de Dim. M. Serrea I. Acesta a
aclunat 170 de basme populare i le-a vândut in 1875
lui Honoriu C. Wartha, librar din Bucuresti, str. Lipscani,
dar nu stie de s'au publicat. A scris poezii satirice de-
spre caracterele oamenilor din localitate i altele, unele
publicate prin jurnale, cum e de ex. scrisoarea trimisa
,amicului meu T. B., loco (Tecuciu) din Ghimpele XIX
83 (26 Oct. 1878) i bucata antisemita Visul de aur,
aparuta, dupa spusa dânsului, in Ghimpele de dupa
congresul dela Berlin 1878, amândoua sub pseudonirnul
Cosor.

III. C. S. Lel.cae
Acesta e, precum arn vazut, i tipograf i sapator de
litere. Dam in facsimile de marime redusa douaanunturi
mari de ale lui cu litere latine i evreesti, sapate in lemn

istorice, iscalite unele de E. Pencovici si N. Balcescu. Statua lui

Stefan cel Mare e si in Chinurile Sf. Gheorghie de Catzafany. Din
aceste portrete xilografice al lui Vlad Tepes se reproduce aici, dim-
preuna cu portretul lui D. M. Serrea I, acesta scos in zincogravura
de I. Brand, care a lucrat si toate celelalte ilustratii. Se vede ca
Serrea lucra mult in fag, deoarece toate cele 42 clisee comandate
lui de Catzafany sant de acest lemn. Zic 12, pentruca intre cliseele
cu monograma lui D. Serrea, puse la dispoz4ia autorilor acestei lu-
crari de tipograful G. Catzafany, pe langa cele 11 citate deja, se
afila ai chipul unui hoer cu i1ic, care 'Ma nu s'a reprodus in editiile
cunoscute notiä din Istoria lui Vasiliu din anul 1889. Chipul pare
sä fie al vornicului Al. Beldiman, reprodus si in Istoria Rornecnilor
p. c. sec. de Al Xenopol, ed. III din 1897, p. 196.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 , 1 444it
109

ANUNCIU
=12;"1114
Xilografie de acela4 C. S. Letcae
la deosebite epoce. Primul din ele este de 59.5 X86.5 cm.,
al doilea numai de 42.5X44.51).
C. LibrAriile
PAna cand Statul n'a infiintat §coale publice sau pana.
eand invatamântul n'a luat un zbor mai mare, n'au exis-
tat in ora§ul War lad nici librarii anume. Pentru §coalele
de inoda veche, cum s'ar zice, cartile ce se intrebuintau in
eleBucoavne, Ceasloave si Psaltiri se procurau de
dascalii respectivi dea dreptul de pe la manastirea Neam-
tului, I4, Brasov §i de pe aiuria. Dela infiintarea in
e
1) In scrisoarea citatä Letcae zice : Pentru progresul economic
al acestei tipografii am fost nevoit a ma indeletnici cu sdparea lite-
relor necesare pentru afise, in timpul cand nu aveam de lucru. Ast-
fel am sculptat peste opt caractere de litere in peste 400 de buchti
in leren de paltin si teiu. Insä nu am concursul Romanilor...«.No. 3
al Aurorei tionisto sdpteimetnale din Iulie 1899 anunta Barladeni-
lor stampilele ce sapa Sal(omon) B. Forstein in cauciuc si metal.

www.dacoromanica.ro
 110

acest oras a primei scoale publice, anul 1833, panA la

deschiderea celei dintaiu librarii, anul 1852, s'a urmat
ca si mai inainte, adeca singuri profesorii se adresau,
pentru procurarea cartilor necesare, pe la autorii lor
sau pe la tipografiile i librariile oraselor pe uncle ele
se imprimau.

I. LibrAria Manolache Barbu

Intaia librarie a fost deschisä la Barlad de acest negu-
stor nanuI 1852, pe Paned magazinul sau-de brasovenie.
Numitului i-se mai ziceà de oameni i Briscu, pentruca
era de loc dela Bretcu din Transilvania. In anul i88o
Manolache Barbu a facut o calatorie la Locurile sfinte,
de unde, dupt obiceiu, s'a intors cu titlul de hagiu. Din
acel timp batranul negustor a trecut libraria in proprie-
tea fiul sau Gheorghe M. Barbu, care a invatat la scoala
dascalului Frumuzachi din curtea bisericii Sf. Nicolae Tu-
chila si a terminat scoala primara No. il). Dansul con-
tinua si azi, pe langa comertul de brasovenie, i pe acel
de carti si pa peterie ; dar nu ca alta data, pentruca acum
mai sant i alte librarii. In aceastä librarie s'au desfa-
cut totdeauna mai mult carti pentru scolari, mai pu-
tine pe la particulari. ,Abià de un timp incoace, spune
librarul Barbu, au inceput sä se ceteasca carti de mai
multi particulari, insa in mare parte de acele in limbi
straine, din pricina ca-s mai eftine de cat acestea. Tot
dansul comunica ca. de vro zece ani au inceput sa se
I) Vointa poporului 1 6 (5 Julie 1877) am-Ca Ca librdria G. M.
Barbu e pe str. §tefan cel Mare, No. 13. In Progresul I 25 (12 Iu-
nie 1883), M. Barbu et fiu, librari, anuntà cá au sosit borvis de
Borseke adevärat, 70 bani sipul in magaziea noasträ . Despre Didac-
tica i pedagogia mos dascalului Frumuzachi Ioan al Dafinei, psalt I la
biserica Sf. Niculae Tuchilgu, dr. V. Mihail publick un interesant
articul intitulat Vechea fcoalci româneascei pela 18W-55 la Bar-
lad in Buletinul expozifiei generale Famine, pag. 214s., unde po-
meneste in treacat si de unicul pensionat existent in acel oras pe
la 1850 al d-nei Cayol, scoalà mixtd, greceasca la inceput, mai apoi
frantuzeascd, frecuentath numai de copiii celor cu dare-de-mtinä.

www.dacoromanica.ro
intrebe mult si carpi immorale. Cartile 'didactice si nedi-
dactice, cum si alte articule de librarie, si-le -a procurat
si si-le procura dela librariile din Bucuresti : G. Ioanid,
fratii Ioanitiu si Socec; iar din Paris dela Ha chette. Por-
tretul lui Manolache Barbu este in tablou.
In eclitura a avut numai cartile urmatoare :
1. Coatu G., Metodologia cetirii, 1883 ;
2. Leon Mihail, Aritmeticii, ed. V dela 1886, proba-
bil si cele 2 urmatoare din 1887 si 88 ;
3. Pana N., Gramatica rometnei , 1887.

II. Librdria Noug

Aceasta a doua librarie si papeterie a fost deschisa in
strada Stefan cel Mare, No. 32, astazi 104 si 105, la
anul 1882 de Vasile D. Vasiliu. El s'a nascut la 1859
in targusorul Murgeni-Tutova. pupa terminarea primelor
doua clase de liceu si a serviciului militar, s'a apucat de
librarie. A editat ed. II a Geografiei judefului Tu-
tova de P. Condrea, 1893. Precum am vazut, a lost, im-
preuna cu G. M. Barbu, si proprietar al tipogr. nRo-
mane. Mai tarziu s'a ocupat si se ocupa cu afaceri de
banca.
In anul 1899, el a trecut libraria lui Neculae A. Petrof.
Acesta, nascut in Barlad la 1877, a invatat patru clase
primare si la varsta de 1,3 ani a intrat la libraria G. M.
Barbu, apoi in aceeas calitate la libraria nNotia,, a lui
V. D. Vasiliu, al carui succesor a ramas dui:A retragerea
acestuia din comert. Atat sub Vasiliu cat si sub Petrof
mai ales, libraria aceasta a luat un mare avant, justifi-
cand pe deplin numele de noud, ce i s'a dat.
Petrof isi procura cartile romanesti si chiar cele in
limbi streine dela insis autorii sau dela editori. Pape-
taria (necesarele pentru scolari si biurburi) o procura
din tara si numai articulele ce nu se pot gasi aici din
streinatate; in deosebi articulele de lux mai mult din
Germania. Dansul nu si-a luat obligatiuni de a edita
carti, deoarece, spune, nun librar din provincie greu
www.dacoromanica.ro
 112

poate ráspandi o carte, fie aceasta cat de buná ; dacá

se trimite in comision, se primeste foarte cu greu corn-
ptul.. Literatura romaneasa., tot dupä mMturisirea lui
Petrof, se ceteste binisor in Barlad, gratie ingrijirii
ce are de a aduce in librArie totdeauna si immediat o
carte nouä. Si articulele pentru artele frumoase incA se
desfac bine, ocupandu-se aici mai multe doamne cu
pictura. .

In Viitorul I 1 (24 Sept. 1900) se aflà anuntul acesta :

-nLibrria Notl N. A. Petrof, succesorul vechei firme V.
D. Vasiliu, fondath. in 1882... Editurá de arti postale
cu vederi din Barlad. Membru si corespondent al So-
cietätii centrale din Berlin pentru industria si comertul de
61-0 postale ilustratel).
Acelas librar in 19o:3-9N. a tiOrit Catalogul sAu
de drept etc., citat la No. 1 al tip. Lupascu, si mia a doua
din Spre reisarit de Axelrad (cf. No. 4 a tip. Progre-
sul S. Gross).
Petrof e de nationalitate rus, din parinti ins'a crescuti
si n'ascuti in Romania. Nu e supus nici unei protectii
streine si a cerut de vro 6 ani dreptul de ceatean.
In anul 1902, cu ocazia jubileului de 25 ani dela rAz-
boiul romano-ruso-turc, librarul Petrof a fost singurul
din tarà care a b6tut o medalie de aluminiu in 20 mii
buati, avand pe o parte figurile MM. LL. Regelui si Re-
ginei, iar pe ceealala parte o frumoasä dedicatie glo-
rioasei armate rornane. Pentru aceastä fapa a primit
dela palat o scrisoare gratioas6., impreunä cu o comandà
din aceste medalii. Portretul lui Petrof este in tablou.
III. LibrAria coalelor
Aceastä librarie s'a deschis la anul 1889 de cAtrà
Gheorghe P. Vasiliu, In urma mortii lui, intamplath la anul
1902, libraria trecil pe la 15 August al acelui an, la ne-
potii säi : Pavel P. Frumuzachi si Ticu P. Frurnuzachi,
4) In coltul sting de sus al unui compt al aceleias librArii se ce-
teste : Cel mai mare depozit din Moldova de cArti postale ilustrateu.
www.dacoromanica.ro
 113

amandoi näscuP in Bar lad (cf. Pa/oda XXI 33). Primul

e diplomat al §coalei superioare de comert din Iasi, al
cloilea, având 4 clase liceale, a fácut practic a. in librnria
aceasta a moului sau timp de I 2 ani.
Si aici se valid in prima linie carti de §coala. Carti le
se procura dela librnriile din tara: Socec, Sfetea, Stein-
berg, Alcalay, tipografia Minerva, libraria Cooperativa
(toate din Bucure§ti): Iliescu §i Grosu (I4): iar din
streinatate: Ciurcu (Brasov), Hachette, Delagrave, Vils-
son, Levy, Flammarion (Paris) §i de pe aiuria, se inte-
lege ca numai dupa comande speciale.
Libraria Scoalelor n'a avut pana acum nici o carte in
editurn.. Carti le romanesti se desfac bini§or, deoarece §i
. fratii Frumuzachi, dupn cum spun, se ingrijesc totdea-
una a avea cartile cele mai noua. Dupá amintitele carti
se desfac cele frantuze§ti §i putine de tot nemte§ti.

IV. Libraria Butunoiu

Deschisa in anul 1901, n'a existat decat pand in anul
1904, cand s'a desfiintat 1).
Despre libraria de pe langa tipografia Catzafany am
vorbit in cap. A, S II.

D. Leg6torii1e de cArti
E lucru cunoscut eá inainte vreme cu legatul manus-
criptelor §i al eartilor tiparite se indeletniciau calugäri
anume din rnannstiri, cum §i unii preuti §i dascali de pe
la bisericele de enorii. Dan§ii legau cu scoarte de lemn
§i piele, mai pe urmá i cu carton. Ferecatul, adeca le-
gatul in metal, era o specialitate, cum e si azi, in deosebi
a argintarilor.
Se spune de eaträ batrani eá in oraul Barlad, pe la
1840, se ocupau cu legatul de earti dascalii Alexa qi
1) Un amint al tipograrului C. S. Letcae din 1.900 zice ch co-
mandele se primesc direct $i la regia (se vede, de tutun) a d-lui G. P.
Butunoiu sau prin posta..
8
www.dacoromanica.ro
 111

Iancu §i paraclisierul Stan Zgaroiu, cate§trei dela biserica

slantului Spiridon ca. clan§ii §i-au urmat me§tesugul pana
pe la 186o §i 1863, cam cat a trait fiecare. Cu legatul
de carti s'a ocupat §i diaconul Vasile Ionescu (in urma.
preut-econom) dela biserica Sfintilor Haralambie i Mina,
intre anii 1854-1864, dupa care a fost luat ca secretar
la protoierie.
De asemenea s'a ocupat intre anii 1855 §i 186o cu
acest mete,ug §i diaconul Gheorghe Albu dela bise-
rica Sfintilor Voevozi. astazi la biserica catedrald Dom-
neasca.,.. Parintele Albu, dupa cum spune, a invatat lega-
tul de carti dela Jidovul Avram (nu Frankel), numai privin-
clu-1 cum lucra, in care scop Ii ducea rand pe rand mai multe
carti de legat. Dela 186o parintele Albu fiind numit
institutor la coala primarä No. 2, nu s'a mai ocupat cu
legatul de carti, de care se slujise pand atunci, pentru
a-§i puteh adauge ceva la mijloacele de existenta. 1).
In anul 186o a venit ca legator cle carti Evreul Hahn
Fischof, care pe la 1870, ca i Te§anul A. Frankel,
broA i lega, in strada .,:;tefan cel Mare 24, registre si
carti pentru tipografia Unirea. El a murit batran la
1899 §i era bunic al doctorului Hermann Friedmann.
Srul (Israel) Fischof, un nepot al lui Haim Fischof, tot
legator, s'a a§ezat la Ia§i, unde a stat pe la 1896-1900
in strada Goliei 71, iar acum e la Galati asociat cu cum-
natu-sau Daniel Friedmann.
Avram, zis i Leib, Frankel, originar din Ia§i a venit
la Barlad pe la 1870 §i a murit prin 1882 in varsta ca

1) G. Albu, na'scut in Martie 1833 la CArffioani-Tutova, a invatat

la deosebiti dascali i preuti, dela 52-56 scoala catehetica din Bar-
lad, in 1857 cursul preparator la seminarul din Husi, are 50 de
ani de diacome, intre 1860-92 a fost institutor. Dela 1872 e mem-
bru al epitroplei bisericei Sfintii Voevozi i membru fondator al spi-
talului local, a fost easier al Societaiii p. invatatura pop. rom. 27
ani, mernbru in consiliul coununal de cloud ori. A luat parte insem-
nata, cu prietenii sai I. Popescu i fratii Codrescu, la toate actele
maxi saviirsite peutru binele obstesc. Cf. Faptele i activitatea lui
1. Popescu 19 si 29. Portretul diaconului Albu este in tablou.
www.dacoromanica.ro
 -115

de 35 de ani. El era frate mai mic al legatorului iesan

Tadel Fränkel din strada Unirii si apoi Lapusneanu
la 1905 in varsta de 75 ani in Bucuresti, unde se mutase
la 1901, dupa care n'a mai lucrat).
Semeinatorul IV 44 (4 Noem. 1873) anunta pe G.
Sefer, legator i tapiter, strada Pompierilor. In Anua-
rul nat. al Romániei fie 1890 I se vede ca legator si
G. Buiuc, iar in cel fie 92 3 Moise Orenstein.- Primul
fu ucenic la legkoria tip. Catzafany i lucrator la "Uni-
reaa, in urnia invkä la conservatorul din Bucuresti.
Almanahul tipografic 1 (1897), p. 166, da un sin-
o-ur nurne de legator in aarlad : Friederich Elias. Acest
mestesugar nascut pe la 1872 era ghebos, a lucrat vro
6 ani la6Catafany §i Gross, la cari trebue sä fi invkat
mestesugul, iar dela I 900 e in America.
Stim ca si I. Popescu trimisese niste baieti peste hotar,
spre a invka si legatul de carti, insá nu s'a intors la
Mt-lad nici unul, ci s'au asezat pe aiuria.
Legatoria de carti Gh. V. Radu
A fost deschisd de acest mestesugar in an. I 900,
si e singurul atelier special in orasul BArlad pentru
aceasta arta.1) Radu s'a nascut in BArlad la i i Martie
1876, a invkat 4 clase primare, iar mestesugul in ate-
lierul Catzafany, dela un rnester evreu austriac, Natan,
mai ales dela Iosif Grinberg, a fäcut practica in atelie-
rul de legkorie al tip. Munteanu si la legatorii din Bu-
curesti Josef Bozek i Dimitrie (Tache) Ionescu. Are
lucrator si 2 elevi. Portretul lui Radu este in tablou.
Despre legkoriile de pe l'anga tipografiile Catzafany,
Munteanu, Progresul Sigmund Gross (care insus era
legator), Comerciala,, (Letcae) si Lupascu am vorbit in
capit. A, S II, IV, V, VII si VIII.
.1r-a

1) Anuntul ei din Lumina I 5 (5 Oct. 1900)spune : ,,Instalatiune

nouä, str. §tefan cel Mare, alaturi cu libraria G. M. BarbuSeafxe-
cuta... i rnape pentru avocali,albuine,rarne de plus jecVdt ON-4
arata si No. 110. Acest legator a raspuns la anchet trianstriala d411
4901 1902.
www.dacoromanica.ro
 FABLA MATERIILOR
Pa g

Prefai.a 1). 5
Introducere 33
A. Tipografiile 34
I. Tipografia asociatiunii Unireau 37
11. Tmogratia G. Catzafany 54
III. Tipografia nRomcina.. (V. Vasiliu si G. Barbu) . . 79
IV. Tipograga G. V. Munteanu 80
V. .Noua tipografie sau Progresul,, Sigmund Gross. 86
VI. Tipografia Modernä ,Gutenberg, (Segall et Stein) . 89
VII. Tipogratia ,,Comercial'au C. S. Letcae 90
, VIII. Tipografia C. D. Lupascu 96
B. Xilografiile
I. M. Weingarten . .
11. D. M. Serrea I
..... 99
99
100
III. C. S. Letcae . 107
C Librdriile 109
1. Libraria Man. Barbu 110
11. Lihrtiria , Noua u (V. Vasiliu, urmat de N. Petrof). 111
Ill. LibrärialScoalelor (G. Vasiliu, urmat de Fratii Fru
muzache) 1.1.2
IV. Librgria G. P. Butunoiu 1.13
D Legltoriile de cdrt.i. 113
Legatoria G. V. Radu 115 (recte 123)2)

ILUSTRATII 3)
1. Tabloul cu portretele prof. I. Popescu; a 4 tipografi :
'r..:atzafany, Munteanu, Luparu, Lelcae ; 2 librari:
Rada ........... .
Van. Barbu Petrof ; 2 legAtori: Diaconut Albu,
. . .
iorProspectul tipografiei n Unirea, din 1869 . .
. . 3
39
3. Calendarul, de bturou pe 1884 al tip. Catzafany 63
4. Portretut xilografului Serrea 103
5. Poriretut lui Vlad-Tepe§, xilografie de Serrea . 106
6-7. Doud anunluri sàpate in lemn de Letcae . . 108-9

i) Cu o privire asupra Tipografistor din Rominact in veacul XIX, pp.16-3211..

1) In realitate sAnt 123 pagini, fiindc5 pag. 32 se repeta de 8 ori.
a) 1-4 i 6-7 zincografii de I. Brand, 5 xilografie de Serrea.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro