Calendarul Minerva 1916 PDF

www.dacoromanica.
ro
ANUL AL XVIII-Iea
CALENDARUL
MINERVEI
PE 1916
CUPRINDE VARIATE ARTICOLE
DE ACTUALITATE INEDITE SPLENDIDE
SUPLIMENTE IN CULORI ILUSTRATIUNI
RELATIVE LA EUROPEAN E.
VENIMENTELE ANULUI n REPRODUCERI
TABLOURILE CELOR MAI DE
PICTORI ROMANI.
MINERVA, BUCUREVI.
www.dacoromanica.ro
Am sá spui cumpere numai
4SAPUN POPULAR pentru rufe
De la toate www.dacoromanica.ro
de Parfumeril, Droguerli,
TOTI
MARELE DE ARME
I
AL CURTEI REGALE
dorind popularizeze frumosul liigienieul sport al vánatoarei

I a face eu putintá fiecáruia cumpârarea unei arme de
toare care indispensabile unei arme
'bune, a pus :
! DE VÂNATOARE !
I cari nu
modeste absolut donit ca so-
Hditate, tir bun, mare durabilitate constructiune frumoasá.
Model eu
I sau cheia de deschidere sus cocoase, cocoasele
du-se singure la piedica de prelungmdu-se
In de Lei 50.
I - foe calibru .12
mnainte
tate. masina, II
I armele Calitatea absolut garantata
toate
I .
Model
16,
-No.de1906, cu
de
Lei
calibru 12
.
de
I No. calibru 12
I 16, No. 1022, triplu de
jevile de damasc fin, . Lei 85.
Model No. 4444.- u 12
I triplu Gree er,
liditate, fin
neIntrecut.
Model 2541.- central 12
i 16, dela Piper-Bayard, de foarte
11S=
fin Bayard, constructiune, tir departat,
IImare penetratiune, soliditate absolut
Model brevetat. Lei 120.
IN
Comenzile prescrie numai acest
modelul armei preturile- absolut fixe
se numai bani gata sau contra ramburs.
i SE
www.dacoromanica.ro
CEA MAI DE
SCRIERI NATIONALE, LITERARE
= STIINTIFICE
MINERVA
INSTITUT DE ARTE GRAFICE
BULEVARDUL ACADEMIEI 3,
STR. EDGAR QUINET 4, BUCURESTI.
ATELIERE GRAFICE
DE PRIMUL RANG
: Menu-uri. Teze.
suri. Invita-
de de de botez, de
Capete de scrisori. de
Adrese plicuri comerciale.
Chitantare. Registre de contabilitate.
Cärti postale ilustrate ::
Reviste. Ziare, de
limbä, etc., etc.
PRETURI MODERATE
www.dacoromanica.ro
PUBLICITATE
D. ADANIA CASA FONDATA

::IN ANUL 1880
BUCURE$TI.-STR. CAROL,
Adresa Telegraficd: ADANIA,
Insertiuni
reclame toate
le revistele din
§1
Concesionarul exclusiv
al ziarelor Mi-
Seara
Representantul socie-
anonime al anua-
de comert
DI
Concesionarul
al afi§agiului tram-
waiele comunale, etc.
LEFON
www.dacoromanica.ro
_
FOR
S. BARASCH BUCURESTI, STRADA REGALA No. 9
DAME
SALONUL RENOVAT CU
BINE SEPARATE PENTRU :
COAFAT DINCTURA
CAPUL
MANICURE
FINE
MODELE VARIATE
la dispozipa Onor.
clientelei pentru incercare.
PRETURILE CELE MODESTE

LECTIUNI DE COAEURA MODERNA
CERETI NOUA REVISTA No. 3 DE MODERNE
TELEFON 27/25 27 25
I
PaRUL
NUMAI INSTANT
TINCTURA DE PAR INOFENSIVA, LEI 5.
Rouge
Lichid roz pentru buze, Lei 2.-
Rouge Hysterieux
Lichid roz pentru obraz, ei
SE DE LA
FARMACII
UNDE NU SE FE,
DIRECT LA DEPOZITUL GENERAL
STRADA REGALÄ, 9 TELEFON

www.dacoromanica.ro
BANI
MINERVA
APARE DIMINEATA, ULTIMELE TELE-
GRAFICE TELEFONICE DIN LUMEA
Cel mai
popular .. mai
ziar din
tará .. Cel mai
pede bine infor-
.. Articole
ilustratii perfecte.
www.dacoromanica.ro
E BANI!
FRUMUSETEA
De aceia timpul pentru

jirea corpului a nu e limp
de std sea md
in grija de frumusete.
nu la mai bine
Pudraproduse ale
care
de
ce
toare.
-
PUDRA
Sunt Ideale pentru

i
De vinzare la toate Magazine e de Farmaci

Drogueril, Bazaruri, etc.
www.dacoromanica.ro
SUVERANII ROMÂNIEI
www.dacoromanica.ro
M. S. REGINA MARIA M. S. REGELE FERDINAND I
www.dacoromanica.ro
«MINERVEI»
CRONOLOGIE PE ANUL 1916
crearea revolutia din Europa

7424 din 11 68
crearea desfiintarea In
Gregorian 6010 Transilvania . 68
fondarea Romei 2865 Principat.
Dela lui Christos 1916 improprietärirea 52
Dela Romanilor Dacia 1872 Dela rdnfüntarea
creetinarea Romänilor . 1695 a Rominilor transil-
desbinarea bisericii väneni 52
de cea . . 862 detronarea principelui Al.
descäliditoarea lui Cuza 50
Negru, Domnul
Dela Intemeiarea
dovenese ...... Mol-
Dela Infiintarea Metropoliei Mol-
dovei Juga-Vodä .
626
571
515
suirea
Rege al
Dela redevenirea Romei
a Italiei
a primului
Carol I.
proclamarea independen-
46
moartea Statului . . . 39
512 » din nou a Basara-
inventiunea artei tipogra- 38
fice 474 realipirea Dobrogei . . 38
ocuparea Dela proclam. Regatului 35
Turci 462 Incoronarea
Dela descoperirea . 416 Romän 35
reformatiunea lui täranilor 9
desrobirea limbii nationale mai mari
de a Turciei Europene Intro
In limba 347 Bulgari, Greci Serbi crea-
moartea lui Mihai-Viteazul rea statului . . . 3
al . 315 redobindirea
trecerea Transilvaniei supt a jud. Durostar
de Habsburg
.....
inventiunea maeinelor
vapori
Bucovinei . . .
prima räpire a Basarabiei
. 216
209
141
103
liacra
european
marelui
moartea lui Carol I primal
al .
2
2
3 s
revolutia Tudor a M. S.
mirescu 95 I 2
LEGALE
24 Ianuarie,.aniversarea unirei August, aniversarea M. S.
din 1859. gelai Ferdinand L
11 Fevruarie, aniversarea Revolutiunii din 30 August, aniversarea luärei redutei
1866, In Români.
dinastü In 30 Septenivrie, aniversarea A. S.
14 Martie, proclamarea Regatului R. Principesei Elisabeta
niei 1881. 3 Octomvrie, aniversarea S.
8 Aprilie, Plebiscitului pen- R. Principelui Cara
alegerea primului al 10 Octomvrie, aniversarea M. S.
niei din familia Hohenzollern. Regina Maria.
24 Aprilie, zina a M. S. 28 Plevnei
Elisabeta. dela Turd armatele
1, 10 Mai, alegerea sosirea suirea
tronul a primului Domn 16 aniv. M. S.
stabilirea dinastii In Elisabeta.
10 Maiu, proclamarea independentei Ro- 21 achy. A. S. R. Princ.
mâniei 1877 Incoronarea
Rege al 1881. 23 Decemvrie, aniversarea A. S. R
11 aniversarea Revolatiei din mica Ileana.
s'a definitiv autono- 27 A.S.R.
mia mica principesä Maria.
22 ziva onom. a M. S. Regina Maria. 28 Decemvrie, aniversarea M
5 August, aniversarea A. S. R. S. Regina M. S. Ferdinand.
Principelui Nicolae.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 3
SARBATORILE CE SE TIN IN ADMINISTRATIA A C. F. R.
Ajunul anului st. n. 1 Petre Pavel 12 st. n.

Sf. Ierarh Vasile 14 » 1 Sf. 2 August 1
Botezul 19 » 1 Schimbarea Fatä 19 1
Sf. loan Botezätorul 20 » Adorm. M. D-lui 28 1
15 Fevruare Nast. Maicii D-lui 21 Septemvr. » 1
Buna Vestire 7 Aprilie 1» Inältarea Sf. 27 1
22 1 Paraschiva 27
s Sf. Dumitru 8 Noemvr. 1
Sf. 24 1 Sf. Arh. Mih. 21 1
» 4 1
Sf. Gheorghe 6 Sf. Nicolae 19
Onom. M. S. Reginei 7 » 1 Ajunul Dom.n. 6 1
Intron. primul. Rege 23 1
s »
Inältarea 1 » 1
Nasterea 8 1
Coast. Elena 1
9 »
SARBÄTORILE
prescrise de Sinod, ce se de biserici, de de
publice de Tribunale CurVi
Duminicele In genere urmatoarele 24 Sf. loan Botez. (Drag.)

29 Sf. Petri» Pavel
impr. Sf. 20 Iulie Sf. Profet
Botezul Domnului. 6 August Schimbarea la
Sf. Botezitorul. 15 Ad. M. (Sf. Maria)
30 Sf. trei Ierarchi V. Gr. loan 29 Sf. loan
2 Intämpinarea Domnului. 8 Septemvr. M. Domn. (Sf. Maria)
25 Martie Buna Vestire. 14 Iniltarea Crucei
3 Aprilie Duminica Floriilor. 14 Octomvr. Cuvioasa Paraschiva
10, 11 12 Pasti 26 Sf. Dumitru
23 Aprilie Sf. Gheorghe 8 Noemvrie Arhanghelii Mihail
19 Joia 21 Intrarea in a M.
21 Main Sf. Impär. Constant. Elena. 6 Decemvrie Sf. Nicolae
29 30 Main (douä 25, 26, 27 Nast.Doma. (Criciun) 3
tin cursuri la 30 14 Octomyrie.
SkRBÂTORILE LEGALE
ce se de instanlele judiciare de vacante de Duminici
Domnului. 8 Septemvr. 3 . . . . 10, 11, 12

Inältarea Sf. . . . . 14 Sf. Gheorghe 23
Sf. Dumitru. 26 Octomvrie Suirea pe a prim. Rege 10 Mai
Mihail Gavril 8 Noemvrie Inältarea . . . 19
Sf. Nicolae 6 Decemvrie Constantin Elena . 21
Do:nnului. . 25, 26, 27 Pogorlrea Duhului . 29
Domnului . . . . 6 Sf. Treime 30
Sf. loan . . . 7 Sf. Petru Pavel 29
Unirea Principatelor . . . 24 » Adorm. . 15 August
Buna Vestire 25 Martie
aceste nu se protesteaa. polite.- Vacantele cele mari tin 2 dela
la 31 August. - Vacantele cele tin dela la
non inclusiv, din Joia Mare la Duminica inclusiv. -
nu tin vacanta patru la 6 zile la
www.dacoromanica.ro
4 CALENDARUL »
CE TIN COMERCIANTII DE ORASE IN GENERE CONFORM LEGEI

REPAOSULUI DUMINICAL
Art. 1. - impiegat, elev (ucenic), 8, Intreprinderile de iluminat, distri-

precum intrebuintat butie de a
vreun stabiliment sau Intreprindere cele care foc
sau se va sportul pe pe uscat, de
de repaos de
mai jos notate, orele 9. Industriile care materiile ce servese
6 dimineata a doua la aceiasi fabriarii supuse stricäciunii s'ar
In acest timp stabilimentele comerciale in cazul s'ar intrerupe
industriale vor de a bricatiunea timp de 24 ore. In toate aceste
vor fi personalul stabilimentelor,
Art. 2. - Zilele cari, de in va de repaos
a se spre
Stabilimentele fotografice.
Anul 5. - repauzul acordat
Botezul Domnului Ianuarie). gului personal inchiderea unui stabili-
Ziva Unirei (24 ment, fie fie de
si a doua de Paste (10 tori la art. 2, aduce prejuditii
qi Aprilie)! publicului, jigni functionarea nor-
George (23 Aprilie). a stabilimentului, repausul pentru
Zece Maiu. sau numai pentru o anume
Maria Mare (15 August). epoca a anului, va fi :
Dumitru (26 Octomvrie). 1. In o zi a fie pentru
Prima a doua de Crliciun (25 intregul personal, fie o parte
26 Decemyrie). din el:
2. De la Luni la
Art. 8. - In comunele urbane tärgu- asemeni. ce voi se
soarele din comunele rurale, in cari de una din aceste exceptiuni
mineca la art. 2 trebue o autorizatiune
va vre-un iarmaroc, obor Ministerului Industriei Comerciului,
stabilimentele comerciale ce Art. 6. - Stabilimentele de ras, coafat
desfac in detaliu lucruri necesare popu- frezat vor sta deschise
rurale, vor fi deschise la Duminica ore d. a.
2 ore p. personalul va se vor vor sta inchise
repaos a doua la a doua la
care timp stabilimentele Art. 7. - Stabilimentele comerciale din
vor fi dispozitie nu se balneare
aplia localitate mai fi climaterice vor puta fi deschise
o de lele de cu tinere
Art. 4. - exceptate obligatiu-
In tot timpul sezonului. acest caztper-
nile art. categorii
sonalul intrebuintat va puta eel
Fabricatiunea desfacerea produse- o de repaos timp de 15
alimentare destinate consumatiunei 8. - stabilimentele
de trei la
comerciale vor fi deschise in comunele
; rurale, de Duminicele
zilele de
vor orele 11 dim. la 9 de
2. restaurantele, debitele de sau
spirtoase, cafenelele, cofetäriele periodic sau obor comuni,
arciumele eau stabilimentele
3. Chioscurile de jurnale debitele de merciale vor deschise
tutun ce nu desfac alte märfuri deat cele ziva.
specificate la art. 60 din legea monopolu- Art. 5. - contraventiune la dis-
tutunurilor. pozitiile acestei se va pedepsi
4. Spitalelet ospiciile, azilurile, casele 20 la 200 In caz de
de farmaciile. amenda se va indol.
5. Stabilimentele de 14. - Dela lege se excep
6. Grädinele publice, teatrele, spectaco- toate institntiile Statului Admi-
muzeele in general nistratiile care se administreazä
servesc pentru distractia publicului. regulamentele speciale
7, Desfacerea naturale. Oficial No. 12 din 14 1910).
www.dacoromanica.ro
.CALENDARUL 5
1. Zile le de Vineri de peste an. 5. Sintei-Märii dela la 14

2. Bobotezei, 5 August.
3. dela 22 Fevruarie 6. Capulni Ion, 29 Aug.
9 Aprilie inclusiv. 7. Zina Crucii, 14
4. lui 6 8. 15 Noemvrie
la 28 (3 2 la 24
DESLEGAREA STULUI
Vinerile natterea Mercurea Vinerea

mului numai pentru ;
Mercurea Vinerea In siptämäna Patti
Dum. Dum. Fiului risipitor. pentru hranei.
COMPT ECLESIASTIC
anului 5 Duminica 3
Sfintele Patti,
Crugul
lia
Litera Pascaliei
Carnavalul 7
Triodul Incepe la
....3
. .
14
T
7
31
ilor
Prasnicului, Main . .
Inaltarea Domnului, Maiu
Main
Duminica Rusaliilor, Mai
10
4
19
29
de Carne Februarie 14 Läsatul post. Sf. Apost. 5
» de Fevruarie . . 21 Postul Apost. 3 2 zile.
CALENDAR CATOLIC
de aur 17 Floriile . . . . 3 (16
Epacta 25 . . . 10 Aprilie
solar 24 Inältarea . . . . 19 Main (1
Indicationul roman 14 Rusaliile . . . . 29 Main (11
B.A. . . . 5 (18
Septuagessima 7 Fevr. (20 Februarie) Joia Verde . . . 9 (22 lunie)
Martea 23 (8 Martie) Dum. adventä . . 20 (3 Decemb.)
Mercurea (9 Martie.)
CALENDARUL MUSULMAN
1334 1 Rebi-ul-achir . . 1916 23 1334 1 Scheval . . . . 1916 19

Djarnazi-ul-avvel. 21 1 Zilkade . » August 17
Djarnazi-ul-achir. Martie 29 » 1 Zilhige . . . . » 16
» 1 . . . . 25 1335 1 Muharem . . . » Octom. 15
1 . Mai 21 1 Safar . . . . Noemb.
» 1 Ramadan. . . . 19 1 Rebi-nl-avel . . s
www.dacoromanica.ro
VEHIU
1 (t) T. lmpr. 14 Felix

2 P. Silivestru P. Romei 15 Mauru
3 Proorocul Malahia 16 Marcelin
4 Soborul a 70 17 Antoniu
5 S. Teopim Teona (p.) 18 Prisca
Mercurl 6 Domnulul 19 Canut
7 Botezitorul 20 Sebastian
8 omnica 21 Aloisia
9 Sf. Martirul Poliect Vicentiu
10 C. Grigorie Episcopul 23 Log.

11 t P. Teodosie c. mare 24 Timotei
12 S. Tatiana 25 Cony.
Mercuri 13 M. Stratornic 26 Policarp
Joi 14 Pr. M. 27 Ion Crisost.
15 C. Pavel Ion 28 Carol Magnu
16 Inchin. Ap. Petru 29 S.
17 t Antonie c. Mare 30 Martina

Luni 18 t P. Atanase Ciril 31 Petru
Marti 19 Macarie 1 Fevr.Ignatie
Mercuri 20 t C. Ef timie Mare 2 Mar
Joi 21 Maxim 3 Blasiu
22 Apostol Timotei 4 Veronica
23 Sf. Clement Agata 5 Agatha
24 C. Xenia Romana (S.N.) 6 Dorothea

25 t Sf. Grigore Teologul 7 Renauld
26 C. Xenofon cu ceata 8 loan de Matha
27 t Ad. Sf. Ion Crisost. 9 Apolonie
28 Efrem Sirul 10 Scolastica
Vineri Ad. Sf. Ignatiu 11 Eufrosina
Sf. Vas. Gr. Ion 12 Eulalia
31 Sf. Kir. loan 131Benignus
FAZELE LUNARE. La 8 Luna ger ; la 15
din ; La 23
la fine cald ; La 30 nor frig.
www.dacoromanica.ro
IANUARIE
www.dacoromanica.ro
Martirul Trifon 14 Valentin
Martl 2 (t) Domnulul 15 Faustin
Mercuri 3 Sf. dreptul Simeon 16 luliana
4 C. Isidor Pelusiotul 17 Constantina
5 S. Martia ata 18 Simeon
6 C. P. Vucol Episcop 19 Susana
7 Sf. Partenie Luca

20 Elefteriu
8M. Teodor Stratilat 21 Eleonora
9 Sf. Martir Nicefor 22 Petru C.
10 t Sf. Mart. Haralambie 23 Severus
Joi 11 Sf. Martir Vlasie 24
Vineri 12 P. Meletie Arhiepiscop. 25 Ap.
13 Martinian 26 Alexandru
14 Axentie 27
Luni 15 Apostolul Onisim 28 Leandru
Marti 16 Sf. Mart. 29 Cassian
17 M. Teodor Tiron Albin
Joi 18 P. Leon Papa 2 Simplicius
19 Sf. Apostol 3 Cunecunda
20 P. Leon Ep. Catanei 4 Casimir
21 C. 5 Teophil
22 M. din Eugenia 6 Victor
23 Sf. Policarp 7 t) Martea gr.
Mercuri 24 t Capului Sf. Ion M.
25 Sf. Tarasie 9 Francisca
26 Teodosie Profirie 10 40 Martiri
27 C. Procopie Eulogiu
28 P. Vasile 12 Grigorie
29 Cesian Romanu 13 Eufrosina
FAZELE LUNARE. La 6 Luna timp

13 din frig nor; 21 Luna
ninsoare, apoi ; La 28
ger simtitor.
www.dacoromanica.ro
FEB RUARIE
www.dacoromanica.ro
Marti C. Maica Evdochia 14 Matilda
Mercuri 2 Sf.Martir Toodot 15 Longinus
Joi 3 S. Vasilie 16 Herbert
Vineri 4 Sf. C. Gherasim 17 Gertruda
5 Conon 18 Ciril
6 S. 42 M. din Amorea 19 Iosif Logotn.

Luni 7 M. Vasileu 20 loachirn
8 Sf. Teofilact. Märturisit. 21 Benedict
Mercuri 9 t 40 Mucenici 22 Octavian
10 Codrat Otto
11 P. Sofronie Patriarhul 24 Gabriel
12 Teofan 25 (t) B. Vestire
13 Ad. moa§t. Sf. Nichita 26 Emanoil

Luni 14 Benedict 3
27 Ruppert
15 Martira Agapia 28
Mercuri 16 Sf. Martir Savin 29 Eustatiu
Joi 17 P. Alexe orn, lui D-zeu 30 Quirmus
18 Ciril Ierusaliteanu 31 Rudolf
19 M. Hrisant 1 Apr. Hugues
20 Sf. S. 2 Francisc
Luni 21 C. Iacob Episcopul 3 Ricard
22 M. Vasile Preot. 4
Mercuri 23 Mart. Nicon (S. Den.) 5 Emil
Joi 24 Pärintele Zaharia 6 Sixtus
25 (t) Vestire (S. D.) 7 Rusin
26 Sob. Arhang. Gabriel 8 Amanda
27 Matroana 9 Maria El.

28 tefan Ilarion 10 Ezechiel
Marti 29 11
Mercuri 30 Ion 12 Eustrogiu
31 Sf. Ipatie Episcopul 13 Marcelin
FAZELE LUNARE. La 7 Lunä cu timp
fine vânt cu de La 14 din ger,
apoi ; La 22 timp
frig ; La 29 ger.
www.dacoromanica.ro
MARTIE
www.dacoromanica.ro
Vineri 1 C. Maria Egipteanca 14 Triburtiu
2 C. Titu Romanul (S. L.) 15 Anastase
3 (t) Hie (S. Den.) FlorHie

4 losif (S. D.) 17 Anicet
5 Mart. Teodot (S. D.) 18 Perfectus
6 Cv. P. Ef (S. D.) 19 Antoniu
Joi 7 George (J.M. S.D.) 20 Victor(J.C.T.
8 Ap. (V.M. S.D.) 21 Anselm (V.S.
9 M. Epsichie 22 Caiu, (S.
10 Sf. Pagte 23 (t) Sf. Pagte

Luni 11 (t) Sf. 24
12 (t) 25 Marcu
Mercuri 13 Mart. Artemon 26 3 Anacletus
14 Martin Episcopul 27 Anastasiu
Vineri 15 t Isvorul 28 Vitalis
16 Mart. Agapi etc. 29 Petru M.
17 t Sf. Apostol Toma 30 Caterina
Luni 18 loan 1 Ap. Filip
Marti 19 Ion din 2 Athanasie
Mercuri 20 M. Teodor Stratilat 3 (t) Crucii
21 Mart. lanuarie 4 Monica
22 Sf. Teodot 5 Pius V. Papa
23 (t) Martir George 6 loan P.
24 Sf. Elisabeta 7 Stanislaus

25 Sf. Evang. Marcu 8 Mihail
Marti 26 C. Vasile Ep. Gazei 9 Grigorie
27 Ap. Simeon fr. Domn 10 Anton
Joi 28 A. lason Sosipatru 11
29 din 12 Pancratiu
30 Apost. lacob fr. Domn. 13 Servatiu
FAZELE La 6 Luna frig, nor fine
rece ; La din timp dar rece,
fine bine ; La Luna timp fine
vant rece ; La 28 ploae, ames-
www.dacoromanica.ro
APRILIE
www.dacoromanica.ro
Profetul Irimia Pahomiu
Luni 2 Adorm. Sf. Atanasie 15 Sofia
3 Laura 16 Honoratiu
Mercuri 4 Sf. Pelaghia 17 Job
Joi 5 Sf. 18 Viegand
Vineri 6 Sf. dreptul 19 Saba
7 Mart. Acachie 20 Bernardin
8 Apost. Ev. loan 21

9 Proorocul Isaia 22 luliana
10 Apostol Simon (S. N.) 23 Desideriu
Mercuri 11 Mart. Mochie 24 Urban
Joi 12 Epifanie 25 loan
13 Sf. Mart. Glicherie 3 26
14 Mart. lsidor 27 Wilhelm
15 Pahomie cel Mare 28 Germaniu

Luni 16 Sf. Teodor Sfintitit 29 Maximin
Marti 17 Apostolul Andronic 30 Felix Papa
Mercuri 18 Sf. M. Teodot Petru 31 Petronila
Jol 19 Ináltarea Domnulul 1 lun. nält.D .
Vineri 20 Sf. Mart. Talaleu 2 Marcelin
21 (t) Sf. Const. Elena 3 Clotilda
22 Mart. Vasile 4
Luni 23 C. Sinadon(I.M.) 5 Bonifaciu
Marti 24 Simeon 6 Norbert
Mercuri 25 t A 3 afl. cap. Sf. loan 7 Robert
26 post. Carp (J. M.) 8 Mihaiu
Vineri 27 M. Terapont 9 Felicia
28 Perintele Nichita (S.M.) 10 Victoria
29 (t) RusalIlle 11 (t) RusalIlle

30 Trelme 12
31 Ap. Ermeu Ermie 13 Tobias
FAZELE LUNARE.La 6 timp frumos cald,
La 13 Pittrarul din timp variabil ; La 20
timp la fine plose La 28
timp seuin fine
www.dacoromanica.ro
MAIU
NOTITE.
www.dacoromanica.ro
IUNIE
Mercuri M. Justin Filosoful 14 Basiliu

2 Nicefor 15 Velus
Vineri 3 Sf. Mart. Lucian 16 Beno
4 Pärintele Mitrofan 17 Adolph
5Sf. Mart. Dorotea (L.S.) 18 (t) Sf.

6 Visarion P. S. P.) 19 Florentina
7 Sf. Mart. Teodot 20 Adolf
Mercuri 8 Sf. M. Teodor Stratilat 21 Alois
9 S. patr. Alexandriei 22 (t) la Verd
Mart. Timoteu 23 Sidonia
11 Apost. Vartolomeu 3 24 t Ion
12 Onufrie Petre 25 Prosper
Luni 13 Sf. Mart. Achilina 26 Paul
14 Pr. Eliseu C. Matei 27 Ladislau
Mercuri 15 Sf. Profet Amos 28 Leon Papa
16 Sf. Tihon Episcopul 29 (t) Petru P
Vineri 17 Sf. Emanoil, etc. 30 C. Apostoli
18 Martirul Leontie Teobald
19 Sf. luda fr. 2

Luni 20 Sf. Metodie Episcopul 3
Marti 21 M. lulian din Tars 4 Ulrich
22 M. Evsevie d. Sevastia 5
23 Mart. 6
24 loan Botez. 7
Sâmbätä 25 Sf. Mart. Fevronia 8 Elisabeta
26 C. David din Tesal. 9 Ciryl

Luni 27 Sf. Samson 10 Amelia
28 Ad. m. Chir. Ion 11 1
Mercurl 29 Ap. Petru 12 Guilbert

30 Sinodul Sf. Apostol Margareta
FAZELE LUNARE. La 4 ploae märunta rece

; La 11 din rece, ploae
i fine bine ; la timp schimb.,
; La 26 cald, la fine ploae tunete.
www.dacoromanica.ro
PRINCIPII
www.dacoromanica.ro
A. S. R. Principe le mo§tenitor Carol. - A. S. R. Principesa Elisabeta (sus).
A. S. R. Principesa Maria.- A. S. R. Principe le Nicolae (la mijloc).- A. S. R. Principesa
- A. S. R. Principe le Mircea
IUNIE
NOTITE
www.dacoromanica.ro 2
Vineri S-iii Cosma Damian 14 Bonaventura
2 Vestmânt. Maicii D-lui 15 Räspl. Apost.
3 S. M. lacint Anatol. 16 Valerie

Luni 4 Pr. Andrei Criteanul 7 Alexe
Marti 5 C. Athonitu 18 Friderich
Mercuri 6 Pr. Sisoe cel Mare 19 Vicentiu
7 M, Chiriachi, C. Toma 20 (t) Prof.
Vineri 8 Sf. Martir Procopie 21 Pracsedes
9 Sf. lerom. Pangratiu 22 Maria Mag.
10 Sf. 45 Mr. din Nicom. 23 Apolinarius
Luni 11 Sf. M. Mart. Eufimia 3 24 Cristina
Marti 12 Mr. Proclu lacob Apost.
Mercuri 13 Soborul Gavril 26 Ana
Joi 14 Apustol Achila 27 Pantelimon
Vineri 15 Mart. Kiric Julita 28 Inocentiu
16 M. Antinogen Lucia 29 Marta
17 Marea Marina 30 Beatrice

Luni 18 M. lacint Emilian 31 Petru
19 M. C. Dia 1 Aug. German
20 (t) Prof. 2 Portinicula
21 Simeon loan 3 Eliazar
Vineri 22 Sf. Maria Magdalena 4 Dominic
23 M. Trofim Teofil 5 Oswald
24 Martira Cristina Sc. la

Luni 25 t Ad. Sf. Ana 7 Gaetan
Marti 26 Sf. Mart. Ermolae 8 Chiriac
Mercuri t
27 Sf. Dr. Pantelimon 9 Roman
Joi 28 Ap. Prochor Nicanor 10 Laurentiu
Vineri 29 Sf. Mart. Calinic Susana
30 Ap. Siluan 12 Clara
31 Sf. Evdochim (L.P.S.M.)
FAZELE LUNARE. La 4 Luna la Inceput ploaettunete,
apoi bine ; La din ploae, in varia-
La torentiale, apoi bine ; La 25
cu timp plows friguros.
www.dacoromanica.ro
NOTITE.
www.dacoromanica.ro
'
Luni Inch. Sf. Cruci 14
Marti 2 Ad. Sf. 15 Ad.
Mercuri 3 Isachie 16 Rohu
4 Sf. 6 din Efes 17 Libertus
5 Martirul Eusigen 18 Elena
6 (t) la 19 Sebald
7 Martirul Dometie 20 Bernhard

8 Sf. Emilian Romanu 21 Anastasia
Marti 9 Sf. Mathia 3 22
Timotei
Mercuri Laurentie 23 Filip
11 M. Eviplu P. Nifon 24 Bartolomeu
12 M. Fotie Anichint 25 Ludovic
13 Maxim 26 Zeferin
14 Profetul Michea 27 Russu

15 Ad. Domnulul 28
Marti 16 Ad. Mahramei Donm. 29 c. Ion
Mercuri 17 Sf. Martir Miron 30 Roza fecioara
Joi 18 Mart. Flor Laur 31 Raimund
Vineri 19 M. Andrei Stratilat 1 Sept. Egidiu
20 Profetul Samoil 2
21 Apostolul Tadeu 3 Mansuetus

22 Martirul Agatonic 4 Rosalia
Martirul Lupu 5 Laurentiu
Mercuri 24 Sf. lerom. Eftichie 6 Magnu
25 S. Vartol 7 Regina
26 M. Adrian Natalia 8 N.
27 Parintele Pimen 9
28 Arapu Nicolae
29 T. C. loan (post) 11 Protus
30 Sf. Alexandru, loan, etc. 12 Guido
Mercuri 31 Bräul D-lui 13 Teofil
FAZELE LUNARE. La 2 Luna timp apoi nor,
ploae ; La 9 din timp frumos
cald, apoi ploae ; La 17 noua timp frumos cald ;
La 24 timp cald, la variabil.
www.dacoromanica.ro
AUGUST
E.
www.dacoromanica.ro
Sf. Simeon 14 Sf. Cruci
Vineri 2 M. Marnant loan 15 Constantin SEPTEMBRIE
3 Sf. Antim 16 Corneliu
4 Sf. Martir Vavila 17 Lambert

Luni 5 Sf. Profet Zaharia 18 Toma Apost.
Marti 6 Martira Eudoxia 19 lanuarie
Mercuri 7 Sf. Mart. Sozonot 20
8 (t) 3 21 Ap. Mateiu
Vineri 9 Sf. P. loachim Ana 22 Mauriciu
10 M. Minodora, Mitrod. 22 Tecla
11 Cuvioasa Teodora 24 Concep. S. I.

Luni 12 Martir Autonom 25 Cleophas
13 S. M. Centur. 26 Ciprian
14 Sf. (post) 27 Cosm a
Joi 15 Sf. Nichita Visarion 28 Vinceslas
16 Sf. Eftimia 29 Mihail
17 Sf. Sofia, Elpida 30 leronim
Evmenie Oct. Rernigiu

Luni 19 Martirul Trofimat 2 Lesdegar
Marti 20 Mr. Eustatiu Placida 3 Candidu
Mercuri 21 Apostolul Codrad 4 Francisc
Joi 22 Sf. M. Foca 5 Aurelia
23 t Zorn. Sf. loan 6
24 Tecla 6 Marcu
Duminici 25 Maica Eufrosina 8 Brigida

26 t Adorm. Sf. loan Evan. 9
27 Sf. Martir Calistrat 10 Francisc
28 Cuviosul Hariton 11 Buchard
Joi 29 Cuviosul Chiriac 12 Maximilian
30 Sf. Grigore Ep. Arm. 13 Eduard
FAZELE LUNARE. La timp frumos cald ;
La din timp frumos la fine v5nt ploae
frig ; La 16 soare, dar
; La 23 senin 51 ;
ploae rece bine, noaptea
www.dacoromanica.ro
SEPTEMBRIE
www.dacoromanica.ro
Ap. Roman
2 Mr. Ciprian Justhia 15 eresa
3 M. Dionisie Areopagit Gallus
4 17 Hedvige
5 Sf. Martirä 18 Luca Evang.
6 t Sf. Ap. Toma 19 Petru d'Ac.
Vineri Sergie Vach. 3 20 Vendelin
8 21 Ursula
9 Sf. Ap. lacob Alfeu 22
Luni 10 M. Ion din Cap.
11 S. Apostol 24 Rafail Arch.
Mercuri 12 Ap. Tarah Andronie 25 Crispin
Joi 13 Mart. Carp 26 Evarist
14 Paraschlva 27 Sabina
15 Mart Luchian preot. 28 Ap. Simeon
16
17 Profetul Osie 30
Marti 18 t Ap. Luca 31 Woligang
Mercuri 19 Prof. loll Mart. Uar 1 (t)
20 M. D. Artemie mare 2 Pomen. Rap.
21 C. Hariton mare 3 Humbert
22 Pärintele Averchie 4 Carol Borom.
23 Ap. fr Domnului 5
24 Aretha 6 Leonhard
25 S. Marchian Martin Engelbert
Mercurl 26 3f. Martir Dimitrie Gottfried
Joi 27 Sf. Basarab. 9 Teodor
28 Terentie 10 Andrei
29 M. Romana Martin Ep.
30 M. 12 Cunibert
Luni 31 Ap. Amphie 13 Stanislau
LUNARE. La 7 Pätrarul din urmä eu
curi ; La 15 eu senin dar rece, noaptea
bruinä ; La 22 ploae rece p'alocuri ;
apoi ploae, in fine bine.
www.dacoromanica.ro
La 30 Lunä nor
CTOMBRIE
www.dacoromanica.ro
ZILELE
Marti D-ri Cosma Damian 14 Jucunda

Mercuri 2 Sf. Martir Leopold
Joi 3 Sf. Martir Acepsima 16 Edmond
Vineri 4 Pärintele Ioanichie 17 Grigorie
5 M. Galaction Epistimi 18 Otto
6 Párinte Pavel 3 19 Elisabeta

Luni 7 Sf. 33 Mart. d. Mete lin 20 Felicia
Martl 8 Arh. 21 Intr. In B.
Mercuri 9 Onisifir Prof 22 Cecilia
Joi 10 A. Radion 23 Clement
Vineri 11 M. Mina, Victor, Vicent 24 Crisogen
12 Ion, Patr. 25 Catherina
Ion Crisostom 26 Conrad

Luni 14 Ap. Filip (L.S.P.Cr.) 27 Virgiliu
Marti 15 M. Gurie, Samona (I.p.) 28 Sostene
16 t Ap. Ev. Matei 29 Saturnin
17 Episcop. 30 Ap. Andrei
Vineri 18 M. Platon Roman 1 Dec. Elgiu
19 Pr. Avidia S. Varlam 2 Fabiana
20 S. Grigorie Decapolit. 3 X
21 Intrarea 4 Barbara
Marti 22 Sf. Sf. Apostol Filimon 5 Saba
Mercuri 23 C. Amfilochie 6 Sf.
Joi 24 Pär. Climent Papa 7 Ambrosie
Vineri 25 t M. Ecaterina Mere. 8 t M.
26 Alipie 9
27 Mart. Persul 10 Malachie

Luni 28 nou 11 Damaschin
Marti 29 M. Paramon Filimon 12 Epimach
Mercuri 30 t Ap. Andrei chem. 13 Lucia
FAZELE LUNARE La 6 timp noros

La 14 frig, nor arare ori Be-
nin; La timp apoi ploae
frig; La 28
www.dacoromanica.ro
NOEMBRIE
www.dacoromanica.ro
Joi Pr. Naum 558 in Chr. 14 Nicasie
Vineri 2 Lr. Avacum 446 in Chr. 15
3 Pr. 600 in Chr. 16
4 Martira Varvara 17 Adelaida

Luni 5 C. cel 3 18
Martl 6 (t) Sf. 19 Achil
7 Sf Filoftea (C.-Arges) 20 Nemesiu
Joi Cuviosul Patapie 21
Vineri 9 Sf. Ana 22 Flavian
10 M. Mina, Ermogen, Egr. 23 Victoria
11 Daniil Stalpnic. 24 Adam .

Luni 12 Spiridon Episc. 25 Chr.
Marti 13 Sf. Axentie, Eustatie 26 M.
Mercuri 14 Sf. Thirs. Lifkie, etc. 27 loan
Joi 15 t Martir Elefterie 28 Copii martiri
Vineri 16 Profetul Ageu 29 Toma Episc.
17 Danill 30 David
18 M. Sebastian Zoe 31 Silivestru

Luni 19 Mart. Bonifaciu 1 Ian. 1917
Marti 20 Mart. Ignatie 2 Macariu
Mercuri 21 Mart. 3 Sf.
Joi 22 M. Anastasia otr. 4 Titu
Vineri 23 Sf. 10 martiri din Krit. 5 Telesfor
24 Martira Eugenia 6 Botezul D.
25 (t) Domn. Is. Chr. 7 Lucian

LenI 26 (t) Soborul Prea 8
Martl 27 (t) Sf. 9 Adelaida
Mercuri 28 Sf. 20.000 din Nicom. 10 Agathon
Joi 29 Prunci de Irod 11 Hagenius
Vineri 30 Martira Anisia 12 Arcadiu
31 Melania 13
FAZELE LUNARE. La 5 din cu timp
apoi ; La 18 Lunä nouä cu timp noros
apoi ; La 20 Pätrarul timp frumos cäldut
; La 28 cu nor, apoi ninsoare,
www.dacoromanica.ro
nrmä ger.
DECEMBR1E
www.dacoromanica.ro
30
CALENDARUL EVREESC
5676 1916
15 Hamisauser 7
Odar 1 » 23
14 Micul Purim Fevruarie 5
Be Adar 1
11 Postul Esterei Martie 3
14 * Purim (Criciunul) 6
15 * Susan-Purim 7
Nisan 1 » 22
» 15 * Passach 1-a zi Aprilie 5
» 16 * » zi 6
21 * zi 11
22 * zi 12
Ijar 21
18 * Lag. B'omer Maiu 8
Sivan 1 20
6 * Serbarea zi » 25
» 7 * » a doua zi 26
Thamuz 1 18
16 Post Templulni 14
Ab 1 18
» 9 Post Arderea Templului (Tise-be-av) . . 26
Elul 1 August 17
5677 1916
* (Ros Hassanah) 1-a zi Septemb. 15
2 * » » zi 16
4 * Postul Ghedaljah 18
10 * Serb. Reconcilierei (Post mare) » 24
15 * Cuqcelor »
16 * a 2-a zi . . » 30
21 * Serbarea Palmierilor (Hosana Raba) Octom. 5
* Finele (§eminiAteret) . . » 6
23 * Priimirea legei (Simchas Toro) . 7
Marschevan 1 15
Kislev 1 Noemv. 13
25 * Inaugurarea templulni . Decem. 7
Tebet 1 1.3
10 Post Luarea » 22
NB. - care au o stea * sunt särbätori mari
se severitate.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL eMINERVEI»
BALCIURILE DIN
evruarie in 2, Domnului, la (Neamt), Galati. In 8 la Piatra.

Martie 9, 40 Mucenici, la Grind (Ialomita), Roznov,
(Neamtu), Brancoveni (Romanati), Jupa, Ciupagea Câmpu-Mare
(Teleorman), Giurgeni (Ialomita). In 13, la In 25
la Greci Tigveni Chiojdeni, Stänesti Negresti
La Teodor, In Marti Miercuri la
In D. Floriilor,la Giurgeni, Ciochina (Ialomita).
Aprilie 23, Sf. Gheorghe, la (Neamtu), Res-
(Roman), Slatina, Caracal, Lupoaia (Mehedinti), R.-Sarat, Polovraci
(Schitul), (Gorj), Slobozia (Ialomita) (Vlasca),
Maiu 21, Sf. e Elena,la Ocna, Dobroteni
Roznov (Neamtu). Galati. La Indltarea Domnului, In Pitesti, T.-Jiu, Uda
Mare (Muscel), (Ialomita),
(Roman), La Mogi, in Bucuresti, Mavrodin (Teleorman), Oltenita
la Alexandria Vaideeni In
tuturor la Piatra-Neamtu, Chiojdeni (Ialomita), In Pitesti,Ulmeni (Ar-
(Ialomita), Jilava Piatra, Negresti (Vasluiu).
Drdgaica, la Buda (R.-Sarat),
Giurgeni (Ialomita), Cimpu-Lung, Cornätel, Brosteni
hedinti). 29, Sf. la Viziru-de-Sus
(Ialomita), Talpa (Neamtu), Boghecea, Sagna, (Roman),
In 20, la (Vasluiu),
(Neamtu), Fälticeni, Ra-
diana Giurgeni (Ialomita), Dumitresti In 24 la Jilava
pilati (Roman). In 27 Sf. Pantelimon, la Ocna Davideni (Neamtu), Curtea-de-
Argintoaia (Mehedinti), Dräghiceni (Olt),Vaideeni Panteleimon
August la 6, la (Mehedinti), Poenari (Arges),
(Muscel), (Roman), Damienesti (Roman), Bogdana (Tutova), 15
Sf. Maria Mare, T.-Jiu, Curtea-de-Arges, Constanta, Ulmeni (Ilfov), Du
Giurgiu, (Abatoriu), Giurgeni (Ialomita), Cotroceni (Ilfov),
Deleni (Vasluiu), (Prahova). In 29, Tderea capului loan-
la Comänesti, (Ialomita). Davideni (Neamtu),
Mircesti, Ingani (Roman). 30, la (Dâmbovita).
Septemvrie 8, Sf. Maria la tine 25 zile,
(Gorj), Giurgeni (Ialomita), Buda (R.-Sarat), Ciochina (Ialomita),
(Roman). (Prahova). In 14, Ziva la Drägäsani
Negresti Scheia, (Roman), (Prahova).
Ootomvrie, 14, Vinerea Mare, Targu-Jiu, Godeni (Muscel),
bozia Galati. In 26 Lupoaia (Romanati), Negresti (Vasluin),
Noemvrie 8, Sf. Voevozi, Ocna, Piatra, Telega (Prahova),
2, In 5, la Piatra. In 7, la
Negresti (Vasluiu).
CERETI LA TOATE LIBRARIILE CELE 3 TABLOURI IN CULORI :

Un admirabil tablou originalul marelui pictor
Cel mai räzboinic voevod
MIHAIU-VITEAZUL
sugestie Pretul Lei 1.50.
cest
ne apare din
o putere de
Dintre tablourile pictorului unul din mai sugestive este

1ntitulat
SEANTA MAREA VINERI A PATIMILOR mare meritp se
casa oricärui amator de frumos.-Pregul Lei 2.-.
Editura Institutului «MINERVA» ne in alt care
prezintä
Din o n'ar
S. REGELE CAROL I sä lipseascä
care
independenta.- 50.
www.dacoromanica.ro
32 CALENDARUL »
TARIFUL PENTRU
CAME FERATE STRAINE
.
XELE
De la Bucuregti
(Gara de la... Tren accelerat
vice-versa
I II III
1 Baden-Baden .
Pred.
2012
2038 15
193,85
139,75
124,30
163,75
- 6,26
2 Berlin 1829 12 160,80 104,60 62,75 2,68

( 12 144,25 101,65 57,40 2,32
3 Bragov
4 . . .
Pred. 174
2376
10
10
20,15
234,90
14,25
161,10 --
7,95 0,54
6,58
Bruxelles
5 Budapest
.
.
.
.
.
.
Pred. 2402
879 --
10 219,50
62,55
150,90
41,35 - 6,22
1,90
Budapest
6 Frankfurt
Frankfurt
. .
.
Pred. 905
1225 10
62,55
185,15
41,35
118,90 --
20,35 1,74
5,68
7 Geneva
Geneva
. Pred.
Pred.
1951
2313
2333
10
10
10
185,15
221,75
221,75
118,90
145,50
145,50
-
--
5,32
7,29
6,93
8 Hamburg . . . 2121 12 192,90 136,50 4,25
9
Hamburg Burd. sau Pred.
. .
2182
407 -
12 191,50
35,55
121,85
24,45 --
74,50 2,32
0,90
10 Karlsbad
11 Lemberg
.
.
.
Karlsbad Marienbad Pred.
.
.
.
1686
805
10
10
3
162,75
158,95
79,85
104,75
102,15
50,95
-
30,75
4,23
3,87
12 Londra 2708 15 275,95 177,65 8,76
Londra Pred. 2734 15 275,95 177,65 8,76
13 1461 15 159,00 102,40 4,62
Pred. 1667 15 158,00 102,40 4,26
Ostanda
14
Ostanda
Paris
Pred.
2483
2509
10
10
241,00
241,05
152,85
-- 7,28
6,92
15
16
Paris
Ragaz
Pred.
2575
2601
1932
10
10
10
256,05
256,05
181,20
165,10
165,10
120,65
- 7,05
6,69
5,42
Ragaz . Pred. 1958 10 165,80 110,45 5,06
17 VienaSiaadt-Bahn 1159 10 97,15 63,95
Viena Nord-Bahn Pred. 1168 10 100,95 66,25 26,75 1,94
18 Zürich 10 191,90 124,50 5,85
Zürich Pred. 2045 10 174,60 116,65
* 19
20
21 Temigoara
. .
.
.
.
R.Va.
1584
404
576
-
10 158,95
29,20
56,45
102,15
19,65
37,95 __
1,20
1,25
22 Franzesbad.
22 Franzesbad.
.
.
.
.
1796
1822
10
10
148,55
133,15
96,85
86,65 - 4,48
Bagajele se numai la Viena.
www.dacoromanica.ro
33
TARIFELE POGTALE, TELEGRAFICE TELEFONICE

ACTUALMENTE VIGOARE
Puse in aplicare de la s. n. 1907, in conferintei universale din
Scrisori ordinare. ilustrate pe o adresa pe alta.

Taxa unei Pe partea adresei nu se poate
tara 15 gr. loco francatä mai de cinci S'a mai
10 bani, nefrancattt 20 bani defiecare 15 admis pentru ilustrate, ca
cele adresate cari fata rezervatä pentru sii fie divi-
aunt nefrancate, la destinatie se in separate prin o linie
10 bani de fiecare 15 grame, In timp din care una (care nu trebue
de suet scutite de taxii; si fie mai mare de din suprafata
pentru de se poate o mica corespondenti,
Idem, idem pentru Bucovina, Grecia, este rezervatä numai pentru
Serbia, Muntenegru, Bulgaria ca cele adresa destinatarului, care nu poate trece
interne. de cinci cuvinte.
Idem, idem uniunei Jurnale periodioe.
care limitrofe din Un-
25 50 Jurnalele publicatiunile periodice ce
Pentru externe s'a ridicat apare Rominia sunt supuse in la
tatea la 20 grame. o scrisoare e mai o taxi de pentru fiecare,
grea ca 20 grame, taxa e de 15 b. pentru foaie la gr. greutate sau fractinne.
plus de 20 gr. sau fractiune mai multe foi sub
doit sens pentru cele nefrancate. ceiali se bani de
In interiorul tot vechea fiecare 50 Ele se francheaza, fie
greutate. Numai Intre State le unite ale timbre, fie bande cu timbru pe ele,
Americei de nord s'a pus alt spor de pentru
aplicare de la 1 Oct. 1908 s. n. nitate supuse la o francare de 5 bani
francate un timbru 10 cm. pentru de fiecare 50 grame fractiune.
o greutate de 15 gr. Suplimentele nu se plitesc, fac parte
Taxa simple 25 chiar din corpul jurnalului,
Idem a unei recipise de inapoiare (re- nu peste 50 grame.
tour-recipis6), 25 bani plus recomandarea. este permis a se introduce sub ace-
Taxa foi de pentru adresate mai
Uniunea Postali de 25 destinatari.
obiectele recomandate retour-recipisa Greutatea maximii a pachet de
dispensate de este de 2 kilograme.
Scrisorile insuficient francate se Jurnalele publicatiuni periodice
la taxa dubli a insuficientei. refuzate ori Inapoiate din cause,
Scrisorile nefrancate cit se remit prezentatorilor, sunt
admise la greutate. cuti, fir& a se mai la
Nu e liber a se introduce daca deja au fost francate suficient.
monede, fie chiar vechi curs, precum Jurnalele nefrancate se depun la rebut.
medalii. cele insuficient se incarcii la
destinatie taxa a insuficientei.
trebue contini cores- Imprimate.
pondente ordinei publice 5 de
sau bunelor la din care 100 grame fractiune
cad rebut; de cad in rebut Grecia, Serbia, Bulgaria
cirtile ilustratiuni obscene. 5 bani 100 grame pentru uniu-
nu poate fi mai de 10 nea
pe 7 nici mai mare de 14 pe 9. Imprimatele insuficient francate se
po8tale de feluri: xeaza insuficienta cele nefran-
Arti deschise. cate de se depun la rebut.
Taxa Imprimatele admise pini la greu-
Grecia, Serbia, Muntenegru Bulgaria tatea pachet de 2 kilograme.
este 5 simple 10 Pachetele imprimate nu admise,
Taxa pogtale tot sau grosimea
uniunei 10 bani, cu trece de 45 cm., sau
puns plätit 20. de sul lungimea mai mare de
Taxa in 75 cm., ori un diametru de peste 10 cm.
sau Grecia, Serbia, Munte- Nu pot fi considerate ca imprimate,
Bulgaria 10 in celelalte trimiterele care contin timbre,
25 ca mandate bande de ziare, facturi
insuficient francate sau recipise incrustat
nefrancate se supun taxa a insu- pe ele, etc. fie stampilate sau nu, chiar
ficientei vechi, precum formulare de francare
pentru interiorul cit anulate nu, precum imprimat
admit cärti constituind representativ al
1916. 3
www.dacoromanica.ro
34
valori. Asemeni nu se pot expedia sub Greutatea este la 2 kilo-

ori In plic jurnale sau imprimate grame ; dimensiunile intocmai ca la
ilustrate, ci numai libere, ori imprimate. Taxa de
pachet mai este de 5 bani pentru fiecare grame
Pe corecturele de se pot fractiune, taxa este : 10
indicatiuni privitoare la tipärirea la 250 gr.
Pe ele se poate manuscrisul Asemeni IL Grecia, Serbia, Man-
ce a servit la culegerea textului, precum tenegru Bulgaria, Uniune 25
acela ce se va la 250 grame, 5 bani
pentru fiecare 50 grame, francarea
Probe de märfuri. cel parte. Hartiilor insufi-
Probe le de märfuri supuse la o francate li se Indoesc insuficienta
tax& de: 5 bani de fiecare gr. la deplina francare ca la cele-
sau fractiune, asemeni pent= Grecia, corespondente.
Serbia, Muntenegru Bulgaria. Pentru Trimitätorul unor de poate
interiorul uniunei taxa e de 10 introduce timbre interiorul inten-
la gr.; la 350 5 Inapoierea franco. Nici
de fiecare 50 grame. nu pot excede francarea
Probele trebuesc a fi putin in a corespondente.
mod partial; la deplina francare S'a admis prin din Roma (1906),
se ca la imprimate. aplicabilä dela 1 Oct. 1907 a se
Greutatea este la 350 gr.; de
nu pot fi mai mari de 30 timbre elite din
centimetri lungime, 20 10 idem
iar de sul admise veche care atins scopul
o lungime de 30 cm., diametru Coresponde* recomandate
maxim de 15 cm.
Probe le de care nu vor fi incärcate ramburs.
car partial care nu vor fi con- de corespondent& precum :
ditionate astf el ca se verifica , jurnate , impri-
continutul care vor trece peste mate, probe de märfuri, de
mensiunile mai sus, sau cari vor se pot recomandate, in
aveä o valoare comercialk se refuzä a se plätindu-se pentru
se la rebut. Asemeni inregistrarea taxa
cele puse plic colturile Abate. de francare, o de 25 bani
Probele de cereale interiorul se pentru recomandare, ori care fi greu-
admit la 550 grame se percepe tatea ; este ne-apärat obli-
ca pentru probele de francarea, la prezentare, a obiec-
ce au greutatea de 350 grame. Imprimatele, telor recomandate.
hârtiele de probele de recomandate care
trebue fie puse In bande des- ele care se
chis, sau legate astfel ca un supliment de 25 bani, se
fi verificat inlesnire continutul ; cele la imediat priimirea
In coltnrile factor special.
taxate ca scrisori Toate acestea recomandate nu pot
se predau destinatarului de ce s'au valori, in nici monede
admis a fi expediate care alte obiecte, având o
admise. Asemeni expedieri, prin Trimiterile recomandate In cas de pier-
mare nu se mai tara dau la o desplgubire de 50 lei,
ditoare ca In trecut. plus taxa de francare recomandare.
Se pot ca probe de märfuri Termenul de este de 6 luni
chei libere de care e legat un carton pe pentru an uniune,
e adresa destinatarului. data depunerii corespondentei.
sau de expirarea acestui nu se mai
despagubire. Expeditorul
Sant considerate ca hârtii de simplu poate un de
: recipisä), la prezentarea
1. Actele dresate de autoritäti, advocati, sorei sau obiectului recomandat,
ingineri, etc.; 2. Politele contractele Arziu, ce a predat pachetul la
de asigurare 3. Registrele 25 bani taxa re-
comerciale; 4. Tezele sau ori- comandare.
ce alte scrieri-manuscripte ; 5. Ori-ce recomandat fie
desemnuri, modeluri de sau alte ramburs la 500 lei
de ; 6. scrise de tra o de 10 plus taxa
partial sau In total ; 7. Manuscrisele ne mandatul postal care se aco-
insotite de probele de imprimare 8. Seri- rambursul; taxe se scad
de (lettre de voiture) sau rambursului incasat.
fracte de drum de fer (Frachtbriefe); 9. recomandate
Politele de ale caz de perdere, se
sou de navigatiune ; 10. Ori-ce 50 lei, caz fost
lucrare de pe dat expeditorul drept
pergament carton Foile de reclame suma a rambursului.
scrise recomandate
www.dacoromanica.ro
LENDARUL OMINERVEI» 35
burs se admit pentru urmatoarele fiecare 25 lei sau fractiune la suma

Austro-Ungaria Bosnia Hertegovina de 100 lei, dela 100 sus taxa
biurourile austriace din 25 bani lei sau fractiune,
Belgia, Danemarca, Elvetia, Francia, de aci este 50 de fiecare
mania Italia, Japonia, Luxemburg, 100 lei sau fractiune. mandatele externe
vegia, Olanda, Portugalia, Suedia, Tunis, se tot
China (biurourijaponeze germane). bani ; acel formular e pe carton
reea (biurouri japoneze). Tripoli (biurouri galben. Pe aceasta se percepe o su-
italiene), Greta (biurouri austriace proportional& urcarea cursului
liens). sträinatate.
Abonamente la In Bulgaria taxa de 1 leu la
fiecare 100 de lei. In Bulgaria, Columbia,
ce se percep pentru ziarele cari Grecia Turcia valoarea nu
spar in tarä se compun : fi mai mare de 500 lei.
a) Din pretul ziarului; b) Din taxa por- Maximul mandatelor este de 1000 lei
Din de comision pentru toate ; pentru Austro-Ungaria
de nu poate fi mai mich 1000 coroane, Britania de 1008 lei colo-
25 britanice Mexicul numai 252 lei.
Publicul face cererile de abonament Mandatele pentru Austria
verbal. trebuie In coroane,
Se pot face la oficiele ro- sau
pentru ziarele editate Peste aceste sume se percepe va-
Taxa ce se percepe pentru aceste zilei o
se conipune din taxa de comision, de comision pentru schimbul monedei
timbru etc., ale threi de acelea priimite aur, precum o pentru
ale de editiune a ziarului din transportul banilor la domiciliu.
transportul cuvenit tärilor intermediare. Taxa unui aviz de plath este de 25 bani.
Abonamentele se fac pe sau 12 Taxa pentru achitare la domiciliu este de
Administratiunile ziarelor pot face abo- 10 o mai de 100
namente la distribuirea ziarelor, lei (inclusiv) de 20 100 lei In
la liste cu numele locuinta adre- sus: mandatele la 10 lei aunt
santilor, portului pu- tite de aceasth ; asemeni man-
tin pe timp de o Potta nu datele adresate «poste restantes, cele
de Incetarea unni nu adresate autoritätilor
de taxa abonamentului. pretul abo- rilor de grade Mandatele
namentului se sau se scade, acea tale plätite la
schimbare se numai noilor abona- sau mult In termen de 40 de pen-
mente ce prenoesc abonamentul interne 2 luni pentru externe ; peste
expirarea termenului. S'a admis aceste termene ele trebuese vizate din
facere de abonamente pe scurte de biuroul care le-a
mai mici de trei luni, uumai pentru Cererile pentru vizare precum
climaterice balneare. Se pot matiunile relative la mandate trebue
face abonamente la oficiele fie adresate prin petitinne Directiunei
pentru ziarele editate In: Austro-Ungaria, nerale a telegrafelor pottelor.
Belgia, Brasilia, Columbia, Pentru biurourile unde servi-
nemarca, Francia, Ger- telegrafic apartine Statului, se pot
mania, Liberia, Norvergia, Per- emite mandate telegrafice, peste
sia, Portugalia, colo Suedia, Tur- taxa taxa de transmi-
Uruguat. tere ; ele pot fi reexpediate destinatar
chiar prin telegraf ; asemeni expedi-
Abonamente la poetale. torul sä le modifice adresa.
oficiele postale se pun la dispozitia Mandate poltale externe se admit In
persoanelor cari vor face cerere, schimb numai : Argen-
speciale, In care se vor depune ziarele tina, Belgia, Bosnia
corespondentele ce le aunt adresate, Hertegovina, colonii, Bulgaria,
de lei 2 pentru o
China, Congo, Coreea, Danemarca,
tind o Egipt, Elvetia, Finlanda, Francia, Ger-
Mandate telegraflee mania, Italia, colonia Erythrea,
terne Japonia, (252 lei) Peru,
Somalia englezd, Luxemburg, Mun-
Taxa mandatelor destinate In tenegru, Norvegia, Olanda, Portugalia,
interiorul Grecia, Serbia, Serbia, Siam, ale
Muntenegru este de Nord, prin intermediul Blvetiei, Suedia,
10 bani la 25 lei; Tripolis, Tunis, Turcia,
bani de plus, sau fractiune, de 25 rile posesiunile din strdindtate ale Ger-
lei pentru sus pomenite. Olandei, Franciei
Pe taxele de mai sus se 5
bani formularului. Formularul man- Mandate telegrafice externe se admit
datelor interne e pe numai pentru anumite biurouri din
o valoare mai mare de lei e tro-Ungaria, Britania, Bulgaria,
carton alb mandatelor la lei 10 Danemarca, Ger-
tipärit pe carton rotiu. mania, Italia, Luxemburg, Muntenegru,
Taxa mandatelor poltale destinate pen- Norvegia, Olanda,Portugalia, Serbia, Sue-
tru este 25 de bani pentru dia Tunis.
www.dacoromanica.ro
36
Incasarea efectelor o de predare pentru cele

de comerciu. valoare declarati, vor fi la forma-
Atit in interiorul tiirei schimb pentru co valoare declaratä.
cu se admite a se
Pentru postea rurali, oficiile
Chitantele, facturile, biletele
postale, biurourile autorizate, agentiile
ordine, politele, cupoanele de dobinzi speciale, agentiile comu-
de dividende in toate valorile agentiile factorii
merciale a rali, autorizate a asemenea
late valoare chiar In tre-
nu trece peste 1000 lei de trimitere. cerea in drumul expeditorului,
trebue fie cuvenita chitantä.
loarea care le va Pachete, gropuri de
Intr'un plic se pot pune de un singur
expeditor cel mult cinci efecte, spre a se in interiorul
de oficiu de la diferite Sub se cuprind: a) Scri-
e. valoare declaratä ; b) Gropuri
De la fie care efect, la prezentare se numerar ; e) Pachetele
taxa unei scrisori recomandate, obiecte de valoare ; d) Pachetele
la sosire, Incasarea sumelor cu valoare sau valoare declaratä
tive, se un mandat postal pentru In general trimitere care nu poate fi
rambursare din care se scade mai admish ca corespondent& Toate
taxa de 10 bani ; pentru Francia 20 la oficiile postale din toate sta-
fie care efect, In de 20 lei un de autorizate a
maximum de 50 lei; apoi taxa de mesagerii interne valoare
pentru care face ramburs la 1000 lei
incasarea, taxa mandatului. greutate la kilograme. In
efecte de comerciu unde nu existä oficiu postal
numai Austro-Ung Belgia, Egipt, serviciul de mesagerii e limitat nu-
Elvetia, Germania, Italia, Luxem- mai la pachete la de 5
Norvegia, Olanda, Portugalia, Sue- valoare declarata ramburs
dia, Tunis biurourile austriace din la 50 lei.
Turcia gi Trtpolis. Impachetarea obiectelor de mesagerii
Berviciul coletelor poltale al mesa- valoare ramburs, se
va face do astf el ca
gerielor. Pachete fie asigurat, contra
In interiorul se consider capachete contra spoliatiunelor. Obiectele fra-
toate obiectele voluminoase gile, rochi, vor fi
impachetate, care o valoare puse cutii de lemn sau carton;
Spre a publicului expediarea rile de in de
letelor postale valoare lichidele In butoiase solid legate
ramburs, s'a sirnplificat date ; banii In gropuri greutatea
de predare pentru expediarea de 15 chilogr.; de In bu-
pul legate de fier. Se vor si-
Scrisoarea de expeditiune (fractul) se pe astf el
de impachetare se s'ar cerca o spoliatiune, se ime-
la dispozitia care va face dint constata.
cum va crede de ca La toate aceste de mesagerii,
biectul timpul trebue a se declara valorile
; coletul trebue poarte cinta cade sarcina
lusit numele adresa, a destinata-. Adresa,destinstorului tre-
rului trimitätoului. bue fie complectul
se plätesc prin lipire de timbre corpul obiectului; cele care vor fi
postale colet de pe se
valoarea taxelor greet., expeditinne de asemenea
Pentru interiorul 20 bani de una sau mai multe
la 5 chilogr.; pentru interiorul 50 se cere o foes de (fract), In
la 2 chilogr. leu se va felul obiectului ce
5 In interiorul adresa
In interiorul tärei,la coletele care acestuia. de sigiliu ca
de chilogr. greutate, se percepe 25 aplicat obiecte, tare sau
de fiecare chilogr. sau fractiune de plumburi, tusiu, se va
chilogr. plus. In caz de francare foaia de insotire, ce poartä, Umbra fis-
posta va expedia coletul, cal de 10
destinatarulni lipsa de Toate obiectele de
vor fi primite la óficiu deosebit de taxa groutate, la care
din se vor depune o supuse ca
formalitate, precum prezentare de fract, mai supuse la taxa
liberare de chitante In modul urmlitor :
le "a inteun anume registru a) o la 500 lei
va de transportarea clusiv, se va taxa de 20 bani.
buirea ca cele predate b) 500-10.000 lei se va
ramburs sau valoare declarata, care vor percepe 15 fiecare 500 lei
calea obicinuite. Tot fractiune, taxa 20
asemenea cei care vor 35 bani.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 37
Dela 10.000 sus se va percepe cele interne cu valoare

de mie de lei, pe sotit de de
taxele aliniat. a) b). turi) parcurge, in
d) Se
ceia ce taxa, scrisorile va- la conventiei din Roma, 1 Oct.
loare care se priimesc la 1906, pot fi priimite neambalate obiecte
care se vor tax& care fi sau sustinute de o
ce tarifa
scrisorilor recomandate; ceia ce formeze un singur colet, care nu se
priveete valoarea, tarifa de desface; precum piesele de
sagerii. sau de metal care, uzurile comer-
mai multe de mesagerii ciale n'au nevoe de ambalagiu.
expediate sub aceiali o Taxa pentru transportul teritorial per-
foae de expeditiune, taxa se percepe 50 de colet pentru fie-
cepe obiect parte. care din care iau la transmi-
Pachetele obiectele de mesagerii tere, plus 25 ca taxa de
valoare, pot fi ridicate de desti- exemplu: Austro-Ungaria,
natari, urma avizului de sosire, pot fi Serbia, Bulgaria Rusia, taxa pentru un
la domiciliu de postal. colet e de pentru Italia,
Pentru acest se percepe o ,Germania 1 leu 50 bani ; pen-
de factagiu de 25 de pachet tru Grecia, Thpania, Francia Luxemburg,
sau Belgia Danemarca, 2 lei pentru Por-
Se pot pachete ramburs, in Britania-Mare, Olanda, Suedia
prescrise la rubrica ramburs. Norvegia, 2 lei 50
La trimiterile se percepe Argentina, Brazilia, Chili, Co-
o suprataxi de din taxa pe greutate. lumbia, Coloniile olandeze, Paraguay,
Trimiterile nefrancate la prezentare se sia, Suedia, de Asia, Uru-
o 25 francarea guay Venezuela, peste se
obligatorie la prezentare mai percepe o supra-taxi de 70 bani.
valoare 5 kgr., cum Pentru coletele ancombrante (prea mari)
pentru cele ramburs. taxa de se percepe un adaos
trimitere care nu se ter- de 50 la peste taxele Pentru
de 3 se supune la de coletele valoarea declarat& se percepe
de 10 pe La peste taxa pe greutate pentru 300
ramburs se percepe o de lei sau fractiune 5 centime pentru
retributiune de 10 bani, cesse scade din stat de parcurgere.
rambursului, plus taxa mandatului. Taxele pentru coletele destinate a
Taxa de sau a unei prumuth un parcurs : 50 b. 500 la
foi de reclamatie e de 25 1500 mile 1 fr. 1500-5000, 1
2 lei de kgr. se fr. 50 5000-8000 2 fr. 8000
pachetele valoare declarata, sus, peste taxele teritoriale. Perceperea
valoarea obiectele de taxei de transportul este Obli-
loare in caz de pierdere. la prezentare. de
s'ar valoarea a fost e de
mai d'a se ca pos
va fi propor(ional. tale materiale explosibile,
Termenul de reclamatie periculoase, animale sau insecte vii,
sau care au caracter de co-
coletelor postale in schimb respondent& obiecte de legile
sau ate legi.
Pentru obicinuit se pot
admise schimb intre trei un singur tra-
Argentina, Austria. Belgia, extraordinar de mare, Administratia
Bulgaria, Chili, Columbia, Costa-Rica, poate cere expeditori un
nemarca coloniile sale, Egiptul, Rive- de colet.
sia, Francia eoloniele sale,
Germania cu protectoratele ei, valoarea
Grecia, britanice, Italia, Liberia,
Muntenegru, Norvegia, Sunt admise la valoarea maximum
landa sale, Paraguay, Persia, de 10.000 lei
Portugalia coloniele sale, Rusia, Sal- cutiile nu pot fi mai grele de 1
vador, Serbia, Siam, Tunis, kilogram.
Uruguai si colete Scrisorile de greutate ; ele
la greutatea de 5 sau maximum 10 kgr., pot de valoare
state, cele mai multe va- declarati, cutiile numai
dalii de colectii, monede vechi, bijuterii,
U le acele state expediere obiecte entice obiecte pretioase
de ramburs 1000 lei, asigUrarea
la lei. Obiectele de mesa- supuse
pot mai grele de 10 la drepturi de de
kgr. se admit: a) pietre pretioase, nu
postale; b) obiecte de mesagerii; e) sunt permise a se pune in scrisori va-
valoare d) declarati.
idem. trebue Admiterea cutülor cu
www.dacoromanica.ro
38 CALENDARUL
expediare este pentru trebue poarte adresi suma

expeditiuni: a admis introdu- bursului moneda de destinatiune,
cerea indreptiri,
Pentru scrisori taxa transportului de desubt expeditorul va scri numele
greutate este ca pentru scrisorile reco- adresa sa latine.
mandate, a cutielor pentru transportul Taxa pentru operatia de ramburs este
teritorial 50 bani de cutie de 10 plus 25 fiecare 25
maritim 1 leu de fiecare administratiune lei la prima 100 de lei de 25
care participi la la 50 lei sau fractiune de 50 lei
Taxa pe valoare este pentru transportul a doua sus, ca la
teritorial 5 centime, pentru datele ordinare, care se scade din
ritim de 10 ct. pentru 300 lei sau rambursului, spre
fractiune de 300 lei, pentru fiecare tari transmiterea banilor mandat postal
parcursi. Pentru prizonierii de räsboiu de ramburs, care se rambursul.
transportul e scutit de taxi. Pentru se
Taxa scrisorilor valoarea cite 20 pentru fiecare 20
declaratil se percepe la ; pentru lei; in tot taxa nu va fi mai
care se poate la cerere retur-rede 10
taxa de 25 Pentru predare de se li-
Cutiile cu trebue fie retur-recipisä platind 25
de un numir de foi de expeditie Plata drepturilor de se
egale Virile care parte la transmi- de Mitre expeditorul destina.
tere, redactate In precum fie scutit de aceste Cheltueli. Nu
de cite o declaratie ca pachetele va- toate statele au admis sarcinii;
loare declarati. Rominia
Este a se introduce
al import este perde expediViune.
mis tara de destinatiune. Descope-
rindu-se vre-o infractiune de des- Directiunea generali biu-
tinatinne, nu se va remite destina- rouri de comisiune expeditiune pe
tarului, se va retine, sau la de vamale, punctele va
sau de destinatiune, crede de trebuintä.
descoperit infractinnea. Atributiunile vor fi:
In dela 37 se cuprind taxele a) De a indeplini pentru in
celelalte conditinni cerute pentru cornerciantilor a publicului de
valori declarate torititile vamale operatiunile de
muire a coletelor postale din
Mitate cu
Ramburs. b) A face se transporte
destinatarilor pachetele sau coletele
Scrisorile, pachetele, obiectele de mesa- a pentru rambursurile
sau pot taxele
fi o plati de ramburs pot cere ca deschiderea
la maximum 1000 lei, se vor ca vimuirea si se
celelalte corespondente recomandate. vernal respectiv.
caz dela destinatari Taxele ce vor aceste
trebue fie transmisii expeditorului operatiunile efectuate vor fi:
mandat dupi mandatului 25 formalitatea varnali
ordinar. Valoarea poate fi declarati, la domiciliu a colet.
sau moneda de trimitere, sau 95 bani de fiecare operatiune, provision
aceia de primire. de comisiune
Oficiul postal de destinatiune expeditiune, ori cite colete coprinde
incasarea rambursului, percepe o operatiune.
o In caz nu putut predi obiectul
retributie de 10 la destinatarului, acesta va fi
Tara de destinatie este rispunzitoare de in drept 24 de ore
plata rambursului, chiar cind fi omis dela Dupi expi-
a se noti scripte mentiunea: acestui termen va o de
cuantumul Expeditorul are drept magazinaj de 10 de pachet pentru
de a reduce rambnrsul, ace- fiecare de
conditii care se face modificarea de mai sus,
adresei. de contestatiuni, transit, va
Rambnrsarea nu se poate face expedi- percepe o fixi de 75 pen-
torului dupii depunerea de fiecare operatiune.
citre destinatar. Pachetele supuse
rambursului de vor piistrarea la
la destinatar, ce se reduce taxa plata taxei dupii care sunt remise
a mandatului retributia biuroului de expeditie, nu direct des-
de 10 restul se transformi de citre or.
oficiul de destinatiune in profitul Taxele Incasate dela destinatari,
expeditorului mandat postal care, se vor Ministerului de finante
exceptiune pentru rambursuri, poate Directia telegrafo-postalii. neincasate
fie pinii la 1000 lei pachetele ce trebuese a se
Corespondentele cu la sau sunt rebut, se
www.dacoromanica.ro
CALEINDARUL 39
vor prin compt curent de Directia de mesagerii a

telegr. Ministerului de finante. telegrafelor in af
Destinatarii cari singuri, ceri de serviciu;
vor singuri coletele, vor h) Trämiterile de pe
numai 20 bani de pachet 25 bani tribunale, precum cele
se vor priimite de ei, continand acte relative la
Directia poate procesele persoanelor ce se cu acte
sub raspunderea sa de de paupertate.
comisiune expeditiune Aceste trimeteri trebue fie depuse in
deschise.
Livrete de reeipise.
Pentru inlesnirea prezintänii la postä Rebutul.
a obiectelor pus in Scrisorile simple, postale,
zare la oficiile livrete 50 matele, probele de de
recipise pe de 1 leu, cu 100 recipise expeditie pe care
pretul de 2 lei 200 recipise nu e nici-o sau
pretul de 4 lei. nu se poate citi, ori e cu caractere
Livrete de identitate. latine, uzitate in corespon-
Livretele de identitate destinate a dente obicinuite, sau ale
persoanelor ce
nu se la adresa indicatä, sau pe
care nu e adresa e ne-
cele de mai mare Inlesnire sau care se a fi
valorile, mandatele trämiterile reco- de destinatar pot fi inapoi ate
mandate ce s'ar prin torului nefiind cunoscut, sau care pentru
State le cari au admis schimbul alte diferite motive putut fie
de identitate cu mise destinatarului, cad in rebut, la finele
Argentina, luni se trimit directiunel generale
bia, Egiptul,Francia, a le
Italia, Liberia, Luxemburg, anume in timp de un an,
Paraguay, Portugalia Sal- care timp ele se desfac se distrug,
vador, Tunis Venezuela. timbrele valori se vor ele,
poate cere oficiul postal se timp de ani spre a fi
sä i se libereze un livret de identitate, puse dispozitia
prezentand o petitiune la care trebue timpul acestor trei expeditorul sau
anexeze un act de identitate, liberat de pot le reclame servi-
autoritatea respectivä fotografia sa, care ciul de expeditiune, va
se pe pagina a livretului. taxele, expeditiunea n'a fost tim-
acest livret se impune a fi imprimate nu- In timpul trei lista
mele tärilor mai sus citate, au ade- obiectelor rebut se
rat la adoptarea a obiectelor a persoanelor intere-
Pretul unui livret de identitate, care sate, In eMonitorul Oficiab. Secretul
10 file chitante este valabil tinutului postale cl-
pentru patru ani, este de 50 bani. zute rebut este garantat.
Posesorul asemenea livret, la care
se portretul se poate
la biurou din aceste cari compun
care poate i-ar sunt:
fi adresat, liberând o Statele-Unite ale de Nord
din livret, in care obiectul Portorico Filipinele, Republica Argen-
el este de a-si procurä Austria, Belgia, Bolivia, Brasilia,
alte dovezi care sä-i constate identitatea. Bulgaria, Britania-Mare
versele colonii britanice ; Coloniile brita-
Coreepondene nice din Australia, Canada, Chili, China,
Sunt scutite de plata taxelor: ale Columbiei, liber
a) Corespondentele telegrafice, telef o- de Congo, Coreea, Republica de Costa-
nice postale de mesagerii ale Rica, Republica Cuba, .DanemarcaColo-
M. Sale ale Cancelariei ale niile _Republica Dominicana (San
Administratiei Domeniului Coroanei, Egiptul, Equatorul,
ori care autoritäti Francia, Coloniile franceze, Germania
b) Idem ale Ministerelor, coloniile, depozitele
cu ori ce autoritate particular de cdrbuni protectoratele germane,
in interes de ; Guatemala, Republica de
Idem ale tuturor autoritätilor Insulele Havai, Republica de Honduras,
dinte de Stat ; britanice, Ispania, Coloniile Ispa-
d) Corespondenta de Italia, Japonia, Republica Liberia,
mesagerii oficiale udetelor comunelor, Luxemburg, Muntenegru, Nicara-
ele sou cu celelalte autoritäti; gua, Norvegta, Olanda. Colo Olandeze,
e) Idem a stabilimentelor de bine-facere .Paraguay, Peru, Persia,
recunoscute de Idem : loniile Portugeze, Rusia, Salva-
Corespondenta telefo- dor, Serbia, Posestunile colo-
a autoritätilor judetene, numai pe britanice Sud-Africane
liniile cu iala Orange i Transvaal, Suedia, Tunisul,
interes serviciu Ungaria, uay Statele-Unite
g) Corespondenta ale Venezuelei.
www.dacoromanica.ro
0
Transportul Pentru copii la 5 taxa este pe

; pentru bagaje se
Taxele kilometru fractiune de 50 bani de 10 kilograme, oricare
kilometru pentru transporturile cu dili- fi de parcurs.
: de la diligente se libe-
mult 20 bani I. de pornire sau
» 15 la diligenta.
Tarifa cutiilor scrisorilor cu valoare declaratä a coletelor

pentru
Colete
T a Tax.pe
TARA a
DESTINATIUNE
lei b. kg. 1. b. L b. b. Z ct.m.

Algeria
Argentina
501 10000 2
10001 3
2
3
3
3 5 4
27 -- - - 35 3
3
60
6 -- 25
Austria 1.001 nel. 1 1 2 5 12 1 7 2

-
-- - -- 2 - -
Belgia 2 2 2 22 3 2 2 3
Bolivia (via Italia) .
Bosnia-Hertegovina . .
7,
17 2 5 2 2 -- -- 54
Brasilia (via Triest). . .
Britania (via Hamburg) . - -- - 2 -- 5 3
4 5
-- 2
3 2 1 54
»
Bulgaria
( » Ostende)
1-10000 1
5 32
5 1 - - 2
2
1
6 --54
Egypt (via Constanta)

Elvetia 501
1
2
2
1
25 2
3
2
1
5 2 2 3 25
1 75
1 7 2 51
-- 25 2
35
25 --
Francia
Germania 506 10001
2
-- - --
1
2
25 2
2 5
5 17
2
2 2
2
--
Grecia (via Constanta)
Pireul (via Constanta)
India britan. C-stanta )
- 3000 - 35-3
5 2
5 22
-- -
7
2 6 4
3
2
1
-
54
Indochina (via Constanta)
Italia 10000
3
2 2 , 2 - 3
2
1
2
61
--
25
Japonia (via
Luxemburg
Madagascar (via
501
- 10006
3
17
35 .2
25 2
3 3
5
5
5
2-
4- -
2 96 25 2
35 1
- - 25
Maroc (via Germania).
(via Hamburg) .
Muntenegru
500
- -
3 35 3
3 2
5 3 25
5 4
5
-- 4 50
-
35 2
2
-- ---
Norvegia (via Hamburg) -- 2- 5
7
2
--
2 56
3
2 2
35 2
-
Olanda
Persia (via Ungheni)
, -- - -- --
2 2 3 22
-- --
25 -
25 66
--
20
Peru (via
Portugalia (via Gnes) .
- - 5 2
-- - -
35 5
3
-
Rusia ngheni) . . .
50 10011 3 50
- 3 5
5
2 75
2
-
35 2
10 6
Serbia.
Spania
-- - 2 --
3 50 3 3 3 75
17 2
3 -- .
35
-
25
5
60
66
25
--
Statele-Unite (New-York) 1 24
(via Bale-Havre)
Suedia
Tunisia
- 23 -3 37
2
6
- 4 35 2 -
Turcia (via Constanta)
Ungaria
100
nel.
nel.
3
2
1 10 2
3 1
12
7
1
1
35 2
20 2
10
--
25
NB. Taxele pentru mesageriele destmate mai

complicate, a se tarife speciale, spre exemplu, tari-
D-lor Chiperiu.
www.dacoromanica.ro
CA 41
Telegrame externe. se pun cutiile speciale ce asezate

in diferite puncte ale oraselor se pot
Pentru interiorul de fiecare la
bani plus o de 25 bani pentru Taxele telegramelor ordinare destinate
fiecare telegrama, taxanda-se ca 2 pentru se
adresa de destivatie ori din cuvintelor, plus
cuvinte ar fi formate. taxa chitantei, taxa a
Taxa telegramelor interne expediate de unei telegrame nu fi
corespondentii ziarelor orele 2 p.m., de 1 1. 10 se percep numai pentru
6 dim., este de bani de distanta de cazul
Taxa de visit& telegrafice este care an cere
de 25 bani. de telegrafice Taxa
pot text, ci sam- adrese convenite e de 50 lei.
; nu poate mai corespondeuta telegrafica inter-
de 3 cuvinte, se admit nationala introdus multe
Chitanta de priimirea telegramei, care manipulatiunea formalitätilor de
se In mod obligatoriu, 10 toate scopul d'a inlesni pe
pentru telegramä. simplificand cedura ; aceste
Pentru In interiorul 50 se corespondentei
pentru o telegramä.
se percepe de 3 ori taxa admis ca codurile desti-
Telegrame urgente se admit numai nate pentru corespondenta limbaj con-
pentru Austro-Ungaria, Algeria, Azore, venit nu fie admise Anglia,
Belgia, Bosnia, Bulgaria, Corsica, Cypru, Germania. Asemenea semnele
Danemarca, Francia, Germania, Grecia, din textul depesei manuscrise care nu
Luxemburg , Norvegia , Olanda, a pe concept diferi-
Portugalia, Rusia, Spania, Suedia, tele cuvinte sau dintio telegramä
Turcia Tunisia. ca punct, .de unire sau
Pentru adeverire de priimirea nu se taxeze nici se
unei telegrame, 50 interiorul cererei a
pentru taxa a 10 ; In limbagiul conventional
adeverire de priimire 25 maximum lungimei unui este
nterior, 50 bani pentru la 10 litere. Asemenea semnetura de
Pentru se sub
taxa pentru cuvinte, sunt Taxa elementara terminala s'a fixat la
ca locul de desti- 9 de transit la 7 Aceste
untie, este adresat räspunsul, se taxe elementare reduse,
un bon care se de terminal& la 6 de transit
se de destinatar biurou- pentru depesile dintre
lui care va primi Belgia, Bosnia Hertegovina , Bulgaria ,
Taxa colatiouare pentru Crete, Grecia, Luxem-
este de 2 bani de pentru burg, Muntenegru, Olanda, Portugalia,
este din taxa
a telegramei Depesa In timpul noptii
Pentru interne externe,taxa este distribue obligatoria
de de 100 cuvinte 50 b. sa mentiunea nuit
Pentru telegrame a se In in- (noaptea), oficiul de este
se percepe de ori stare ea are
taxa telegramei este caracter de
serviciul extern, se per- o telegram& este
cepe numai taxa telegramei la prima poste spre destinatiunea sa definitive,
ca, pentru parcursu- post restante, sau printr'un
rile ulterioare, taxa se de la oarecare, va ziva
destinatarul telegramei. acestei predäri.
interiorul se mai admit tele- Pentru o telegram&
grame cu expres, pentru care la unei mare, hotificarea mai
oficiul de prezentare un care sus se expediaza de biuroul sema-
transportului, sau statiunea de
se taxa unei adeveriri de ora transmiterei telegramei la
; de asemenea se pot expedia reguli pentru predarea
este expedierea telegramelor maritime,
telefon, percepandu-se, pe legramelor semaforice, a radiotelegra-
taxa a telegramei, o supratax& melor, care pot fi consultate numai
50 pentru telefon. regulamentele aflate biurou
Pentru serviciul intern se poate servi de legrafic.
telegrafice aflate la debitanti telegramele de
loare de 60 pentru cnvinte, 75 fie redactate
pentru 6 lieu pentru 11 din de de
cum de 25 pentru de le- corespondenta
ce se respectiv telegrafica in
7, 10, 15 cuvinte. Se sau care este redactatjurnalul
mai multe cuvinte, acest caz trebue destinatar, este
se timbre 5 pentru corespondenta
de fiecare astfel Dispozitinnile privitoare la tele-
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL
gramele de admis pentru la biurou la tärm, telegrafia

regimul extraeuropean. la destinatie.
S'a admis a se cursurile de Adresa trebue fie se mai
de sau text explicativ. ea contine, pe nu-
Originalele telegramelor documentele mele destinatorulni, numele complect al
relative la ele se timp de 10 vaporului respectiv insotit de
de 8, la 12 luni pentru radio- urmat de numele statiunei de tärm.
telegrame. Nu se admit telegrame radiografice
S'a mai oarecare noui indicatii speciale ca R. P. man-
In privinta transmiterei telegramelor care dat, colationare, adeverire de a
au de transport la se etc.; se men-
destinatiune, la modul cum se expe- tiunea de telegram& de ser-
o depese de aceste indicatii se tine
ce aunt puse la publicului, in ce parcursul
expedierei Inapoiarea unei liniile retelei telegrafice.
depesi in urma expedito- nu se va distribui o tele-
privinta transmiterei unei depesi radiograficit o
In privinta Inapoerei taxei bord, se va biuronlui ori-
caz din depen- neretrimiterea printr'un aviz de ser-
dinte de oficiile depesa nu s'a
predat; in aceleiasi telegramelor radiografice pre-
depeli la mai multe persoane, despre presan sosite face In aceleasi
depesei la destinatar, despre avizul gistre care se telegramele
ce In unele cazuri se trimite destinatarului zise,
depesa oficin, tiune.
cheltuelelor de predare a unor Taxele ce trebue se pentru
pediate telegraful, telefonul, o telegram& destinatä
maforul, telegrafia radiografia, vaselor Marea Nea-
etc. toate aceste trebue neapärat Marea de
se cearä explicatiuni indrumare de :
la de expediere de des- a) Taxa internii
0 supra-tax& de leu 50 de
Telegrame private, in limbagiu secret, telegrama, plus 25 bani de fiecare
nu se admit, dar se admit radiogramele destinate
conventional. bani la cele pentru de
ntru regimul extra-european s'au fixat Marmara 35 pentru Marea Egee.
urmitoarele taxe : La telegramele radiografice destinate
Pentru Key-West 10 bani interni, pentru de sau
2,25 total 2,35. ternationale se percep de asemenea taxa
Pentru 10 obisnuitä tarifa
3,50 externii, total 3,60. supra-taxa cuvenitä statiunei
Saintes Antile 10 de de bord preväsutä
6,80 total 6.90. general.
Pentru Venezuela 10 Toate taxele telegramelor radiografice
6,80 total 6,90. private destinate biurourilor de sau
de bord cele destinate bin-
respective internationale se Inca-
Radiotelegramele. expeditor.
Telegramele radiogra.fice ale M. S.
nomenclaturii gelui, ale Administratiei Domeniilor
necesarii pentru corespondenta radio- roanei, ale adresate in interes
cu de mare, deosebire de serviciu, ale Maritim
taxele radiografice. ale Telegrafelor
Comunicati.unile radiografice In ce pri- telor, etc., intrebuintate serviciul
se fac intre statiunea respectiv intr'un scop aunt
de scutite.
biurourile de bord stabilite pe bestimen- Cele oficiale destinate statiunilor de
tele: Principesa Maria, Regele Carol I, bord supuse la o supra-taxi
Traian Dacia. de leu de fiecare telegrama de
biuroul Constanta-Tunel, care e legat de 10 pentru
Constanta, se schimbä telegramele ce
radiografice pentru bastimentele
sau ce Mama
de Convorbiri telefonice.
la o de 600 chilometri
se undelor herzeene, intern. - Taxa unei iri
biurourile care fac un de 5 minute In interiorul aceleiasi comune
servicio, se telegrame este de 25 bani.
eu destinatie pentru alte basti- Idem localitäti din acelasi
mente vice-versa. judet 50
Cine us de linia radiogra- Idem localitäti din
trebue preambul vecine 1 leu.
numai Idem, intre localitäti din judete
mentiune ele se vor transmite de nelimitrofe 1 leu 50 bani.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 43
Ori-ce convorbire dela orele pe un corespondent la un post telefonia

10 seara la 6 se indoit. pot fi admise o
urgente se plitesc dublu. cari au
o (corespondenth zelor de chemare independente de
prin telefon) taxa este aceste avize la toate
de 50 de de fiecare 20 cuvinte gulele corespondentei telefonice ordinare.
a se adresa). Administratiile cari nu admit avizele de
Pentru o telegram& telefonatil (tele- in serviciul interior, an dreptul
transmisa prin telefon mai a le in serviciul interior,
departe prin telegraf) se percepe, pe in cel international.
o supratax& de 25 de corespondent& la.
Taxa aviz de invitare la telefon oficiile trebue se
25 bani. corespondenta orele
Taxa In care centrale posturile publice
convorbiri telefonice Giurgiu- deschise serviciului
Rusciuk leu 50 Cererile de comunicatie in caz
Bucuresti-Rusciuk 2 lei. avizele de anulare a acestor
Intre Galati-Rusciuk 2 lei 50 sunt transmise pe este mai
Intre Bucuresti sau cu Sofia, repede de oficiul de a biuroului
2 lei 50 de
Galati Sofia, Filipo- tiune, fie interior, fie international. Fie-
poli, Varna 3 lei. care oficiu transmite cererile de
Convorbirile urgente se intreit. avizele de anulare ordinea
Aviz telefonic 50 obligatoriu care le-a primit, distinctie de ori-
pärtile pe cale a se Cu toate acestea avizele de anulare
la telefon. sunt transmise inaintea cererilor de
Redactia avizelor In limba municatiune. Cererile de comunicatie
convorbirei 5 minute. avizele de anulare trebue fie colatio-
2. Ungaria.- Taxa convorbiri nate de oficiile telefonice interesate.
tre Budapest, Gyula-Fehervár Pentru corespondentele de rang
3 lei. comuaicatiile se dan alternand in
Intre Bucuresti Nagy-Szeben, dinea Inscrierei cererilor la oficiul
Sepsi-Szent Segesvár Csic- circuitului interior inter-
Szereda 2 lei national de intrebuintat. in caz
Budapest, Gyula tor, sedintele de abonament interca-
vár Koloszvár 3 lei 50 late din oficiu printre aceste cereri astfel
Brasso,-Nagy-Szeben, ca fi date, pe e
Sepsi-Szent-Gyorgy, Segesvár Csic-Sze- ora contract.
3 lei. comunicatie se in
Ploesti, Comarnic, Pre- se convorbirea
deal Budapest, Gyula-Feher- pentru stabilirea comunicatiu--
vár Koloszvár 2 lei 50 nilor dela Uniei
Intre Ploesti, Comarnic, Pre- cuitului.
deal Sinaia Brasso leu 50 iar Comunicatiile telefonice sunt stabilite
Sepsi-Szent-Gyorgy, pe cale In caz de
gesvár Csic-Szereda 2 lei. dire, sau de intreruperea acesteia, pe
Durata convorbirei 3 minute. se poate pe egal.
telefonic un oficiu nu räspunde, postul care
Convorbirile urgente se intreit. prevesteste, un minut,
Redactia avizelor limba alt circuit sau, pe
Un corespondent care se de o linie
de circuit telefonic, fie fie Oficiile centrale de plecare de sosire
a depus o cerere de auditiunea e
municatiune pentru o retea, nu poate directiunile, orele
tine Inscrierea unei noui cereri pentru de punere In comunicatie a
aceiasi retea numai ce prima convorbirei. Semnalul pentru
cerere a fost satisfitcutä convorbirei trebue de corespondenti
de convorbire la respective.
timpul serviciului de este ce durata convorbiri pri-
de chiar ea se vate atinge minute o cerere
serviciul de noapte, In de convorbire este In oficiile
de noapte, e dupa serviciul centrale de plecare sosire Intrerup
noapte, chiar ea se In oficiu comunicatiunea pe
serviciul de e putinta, pe corespondenti, despre
Avize de chemare scop de a
www.dacoromanica.ro
CaLENDARUL eMINERVEI»
TAXELE TELEGRAMELOR SIMPLE DESTINATE

STREINATATE
TAXA TAXA
STATELOR pe cur. STATELOR pa
Lei Lei b
Zona Europeanä 3 60
Bolivia 4 90
- :15
Algeria (via Elvetia)
Austria
Bosnia .
-- 16 Canada. ,
Capul Verde (insule)
5 45
1 70
2 80
(via Germania) . . . - 26 Chili 4 90
Britania Mare (via Germania)
Bucovina
Bulgaria
Canare Insule
Creta via
-
--
09
10
92
50
China
Columbia
Corea (via Rusia)
.....
Cipru (via Triest-Alexandria)
Cochinchina
de Panama)
5 25
1 25
4 50
6 70
6 05
Danemarca (via Germania). . Cuba, Havana 55
Elvetia
Feroe (via Elvetia)
5i Corsica (via Elvetia)
-- 19
83
25
Egiptul de (Alexandria)
Guatemala (San-José). . .
Haiti.
1 25
4 :30
8
Galitia 09 Indiile britanice Asia . 2 85
Germania Intreaga Helgo-
land (via Austro-Ungaria) .
Gibraltar (via Spania). . . .
-- 37
20
Japonia
Java,
Kay-Vest
6
4 75
2 39
Grecia continentalk precum 8i
Corfu, Paros
Toate celelalte insule
-40
Maroc (Tanger)
Matamoros, Chihuhaua 2 35
nere
Irlanda
ge-
--
43 Persia
4 90
1 40
Islanda 1 16
34
- Rusia asiatica (Siberia) . . -4
--
Italia (via Austro-Ungaria). . 22 unite ale Americei de
Luxemburg (via Germania) . 26 Nord: Broodine 1 70
Malta (via Italia) 43 Transvaal 3 15
Mauritania
Muntenegru (via Austro-Ung.)
Norvegia (via Germania) . .
-- 30
1
19
Tunis
Uruguai
Venezuela.
4 90
6 90
- 26
Olanda (via Germania) . . .
Portugalia (via Francia).
Europa, Caucazia 5i
. -
37
Zanzibar
Canada Nord-West Territory
cu biurourile: Saluon,
3 15
Trauscaspia
Scotia
Senegalul
- 21
34
1 75
Carriboo Crossing, Coff ee
Creek, Conrad City, Fort Sel-
kirk, Lower
-10 barge, Tagish, antalu s,
Serbia
Spania (via Franta)
Suedia (via Germania) .
--
32
27
White Horse, Jukon,
sing 3 90
Tanger (via Tenerifa) . . .
Tripoli (via Malta)
. 1 09
76-- Cowley
Boundary, Dawson For-
4 20
Tunis (via Elvetia)
de Europa (via C-stanta)
35
22 - ty Mile, Northern
tional, Boundary, Ogilvie,
Asia insulele
Archipelagului turcesc . . .
Ungaria
-- Stervart
Celelalte biurouri
Florida: Key-West . . .
4 40
2 35
Zona Extra-Europeana.
Pensacola . . .
Celelalte biurouri.
2 55
2
2 25
-
New Brunswick (oras).
Abisinia
Afganistan
Anam
Antilele
Argentina, republica . . . .
3 45
4 50
5 25
6 90
4 90
vincia)
Washington .....
Jersey. Etast Units, p o-
Pensilvania (Philadelphia)
Scotia .....
25
2 35
1 90
1 70
Australia meridion. occid 3 45 New Brunswick (provincie) 1 70
Azore insule 0 97
Taxa telegramelor de destinate pentru Ungaria este de 7 pe ;

admise ora sears la 9 dimineata.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL OMINERVEI»
REGULAMENT TARIF
PENTRU
LA STATIUNILE BALNEARE CLIMATERICE DIN
Art. 1. Se bile e numite de

Aceste bilete se vor la toate statiunile Ferate Romäne cari comune
urbane precum In urmätoarele'statiuni:
Adjud, Buda, Burdujeni, Ciulnita, Costesti, Crazna,
Fetesti, Leorda, Palanca., Piatra-Olt, Predeal. Titu.
gheni, pentru ducerea la, dela:
Piatra-NeamV, Pascani, T.-Frumos, T.-Ocna,
tana, Cimpulung, Vucioasa, Govora, Con-
Ocnele-Mari. Monteoru, Buzeu,
Pred.eal.
Art. 2. Bilete de se 1 (14) Mai la 19 Septemvrie (1) Oc-
tomvrie inclusiv, a fiecärui an, pentru toate se pot la
accelerate de trenurile 5, 6, 7, 8), la cele de persoane.
Biletele nu se pot intoarcere mai de Octomvrie.
Art. 3. Posesorii biletelor de trebue sä in ziva cu trenul exprimate pe
ele, prin timbru la Intoarcere viza casierului balneare.
Art. 4. de pot odatä la ducere odatä la
In aceste respectivi vor prezinte biletele imediat
coborirea din tren statia de de statie, spre a le face valabile
prin sa, pentru continuarea trebue se continue
trenul care la statiunea de destinatiune in aceeasi sau zina
Art. Militarii de grad, dela 4 la 10 an i
impliniti, pe
CLASSA
DELA BUCURE$TI-NORD
II
PENTRU BAILE statinnea
zuga Azuga
Breaza
Busteni
13
10
19
50
80
9
7
14
80
20
40
6
5
10
-
70
00
Oglinzi Piatra-N. sau 55 26 15 19
14 00 10 05 7 05
Govora,
Constanta
....
Bughea.
nesti
Jiblea
Câmpina
Constanta
. 38
32
14
33
00
20
40
30
55
25
10
16
22
30
45
70
40
16
17
7
90
10
10
10
95
Govora 37 95 25 30 16 85
Ocnele-Mari Ocnele-Mari 38 40 25 80 17 20
33 22 40 14 95
5 Silistraru 31 85 21 05 13 70
Piatra-Neamtu Piatra-Neamtu 41 15 28 10 18 .
Predeal Predeal 21 40 15 40 4 80
Pucioasa Pucioasa 15 05 10 90 7 40
Säcele 41 15 27 05 19 15
. Mon teor 17 60 12 75 8 80
. . 19 10 13 70 9 60
Sinaia Sinaia 18 60 13 50 9 40
(Prahova). (Prahova). . 15 45 11 20 7 90
Slänic (Moldova). 38 40 25 80 17 20
Thrgul-Frumos . . 88 80 29 45 19 55
Telega Doftana 15 05 10 90 7 55
14 10 10 7 60
Vidra Vidra 2 60 1 90 1 30
4-10
www.dacoromanica.ro
4(3
TARIFUL PENTRU
PE
FERATE ROMÂNE
De la Bucuresti (Gara de Nord) la toate statiile din
PRETUL BILETELOR
Tren accelerat Tren de persoane
NUMELE STATIEI
I in ci. i n ci.
B. IL
Adjud 28 20 18 60 12 0 23 50 15 10 30
26 05 17 50
gem 223 26 17 50 80 21 80 14 50 9 80
31 50 22 05 14 65 26 95 18 95 12
77 9 20 6 60 5 20 7 65 5 50 8
Alexandria 227 22 14 70 9 90
144 16 45 11 90 8 30 14 25 10 7 20
217 21 35 14 10 65
Arman 259
223
29 20
95
19
21
30
65
12
14
90
45 26
40
60
16
17
10 9
12 -
70
Azuga
(H)
136
274
16 30 11 80
- 13
16
50
65 11 80
8
8
:
Balaci
302
82
167
31
9 80
20
7
90
10
13 95 30
8 15
60
17
6
11
-
50
15
11
4
8
65
10
5
Banca
219
304
249
25
31
70
15
75
17
20
18
25
95
80
13
12 55
21
26 -
40
95
14
17
15
40
50
65
9
11
10
60
65
:
Barcea 246 28 40 10 60 12 40 23 70 55 10
) 261 29 45 19 40 32 90
26
24
60
45
17
16 -
90
10
95
75
Bineasa
349
55
32 65 22 20 14 85 27
5
20
25
45
55
18
4
17
-
75
12
2
11
30
80
Barnova 388 25 23 . 10 15 27 70 19 20 12 75
32 22 40 14 95 27 35 18 70 12 45
117 11 65 8 40 5 75 '
55 20 35 60 45 17 35 11 35
Basarabi 422 28 1 19 13 10
Bazargic-nord
Bazargic
289
298
428
30
30
33
90
70
20
20
24
50
00
15
13
13
15
60
90
70
25
25
50
70
90
17
17
19
10
30
76
-
11
18
30
60
40
Beresti 340 36 20 24 10 16 95 95 18 35 12 10
Berheci 253 29 18 95 12 65 24 35 15 80 10 55
176 17 50 12 20 8 30
211 24 90 16 80 11 30 20 80 14 9 50
Bibesti :112 30 17 70 11 80
Boboc
Bogdana
67
90
6
13
8
65
90
90
4
10
6
-
80
50
3
6
4
90
50
Bolintineanu,
Borcea
Botosani
. . 84
155
476
18
37
50
70
13
25
20
20
9
16
20
6
31
75
40
50
4
11
21
-- 3
7
13
35
70
60
BrAncoveni 120
229
3
26
60
70
2
17
60 1
12
80 3
22
-
90
30
8
2
14
60
20
90
5
1
10
90
-
50
Bra7i
Breaza (H) 101
6
32
20 4 50 3 10 5
10
16
-
20
50
3
7
11
70
20
70
2
5
8
60
05
Bucegea 451 35 80 23 90 16 10 29 80 19 90 13 40
- -
86 17 25 40 8 65 14 40 45 7 25
.
80 -
Bucuresti-Filare.t
Buda
8
70
38
8 6 - 4 20 6
3
90
55
5
2
60
75 1
40
30
80
. 18 2 1 50 1 1 80 1 30 90
363 33 22 60 15 27 50 18 80 12 50
tr. accelerat fäcândn-se owww.dacoromanica.ro

semnul * au combinate accelerat de persoane la
parte din drum de persoane.
LENDARUL 47
BILETELOR
NUMELE
I II I m
B. L. B. L. B. L. B. L. B. L. B.
urdea
326
144
82 21 60 14 40 26
14
60 18
10
- 12
7
-
20
Burdujeni 447 36 60 23 80 16 10 29 70 19 80 13 40
Busteni 133 15 80 11 13 20 9 60 6 60
299 31 20 80 25 80 17 40 11 60
20 11 7 60 70 9 10 6 40
Buzescu 217 21 20 14 20 9 10
317 32 60 22 20 14 80 27 10 18 50 12
Caiuti 29 70 19 60 13 10 24 70 16 30 10 w
Calafat 27 40 18 10 12 40
16 20 70 8 13 50 9 80 6 70
311 31 40 21 20 14 20 26 17 60 11 80
esti 93 15 8 00 5 75 9 30 6 65 4 60
Campinita
Campulung . 156
11 45 8 30
9
9 60
70
6
7
11
-
80
10
4
4
7
70
70
70
145 14 10 45 7
Cantonul 3 59 75 4
Caracal 40 15 40 10 30
Carasu 493 70 70 80
26 80 18 20 12 10
Carol I
Cara
242
211
246
26
24
28
75
90
40
17
16
18
60
80
80
11
12
30
40
20
23
40
80
80
15
14
15
--
50 10
10
9
50
50
50
Casicea 228 26 17 70 22 20 14 80 9 90
Casim 29 80 19 70 13 10 24 80 16 40 90
147 16 95 12 25 8 45 14 60 10 60 7 30
-4 -
Obor.) 8 2 20 1 60 1 10
Cernavoda pod .167 19 90 14 10 9 70 11 dO 8
Obor) ) 2 00 1 35
Chiriac
Ciair
10 1
80
20
10 19
90
90 13
60
30
9
1
25
- -
70
10
6
16
90
75
60
-
11
80
50
10
Cilibia 148 17 60 12 70 8 80 14 80 10 60 7 40
198 19 60 13 20 9 60
2 90 2 2 40 1 70 1 20
Cioranii 86 9 20 6 4 60
18 40 12 70 9 70
178 17 65 12 35 8 45
110 10 9 50 6 60 10 90 7 5 50
115 11 30 8 10 5 70
Ciurea 399 33 30 23 30 15 30 27 80 19 40 12 80
139 13 80 9 95 6 90
Olucereasa 122 12 10 8 80 6 10
Cobadin 25 50 17 20 11 60 21 30 14 30 9 70
Cornana 37 3 70 2 60 1 80
318 31 21 50 14 30 26 40 17 90 11 90
Constanta
Constanta port
110
230
232
13
26
27
80
10
9
17
18
50
80 12
12 10
10
22
22
90
40
60
7
14
15
90
--
90 10
10
5
-
50
10
Contesti 42 5 3 60 4 20 3 2 10
Copacioasa 343 27 18 40 12
280 25 20 16 70 11 20
Corbu 156 18 60 13 31 15 30 11 10 7 70
Cornet . . . 335 26 90 18 30 12
230 26 20 17 65 11 95 22 40 14 20 10
Costesti
Cotesti
(prin
.
130
191
462
15
22
84
50
80
11
15
23
20
50
9
10
15
10
70
60
12
19
30
-
90
60
9
13
30
30
60
80
8
13
50
90
Cotofeni 269
251
29
28
31
80
80
90
19
18
21
10
90
60 14 40
24
24
26
-
80
60
16
15
18
40
-
80
10
10
12
90
-
60
34 23 10 15 40 27 10 18 40 80
24 16 60 28 70 19 70 13 10
Crivina 40 4 75 3 40 2 40 4 2 2
de jos. . 50 95
www.dacoromanica.ro
. 26 17 60 11 90 22 10 14 90 9
Cucuteni 422 34 45 2328 60 15 60 70 10 70
Curcanii . 49 -- 4 2 30
48
BILETELOR
Tren accelerat Tren de persoane.
NUMELE
I ci. I II
L. B. L. B. B. L. B. L. B. L. B.
Curtea de . 147 14 90 10 60 7 30
Dângeni
85
514
10
40
10
80
7
27
30
20
5
17
10 8
34 -
50 6
22
10
70
4
14
30
20
Dealul-Spirea.
.
.
.
.
.
.
.
.
310
5
179
31
21
40
30
21
14
20
90
14
10
10
20
26
17
10
80
70
-
17
12
60
60
30
-8
80
40
50
27 17 90 95 22 75 14 95 10 05
Dobrina
Doeäneasa
*Doftana
352
308
102 12 10 8 70
- 27
26
10
20
10
65
18
17
7
50
60
20 5
30
-
80
Doickti 90 8 90 6 50 4 50
498 80 23 40 15 50 21 10 19 50 12 90
200 19 80 40 9 10
*Dorohoiu (pr. 561 43 45 30 45 20 50 37 10 24 80 15 50
Doroboi (pr. 482 25 25 65 16 85 31 90 21 30 70
Drägäneeti . . . 117 70 8 40 5 80
195
163
27
23
19
20
20
40
18
15
13
80
90
90
12
9
80
-
60
25
19
20
40
20
18
13
40
60
12
9
7
-
39
90
Elena 137 30 80 8 10 60 9 80 6
Radu ) . . 343 50 22 10 14 80 27 18 40 12 30
433 23 70 15 90 29 20 19 70 13 20
314 50 21 10 14 20 26 30 17 70 11. 90
Faraoani 30 20 ) 50 25 30 16 80 11 80
169 10 14 ) 9 80 16 70 90 8
Fetkti 147 17 50 12 70 8 70 14 .60 10 7
-- -
Fienii 108 10 70 7 70 5 40
Vilaret 40
Filkti 255 29 14 70 24 20 10 00
Filiki
Florma
286
106
199 21
59 20
16
40
10 11
-
10
25 40
60
10
17
7 60
40
11
5
9
30
30
10
*Foltetti 32 70 21 70 55 25 .20 17 30 11 60
251
68
27
29
31 90
19
21 20 14
-
15
21 20
6 70
25 40
15
17
4
80
-
80
10 60
40
30
Frunseasea
Fundul ea
. 247
325 35
5
50
45
18
21
3
70
90
60
12
16
2
50
10
50
23
26 60
4 30
15
18
3 --
60 10
12
2
-
40
10
Gägeni (H
70
77
8 30 6 - - 11 20
6 90
7 70
10
5
5
20
50
7
3
3
50
80
Galati
Galbini
(Gara Obor)
261
323
39
29
31
40
90
19
21 60
12
14
90
30
21 50
26 60
90
15
18
2
10
85
12
2
-
80
5
315 50 21 30 20 26 30 17 70 11 90
Ghergani 36 4 30 3 10 3 60 2 20 1 80
30 40 20 13 50 25 40 16 90 11 30
38 70 24 50 19 65 26 80 20 12 10
Ghidigeni 266 29 70 19 60 24 70 16 10 10 90
Ghimpati 96 11 40 8 30 5 70 9 60 6 4 70
Gilort 298 25 70 17 90 11 60
(dela G.Nor")
. 75 6 50 5 3 20
6 70 4 40 3 40
, Ramadan 82 8 10 5 80 4
Ramadan 75 7 50 5 40 3 70
Giuvenlia 237 27 50 18 20 12 20 22 90 15 20 10 20
332
283
32
12
30
10
40
21
8
20
80
70
20
14
13
50
50
26
10
25
80
30
18
7
16
50
60
12
5
30
20
-
3 20 2 90 1 60
Grajduri 384 33 20 23 15 20 27 70 19 30 12 70
Golenti 316 27 10 18 20 12 30
Grivita 25 70 50 11 40
Gropeni 110 10 80 7 30 5 40
189 15 20 10 30 12 80 8 70
Gura
Gura Odobei
.
. .
107
153- - - -
www.dacoromanica.ro - 10
14
65
85
7
10
65
62 7
5 30
www.dacoromanica.ro
I. STEURER DE
Supliment artistic la Calendarul Minervei", pe 1916.- Tiparul
CALENDARUL 49
BILETELOR
Tren accelerat Tren de
NUMELE
I Cl. Cl. III Cl. I Cl. II Cl. III
L. B. L. B. L. B. L. B. L. B. L. B.
Gura 374 27 60 19 90 12 '70

Hagieni 162 16 10 11 40 7 90
366 33 22 60 15 27 60 18 80 12 90
Hanu-Conachi 266 29 80 19 70 13 10 24 80 16 40 10 90
472 37 40 25 16 30 31 80 20 80 13 80
Heci-Lespezi . . . 397 33 30 23 20 15 30 27 80 19 40 12 80
Herghelia 178 17 65 11 70 8 45
Hugi 357 32 80 22 40 15 27 40 18 70 12 40
103 10 20 7 40 5 10
189 22 50 15 50 10 60 18 70 12 90 8 80
Iaai (via Pagcani . 462 36 60 24 50 16 20 30 60 20 40 13 50
Iaai (via Tecuci) . 407 33 80 40 15 50 28 10 19 50 12 90
Independenta. . . 270 29 80 19 70 13 10 24 80 16 40 10 90
) 86 8 60 6 20 4 30
264 24 60 16 20 10 80
Iga1nita 261 29 40 19 30 24 16 80 10 70
Iväneati 103 12 20 8 90 6 20 10 20 7 40 5 10
Iveati
Jilava
Jiblea
256
17
309
29 10
40
19
21
10
20
12
14
-
80
10
24
1
26
30
70
10
16
1
17
80
20
60
-
10 70
80
80
. 95 9 30 6 70 4 70
29 2 90 2 10 1 40
Larga. 443 29 50 19 80 30
Lehliu
Leorda
r-Catargi . . 315
70
461
31
8
36
55
30
60
21
6
24
25
40
14
4
16
20
20
26
6
30
30
90
50
17
5
20
-
70
30
14
3
13
90
50
30
Leordeni 87 10 30 7 50 8 50 6 20 4
Liteni
264
80
419
29
34
50
30
19
23
50
50
12
15
95
60
24
7
28
-
60
60
16
5
19
20
70
60
10
4
13
-
80
10
Lita
Livezi
Lotru
263
326
- 22
26
70
50
60
15
16
18 -
20
10
12
10
-
80
15 60 11 20 7 75
85 45 6 25 4 25
218 25 70 17 20 11 70 21 14 30 9 '70
. . 122 14 50 10 60 7 30 12 10 8 80 6 10
Maria 308 34 10 22 40 15 25 26 10 17 60 11 80
Märunii§u 183 18 15 12 55 8 60
--
59 7 5 10 3 50 5 80 4 30 2 90
Merilani
.
126
191
193
22
22
80
90
15
15
60
80
10
10
-
50
70
12
19
19
-10 13139 10
6
8
8
20
90
90
(H.). 176 20 90 14 60 10 17 50 12 20 8 40
138 13 60 9 80 6 80
. 181 21 60 15 10 20 18 40 12 40 8 60
Mirceati 361 32 90 22 50 15 40 11 70 12 40
Mirogi 168 15 65 16 90 7 80
n
- -
94 20 8 5 9 30 6 70 4 70
7
32
90
21
70
60 14
60
40
-25 8060 18
60
12
40
326
Monteoru 118 14 35 11 10 7 11 70 8 50 6 80
333 26 80 18 20 12 10
Movileni 436 29 20 19 80 13
Muncel
Munteni
207
375
335
24
38
32
60
10
30
16
22
21
50
80
90
11
15
14
20
20
60
20
27
26
50
60
90
13
19
18
-
80
30
9
12
12
40
70
10
Murgeni 188 22 40 15 40 18 12 90 8 60
Murfatlar 80 16 60 11 35 60 13 90 9 80
Negri 267 29 70 19 60 13 30 24 70 16 30 10 90
201 19 95 13 40 9
Nehoiu 19 85 13 45 9 25
Netotu
Nicolina (H.).
Nucet
76
405
64
70 23 40 15 40
7
28
6
60
40
- 5
19
4
50
50
60
3
12
3
'70
20
14 2 20 1 70 85
www.dacoromanica.ro
1916. 4
CALENDARUL
BILETELOR
Tren aceelerat Tren de persoane
NUMELE STATIEI
B. L. B. L. B. L. B. L. B. L. B.
Odobe§ti
2
292 - 25
25
20
65
60
70
17
17
14
15
40
11
11
9
40
40
50
237 26 90 18 30 12 10
Oltenita(dela Obor) 64 6 35 4 40 3 85
Oneati
Or1e§ti
Ovidiu
282
255
155
30
18 50
20
13
20
20
13
9
-
50
20
25
24
15
30
30
40
16
16
11 90
-0 11 20
10 10
7 70
Pu1an . 347 32 60 22 20 I 14 80 27 10 18 50 12
Palan ca . . 149 14 75 10 70 7 40
223 26 10 17 50 80 24 80 14 50 9 80
Palota 50 10 27 18 40 12 95
Pältineni 197 20 60 13 80 9 10
ciu
Pantelimon
Papa
. . .
216
17
27
2
45 18
1
50
40
12
1
95
-
22
1
85
70
15
1
10
20 -
10 10
80
186
151.
18
-
50 80
10 80
7 70
7 45
. 119
386
187
33 30 23 - 15 20
11
27
18
70
70
55
8 50
19 20
12 80
5
12 10
80
8 75
Peret
205
235
206
24
27
40
40 18
50
20 - -
11 20 20
22
30
80
20 40
13 80
15
13
10
80
10
9 30
9 30
31 3 70 2 60
- 1 90 3 10 2 20 1 50
-
- --
Piatra-Neamtu . . 360 32 90 22 50 15 27 40 18 70 12 40
Piatra-Olt . . . . 206 24 40 16 50 20 40 13 80 9
Pietroaia . . . . 78 9 40 6 80 7 80
PietroOta . . . 115 11 40 30 5 70
. 283 30 20 20 13 50 25 16 90 11 20
» . 270
109
30
12
10
95
19
9
90
40 - -
13 30 25
10 80
16
7
60 11
5
10
40
22
tO 7 20 5 20 3 50
2 20
5 90
1
4
1)0
30
1
3 -
05
Plosca.
Podoleni
210
338 32 21 90 14 27
8 10
20 70
-- -
30
4
9
12
10
50
10
Podul-Ilosei
Poenarl Bodes
. 430
135
168
-
34
-80 -
23
-
70
- 15
-
80 29
13 40
16 60
19 70
70
80
13
6
8
20
70
10
Poiana
Poiana Tapului.
.
.
91
130 15 50 11 20- - 9
12 90
60 70
6
4 70
50
. . . 296
- - --
25 70 17 30 11 60
- -
Potcoava . 168 20 14 20 16 60 80 8 10
Predeal 144 17 20 12 30 14 30 10 30 7 20
Prahova
Prajani
Preazna
46
100
62
5 50 4 2 70 4 60
9 90
6 30
7
4
30
20
2
5
3 10
-
Pucioasa
Puf eqti
101
233
32
27
30
10
21
18
90
-
14
12
60
10
26 90
10
22 60
- 7
15 --
12
5
10
10
10
-
Putna-Seaci .
. .
211
276
280
24
30
30
-
90
50
16
19
20
80
90
10- -
11 30
80
20 80
25 10
25 20
14
16
9
11
50
10
20
Radu-Negru .
276
138
30 10 19 90
- 13 30 10
13 70
16
9
11
6
10
80
- - -
. . 163 19 40 90 9 60 16 20 11 9 90
. 293 30 80 20 60 25 60 17 20 11 40
. . . 229 26 18 12 25 22 25 16 65 9 95
. . . 352 27 20 18 60 12 40
Rebricea . . . . 372 33 10 22 80 15 10 27 10 19 - 12 50
Rediu 472 31 70 20 80 18 60
Remus Opreanu
Roman
.
.
188
387
346
22
30
32
40
50
60
15
20
22
40
40
20
- -
10
14
60
80
18 60
25 40
27 10
12
17
18
-
90
50
8
11
80
30
30
. . . . 231 22 40 14 90 10
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 0MINERVEI»
PRETUL BILETELOR
accelerat Tren de persoane
NUMELE
Cl. I Cl. Cl. I Cl. II Cl.
L. B. L. B. L. B. L.
Rosetti 159 18 90 13 50 9 30 15 80 30 7 80
316
195
31
32
50
60
21
22
30
20
14
14
20
80
26
19
27
30
40
10
17
13
18
70
20
50
9 -
90
401 33 23 15 30 27 80 19 50 12 80
Rusiavetu 16 65 11 80 8 10
. . 32 30 21 90 14 60 26 90 30 10
Salcea 217 25 70 17 20 11 70 21 40 14 9 '70
Saligny. 173 20 60 14 50 9 90 17 20 12 10 8 30
Sälcuta. 277 25 10 16 60 11 10
138 13 70 9 90 6 80
. 54 6 40 4 60 3 30 5 40 90 70
428 80 23 70 15 80 28 90 19 70 13 20
258 29 20 19 12 90 24 40 16 10 10 70
Santeia
75
90
377 33 10 22 90 15 20
- '7
8
27
45
90
60
5
6
16
40
45
10
3
4
12
70
45
70
. 149 14 80 10 70 7 40
Segarcea 289 25 50 17 10 ii 30
Setul (H)
. 85
195 - 8
19
50
35
6
13
10
25
4
8
30
95
Sighireanu
Sihlea
262
78
176
29
20
50
90
19
14
40 12
10
-
90
60
24
7
17
50
70
50
16
5
12
20
60
20
10
a
8
80
90
125 14 50 10 60 7 30 12 10 8 80 6 10
Simian
219
356
25 70 17 30 11
--
70 21
27
50
40
14
18 60
9
12
70
40
Simileasca
Sinaia
129
14 90 10 80
--
12
12
2
80
40
9
9 -
25
50
6
6
1
40
20
10
Slänic . . 104 10 7 50 5 20
295
270
25
24
65
80
17
16
25
40
11
11 -
45
Slatina
Slobozia
.
189
126
242
22
15
50 15
10
50
90 7 50
18
12
23
70
50
40
12
9
15
-
90
40
8
6
10
80
20
20
250 24 15 70 10 80
o na
*Spinonsa Iasi).
464
463
131
-
30
30
12
-
70
90
20
19
9
40
80
30
13
13
6
-
50
Stefan-Voda
Stolnici
. .
90
305
146 17 40 12 50
8
26
14
-
90
10
6
17
10
50
50
50
4
11
7
50
70
20
228 22 20 9 90
a 310 31 40 20 20 26 10 7 60 80
a 260 24 40 16 10 10 80
16 40 90 8 20 13 9 90 6 80
Taläsmani
Tamna
313
32 21 60 14 40 26
30
60
17
18 - 11
12 -
80
T.-Frumos(p.
.....
(dela
i)
176
20
84
80
417 34 20 23 15 60
17
2
8
7
28
50
10
30
90
12
50. .19
1
6
. 5
20
-
45
70
10
8
1
4
4
13
40
-
20
» 35 85 23 95 16 10 29 85. .19 85 40
Tirgu Jiului 356 29 40 .18 60 12 40
Ocna . . . 294 30 20 60 13 80 25 17 20 11
237 27 50 18 20 12 20 22 20 10 20
Teleajen
Tite
Tigänesti
65
5 80 4 20 - - 6
4
22
.
4
3
15
70
50
3
2
10
30
40
10
. 481 31 80 21 20 70
108
208
-40 26 70 16
- 60
10
20
33
70
60
30
7
22
70
90
5
9
13
40
35
90
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 0MINERVEI»
PRETUL
STATIEI
L. L. B. L. B. L. B. L. L. B.
275 31 20 90 13 10 25 - 16 60 60
T.-Magurele .
(port).
. .
.
242
248 - 23
23
40
85
15
15
40
65
10
10
30
45
T.-Severin
Ulmeni
364
273
33
30
13
55
40
22
19
9
60
80
70
13
6
20
27
25
11
-
50 18
16
8
80
50
10
12
11
5
50
60
Ungheni .
,
.
487
429
432
35
30
29
70
20
26
21
21
65
5
25
17
14
85
95
10
32
29
29
-
20
20
21
19
19
55
70
70
13
13
13
75
20
20
. 516 42 90 29 45 19 34 10 22 80 14 20
528 45 80 32 50 21 25 34 90 23 14
158 15 65 11 15 7 75
Urecheeti 253 28 95 18 95 12 65 24 20 15 80 10 60
198 23 50 16 05 90 19 60 13 30 9 10
TJrziceni 115 11 40 8 30 90
74 7 35 5 3 65
473 37 40 25 16 30 31 20 20 80 13 60
. . . .
.
241
71
119
27
8
14
90
50
20
18
6
10
40
10
20
12
4
30
30
23
7
11
-
30
80
15
5
8
30
10
60
10
3
5
20
50
90
. . . 291 30 70 20 50 13 60 25 50 17 10 11 40
Valul lui . 216 25 50 17 10 11 60 21 20 14 20 70
de 95 9 15 6 85 4
279
340
382
30
32
33
10
40
20
20
22
22
10
90
13
14
15
30
60
20
25
27
27
-
10
70
16
18
19
70
40
10
11
12
12
10
20
70
Vernesti
432
171
35 23 70 15 90 29
14 -
20 19
10
70
10
13
7 -
20
Vintileanca
Viperesti
26
101
111
12 8 70 6
2
10
16
-
60
95
1
7
11
90
20
95
1
5
8
-
30
25
Vladeni.
266
454
221
24
21
-
70
60
16
20
14
-
30 10
13
9
90
40
80
Vorniceni 504 40 70 16 60 33 20 22 20 13 90
*Vorniceni (Vaslui) 539
251
42
28
80
80
28
18
50
90
17
12
80
70
35
24 - 23 80
80
14
10
90
60
Zimnicea
Zlitinoaia
Zoita
268
494
151 18 9
- 24
32
15
80
-
70 21
10
40
80
80
10
13
7
90
80
50
Zorleni 295 30 80 20 70 13 80 25 70 17 30 11 40
Dela PLOESTI la SLOBOZIA
Tren de Tren de pers.

Dela
L
la la
B. L. B. L. B. L B. B.
. 100 9 -
7 1 5 2 1 1 25
Bucu
Brositeni . . .
48
13
67 6 9
- --
4
9
3 20
35 Netotu
Poenaru Bordea
Ograda
10
14
65
7
10
5
80
7 00
. . . 87 8 6 4 30 . 25 2 4 1 25
Ciochina . . . 93 9 6 4 45 . . . 4 3 2 35
.
.
. . .
38
9
43
- -
3 25
90
4 25
2
3 4
1 70
10
Slobozia Veche
Slobozia .
ei . . . .
11
12
14
8
8
11
5 75
6 20
7 85
Urziceni . . . . 4 2 80
Taxele socotite
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 53
Dela GIURGIU spre la VIDELE.
Tren de persoane de persoane

De la CL
la
la
Chiriac .
- 2 10
15
50
1 - 80
45
. . 4 2 10 Toporu 5 3 2 1 70
. 5 4 90 Videle 60 25
Taxele socaite numai Giurgiu.
BILETELOR TRENURI DE
Valabile pentru ducere intoarcere nurnai de ajunul

rilor Luni sau a doua dupä särbitoare.
CLASA
L. B. L. B. L. B. L. B. L. B. L. B.
la la
Azuga
Breaza .
.
.
.
.
.
.
.
13
10
13
-
50
25
9
7
9
75
25
55
6
5
6
70
5
60
Curtea-de-Arges .
Doftana.
Gura Beliei
.
14
10
10
60
5
65
55
7 55
7 75
7
5
5
30
5
30
Câmpina . . 9 55 6 90 4 75 14 30 10 30 20
Câmpu-Lung. 15 50 10 7 70 Pucioasa . 10 10 7 20 5 5
Constanta.
. .
.
10
26 80
7
17
85
85
6 45
12 - Sinaia 12
10
40
30
9 00
7 15
6
5 20
TAXELE PENT= BAGAJE PENTRU
la Pentru la Pentru
distanta de: fiecare 10 un distanta de: fiecare 10 un
kgr. bag. kgr. bag.
kilometri 0.10 200175 kilomsetri 00..5586 2.76

60 0.21
100
' 0.82
0.49
1.19
1.55
225
250
s 0.60
0.61 3.93
s 0.47 1.95 275 0.62 4.33
160 0.48 1.36 300 I 0.63 4.92
mai departe pentru fiecare 25 se 5 la pentru fiecare
kilom. lei 1.50.
ABONAMENT TOATE LINIILE C. F. R.
Un pe un an intreg 963 715 481 55

576 434 288 75
s trei luni prelungire) 9 290 195 05
plus lei garantie care se la expirarea
www.dacoromanica.ro
I
TARIFUL BILETELOR DE DUCERE INTOARCERE III
cari aunt comune rurale la statiunile urbane la

distanla de 40 kilom. inolusiv, se de ducere intoarcere
numai de III.
Clasa III III
Tren Tren Tren Tren
accel. accel. accel.
I I I I
1-10 0.65 0.50 27 1.75 1.45 82 2.50 2.10 37 3.15 2.80
11-15 1.10 0.85 28 1.90 1.55 33 2.60 2.20 38 2.85
1.25 1.05 29 2.00 1.70 34 2.80 2.30 39 3.75 3.00
21-25 1.50 1.20 30 2.10 1.80 35 2.85 2.40 40 3.80 3.15
26 1.75 31 2.30 2.00 36 2.90
Aceste valabile pentru Intoarcere 24 ore socotite dela
OBSERVATIUNI
Toate trenurile vor vagoane de I, de trenurile exprese 5

8, Intro Bucuresti-Burdujeni; 15 16 19 20 Bu-
cnresti-Vaslui 29 30 accelerate 3 4
Bncuresti-Virciorova; Intro 9 10, 13 14, 37
lutre Bucuresti-Predeal; 49 50 0.-Jiblea ; 55 56
Intro Galati-Märäsesti ; vor vagoane de I II: trenu-
rile automotoare No. 214 intre 0.-Corabia numai vagoane de I
accelerate 9 10 Bucuresti-Predeal vor st. n.
numai de
*Trenurile accelerate 17 18 Intro Bucuresti-Burdujeni-Carlsbad vor vagoane
directe I numai Innie st. n.
Vagoane de dormit aunt:

La trenurile gi 2 intro
3 4
» 9 lo »
12
» 17 gi 18 s s
» 163 gi 164 Vdrciorova
175 176
185 186
gi Ostenda.
Trenurile Fulger circula vapoarele de trei ori
anume:
Trenul Värciorova din Bucuretti soseste In
fiecare Marti, Joi ti Duminicä;
Trenul pleacä din Bucuresti In In
Vineri.
Vagoane directe I II
La trenurile 3 4
5 gi 6 s Burdujeni-Berlin
6 Viena
9 gi Predeal-Budapesta
15 16
, 17 18 Burdujeni-Carlsbad
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL eMINERVEI» 55
Vagoane-restaurant sunt :
La trenurile 3 4 Bucurefti-Craiova
5 6
9 10 Predeal
» 15 16
' 20
30 s
» 21,22,139 140 Constanta
» Pulger C fntre Ostenda
Trenurile vor in vapoarele de ori pe
spre Berlin anume :
Trenul 7/48/7, numai Martea, Joia Duminica, iar trenul Duminica,
Mercurea Vinerea; iar timpul 14 st. n. la 14 Octonwrie st. n.
vor in fiecare
Trenul 37 38 Bucuresti-Predeal; 259, Piatra (T. Rosu);
225 intro 228 intro Predeal-Bucuresti 301, 302 intro vor
dela st. n.
Trenurile 21, 22 vor intro Constanta Constanta-port, numai in de
cu vapoarele
Administratiunea nu garanteaza mentinerea legaturilor previzute in
PENTRU DE DORMIT
Pe liniile numai biletul de I, ungare austriace

de II
locuri rezervate se percepe:
Lei 2. -fie plus la trenuri de persoane accelerate
3. - la trenurile Expresse.
DE LA - LA
II
Bucuresti - Iasi
- Focsani
- Iasi
inapoi
»
I. 10.-
-
Bucuresti -
-
10.-
--
Bucuresti - Burdujeni
- Constants
14.- -
- Jiblea
- Pascani
10.-
10.- --
-
Pascani - Burdujeni
s 10.-
-
Bucuresti -
»
--
-- Budapest&
' - Craiova .
10.-
16.60
18.60
--
Itcani Expr.) . » 15.- 10.-
- Budapest& Cor. 9.60 7.20
Temisoara - 4.80 3.60
- Koloszvar , 4.80 3.60
Koloszvar - Budapesta 7.20
Brasov - Budapesta 14.40 10.80
-
Budapesta - Viena
- Venetia
9.60
12.-
19.55
7.20
--
Viena -
-- Paris
Roma
» 18.10
38.50
16.50
-
13.-
- Berlin »
.35.20
14.40 -
16.-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CRONICA ANULUI
Sept. 1914 - 31 August 1915
1 Sept. 1914. Sosirea in a d-lui N. Filipescu a dat la o vie

manifestatie din partea unui numeros. Manifestatia se datoreste fap-
tului d-1 N. Filipescu cu o zi o declaratie ziarelor sen-
a sosit momentul realizArii idealului nostru national.
- Germanii perd terenul in Franth. Un ordin de zi al generali-
simului Joffre spune la Marna de cinci zile s'a terminat
o victorie incontestabilä. Armata I, II, Ill germanA se retrag la nord
Vitry. De parte a frontului francezii au ocupat Soissons, peste
km, 6 zile. Toate ziarele franceze constatA planul lui Joffre a
isbutit.
- Rusii au ocupat Tomasov.
2 Sept. Liga CulturalA publicA o motiune prin care trebuinta
unei actiuni imediate pentru desrobirea tinuturilor românesti din
Ungaria ocuparea
- tMonitorul Oficial» o cuvântare ros-
titA de M. S. Regele Carol in ziva de 30 August la
batalionul de din ocazia
luärii Grivitei. E cea din urmä cuvân-
tare tinutä de marele cpitan Regele Carol.
- Un comunicat englez spune armata fran-
ezA a trecut Aisne, pe germani.
Armata principelui mostenitor german a fost res-
pinsä mari perderi. Teritoriul francez dela Nancy
la Vosgi ar fi curätat de germani.
- Trupele austriace care au luptat lAngA
berg se retrag. Rusii au trecut San merg
spre Przemisl. Austriacii ar fi perdut in total
250.000 100.000 prizonieri 400 tunuri.
4 Sept. Presa italianA sosirea la Roma a
români dr. Istrati G. Diamandi
cati acolo spre a conferi cu diferite personagii GENERALUL
politice.;
www.dacoromanica.ro
58 CALENDARUL
5 Sept. Din Roma se Austria serioase militare la

granita ItaHei.
Sept. Din Berlin se in guvernämantul Suvalski.
neralul Hindenburg ar fi luat dela ru§i 45,000 prizonieri 300 tunuri,
7 Sept. La Londra regele in
de inchidere al parlamentului, a spus :
pentru un scop onorabil, nu vom de-
pune armele deck acest scop va fi cu de-
atins».
- La Guildehall, Asquit,
printre altele a declarat, oPreferim vedem
din istorie, o vedern
martorul mut al triumfului fortei bru-
tale asupra libertätii».
9 Sept. Se buletinul d-rului Mamulea
asupra sänätätei regelui Carol care sufere de «co-
biliare».
12 Sept. In sala «Dacia» o mare intrunire na-
tionalistä, la care vorbesc Emil Antonescu,
C. Rädulescu-Motru, dr. Toma lonescu.
REGELE 13 Sept. Ziarul «Le Temps» din Paris
GEORGE AL articol In care se de situatia tärilor din pe-
ninsula Balcanica, spune : care ar voi
intarziere rolul militar idealului ei natio-
nal, doresc e pe aceastä cale prin favoruri pozitive».
15 Sept. Se Dardanelele au Inchiderea Darda-
nelelor singura cale de comunicatie care ne
cidentul, numai comunicatia pe
- «Tribunas din Roma anuntä Grecii au ocupat tinutul Berat din Al-
bania, drapelul grec.
19 Sept. Guvernul urmätorul
: «Primul ministru a avut un schimb de
Al. Margbiloman Take
din care a rezultat convocarea unui
de nu este necesarä, de oarece actual-
mente nu este la o schimbare a politicei de
azi a României. - Primul ministru va supune
- pärere la aprobarea M. S. Regelui».
general Cräiniceanu a
o comunicare
la Academia
«Din istoria
in care, ce noi n'avem
o istorie militará scrisä, face obser-
vatii privitor la Balcanic la rolul Ro-
in acel care se de
situatia a României de räsboiul eu-
ropean.
21 Sept. un comunicat din Petrograd GENERALUL CRÄINICEANU
rezultatul luptelor dela Ossovietz care au tinut
zece zile s'a terminat cu totul nefavorabil pentru Germani care s'au retras.
22 Sept. din Roma spun trupe ruse§ti ar fi pus stäpanire pe
Carpatii Galitiei, au in Sighet.
- Cunoscutul ziarist Vico Manteggaza a publicat un articol in «Corriere
dela Sera» in care vorbind de situatia din spune:
Opinia guvernul in frunte cu d. Brätianu, cu toate rezervele
care se mentine, ar fi favorabila e§irei din neutralitate, pentru trecerea
de partea impotriva Austriei.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 59,
Un prilej ca acesta se spune, nu se va mai prezintà. Dar Regele e

trivnic unei actiuni 1mpotriva Austriei : Impotriva Germaniei. Zilele
trecute, consiliu de ministri pe care l'a prezidat, spus in chip
succint pricinele, pe cari deslusit mai pe larg diferitilor oameni
politici cu care a conferit separat.
Intelegand foarte bine opinia crede purtarea sa e
de faptul este german cu Wilhelm II, Regele Carol a spus nu
e adevárat faptul un Hohenzollern, e potrivnic cu
mania. Dar ca gandindu-se numai la interesele este
trivnic asemenea
Rusie mai puternicä la granitele noastre -a demonstrat Suveranut

- vrea o micsoratá, in de aceasta desti-
Marea Neagrä, unica esire pe care o avem».
24 Sept. Ziarele vieneze povestesc termeni foarte eroismut
soldatilor cari se luptä pentru Austria.
Urmätoarele date ilustreazä cum soldatii s'au luptat : regimentul
41 de infanterie compus din a luat parte la cinci lupte
anume la Husiatyn, Czortkov, Buczaci, Monasterzyska in sud-
orientalä. Soldatii acestui regiment au 40 de Regimentuf
64, compus numai din a fost lupta dela Lemberg zile in
foc a fapte minunate de vitejie.
25 Sept. In urma dificultätilor ce intampinä vapoarele
partea autoritätilor otomane, cursele au fost suspendate.
26 Sept. Se din Constantinopol vapoarele engleze ita-
liene din Marea Neagrä Marea de Marmara au primit ordin din
apele turcesti.
www.dacoromanica.ro
60 CALENDARUL eMINERVEI»
- Vase le germane din porturile române§ti au primit ordin la

Constantinopol.
- Trupele ruse§ti au ocupat localitatea Lyck din Prusia orientalá.
27 Sept. M. S. Carol I Regele României, se din la orele
5.30, in castelul din Sinaia, dupä o lungá suferintä, dar aparente
Despre dureroasá pierdere pentru tará s'a vorbit cu amänunte
Calendarul Minervei pe anul 1915.
- A. S. R. Principe le Ferdinand a dat un ordin de zi
moartea M. S. Regelui Carol, suprem al armatei române.
MURNU. II.
28 Sept. La solemnitate. Noul Rege al României, Ferdinand I

de Hohenzollern depune
- Anversul a cäzut germanilor.
29 Sept. Solemnitate dureroasä. Aducerea corpului M. S. Carol
in Capitalä.
30 Sept. Ziarul «Idea Nazionale» din Roma, a interviewat pe mai multe
persoane politice ale statelor balcanice asupra urmärilor Regelui
Carol I.
Ministrul Serbiei crede aceasta nu va aduce o schimbare imediatä in
politica României, dar dupá cât se pare. noul Rege va consimti acorde o
mare libertate partidelor politice guvernului.
Aceia§i pärere o manifestä un eminent diplomat grec dela Roma, care
adaugá opera Regelui Carol I pare a fi sä-i asigure României un
rol precumpánitor in actuala situatiune balcanicä. Cu toate acestea moartea
nu va nici o schimbare in politica române§ti. Un personaj
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL
a declarat a pierdut in Regele Carol I mai mult deck

un Rege, ea a pierdut un carmuitor de datore§te situa-
sa de Prin disparijiunea sa, se va lipsa
mari puteri morale, de menjinerei echilibrului. perso-
naj exprimat cum lumea e
va neutralitatea sa veghe arme. El nu crede
un curent popular puternic bine pentru un räzboi
proporliuni mari, dar de rezultatul luptei dela Cracovia, ce
cu neräbdare va ulterioara a Sta-
Ziarul «Idea Nazionale» ce
aceste acum
mai mult ca se resimte ne-
cesitatea de a se legaturile de
prietenie Italia
1 Oct. presa conti-
a se ocupa de moartea regelui
Carol, recunoscand in unanimitate
meritele defunct.
Mai toate europene au luat
doliu, astfel curtea din Berlin, din Pe-
tersburg, din Atena, din Londra, din
Sofia, din Belgrad.
- Guvernul ar fi
guvernele din Balcani, sub nici un
motiv nu va un nou
räsboi statele balcanice.
2 Oct. Un atentat cu revolverul
s'a comis in asupra
Buxton politici de
jionalitate de un
de najionalitate turc. Victimele sunt
de pericol.
3 Oct. M. S. Regele Ferdinand I a
semnat un decret de amnestiare, pri-
vitor la dezertori, nesupu§i, condam-
la inchisoare.
- Ministru de externe al
di San-Giuliano a din
Defunctul a ocupat diferite MAESTRUL
politice de care s'a achitat in mod
stralucit. Fost ministru de externe pe timpul räsboiului din Libia, di San-
Giuliano a fost autor de scrieri politice foarte apreciate. A fost
comentator distins al operei lui
4 Oct. M. S. Regele Ferdinand a adresat d-lui loan I. C.
dintele consiliului de mini§tri ministru de rásboi, urmatoarea scrisoare
Scumpul Metz Pre$edinte al

Poporul romdn a Regelui Carol I o
marele iubitul Suveran.
in sufletului Meu de impundtoare
risire a rog numele indureratei Regine Elisa-
beta al tuturor de viu recunos-
www.dacoromanica.ro
dragoste, care singurd a putut
ce Mi-a Fericitul amintire, dorind
Eu de ddruesc un fond
un lei pentru la a anui orfelinat de fete, care
-va purtá numele neuitatului De asemenea mai
de lei in folosul fondului invalizilor armatei.
rog Prgedinte al C'onsiliului,
Mea cea mai Mele afeefiuni.
FERDINAND
Trupele germane au cucerit Ostanda.

6 Oct. Implinindu-se zile dela incetarea din a Regelui Carol
s'a oficiat un parastas la toate bisericlle din
7 Oct. din la locuinta sa
din str. Mercur, de
stat Dimitrie A, Sturdza, al partidului
national-liberal, in multe minis-
de o mare putere de luptá-
tor pasionat ; a un rol in viata
politica.
Numismat istoric, Dim. A. Sturdza a scris
care 1-au impus Academiei
unde a ales secretar perpetuu al
acelei institutii.
- «Correspondenz Bureau» din Viena des-
minte presedintele consiliului de mi-
ungar contele Tisza ar fi promis
nilor din Ungaria autonomia Transilvaniei.
9 Oct. S'a luat dispozitia ca se facA
gretatului Dim. A. Sturdza funeralii nationale.
- In urma puternicei rezistente
nate in Polonia germanii se retrag.
DIMITRIE A. STURDZA 13 Oct. Ru§ii au reocupat Cernäutii.
15 Oct. La sud de Sambor ru§ii ar fi
micit divizia 38 de honvezi. Incercarea austri-
acilor de a inconjura aripa nu
reu§it.
16 Se aniversarea na§terii M. S.
- In urma bombardärii portului rus Odesa de
vasele turce§ti de Rusia
Turciei.
17 Oct. Consistoriul superior bisericesc, in urma
propunerii archiereului Theofil a decis
toate bisericile se pomeneasca defunctul
Carol I, ca un de pentru
dragostea ce 'dovedit in tot timpiil domniei lui
pentru biserica considerat ca
mai mare ctitor al ei.
- Austriacii recunosc au trebuit se
fata trupelor care inaintau dela
Ivangorod, Var§ovia Nowo-Georgievsk.
19 Oct. Se din Paris trupele anglo- M. S. REGINA MARIA
www.dacoromanica.ro
COSTIN PETRESCU. D-NA ECATERINA G. CANTACTJZINO.
www.dacoromanica.ro
64 CALENDARUL
franceze au ocupat astfel a devenit imposibilá

tentativä de a in directia Calais.
21 Se telegrafiazá din Londra Post» scrie :
Lordul Kitchener ar fi luat spre a apärä Egiptul spre a
acolo forte conaiderabile.
De oarece Turcia a atac Rusia, ea luptá contra Angliei : prin
mare, tratatele asigurdrile care regulau relatiunile dintre Egipt Anglia
precum cu Turcia, sunt de acum inläturate. Guvernul asupra
lui suzeranitatea Egiptului care era recunoscutá acum
tul care era plátit Turciei pentru Egipt insula Cipru, va fi suprimat.
Sarcina e de acum mult mai grea un
vern englez a avut acum o de grea.
Turciei impune coloniilor sale sfortári noui.
Aliatele nu pot observe acum pacea de Turcia care a
taca t Rusia.
E de guvernul englez a asigurat cooperarea fortelor cu
cele franceze.
22 Oct. Oficiosul Ecoul Bulgariei», cu privire la rolul pe care evenimen-
tele Bulgariei, scrie :
(Interventia Turciei constitue pentru Bulgaria evenimentul cel mai impor-
tant al rásboiului european.
Aceastä interventie determinä definitiv importanta Bulgariei pretul neu-
tralitätei sale cea favorabilä bazA pentru angajarea discutiu-
nilor privire la aspiratiile noastre nationale.
este evident azi mai mult ca nici odatä cheia echilibrului politic
in Balcani in Bulgaria.
nu trebue ne grabim. Interventia Turciei nu constitue un
motiv pentru a neutralitatea. Trebue sä ne pästräm fortele
cepem negociatiuni».
24 Oct. Deschiderea sfäntului Sinod. Cu ocazie episcopul Nifon face
un raport cu privire la organizarea bisericeaseá a cadrilaterului.
25 Oct. La Bucure§ti Intrunirea partidului socialist apárarea prin-
cipiului neutralitätii pentru pace in general.
- Vine au cucerit Tsing-tao.
26 Oct. consiliului ungar, contele Tisza, a dat publiciatei
soarea pe care a adresat-o la 22 Septembrie c. archiepiscopului
tianu, in care spune ;
compatriotilor romdni a curs
gurilor pe de noi voim purtarea frd-
a guvernul va sprijinul sdu generos aspira-
pentru
In ahterioare am spus
cd nu putem toate cerintele dar acuma curentu simpatic al
opiniunei publice md convingerea cd toate concesiunile faute
nu vor aduce prejudidu de stat national
maghiar. Guvernul este hotdrtt propue reforma legei instrucfiunei ele-
mentare sensül sd seama de de predare
nu cea Guvernul va face concesiuni
privire la Intrebuintarea limbei
ministratia public& apoi guvernul va face o revizuire a electorale
care
-0 sporeascd reprezentafiunea
a universitarilor, din
Pangrati, dr. Th. lonescu, dr. L Cantacuzino
Parlament.
: I. Tanoviceanu, Emil
dr. Istrati a suve-
ranului un memoritt cu privire la precum
motiunea pe care au inaintat-o Septemvrie d-nului Ion I. Brätianu, pre-
§edintele consiliului.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 65
Suveranul a multumit pentru grija ce o profesorii pentru

interese ale a declarat :
suntem de ;
mai ni
se cere o jude-
rea e mai
factorii rdspun-
je. rog avefi
credere patriotismul
vor aleagii mo-
pentru realiza
idealului nostru
29 Oct. Comitetul cen-
tral al Ligei Culturale
urmätorul
municat DR. C. I. ISTRATI.
.DR. CANTACUZINO.
vernului unguresc sem-
nalatä prin scrisoarea contelui Stefan Tisza I. P. S. Mitropolit I.
tianu decizia relativä la tricolor a minisirului de interne I. apre-
dem valoarea :
1. Se recunonte tricolorului valoarea unei a «caracterului etnic»
al nationalititii noastre. Intemeiati pe recunoa§tere constatám
acum de perfizi trebue fi cari acum au perse-
cutat Ungaria Ardeal tricolorul adniirä numai schimbul a zeci de
mii de vieti risipite pentru o patrie vitregä
2. Despre toate celelalte drepturi se vorbe§te acum - gra-
comparativ. de descoperiti Ungurilor nu
inaintat la limitele superlative - singurele satisfäeätoare ale
nationale.
Se considerare», o
care intrebuintare a in
un mai larg in legea electoralä din
1907 toate supt rezerva ca Românii
nifesteze Ungurilor, aceea§i simpatie»
Contele St. Tisza face tot vechia
de miluire rezerve.
3. in ce forme se va con-
politica aceasta stoarsä de
din aducandu-ne aminte de
gurilor : acestea sunt chestiile <de
credem revenirile contelui maghiar nu
pot nid o asupra politicei externe
a Regatului.
30 Oct. Ziarele se de articolul profesoru-
lui N. intitulat <Neutrii»
sa <Neamul Romanesc». Acel articol ocupandu-se N.
de situatia actualä a statului :
<A formula care drumul spre viitor primejduirea pre-
sentului, e problema. un salt pentru a
cioarele zdrobite, cine 1-ar saltul trebue s-1 face dar cu
oarecare sigurantä a puterilor noastre a locului
1916.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL
LUPTELE DIN CARPATI. TRUPE AUSTRO-UNGARE IN REPAOS.
E o teribilá toti la un n'avem prea multá s'o

din o avem, e päcat s'o pierdem prin suspiciuni
cordii civile».
- Ru§ii au Inconjurat din nou cetatea austriacä Przemisl.
Noemvrle. La intrunirea cornitetului executiv conservator. Cel
cuvântul d-1 Marghiloman care printre altele declará :
personali e trebue se gandeascä bine
inte de a face un s'ar
Ca al partidului,
aprobá aventurá se
trage consecintele cuvénite, comitetul_exe-
cutiv ar decide altfel».
Mai vorbesc N. Filipescu, C. C. Anion,
M. Cantacuzino, D. Nenitescu, D. Greceanu, I.
clescu, L Em. AntonescU, G. Stirbey,
motiune
4Comitetul executiv al partidului conservator,
discutiunea asupra situatiei
aprobarea sa
tru atitudinea i a
ale deciziuni deplin acord
cu partidului, cu aspiratiunile nationale
cu interésele
3
AL. MARGHILOMAN.
www.dacoromanica.ro
LUPTELE CARPATI. AUSTRO-UNGARA DE
operatiunile de spune: trebue se acum la o solutiune

definitivä a chestiunei orientale. pace nu va putea fi
printr'un acord care va pune Constantinopolul puterea Bos-
forul Dardanelele vor trebui Rusiei imperiul tarului
aceste trecätori sunt de importante ca trecätoarea Douvres pentru
glezi.
6 Noem. In toatá tara se un parastas pentru odihna regelui Carol.
- Din Sofia : In Sobranie Stamboliski, al partidului agrar, a
primejdia apropierei austro-ungare de pe
care ele ar voi poate o spre a intinde armatei turce a
face ambele fronturi ale luptei. A reprosat triplei
prea incet in silintele sale de a difèritele interese
nice, a preconizat alatuirea unui cabinet national cu participarea
partidelor politice, spre a mai bine compensatiile jert-
f ele cerute a pronuntat favoarea ocupärei Macedoniei cu apro-
barea explicitä ori a nefiind nici o cu
vire la asentimentul AustroUngariei Germaniei. Oratorul
vernului un avertisment in contra politice de aventuri.
Teodoroff, vice-presedinte al partidului al este
Ghe§off, a repetat avertisment motivat prin existenta unei
sarbo-greco special indreptatä in contra care ar
In actiune dela pasi ai guvernului bulgar.
cia prilejul de a se asupra Bulgariei. Oratorul
afirmä convingerea sa despre identitatea permanenta a intere-
selor vitale ruso-bulgae.
www.dacoromanica.ro
68 CALENDARUL «MINEVEI»
Malinoff, partidului democrat spune : politica guvernului bulgar

trebue sä-si propuie realizarea unitätei nationale bulgare. Pentru atingerea
acestui tel trebue se revizuirea tratatelor din Bucuresti Con-
stantinopole se a se restitui Bulgariei toate teritoriile perdute.
Aceasta este singura conditie pentru stabilirea unei durabile Balcani.
politicä. poate fi realizatä sau prin sau prin mentinerea neu-
tralitätei stricte sau leale. Poporul nu voeste lui tot
asa, dar are datoria natiunea räzboiul se poate im-
pune chiar sa. situatiune anumite precautiuni
pentru ca, rázboiul se impune, fie fäcut in unitätei natio-
nale bulgare. Mentinerea neutralitätei, care prin ea este un serviciu
imens anumitor vecini anumitor puteri, nu pe guvern
de ce o are de a tratative cu grupele de beligeranti.
7 Noem. La Academie d-nilor Zamfirescu prof. N.Iorga.
analizand räs-
boaielor constatä este ace-
dela Alexandru cel mare
ziva de azi. avem
un ideal national de
pe care trebue
ne vine la Recomanda
prudenta preconizata de regele
Carol.
Prof. N. lorga aratä pe baze
istorice cä desi au ocupat
de multe ori imense teritorii nu
le-au ci ele s'au
despärtit de trupul
Imperialismul rus, sustine
lorga, nu tine se
numai deck Balcani, Austri-
au päräsit cu greu ceea
ce au cucerit.
- In austro-germano-
rus, actiunea se de
Pe Locotenent german teva zile mare pe
arborele care se afla in obeervatie. ale :
tre Vistula Wartha pe linia
Czentokhoff -Cracovia.
9 Noem. «Messager d'Athenes» un articol asupra situatiunii din
Balcani, care zice : Trei reprezentanti ai statelor Balcanice la Petrograd,
Serbiei al intrebati de ziar rusesc «Ruscoe
ce vor face acele state in actualele ar fi räspuns aproape
fel. ce ar fi ministrul :
Actiunea va depinde de atitudinea Bulgariei. Bulgaria se
contra Turciei, va intra räsboi pentru a
vania Bucovina. neutralitatea, se va tine ea
in
Dacä contra sperante, Bulgaria atacä Serbia Grecia
Bulgaria.
- In sala «Dacia» Intrunirea «Actiunei Nationale». Vorbesc dr.
trati, dr. I. Cantacuzino etc. se urmatoarea motiune :
oCetätenii Capitalei chemati la Dacia de «Actiunea Nationalä» cu
Insufletire pe Triplei cari se jertfesc pentru dreptate
pentru principiului nationalitätilor : admiratia viteazu-
www.dacoromanica.ro
NEYLIES,
PEISAJ.
www.dacoromanica.ro
ARTILERIA GREA.
de 220 tirul, se deschide culassa,
so aduce obuzul de 102-105 kilo, so teava.
lui popor cu care poporul trebue sä fie solidar ; cer

actiunea de infaptuire a idealului national.
10 Noem. Un architect meritos, d-1 André Lecornte de Nouy, din au-
principali ai operei de restaurare a monumentelor istorice din tará s'a
stins din viatä.
13 Noem. Poetul D. s'a stins din in orasul dupä o
suferint, o de sinucidere.
14 Noem. Rusii au reocupat Cernäutii.
15 Noem. Deschiderea un Te-Deum serbat la Mitro-
polie, incepe solemnitatea dela primului mesagiu
al Regelui Ferdinand I.
Senatort, Deputatt.
prima sesiunea ordinard a Corpurilor
toare, Meu se iubitul Meu a
tare din o
Prin prin Lui neobosild,
obstesc, Regele Carol a istoria
din cele mai glorioase.
In timp de El a viteaza Wire la
timp de pace El a veghiat a desvoltare a
ce ne-a ca mai de o de secol,
lui domnie, lntemeiem un Regat care
dere spre indeplinirea sale.
Resimfim cu mai dureros pierderea acestui mare Rege.
cdt o gravitate.
www.dacoromanica.ro
71
retrag, de anal, care la foc trage de

lovitura porneste.
Ca putem trece aceste vremuri grele, avem nevoie de con-

sincer de patriotismul luminat al tuturor pre-
cum de unirea sufleteascd a tutulora.
Domnilor Senatori, Domnilor Deputati.
Sunt convins de actuale, nu pre-
getd dati guvernului Meu sprijinul ca el aduce
la Indeplinire diferitele proiecte de legi de sau menite
indestuleze trebuintele armatei, pe care natiunea o
cu incredere.
Domnilor Senatori, Domnilor Deputati.
ctre Puternic Mele ca binecuvinteze
Domniilor-Voastre scumpa patrie.
ordinard a Corpurilor legiuitoare este
16 Noem. La Dacia Intrunirea «Actiunei Nationale». Vorbesc Dela-
vrancea, Toma Vräbiescu, N. Filipescu, N. Fleva.
17 Noem. La- d. M. pe preziden-
tial, urmátoarea cuvântare :
Parlamentul o mai mare putere ca apere
mai mild energie interesele
De cdnd ne-am am avut un eveniment-dureros ; pierderea
Marelui Rege Carol (Camera se scoald picioare). Amintirea lui
ne fie mereu ne din lui politice.
Mai acum e bine ne aducem aminte ne
spunea : interesele in joc, toate inimile trebue
fie la un
www.dacoromanica.ro
72 CALENDARUL
In momentele de prin imprejurdri grave, de grave, in

misiunea pentru care a deocamdatd
lucrdm pentru interesele
S'o spunem sus tare ca o nu sunt desbindri
tre noi ed nu ne a o spune, ci dovedim. Glasul
ne acum la
noastre.
La Senat presedintele, B. Missir, cu-
spune :
Sunt convins cd sunt interpretul sentimentelor
d-v. unanime ca de lucrare, se
vine aducem prinosul nostru de
memoriei rege Carol L
Sub El prin El am pentru dea-
pururea Unirea a doud am redobdndit
independenta tdrei am regatul
Sub El prin El s'a puternic
noastrd economicd, culturald nationald.
Sub El prin El avem o armatd de care ne
pe care ne bizuim.
prestigiul afar& sub El
El s'a ridicat la cea mai mare considerare.
viitoare se vor faptele
rete ale domniei primula' nostru rege; noi ne fericim cd am norocul
cu El la lucru.
Memoria lui nu va din ca din
18 Noem. fostului administrator al domeniilor Coroanei, I.
Kalinderu, au de acord sä cedeze statului Kalenderu» din
Str. Renasterei.
19 Noem. Belgradul a ocupat de trupele austro-ungare.
21 In Parlamentul italian, Sonnino aduce omagii
Regelui Carol, care omagii au räspuns cu ace-
la Marcora, la
Sinat
22 La Bucuresti congresul «Soc.
a Femeilor Române».
23 La intrunirea «Actiunei
nale» Vorbesc Dr. Istrati, Tanoviceanu,
Grädisteanu, Em. Antonescu, N. Fleva N.
pescu. Se urrnätoarea :
«Cetätenii la «Dacia» ziva de 23
emvrie, cer ca României
joc autoritatea spre
a impiedica Serbiei».
Noem. La Senat solemná. A. S. R.
Principele Carol, mostenitorul tronului, a fost pri-
mit ca membru de drept sânul maturului corp. t 1. KALINDERU.
La salutul d-lui B. Missir, presedintele Senatului, A.
S. R. Principele räspunde urmätoarele.
«Din sufletului multumesc pentru cuvintele
de mägulitoare ce le rostiti prilejul ace-
stei
Vä aduc d-lor senatori prinosul meu de pentru
duroasa ce o faceti celui mai dintre colegii
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL AMINERVEI» 73
de acum locul meu rändurile senatorilor, potrivit

art. 76 din Constitutie, volu putea mä pâtrund din ce in ce mai mult de
datoriile mele de Print mogtenitor cunosc mai de aproape nevoile sta-
tului ale iubitului nostru popor.
Puteti fi bine voi cu cea mai vie atentiune
rile acestui matur Corp, ori ce clipä
sä ale tärei,
cu nemárginitä dragoste credintä toate
puterile mele.
- Moare cunoscutul chirurg infocat patriot
d-rul A. Leonte. De din Macedonia, d-rul
Leonte a dat intotdeauna cel mare sprijin
mânilor macedoneni.
- Din Serbia vine cä austriacii au suferit
o pe intreaga
2 Decemvrie. dupä lupte violente au reo-
cupat Belgrad.
3 Dec. In discutia la mesaj, d-1 I. C. BrAtianu, pre-
§edinte al consiliului ministru de räsboi, ce
situatia internationalä a impus guver-
nului reformelor, parlamentul 1. C. BRÄTÍANU:
renunte la discutia asupra räspunsului la mesaj
spune : expune intreaga actiune a guvernului ne vom putea rosti
pagubá pentru tarä».
5 Dec. Comisiunea camerei de la mesajul tronului s'a prezentat
Suveranului, care a urmätorul räspuns :
Domnule Prewdinte, Domnilor Deputati,
cu vie Adresa deputatilor, sunt
LUPTELE CARPATI. TREN BLINDAT AUSTRC-UNGAR.
www.dacoromanica.ro
DUPÁ SOLEMNITATEA ALEGERII A. S.
www.dacoromanica.ro
PRINCIPELU1 CAROL CA SENATOR. - A. S. R PRINCEPELE CAROL SENATUL.
www.dacoromanica.ro
S9LEMNITATFA A. S. R. MARIA
6 CALENDARUL
de sentimentele de devotament ce-Mi

nafiunei.
Marea impundloarea parte ce a la cruda jale ce
Ne-a incetarea din a prea iubitului Meu Unchiu a
MANEVRA UNUI TUN PE BORDUL UNUI VAS DE ENGLEZ.
pentru Regina Elisabeta pentru familia Mea cea mai dulce alind-
cdlduroase de iubire ce din unghiurile
cu suirei pe o inimei
cdt de legaturile ce unesc dinastia.
Statornicia acestor sfinte a cea mai temeinicd
prin faptul Mele pe tron drept de implinindu-se
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL MINERVEI»
de acum 48 care ereditäti

Casa domnitoare au o de cdpetenie
Statului.
In toate astfel se face unirea
LUPTELE DIN CARPATI, - TRUPE AUSTRIACE MARS.
intereselor Manifestarea acestor simtiminte din

Domniilor-Voaste grelele de astdzi Imi mai
ca oriMnd datoria de toate pentru
popor.
Pmedinte, Domnilor-Deputaft,
Cu satisfactie primesc asigurarea cd da gnvernutui
concurs sincer.
In unirea simtimintelor Domniilor Voastre isvorite dintr'un patriotism
www.dacoromanica.ro
78 CALENDARUL
c sprijin eceste momente de

mare prin care trecem. reprezentantii
Am
nicului munca
va fi va
legitima
fire a iubitei Noastre
Patrii.(Aplauze prelun-
gite).
din tot sufletul
calduroasele
ce Reginei,
Mie Mele.
7 Dec. Roma se
un gulp de
oameni politici, profe-
HILMI PASA alti C. C.
Eg'ptului. s'au intrunit la sediui
Institutului colonial ita-
spre a constitui o liga italo-románä.
regale de geografie din Bucure§ti, s'au intrunit in
adunare localul
«Fundatlei Universitare Carol
ce d. St.
aduce omagiile acelei
mernoriei regelui Carol,
la cunoginta
cá M. S. Regele Ferdinand a
primit societätei.
8 Cairo Egipt, in
urma demiterii fostului kediv
Abas Hilmi guvernul
tanic a oferit aceastä demni-
tate dimpreunä cu titlul de
sultan principelui Hussein
mal
12 Dec. La Academie o
municare a d-lui N. lorga :
«Privilegiile o
comunicare a d-lui
niceanu asupra räzboiului
care expune
tuatia României fatä de
din de vedere
militar.
14 Dec. Sose§te in Bucure5ti
d. George Lorand, cunoscut
conferentiar belgian.
- Congresul Culturale.
mai multe discutiuni se
alege un nou comitet
: Pärintele Lucaci, N.
(la mijloc) Filipescm, Take lonescu, N.
fiica o ga, Dr. C. Barbu Dela-
www.dacoromanica.ro
79
I. S. Mandrescu, Octavian Goga, G. Ranetti, ing.

Tonescu, ing. Lucaci.
21 Dec. D. C. C. deputat, fost ministru, a declarat corespondentu-
Bucumti al «Le Temps» din Paris :
actiune diplomatia din partea României la Atena,
angajäm Grecia rázboiu. actiune a noastrá
o a noastre de conduita, acum. Parásirea
noastre ar implica o actiune militará
A neutralitatea, printr'o actiune o
tiune. ar fi finete care nu ar pe nimeni.
UN SIMPLU SOLDAT CU
Viteazul care a salvat pe l'a va primi
acolada generalului Joffre.
timp nu ne vom actiune militarä,

nu au un motiv existe.
31 Dec. Ministrul de al ontele a
misionat. Ca succesor al a numit baronul maghiar St.
- In Italia s'a produs un violent cutrernur de multe victime.
1915. La Mitropolie se Te-Deum,
fäcut o receptie palatul Mitropolitan,- in S.
Ferdinand, M. S. Regina Maria A. S. R. Principele
litul Primat numele clerului nou.
1. C. deasénienea la-.care S.
:
«Din adâncul multumesc Prea Sfintiei Tale

D-voastre pentru cälduroasele ce Ne aduceti cu anului
www.dacoromanica.ro
80 CALENDARUL
pragul acestui an intunecat de de furtunä, arunc privirile

lein trecut viitor. Cu multumire ne putem Atot-
puternicului pentru tot ce s'a in decursul 48 de ani de domnie
a Marelui Meu predecesor. Infäptuirea de azi eri cu nu-
mai prin aceea ci dela prima zi a sale, Regele Carol s'a identificat
complet cu Tara din vointa ei vointa Sa, din puterile poporului pu-
Sa, ajutat lunga rodnica Sa de de stat
tara Eu voiu a identificA tot astf el vointa
Mele cu meu popor. Avem nevoie aceste tim-
puri ca vointa unire spiritul de abnegatie si fie
A-DOUA-21
Cadavre de soldati pe frontul francez, in timpul din
sipate in tuturor ; astfel impreunä datoria putem

ci la finde soarele binefAcitor va cu razele lui
calde asupra scumpei noastre
sAceste sunt ce azi din le aduc RomAniei..
2 A din cunoscutul D. Marinescu-Bragadiru,
un al al industriei
- Sose§te la misiunea insircinati decoratiunile acor-
date de Tarul Petru comandantilor La
galä, a generalului Tatischeff, misiu-
multumind pentru amicitia ce o poarti Tarul Rusiei armatei
5 guvernamental din Sofia <Dnevnik» vorbind de
Ucranienilor spune : aspiratiuni ar trebui mai ales
statelor balcanice asupra pretentiuni liberatoare ruse§ti. Despotis-
mul rusesc este agresiv implacabil fatA de
www.dacoromanica.ro
81.
statele balcanice vecinii actuali ai Rusiei ar trebui se

trebe care le-ar fi soarta Rusia ar
Prin crearea unui Rusia ar fi de Marea Neagrä
un zid de apärare al statelor balcanice s-ar
impotriva pericolului rus. ar
interesul Rusiei de Balcani».
- La Intrunirea partidului national bulgar, sub
f adoptai o rezolutiune
care trebuinta pentru Bulgaria de a
in teritoriilor pierdute prin trata-
tele de la Bucure5ti Constantinopol cere
tru scop un cabinet de concentrare natio-
deschiderea tratative cu puterile triplei
8 La Roma intrevederea d-lui Ghenadieff
ministru de externe al Italiei.
11 Ian. Tntrunirea sociAlistä pentru pace.
Se un cunoscutului publicist
englez Scotus Viator, adeväratul
Seton Watson. lau parte Tache lonescu, B.
Deávrancea, N. N. Fleva GHE$OFF.
un mare numär de inteledtuali.
12 lan. luptá navalá s'a' Marea Nordului 4 cuira-
sate cruci5etoare germane de 4 mici cruci5etoare cu douä flotile de
torpiloare tot germane o flotä din cruci5etoare.
mai multe mici cruci5etoare 26 contratorpiloáre. a 3 ore,
Englezii au perdut un cuirasat, germanii au pierdut 4Bluecher».
15 Din Italia se tragica moarte a maiorului Paul
deanu, care fusese trimis spre a face receptiunea unor cantitäti de
artilerie.
PE TRONTUL FRANCEZ. ALSACIANA OFERIND UN BUCHET DE

GENERALULUI
CALENDARUL
www.dacoromanica.ro
1916. 6
82
La «Dacia» comerciantilor
- Ziarele reproduc, «Correspondenz Bureau» din Viena un räspuns
al Principe de Furstenberg, ambasadorul Austriei la Madrid, discu-
tiunea deschisä de d. Take asupra atitudinei Austro-Ungariei in
cursul balcanic, precum raspunsul d-lui Take lonescu.
- Din Roma se personaj de la legatiunea de acolo
a declarat cä nu se confirmä svonul privitor la o pretinsä protestare
ce Germania ar fi la BucureVi.
Principele Hohenlohe a fost cu o misiune nu la BucureVi, ci
la Constantinopol, s'a
dus BucureVi.
Nu e mai putin adevärat
oamenii politici din
Viena Berlin au ochii
titi asupra romanilor cari cu
toate cä nu doresc räzboiu
pentru au
suri de spre a
face fatä surprize.
- Ziarul din
sursä diplomaticä guver-
rus nu atribue nici o
semnätate deosebitä
rilor Itallei, Gre-
E putin probabil ca a-
ceste participe
mod apropiat la räzboi. Ele
fac pregatiri pentru
tentiunile.
16 Ian. s'a
pärtit proectul de lege prin
care se mäsuri cu privire
la controlul sträinilor, stabi-
lindu-se un biurou al popu-
latiei.
17 Ian. telegrama din
Viena declaratiile
fäcute de d. P. P. Carp
PE FRONTUL FRANCEZ. redactor al ziarului
Infanterieti la apärati de Lloyd» celor
contra gazelor granate curente din opinia publicä :
Unul, strada,
vania, altul, oamenii
privesc spre Basarabia. D-sa spune e pentru doilea,
rirea Basarabiei este de un interes primordial pentru Romania».
19 Ian. «Romanul» din Arad regimentul 50 de infanterie
de la Alba-Iulia, compus din a fost mod deosebit de
Germaniei, acordandu-i-se un steag cu crucea de fier ca räsplatä
pentru curajul de care a dat dovadá la atac.
- Dupá din Petrograd, urma unor lupte Caucaz,
-0
un corp de
dintre
turcesc s'ar fi predat.
din Sofia comunicatul privinta convorbirilor
d. Derussi cu d. Radoslavoff, pre§edintele
lui bulgar. S'a constatat Bulgaria deopotrivä
lideze bunele raporturi dintre ambele a accentuat
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL
asupra intentiunii guvernului säu de a face Bulgariei toate

sibile in guvernul mijloacele pentru u§urarea
transitului bulgae prin Acest e studiat mod amical
va ajunge la o definitiva pe baza reciprocitatii.
- Din Viena se ambasadorul contele Monts
titulat «Germania Italia» spune instigatorii razboiului voesc sä lase a
se crede interventia a s'ar contra
periului habsburgic. D. Monts adaogä Austro-Ungaria ar fi ajutatä
Germania nu numai cu trupe dar cu material technic de Italia
in cel mai bun caz ar de suportat un räzboiu lung sangeros.
este o mare putere, care are un strMucit viitor ei, aceasta este
care foarte repede unitatea national& are de o
pace. In vederea asigurärei päcei toate guvernele italiene de partid
au reinolt mereu tripla
Este neputintä de admis cä un italian rece
infrangerea Austro-Ungariei Germaniei, atunci Italiei i-ar sau
depindä totul de Anglia ca Portugalia sau se arunce bratele
la infinit. Italia neutralitatea va situa-
tiune absolut imposibila va trebui sä imense in oameni
bani. ea va neuträ,
fortele pentru tran§area definitivä a
lilor in Europa, va drepturile cu
mai mare tärie va mari a
fi jertfit prea mult. In caz dorintele aspi-
ratiunile Italiei ar atunci o mai mare
bunävointä din partea aliatelor sale, cu mai
mare va fi fost neutralitatea italianä.
20 Ian. «Monitorul oficial» decizia prin
care se o de aviatie a artileriei
cu de la 25 lanuarie cor.
- «Tribuna» din Roma o scrisoare a
d-lui Giolitti prin care desminte legendele create
asupra raporturilor sale cu principele de Bülow,
ca pärerea ce i se atribue Italia trebue sä-§i
mentie neutralitatea in caz.
GIOLITTI.
«Nu cred cä este permis a tara la
boiu din sentiment, fiecine poate pue in
ricol viata sa, dar nu pe aceea a sale. In caz
de necesitate nu la de a am dat
probe despre aceasta. S'ar puta, nu s'ar neprobabil, ca condi-
tiunile de ale Europei, se poatä obtine mai multe lucruri un
rázboiu, dar asupra acestui lucru cel ce nu este la guvern nu are elemente
spre a lucrul pe deantregul.
- Se tratativele duse numele guvernului bulgar cu
din Berlin au reu§it. Bulgaria obtine un imprumut de 500 milioane.
21 Ian. M. S. Regina Maria a d-lui ministru Al. Constantinescu,
de domenii pre§edinte al soc. «Familia Luptatorilor» suma de
50 mii lei, destinatä a spori fondurile societati.
22 Ian. Monitorul oficial german ca regiuni de
coasta Irlandei previne vasele neutre in pericol
de a fi distruse de submarine din cauza abuzului ce s'ar fi de
sele engleze pavilioane neutre.
24 Ian. Se serbeazä aniversarea Unirei La Teatrul National
d. N. tine conferinta ildeea unirei in literatura contemporanä». La
Ateneu festival organizat de «Societatea ortodoxä nationalä a femeilor
«Soc.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 85
- Austriacii succese Carpati.

28 Ian. Criticul militar al ziarului «Corriere della Sera» comentand
tele ce au sectorul dela Var§ovia scrie :
Cu drept cuvânt o din Petrograd nume§te de uria§i» bä-
care dela Febr. st. n. s'a tinutul Borzimow. Furia
a acestei lupte are adevär ceva titanic
Sapte diviziuni germane preväzute cu baterii 500 tunuri
mädite pe un front de abia 11 kilometri luptä Impotriva ru§ilor.
viziuni chiar pe o linie de un de patru sau cinci.
Germanii dau
masse compacte
adâncimi pe
mai multe deodatá.
Focul artileriei e de
.des din
tabära ruseasa e
timp cu i 8 proec-
tile. Cincizeci de mitraliere
una alta aruncä
de mii de proectile pe
minut asupra dela
Borzimow.
Criticul se dacá
este vorba de o actiune
monstrativä menitá
dice ca ru§ii trimeatá
täriri de trupe Carpati, sau
e vorba de o actiune ce are
un obiectiv al säu proprlu
anume ruperea ruse§ti
luarea Var§oviei.
ca
insemnätatea pe care
ar prezenta-o cucerirea Var-
pe aceasta,
greutatea pentru ru§i de a
d uce forte numeroase din-
tr'un capit la celälalt
de luptá prin singurul
lungul drum de fer PRINTUL PRINTESA DE BÜLOW
§ovia Siedlice - Rowno - Leo- Germaniei Roma, de
poli ne si crede
a doua ipotezá e cea
mai posibilá.
- La Petrograd se deschide sesiunea Dumei.
Pre§edintele adunärei, d. Rodzianco vitejia bravura armatei ruse,
aduce armatelor aliate. Primul-ministru Goremykin de
«cucerirea Galitiei, care e cea din urmi floare ce lipsea coroanei Taruluis.
De ,asemenea, cu interventia Turciei spune radiosul viitor
al Rusiei la Marea-Neagrä, sub zidurile Constantinopolului se deseneazá
crescândb. apoi expozeul de externe, d.
Sassonow, care atitudinea de atitudinea Germaniei. Des-
pre legaturile ruso-române spune ele pästreaza caracterul amical
dela vizita la Constanta.
Fevruar. Ziarele nota guvernului american, guvernul ger-
man, privire la blocusul Germaniei. Prin aceastä guvernul Statelor-
www.dacoromanica.ro
86 CALENDARUL MINERVEI
Unite ,atrage atentia. Germaniei asupra cazului vase comerciale ame-

ricane, sau americani ar suferi vätämare din partea submarinelor.
2 Fevr. Din Berlin se anuntä ru§ii fost din Prusia orientalä.
manevrelor ale Hinden-
burg.
- La Paris o manifestatie Sorbonna onoa-
rea civilizatiei latine, care personalinti
din toate statele latine slave, de asemenea pe-
mini§trii puterilor aliate, ministrul Romaniei,.
Bulgariei statelor sud-americane.
3 Fevr. a fost reocupat de austriaci.
Fevr. Un inginer-mecanic, Iacob
care incercase experimenteze un aparat adap-
tat la automobil pentru din
care se face obstacole, a victima unui acci-
dent ortal.
- Flota a Dardanelelor.
9 Fevr. Vremja» lui Sassonov,
vorbind despre atitudinea Romaniei,
ministrul a fost imbrace sa
HINDENBURG cuvinte diplomatice bine spune :
General ceeace planurile noastre putem ne
zuim pe puterea militarä. Ar fi de sigur
corespunzätor cu scopul nostru am considera nu ca
stat neutru, ci ca un factor negativ. Gratie artei diplomatiei germane, Ro-
cu toate interesele actuale ale nu este cu noi, ci contra
ALTARUL DIN PERVYSE BOMBARDARE.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
88 MINERVEl»
nu ne altceva deck s consideräm pe ca du,manii

10 Fevr. Sose§te in generalul francez Pau, cäruia i se face o pri-
mire impunätoare.
15 Fevr. La «Dacia»
trunirea Ligei Culturale.
Vorbesc : parintele
Lucaci, Octavian
Goga, N. Filipescu, Take
lonescu, Barbu Delavran-
cea N. Se
urmätoarea motiune :
«Cetätenii adunati la
chemarea Cultu-
rale» aprobä
punctul din programul
noului comitet central in
acest cuprins :
Singura externä
1
pe care o poate SIR GREY
REGELE CONSTANTIN servi cu devotament Min. de externe
AL GRECIEL neamul e aceea
care la de liberare
nilor siliti a-§i da viata in marginile aus-
tro-ungare, care n'a gäsit nici dreptate pentru
Considerä ei drept singura pentru statul
national, legitimile revendicatii nationale, care e Romania».
21 Fevr. La preedintele consiliului ministru de d-1 I. I.
C. depune proectul de lege votat de Senat pentru declararea
de
22 Fevr. In Camera Venizelos a declarat regele Constantin
nu politica guvernului, prin urmare cabinetul demisioneaz.
23 Fevr. Din Budapesta se Oficialul ordonanta minis-
trului de instructie decretand religios se predea
primare in limba pärinteascä.
24 Febr. Regele Greciei a chemat la pe d. Gunaris, i-a
credintat formarea noului cabinet.
2 Martie. Ziarele efectivul de rázboiu al armatei a
sporit de la 600.000 combatanti la 900.000. Sporul a provenit prin recru-
Nugo Zaygler
CONSULTATIUNI DELA -7
PENTRU
I IMPOTERTEI
prin
Telefon 156 :
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 89
tarea anticipatá a claselor 1916 17 care dau un spor de 120.000,,

restul foi mead revizuitii dintre scutiti reformati.
- Ziarul d-lui P. P. Carp. » articol «Neutrali-
tatea» datorit d-lui P. P.
Carp ce
neutralitatea ar fi
pentru Tare
pentru tron, :
nu se uite
numele de Hohenzollern
este o o
el este ochii
unei puteri ce se de
(Rusia) o
ce trebueste Inläturatá.»
- Ziarul eTribuna»
din Roma crede fatä
de operatiunile puse la
cale de aliati Darda-
GENERALUL KUSMANEK G-RALUL RUS SILIVANOFF
comandantul a la PrzemysL
politick dar cel pu-
tin militark care pro-
ducá o impresiune tot de ca expeditia Dardanele.
actiune, dupá planurile germanilor, va fi luarea Varsoviei
cerirea liniei Vistulei. Un asemenea succes cu toate cá ar fi departe
de rezolutia rásboiului, totusi ar aldtui o ce ar scoate
la inferioritatea rusesti, ce ar avea un mare efect politic
alte
9 Mart. Fortäreata Przemysl s'a predat
SANITARI GERMANI CU SAMTA RI, APROPIERE DE_MLAVA.

www.dacoromanica.ro
90 CALENDARUL MINERVED
12 Mart Ziarul Corriere dela declaratii fácute

de Marghiloman Filipescu, redactor ziar.
D-nul Marghiloman a spus mea este va trebui
pästreze neutralitatea va simti interesele viitorul ei sunt
de evenimente».
D-nul Filipescu a spus : Italia se une§te cu (impotriva
Austriei) nu mai poate nici o cu privire la rezultatul final
al luptei».
15 Mart. La Ateneu congresul Romanilor de peste munti in
Slu§anski face o expunere a situatiei Romanilor din Bucovina..
PRIZONIERI IN SPRE DE PRIZONIERI DIN GERMANIA.
D-1 D. Stoica, vorbe§te despre Romanilor din Ardeal. Simion

Mandrescu spune cä datoria este merite prin arme soarta ei
viitoare.
Dupä desbaterile au urmat in sala «Dacia». Vorbesc mai multi
oratori se o motiune prin care congresi*tii se declarä pentru in-
trarea in actiune a contra Austro-Ungariei.
- Se inaugureazá in palatul conferintele cerceta§ilor din
tara. Cu aceastä ocazie A. S. R. Principele Carol tine urmätoarea
cuvantare.
din ne opune cá din discutie ese
Neam ad ne consfAtuim ca din päreriior
tintelor noastre facem reiasä principiile pentru educatia
S'a intamplat deschidem aceste desbateri in Duminica Floriilor, la o
www.dacoromanica.ro
4MINERVEI».
natura se rede§teaptä la Fie, ca mi§carea intreprinsä de

infloreascä ea cum sunt näzuintele noastre.
Nu e ceva ceea ce vá voi spune. Ni le-au spus scris oamenii
cu mai experientá
Scopul e moral fizic. Nici nu trebue ne scape,
trebue totdeauna Nu vom ajunge la cellalt.
Prin contactul cu natura sufletele se se regenereazä.
in d-trá generatii. Desvoltati frumoase
in generatia de
Incercati mai cuceriti inimile, increderea disciplina vin
TREN GERMAN SPECIAL AMENAJAT PENTRU BAIA TRUPELOR DE PE FRONT.
dela sine. Mijloacele nu le pot spune, cautati-le sufletul nostru le

veti Nu facet! voi instructorii ceea ce cereti elevilor vo§tri nu
sunt un fumátor pasionat, dar caut aceastá pasiune atunci
când trebue conving pe copilul de 11 nu-i face bine fumatul.
Acesta e un mic exemplu.
De el publicul particular sä urmeze principiile
vor fi de
- A murit . profesorul universitar Urseanu.
16 Mart. Flota bombardeazd forturile externe ale Bosforului.
- La congresul nobilimei ruse, ex-ministrul Gurko a pus la ordinea
lei chestiunea Constantinopolului a sustinut interesele vitale ale
cer ocuparea de ru§i a Bosforului, Dardanelelor.
www.dacoromanica.ro
Din Sofia se de a ukazul pentru inchiderea se
siunei, d. Rados a declarat tine declaratiunea sa, cum
guvernul a observat acum va de ad cea mai
neutralitate.
nu va niei unei promisiuni nu se va de nici o
PE FRONTUL - PORTIUNEA PODULUI BZAVA-VISEGRAD.
vanä. Poporul bulgar poate incredere ln guvernul

politica lui va fi profitabilä tärei. Bulgaria n'are angajamente cu nimeni
se poate prematur de oarece ar fi va perde in acest
bulgar trebue se de tentatiune, fie dinspre
fie dinspre apus. interesele noastre se vor lezate, va tre-
bui cu natiunea necesare.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL
Respingänd teza sociali§tilor despre o federatiune d. Radosla-

voff a spus : federatiune este cu pentru este greu se con-
cilieze interesele popoarelor balcanice cari Bulgaria spre a-i furs
ultima ei bucatá.
: Transport austriac de munitii scufundat de Sarbi pe Dunäre

: Soldati särbi urcati pe un arbore a bateriilor särbe transportul.
19 Mart. Germania a realizat un intern de 9 milioane.

4 festivä a Societätel rnedicinä cu prilejul
aniversärii a 40 de ani de existentä. Cuvântärile d-lor : G. Duca ministru
de instructie, prof. C. Istrati, dr. Toma Ionescu, dr. gen. Demostene,
dr. Buicliu, dr. Obreja.
www.dacoromanica.ro
5 Apr. Ziarul «Kairi» din Atena :
«Aflärn din autorizatä d. Venizelos a in luna
pe ministrul nostru la Bucureeti guvernului propuneri clare
precise cu privire la atitudinea pe care o va de sta-
tele balcanice.
Insuei d. Venizelos redactase textul acestor propuneri concrete greceeti
reprezentantul nostru s'a gräbit sä le transmitä preeedintelui consiliului de
minietri Acesta, profund sur-
prins de demersul guvernului grec, a
declarat persevereazä in
politica sa de neutralitate de
trare a relatiunilor amicale cu toate
statele.
a adäogat preeedintele de
consiliu simpatizeazä fireete cu
poporul amic skb, dar
tregime indiferentá in ce priveete lupta
pe care acesta o duce. Ea nu se
de uptä deck din punct
de vedere
tru unele ale acestei lupte
pot atingere intereselor ro-
se gáseete in relatiuni foarte
sincere cu Bulgaria, n'are motive
determine de mai purtarea
pe care o va in caz Bul-
garia ar in
6 Apr. Se telegrafiaza din Atena
aliatii au debarcat trupe la Lemnos,
cu destinatia la Dardanele.
Ziarul rus «Novoe Vremia», organul
ministrului de externe Sassonow
la 4 Aprilie un articol intitulat
«Marea Noasträ». In acesta se vorbeete
de drepturi, care nu se pot nici aban-
nid impärti. Marea
POETUL tine Rusiei. Numai Turcia poate con-
testa acest drept, dar termi-
nat rolul. In adevär s'au format pe tär-
Negre state libere, dar ele datoresc Rusiei exis-
tenta spre Rusia trece prin Marea Nimeni nu va
Rusia, terminarea victorioasä a räsboiului, considere
ceasta ca o curte interná a Rusiei sä ei-o apropie.
7 Apr. 0 din Berlin spune din listele publicate de Inva-
lid» reese armata a perdut luptele din Carpati peste 90.000
- din care 71.608 morti 18.622 prizonieri.
d'Italia» cerceteazä
primate de unee organe din presa
articol näzuintele
vederea unei eventuate pre-
a politice actuale a Marea Adriatia.
Ziarul zice : «Revendicärile teritoriale ale privesc, precum se
cingätoarea Alpilor Adriatica. E de prisos de cele
deobete cunoscut Italia ar putea capete Trentinul a scoate
sabia din teacb.
Ziarul constatä in de Trentin, organele ruseeti, Italia n'ar
din Austriei deck portul comercial Trieste portul
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL
litar Polo. celelalte pozitiuni comerciale maritime ar fi

sau Croatiei independente sau Serbiei celei-mari. Pe aceasta, viitoarele
Croatia Serbia ar dreptul sä caracterul militar al ac-
tualelor baze navale austriace din Cattaro ca din insulele
hipelagului dalmatin.
Rezultatul acestei noui Intocmiri ar fi cä pozitia Adriatica s'ar
intru prin
tigarea Triestului a Polei,
situatia strategic& ar urma sä fie
tot grea pentru marea
astfel ar apartine , din
punctul de vedere militar, nu
mai Italiel, ci Croatiei
nate Marei Serbii, state
-cari mai mult ca sigur ar
in orbita politicei rusesti.
Puternicile pozitiuni strategice
cari, acest caz ar sub
ar ca pri-
-elnice puncte de sprijin flotei
rusesti.
Ori, tinta a Italiei fatä
-de Adriaticä este : de a
pentru totdeauna in chip
-definitiv, chestia politic& stra-
a acestei care din
punctul de vedere militar nu se
deck de pe coasta
säriteanä. de
nu se poate regula deck
din apele Adriaticei toate flo-
tele de
«Giornale nu-i recu-
Ruslei dreptul de a C. MEDREA. PORTRETUL D-lui
principiul nationalitätilor, ca
-care mai multe nea-
muri deosebite la cucerirea unor pozitiuni politice strategice
-economice la Constantinopol stramtori, in Armenia, Polonia
austriack in Galitia poate chiar Bucovina, färä a se Ingriji totusi de
chestia nationalitätilor. lar noi - aGiornale ar oare
a ocroti interesele strategice politice numai nu-
mai unele puncte unde aceste interese sunt precumpänitoare,
se aflä niste elemente nationale mixte ?
«Giornale d'Italia» astfel : «Dacä va trebui sä se aplice riguros
principiul nationalitätilor, Rusia, Anglia Franta ar trebui sä se lepede de
multe pozitiuni politice strategice cari sunt esentiale scopurilor politice».
12 Apr. Moare cunoscutul medic bucurestean dr. C. Vranialici.
16 Apr. Legatia britania fortele aliate sub comanda lui Sir
milton, au debarcat pe ambele ale Dardanelelor excelente con-
- Ziarele din Roma din Petrograd : «Novoje scrie :
Suntem informati Principele de a asigurat guvernul italian des-
pre existenta unei conventiuni secrete intre Bulgaria, in ce pri-
-veste atitudinea in actualul räzboi. Principele de Buelow a declarat
are date precise pentru a putea cä Bulgaria
aieutralitatea la räzboiului. Armamentele chiar mobili-
www.dacoromanica.ro
96 CALENDA RUL «MINERVEI»
au un demonstrativ : anume de a tine in popu-

latiuhea state care aspirä la compensatiuni. D-1 de Buelow a mai
spus este aceea a d-lui Radoslavoff in
Bulgaria are ca obtinä compensatiuni räzboi, numai prin
simpla demonstratiune a fortelor reunite se vor deschide tratati-
vele de
PE FRONTUL FRANCEZ.
Dela stanga dreapta: comandantul al armatei Joffre, generalul Maistre,
generalul generalul de Maud'hny.
Principele de Buelow convins guvernul din Roma ar fi bine se

fieutralitatea.
19 Apr. La Galati o intrunire a Culturale». Vorbesc : Petrovict
al sectiunei PArintele Lucaci, dr. C. Istrate, Tache
Tohäneanu N. lorga. Se o motiune unei politici care
nu numai sä asigure integritatea teritoriului ci creeze o de drept
nationalä romanimi.
20 Apr. La intruhirea comitetului executiv al partidului
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 97
vator pentru a se pune chestiunea de incredere partidului dl. Al.

Marghiloman, urma unei adrese de mai multi membri ai parti-
dului conservator prin care se punea aceastä chestiune. Marghilo-
man obtine o majoritate relativá rdmâne
- Face impresie cá germanii au bombardat orasul Dunkerque, de
la o distantá de 38
tri, cu un tun special care
s'a dovedit mai apoi a fi
celebrul tun de 420
tri calibru.
22 Apr. Dupä din
Viena, rusii se retrag din
Carpati pe un front de
kilometri, cu mari
- Ziarul «Daily
graph. o corespon-
din Roma, care
printre altele se spune :
«Cu toate guvernul
austro-ungar s'a arátat mai
generos ofertele con-
dibonale, decât ar fi
armata sa ar fi cores-
puns mai bine asteptärilor,
a fácut totusi rezerve nu
cu privire la Coritzia,
dar mai cu pri-
Malborgato, a cárui im-
strategicA este f oar-
te mare. Ar fi totusi o gre-
se chiar
dacA aceste a-
unor conce-
siuni din
cari de sigur vor fi iaräsi
condition*, ar posibil
se la un acord».
Corespondentul adaogä
Italia n'ar fi fäcut contra-
propuneri ci intre-
menite sA lämureascä
chestiunea concesiunilor ce
le-ar face Austria.
Italia s'ar o mare
economicd, astfel VERMONT.
trebue ia o
ca conditiunile
in care se
Cabinetul italian a demisionat. In cercurile politice presa
se acordá acestui eveniment o mare importantá.
3 Maiu. Se cA d-1 Pasici primul ministru a plecat la Petro-
grad. In cu aceasta ziarul rus spune guvermil
are de demisioneze din cauza promisiunilor de Tripla
Intelegere chestia Adriaticei. Guvernul cA in chestia
www.dacoromanica.ro
1916. 7
98 MINERVEI»
PE FRONTUL FRANCEZ.
Maud'huy aclamat o trupelor, de populatia S.-Amarain.
acestor promisiuni, fäcute de Rusia, nu'si poate nici o räspundere fatä

de poporul
Slovo» atacä Serbia pentru faptul tine ocupate teritoriile bul-
gare din Macedonia, facându-se astfel vinovatä pentru atitudinea de azi a
Bulgariei.
TZiarul spune misiunea printului Trubetzkoi la a (ui Savinski
la Sofia n'a avut nici un rezultat.
- Se serbeazä toatä tara aniversarea zilei de 3 Maiu 1848, când s'a
puternica manifestare pentru libertatea nationalä a românilor de
peste munti la Intrunirea de Blaj in urma cuvântärii apostolului nea-
mului, luminatul patriot Simion Bärnutiu.
4 lu. Agentia Stefani anuntä regele Italiei a primit demisiunea
ministerului Salandra. Prin urmare minister la locul
5 lu. «Messagero» «Giornale d'Italia» se socoteste apropiatä
plecarea din Roma a celor ambasadori : Austro-Ungar German.
trenuri speciale sunt gata.
La Roma au mari manifestatii patriotice.
- In Camera ungarä contele Andrassy din opozitiune, a intrebat pe con-
Tisza presedintele consiliului dacä informatiunile ziarelor berlineze
respund cu adevärul Burian, ministrul de externe, a fäcut
oferte teritoriale in scop de a'i asigura neutralitatéa definitivá.
Contele Andrassy a adäogat dânsul nu poate la acest sacri-
ficiu dacä s'ar pe viitor antagonismul cu Italia s'ar
pacea viitoare. «Dupá mea, a terminat contele Andrassy, neintelegerea
noastrá Italia ar fi pentru ambele state. Panslavismul sus-
tinut de alte puteri ar trage din diferendul u, stabilind
un monopol persistent».
www.dacoromanica.ro
99
PE FRONTUL FRANCEZ.
Iustalatie de 600 m. de germane de bor.
D. Tisza a räspuns d-lui Andrassy : monarhia a fäcut in adevär pro-

teritoriale in scop de neutralitatea definitivA a Itallei.
de politica noasträ externä, ne-am decis la acest demers,
convingerea amicitia durabilä Austro-Ungaria Italia räspunde
intereselor vitale constante, de o potrivä ale monarhiei noastre ale ltaliei.
Aceste interese vitale, cer ca eliminäm din relatiunile noastre amicale cu
Italia. acele pnncte de frictiune, prin sguduirea räzboiului de
8 Malu. Fostul ministru de finante al Italiei, d. Luzzatti a comunicat
respondentului din Roma al ziarului danez «National Tidende»
urmätoare fäcute de Italia Austro-Ungaria :
Ocuparea de a Trentinului Istriei, Tri-
este, Pola Fiume, cum mai multe insule din marea AdriaticA ; cedarea
maritime de pe coasta dalmatinä, renuntarea la amestec
ori indirect afacerile Serbiei ; renuntarea o balcanicä
Indreptatä in contra intereselor ltaliei ; libertatea pentru Italia de
garda interesele Marea Mediteranä in contra Turciei, comun cu
triplei : in fine libertatea de actiune la congresul viitor, unde
dreptul de a sprijini cauza Serbiei pe a Belgiei.

- Ziarele romAne publia o telegramA din Roma care se atri-
bue unui diplomat rus urmAtoarele declaratii :
«Aspiratiunile sunt prea exagerate. de exemplu, Rusia nu
poate cu nici un pret, sA de cu privitor la
Bucovina. In luptele pentru provincie am sacrificat hecatombe
valuri de au ro§it apele Prutului Siretului. A cum aceste
In favoarea unui alt stat, fi mai mutt ca o sacrificare de sine
Rusia nu poate nimic din Bucovina, Banatul de asemenea trebue
sA rezervat Serbiei.
www.dacoromanica.ro
100
Ar fi timpul ca se nu prea avem nevoe de-

ajutorul ei, pe se crede».
Bulgariei», un interview al d-lui S. Radeff, ministrut
Bulgariei la Bucuregi, din care extragem :
: interesele Bulgariei nu sunt acelea ale intregului
SALANDRA.
slavisM? Ni se spune : nu
deti slavismul ar in-
o infrangere in actua-
räzboi aceasta ar
o loviturä de moarte pentru
poporul bulgar ? nu e o ches-
tiune de onoare pentru
ca fie de
sia moment
important ca acela de azi?
Recunosc ches-
tiune con§tiirita
publia in Bulgaria. E ade- BARONUL MACCHIO
ca suntem slavi. Dar la
nu e iniste Italian).
-pentru a determina Bulgaria
lutre in actiune in impre-
actuale.
Rusia ar fi fost implicata luptä a slavismului,
chestiunea ar fi fost altfel Dar de Rusia luptA Serbia acea-
sta cu situatia noasträ, aceasta din a
o ideea slavismului.
Intre noi Serbia e o Atka vreme nu va
primi o solutie e se mai pentru interventia
gariei. Poporul bulgar n'a ascuns nici recunoginta sa fati de Rusia,
dar la apelurile ale va räspunde mereu un «nu» energic.
9 austro-ungar a räspuns la comunicatul Italiei care
cunoscut considera tratatul triplei aliante ca anulat.
acea se combate Austro-Ungaria a avut intentii
de cucerire Serbia a räzboiul, se ca imposibilä
da rea a teritoriilor cedate se responsabilitate
pentru consecintele ce pot rezulte din nerespectarea tratatului de
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA PITOREASCA
:: ANECDOTICA ::
NAPOLEON I
INTÂMPLÄRI DE CARACTE-
RISTICE. - CUVINTE MEMORABILE DE SPIRIT
:: SCENE DIN MARELUI
ADUNATE DE
LUDOVIC LEIST
Preiu1 Lei
H. STEINBERG,
NEATÁRNÄRII ROMÂNIEI
1875-1878
DE
N. D. POPESCU
COMPLECTA DIN 9 VOLUME
PRETUL LEI 10,50

Pentru se oferá 9 volume cu
Lei 3,60
la librirille din sau la Libräriei
Editura H. STEINBERG,
www.dacoromanica.ro
E. WOLFF BUCURESTI
instalatiuni de sta-
bilimente industriate. depozit de
technice. Robinete,
Motoare, etc., pentru
stabilimente industriale si antreprize.
UZINA LA FILARET-BUCUREFTI
PENTRU IN FIER
de dimensiune Petrol,
si Cazane de abuni. Mare Cazan-
: lnjectoni de pentru
Cazane, Locomobile, Locomotive si Vapoare.
LAYOS
Ii1
BUCURESTI. - CALEA GRIVITEI No.
FABRICA DE
r..............1
PARCHETE SI DUSUMELE
SI MNALE
INSTALATIUNI COMPLECTE .
SERVICIUL PROMPT
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL « MINERVEI» 103
- In camera italianä, expozeu, a declarat

Ungaria pornind contra Serbiei, färä a - Italia, a violat
tratatul de a compromis interesele italiene. De aceea guvernul
la 4 Maiu st. n. a denuntat tratatul
10 Malu. In toatä tara solemnitatea zilei de 10 Maiu.
- Se din Roma regele Italiei a semnat de mobilizare.
11 Malu. Ducele de Avarna, ambasadorul Italiei la Viena, a
ministrul de externe austro-ungar declaratia de
- Din Berlin se oficial in urma declaratiunei de räzboi a Italiel,-
legaturile dintre Austro-Ungaria Germania intacte, ambasado-
rul german, principele de a primit ordinul de a párási Roma
timp ambasadorul austro-ungar.
SERBAREA DELA 10 MAW 1915.
- La congresul Asociatiei Generale a medicilor din tará.

12 Malu. Flota austro-germanä a intreprins o actiune impotriva coästei
italiene, mai multe stricaciuni.
- La Petrograd manifestatiuni pentru Italia.
21 Maiu. Cetatea a fost trupele austro-germane.
22 Maiu. «Berliner Zeitung» din cartierul general : Pe front
dela San la Nadvorna se o In urma
frontului rus la Stryj de armata generalului Linsingen, ceea ce constittie o
amenintare a aripei dumanul a noui
Impotriva armatei Pflanzer-Baltin la nord de Nadvorna. Incercärile
de a sträpunge front au fost toate zädärnicite, asemenea
atacurile date impotriva armatei Mackensen.
In luptele dela Stryj au perdut ca prizonieri 60 ofiteri
oaineni pe 14 tunuri mitraliere.
25 Malu. Ziarul «Idea Nazionale» importanta succesului austro-
www.dacoromanica.ro
10 Mai M. S. Regele Ferdinand www.dacoromanica.ro
M. S. Maria prhnind oarä suverani defilarea trupelor.
(La L Brätiann, de räzboi).
CALENDARUL «MINERVEI» 105
german in Galitia. prevede acest succes poate pune pe

pe de Stat cercurile politice din erau
lnclinate spre o intrare in actiune Impotriva Imperiilor Centrale.
trece printeun moment critic al tratativelor sale diplo-
ceeace face ca alegerea sa. Experienta
poate sluji de exemplu. Austro-ungarii
influenteze, depun toate silintele spre a o cu Nu se
-cunosc cari sunt ofertele pe cari Austro-Ungaria le-o la Bucuregi.
Ceeace este atunci frunta§ii politici unguri fost consul-
-tat! asupta concesiunilor pe cari Viena era le Italiei, au
SERBAREA DELA 10 MAW 1915. -
puns pe capeteniile politice ale Monarchiei de a primi cererile Ita-

hiei, aceasta nu i-ar fi Impiedicat dee mai in urma o lectie
cu sila ceeace i-se de nevoie in primejdiei. Acest
ar trebui ca uite
Pe aceasta, trebue in vedere puterea
-de a face ca posibilitatea Austro-Ungariei, deci a
idealurilor de devie doar poate,
Chiar nenorocul momentan al ru$ilor in Galitia dorintelor
'realitate.
porului vederilor oamenilor politici, acest nesucces al alia-
dela poate inlesni tratativele de celelalte Puteri aliate,
la Petrograd, pe Rusia fie ceva mai concilianta de unele
puncte cerute de
29 Malu. La Academia solemnä sub prezidentia M. S.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
DIN BUCURE$T1 CU OCAZIA DEPUNERII JURÄMÂNTULUI.
CALENDARUL 107
Regelui Ferdinand. dr. C. Istrati sosirea M. Sale Aca-

cademiel printr'o cuvântare la care M. Sa räspunde:
D-le
Scumpi
A cátva de n'am Meat pragul
am primit deci cu o in-
d-voastrd, de a parte la de azi de a prezida la dis-
tribuirea se incoroneazd talentul.
acuma locul de onoare ocupat un lung de de augus-
JOIA MOSILOR. - SUVERANII PAVILIONUL OFICIAL.
tul Meu predecesor, vd cd sunt sentimente opuse, ce

luptd Mea. Cu jale, Md la a cáror trecere
lume a goluri dureroase in
de cu caldd o mare
parte a Academia contribuind astfel nu putin
face un nume de onoare intre
Cu calde reamintit, d-le Pre$edinte, pe marele rege, care
fusese sufletul institut cultural, care ca protector mdtinimos
luase parte activd la lucrdrile cu pana. fie
Mie, succesorul de a-Mi opri pentru fata unuf
alt al care de stat un suflet un prie-
ten credincios al activitatea sa politicd el a avut drept
devizd: Salta lex» ; principial
lui federe pe fusese convingerea cd adevdratä a
cd numai acela cinstea oamenilor care
pune puterile in serviciul ob$tesc.
www.dacoromanica.ro
108 CALENDARUL
PE FRONTUL FRANCEZ. - OBUZE EXPLOADAND.
mai mare satisfactie era de a a produce, cu sufletul

Mie sdu,sd-mi fie permis
profit de ocazie pentru a aceste de
credinciosului prieten, D. Sturdza, care timp se- -
cretarul general al Academiei ; sunt convins cd prin aceasta

sentimentele onoratilor
nu este momentul de a pe aceia care nu mai sunt ; munca
activitatea firea ne fie noud generatiei de celei de
un imbold noud noud activitate. Md gdsesc dar
sentimental de plind de nddejde d-voastrd, pentru
ca protector presedinte de onoare, acest
multumirile Mele alduroase pentru demnitatea ce oferit.
In aceste de rdspundere Mi-a fost o
mángdiere sufleteascd, am aflat cd sesiunea anuald de dsttimp a
prin proclamarea Mea ca protector presedinte de onoare,
prin o rezolutiune aceea de a primi pe regina,
prea mea de onoare. de noud
demnitate, Ea asistd pentru prima de drept la acestui
prin Mine ea aduce voud ei colegi sim-
Sa
Una din cele mai podoabe a este cultul
frumosului, el purified mintea, este
care a primit dela naturd darul de a tdlmdci altora conceptia frumosului
prin pand...
Poeta pe tronul pe care fald Academia o
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 1 MINER VEI 109
UN MARE ACT
Conferinta din Paris a mini§trilor de finance ai Intelegerei. la
Bark, rus, Ribot, francez Lloyd George, englez.
ei de onoare, regina Carmen lva, a alduzit dra-

gostea unei mame pe potecile poetic a
Ea a dea la lumind ceea ce de mull luase forma
in sufletul kintea Mele.
Ultimul imbold pentru a cu pana, i-a dat-o dragostea ce-t
umple pentru frumusefile noastre Ea a far-
mecul giulgiul tainic al
noastre ; Ea a inveselit natura
noastre haina cea infloritd de Apusul soarelui al
de yard, razele lui aurii, face ed vibreze
Ei, acorduri calde ; pacea toamnei de sus
purpura pe frunzele codrului de dor de
fleteascd. Mai sunt cdntecele noastre populare, este sufletul
de ce-1 in poezia filozofia poporului
ce a a pensula pana ; de aceea am salutat atdta
numirea reginei ca onorar al Academiei.
In 1890 am fost primit Academiei,
niceanu, presedintele mi-a adresat urmdtoarele
ne ducem dar pe junele principe forte ne vor
in noastre vor la pe care
urma noastrd». Eu nu am cuvintele acestui mare
de stat de litere, interesul viu necurmat ce-1 port voi
mereu acestui institut de poate contribui a vd
demna la o activitate necontenitd o cu
www.dacoromanica.ro
110 CALENDARUL
mare
ar deveni demnii urma$i ai generafiunilor
ajuns frumos a se Intrunesc de
din toate colfurile frumoasa mult
necontenit desvoltarea tot mai
a culturei nu timp pentru a
mai istoria pentru a ne
LUPTELE DE DIN CARPATII GALITIEL TRANSEE

IN
pe noi sfintenie gelozie

limba ne indeletnicim a-i da scrierile noastre vorbire
chipul mai né de pentru vom
a limbei vorbe ; astfel: nu numai
facem opera culturald, implinim un act de patriotism. Academia are
frumoasa menire de a da cea In
de care deja Gonfuciu spunea una
din maximele lui nu care nu
nid sunt sigur
viitor, limanul ei sub aripile materne ale Academiei.
Ca pe acesta
de vast a fi focar care
www.dacoromanica.ro
Clerul frunte I. P. MitropolEul Primat
www.dacoromanica.ro
SOLEMNITATEA DELA BOBOTEAZÁ.
solemnitate Bobotezei sub domnia noului rege Ferdinand I al României.
112 CALENDARUL MINERVEIr
deascd razele lui binefäcötoare departe peste hotarele noastre,

este una din cele mai dulci ale Mele.
Ca fiecare ca popor, fiecare institutie trebue sd aibd
Maintea ochilor Maintea un ideal. bine: idealul, când e
vorba de totdeauna o ; dar muned
tot vom puted ajunge la un grad de mi se pare cd toc-
mai faptul inventiunile. descoperirile ne deschid ori-
zonturi, ne de cercetare, acea de
ne mereu Mainte, ne oprim la
de drum.
Academiei pe cari le urmez mult viu interes, din
cari un numär important are o valoare reald, cea mai
cd ne pe o cale bund cd bundvointd nu
nu zic ca Propertiu: in magnis sat ; eine
meazd aceastd a prietenului lui Ovidiu, se pe drum,
noi a ne opri nu voim; mereu opera noastrd, atuncea
rodul nu va se arate lumind strdlucitoare, iar
sprijinul vd este asigurat.
odatd vd multumesc, scumpi colegi, pentru primirea ce
reginei Mie, efelieit din pe nouii premiati,
nu se odihneascd pe laurii din considere suc-
cesul ca un puternic pentru noud activitate tot mat
rodnicd.
4 lun. S'au tratative Turcia Bulgaria. Bazele acestor tra-
ar fi : Turcia cedeazä Bulgariei o parte de teritoriu cu-
partea de sud a Adrianopol, complectä
drianopol-Dimotica-Dedeagaci.
In schimb Bulgaria va neutrá de Turcia.
- Ziarul Nazionale» cercetand din Balcani :
in ajunul inträrei actiune se ne va
lua ce Italia a intrat actiune, a o atitudine
nu tocmai de lämuritä, dela care am chiar vre-o sur-
putin pentru Impätrita Intelegere, dar tot de putin fo-
pentru cauza
Bulgaria care cu stäruintä afirmase neutralitatea sa
neclintitä, se pare acuma ar fi sincer participe, de
la cruciada pornitä de aceasta slujba cauzei indepen-
dentei statelor mici a principiului de nationalitate. dusmänia
comia cari domnesc in unele state balcanice ar
lealá.
De aceea nu e bine ne facem prea iluzii pe aceste
chibzuiascä, pe temeiul intereselor particulare, le con-
vine parte la pentru drept libertate».
7 lun. Intrunirea populare» sala spre a protestä con-
tra räzboinice pornite impotriva Imperiilor centrale. - Intrunirea
tot la la altä spre a impotriva
propagandei ce o duce Actiunea nationala». - Intrunirea
tilor» la Circul Sidoli, spre a impotriva räzboiului.
8 lun. Comandantul trupelor care au pätruns Albania 'a dat o
proclamatie albanezi declarand ocuparea de cätre e
provizorie.
9 lun. Din Viena se trupele austro-germane reu§it cuce-
pozitiunile Inaintate din fata Lembergului.
- (Tribuna » din Roma scrie :
primejdii amenintá in acest moment : un succes definitiv
www.dacoromanica.ro
CALENDARIM 113
al Austro-Germanilor in incercarea de a respinge de a im apoi

pe in Galitia in al doilea o
a armatelor Tarului".
primul caz Austria de pericolul care o dinspre Nord,
visul unitAtiei nationale a romanilor care nu se
poate deck prin cucerirea Transilvaniei, va
fi pentru totdeauna.
al doilea caz, chiar programul
in favoarea micilor nationalitAti va men-
tinut, relatiuni politice de neinlAturat ar face ca
revendicArile nationale ale ei fie hide-
dela marea lichidare ».
ale d'Italia» scrie :
trebui se aprecieze mai limpede, la
primejdia ce o pot reprezenta pentru
teresele excesivele cereri de noui te-
ritorii. Nu e vorba numai de rezistenta Serbiei
Primejdia vine dintr'o schimbare ce se
poate produce la Budapesta.
a interveni, lar-
ION LAHOVARY. gile satisfactii pe cari le-a primit nu
i se cu kilomerri patrati mai
aliatii ar putea foarte bine primi pacea
de Ungaria pe baze juste rationabile. nu se uite la
de Ungaria majoritatea aliatilor nu ura latinilor dela
In presa atitudine a numitelor ziare italiene, e comentatA
in mod nefavorabil pentru situatia aliatilor in general, pentru politica
in special.
11 Austro germanii au cucerit,Lembergul, o foarte
14 lun. Moare Ion Lahovary, politic insemnat, fost ministru al dome-
niilor. la 1845. Doctor in drept licentiat in litere la Paris. La 1892
ministru plenipotentiar al la Paris. La 1899 ministru de externe
in guvernul conservator prezidat de George Gr.
Cantacuzino.
- La «Arenele Romane» adunarea nationalA con-
vocatA de «Actiunea nationalb. Vorbesc : S.
Mandrescu, V. Lucaci, Victor lonescu, dr. Canta-
cuzino, O. Goga, GrAmadA, Take lonescu, Em.
Antonescu.
20 Gunaris, primul ministru al
a declarat corespondentului ziarului «Minerva» ur-
:
«Nici un cuvant nu este de puternic ca
plea pentru schimbarea politicei de
Grecia va ca trecut sA se men-
tinA neutralitate bine voitoare de Qua-
Intelegere, cu care, Serbia,
in ; va neadormita gata
apere interesele drepturile ei nationale, ele M.
ar fi pericol. Aceasta numai aceasta
sa fie politica in viitor. nici nu poate fi alta».
lun. La «Arenele Romane» intrunirea social-democratilor pentru
23 lun. Membrii clubului conservator care pe N. Filipescu se

irtrunesc proclamA pre§edinte al clubului pe M. Cantacuzino.
Se din Roma cA generalul Galieni comandantul Parisului
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL (MINERVEIN 1916. 8
114
D. PACIUREA. ZEIJL RISBOIULUL
www.dacoromanica.ro
qALENDARUL 115
interviewat, a declarat «trecerea Isonzo-ului de ltalieni ocuparea

platoului Carsic alatuesc cele fapte strategice mai insemnate din
acest räzboiu european».
28 lun. La «Dacia» intrunire nationalistä. Vorbesc : C. Istrati,
I. Vräbiescu, B. Delavrancea, A. Xenopol, Fili-
pescu, I. Grädisteanu, V.
Take lonescu.
2 Trupele germane au ocupat Prasnis,
portant punct strategic de comunicatie in
nordul Poloniei.
Din Petrograd o curioasä. S'ar fi
iegrafiat acolo din Berna, cu data de 15 st. n.
s'ar fi ivit Austro-Ungaria Ger-
mania. Austró-Ungaria ar fi neMultumitá de
ci sub pretext de ajutor militar in Galitia
si mina pe autoritatea civili din
provincie.
parte, Germania ar fi nemultumitá de
väiala Austro-Ungariei, care nu e prea
cedeze teritorii României. Din spun
gérmanii, intârzie tocmai ar fi SASONOW
dat lipsa de munitiuni in Turcia. Ministru de
al
5 La intrunirea socialdemocratilor,
la care participä delegati socialisti ai statelor bal-
canice, aci spre a pune de acord cu unei
telegeri interbalcanice, care mai republica federatiVi
7 La ceremonia rämäsitelor lui Rouget de (auto-
rul Marseillesei) la Palatul Invalizilor, presedintele republicei, d-I a
rostit o cuvântare, care printre altele a declarat :
«Dar de oare ce am fost constrânsi si tragem sabia, dreptul s'o
punem la de a fi mortii nostri ca victoria
a aliatilor ne-ar permite si
refacem intreaga si ne
apäräm in mod eficace contra revenirei periodice
a amenintarilor.
Nu, nu, nostri nu se Nu
pentru a o pace un armistitiu
sigur scurtat un
gray, nu .pentru a rumine expusi la
noui atacuri pericole mortale, s'a ridicat Franta
in acordurile viguroase ale Marseillesei.
Nu pentru a abdicarea tärei :
din au format o armati de eroi, nu pentru
aceasta se zilnic
pentru aceasta familii duc un doliu
aduc in mod stoic sacrificiul
cele mai scumpe. Nu pentru a in
pentru a muri din cauza remuscärifor,
poporul francez a formidabila a Ger- PAPA BENEDICT AL xv-lea.
maniei, pe care a respins-o dela Marna la Ypres».
Conferinta socialisti interbalcanicä din Bucuresti, in a zi de
intrunire, urmätoarea motiune:
doua conferinti socialistä interbalcania la Bucuresti
cu energie impotriva provocirilor räzboinice prin care
www.dacoromanica.ro
116 CALENDARUL
agentii presa imping popoarele balcanice spre un

nou
In timp ea opera de : burgheziei, oligarchiei
monarhismului din balcanice, care urmärind scopurile de cucerire
ura intre popoare, intretine ideea de revan5e preferand
subjugarea politicä economica.
Conferinta face un apel masele apäsate ale poporului, din
care proletariatul organizat constitue partea cea mai
curagioasä, de a prin toate mijloacele pe cari le au la dispozitie
o pentru mentinerea in .Balcani.
Ea pärtidele socialiste organizatiile din
toate tarile balcanice de a face o agitatiune puternica pentru
crearea pe teritoriu balcanic a unei puternice populare
GARA DIN TARNOV DUPÁ BOMBARDARE.
favoarea pentru o neutralitate absolutä pentru Republica

federativa balcania».
10 «Corriere della Sera». vorbind de vizita la a principe-
lui Hohenlohe care ar fi avut mai mult scopul de a pe
pentru ca transitarea prin a munitiilor de
räzboiu, destinate Turciei, spune guvernul din chip leal a
tinut incredinteze Puterile Impatritei el aceasta ca
toate celelalte e cea mai scrupuloasä neu-
tralitate opunandu-se la transitarea munitiunilor pricina. De aceea presa
intimideze pe Germania a
de argumente pe cari a le foloseasca de
Italia, adicä amenintarea primejdiei unor Stramtori rusificate. Aceste
nuári nu vor avea la efectul trebue de
acum fie oricare va fi regimul viitor al Dardanelelor,
bertatea navigatiunei pentru toate statele va fi principiul temeinic
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 4MINERVEI» 117
rnuitor al nouei orandueli, principiu recunoscut de toate puterile fir-

- Prin Berlin vine din Haga legatiunea. un
nicat, care se spune armata din cauza treatoare lipse de
nevoitä päräseasca linia de pe Bug.
- Ziarul din cartierul general al trupele
austro-germane au eri succese remarcabile in sectorul rnijloc
al Bugului, dealungul Vieprz au pus stäpanire pe douä puncte de
trecere peste Vistula, de importante, in capului de pod dela
Ivangorod pierde mult din sa.
din Transilvania - apartinand regimentului 60 infanterie - au dat
cu ocazia acestor atacuri de un clasic. Remaram bravura
aceasta a Romanilor, in atacurile asupra pozitiunilor dela Ivangorod, pentru
VICT1MELE AV1ATIEI. INMORMÀNTAREA SUB-LOCOTENENTULUI BERCEANU.
a svonurile tendentioase ale presei dumane, privire la tinuta

soldatilor din armata noastra.»
16 a tinerei noastre aviatiuni. Locotenenlul M. Ber-
ceanu a azut in apropiere de fortul aparatul Farman
a murit pe
- D-1 Radoslavof, prim-ministrul Bulgariei a declaratii
trimisului ziarului :
politicei externe bulgare n'a suferit in cursul ultimelor luni
o modificare. meu convins interesul Bulgariei este
mentinerea neutralitätei, pe care am adoptat-o in conformitate dorinta
Triplei Intelegeri.
insä aceast situatie dureze la infinit ? Nici eu cred. Pentru
a ne decide sä In actiune trebue ni se ofere avantage sigure,
cari compenseze sacrificlile ce ni le impunem. Dacä parte la
e numai aspiratiunile noastre nationale vor fi realizate.
www.dacoromanica.ro
118 CALENDARUL
prive,ste Quadruple Intelegere noi am räspuns declaratiilor sale

preciziuni.
Bulgaria pentru a sä la un räzboi trebue sä
exact ce poate
18 forteazá trecerea Vistulei ating Lublin-
20 In beligerante se comemoreaza implinirea unui an dela
inceputul räzboiului.
- La Bucuregi,
dunarea agricultorilor,
la Uniunea centralä a
sindicatelor agricole ,
spre a
unea exportului de
reale.
22 S'a oficiat in
tara un Te-deum
cu prilejul aniversärii
zilei numelui M. S. Re-
gina Maria a
24 Din Berlin se
: Comunica-
tul oficial azi ves-
te§te cucerirea forturi-
exterioare
rioare din Var5ovia de
armata principe-
lui Leopold de Bavaria
care a ocupat acest
o opunere
din par-
tea trupelor ruse§ti din
arier-garda.
29 La Roma se
telegrafiazä din Atena
remi-
Quadrupli-
cei, d. Gunaris a tinut
declare reprezentan-
tilor Intelegerei
pune
vernul grec
tuatiune foarte grea.
Primul ministru s'a dus
B. SALOMEA. apoi imediat la
lia» a comunicat re-
notei Bulgariei.
D. Gunaris a expus Suveranului vederile guvernului asupra demersului
a adäogat el ceilalti mini§tri au luat
de a nu primi propunerile fäcute. Poporul elenic nu se va
cedeze Bulgariei cel mai mic petic de
In afará de aceasta, d. Gunaris a mai comunicat regelui guvernul
nu va permite ca teritorii fie cedate Bulgariei, nevoind ca aceasta
din devie mai puternicä deck Grecia.
D. Gunaris nu s'a sfiit a spune suveranului Coroana are alte
idei asupra acestei chestiuni, atunci guvernul va fi nevoit prezinte
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 119
demisiunea. Asupra acestor declaratiuni ale d-lui Gunaris regele Constantid

ar fi este peste putintá ca Coroana alte idei deck acele
ale guvernului. Prin urmare el este complect de acord cu politica intransi-
a guvernului.
31 Din Berlin se secretarul de stat al tezaurului public
al Germaniei, dr. Helfferich, a ziarului «Francfurter Zeitung»
toarele declaratii asupra situatiei financiare 4Germaniei :
Räzboiul cere sacrificii nea,teptat de mad. Statele cheltuesc
zilnic aproxirnativ 300 de
milioane de ceeace
face aproximativ 8
arde de lei pe sau
100 miliarde pe an.
Anglia Germania fac
cele mai jertfe
Germania nu
poate fi zdruncinatä in nici
un chip, ea duce
boiul cu propriile sale mij-
loace a face nici o
in Chestia
e pentru
nia, chestia e-
nergiei nationale. Banii toti
ne in ei
leazä pretutindeni ener-
gia poporului german e
parte de a släbi, din con-
ea se otele§te necon-
tenit.
5 Aug. Fortäreata Kow-
no, cu toate forturile, cu
material de räzboi peste
400 tunuri a fost cuceritä
de germani.
6 August. Regele Con-
stantin al a
nat pe Venizelos sä for-
meze cabinetul.
7 Aug. Fortareata Nowo
Georgiewsk, ultimul punct
de reazim al ru§ilor Po- N. VERMONT.
a fost de ger-
mani cari au luat peste 20.000 prizonieri.
9 Aug. Se anuntä din Constantinopol prin Berlin Italia a declarat
11 Aug. M. S. Regele Ferdinand al 50 ani.
- Ru§ii au evacuat cetatea Ossowetz care au ocupat-o imediat.
14 Aug. Cetatea Brest-Litowsk, a in germanilor.
22 Aug. Se comemoreaa 25 de ani dela moartea marelui natio-
nal V. Alecsandri. Se face un pelerinaj la Mirce5ti, mule se tin cu-
din partea d-lor I. G. ,Duca, ministru de instructie, G. G. Marzescu,
primarul M. Sadoveanu, Cathon Theodorian altii.
23 Aug. Germanii au ocupat fortareata Grodno, de ru5i.
- La Galati congresul studentilor.
Aug. Din Londra se telegrafiaza la Roma d. Asquith, a declarat
www.dacoromanica.ro
120 CALENDARUL
nu Belgia
tot ceea ce a jertfit mai ce Franta nu va fi
asigurata impotriva unei noui ce
micilor natiuni din Europa nu vor fi asezate pe o nezdrun-
cinat in ce dominatia militarist& nu va fi lost
distrusä.
26 Aug. Se din Athena s'a acolo o descoperire senza-
anume depesile germane telegramele regele
Constantin au sustrase timp de luni de functionari ai tele-
grafului retransmise Rusiei. Vinovatii sunt corespondenti francezi cari
au arestati.
- La congresul studentesc din Galati, se o motiune in care se
spune : vremurile de azi ne impun ca o problemä imperioasä : eliberarea
Vargoviei. Podul de pe -retragere.
Ardealului Bucovinei, ca aceasta sä insemneze cä poporul

la realizareaintregime a national».
- Din Petrograd se un ordin de datat din 5
Septembrie st. n. semnat de spune : Astäzi am luat
mandament al tuturor fortelor armatelor de uscat de pe
teatrul de Cu incredere clementa lui Dumnezeu, cu in-
credere nesdruncinatä in victoria finalä indeplini datorie
de apärare la extrem a patriei nu tara
28 Aug. Germanii au cucerit Dubno, frontul rus la nord de Olyka.
- Din Sofia se primul ministru primind o
din partea comitetului armenese de care i-a predat un
memoriu referitor la deplorabilä a armenilor Turcia, ministrul a
urmätoarele destäinuiri asupra generale bulgare :
Turcia suntem mai relatiuni. Suntem in posesia
riilor cedate, dela marea Egee (Dedeagaci) la Adrianopol pe
cursul deci la frontiera veche pe cursul Tundja.
www.dacoromanica.ro
MURNU. iN MUNTI.
www.dacoromanica.ro
122 - CALENDARUL
Caragaci este al nost ru adâncimei de 2 kilom.

KuIeliburgas. Nu cred, Serbia Grecia au
o aliantä contra bulgarilor vom zi vom aveâ de
luptat numai pe o frontierä. Cu ocazia unei vizite ce ne-a lost de
plenipotentiarii deschizandu-se vorba despre o intelegere cu Ro-
am pe d. Gurânescu, care pe ministru i-am
propus o D. Gurânescu a räspuns, n'are instructiuni.
SZATMARY. BISER
nu suntem cari nu voim ajungem la In contra

Serbiei nu ne vom duce, timp continuAm a cu puterile
telégerei. Pe de parte, conform dorintelor opozitiunei, cu
puterile centrale. Pot asigur vom neutralitatea
intéresele noastre nu vor fi atacate. Camera nu va fi dizolvati eu
nu de d. Ghenadieff, având sustinerea partidului agrar. Nu sunt
adevärate svonurile ministrul nostru la Bucure0i, d. S. Radef, f, va fi
rechemat. N'am prirnit rAspunsul puterilor nu ce va
Serbia. Guvernul e sustinut de popor va politica de panA acum
- D-1 Al. Mavrodi a numit director al Teatrului National din Bucure0i.
www.dacoromanica.ro
DE LA TOATE LIBRARIILE DIN SAU DIRECT LA
MEDICUL FAMILIEI
SFATURI MEDICALE
AJUTOARE GRABNICE RANITILOR BOLNAVILOR
Doctorul OSCAR
SPECIALIST IN BOALE CHIRURG1CALE, GENITO-URINARE
SIFILITICE CU PREFATA
DE
D. Dr. JIANU
DOCENT UNIVERSITAR. SEF DE CLINICA LA UNIVERSITATE.
CHIRURG LA SPITALUL COLTEA
Editia lei 1.50. - Editia velinä lei 2.
EDITURA LIBRARIEI H. STEINBERG, BUCURESTI
PRACTICE DE HIG1ENÄ
PREVENIREA BOALELOR VENERICE
I
I EDUCATIA BLENORAGIA, ONANIA, HY-
MENUL VIRGINITATEA, HIGIENA PUBERTATEI, POLU
SPERMATOREE, IMPOTENTA, SEXUAL& HI-
MENSTRUATIEI, SARDINE!, SIFILISUL
CASÂTORIA
E
Doctorul OSCAR
SPECIALIST IN BOALE CHIRURGICALE, GENITO-URINARE SIFILITICE
EDITURA LIBRARIEI H. STEINBERG, BUCURE$T1

Pretul lei 2-
DE LA TOATE hHLE DIN TARA SAU DIRECT LA EDITOR.

www.dacoromanica.ro
DEUTSCHES LESEBUCH
Privat - Elementarschulen Rumäniens
von LUDWIG LEIST
L Teil : Schreib - Lese - Fibel. . . . . . Lei 1,10
II. Lese - Sprech u. Sprachübungen 1,10
. 1,50
LE FRANÇAIS
Conversatiuni franceze de explicative
pentru cei ce vor sä se perfectioneze
DE
LUDOVIC
Lei 2.50 exemplarul
LECTIUM DE
INCEPATORI
de LUDOVIC - Cursul I II a lei 1.50 fiecare
PROVERBE EXPRESIUNI PROVERBIALE

GERMANE FRANCEZE
Adunate rânduite de LUDOVIC LEIST
Cu o V. A.
Exemplarul Leu
Voyage á Paris
Conductor de Conversatiune pentru Românii
cari se duc Franta
Ludovic Leist
Exemplarui Lei 1.50
DE LA TOATE LIBRARIILE DIN SAU LA DEPOSITUL

LIERARIEI H. STEINBERG, BUCURESTI.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL «MINERVEI» 125
TINCU. P UIORUL.
DORMIND.
www.dacoromanica.ro
SPÂNZURATUL
Veneam singur, pe'nserat

Pe drum pustiu sat.
Un ce-a tot de munti,
spre märunti,
mai tot mai
Tunau potop de ploi.
noapte fu, ce tot
nu puteam nici mea,
acolo'n ruini,
plin de scai spini.
mai de trist era,
numai gândind,
Dar noaptea, ploaia, vântul,
spre el din drum.
Nici eu nu de mi-a fost!
tind'aflai, un jalnic
Scutit de ploi, dar nu scutit de vânt,
pe gol
când m'am zori de
cum fu ce
www.dacoromanica.ro
in sus, spre-al casei pod,
de-o un nod.
latul cum
din un trup al
Si rece'n al spaimei foc
?i'n acolo'n
Vai,
ca doi ce-s
-
pat.
n'am limp pe-acei ce spun
spailna face'n pe-om nebun.
mir vru Dumnezeu
dau dovezi acelui spus ,chiar eu!
tu'nchipui, din
C'ai fi sau chiar
locul de-atunci, te simli tu viu?
,i-ini simti tu groaza mea, scriu?
noapte'ntreagii, vai,-
Ai vrea donut, lipit de-un
cum
tu?
-
Ah, ce-ar fi fost, fi am
de-amar vecin, culcam !
Ori eu in care
Speriat fi trezit cum dorm el !...
acolo 'n
numai scai $ spini.
de
Ce fi vrut spui !
GEORGE
www.dacoromanica.ro
NATIONALA"
SOCIETATE DE ASIGURARE
IN BUCURETI
PRIME . . .
. . .
Pre,sedintele Cwzsilialui de Administrafie,

Al.
Director general,
B. Popovici
NATIONALA"
CONTRA INCENDIULUI, GRINDINEI,
CONTRA DAUNELOR DE TRANSPORT
LORI. ASUPRA VIETH OMULUI IN
TOATE CONDIVILE UTILIZATE : CAZ DE
MOARTE, SUPRAVETUIRE, ZESTRE RENTE
SEDIUL SOCIAL :
PALATUL SOCIETATII, STR. PARIS, 12
BUCURE*TI
IN TOATE ORA$ELE
www.dacoromanica.ro
M. S. MARIA.
oaspetilor, doamna Natalia suveranitatea

a o care sale delicate,
pentru aceste cgteva ceasuri, un aer impungtor. Un strgin care
ar fi intrat pe neasteptate in acel salon garnisit toate toaletele
ultimului jurnal, n'ar fi stat niciun la deos'beascg,
dintr'o privire imprejur, pe amfitrioana, dintre grúpurile for-
mate vasta
Ar fi fost, foarte i s'ar fi cerut
tot care era domnul, casei. Aceleagi redingote,
aceleagi figuri se pretutindeni, cari
deosebirile de pun distinctiv, nu pun
nimica distins, nimica original, care atentiunea sau intere-
sarea unui indiferent. .
Totugi... privire mai scrutgtoare ar fi descoperit,

umbra unei perdele, una din. acele despre care,
se putea da verdictul simpati4 i poate da, in
acela de Era un bgrbat treizeci patruzeci de
bogat al artistilor ce tin instinctiv la
privirea pgrând a
gol un punct ce nu se scânteietoare ca
chipuirea de se pe neagrk, de oarecare
de respinggtoare, pgrea a fi preocuparea de
acestuia, ca a Dar . staturii sale
un aer ce nu se mai reggsea acea era fata
CALENDARUL www.dacoromanica.ro
1916. 9
130 ION GORUN
STOICA D.
slturi fine, buzele de femenina sub mustata subtire deasá,

ovalul obrajilor
uneori ugor
- umbriti de o barb
era
una din acele
sculptatá, care
ugor
despre care un scriitor a spus

vorbegte.
Nu era acesta casei, firegte, n'ar fi fost
rezervat sfios, in coltul lui izolat privirea ce-i la
un moment doamna Natalia zâmbetul de pretuire deosebitä,
care-i adresä treactit cuvinte, ar fi risipit
din apropiere, privind cam cáruia
pltrerea i se o prea mare importantá. nu prinde
cuvinte dintr'o de aparentá. mai mult mai
putin banalá. Dar Rusalin se luminá. ca de o
care venea
Convorbirea discretli, devenind arareori generalti.
toate subiectele la ordinea istovite opiniile
de prin gazete reeditarea In forme ceva mai putin
mental stilizate, - veni bineinteles rândul muzicei. Erau acolo talente
destule variate, pentru ceasul ce mai de
nu prea lung niciunnia dintre musafiri.
cluia i se mai scurt, fu poetul Rusalin. Dar nu din pri-
cina muzicei, pentru care avea o mediocrl, ci
pentru un ce avea atântirea la care
vedea clipele o repeziciune ce clapele pianului páreau a
succosiunea a sunetelor.
www.dacoromanica.ro
131
STOICA D. DE
Doamna Natalia putea acuma lase oaspetii ei adânciti

tazul Rusalin o privea privirea aceasta spunea
ruitor : - vreau vorbesc.» Ea nu se el, dar ghicea.
Intr'un moment andante, reveni la coltul singuratic, mai
acum de grupul se tot mai jurul
pianului.
nu mai acuma care prindá din cuvintele
toate privirile erau in altá parte.
- Cand o se chinul acesta ? - goptirá buzele arse
ale poetului.
- Atunci and...
Era dar numai o reluare a unei vorbe de mai de mult. De când ?
i se de de-atuncea, de nici nu tinea seama
Doamna Natalia dar era numai o masa. Era
vorba aci de din acelea care schimbá pasul vietei unui
-a mai multora.
- Am spus, i nu-mi schimb vorba peutru nimica. Eti omul
surilor da, al visurilor de totdeauna, m'am sfiit
ti-o márturisesc. Dar putea ; ar fi o prápastie in care
arunca. In locul unei singure fericiri, vieti pierdute ; vor-
besc noastre, a mea a
- Dar e o exagerare, sunt Inchipuiri. sunt vorbe...
- Nu, ; e patimá, e o E ucigátoare, e piedica a
tot, - e distrugátoare a oriarii fericiri cu putintá... Dar zi e nu-
mai o idee, un capriciu al men, zi vrei, - eu dela aceasta nu
www.dacoromanica.ro
132 ION
un an de zile incheiat, sg-mi

nu te mai rgpit o clipg, rezista ispite...
atuncea ; te voi vii, - vei fi vindecat fi
vii ;
Rusalin era alb
ca varul.
dorintg, se
In
lui
ceau, clocotind,
ropot aplau-
ultime-
acorduri
timei
lumea
ridica in
speriatg. mai
doamna Natalia
asupra poetului,
se
tece printre
citatori.
ter-
minatg. toti
se
n singar
domn in
capul
pu-
domnul
avocatul
on
easel.
Rusalin us
din urmg care
STOICA D. POVESTE luase sea-
mo-
mental când doamna Natalia o urmL
Sgrutându-i se ochii :
- Fie ;- meu dar....
Rusalin avea o
rabilg, cginau ;
- un
prietenii lui ; o
- proclamau rivalii,
deplo-
domnii respectabili, vitii mai discrete.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
STOICA D. LUI iN ALBA-IULIA.
ION
El insusi seatna slábiciunea, patima sau vitiul

putea fie ceva de respingátor, de degradator, ca ajung6.
scoate din oamenilor de omenie, se puná acuma,
neindurat, calea unei fericiri visate. - Incepuse ca ori-
cine, in vesele, se la la
Dar nu firea grosolaná a altora, pe el cu lui
mai mai ingenun-
chiase acuma in ghiare putere, care de nici
nu se desfacá.
Mergea, seara rece cetoasá, adâncit In
pe care le Intunericul ce-1 ascundea
oarecum sfiala ce trebuia gândindu-se fiinta
aceea sufletului trebuise
conditii de
o atât prozaia. - nu mai bei !» era In Intelesul brutal
ceeace dânsa Inváluite, greu de
ormg totul delicata. Era oricum ;-
dar cine era de ? Nu ea, desigur, fiinta de care el
ar fi tie se facá vrednic, singura apropiere de
dânsa... Insá un an... conditia aceasta de proba umili-
toare... Cuvântul, oare, nu i-ar fi fost deajuns ?
Rusalin se trezi din gânduri - la cârciumii unde
asteptau. Un amar fata, o ca pentru.
a se strecura, fugi ispitá, departe, totdeauna... Dar
mase
- Aide, zise, - fie acesta
Acesta va fi ultimul meu chef.
STOICA D.
www.dacoromanica.ro
Era dup'amiazi când Rusalin se a doua zi in pat,
cu capul cu gura Deschise ochii, privind gol,
gol era in mintea lui. Se ca amintirile.
toate. Bachanala de adio,
sgomotul fumul, chiotele prietenilor, uimiti de por-
nirea lui ne mai väzutl, - dar nebAnuind niciunul acolo, deasupra
fumului tigärilor al gampaniei, plutea o de zâng, departe,
abia vestind nebune chemând la
limpezirea de totdeauna a fericirii ; nu ce capitol al
unei vieti era aceasta cum avea brusc cu de
fier, al doilea, premergltorul.
Apa rece bine capului Aerul de avea
Rusalin deplrtate seara, chinuit setea mah-
murelii. Un pahar 1-ar i-ar alunga simtul acela de
care a doua zi chiolhanuri... Dar nu.
Inteo cârciumioarl de Dumnezeu, in din
câteva mânclri Arate, - apä. Nu
lite se acasä, stete aga, citind, in o
mare apä din sorbea läcomie.
La miezul arund ochii pe calendarul pärete. Era ziva
de 3 Rupse fila
- memorabilt
o strânse in portofolin.
mai -un an
STOICA D. A
www.dacoromanica.ro
ION ,GORUN
Peste un an, era poetului Rusalin.

A murit la spital de tremens. de fier
tinuse. exact... zile. Atunci Rusalin ziseso
bi§nuinta de alcool nu putea dintr'o ; nu-1
mai pKräsise, nu mai era bun de Nu inspiratie, - de
nici nu mai putea ; dar Intreaga-i era ca
- fiecare ceas ii era un prigonea cu spaima
a a nefiintei. akiteptându-se din-
tr'un moment eu groazg, sK-i bätäile, ei-i venea
un färg. pustiu.
Apoi a urmat - incetul. Apoi, reobipuinta cu
Ce era conditie smulgerea unui impo-
sibil ? aceasta dragoste ? Un
toane. Un trebue lege viata mai ales nu in
chip de
Apoi urmau dat, -
www.dacoromanica.ro
137
LA
cuvânt figura visurile turburate. Figura

sveltä, fruntea cu bogatului blond ; privirea
ochii - atât de musträtori acuma...
Unde e fericirea fericirea
Rusalin intindea rugâtoare, - dar arAtarea se
risipea, dispArea rece din care
guzgani
Uitarea, - i-a mai ; uitarea celor
uitarea dispretului de Uitarea In betie, crâncenK, turbat6,
Apoi, - cea mai de pe
searg, Gorliescu, desbAcându-se alene,

asuma calendarului din
- Cum trece vremea. domnule ; un an e
la groa$ nenorocitul de Rusalin ; cine i-o mai
fi poeziile?
www.dacoromanica.ro
138 ION GOILUN
Din pat, doamna Natalia deschise ochii mari. Cine ?... Volumul as-
In dulap, volumul cu filele alocurea de lacrgmi,
din ceasuri de remugcare de desnädejde, doar el ar
putut rgspundg.
Inchise ochii iar.
0 Doamne ! altfel ar fi urmat, fi cu blândete,
sub ocrotirea ei iubitoare, - in atmosfera de fericire ce ar fi alungat
urâtul Indârjirea... acei ochi ar visa acea frunte ar
geta, acea - ar vorbi. Astgzi...
El n'o ascultase, cuvântul. Era slab, era poet. Ea tre-
HARLESCU.
buia s'o ; trebuia

De o ori se gândise, cuvântul, -
-
duck la ia aga, ca pe un copil, povgtuiascgi
pe alte ale vietii. Ea ii lipsise ; - viata lui era pustie,
erâ nicgieri... putea da, i 1-a refuzat,
nare tot mai mare, cu cât vegtile erau tot .mai 1ngrozitoare
viata a bietului... Resemnarea de-acuma ; ochii
lacrämile...
E intuneric acuma in odaie. Doamna Natalia deschide ochii
inchide. deschide nu vede ; dar Inchide...
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
D,
140 ION GORUN
Iatä, se face o un da raze de Un nor

trece, se opregte, forme, se intrupeazg... Cine vine turbure
sotiei linigtit de ei?... E ! E
cum l-a väzut mai urmä.
- Un ! S'a anul ! Un an de când nicio ispitä nu m'a
mai ademenit ; un an de c%nd stau, nemigeat sosirea
implinirea
vii, - mi-ai spus ; - iatä am venit. Voi fi a ta, mi-ai ;a
- egti acuma. Egti a mea; vino.»
este ; el tinut
privirile musträtoare. Cuvântul e
Acuma e
El l-a
lui sä
pe al lui ;
e rândul täu ;
Figura cearä stä nemicatä, ochii cheamä,
poruncesc, se intinde, strävezie rece, prindä
- Dar unde ? vrei sä mä duci ?... 0, nu acolo, nu... In frig
Intuneric, sub ploi ninsori, ai pentru mine... Ca
cuvântul. Dar noi ne fägäduisem fericirea... este Ea
e jos... Nu acolo ne-am dat noi
NeInduratä, : -Nu mai e de ales ; vino.
Luminä vie se o atinse fruntea
sudoare a femeii.
ca injunghiatá suri din pat. In odaia mare nimeni, - nu..
mai bärbatul, ochii speriati, ou cealaltä
-
tremurând,
nu
o linigteascá.
atingi ! rácni ; friguri,
- Natalio, pentru Dumnezeu, ce ? ? Vino-ti
fire...
Ea hohot.
- In fire Ce am? N'am visat nimica. Am väzut... am väzut...
Lampa zuráia ornului buirnIcit. Dete o
cana, paharele... se Intoarse, - odaie nu mai
Doamna Natalia, picioarele alerga,
.alerga stradä, colo departe, la marginea oragului. - alerga
o chemase Rusalin, tinuse
ION GORUN
NOBIL.
achitat.- Multämim, d-le advocat, eel de
care pune dau d-tale.
B PANTOF.
Nevestici, uite, ocaziunea jubileului de patrnzeci de ani de
serviciu, Majestatea Sa m'a decorat ordinul acesta ; dai voie
primesc
www.dacoromanica.ro
INST1TUTUL
Proprietar : IOSIF-ENACHESCU-MUSCEL
Bucuresti, Strada Avedic, 27 (Hisselef)
Devotdndu-md inheres artei Dermoplastice, care la noi, in

ultimut timp a luat o oarecare dezvoltare, am un Laborator pentru pre-
pararea obiectelor ce depind de aceastd artd, : covoare
de preparat, de pentru sufragerii, coarne de cerb
montate, etc., toate se dupd metoda
plasticd eu preturile cele mai convenabile.
In acest m'am pus in contact cele mai din Europa,
din depozitul men tot felul de obiecte zoologicepentru muzee,
ceeace cred cd adeveregte calitatea
Mai adaog cd am o expozitie alcatuitd din de obiecte zoologice,
parate pentru decorarea odáilor de vânätoare, saloane de
lux, biurourl, trofee de pentru sufragerli, etc.
Pe importanta mai serm drept cadouri pentru
onomastice, etc., constituind din cele frumoase.
primesc plei de pentru argdseald prepararea
Onoratelor doamne cunoscut cd mootez pentru pdldrii.
Pentru Societatile forestiere, muzee etc., se
reduse.
Cu stimi,
IOSIF ENA.CHESCU-MUSCEL
Str. Avedic, 27 (Kisselef).
www.dacoromanica.ro
Din seara de vorbe glume
ritmuri de vraje te-asi prinde de-ai vrea
noaptea din mine s'ar naste o stea,
liber, spune pe nume.
Chemarea se-afunda 'n abisul

In care suspinul se floare,
Si-aroma-i perzandu-se 'n soare
Renaste de veghe
Voi prinde deci vim! ritmuri ce

Aevea'l voi face ori-când
roua de-arome, mi-esti de-o
vesniciei de-o
spuma de rochii, pe albe

Când treci luând cu tine privirile mele
forma'Amintirei din clipele grele
dai reveria tacutelor
www.dacoromanica.ro
prinzi privirea-ti neguri de-abise,
In care de eter
Pe fulgere repezi ce urca spre cer,
S'adune fugara iubire de vise.
Surisul, gropita, arcate sprancene,

Dinti albi ce semeni cu lotusul
De-acum le port le
Cum privirea gene.
Si totusi pe suflet se-asterne un :
Adam pentru fiinta din coasta lui

Paradisul pe-o
zorii'l
oare !... lubirea se din

Si ca valul se
curge din verdea
Schimbandu-si durerea'n dantele de
e ; e artistul ce
In marmura rece creatia lui
tu, aceia, ce'n mine s'adapa,
Sau ?
GEORGE I.
111
www.dacoromanica.ro
OSCAR OBEDEANU.
www.dacoromanica.ro ,,1812".
DIN GALITIA.
Teofil, prietenul lui

nu' s'a din
locuri depkrtate, vara pe
cocostircii se pregkteau de
lung Domnu' Mitick, el, se
de
a patra clask. Gray, linistit serios
cum nu arate o
bucurie pentru intoarcerea flk-
aului bucovinean dela ; dar
fericit : asta
i se in ochii alba-
supt fruntea cu arcade
puternice: in ei luminiti
ca de ware in
boabe de
Teofil plecase, la mijlocul
toamni, spre marele rkzboiu al
poarelor, bkiatul crezuse pierdut,
Scrisorile lui, din fun-
dul Austriei germane din
Galitiei, in
ceastil credintk, adesea
lui cu o voce
supt lampa
despre omul dus. - Poate n'are
mai ! - Asta spuneau in- SADOVANU
DE SCULPTORUL
trebkrile
eri fusese tovarksul lui unei livezi, crAngurile
dela marginea orasului ; povestitorul lui de
dintr'un ; acuma sé viforurile ernii !
iatk. bunk zi dela miag-noapte, Teofil
www.dacoromanica.ro
1916. 0
146 M.
s'a Domnu' numai prietenul lui fugise din

sarabia o unul din spitalele noastre. Deci
bucuria ce-o mare curiozitate afle «ce
fusese pe-acolo, departo rgzboiu» ; de aceia prânzul, pentru el,
dit prea lung. Mgrturisi mamei s'a
turat» se frgmânte scaun.
Bgiatul se duse caute prietenul.
Duminecg; treburi gospodgre§ti nu erau. Vacile rumegau
supt glinile acivaserg supt
POPESCU. LA.
dafiri din fundul ogrgzii. Numai patru pichiri pestrite zburaserg

strident :
Teofil
- -
pivnitei de-acolo adeau drumul
!
grajdului dintr'o
vânt
Copilul se opri
fata lui privi curios.
-- Hm ! - Da' de ce
«Da' ce, Teofil, acuma ?
cuconaple. M'am Intors
celea ?
am fost.
- Nu cuconag-Miticg. le
a ; din pricina se tra-
fundul se de popu§oi
www.dacoromanica.ro
DIN GALITIA
curând Acolo, la numai

prejur pe deasupra. le in näri un miros do
de popugoi. Din and, nigto
fluturi rogi, asupra tremurind, moarto
ale
Copilul bine lui zise c'un simtimânt do
mare :
spune a fost».
zarli de de trestie
N. VERMONT . BRODAT.
chimir, printre dinti, se la cu dosul

se cuibäri el copil.
spun a fost ?
- Sigur.
- Atunci trebuie spun m'am dus trenul
la mama dracului, unde bataHonul nostru. Batalionul
-
27 de iegheri.
se chiamä
- Da. m'am dus acolo, inteun
pe ?
numa' de M'a
m'a pus la instructie. Mâncam, dormeam
Invätam trebuie sä ne sä oameni.
- Cum
www.dacoromanica.ro
.148 M. SADOVEANU
- Atka a fost la vezi. ce-am noi acolo

toate, ne tragem cu apoi m'a m'a.
la munte, eacolo am Invitat mergem pe omit
Aveam la patine lungi, de ici colo um-
-
- Da.
pe scoarta ; la vale ne duceam ca
schi ?
ce-am ne cu schi, de umblam
ele ca la apoi ne-a pus in tren
noi ease zile nopti, ce-am ajuns In Galitia,
-erau tunul. Asta-i».
ochii, c'o ware infiorare de
.ascultau un care in Soarele trecut
crucea amiezii, o lucire melancolici.
privind gol cu lui verzi plini de stropituri
line, negre :
«Am intrat in noapte, pe frig duceam
cu mine cuconaple, zestrea. in spate o de
de vitel cu pärul pe ea, 'ntr'Insa de toate : schimburi, flanele,
hirtie, perechi de bocanci, o manta de cauciuc pentru ploaie,
manta tot pentru luptele de ; nu mai
de mantaua cea de de cojocel de
pe asta duceam ca culbecul casa in spinare, cortul
aeternutul... Uitam de manon. Eram ca niete
Fumam dinainte, Muscal,
in
- Da' ce? fac cucoanele ? domnu'
- Nu da' noi mai purtam In prim
o de cartup.
- Mai a
- Hai zicem nu te m'am
eu acolo in umede cu toti - toti limbi
sträine. Nemti erau putini ; ici-colo de-ai ; iar
Ruteni puzderie. Vorbeau ei In limba eu nu 'ntelegeam nimica.
cum noapte 'mprejurul meu un rece jilav
.Muscal, m'am en singur m'am
,apropiat de locul unde-i tintirimul neamurilor. vezi
m'am la cei dela mine, m'am
math, de bine petreceam noi vara ceailaltä, din
-fluer, n'aveam nici-o ca mierla. puneam cuema pe-o
nu-mi de nimic. -am ajuna
un de Poate mi-i scris mor, -au
nimeni nici mi-i ! Stam eu
mi gândeam, lucind departe, in
d mugind tunul. Am tresárit. A sunat a doua
plat Au clipit
au
Wile
se
vuit
m'am linietit. In umezeala
para. Nu s'a
un -
m'a cuprina
o amortire. Clipoceam de somn, tot aruncam
cenueiu de care se In-
www.dacoromanica.ro
T. www.dacoromanica.ro
M.
in negura unei Pot spun, Miticg, tare am

lost eu singur noaptea aceia. urmá, ziuä, am
auzit pe al treilea mine, da' destul depute, -
eram agezati cam gase pa§i de orn, - am auzit pe
in :
Gale, pustie...
Ti-am scris eu matale cântecul ista. cum

s'a degteptat dintre noi, spus
era Rutean), a sapärat sä se acolo, in
gropii, ce a inteun fel de un focugor mititel
un ochi. Ne-am tras eu ici de dincolo, Rus,
tunci am cunoscut eu ce dela granita
cherna Lipan. rusegte
Ruteanul de mine : cherna Sidor Tucaliuc. -
stat noi de ; am gustat câte-o
ce a sä se ca o tulbure. Lipan acela
era de mai de mult front el tot vin Muscalii
bätälii cum pârâie toatä ziva mugesc tunurile,
nogtri trag. «Da eu nu trag in carne vie, el.
Eu trag nu fac moarte
G.
www.dacoromanica.ro
DIN GALITIA 151
m'a pe mine. sunt Moldoveni, de-ai no§tri,

oastea Muscalilor...» mi-a mie glasul lui planul lui,
mi-a venit o la «Da Rusu trage'n Muscali ?
eu.-Rusu, zice el, trage suduie, i se pare n'a
merit. Aista, Tucaliuc, om stra§nic. vezi la Nici nu-i
!»-Si gräind noi a§a, s'a luminat a veni
pe vânt puf alb de ninsoare. Atuncea am väzut bine mus-
de mine. vorbeh, lui luleaua
tutun. Inaintea noasträ era o vale fund, la co-
paci täiati rästurnati rätele de sârmä
Tocmai prin noi, feldfebelu nostru ne
pe nemte§te, dimineafa, când iaca, o pocniturä de
la capätul liniei Lipan zice : Vin ! - Tucaliuc, de
mine, suduie. «I-i ciudä n'a apucat ambuce ceva!» zice
Irimia Lipan, dä fuga la lui. comandä de foc,
distanta, opt sute de metri, - §'odatä väd pe zarea dealului dimpo-
triva noasträ Muscalilor, cu suliti lungi. Erau oameni mä-
runti, urâti negri, de pustie, ni§te cáciuli flocoase cap,
cálári pe cai mititei iuti ca focul. spre noi,
urmá grozavá pe coasta dealului, vreme ce
a bate gräbit - ba-ba-ba-ba - mitralierele dela noi...
rurá o furtunä, pe subtire de creasta
a rari, trágMori Atunci m'am des-
C. ARTACHINO. ULITÄ TURTUCAIA.

www.dacoromanica.ro
152 M. SADOVEA.NU
meticit ou mi-am adus aminte de comanda. Am pus

in armg, tras. ce-am tras, m'am uitat,
prietinie, Irimia Lipan. iar am pornit a trage.
pugtile cumplit in lungul liniei, mitralierele. tunul se
glas ei noi. de coastg. curgeau spre
tufele pârgului rânduri dupg.
vgiei, la
intrerupere. Dar
se opreau trAgeau
noastre
de
- In fundul
bine feriti. Ghiulelele
deasupra ; gloantele tiuiau fugeau nebune in
N. VERMONT. TAWAS.
lume... mine, Sidor Tucaliuc ca el focu-

lui, luleaua ; puneâ
spre vale, se descopere, puc el
legea Intr'un timp pus luleaua focusor, a mai
pe doux de lâng6. movilita de pe care o
el, a scos o bucat de din jar,
s'a s'o mânânce Punek deoparte pe
mai ardeu un Muscalii tot coborau valuri
Dar se opreau la Era la ei patru sute de pagi.
gloante de de ghiulele
se spArgeau de-asuprti-le. Dupg. un ceas au stat din venit. Apoi au
la asalt. mlinunchi de oameni mai
www.dacoromanica.ro
DIN GALITIA 153
cut prin crengärit prin i-am zärit josul

straele ochi baionetele
Se räcneau. Dar s'au oprit, i-au secerat,
unii, iar altii s'au nipustit durat furtuna
de vuete de la : atunci,
au a da dusmanii. In
Multi pe costisä, in retragere
obrazele In sus, arma Cei räniti se främântau
inteuna jurul se Para se
carnea mine mi se o fumurie inaintea ochilor.
mine se musuroi de tuburi arse. Sidor vedeh de
lea lâng5. focul
Asta a cea zi a mea de räzboiu.
sarl, mult dupa deal, am
pornit In cu unsprezece soldati c'un sergent
Ne-am strecurat tufari, in ponoarele prin
turi de ne-am dus ce-i dincolo de Cea-
sul am prin locuri necunoscute sträine, a fost
crâncen pentru sufletul : erau morti multi lungul
prin covruri de omät auzeam vaete de räniti, - eatunci am
noscut glas moldovenesc : se väitau limba noasträ se
pe nume din Basarabia. ! Grigore! era
care contenire !
Teofil deodatä. Domnu' Mitia nu' ndräzni se
Ii glasul schimbat ochii tulburati.
cuibul cald, privind spre soarele
prevestitor de
Septemvrie 1915. MIHAIL SADOVEANU.
Intoarce-te; dor, mie dor de tine ;

De gura ta, de ;
Vreau te ; intoarce-te, tu
Tu cdt nu mine !
Eu te ; ;
vezi clipele-s
Nu stau pe eu mai am putine,
; vezi
Tu pe mi-ai rdmas...
Vreau te vreau te am aproape.
Vreau sd-mi tu, recile-mi pleoape..'
mi-a mai un ceas,
doar poate-i cea din
vino, vino de mi-1 !
COMAN.
www.dacoromanica.ro
LA
Stau Dorobantii de fer

La pe podul mare
armele spre cer
Se neclintiti zare.
La din Carpati
puterea
Pare
Cuprinsi ca de durere
Le povesteste Dundrea
Cu ei de
Tot ce l'a ea.
Gem undele plânge.
ochii de foc
ei cu trece,
Dar Dorobantii stau pe
Ia'nfelenit rece.
Nu sunt de nici decor
Ci stau o amintire vie
De gloria
LOC DE PACE.
STATUA DOAMNEI
Loc de pace
Unde nu
md ceard
Unde simteam
Vor
odihna
de
Ce-ai
Tinde dreapta de
Mâna
porunca le-o
Ocrotind turma
frumoasa frunte
Sd se plete-ti pana
blana
De pe se'ncrunte
Arcuitele sprâncene...
Dar, simtind cd n'ai ce
Doud mari pice
mândea
pe marmura din
Loc de pace Azil
Unde md simteam copil...
Cerul turburat.
MARIA CUNTAN.
www.dacoromanica.ro
NECAZURI TÄINUITE.
DE ZESTRE.
visa era functionar la Para sta la

biuroul lui curat,
scria rondt, un borderou
cheltueli. Nu scrisese deat vreo rânduri,
se pomeni cu o de apt, care, drept din fata
lui, se läti peste s'o usuce tamponul,
dar nu reugi. Degi hârtia sugätoare de ap5, totugi
nu voia se mai usuce.
Fu schimbe
Dar de abia
ateva litere, o altä
mur-
dtrind hârtiei.
bine o usuce
alta alta,
g'apoi alta. func-
tionarul ochii
vadt, Dumnezeu,
In
clipa fu stropit pe
de o de
rece se trezi din somn.
Functionarul se
pensionar in stea
la era pat,
camera sfo-
rtia, grije, nedesplr-
tita lui
dulce amara.
De lucrul asta
seama dar
www.dacoromanica.ro
156 AL. CAZABAN
inchipui, de de unde venise ceia, desi

ploaia furie.
Cum ochii holbati in intunerec, gândindu-se, nedumerit,
putuse se o atinse perna dor-
Intinse, repede, capätul pernei era ud, fi muiat
cineva donitä
se
:
- Vai de mine !.. PlouVn !..
grijä fu strige
nevasta :
- Scoalä Sofitä. !... Ce
zen, esti de piaträ? !... Nu simti
- Lasä-mä acu -
somnoroasä. - Mine
adormi, gata sä
a sforäi. Bärbatul necäji :
N'anzi !...
lampa !
se mai des-
metici :
- Da ce ai,
nu ti-e somn...
!...
Mai dormi, puiule
dorm !... Nu vezi ? !...
- Ei, acu scoli pentru !... - se
necäji - Las E pentru
-
porumb...
tot bolborosesti, !... Nu
- 'n casä...
taci !...
Sofitei - Doamne,
!... Na... iaräsi a picat !...
Precistä..,
vocea
unde plouä ?
- Chiar pat la
Perna e do
Sofita se aprinse
lampa.
Amândoi rämaserä glas,
nu le venirä sä ochi-
JALEA. LA ATAC. bor. In tavanului, drept
deasupra patului, o de u-
din care mari umflau de
tencuiala plafonului era gata-gata In coltul
o altä patä se prelungindu-se jos pe dunga peretelui.
sub un de se pânä'n mijlocul camerei,
inundând, In lui, ciorapii pensionarului, un papuc de al
Sofita.
- Ce sä scape
papucul de valurile
Apoi, operatiunile de salvare Incepurä. Mai au tras deoparte
www.dacoromanica.ro
NECAZURI 157
patul din Ca nu
apa la din coana Sofita sub pata din ligheanul
de din alt colt al plafonului
apa, un scaun, crddarea de zoaie.
din pata din plafonului, una
alta, bu-
aduse albia de
rufe.
astea ,
foarte obositi soti
se din nou,
de
melodia a
de apg. cari
: pic - plac - ploc !...
Somnul nu mult.
drept
bratul gol al
telor.
Acu, fu ei
-
strige :
Dumnezeu, nu simti !...
Ce
- Ba simt... Cum nu
simt,
punse
el simtise unei
se
prin pIr. Bolborosind, flcu
: Ligheanul
pluse aproape,
jumätate, iar albia era
femeia
uitase s'o astupe in fund.
Apa se pe
udhndu-le totul.
- Ce ne facem ?-
nevasta,
nind se jos din pat, JALEA. WILL.
de nu se la
cioare, guturai.
Drept räspuns, dete o avu grijea
-
casa ?
:
tine-o !... Ce
de-o
fac... sunt eu vinovat Eu
eu, era altfel... Nu mai dormeam noi
umbrela 'n
- Acu, vrei spui nu'i casa ? - se nevasta, cui
bärindu-se, eu umbrela fundul:patului.
www.dacoromanica.ro
158 AL. CAZABAN
-incepu
! cum nu
ciorapii de
in
zestre...
pensionaru
- Acu ia-mg. 'n !... - Mai bine, sue-te pod
-
vezi ce s'a
begti !...
sui eu
se sue
pod?... Se vede Sofito nu mai ce
de a fäcut casa... mai bine n'o mai fIceal...
- Brava !... Acu de tata care e Vai, ce
aunt !...
nevasta se sughite. Pensionarul, 'i
vede o de ea
se
ertare. Apoi, se el pat sub umbrelä,
nevasta usuce lacrimilo, pe cand in jurul
piaturile plosie urmau : Pic - plac - ploc !...
CEA
Cei de acasä, cu totii, o iubeau tanti Efrosina. o
o primire de gälägioasä ca
n'ar fi de un an incheiat. doar tanti Efrosina nu
Joia Dumineca dela masä. de mult,
mult, noi mai tineri nu puteam tanti a
vreodatä, un bärbat. Niciodatä n'am auzit-o vorbind de
satul ei, nici in serios nici in glumä. Cum stare, mai
din ajutorul neamurilor. venea la noi Duminica Joia,
apoi asta, o Vinerea Miercurba se la
la o a noasträ care obicei posteasa cele zile.
Nimeni nu gäsea vreun cusur tantei Efrosina. Da tanti Efro-
sina nu gäsea mai mic cusur cuiva, mai ales neamurilor. Pe toti
vorbea de bine, pe toti gäsea oameni foarte cumsecade. Pentru
tanti Efrosina nu era un singur räu in toatä familia.
Chiar pe unchiul Tudor, din Botogani, care bätut nevasta
gonit.o. pe din casä, tanti Efrosina nu l'a de
«Bietul !... i-a fost destinu !».
La masä, pärea incintatä de toate bucatele. Pe mama o coplegea
complimente. «Ce ciorbä delicioasä !... Ce sarmale
!». chiar se sä fie sarmalele sau frip-
tura arsä, tanti Efrosina : bine mai arsä
crudä. Nu stria la stomac».
se dintre noi, ea se bucurh ca ea
.singurä s'ar fi «Frumoase !...».sau : «Iti vine de minune
bluza asta!» zi, luase tata haine de
mä bägase sac. mei radeau de mine, eu
Ca sä mä linigteasa, mama mi-a spus cheme croito-
rul sä le prefacä. Tanti Efrosina se : «De ce, soro, strice
lärgute hainele, ce ?!... vin de !»,
Mie, tanti Efrosina, era de Ea vorbea bland.
eu räspundeam obraznic. ea se prefäcea nu bagä In
De mä fatä, cu pläcere, din cap
:
Da te-ai fäcut mare frumos !
www.dacoromanica.ro
N. VERONA. www.dacoromanica.ro CAZACI.
160 AL. CAZABAN
- Nu m'am nic mare, nici frumos ! räspundeam

prime,
am trecut doua mätuga felicitä :
- Bravo !... Am auzit ai egit bine la examen !
- N'am egit bine!... Am rämas repetent !
Nu ti-e - se supärä mama. - se ?!
Da tanti, imi apärarea
- Nu-1 's
sä mä obraz.
ei mä tresar de ca fi
simtit umblä pe obraz un sau o coropignitä.
Cum o vedeam veselia, grija mea cea
erá sä strecor, de din inat sä scap nesärutat.
tanti Efrosina. De ateori unge ca
gumarabia, erau de cleioase buzele. Trebui s'alerg, numai
sä mä fi simtit toatä ziva o
pe obraz. Ba odatä, dupä ce m'a shrutat am
batista m'am chiar In fata eL Mojicia mea a supärat-o
cale mama. M'a luat de brat m'a aruncat
- Uriciosule... Nu cine
Inteo iarnä, fratele mai mare, 1mbolnävi de
Ca nu ne molipsim totii doctorul cer ca cei fie
izolati, tot timpul boalei. din noi, am fost la
Mama, ca sä-mi dea sä cunosc tantei Efro-
m'a trimis tocmai ea, toatä Impotrivirea mea.
Stiu in noaptea nici n'am ochii. Numi
plapoma care respirä tanti Efrosina.
dimineatä am adormit. Da somnul nu fui trezit de
voci cari veneau din camera de aläturi. i-am
tantii Efrosinei. cele odäi o
apropiat cine mätuga. Cu cafeaua dinainte
sobä, de o altä in care am recunoscut
proprietäreasa caselor. Tanti Efrosina Imbroboditä
o ghermea de sub care lunecau, de spate,
cozi arunte, unsuroase subtiri ca nigte cozi
Proprietäreasa, o femeie usativä, neagrä un smoc de pär
bärbie, o de seamä, multumitä. Când
dau deoparte, de fereasträ, o auzii tanti vorbind
de mine. Mi-am urechile 'n patru : Tanti Efrosina se jeluik,.
- Poftim, mi l'au pus spate !... Un obraznic... ce
o pläteasa mult Para dau rochie
atâta tot... 's dumnealor: Numai când au se
la mine !!... Crezi cä s'au gândit acolo chi-
ria un trimestru...douä... Ce cred ei, stau la ei, din
la e mare pricopseall !... mä ierte !
neamurile de azi... Mai !-
- nu
proprietäreasa.
o ori mai !- tanti din cap.
ascult lângä fereasträ, m'am aruncat
din nou In pat. Nu mult, tanti deschise :
fac focu, puiule ? AL. CAZABAN.
www.dacoromanica.ro
DE DINCOLO....
ra toamnit
oua. n miroseau
'aprinsese-
lampa. Nici aduc
câti eram.
erau femei...
lumina inserarea. Dincolo,
o frunte albil.,. un gest ca
o lebldl cenusie, subt
un mort.
vorbeain de morti. Vorbeam
mortilor, venite
dincolo ca un
corb, de plumb. Era
ftizic printre noi, Alt-
nu de fi vor-
bit de morti... Or, mirosul
do tuberoze...
de morti fiecare
noi, avuse câte un semn,
do dincolo
o
iubitL.. o un ARTACHINO. DIN
Da... da... Mi-aduc aminte. Era un ftizic noi. Povostea

macabre, cu gesturi vesele... Un ciudat, tulburtitor,
Era un banal do extraordinar, ironio
Amintea Londrei, catacombelo atmosfera do
* *
www.dacoromanica.ro
191G.
162 VICTOR
«- Mortii !... ne spuse el. Mortii fac semne disperate !...

Am avut un prieten care mi-a vorbit de trei ori eu nu 1-am
!... Intimplarea pe care v'o povestesc, s'a petrecut la
Am nimerit acolo urma unei a prietenului Enice, care
trlia de ativa ani pe Enice fusese numit stagiar la
Giurgiu, acum cinci ani, - insurase, inaintase post, demisio-
nase un la Bucure§ti.
Intr'o scrisoare descria mizeria provinciei, se
gea de soarta lui, in timp,
lluda frumusetea amurgurilor
reci, pe Dungre...
mai scria vrea se des-
de nevast/, care i viata
face viata Vino

zi pe la Giurgiu,
tue§ti. Eu nu pot pleca de-aici, din
pricina M'ai mult,
prietene, ai sacrifica
tin, din pentru
Al
Str. No. 4.
Am plecat din Bucure§ti o

iarnl, am la
Giurgiu inserate.
Ah, ora§ele de provincie...
largi, nepavate, prost...
sele 11mpile cu petrol !
CANISIUS. DE De ori ajung In
de provincie, o tris-
seamln. Mi se pare sunt
numit administrator de sau medic veterinar voiu
acolo o 'ntreagg. vie imi ; capul
doare, sufletul mi ca o floare la o zi po-
cu ploaie, - un ploaie rece.
Nimeni nu a§tepta la Lucrul acesta cam La
urmei, prietenul Enice se putea osteni la
De tras la el, strada 4, ci am spus bir-
jarului la hotel.
- La care ? Sunt mai multe : Hotel Splendid, hotel Superb, hotel
Sublim...
- Nu, la un hotel mai bun... am plecat. Birjarul fuma,
tr1sura gropile 'din drum vuiau ; eu mi§cam de
cineva de-o sfoarl.
Pe drum, a trebuit ne oprim : ne
un dric. Mortul care ne e§ise in
www.dacoromanica.ro
DE DINCOLO... 163
un räu. Decemvrie rece,.. un de provincie.., un

dric... Era prea mult...
Dar alaiul trecu. M'a mirat mult cernite
care urma era nevasta räposatului...
- Nu prea suferä mult femeile din G-iurgiu, !-
am spus birjarului, sä mai glumesc. Dintii insä imi
gluma mea, mai nu prinse. Birjarul nici
nu
Am la hotel. Ii zicea : Hotel Bulevard, cu toate pe-o
ulitä Nu nici
splendit, nici superb
car sublim. Când am cerut o-
daie, tremura imi
venea Un lung
din depärtare mä cherna
Bucure§ti... In
-Capitall, se aprindeau cele
sträzile
sä cânte...
N'am mâncat nimic. Am
sat vorbä mä scoale la ;
chelnerul trebuia sä vie cu E-
nice care strada
M'am dus sä mä
In odaie mirosea a de
Un miros rece, funebru.
tinichea.
de fier subtire. Pe po-
dele, ruina unui covor. Imi fu
sä intru In pat.
noaptea am stat cu lumânarea
aprinsá, ca nu-mi miroasá a
spermantetá arsá a sfoará ST. POPESCU. FLORI.
stinsä.
Mi-era groazá de fumul lichid, untdelemnos. Spre zia, am atipit...
M'a trezit «garsonul».
- Domnul Enice nu stä strada Principall... fost la
4 mi-au spus n'a stat niciodatá acolo...
- Bine. Stai, nu pleca !
Nu ce spun. Mi-era capul greu. Un
biceiu prost, care I-am luat un bun prieten, face
pe toti hoteluri, in «Cire a azi-uuapte
patul ?»
1-am pe :
- L-a ingropat räposatul care a in patul ästa ?
oGarsonul» räspunse simplu :
- Da! L-au eri, pe
Am in :
- Cum,. nenorocitule ! M'ai patul unui mort ? Am vá
reclam, ! Am inchid hotelul !...
www.dacoromanica.ro
164 VICTOR EFTIMIII
«Garsonul» imi un candid de

- Nu nimic ! Am schimbat «lingeria»
Seninitatea lui potoli.
urma nimic nu trebuia extraordinar...
mai 'sufir un ceas-douX voiu fi vizut Enice, mit
torceam la Bucuregti, fericit regatul n'are capitala Giur-
ci un frumos, de de
nu chip
rispundeau, silabisind :
- Nu cunoagtem... Nu e nici un
gândeam :
«Multi avocati fie la nu nimeni
avocatul Enice».
Ca tread vremea. intrai un In pereti, spinzurau
tablouri luptele dintre Greci când Un pit-
palac degera colivie.
La un colt, se pritfuia o
calfa radá, feminist.
sufere bietele mame când dau nagtere unei
vieti !... Dar cu atit feminismul meu
La urma urmei, odatá an, noi
bárbati, suferim chinurile de ori
Incepui soarta femeilor.
rugam de Dumnezeu si-mi schimbe
-
s'auzi cam
«De
:
biiete, briciul dumitale m'a nonorocit...
nu-1 mai dai la curea ?
-E nou-nout, domnule, nu intrebuintat odatá....
mai risei un mort, ieri...
Am grit in sus, ars...
- Cum, nenorocitule ?
Am vrut din cui fac capul
bierului, dar m'am : scandal, Intârziere, reputatia
stricatti altele...
tot «Odicolonul» din (nu ustura,
mai plecat cu un obraz neras.
Am nimerit la Enice.
Eram disperat...
avocati cari i-am din
spuse :
- A, Enice ?,.. da... da... la Universitate....
Aci Enescu, lui adedrat... N'a fost la
de zile,..
M'am lovit cu peste :
- Bine zici ! Uitasem Enescu...
- *ade strada 4...
dat fuga strada Principal/ la 4. Mi-a egit o femeie
doliu, fata care o mai
- Caut po avocat
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
i66 VICTOR
-A murit, domnule... Eu sunt vilduva

Vestea nu m'a sguduit, dupl s'ar crede.
de mult .moartea, fi ramas nepa-
sator chiar mi-ar fi spus cineva eu Insumi am murit.
-A murit ? ?
- Acum zile. Era bolnav plecat de-acasa. Nu ne prea
S'a dus hotel Bulevard, a murit acolo...
- In patul am dormit eu! - mi-am foarte
- Da,
-
M'am
a murit prin !...
ziva, doamna... Condoleantele mele !...
la hotel Bulevard, mi-am luat geamantanul dupa
un cram tren.
grea de umeri. In egoism.
nu mai'gândeam la Eram de din vagon.
cu mi se abia atunci mi-am dat
bietul Enice (S. Enescu, drept, fost magistrat,
avocat, prietenul
cale
dric.
- care-I
putea
cu atâta disperare)
: îmi egise
salutasem chiar. Murise In patul Fusese ras
brici, acelagi De ori chernase prietenul mort -
eu nu-I E vina mea. Mortii ne - dar noi nu
le raspundem
Noi aprinseram lampa, ca gonim umbrele.
cu un gest discret, din odaie vasul cu
VICTOR
www.dacoromanica.ro
Strada Lipscani, 10 - Bucarest
CAPITAL 15.000.000 LEI
I VERSÉ
SUCCURSALES:
CONSTANTA, CRAIOVA, PLOE$TI, TURNU-MAGURELE,
SOUS LA RAISON SOCIALE
CONSEIL D'ADMINISTRATION:
PRÉSIDENT : Th. Rosetti, Ministre-Président.
VICE-PRÉSIDENTS : M. Arthur Salomonsohn, Dr. en droit
socié gérant de la Direction du Disconto-Gesellschaft,
M. Paul de Schwabach, Docteur en de la mai-
son S. Bleichröder, Berlin.
Membres :
M. P. Boettger, de Di- I. M. Mitilineo,
rection der Diseonto-Gesel- C. Stere, professeur universit.
lschaft Berlin. M. E. E. Russell, en
M. Al. Baicoianu, directeur droit, de la Direction der
du Cred. Urb., Disconto-Gesellsehaft Ber-
M. Jaques M. Elias, grand lin.
propriétaire. M. Barbu A.
M. P. Gloner, en Stirbey.
droit, de la Maison S. Blei- M. Dr. I. Costinesco.
chröder Berlin. ,, H. O.
C. G. Dissesco, professeur G. Solmssen, Dr. en droit.
universitaire.
Censeurs :
M. H. Hornstein, Banquier. M. S. Prager, grand pro-
M. B. Popovici. priétaire.
Direction :
M. Sterling, O. Petersen.
opérations de Banque
www.dacoromanica.ro
A MEA AI
mea ai fost, Intreagä, din tälpi :
Cäci ochii täi albastri ca zärile albastre,

Ca visul, ca safirul,
ca marea,
mei au fost!
mi-am lubirea,
Mi-am ingropat chiar
In apele limpezi m'am ingropat,
Dar apele limpezi de-atunci s'au tulburat!
mea ai fost, intreagä, din tälpi crestet :

Cäci gura ta curatä ca un pahar de nuntä,
Ca lacrima de rouä,
Curatä ca o nalbä,
mea a fost!
o simt pe buze,
lar purpurei regale - ce o tivea pe margini
Ca un chenar de sänge-
Betia voluptätei i-a vestejit
mea ai fost, Intreagä, din tälpi crestet :

pärul täu de aur, subtire fluidic,
Ca o mätasä
Cu un de toamnä,
www.dacoromanica.ro
Ca razele de
Ne-a 'nväluit adesea de gaze,
cascadä vie de aur
mea ai Intreagä, din tälpi :
Cäci sânii täi de piaträ, rotunzi ca cup&

ca dimineata,
ca aurora,
Eu i-am fäcut, sä batä furtunatic
äripi de pasäre ränitä,
Si-apoi eu, de-odatä,
Le-am bätaia pentru totdeauna!
mea ai fost, I:itreagä, din tälpi pânä'n :
Cäci bratele-ti - minune de tinerete vie -

Sculptate ca de daltä,
Nervoase ca
Mai albe decät albul zäpezilor eterne,
mele-au
astäzi le simt cum mä'nfä*oarä
Ca un de apä,
Ca un de ghiatä,
Ca ghirlandä de trandafiri !
mea ai fost, Intreagä, din tälpi pänä'n :
Cäci pulpele-ti superbe,

Puternice ca viata plinä primävarä,
dulci, aromitoare ca piersicele coapte,
mele-au
Eu singur le-am särutat cu ochii,
lar buzele-mi adesea au risipit
Pe ele,
de
lar grämadä de sângerate!
mea ai Intreagä, din cre*tet !
ALEXANDRU STAMATIAD.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ARTISTICA.
A C1NCISPREZECEA EXPOZITIE A TINERIMEI ARTISTICE".
espre o artistica propriu nu fi nici harem,

mai putin nu fi vorba, pe
atunci, de o a artistilor.
De ad incurcala ce pe multi zisi de
de adeväratii pe cari nu numai confundau diletanti
dar din urmä se bucurau de o a cärei strälucita
stint därile de de in care improvizati de pro-
talentul, nu chiar genialitatea unor artisti, cel putin
de .
Din epoca aceea de complecta desorientare, in materie di a

s'au stins de reputatiile fabriCate, alte con-
sideratii deck cele artistice.
Cea frumoasä a acelei lipse de intelegere a adevratelor
personalitäti artistice ne-o national al nostru
ale opere minunate erau nu numai discutate de nechemati, dar
terfelite, ca cum ar fi vorba de lucrárile unui diletant oarecare.
Dovezile mistificdri pot fi usor anumite publicatii pe
toatele spre a servi. cu la limpezirea
chestiuni legatur cu desvoltarea gustului la noi.
potriva acelui spirit de desorientare in de artá a avut de lup-
tat cenaclu artistic dela noi, asezat pe temelii serioase : eTinerimea
lar seriozitatea cu care a durat lupta impotriva diletantismului a
oade, in ani.
De unde, la manifestärile erau privite dinteo explica-
bilä, abia realizandu-se, mic, formarea unui public acum
zitiile aTinerimei» sunt asteptate cu neräbdarea interesul ce
existenta de gust artistic.
ca o palpabild a propäsiri este aväntul luat de
zitiile cea de reunind pesti expozanti,
reprezentati prin vreo patru sute de cum dovedeite lucru
respectabila de o mii de lei, realizati din in
aceastä expozitie.
www.dacoromanica.ro
172 PORA
CRETZOIU. DIN BUCOVINA.
Deci de de incurajare nu se mai pot

no§tri. Lucrarile li-s apreciate chiar pretuite cum se cade, ceeace nu
ne bucure pe toti, de o ca un semn sigur al unui
inceput
TREI FAVORITI
Expozitia de an a 4Tinerimei artistice», departe de a fi fost prejos
de celelalte, ce selectia lucrArilor manifestarea ansamblu,
a reprezentat un minus manifestari personale.
Ne deprinsesem vedem expozitiile acestui cenaclu artistic unele
sfortri läudabile, pentru e§irea din banalitatea mici
deopotriva de interesante, departe de valoarea unor
de «longue haleine», compozitii de conceptie, a a putut
fi observata anul acesta.
fie vorba numai de influenta a razboiu», sau de
uitarea unor idealuri ce trebuie predomine vie* ?
Absenta acestor demne de impedicat
manifestarea cuviincioasa a fiecAruia din expozauti.
De pictura s'a prezintat cu trei mici saloane personale :
Loghi Verona.
Ipolit este, indiscutabil, una din personalitatile de ale
noastre unul din ceice precumpAnesc in «Tinerimea», tocmai prin per-
zistenta cu care se de un lung de ani, ca unul din cei mai aca-
demici pictori ai
www.dacoromanica.ro
MBU. DIN
fie la influenta maestrului coala de bellearte, care tine

manifestarile personale invedereze necesitatea ponderatiei, aproape
pedagogice, executie ; destul expuse aceiasi
valorare aceiasi grije neostoita a desemnului, ce
mid mari ale artist.
Dar frumoasele de prin tinuturi au pe
se vede, pe multi pictori ai
sectiunea rezervata pictorului putut fi admirate
sincere de peisagii de privelisti de case cu un aspect enlinamente
oriental, caracteristice Cadrilaterului».
Demne de notat un reusit interior de redat cu
toarea lui simplitate armonie, cum nu pot nid subiectele predi-
lecte ale capete de studiu efecte destul de ingrate,
care penelul aceasta domnesc deopotriva, teme de
«racursiuri», aproape neresolvabile, cu o vigoare remarcabila
efecte de colorit demne de un technician al
sectie personala, desi mai a fost aceea a lui Kimon
ale peisagii compozitii, de un colorit nuantare cu totul fantastica
totul potrivite temperamet de oriental al noastre - au
fost, cu toatele, noui calde dovezi de unitatea ce o pastreazä intreaga-i
activitate acest culori, al basmelor noastre...
A treia sectiune personala ne-a din nou, complecta personalitate
artistica a lui Verona, alcatuind una din atractiile expozitiei.
maestru al culorii a tinut ne din minunile
cu care ne-a obisnuit de ani.
www.dacoromanica.ro
174 N.
Amintesc «La «litre nalbe» apoi ttoamne», adevirate

imnuri culori, splendorii peisagiului nostru de toamnä.
un portret de o mare vigurositate in executie, adevärate
mid capodopere de culorit, peisagii - niste cu de cazad,
proectate pe nämetilor, mai frumuseti isvodite, de
acest temperament de mare artist al noastre
UN MANUNCHIU GAT
In salon cu Verona pictorului Eustatiu Stoinescu, ale

portrete executate desinvolturä culoristicä cu o energie neo
bisnuitä, i-au häräzit un de nostril.
De altmintreli pictorul Stoinescu expune la «Salonul»
Paris, unde a esit prin câteva compozitii retnarcabile, dintre
care amintesc de o compozitie ce a o adeväratä revelatie
a pictor de mare temperament pentru toatä critica franceza.
In cel mare s'au alte din fortele
mei», cu lui Th. Palady, compositiile de un fin simt
rativ ale Theodorescu-Sion, din rämase dela grandioasa
expozitie a lui G. Pätrascu, apoi peisage de tefan Popescu,
de puternic simtimânt al de un suflu de poeziea
singurätätii, cu totul caracteristice acestui pictor ; vre-o patru
de Satmary, alte interioruri de Jean Steriady ; apoi, o serie
de minunate giuvaeruri de culorit datorite lui Nicolae Vermont, expus
o pozitie, «Beethoven»,
ca un de dovadä a
crez artistic la care nu se
poate renunta in fine
revelatoare lucräri de
air» ale lui Murnu, care pare
a se regási pe sine
mai putin factice,
o alti serie de inspi-
rate de tinuturi
din
later» lui C. Artachino,
mai fecund mai de
culoristicä deck
odatä.
personalitate de
frunte a «Tinerimei» d-na
Cutzescu-Storck a expus o
compozitie, o
lomee», in care s'a putut deo-
potrivä pretui, pe
inirabila tratare executie
a subiectului aceiasi ne-
cutezantä a
flet de artist, care n'a putut
sä renunte, altii dela
adeväratul crez al artei, in
momelilor
pe sim-
patice.
lar sectiune,
admirate lucrärile L JALEA. SFARMÄ
www.dacoromanica.ro
ARTISTICÁ 175
de Indräsnealä culoristicä ale lui Camil Ressu, Däräscu con-

centratul Harlescu, cum acele ale lui C. Aricescu, Poitevin, Misu Telsanu,
Neylies, Marius Bunescu, Marin Georgescu, apoi nume :
gäoanu, Nina Arbore, N. Delavrancea, van Saanen-Algi, vreo
ce dau de activitate frumoasä.
SCULPTURA
Sculptura s'a bucurat anul acesta de o preddere ce ar trebui le dea
de celor mai multi pictori...
Se poate usor de ani, de una din catedrele de
turä dela de bellearte» din e de un artist
puterea cum este marele sculptor D. Paciurea, se poate usor
o adeväratä sculptura
talente noui, bine priveghiate cu seninatatea
artisticä au putut la manifestäri cu mai apreciabile
cu au trebuit sä de maestrii reputatie.
trebuie recunoscut, din capul lupta anul acesta intre tineri
sculptori vechii detinatori ai reputatiilor, n'a fost favoarea acestora din
In fruntea pleiade de artisti sculptori, trebuie per-
sonalitatea puternic& a maestrului Paciurea, reprezintat printr'o
lucrare, de o inspiratie de o de conceptie, neegalatä
de formidabila stäpanire a tainelor technice cu care se aceasti
a sculpturei noastre.
räzboiului» este un
sumum de sfortäri ale unui
spirit creator in stare dei
la cele mai originate
viziuni ce-1 stäpanesc.
Un asemenea spirit de
creator era firesc fie
secundat de o serie impunä-
toare ca aceea a sculptorilor
exposantii de äst an ai
<Tinerimei».
Amintim, primul
pe L Jalea temperamentul cel
mai puternic de sculptor, i-
vit timpul din urmä.
Cele cinci compozitii
puse - ingerilor»,
la
sunt cu toatele dovezi
-
c»,
lucite de puterea cu care bi-

rue un talent adevärat, reu-
sind realizeze ceeace altii
nu se pot s'o
dupä cine anipierduti
prin Academitle de
E u§or, deci, de
la ce ne de pe
urma acestui sculptor
care di focosului
HORIA BOAMBI. nobilului säu temperament
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
D. HARLESCU. LA CONSTANTA.
www.dacoromanica.ro
178 N. PORA
de creator. Un alt sculptor de viitor se Horia care cu

un cap de - marmurä - de o de o subtilitate de executie
minunatá, a dat dovada strälucitä a unui talent ce nu cunoaste nici un
fel de stavilá pentru care se deschide, mirific, orizontul activitätii
itoare.
De O. Han, cu portretele un cap de expresie, apoi I.
teescu, Mätäuanu, Dimitriu-Barlad un sculptor ardelean Cornel Medrea,
O. DE TOATE ZILELE.
care a expus câteva ce dau la un adevárat temperament de

artist, in parte pe mijloacele executiei.
serie de ce reprezintä pe
O. Spaethe, C. Fritz Storck D. Mirea, cum douä machete una a
mausoleu alta a bisericei Madona Dudu, datoritä Duiliu
Marcu, cu cele admirabile mozaicuri ale lui D. Norocea,
putem cu expozitia de bogatá tote privintele a (Tinerimei
artistice».
www.dacoromanica.ro
179
SALONUL
Expositia a in vie*, sau oficial*, cum se
spune de ani, a rämâne singura exposilie de
sub directa priveghere a Statului.
Norma de alegere a demne de a fi expuse la nu este
aceea unui cenaclu artistic, de anume
inanifestärile artistice, deci, toti deopotrivä, represintantii icolilor
ai tuturor curentelor artistice,
locul expositia aceasta gene-
ralä de
Cu toate acestea, nu toti artistii se
simt atrasi spre Ba, s'ar pu-
tea spune foarte multi evitä,
pentru cuvinte mult sau mai pu-
tin independente de ocrotitor
al acestei artistice.
De nu se poate
de pentru care
nu expune la (Salon cutare
mare arstist-pictor sculptor de
ce atâtia
uniri artistice de mare insemnitate.
Evident insemnätatea «Salonu-
miscarea artistica ar
creste in care s'ar
putea laolaltä
tele de valoare ale artei românesti.
Pe deoparte spiritul de cenaclu
pe unii de la ori ce de
manifestare de acest pe de
altá parte nici autoritatea
toare a la noi nu se
cu «Salo- ST. POPESCU. FLORI.
«alcatuite numai din artisti
- alesi prin votul exposantiilor - aceste juriuri de alegere
a lucrärilor demne de a la alte personalitati de
tori ale mai de ce domnesc intre pro-
fesionistii amatori de a expune.
De aceea un e mai slab altul putin slab ca acela din anul
precedent, ca nici fie bun toate privintele.
atunci cunoscätori competinti vor aduce o contra
balantare a ideilor preconcepute cu care se procedeaza la receptia lucräri-
in actualele juriuri, alese dupä tipic al votantilor interesati
aleagä pe sprijinitorul efectiv juriu, - atunci «Saloanele* se pre-
numai ca o curiozitate artisticä care artisti
puterea expun aläturi de ni§te simpli nu chiar
de elevii de azi de
Juriul de an a reusit, totusi, sub mai priceputa caläuzire a d-lui Costin

Petrescu, mai duzini din noianul de
spre a fi la
www.dacoromanica.ro
180 N.
Gratie acestui de sigur nu

tocmai pe placul se
vorbea cu insistentá despre
tuirea unel a respinsi-
de la de la
Fiindcä a», bine
inteles, face victimele sale
nuale.
atunci era cât pe ne
vedem de
des indépendants», spre inveseli-
rea diabolicá a amatorilor
de curiositiiti.
Din independentii
s'au recules, de
au fost scutiti de una din cele
incercri la care
fi expusi anul
rázboiu european».
In fruntea de acest
an a personalitatea aleasá
a dispärutului Oscar
bedeanu, a grandioasä
de la Racova», a ornat a
dat o splendoare neobisnuit VERONA. BUCOVINEANCÁ.
lonului», multämitä spiritului de
condescedentä ce a predominat juriul de receptie de marele dispärut.
Pe capo-d'operä a marelui pictor au mai fost expuse
www.dacoromanica.ro
ARTISTICÁ 181
ugren insemnat
aflat posesia D-lui Al.
Pitesti - -
de minister, pentru Pinaco-
«Preda Buzescu» o
a Regelui Carol I». Toate
aceste lui Oscar Obe-
deanu, au dat o la
minunatele resurse artistice
ale lui, technica de mare
pictor de cu care uimise
de mult, pe top.
Celelalte obi§nuite
«Salonului s'au presintat
un de putin
la nivelul reputatiei de care se
bucurä ace5ti frunta5i ai artei
noastre.
Costin Petrescu presintat
admirabilul portret, al
'Cantacuzino, un potret,
cutat magistralä
cum peisaje, ce
odatä mult
tea mijloacelor artistice ale aces-
AR Y MURNU. CAP DE EXPRESIE. tui al «Salonului».
uimitoare aparitie a fost
aceea a
eruri de care nu ce admiri mult - originalitatea culo-
VERONA. PE1SAJ.
www.dacoromanica.ro
182 N. PORA
sau minunata a desteptate de toate operile acestui mare

pictor al
prejos,
Popescu - un
Bogdan-Pitesti -
un
o
titan al
- noastre - nu s'a lsat mai
- achizitionat de D-1
in care faimosul al
sub puterea temperament ca al lui
pe Vod Carol al lui Gavriil Popescu, fará voie cuget la
celor-ce pot vor acela care a fixat pe
aramii nostru putea tot de bine ni-i evoce,
pc pe toti voevozii nostri data
Dar de ceva nici nu poate fi vorba, intru pictorul trebuie,
de catedra dela Belle-arte», o bucatä, pe
ail, nesigur le-ar putea vinde pe acelea.
lar aiurea mecenati de toate spetele s'ar dea de lucru
mare mester al la
N. Grimani a reusite culoristice, In genul acelora
favorite ; Titu Alexandrescu, un nud, vre-o peisage
moarte, realizate cu aceiasi de
caracteristica acestei palete ; D. Serafim a expus minunate in care
se sub o cu totul alta artistica, deck cele in care
a fost acum ; Kirnon Loghi a expus, din fanteziile sale
apreciate de de ; Ip. cu efect de interior
marea «Mens sana, in corpore a terminat
cu un reusit de - desen Cutzeseu-Storck seria
«Tinerimei» ce pe suflet la «Salon».
Jean a expus din minunatele culori, cu care
un adevärat titlu de glorie In picture ; I. Tincu, cu
din ;
Teisanu, cu o compo-
sitie fermeatoare, o aparitie
din veacul trecut, in
peisaj realizat o vi-
rulenta de fin peisajist cu
un minunat efect de
fäcut datoria de «Sa-
; E. Stoenescu cu
delicate schite cu un por-
tret de o valoare a
vedit una din realele forte
viitoare de
asemenea D. Mihailescu
peisajiile sale, iluminate de
talent ; M. Bunescu,
sincere visiuni de
adevärate revelatii, ca
lizare ; Tr. Cornescu, un por-
tret vre-o peisajii de
o rara sinceritate
litate de visiune ; D. Stoica,
cu o foarte compo-
sitie cu
care cu
preocupärile de
lucit «animaliers ; Romano
N. o composipe de dimensiuni,
www.dacoromanica.ro
MINAREA 183
apreciabilä atät ca culorit ca

originalitate de visiune ca
sigurantä in realizare A. Biju,
interioruri, bine studi-
; M. Georgescu, cu o compo-
sitie, apreciabilä din punct de ve-
dere culoristic D. Florian, cu o
bine ; Cantini cu
vre-o capete de expresie ;
J. Mantu, cu un auto-portret sin-
cer tratat schitä de peisaj
apreciabila fine cu peisaje
de M. Protopopescu, o compo-
sitie de Marincea Stänescu
cheem seria celor ce au expus
demne de a fi notate.
Sculptura «Salonului» lipsitä de
din ei personalitäti de
la noi, Paciurea, a avut, schimb,
lucrärile alte
lese, ridicate sculptura
in ultimul timp : Severin.
platrurile lui
vieata poesia
putere
sculptorul acesta trebuie socotit,
incolo, printre cei mai de
ai nostri.
altä personalitate ce se
frumos este Jalea, care pe de compositie dela
a portrete de o valoare, la «Salon», dovedind vorba de
din de viitor.
D. Cälinescu, G. Dimitriu, Mateescu, lordanescu. Tudor,
sunt alte nume de sculptori de valoare, bine represintate in
prin ce ne dau dreptul sä la viitoarea activitate a unor
de talent, gata reputatii cu care s'au itit in vaza
tara
Cu aceste bune impresii läsate de «Salon» putem apro-
schimbare a de care se bucurä mai ales schimba
felul in care se alcatuesc la receptia singurei expositii
oranduite sub privegherea Statului.
N. A.
MELODIE TRISTÄ.
In port adeseaori viata-mi rdscolesc,
de cavou, mare toate-apar
In el perdutele-amintiri gem, sunt ani de
ca un ecou. Lumina e
ALEX. T. STAMATIAPI
www.dacoromanica.ro
Y
'r -r r
-r
x
-1.r
r
r
FF
www.dacoromanica.ro
LUCRURI DIN TRECUT.
AVRAM
co acesto momento istorice, no a-

due vrând-novrAnd in o mare figuei din
anumo din Muntii pe marele dola
1848. Multo s'au vorbit s'au despre acest ce caractern1
Roman
dar au ramas lucruri
nocunoscute cari pot da
coana sufletu-
lui lui Cateva amänunte
mare
vom arna astäzi
tunul bubue apus la
E toti activi-
a lui e
de
a impäratului
dintr'o täiat din-
tr'un bloc de nu putea
suferi lipsa caracter
faptele lui
cite de arme, fapte ce-au sal-
vat demnitatea Anstriei, a fost
in marele säu su-
i s'a comunicat de
care politie trebue
Viena in AUTORITRATO.
patru de ceasuri.
cat imediat, spunând ca un dela Salamina : orce
; mai am d'a sta Viena doutt-zeci patru de
I»
www.dacoromanica.ro
care a puterea fratii trildátorului ungur
nedek Sadova, a dat robi pe oe l'au apgrat in veci
credin devotament, imp6ratul care ridia la trädä-
tori, degi are persoana sa numai ardeleni, Im-
pgratul, fire sucit§, pe manevre In Ardeal, mai
de mult, apropiindu-se de Muntii Apuseni, a trimes Avram
decretul care conferea de general, diploma pentru
ordinul Leopold, care 'i dreptul la titlu de noble, baron-
nu mai ce, -a fost refuzat de Roman,care a
Cezarului el n'a luptat graduri titluri, ci pentru nevoile
neamului vezi bine, l'a declarat rebel i-a dat o
care a adus nebunia viteazului...
FIUL VORNICULUI ALECSANDRI.

Sub Mihai Sturdza, dela studii multi cari se
numeau probabil pentru ziceau : bonjour, se
In speriasera Iagu1
rile Chiar a auzit Copou de pis-
toale d'ale acestor frezati. Ei un timp oaregicare au
format un partid literar, apoi un partid politic care, e drept, a
mers departe, acele vremuri, un pro-
tectorat al Rusiei asupra Moldovei, Miliai Sturdza nu
PETRA¢CU.
www.dacoromanica.ro
ORBUL.
www.dacoromanica.ro
188
era un slabii do ingori, formuleze

gram politic, reformo, cari d'abia de tot au putut fi
sub Cuza mai ales sub Carol I. Partidul tinerilor, par-
tidul de mari bogati, Cuza, Negri,
Alocsandri, Catargi-Beduinul nu In viata gill-
ca metanii, fesuri,
ori anteree, ci pantaloni la mode, gris-perle»
societatoa dela o de cbilometri. In aceste conditii, ei
credeau au o misiune de lndeplinit In tarti, au impus Prin-
tului schimbe legile vechi, introducând reforme radicale,
Rusia, tara de fapt, nu lo-ar fi aprobat
era un vulpoi jumnate, un ceapcân lucru mare,
spus cererile le studieze. Bonjurigtii iluzii
so credeau mai presus de toti. Ei au formulat
programului revolutionar, le-au trimes la au pus un termen
ca so dea pozitiv. a Sturdza
asta a ca fie timp de ei,
oricó a mantaua de Domn,
gugiumanul surgiuc diamante, a poruncit butca
a pornit escortat la undo
a pus pazil pentru persoana sa a beizadelelor. D'acolo a dat ucaz
ca pe budalalele revolutionare le pe
va apoi porneasa legati spre
caicuri, spre Varna, spre
orage. KoOlniceanu a fost atât crunt
avea la urme de sfârcuri de pe spinare.
el l'a scrtpat Episcopul Piatra-Neamt care l'a dus frontiera
despre bine degbizat. Ceilalti au
molt timp din pricina
Poetul Alecsandri nu s'au atins sbirii
pielea poetului a fost el undeva :
nu m'a tittâng-meu, Vornicul
era al lui
BOIERUL MAVRUS.
Nu vreau verbose despre generalul Mavrus, a

lung do ani o bogatit colectie de antichitilti, din
tiv portretul la nostru National; nu verbose de
ralul, ci do un Anton Mavrus, pe care vhut do
multo ori frumos, bogat,
bine din A avut casele lui mogia sau
lui, via lui, curte mare, te
in ; trei helegtae, cai, robi ca mai de mult
sutele, grija lui nu la Biseria,
se inchine, o de in stihuri
fel fabule, de istorioare, care frumos, caligrafic
citea la prieteni mai ales la dame de lui, seara la sindrofie.
simpatic, foarte conu Anton, jurul situ o
www.dacoromanica.ro
LUCRURI DIN TRECUT 189
cinste de veche do evlavie

aproape simplitate de ca a lui
Anton Pann al elev fie. Ce haz
fi avut el In societatea damelor din generatia 1830. Pe la 1884
am avut pliicerea vorbese redactia Binele
Public adesea un redactor Augustin.
Co haz nespus, zic, trebue fi el la
dar de familii boeregti vechi bune, e greu de Incliipuit.
degetul buze,udându-1 putin,
citind tare anecdotele versuri,
celor nu ! Dar asta nu !
sindrofiilor altul. Mavrus aveâ un salon mare mai multe camere
AL. POITEVIN. VENEZIA.
de el Ins* lung do foarto

El a câteva auto de mii de albastre, verzi,
negre, 'galbene. fistichii, portocalii, liliachii, s'a apucat
le lipeasa pereti una lângä alta, formând un mozaic incântiltor.
Vedeai de Castelul Peleg, din mod
artistic prin mArei pogtale. La erau numai mrtrei la cor,
albastre, la trandafirii, rogii, la siminoc,
Margarete, la
la stufuri de märci liliachii El,
te apartamente, explica,
picante
o !
D. TELEOR
www.dacoromanica.ro
OFICIUL DE
HARTIE IN TARA
ACADEMIEI No. 4. - BUCURE*T1
LA ACEST SE GASESC DB VANZARE,

PREDABILB IMEDIAT SAU DUPA
NILE DIN COMANDE URMATOARELB
TATI DE HARTIB:
pentru documente,
de plicuri, filigrane speciale;
arabescurl de plicurile cutii
speciale pachete ; härtie pentru scrlsori format
cabinet" de simple, cadrilate
filigrane.
Marca Trei Stele", Ur-
sul" sau Leul" simple sau cadrilate.
sugatoare, subtire;
toare gris pentru fil-
trat pentru stereotipie. pentru note
fine colorate; Natur".
Carton alb pentru de carton pentru ;
carton fin colorat, carton carton colorat pentru
dosare.
do de Federleicht".
pergaminatä
ilor articole de comestibile.
de impachetat: nelncleitâ, sa-
de Impachetat, precum : Manila (thauen), gris-

fer, parchemint, hârtie de nu-
mai pe o parte, sau coloratd.
gris, brune albe; de
serpentine confetti. dungi
pentru cufere,
Pelure coloratä; subtire, pentru farmach.
COMANDE DE ORICE FEL DE HARTIE
A SE ADRESA COMENZILE :
DEPOZITUL GENERAL ::
- STRADA 4, -
MODELE SI CATALOGUL SE EXPED1AZA DUPA CERERE
www.dacoromanica.ro
Sotii Elena Ion Mohor ar fi putut tare multumiti, pentru
atelierul de mobile subtire al lui Ion mergeau
bine, se mai de curänd,
toriile avute. Dar o : n'avusese do
niciun ; mai mult ca totdeauna se acum jind la odras-

lele altora ca ce
prin abia de un an norocul
le al atipise pragul
www.dacoromanica.ro
192 V.
unui timp mai bun, se desmeteci la venirea lui,

frumusetea Haine trup, cu culori
s'o la
rând po rAnd in casa printre nevoile nevestei. Ion so
VERONA. BUCO V1NEANCA.
lustrui din in interesul mgrit,

acum.
J clela un timp, lui proa
pentru grtteala ; i se pgr in sclipirea
ci lui, de
el. intraseri suflet pricing cu
niciun anume, el sotiei, care o
temerile din lui.
ar fi putut se Ion, ce-ar fi avut de spus acum,
ani de de nicio nicio
? Elena se mai .mult ca odinioarii,
safiri mai multi le vizita, nu nimic, - dar
care ochiul bgrbatului le
: se se
de cum doarme i
; faptul la un zgomot la o
nu s'ar fi
- ;
privirilor
zadarnic
din mirosul
fotei ;
ei,
sau
Numai in desvoltato
doplin vriljite. Crtci faptul o'
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
VERONA : PE
Supliment artistic la Calendarul Minervei", pe 1916 - Tiparul executate in atelierele Inst. Grafic Minerva".
www.dacoromanica.ro
193
de o cu in care am
alintat-o, din mosi strImosi, o in vileag. Pe
aunt cerinte neindeplinite ani ani de
comun In nIzue§te potrivit pute-
rilor ei. mai fi ceva de spus : sentimentele ei se trezesc limpezi
puternice, sub puterea experientei a deziluziilor, lacome
nAtatea, tari ca deznildejdea anilor : abia la treizeci de !
bärbatului, la treizeci cinci de ani
faza de slabiciune, stare de dragoste de cap, nu de corp. De
aceia, pe semne, blrbatii simt o mare aplecare pentru
pile, pe tinerii se simt atrasi atre voluptatea femeilor coapte.
Bärbatul toate adevärurile acestea le poartä
tristeta-i tot mai le ca pe umbra lui. Le simte, le
adulmea, de cum o Intâmplare de nimic, in mintea lui
bänuielii.
Mohor lgsä atelierul in paza unui de ispravä,
Radulescu, comenzi oras, cu gândul neclintit
nevastä-sa pe drum, vreo Comenzile curgeau,
dar sufletul nu i se spälä de noroiul bänuielilor.
scape de ele, dar nu locului, scormoneh, cerceth, färä dea de
G. PEISAJ.
Intr'o zi, pe sä niste desenuri la un

minister, i se ochi o strävezie: trosni
dreapta din ceata se
nor negru. El buimac, dar, nesiguranta mer-
CALENDARUL 1916. 13
www.dacoromanica.ro
194 V. DEMETRIUS
lui, de drum, lung subt o

trgsurg. Reveni pe trotuar, un gest disperat
se opreascl. Un birjar mai de departe gestul trase birja
In fata lui. Inotând bratele'n vlzduh, s'a urcat
Ion Mohor. I-a spus birjarului sg-1 la minister, dar, acolo,
ochi, gros n'a se coboare, negtiind
are institutiei cum ar
desenurile.
a un doctor de
ochi, renumit. Degeaba, Ion
hor a orb.
Despre orbirea lui,
aminte decât simtise,
cam un ceas mai nainte, tot
ziva aceia, ca undrele
pungindu-i Mai spu-
pe când fusese ani,
i s'a intâmplat dintr'un
corcodug, toatg. greutatea tru-
pului in cap, din care par-
tea a putin mai
la el. Dar nici n'au
putut cauza bolii lui nici
se va vreodatg.
A rgmas orb Mohor, dar ateli-
erul nu s'a ci a lucrat
cu spor faimg, subt
grijirea
ajutat de un desenator pentru schi-
de mobile.
vremea trecek. Ion,
prin intuneric, ziva nameaza
mare, a ajuns bine
picioarele : drumul
prin chiar la atelier.
Mirosul lui o mai
cu o cum n'avu-
CIURDEA-STEURER. BEBE. sese. Subt lovitura ngpastei, omul
se serbezise, i se
din piept dragostea de ! Dar, câtva timp, nu numai
nu ci se iarg, - omul
ce in lui stare.
prima de nu se gândi la vechile
bgnuieli, care chiar In ajun ; dar ele mai apoi,
drept, triste. Totug, nici acum nu fi
dreptgtit nevasta se Ingrijorat ce-ar putea face,
Bgnuielile lui nu mai aveau izvoare,
odinioarg. multe din ele cu lumina ochilor; dar
aminterea mintea lui Ion. Mai ales ochii o
www.dacoromanica.ro
PEDEAPSA 195
; ei o o sufletul,
iegit la priviri.
Dar tocmai lipsa de de control a ochilor,
cregterea geloziei. de parte, in chip firesc, Incepuse
dragostea ca o pentrua nu mai
pretinde fie iubit. descrescuse, devenise un infirm,
ea rämäsese aceiag.
bietul ajun-
urn, suferinta
de urma neno-
?
tise ; i se spusese sfialä
färä ; el
degetele,
venite de simtitoare
cum, brazdele mari
chip. se
se ca
tr'o oglindä, aducea
minte de Elena o
nul bolii : frumoasa,

: adia dorind sä fie
; :
vrednia de dorinta ei tur-
buratoare. Ea nu mai
pentru ; din
untrul ochilor lui nu
i-o
- Are tot
tânärä 'n ! se
el bucurie, sä se
la
el, orb
de durerea nenoro-
cirii lui, va fi zi zi
cum
ar fi fost orb din VERMONT. TIGANCI.
ar fi fost
bine, i-ar fi lumea, imensitatea ei,
care nu le pretuise asemenea tuturor, de
care dor de-1 lacrimile. Adesea, nenorocirea
i se färä de pereche, poate n'ar fi putut-o
fi autat peirea, ar fi avut un interes pentru cea de
o curiozitate zgAndäritoare.
sä afle Elena ? se orbul.
corosiva, care arde bucuria fiearei zile, el pofta
zare, in care
fundat. multumelt suflaul amintirea, fie bogaM
ABONEAZA-L LA REVISTA COPIILOR A TINERIMEI"
www.dacoromanica.ro
196 V. DEMETRIUS
mizeria de-acum. Se in serile potecile

mici a casei lui, pe rând, delicatetea florilor,
asprimea a frnnzelor.
In unele lucruri noi. Viata pus-
tie, imaginile culorile, cu care
cu o putere cu o pasiune. Fiecare lucru o desco-
perire, o bucurie precum o Dar
tristetea savantilor, cari, la lucirea de a unei
copeziri,
Patru se de orb. Dus de
de un ucenic, Ion a repede scurtul drum de la atelier.
In zi in dou6-trei ativa pagi mai mult pe strhzi,
piplind piciorul simtind aproprierile cu fata, ceia ce-i
iluzia poate singur scrisori la
cutie, poruncite el, pentru sau cutare client.
conturile, comenzile registrele acasg, uneori,
ajutorul nevestei, din atelierul lui,
cote cheltuelile agtigul. In fierbinti de
sub umbra unei plecate pe din lui.
podul palmei raza soarelui
se gura fântânei, a adâncime o
obrazul deasupra ei, umedä.
Dar multumirile lui tot sárace i un
de chinul lui mare : gelozia. de nu
poate afle unde se tot duce Elena, dar nici nu s'o jic-
o vorbä. Ea se bine el, ve-
derea, Inat gelos uitase o vreme s'o
mai
In Mohor sigur. Astlzi Elena scrik scrisori, pasul
glasul certlret ; n'aveh somn, - omul
iubit ea o o poate. Peste câteva zile Elena
-
o privighetoare, câte
amantul.
ceasuri la oglindl,
sigur, nenorocit de sigur, setos de
la mai ni-
Femeia
el mers biruitor. Ion din
mâna la ca l'ar fi
capul, pentru sunetul lui sugrumate fie pus In socoteala
--
durerii de :
te Eleno ?
la Nastasica... ? nu poti singur ?
gräbese... e
Pe urma dispretuitoare de ce
urmä, omul bratele disperat, in väzduhul negru,
sä mototol Simti se aerul
nile. snferinta asta trupeaseä se potoli, durerea sufletului, vecinic
dornic sä fie contemplat, i se ca o Atunci
autä sä se sugrume mânile. Nu reugi. de
arsuri, ca sä mai durerea inimä ; se o pasäre
moarte. Sgomotul vietii luarea aminte.
www.dacoromanica.ro
N. VERMONT.
www.dacoromanica.ro
198 N. DEMETRIUS
Omul nu se mai la nimic, nu

colirea launtrice, ca hipnotizat de violenta lui.
o vreme, de scânduri, ca ingroape fotoliu.
De linigte, se gândi servitoarea ar
despre aminte tot ce observasc
la nevasta-sa, tot ce-1 pusese precum
unora din ele. mare de dureros, de-atunci,
dela prima pe teafar, vedeh, drumu-
rile, urmari oamenii ; nu taiase de pe-atunci, 'a carne
vie, lui ; n'o Elena ce face,
gäsit-o
acum
se duce ! Ar fi
altuia, s'o
ar fi trebuit
-
s'o spioneze pas pas
orce
ar fi
Fusese barbat chipeg, harnic de

nici ele nu l'ar fi ocolit, samarul
tinând mare o stricata, iubire
unei femei care-§i de el de dragostea lui. el nu
desigur, la batjocura muerii se
râsul lumii. In asemenea cazuri e de
dispret. sarnarul de magar al ridicolului,
pe strazi, vorbind slobod de când ar fi
se strecoare printre oameni ru§inat.
Ciuda i se mai dintre durerile lui.
se din fotoliu, se Indruma, pipaind,
rabdare se acolo din
-
servitoarea, care veni
Marito, zise el,
care se
am de nu te mai
sub un cuvânt...
- De ce, ? ser-
vitoarea,
- In n'am te mai ;
asta e lucru ; dar poti
mine trei de
m'ei asculti...
Buza de
Mohor se Intrerupse, fi-
: servitoarea Ion
planul unfit :
- Stii carte ?
- Nu domnule,
- Nu face te-o
cucoana o scrisoare la
cutie... Nu! el, iluminat.
Vino !
iata-
G. MELANCOLIE. cul cucoanei.
www.dacoromanica.ro
PEDEAPSA 199
scrinului, care se nevestei,

le gasi. Le mirosi pe dar nu erau parfumate.
-E
plaa,
se Mohor. e desigur poate
Numai la din gäsi un slab parfum, pe care-I
este al nevesti-si, se ea le purtase Scrisorile
acelea le puse deoparte, le apoi pe servitoare cheme
pe un ucenic, care citeasa.
singur, se spre dulapul rufelor. Pipäind
mirosind, alese rufele sotiei din amestecul celorlalte, ale lui
casei. Contractat atent, la un profund, aspirk rnirosul
al uscate de sudoare, in el o sigurantä.
Citeste ici, porunci el ucenicului, o scrisoare.
podul palmei de mia.
--- Citeste isalitura la toate scrisorile astea...

Bäiatul greutate o 1ntreagä.
isalitura ! spuse patronul.
numai
citi nume. Mohor sperase peste pronume.
Or cum, i se dovedise banuelile lui drepte. pe uce-
opri pe servitoare, care de-acum la ce vrea
sä o intrebuinteze.
Ca la un sfert de ceas Mohor
mut, de siguranta
de neinläturat a dovezilor.
- Marito! el, limpezit,
prima scrisoare care te-o tri-
mete cucoana la cutie, s'o duci
mai la cine-va care carte
care ia de pe ea numele
-
strada. Nu uita !
pe
soarea la
mai
servi-
toarea.
- Da! Mohor,
dindu-se. Am dau patru sute
de lei! porti tine mereu o
de creion...
a auzit, zi, In
mera nevesti-si, sgomotul usor pe
grabitä pe
tie, - lui Mohor, care sta cu
chea i-a venit sä tipe de
multumire, ca unul aruia i se ia
de pe piept o sub care
murea i se infige
un cutit. A la servitoare
s'o i-a cinci
de lei. G. DIMITRIU. DIN VREMURI.
www.dacoromanica.ro
200 DEMETRIUS
a aflat adresa amantului. A

aminte strada aceia, casi cu caa, se urce pe trepte
prin doi.
Ce avea de flcut, - nu deslugit. Avea ?
bine nu poate. Or cum, nu putea locului.
A doua ce Elena plea pagii
pe podele, orbul o cu urechea perdu.
ca o de acasä, in ce !
chemä servitoarea.
Trimise ucenic o
ce i-a spus birjarului strada a
ce avea de
Avea coboare din de casa sä
In care anume odae domnul Alecu Predescu. casa lui
Predescu s'o afla prävälie, n'avea de
acolo.
In tot cazul aga, ca
tul ochii cu domnul Predescu.
Daa, cu ochii cu el,
stä Chiriac P» iar la
aceluia nu stä, avea Apoi, ucenicul avea
patron la lui Alecu, acolo sä se acasä
pe jos, singur.
Planul reugea. In casa plgpumar, care'l deslugi
destul de pe ucenic, la care are sä ca pe
domnul Predescu. Orbul din de
petrecu la celui autat. Se mult Mohor,
bine sau nu uge. Se ugor,
ca servitoarea sau sau dela cofetgrie. Ion
firesc sä li se de-ale sau
numai la el, la orb, nu se puteau cei din
ce cioani, nu va auzi Invartitul cheii in broasa,
puse ca ciocane.
Mohor auzi cheia se repede pe
gi'mpinse cu putere uga. Cel din Predescu, fu In
la a Orbul intrg. Amantul rämase ca de
Elena scoase un slab, mai mult de uimire.
- Egti aici! aici ! te simt ! te-am auzit ! bgrbatul,
pumnii, privind cu fata rävägitä.
Lui Ion curgeau sudorile frunte, vine multe, groase ca
lipitorile, se pe tamplele, fruntea ; picioarele tre-
murau el le Ingenunchindu-i-se.
Dar trecu omul simti tare sub
lui simti lui se märegte
In Se de fier. Isbutise. die casä
omului
ar fi vrut In rästimpul fulgere privi-
rea vede, judea
Amantul se
www.dacoromanica.ro
PEDRAPSA
- Nu mai fugi ! nu te ascunde ! orb, nu te pot

!
o idee schimonosi fata a orbului.

cine ! caraghiosule
pe bärbatii, care nu te pot pedepsi ! multä vreme m'ai ?
Ia-i nevasta unui ! Ah, tinerete ! nevasta
biet !
dädu din cap. Nevastä-sa, dinteun sentiment
de pudoare, se dupg. o se
El simti
C. ARICESCU. PEISAJ.
- simt
mirosul din
esti ajunge. sgomot,
Simt mirosul desträbälärii, nerusinärii
tale te Dumnezeu !
Mohor ghici in aflarea unui scaun.
Picioarele era moi, venea se ; se nu
lung pe podele. speteaza veni ridice
cu el nevastä-sa, amant. Dar se nu'i
vede, nu i ar putea nemeri.
vie pe buze o vorbä ca o pe care
s'o arunce capul vinovatilor, plece. N'o des-
curajat isprävit rolul, cä picioarele mai tin. Se
un moment scaun, ne§tiind ce face, greu ca plumb, sub maldärul
durerilor lui.
www.dacoromanica.ro
202 V. DEMETRIUS
Se tugi, nu put scoate o

tunericul de dinaintea ochilor lui, o gasi zise :
- Mi-e ! Mai bine nu nu !
un orb !...
Dibuind a ajuns strada, s'a urcat in venit acasa. A
chemat pe i-a pipaind lungimea
Apoi n'a putut in odae. I se se
cutremur s'ar i se nevasta, i-ar iar gla-
mai bine n'o mai auda, chiar fi pentru
nu ce i-ar putea spune.
S'a strecurat a fata
dogoritä. de-asupra a stat
gete la la tot, pleoapele peste ochii orbi.
In cele din :
«Pentru nu puteam ucid, barem. fulger
dispretul unei priviri am fost silit multumesc
vorbe. Ce spun, de ce-am spus ? Poate asta nu
le mai petrec, se mai departe... Dar atunci tot am sim-
mele cad respiratiile se ca
sugrumate de remugcare. inchipui... Or numai
multumess...
nerod am orb, de ! e
? Tot mai mai ? mai mare, mai nema-
surat tntunericul de-acolo mai mort de :
mine nu se face nici !
mor fi facut fi pedepsit ! De, poate
au putut veseli un biet orb, poate
de mult mai nainte ! dar nu vor putea un
s'a ucis din ! Le va dragostea
fletului, !»
Mohor intinse obrazul de-asupra racoare
din adancuri. mai simtind racoarea
pe grumaz, pe spate, pe piept.
asta ca un se el. Totdeauna mi-au
fost dragi ea Lumea din viata de-apoi, ziceam adineau-
rea, cum fie mai asta. nici pe ea n'am s'o
vad, pentru orb. Cine ?..»
Mohor s'a tot trupul,
V. DEMETRIUS
www.dacoromanica.ro
POVESTEA CELOR CAPOADE.
fost numai odatI, a fost de dar nu prea

mult, de când se speriaserl cocoanele nu le mai ajung
joace mai guste ele un
de lichior - de când incepuserK se tot
dinadinsul la economie.
A fost atunci, undeva - cine 'n ce - prin alte lumi,
colo -a fost o de club. acel club
sau nepolitic, nu eu numai o
de club. in clubul acela nu erau numai cocoane ; erau
bärbati, dar bgrbatii nu puteau fi pre§edinti, - uitasem
spun tara aceea, cântau locul cocoanele pre-
adunärile in locul ciocoilor numai dumnealor, cocoanele puneau
tara la cale. Pasl-mi-te : de aceea dumnealor se
cu tot dinadinsul la economie.
o club, cocoana
se mereu cu tot dinadinsul la economie.
o a clubului membrii nu luau parte la
§edintele economice - avuse o idee. venise c'o idee, pe care o
furase dela o de cele ordinare - de cele care sunt din
norocire chiar pe la noi, care nu club. cocoana
membra spuse ideia in Ideia aceasta :
- vedeti nenorocitii insIrcinati
agonisirea banilor - zece lei pentru capoade. pentru
cocoane mari ca dumnealor. dumneaei, cocoana membra
comande la o care i-o recomandase cocoana cea
ordinara, capoade foarte bune numai 5 lei bucata. fiecare
5 lei.
Propunerea fu aplauze. Pro§tedinta
toare. Afacerea In : o de 5 lei pentru un
capod, dar vezi,- - mai economice§te,
rar: la
Apoi capoadele, membrele erau mIgulite
www.dacoromanica.ro
204 ALECU I. APOSTOLIC
TARI.
jignese toaletele, care iese In lume la

oricum, e cam greu de ciupit.
Propunerea fu primitk. - dar, din presedintei, se
ca ea - propunerea nu se comunice clubului intreg nu
mai pentru ar bkrbatii, dar pentru motive :
cafacerea trebuie in al doilea pentru
nu trebuie tie multe membre nu mai are - Se
deci comande numai 5 care de fata
la pronuntarea propunerii se spue in fiecare capod costk.
15 lei. Cu acest chip le vor nasul servitoarelor, care te
nesti permit le imiteze.
o atât de insemnatk cocoanele 5 lei, cele
propunerea (rAmânând fiecare câte dela bkrbatul
Fiecare fericit da o
loviturk. Insela bkrbat nu 5 lei pe servitoare
pe alte cocoane din prostime, urcând la 15 lei.
Chiar in seara aceea madam Taci-tu-bre, o cocoana
care ideia, 5 capoade la fabrica pe care numai ea
o In care cele 5 cocoane nu vorbeau ele
de afacerea capoadele.
- «Ah, tare asi fie o -o gluml, de ale lui Ma-
dam Taci-tu-bre ! » madam o bunk
numai intrigi tachineze.
- Ce ! madam presedintá. nu e
Taci-tu-bre !
www.dacoromanica.ro
POVESTEA CELOR CAPOADE
TEWNU.
place «la al
nu vrea nicidecum
-
- Eu dac'ar veni capoadele aleg unul roz pembé.
madam Vai-mafer, o
trecuse de 40 ani care
care
mai dintre toate.
e serios - madam «Parol-doner» - aunt
fabrici care dau bune pe numai
In fine sosi ziva capoadele. adresa d-nei Taci-tu-bre.
Inteo mare cinci capoade bine chitite. Nici gluml, nici
Cum desfgcú cutia le vaz, madam Taci-tu-bre puse ochii
pe Asta fie al men. Dar l'ar ele tot
A, o idee. De data asta nu mai furatg. chiar a d-nei
Taci-tu-bre. degir volanul. niciuna n'o
mai eu pe urmä cos volanul cum se
gândi. Apoi cutia la trirneser madam
care trup
- Cum aceea zise : Hite a sosit Cred
e cu capoadele. Ardeam de vii ca s'o desfacem
preunä. Am mult fatä. Mi-e§ti cea mai intimä amia.
Tineam fac asta, vezi tu Lasä-le dracului pe
mahalageoaicele incä : sä-ti alegi tu Ha, !o
crape pregedinta! Las-o crape ! Nu e Ha, !
Desfäcurä
Madam observä: «Vai frumos e e
Madam Taci-tu-bre o sfecli. Ea zise : e... Cum dracu
j ABONEAZA-L LA www.dacoromanica.ro
REVISTA COPIILOR A
206 ALECU I. APOSTOLIU
fi Ba, uite rupt. in colo soro - alegeti

altul».
- Asta iar ar fi zise madam Vai-mager un altul,
nurnai nu e tocmai cum i-ar place la al meu.
-- Dar
Dar o iau pe ästa.
ei dragä, uite ce nostim e, complectä madam Taci-tu-bre.
o pregedinta ?
- De... A... o idee (madam Tad... tare bogatä in idei).
D-ta egti mai Pregedinta scurtati mai
capodagu1 ästa pregedintei vinä la genunchi.
- Bunä idee madam Taci-tu-bre, vino sä te särut, ha, ha! bunä
idee. Dacä 1-om nu-1 mai ia aia, chiar ruga-o
noi, ha, ha, ha, bunä idee.
cele douä prietene capodul ca sä-i vie bine numai lui
madam Vai-mager.
asta puserä capoadele la inchiserä cutia. Trimeserä sä
vie madam soro care fina d-nei Vai-mager. veni aceasta
cocoanele se n'au väzut capoadele. Madam Taci-tu-bre
avuse curaj ochiul atre madam
«au tinut cutia madam Api-soro, la care tine
la copii ei...»
Madam un capod gri-pal. ca sä cearä altä
eocoanä trimese Se ca d-nei sä-i
C. ARTACHINO. DIN TURTUCAIA.
www.dacoromanica.ro
POVESTEA CELOR CAPOADE 207
luat pregedinta, iar a doua zi

sn-i spue
au venit capoadele. o unde e un capod spuie
a trebuit d-nei Parol-doner, care i-1 arate
urgent d-lui Parol-doner, care urgent la
cocoanele se
Madam Taci-tu-bre trimise madam Parol-doner, aratg.
patru capoade spuse unul 1-a luat pregedinta. - ea a
fie toate de dar nu s'a putut pregedinta
undeva un «care» a trebuit cedeze.
Madam Parol-doner alese tocmai pe al d-nei Vai-mager, dar fuse
prea scurt ; Voi ea ales de d-na Taci-tu-bre nu
madam Taci-tu-bre sine ca d-sa fie mai prost,
d-sa a comanda, etc... In fine, madam unul din
rämase. acolo
Chiar aceea madam se pregedinta la
lichior» fiindc cam mult se chercheli nu
secretul. Ea spuse pregedintei tot ce se fgcuse la Taci-
tu-bre dar o o spuie.
Dimineata pregedinta se la Taci-tu-bre. Ggsi numai capoade:
Al Vai-magerii, al ei unul cgci madam Parol-doner venise
seara luase pe care alesese.
se In spuse multe. Spuse chiar
Vaimager i-a spus ales mai mic, nu chiar mic.
C. RESSU. CIMEA IN CADRILATER.
www.dacoromanica.ro
208 ALECU I. APOSTOLIC
Madam Taci-tu-bre nu mai spuse mai mult. Spuse

a zis pregedinta e o Despre Agi-
soro i-a ales cea n'a voit s'o asculte i-a
s'o cheme pe pregedinta. In fine, un scandal. Putin lipsi de nu se
lume.
In ziva aceea din cele cinci in soare
celelalte patru fiecare una din ele la care alerge le
celelalte trei.
In ziva urmltoare lucrurile se schimbarl. D-na Taci-tu-bre, cea
mai avuse o idee. Ea se duse pe la
s'o dracului cocoanei aceleia)
de afacere, blrbatii
J. LA AMIAZÁ.
d-nei Taci-tu-bre a prins Vineri când jur-fix la coconita

cele cinci cocoane se de nici usturoi nu
inâncaser/. Numai despre capoade nu le-a dat mâna mai
trimbiteze ar fi costat 15 lei. Le nu le servitoarele
in Nu le fabrica, dar marfa de 5 lei, numai
patru ; patru nu e cincisprezece !
cinci capoade.
Vezi pun tara cale ? De-aia a zis, cine a.
nu-i a bund
Noroc astfel de parascovenii se prin alte
! Bine nu se pe la noi -
Dumnezeu.
ALECU. I. APOSTOLIU.
www.dacoromanica.ro
DOCTORUL C. VRANIALICI.
Sunt oameni de-abia ce dintre cei vii sunt luati

merite. Negresit, pentru care
sezat mormântul strâmt rece, o
aprociorea fostilor contemporani a
urmasilor. Dar aceastit apreciere e un fel
do a contemporanilor de ei
- mai n'au
sit pretuiascä cel a
printre ei.
au aceia cari au apreciat ca-
Constantin Vranialici ?
au foarte multi cari l'au
dupit moartea lui au jelit
jolose multi pierderea omului
d
acestea au prin
notggiiduita interes ce o pur-
fat/
ei, suforim aläturi de ei
le nu
aprocióni schimb, de
colo ori, micile
no nu
o de t DOCTORUL C. VRANIALICI
no ditin bune, de
moritole reale de necontestat.
suferintei al muncei
la atentia cari din auzito
Raroori o mai truditA povarit niai
mai ca a lui Vranialici.
www.dacoromanica.ro
14
210 C. DEMETRESCU
unui modest locuitor al BrAilei, a de tatA.

o onergic muncitoare, trudit viata ca
creasc dar ei produca adosea putin,
Vranialici a cunoscut de multo ori tragicele zilo privegti
apusul soarelui färg. ai o de
Dar a crescu:t a studiat.
ca student In duceam el, strada
Clopotarii-noi, spitalul de copii focul discutain
asupra cliestiunilor sociale. do
lipsurile novoile noastro, cercetam care marea
A AI.
puta ajunge la o
'mai
Trupul lui Vranialici depe atunci - anul 1897 - urmolo
: durerile .aproape nuulai po
scaun; dar sufletul lui vibra de mizeria muncitorilor
manuali, scânteiau pupilele inotau
Mai ani, intern la spitalul Filantropia.
serios reumatism, el morga din salon salon
pat la pat, ingrijind do din serviciul
boalelor interne.
Colegii lui terminase de mult studiile practicau liberi medicina.
Le terminase el, dar intern, pentru
o practich mai acea practicil a ca Vra-
dintro mai buni medici
www.dacoromanica.ro
C. VRANIALICI 211
Do-abia liber, practice

lui Vranialici a trebuit se
sufletului, din el idealul
Vranialici
ei po modicinista care o cursuri o foarte
- Colega are ziso doctor studenta in
lui
- Co ?
apoi izbucni in lacrnui

glas
- Doctoro, iubosc nu mai d'aici.
n'a mai
Pesto putin timp erau soti medici: «Profira C. Vranialici».
astea lui Vranialici nu fost proa usor so 'nsoaro.
munciso ca ajuto facil
odatil ajuns doctor, singura lui dorin s'o
a fost trocut vii.
Dar doclaratia atät de sincera a medicinisto
l'a putut indiferent astfol in casa lui finto fori-
cito. destul do face foricirea
Pornit do jos, crescut suforinte, Vranialici ca a fost
maro cliontela lui
www.dacoromanica.ro
212 C. DEMETRESCU
do ori pe lângit consultatii sfaturi, da bani pontru

descurajase, dar fatalist. du-
la boala Vranialici viata
i so nu 'ngrozea Numai când
a 'nchis ochii de atunci a fost fundul
sufletului. ziva dormea foarto putin, dar
foarte mult. maicii-sa
ani viata prin suferinte
In casa lui a speranta tristul fiu a
foricit. In trei ani doi copii Radu de-acum
instruirea preocup5. in rând Vranialici.
In fiecaro an boala lui dar aceiagi
casa jocurile durerilo sub
iubitor.
Po proa i ocolesc. Sotia lui Vranialici
cade grou bolnavit din cu fata
Tonto sotului medicului râmân zadarnice. In
Profira ani chinuiti
jurul
Vranialici aceastit loviturrt, dar idcalismul
lui ; numai sufletul milos cci su-
do mai
toatnna 1914 Profira Vranialici moaro, 'n casa do
nu copiii. Pang micutii, plâng
cunoscutii, Vranialici nu dar cumplit
cautit so omul : talo
privogto cu mare dragosto tot atäta
coi micuti. ; modicul
matomatica zilolo lo mai aro do aro
o stint mai multi priotoni
rosati cari ingriji do lui.
copio bunului situ dr. Bosnea cu
Cu
a mortei.
sitptitniâni
pat,
do moarto - prin luna Aprilio
precizoazit
-
va
coasul va duco copii cl,
sitrutit camori, jar ploacit
capul po inchido
vintit suforintit binofacoro, o la 42
po ci nu doi orfani
do
lui plâng toti coi cari au
ajutati so sit nu-i
grabnic fata in
Do nici pontru
C. RESCU
www.dacoromanica.ro
geamul din veni-voi ca
; cet din al :
Tu frumoaso, nu
fata preacuratei, :
Spre candela nu te mai indrepli,
nici de dor sä
e zadarnic plânsul, ruga-i rost,
Când in uitarea rece am ingropat foot... ;
Ci reazimi fruntea de geamurile
Asupra mea privirea-fi
in tine noianul de
mea din ce'n pacea sfintei seri
glas de mi-o ascul(i
Si-apoi pierde'n voi
VRAF DE SCRISORL
impresor
pacea
când pe cobor
blând al
Spre voi indurerat
din roase,
Cu strâng la piept,
din vremuri frumoasel
voi o lume de
vise spulberate,
tainice
be-apururea
fost de
de
azi, izvoare de
tainica-mi !
www.dacoromanica.ro
FABRICA DE
ILE
Sfatueste a nu
ce nu
vinge de eftin'atatea,
liditatea eleganta
la depozitul Fabricei
M. GUTMAN
BUCURESTI, Str. Sf-tii Apostoli, 72
cu Calea
TELEFON 361 TELEFON 361
www.dacoromanica.ro
CÄLATOARE.
Achil Boldescu
de
datorii, n'avusese
nici un angajament ; aler-
gase zadarnic la
la toti direc-
de de
tutindeni, plecase
:
n'avem
voie, troburile prost,
lumen nu la teatru;
mai poate... D-ta
; se i-
ve§te vr'un rol potrivit
d-tale, te vestim».
Sta ziva la cafe-
altor
vin§i ca
câte
cunoscut, ca
un franc.
Ave& o HARLESCU. UNUL DIN MULTI.
de
cute dela
gurei adânc, ca lemn vechiu ; aveh un
mare ochi
rar, ca un puf, a
runti pe la tâmple, deasupra urechelor galbene de
surtuc prea larg pentru
www.dacoromanica.ro
LABONEAZÂ-L LA REVISTA COPIILOR A TINERIMEI"
216
lui numai
aceiasi pantaloni
t
diideau o
do cal nenorocit,
mion, care
fiecare
che,
dea sufletul.
avusese
mea lui de strglucire,
avusese, de demult, un
ces la un teatro
din Bucuregti
die ruseascii. Lumea
biitorise ca pe un actor
mare, unele gazete
jocul lui Achil Boldescu
amintegte pe marele No-
velli, unii spuneau chiar
mai
la cari
erau tot de mascati.
de negri de strglucitori.
Un ministru,
o reprezentatie
ridicase un pahar de in
din Toti tovarggii lui cafenea spuneau :
tu ai Achile ; ai suferit, dar ai ajuns.
vezi are te cheme directorul «Teatrului Natio-
nal» are te angajeze. Dar dai voie sii-ti dau un sfat prie-
: nu primegti in conditii, ca oricare : ga
gist nici un : societar, tu egti consacrat
Achil Boldescu multumea fericit,
laude din zi in zi, cheme directorul
trului National». Dar vremea treceh, directorul nu-1 chemh.
«Ei, te-a angajat, maestre, - egti maestru al
cului, II intrebau mereu prietenii.
- Nu, Achil Boldescu ; eu, cergesc,
; voegte :
demnitate, nunici mort nechemat.
- Foarte bine faci, spuneau pr:etenii ; dar ce dracu, tu nu mai
cgti acum un debutant, egti un actor consacrat».
Anii trecurg, succesul «Comedia» se ; «Teatrul
nal» nu-1 Achil Boldescu acum prin trupele
toare, cu lui de table dela cafenea de mul-
teori, luni dearândul nici un Ba mai
rase o dinteo ambulantg acum o de
opt ani, Marioara, care n'o la s'o
ei din din otel in otel, trupa
www.dacoromanica.ro
se
prtoau prin cafenelele
murdaro de fum
din
«A avut talent, spuneau
; dar a fost
Increzut; a fost o
ar fi putut
fie angajat «Teatrul Na-
tional», s'ar fi dus
; dar, fi picat cu
lumânarea, n'ar fi
asta : se putin,
un Novelli
vie directorul
ciiciula'n el
roage : vino la
Teatrul National; d-ta
fac ce n'am cunimeni,
to-angajez dinteo c'o
mie de lei
cuma nu mai nimic de
capul lui, s'a a
fost a fost! Acuma,
dragul
itor, exagereazg,
ca mai toti ac- N. NATURI MOARTÁ.
de provincie ; rar
actor care nu se strice, ani de pe scenelo
din provincie ! Ba a inceput bea, mâne are
nu mai angajamente nici In trupele provincie...»
Viata aceasta pe el Meuse
fel ceilalti
Când se vr'un cunoscut vechi, din lui
do strglucire, spunea, la o de cafenea :
«Mult mir eu, Achile, cum de nu te-a angajat pe
la «Teatrul National». Tu meritai de talentul
sit trupele de provincie... De numele prin
gazete, In corespondentit trimist de cine de prin ce
-
din fundul ; :
fac, eu nu
de bietul Achil».
pot umili ; un actor ca mine nu-si
demnitate : mai bine piere... Vapoi nici nu mai tin
mai la «Teatrul National»... Acolo cabotini au mai ramas ;
Manolescu, cu Hasnas, s'au dus de talent ; acuma
ti-i calci In «Teatrul National», - eu mai
de mult : nu sunt actori, sunt ! Acuma
mine: actori de talent numai in trupele de provincie mai
Visul lui Achil Boldescu acuma o
de 5-6 actori la inceput. Nu el mai mult ca ceilalti fio
www.dacoromanica.ro
218 N. N.
? de nu se nu
bine protutindeni... N va de ; ce, nu el,
cil, toti directorii se afacerile le bine, -
le merg, nu
zi Achil Boldescu veni vosel acasti ; o strigA din po
:
- sit
- Vino repede-incoace :
unde esti,
o
?
; ce este ?
Nevastil-sa veni, eu unsuroase, c'o
; in picioare scAlciate, deschiate,
- veni un miros do ceapit
:
?
- Mi-am
Aricescu, - pentru
nu in
Aprilie pornim !
de caracter e bun, -
prim-amorez, - Moroianu, foarte bun pentru
angajat
-
comedia salon, - Mita lenescu, e bunicia in rolurile bit-
mai seamti ; pentru am tine.
camdatii, ; mergem bine, ne trupa. am o
: Marioara va. ! a
: nu se poate talent, e fata noastril cc
din prinde...
Incepem Pentru cheltuieli : afise, arvunit
la salii, am rost. De am rolurile le ;
si distributia. Acum trebuie cant pentru :
cova din Cojbuc, cred ; trebuie la un anticar :
«Fire de tort». am pun capul nitel pernI,
putin, ostenit grozav ; n'am ocliii
din planurilor acestora...»
Achil Boldescu, in amezi la
forestro. geamurilo n scoate gulerul,
telo se pat.
Imprejur, vechi, desperecheate, care trebuie fi slujit in
multe case - se triste mirate. Colo un fotoliu «em-
pire», esitI de soare, roasti de i vede urzeala ;
dincolo un scaun gotic, de sufragerie, floarea spate ruptii
ca paiul spart ; o canapea catifeaua lustruitA
de parc'ar fi petece de piele ;
ese de un tel
mAruntae. Pe canapeaua doarme Marioara. In
o acoperitti o eu de rosie, de pal-
bore, cafea, de ; o
bronz, de funingene,
fuite un caet In care Achil Boldescu a lipit tot ce s'a spas
a jucat la «Comedia». patul
neschimbat de luni de zile fotografii
de muste, cari e in felurite scene din
care 1-a vremuri, ; din toate, Achil
www.dacoromanica.ro
VERONA.
www.dacoromanica.ro TÄRANCÁ.
N. VERMONT.
Boldescu de datä, prive§te trist de astAzi, care

cu fata cu moi, cu gura, dintii Inno-
rupti, cäscatit ; la fata
stup'; o nu s'a mai vrtzut dela
de a doua zi, vecinii pe 13oldescu
Marioara spue poezii. se glasul
actorului ; apoi subtirel al Marioarei a Din
and, isbucheau racnetelo :
«Nu idioato, nu : spune spun ; intoneazil ca mino,
cräp capul
- Da mai las-o, pentru c'ai glasul
-
tânri,
fie cu luare-aminte la ce-i spun eu
Achil Boldescu ; nu
In
srt-mi sparg pioptul
pornang».
nu to mai ;
nasul, forniiit ca un - tot
ai pe bine de cum
spun eu...»
asta fiecare dimineatrt. ; se numai
lui Achil Boldescu. Dar la 3 iar
ale actorului. Acurn dânsul rolurile ; lui
www.dacoromanica.ro
CÁLÁTOARE 221
N. VERMONT. LA
ca prgpastio, un tunot
ca cum ar aproapo ; so un
orean ostonit, so la
fiorbinti ; jar scr-
bubuih, amaro. Asta la
la Atunci glasul novosti-sa. dasul
limpodo, un glas do copil ; duke do dra-
guste, so so do do soare.
Boldoscu so do multo ori,
cartea in
ruchiilo, ;
lumina ; stk aplocatt asupra rochioi
omoplatolo i so cunotoau prin capotul unsuros el
miozul elittinându-so
; picioarolo
eu :
«Voturio, Voturio, lampa zic, nu
- Mai scoli copilul, uovasta-sa po
prin intunoric, dupit
a spus (Who, fAcea Bol-
www.dacoromanica.ro
222 N. N.
M. GEORGESCU. CASE VECIII.
descu, ridicând un dogot mare ;

moalo Da, mio mi-i
cova
- Da, da, ; da vorbo,to mai îucot, pentru
lui scoli fata.
capodul po ea, din
spirt.
o. s'avem un succes m'am
putat da-acolo, po cunose do mi-a la
servator, vrea, rog el da- talent, nici
unghia Ei l'am
-rugat no dea aro cu
Caro va la succes garantat. nu m'am
mai do molt o ; he-hoi undo noi
Veturio Cu meu cram ; jucam
trupa la Bucurasti, la «Comedia» ori «Modern» ori
Pune caotul
nas, rozomându-se de :
scant, la teatrul «Comodia»
timul l'a po domnul Achil Boldescu, un un
viguros talent, care rolul principal, a isbutit fact o co
va la de galeria româno,ti».
glasul :
«Co doinnul Admit Boldescu, teatrul nostru un do
ABONEAZA-L LA www.dacoromanica.ro
REVISTA COPIILOR A
PASÄRI 223
o vigoaro o neobisnuith. Interpretarea

Achil ne face ne
,caotul po mash, un rhstimp bhr-
piept, ou ocliii mari ; apoi :
«Ei, da nici acuma proa ; tot mai am Din
patruzeci do ani, mai mai
Acunia a venit vremea lo arht pot. rolurilo lui
velli. m'au ingropat ; bine, nu m'au : mu-
rit
Mai to fata,
vasti-sa. .
fata? asta voosc eu Ei

tata, mai poeziile.
- Da
nu
destul talentul,
lui
;
fio-ti
nu so face
Marioari, scoali, tata mai
novrând asculto do sale,
ochii buimac printro
n'ar cunoaste undo e, nu
«Dormi, maich-sa rugându-1 din
- Da nu
izbind pumnul in Raide,
vino poeziile».
DE
www.dacoromanica.ro
224 N. N.
canapea se apropie schncind, privind

riata, ei negri lungi ca ochii japonezilor, cu capul
zbârlit, gura chinuita de plâns,
care se toate vinele.
; se Achil Boldescu ; da, ia
spui cum team intonatiile mele,
copilul glas tremurator, de de
bine ; vezi face actorul tactul cu'n deget.
Numai mai tare ; mai tare, cum ai fi pe mai raspicaUt
vorba, s'ajunga fundul teatrului... vezi... ta-
Marioara ; are mare talent, spun ; ai vozi co
are la nu se poate ; e fata lui ta-
Tu ai te faci ; nu-i Ce-i mai frumos
arta, fetito ?
Peste, mult, sapteopt ani, ai joci tu mea... acuma
du-te te
se aud. Achil nici nu so
; iar caetul de pe incepe a citi
glas tare :
domnul Achil Boldesc, rasare in teatrul nostru un talent o
vigoare de o mladiere
C.
www.dacoromanica.ro
PÂSÂRI
C. RESSU. SUB UMBEAR.
-
chisi do somn.
pliicerea te
nevastrt-sa,:de abia ochii des-
- «Interprotarea totul a Achil no
ne gandim glasul) la marele Las'
nici acuma nu-i ; din potrivä la patru-
zoci do mai In (Bate pumnul in Am
joe rolurilo lui Credeau m'au ingropat ; ei nu m'au
ingropat : n'a murit Achil Boldescu.
Azi, la 3, la gara Nord, ca tre-

nul 3 jum. la Ploesti. S'au la o do
cinste e cum n'a mai de mult.
s'avem o lume, spune ; v'am spus c'am
vorbit c'un care mi-a coleg la conservator, mi-a f
duit tot concursul...»
Achil Intinerit ani. nisto
haine bine ; la o
cu albe ; ras
conusie, boruri, o
po o c'o Toti din ziceau
ori «domnule director».
www.dacoromanica.ro
226 N. N.
c'o vie zice ea la ; so c'o

rochie prefacuta de ea, care-i turnata.
nu de de ? d-ra Marioara, o intrebau
Aricescu, Bobulescu Mavroianu.
- Nu, Marioara.
- A, asta o actorii glas.
zicea directorul ; n'am
.ce-i tracul...- Ei, da mergem, ; avom
minute... Chelner, repode plata
directorul masa, o micare a
lei. Abia so compartiment clasa a doua,
Tot drumul, la vorb se
repede trasuri, in care abia bagajele,
la Europa»
Achil Boldescu lasa po otel,
se la Teatru cum merge vinzarea, sari din
rapezi inteun suflet «Salutare domnule ; merge-mergo nu-i a?
- Ba prost do tot» raspunso plouat.
I3oldescu do do
- Cum prost? s'a ?
caro o sutit
tru
Casierului i so directorul n'a
- «Sala o cincizeci loi, nu-i ?
- Ba
o
- dat do
lei pentru sala,
; a mai
pentru luminat cinsprezece
;
tru ; ceeace face cinci do Din o

cinci, treizeci cinci loi. Eu am,
treizeci lei.
- Da,- murmura c'o privire ; coasuri
Sase
- Mai am ceasuri ; profectul o fi ?
- Da, cred ; acuma puteti gasi chiar prefectura.»
Achil Boldescu drumul
in urechi. Ajunse, asudat, la
abia sufletul ;
-
frunte,
prefect e
la
?
prefect a plecat
i se
po-un
se
Duso o
cu
la
se de-un nu podolo:
nul Director e aici
- Domnul Director a plecat acasa».
tinându-se c'o scoborind
ca un bolnav.
In gardist unde
casa vechiului coleg- conservater. de alo
case mari.
o servitoare ort alb
www.dacoromanica.ro
OSCAR
www.dacoromanica.ro
228 N. N.
«Domnul deputat
Servitoarea i zise :
«Nu ?
- Achil Boldescu».
grea gearnuri colorato ; actorul r6inase afarit
vâjiit do moarit
aiuriti aratori de
se deschise slujnica zise
rog, nu-i a plecat la mosie.»
Achil Boldoscu pe poartg. abia picioarolo, do
ora de plumb.
ajunse la otel erau ceasurile opt. Cu se
grimaser6, ce agteptau glumind
dânsul Mrtrioara astepta cu c'o
la spate, pantofiori albi, cu in
albastre de negre ce erau.
«Ura, trrtiasci, diroctorul
Dar când In fata :
«Da co a ?» totii speriati. Dar diroctorul
nu rIspunse ; so moale scaun, cap,
tea ; parcil vroea
fierbinte
la teatru, ; Boldoscu
opri la uscat.
-
«S'a mai
umore.
ceva ?
franc! numai, ridichnd
Urcarit o Intortochiatä, do miros greu ;
pe scena culisele sure de do do
ianjeni. Se pe gaura din cortinit, sala
coas6, care lojile goale somnoroase. Ca intr'o negurä do
so zäreau, ici colo, bärbati cari
toptau gata, para, se
a ropotul pe ca intr'un pod, do undeva,
printre vântul o reco
de mirosul greu de pe
so frig rochita ei subtire, In bratele
po-un scaun, culise, ochii deschisi mari,
jumrttate, Intunecat directorul.
Mitrioarä ; piesa. - Cortina!
Macaralele ca niste acolo sus, in
cortina se scuturându-si colbul, un paianjonig,
o intro tremurând do
de frig, spate, de ; dar când so väzu
fata gurei do präpastie simti c'o
slinti o sudoare rece pe tot simti
gura uscato ca auzi tiltâni-su strighnd, glas
rägusit, dintre :
«Incepe-odatrt, Dumnozou,
www.dacoromanica.ro
229
Dar simti nu poate gura dintr'odatit

la fugi de pe sughituri,
de in bratele maich-sa. Achil Boldescu ridica
se izbi vinele asupra
Dar il Inconjuraril, la vreme, toti actorii. Cortina
cet, se pleoapa ochi ostenit. Dar se
piesa care ca o
tristrt, adâncind parch dephrtare de vis glasuri actori.
trupa se strânse in fundul unei berhrii se
ce se
La otel nu se puteau duce, n'aveau ce
otolu, n'aveau Se geamanta-
la otel, trenul care trecea 3 noaptea
TINCU. PE COASTI.
Ploogti. scaune, in fumul ca bolnavi, istoviti,

hainele pe ei, ochii neclintiti
gol.
Afarit nu mai contenea, In geamuri cu picuri mari
Marioara bratele din In când,
prin somn. se veni
mea se Subt bagdadia mai ardea numai un bec
stingher, ungherole intuneric.
ploaea care acum ca o ;
o jos, spre prin de noroi. Incovoiati
tácuti, tremuränd In de ploae, drma directo-
ducea copilul adormit in brate, pardesiul
N. N.
www.dacoromanica.ro
f locolata
X
pentrugalit de toate
calitätile.
desert . Ciocotata
. . Ciocolata
alune Ciocotata High-Life
Fabrica de
Bomboane Cacao
Bucuresti, Strada apd No. 37

M
Lacia cu
a
Bomboane e ca-
Napotitane.
Cacao
www.dacoromanica.ro
UN PICTOR NATIONAL:
OSCAR OBEDEANU.
stint artistii mari ai mai acei-ce

reprezinta in operile ceea-ce caracterizeaz tara
Unul dintre acesti putini, chemati s glorifice in taina
culorilor ceeace este profund caracteristic neamului nostru, a fost
marele Oscar Obedeanu.
de ceilalti nationali ai nostri - cu Grigorescu, Andreescu
Aman-Obedeanu in fata vremllor ce vin in pic-
tur, poporului
Cu mai mult a avut Obedeanu prenestinatie, cu dela cele
rnanifestäri, a arätat aceiasi vocatie, aceeasi pornire spre a in
culori glorioase ale trecutului nostru.
la la 1868, Oscar Obedeanu, fiu al colonelului Vasile Obe-
deanu, era reprezentantul unei vechi familii boeresti oltene.
aceasta legati de tot ce-i al acesteea, nu se sil
nu o putin asupra vocatiei lui Oscar Obe-
nu.
Am din picturile lui Obedeanu, din de studii,
de a fi in desemnului.
era numai pornirea preludiul activitätii unui pictor ce
era menit insemneze in cartea de aur a noastre din
nemuritoare.
Cu toate prejudecätile, de precumpanitoare mai ales in familiile
noastre boeresti, Oscar Obedeanu dupä ce liceul a putut se
inscrie la pe noasträ de o
ducea greu, numai gratie jertfelor directorului de pe atunci,
Aman.
Aman recunoscand in manifestärile Oscar Obedeanu toate sem-
nele unui talent ce n'astepta cunoasterea mijloacelor de realizare, a
contribuit la de a-1 trimite strai-
uimise pe Aman, cum uimit pe maestrii
din Munchen mai ales pe Wagner, profesorul cu s'a
de compozipe.
www.dacoromanica.ro
232 N. PORA
Nu pot7da episod caracteristic pe care mi l'a

Ohedeanu acum vre-o
«Lucram la Carol pe de manej,
aveam un cal inchiriat luna. Isprävisem tot in cele din urmä, m'am
pomenit zi cu Wagner spatele meu.
«Frumos, foarte frumos spuse el, dar nu l'ai pe print,
ti-am spus
«El spusese sä-1 reprezint pe Domnitor capul gol, mantaua pe
o a mantalii «cum stä bine erou
se pe bietul pictor, amintindu-si naivitatea
estru, de pätruns de sablonului mantaua, valvoi,
celelalte banalitäti ale vechilor pictori cari bine
erou».
Aceastä grandioasä compozitie a lui Obedeanu, atrase tanärului artist
medalia de onoare la expozitia din Munich, laudele care
critica darul sä destepte tarä interesul cuvenit
asupra operii asupra artistului.
aceasta ce a notat definitiv lui Oscar Obedeanu printre
mari pictori nationali, este una din podoabele rare ale
din Bucuresti.
Reputatia artistului Obedeanu se pe indarjitä,
de ce soseste in tarä, activitatea de glorificare a trecutului
esc.
epoci ale lui Vlad Tepe Mihai incepurä,
pe sä fascineze acest penel neobosit, sä pe adeväratele
nemuritoare ale fapte de arme ce alcätuesc
nostru strämosesc.
«Calugärenii», Buzescu», apoi «Valea «Racova», «Baia»,
«Codrul minunate compositii
istorice demne de un adevärat pictor lui Obedeanu
prilej visul
Paginile glorioase ale istoriei noastre sä le studieze
ca sä le vadä aevea, sä lase nimic, nici mai amänunt, neluat
In
Grape acestei scrupulozitati, acestei griji infinite studiul fiecärei
Obedeanu a realizat, pe o bunä parte din proectate.
Printre acestea trebuesc socotite minunatele momente din glorioasa
a lui tefan eel Mare- lui Mare- cum tot dintre
acestea fac parte märetele momente din pentru
care träeste vitejia sträbunä.
De un realism culoristic, demn de mai de Oscar
Obedeanu nu s'a läsat nici momit de vlaguitele procedee ale
sionismului.
chiar lucrArile «de care sä se
executarea compozitii istorice, Obedeanu
aceiasi culorit, aceiasi scrupulozitate infinitä executie.
- pastele - pictorul sub
näzuinti picturale ce nu mal par a fi, astäzi, lozinca
multora din pictori.
de aceste mari multe de valoare isvodi
penelul acesta, de pe urma aveam de asteptat.
lar marea lui compozitie «Stefan Mare la lucrare
de Ministerul Instructiunei, pentru Pinacoteea din Bucurest, aceasta
de dimensiuni colosale, smulse se admiratia lui Spiru Hareticu prilejul
vizite la atelierul lui Obedeanu.
erou moldovean e un cal alb, de täis, M
www.dacoromanica.ro
fel, mânerul, o cruce pe de in
vreme ce comandantii turd se proslävesc la picioarele lui Christos»-
cu evlavie lui.
t OSCAR OBEDEANU
aceasta necontenit pe pictor pentru executia
adusese din o sumedenie de costume de-ale tim-
trebuind dese ori se la in iernei spre a
in vechile costume vremea lui Cel Mare,
studieze totul in air», spre a da mai mult cu nota
Intregului ansamblu.
www.dacoromanica.ro
ABONEAZA-L LA REVISTA COPHLOR A TINERIMEP
www.dacoromanica.ro
OBEDEAKU. PREDA
www.dacoromanica.ro
OSCAR
N. PORA
compozitie alcatuie§te titlu de glorie al

acestui pictor mare, a pierdere mai acum, cand
neamului nostru vor noui mari, noui fapte glorioase,
demne de penelul unui mare pictor
nemiloasä de mult pe Obedeanu crude
suferinti mänoasa-i activitate la 15 1915.
Opera lui Obedeanu oglindeste puternic, acest temperament focos
acest suflet de mare iubitor a tot ce este romanesc.
Dese ori de odihnä, studiind istoria
un volum de lorga sau cu vreunul din acele ale cronicarilor vechimei,
Cantemir.
Necontenit intemeiat pe dovezile puternice, invocate de savantul istoric al
vremii noastre, pictorul cäuta situatia
rile, cele mai neinsemnate, ce au o mare valoare din punct de
vedere pictural.
De asemenea interesau, grad, toate episoadele descoperite,
pe care sä le culoare, numai ce temeiul
autenticitätii
Astfel opera pe urma acestui pictor de
al noastre constitue o comoará doveditoare a vitejiilor
strabune.
durerea ce am la moartea acestui pictor national a
de cä pictori tineri, de geniul tutelar al picturei
istorice vor pe urmele lui, spre a duce la bun opera
de glorificare a trecutului neamului succes de !
N.
CEA MAI
o coatit ai In fata tronului lui
-
Jupiter,
se rugä vorbitorul,
sit le
o calitate, care
noi
ne
mai prost
soarta
multe animale, ai
tu.
Jupiter, care se fie toane bune, le aleagit
acea calitate a unui animal, care mai folositoare.
Peste ani, acela care ceruse de leu,
de animale, al care dorise searpelui, ajunsese politician,
al treilea, care dobandise siretenia vulpei, detectiv a. m. d.
Numai unul ajunsese la tie, demnitate acela care
tise la urechea lui Jupiter de-a plosnitei.
SUCCES NEASTEPTAT.
A, uite trece locotenentul ; pun
la pian. cittre servitoare). 40e zici, aude ?»
Servitoarea.- pe a dat comanda trap».
SUB PANTOF.
- Static, pare trebuie dau drumul.
mi s'a proa esti gura mare... De nu
plu dela mine?
www.dacoromanica.ro
ihail Lorenti
BUCURESTI. CALEA DOROBANTILOR, 64
Captarea
surselor de
INSTALATIUNI COMPLECTE :
Alimentdri cu
de medicinale
Pompe tip special pen-
tru puturi adânci ::
pe centrifuge pentru
alt scop. Depozit
tevi Mannesmann,
:: Cismele contra
inghetului Robinete.
Proiecte complecte :: Expertize
www.dacoromanica.ro
DIN CANTECUL OMULUI".
PRIMA VERBA.
Ne-ai din paradis

ne-ai in pecetii
la pentru noi
ei ei-a aprins
urgia
Ai
mull
unui fie mai
l'ai hmintea
strivind din
pui
cu legate,
Ne-ai apoi in
Tuturor dobitoacelor tale spurcate.
Tu ne-ai adus in parudis.
Noi nici prin vis
fi paradis
de pe
Záceam, unde
De-asupra
Noi ne-astupam urechile
de
eu nici ea nu ne desffindem
Din de
Tu ne-ai desprins de-acolo,
ne-ai poruncit cuprindem
de
de
Eram goi,
Ca
Soarele-0 pretutindeni
Tar plantele-i mirosurile
prinosurile
ca albine mierea,
poienuri arzatoare
a trandafirilor
www.dacoromanica.ro
zefirilor
miresme de coapte
sucuri de miere, de
pasiunea gigantica a
de al codrilor
solemnul de
petrecut in
noi;
apoi
a
se chemau lice
coapte ziva de soare
Gemeau fericiri monstruoase.
Pe deal,
Pesteplau 'nodute sub de mure.

Sub fiecare
o ca ei
parcal intreg incins, ca un captor
por iriumfidor.
ce facem
Tat;
Am
lunci
Ca de-o
SCOS suspin belie
aprins in fir privirile,
deschis
sufletul frenezie,
cerul, misterios,
S'a jos.
Apoi
Glas de de pe s'a swpat
Si, ca
ne a 'nyropal.
pe un car de
Aveai
cocorilor
pe
atunci um
prisos
N.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ÎNGERUL PÄZITOR.
al Roma-
nelinigtitä,
Ingrijorare mer-
boalei.
Sute de veniti
din toate
In curtea palatului li se dea o
veste
Unii erau dela capátul oragului,
; mahalagii
stau de negustori,
simpli de functionari
: din Mehedinti vor-
beau din Suceava
brogeni cu
veniti
. de
Pe birbatii
intr' o de re
Indordare,
umpleau cu un
murmur ca de roi de
luase cu ei, (pe
primeneli) un
buruieni
adunate cu
curi la O. HAN.
mogtenitor.
de
toti ce se lätise in grija
pe multi afle ce cu «Printul toti porniserá
www.dacoromanica.ro
(MINERVEI», 1916.
POP
toti de
birea pe care multi u-
o nutreau de
tronului a
acum primejduita.
... zilnic se faceau
la palat : porneau
veniau din toate
capitalei, fiecare doritor
afle o imbucuratoare,
care s'o rudelor
micilor ca i invioreze.
In de
teptare nerabdare, o
:
Vine ! Sosegtte! Uite-o ! A-
colo ! este !
Un landou patrunse
in curtea palatului opri
dintrInsu1 o fi-
alba, de o
Aratarea rosti câteva cuvinte
catre facu
FRITZ STORM CAP mai multi pa4i mola-
tice
Ochii alba§tri ai tinerei alunecara multimea adunat pe
când intreaga ei atitudine intristare, buzele ei
cu un din
râsul dureros de dulce, expresia lui
de gingl§ia acestei fiinte delicate.
Tristeta capul, chipul, u§or catre multimea ce o
iubire, un delicat, de suferinda, care ii da
o de cu corola
Ce poate fi mai frumos un trandafir Intristat ?
Frumoasa aceasta mai fragezimea
femeie... ei vapo-
roasa, e o care are ceva omenesc numai
faptul e dar este mai mult un vis.
mersul ei armonios, u§or, mladiat, iluzia unei
plutiri. aceasta o de gratii care mai
-
umbli,
este de
atmosfera de
admirative ca pe o
murmur o
supra-omeneascit.
se crease la ivirea ei.
privirile ei
-E o alta o intonatie de iubire.
-E o ! o mâna
la de mirare.
Dar alta rosti mai tare :
-mai o de e Principesa Maria.
www.dacoromanica.ro
PÄZITOR 243
Fata Princesei
ugor de o deli-
strävezie. Din pricina
noptilor vegheate
sotului ei, obrazul
tras diafanizat
astfel o
fragedä, gratioasä.
Fruntea para se
tifela sub buclele ondulate,
prin a
plelor se la
pärului vine albis-
trui, de delicate
tiri abia erau percep-
tibile :
Din pricina transparentei
extreme a pielitei,
ugoare ale erau
vizibile, erau
vezii obrajii, al far-
mec märit de gingaga
coloratie a tenului ei de
n Intregime un
chip neasemänat de frumos,
delicat pe care suferinta
grija pentru sotul adorat OSCAR SPAETHE. UN
diafanizase.
femeie mai maturk un copil brate, exclamä o
Cum s'a schimbat de ne-a venit, acum

este de !
alta clätinând din cap, zise cu o intonatie In care iubirea

admiratia se manifestau :
-
- Doamne !
e
poate fi o
särmana !
agh, nu o vezi, e ca o
alta.
de !
are grija Lui; dar
din basmele noastre !
... când murmure de admiratie o cuprinzind-o
atmosferi de iubitoare admiratie, Princesa Ea o
privire asupra de ochii ei limpezi, prietenogi,
care se printio expresie de bunävointä
vorbeau, intrebau. ochilor alunecarä.
ca o adiere asupra tärance, cum una din
aceasta dädA din cap salutului ei, cu o Inclinare de gratie
- Maria Ta, emotionatä, arätând o
ce o mânä träiegti Ta, adus leacuri, aunt
ierburi culese In sat, la poalele muntilor, foarte bune vezi
au sä vindece numai sotul Märiei Tale !
ABONEAZA-L LA REVISTA A TINERIMEI"
www.dacoromanica.ro
244 VASILE POP
repede ca fata unei supraomenesti,

o frazele trunchiate.
Princesa o mirare din care o prietenie
neintelegând rostul acestei oferiri de aiutor, o privire
toare Insotitoarei sale, apoi intinse mâna atre leglitura
de
Dar In timp ca la o ca când
ar fi fost un semnal menit le electrizeze, fetele
din toate unghiurile curtei, grupul format tr/surg.
tKränce tinere, altele mai altele câte
copil brate, toate o
care o intindeau ca prinos. Erau pachetele
leacuri.
glasurile se auzirA rostind din toate :
- Primeste-1 pe al meu, al Maria Ta!
- Al mai bun de leac, e adus !
STATUET.Ä.
www.dacoromanica.ro
245
Al adunat la lumina cules !

Princesa opri un nedumerit, privind aceasta
care ia a nu celelalte.
Emotionate una din ele,_mai
vioaie, cu ochii negri, lnga
Princesi, ea se opri de ceeace faci
temere fata gratii, ea rosti glasul :
- Astea leacuri : sunt leacuri! Noi din toate
ghiurile am venit aducem ceva, care putem
lecui...
Princesa simti un fior prin ea av iluzia ca toat
aceste femei ar Intinde spre ea acele «daruri» inimile Toate
aceste se indreptau ea sufletul ei mi§cat
la
- ochii i se
de bune,
Zimbind printre lacrimi, ea
Princesa, cu glasul
ca
de emo
ar fi voit
toate fiinte cum stau umilite
totdeodati cu ofrandele le
Dar fiecare mana spre a o
pu o puteau atinge, câteva in genunchi
du-i rochia.
SPRE
www.dacoromanica.ro
246 POP
Princesa Maria umezi de in

acestei multirni, Intinse, in de buzele
rancilor, ca o care prin acest gest simplu dar de
ungtatea asupra ce I-se Inchinau.
* *
mai in dinti zise un aer de..

-
colegialitate
vorba,
Ta, ascult o
un sfat de al nostru,
de, noi, noi femeile,
trebuie ne ajutgm Maria Ta.
Princesa prea pen-
a rosti un cuvânt,
catre dar femeia
se de po-
vete, degetele, se
-genunchi i le
Princesa cu glasul tremurat :
,
Dar tgranca nu nimeri

:
dai meu, In
!...
multumesc, Prin-
-
cesa o
trgiesti
!
exclamg:
Ta,
- Sa-i !... Nu se
poate nu-i !
alta, noi de ce i-am adus
leacuri, culese din
?
duioase ale feme-
ilor se !
- Trebuie sa-i scape sa-i
HAN. PORTRET. - trebuie,
!
noi de ce
ne rugam lui Dumnezeu! Ca
ne !
Sub imperiul produse de cuvintele sub puterea
sentimentelor pe care le frurnoasa vru
gura, dar nu putii, privirile umezite dela una la alta din
femeile grupate In jurul ei.
Cu greutate Princesa putù rosti In cele din urmä, rar, tre-
murat :
multumesc ?
www.dacoromanica.ro
247
cincizeci de oprindu-se la
grupul acesta, o militAreascA.
Princesa privirile toti la
smucindu-le din cap, stând «drepti»
-fata frumusetei.
vorbire,
voinicii acegitia ce ? Ea, spre a schimba
mi§carea
-Au venit ei noi, una din femei.
Dar un glas venit din-
spre rosti :
- Le-am
poatä aduce ca
ne punem pe noi mai
Märiei Tale,
pentru lucru tre-
bui iutealä, sä
pe Märia Sa.
- D-voasträ ? adus
d-voasträ ?
Princesa ?
Noi am venit cu
goale, zise unul din
dar am adus inimile
de dragoste,
Tale
Tale.
- Cum sä vä
? Princesa,
de
tele
Un zise
simplu :
ne multumerlti, :
ne spui Ta cum
mai este, se poate,
ne dai voie
Princesa schimbä
L
-
toarea ei
rosti :
:
le facem o surprizA, are voie iasä balcon ! Apoi
- Am multumesc.
Pe dama de onoare aduni
spre odaia augustului bolnav dupä In balcon,
sprijinind Principele Ferdinand.
Apärutä la dreapta ei, Princesa unei fiinte de o
- supranaturalL
zise frumoasa arätare din balcon : este mai bine ; merge
www.dacoromanica.ro
248 VASILE POP
Un izbucni din piepturile tuturor :

- S. ne
In ce urml, o rosti tare :
Printesa parc'ar fi «Ingerul al Sale !
Tgranii femeile din curte zguduitor :
- Mariei
viitorul nostru Rege !
!
urarea acelor umili» s'a Indeplinit.

POP.
UNOR FLORI.
albe, flori
Cine v'a buchet
Cine v'a parfumat discret
albe, catifelate:
De cine sunteti adunate?
Din partea cui sunteti
ce voi
palidele voastre foi?
Din partea cui sunteti tritnise
albe, scumpe alese?
Voi ; cine
de
De dorul meu tain'a
sunteti ude: spune-ti cine
ui-a adus aminte iar de mine?
sunteti dragi: vrea
Frumoase, scumpe
v'alint,
sunteti dragi;,dar n'am glastre,
de scumpe, de mdiastre!
albe, eatifelate,
biet un
albe unde pun?:..
N'am de minunate
albe, !
COMAN.
www.dacoromanica.ro
CRONICA MUZICALÄ.
SECETA DE BELSUGUL DE CELEBRITATI

EVENIMENTE MUZICALE ALE EXECUTIA INTEGRALA A «MAREI SIM-
FONII» DE BEETHOVEN; FESTIVALUL BEETHOVEN AL MAESTRULUI ;
UN ACT DIN «PARSIFAL» DE WAGNER ; CONCERTUL VIOLONCELISTULUI N.
PAPAZOGLU ; A DOUA DECERNARE A PREMIULUI NATIONAL DE COMPOZITIE;
INCERCARI DE CU ELEMENTE LA «TEATRUL LEON
POPESCU» ALTA LA «BLANDUZIA» ; DE
DE ACEA A «COMPANIEI LIRICE GRIGORIU».
marelui rázboiu a trebuit nefasta-i asu-

muzicale a lumii. De aci a urmat o
o de concerte festivaluri date de cele-
universale, cum erau deprinsi, aci, an cu an cu
sä fie de muzicá dela noi.
Pe de parte absenta soi de asemeni divertismente, in
trele muzicale d'aiurea, de prin tärile cuprinse de groasnicul mäcel euro-
pean, a pe cei mai multi acesti amatori de spectacole festivaluri
alese se multumeascä cu ce puteau
Ba, s'ar puteä spune, ca alte ramuri de activitate,
s'au putut multi de reala valoare a elementelor nationale.
De ad o de elemente cari cereau,
pe dreptul de a dovedi li se cuvine, totus, oarecare interes
A urmat o adeväratä de concerte festivaluri, ales de
elementele cu reputatie aleasä, de care dispunem actualmente.
lar publicul a trebuit sä recunoasca valoarea multora din aceste elemente,
cu mai mult cu multe din ele se de un prestigiu artistic
notoriu chiar in centre muzicale d'aiurea.
Din noianul -de concerte ale acesta de
bogat product!! indigene, ne märginim a aminti numai acele ce au
avut unor adevarate evenimente artistice.
www.dacoromanica.ro
250 CRONICA MUZICALÁ
eveniment muzical al anului a fost

executia a
solisti, de Beethoven, sub condu-
cerea experimentatä a compozitorului vi-
olonistului nostru George Enescu.
«Simfonia a noua», sau «marea
a celui mai mare compozitor al nu
s'a bucurat, de mult la noi, de o executie
integral.
incercare de amintit este aceea
de pe vremea trecutei orchestre simfonice
de sub conducerea lui Ed. Wachmann.
Dar de la o incercare la
o executie cuviincioasä a unei abemeni capo-
dopere de de ansamblu mai
doamne, de orchestra n'am
dus cum nici de coruri bine discipli-
nate pregätite n'am putut ne
gem, noi vestita de
cantärete din corul «Carmen».
Se nu putem obtine marea lu-
MAESTRUL
crare a Beethoven, executie
deck cu concursul unor
anume intrebuintati aiurea
cutia oratorii de Haydn, Mendelsohn, etc.
au trebuit legenda nepriceperei incapa-
noastre, de a da adevärata frumusete unor asemeni
dopere de ansamblu.
A trebuit se noi personalitatea a
nostru George Enescu, pentru ca toate clevetirile aruncate executantilor
nostri fie nimicite.
«Simfonia a a fost interpretatä cum se cade, cu tot fastul
splendoarea de ansambluri, nécesare acestei capodopere de a
creatoare.
«Orchestra Ministerului Instructiunei publice» de sub conducerea D.
Dinicu corurile «Carmen» de sub conducerea d-lui D. G. Kiriac
lentil : minunata a noasträ, celebra Elena Dragulinescu, tenorul
dramatic Romulus Vräbiescu, basul Folescu contralta Georgescu
toate elementele reunite sub bagheta lui Enescu in acestul
mare eveniment artistic.
Nu-i de mirare simfonie» a trebuit sä fie executata
auditii, dintre care trei cu preturi populare, ceeace insemneaza de
sunt necesare putin pe
Un alt eveniment muzical al a fost unicul «Festival Beethoven»,

dat de strälucitul nostru pianist, maestul reputatul profesor dela
de din totdeodata, unul din marl
interpreti ai lui Beethoven, deosebi.
din capodopere de ale genialului compo-
zitor, a avut dovedeascä cA avem ad, noi, una din
cele mai alese personalitati muzicale ce ar face cinstea oricärui centru
zical d'aiurea.
a uimit marele nostru pianist prin minunatul sAu
tabile» prin acea finete in redarea oricärei idei beethoveniane, tot
www.dacoromanica.ro
CRONICA MUZICALÁ 251
ce avem mai distins in lumea a

trebuit sä o manifestatie de
simpatie ilustrului pianist totdeodatä ma-
relui izolat.
De aci marele pianist Dimi-
va trebui sä din izolarea ce
impus-o, cu mai mult, lumea
iubitoare de muzicä i-a dovedit de
unanim este apreciat, ca una din cele mai
distinse personalitti muzicale ale noastre.
Alt eveniment musical a executia
integralá a actului al treilea din
de Richard Wagner, cu concursul «Or-
chestrei Ministeriale»- a corurilor
«Doamna al tenorului R. Vrä-
biescu, baritonului Jean Athanasiu al
sului Istraty.
Aceiasi atmosferä de ltä a
nit executia acestui act impunätor
muzica compozitorului poet, pentru
tuirea deplinä a cäreia n'a lipsit
nerea in scenä -o VIOLONCELISTUL
imposibilitate, seamä de insuficienta
mijloacelor scenice, dela noi.
Dar s'a realizat un inceput. un inceput mai mult deck apreciabil,
s'a putut constatà, chiar de dusmanii cu ai muticei
muzicantilor se poate chiar idioma cele
grele capodopere ale literaturei muzicale universale.
Dintre numerosii concertisti ai anului acesta, de bogat in productii

muzicale date de nostri, se cuvine amintim, in pe vio-
loncelistul Papazoglu, din cele mai bune elemente instrumen-
taliste ale noastre.
Dealtmintreli Papazoglu d'acuma opt ani, de uimise pe
toti, la esirea din Conservator, calitäti muzicale, cä poate ajunge
unul din mai mari violoncelisti de
Ceeace a dovedit-o talentatul violoncelist prin frumoasa
de concertist, cu care s'a ilustrat prin centre muzicale din Germania,
pe a fost apreciat mult de toatä critica muzicalä.
Bogatele resurse technice puterea aceluiasi temperament care nu se
desminte de putin - i-au dat putintä distinsului violoncelist sä se joace
cu din piesele cele mai exigente, de care nu se apropie deck
virtuoji ai violoncelului - Pablo Casals - pe urmeazä,
aceiasi sorti de violoncelistul nostru.
Nu putem trece vederea nici läudabila incercare de a da o interpre-
cuviincioasa «Requiem» de Incercare a «Conservato-
rului de din Capitalä.
Orchestra, corurile Conservatorului de musicá, intruniti sub ba-
gheta viguroasä a maestrului Alf. Castadi - au dat o interpretare constiin-
cioasä capodoperei de ansamblu a lui Mozart, Insemnând, acest an de
incercári de frumoase, un succes al elementelor indigene,
al celor ce n'au esit cuprinsul
Cá se poate face mai mult, cu aceleasi elemente, nu mai incape
De s'ar ajunge la o serie de productii alese musicale -
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
T.
www.dacoromanica.ro
254
orchestra coruri numai de elemente ale un fond

anual de beneficii din care ar fi ajutati urmeze
studiile de perfectionare, in sträinätate, elementele distinse lipsite de
loace materiale ce ies din Conservator.
serie de alese festivitäti muzicale nu o putem bine,

cu decernarea celui d'al doilea national» de compozitie, menit
incurajeze la dea cuvenitä activitätii
nerilor nostri compozitori.
De el ceeace se poate dela decernare a oPremiului
tional de compozitie» este dragostea de cu care compozi-
de talent se astern pe lucru, siguri de aci cei chemati
nu vor mai nestiuti de nimeni.
De aci marele de concurenti la aceasta de a doua decernare a
-«Premiului national» de compozitie, care, cum numele nu
poate fi acordat deck compozitorilor români.
De astädatä cel ce a putut se impuie printr'o lucrare serioas,
de un bun intelegätor al tainelor compozitiei, a compozitorul G. Ena-
covici. un violonist care a dat cu o pentru pian mäsura ale-
selor mijloace muzicale de care dispune.
Printre ceilalti compozitori laureati cu national de compozitie»
este de räposatul compozitor ardelean lone! Harp, care urmase
studii strälucite Viena Leipzig, insä adus in tarä de irnprejurärile prin
care trecem, a reusit sä se impunä printr'o simfonie, pe din nefericire
n'a
HENOL"
mai bunä pentru
pärul prost nuantat ETOILE APHRODITE
de alte tincturi. contra ridelor mai tari pronuntate
TOATE NOANTELE LEI 5.
Cutia 5 8 Lei. BANDAJE de TISSU
pentru guie frunte a LEI 10.
EXTRACT de CAMOMIL de
face ca se deschidá LEI 18
tat. chiar pentru BINOCLU DE TISSU
FLACONUL Lei 4. contra de sub ochi. Lei
De vânzare toate FARMACIILE unde

DROGUERIILE,
nu se adresati-vi direct DEPOZITULUI GENERAL:
MARELE SALON DE COAFURA
.
Stz ada Clementei No. 7. Telefon
www.dacoromanica.ro
CE E PRIVIRE...
Ce e privire
unui
mergi pe
lui priare
Te
Tu mergi, vine tine
pe
intortochiate vine
De urma se tine
Cu tine'n vezi intrdnd...
Ce-a ea jale
ce mister de
face - 'n tale,
cum o simti pe cale?...
numai, e deajuns?...
Pesemne ai ceva mine,

01 drumet care-ai privit
de in mine
nespus de greu imi vine
Sd flu de ochii-ti dezrobit...
poate-am
-- Dar pared nu ne-am cunóscut -
Ori
Ai un intr'o fald
Care m'a
Dar ai trecut pe
md
Ce
privirea-ti sd-mi
- De careacuma
md
poate unde-o eu;
Nendurdtor de
E'n ea ceva ce-mi
Cd ne vom mereu...
De la privire
Sd-mi pared vegnic
merg pe
privire
Ceva e din mea...
M.
11
www.dacoromanica.ro
s 'n/reinerea
www.dacoromanica.ro
la Magazinele de Parfumerii,Warmacii, Droguerii,
VECHILE FORTIF1CATII DELA SEDDUL-EAHR, PE EUROPEAN,
LA INTRAREA DARDANELELOR.
EUROPEAN.
CONSTATARI INVÄTÄMINTE.
izatia desvoltatä secole ajunsá la apogeu in veacul
al XX-lea, cu aeroplane, submarine, automobile, telegrafie fir,
telefon cinematograf, n'a reupit ridice conceptia moralei de
stat nici la a celui mai dezordonat individ. Ca indivizi, fiecare din
ne-am pâtruns de precepte ale moralei pe care unii dintre
nu respectam. din convingere, ne ferim de a le nesocoti, de teama
selor preväzute de legi.
Statele n'au nid nici de prevederile moralei. Elé,
pot, calcä peste toate regulele stabilite nu decät
nirea lor, de necesitatea satisfacerei lo
economice, mai ales economice.
timp de pace, conditiile civilizatiei dictau conducätorilor de popoare
stabilirea unor legi de pentru state de aceia au fost Intocmite
conventiunile dela Haga, Berna Geneva. moralei la a
ajuns pân'acolo a determinat Incercarea tribunal arbi-
tral al päcei campionii mai vajnici ai realizärii universale
Impäratul Germaniei Rusiei
Dar morala era pentru spiritele de umanitarism realitatea era

alta. Impäratii regii care la tribunalul päcei prin arbitraj, li-
mitele statelor se pregAteau mereu de rázboiu. Unele state au
mai de mult pregätirea ceeace fäceau era destul de cunoscut,
mari, peste ; altele pi-au inceput pregätirea ceva mai dar se
gräbeau sä chiar sä pe celelalte.
Anglia ajunsä la o stäpanire colonialä, cea din câte au
existat, stabilise o deplinä pe maritime de comunicatie.
Ea oceanele Atlantic Pacific, in legAturile comerciale cele
douä cu Australia, prin canalul de Suez stabilise legátura cu
sale din Asia.
www.dacoromanica.ro
1916. 7
258 C. DEMETRESCU
Pentru universalä a
rilor Anglia crease cea mai
de comert.
Suprematia ei desvoltarea economid
a Germaniei, la o supra-productie indus-
uimitoare, timp relativ destul de
scurt. Aceia§i suprematie cauza destule neajunsuri
statelor din Mediterana, dar cari sau
interesul politic de a se in
Angliei dutat debu§euri pentru supra-pro-
ductia unele pentru suprapopulatia
Africa.
Pentru Germania, care avea cea mai
productie industrialä, se prezentau doar douä po-
sibilitati ca pe alte teritorii cu produ-
WILHELM sele ei, afará limitele Europei.
AL
Germania, prin locuitorilor ei prin
rninunata organizare comercialá cucerise
de desfacere din Orientul european, dar cerintele
din a Europei erau mult
mici deck surplusul de productie industriala
Ca drum celelalte con-
tinente, Germania a inceput sä-§i formeze o
care sä echivaleze cu a Engliterei timp
prin actiunea in Turcia, o
cale pe uscat spre Asia. Sunt proape douázeci
de ani de când se aceste scopuri cari
traduse de executie, n'au
putut necunoscute pentru celelalte state.
Anglia sporit mai mult flota de räzboiu,
ca fie mereu de suprematia ei pe
timp regele Eduard al VII-lea a
ruit a sä stabileasca
Franta, baza cele mari state euro-
IMPÄRATUL FRANTZ-JOSEPH pene sunt azi in marele de care
AL AUSTRO-UNGA RIEL ne vom ocupa mai departe.
Rusia Franta se fäcuse mai
'nainte ea tindea, nu la o actiune
Impotriva Germaniei, cel putin la
stavilirea de expansiune ale acesteia.
Intreita Intelegere, au fost
rolurile. Anglia se la des-.
voltarea economica a Germaniei pe maritime;
Rusia avea tae tendintele de pkrundere eco-
nomicä ale.germanilor prin Turcia Asia ; Franta
avea incerce o suprematie coloniala Africa
o opunere in Europa.
Ca urmare vedem conflictele cu bine
prin conferintele diplomatice dela Algesiras Ber-
lin, apoi Balcani.
Incercarile de suprematie ale Frantei in Africa
n'au reu§it, pentru forta francezä nu
fusese Spiritele politice prea libere
din Franta au admis cu greu sporirea contingen-
MOHAMED AL v-lea telor militare, creditele enorme pentru f ser-
SULTANUL TURCIEL viciul de trei ani in
www.dacoromanica.ro
EUROPEAN
In schimb Rusia a reusit in misiunea ei Bal-

cani. Turcia un pas spre Germa-
nia ultimii ani de domnie ai lui Abdul Hamid.
Cu intronarea regimului imperiul
otoman intrase cu totul in sfera de actiune
a Germaniei. Deci putinta acesteia de
trundere Asia, pe uscat, devenise mai
Rusia a reusit. prin istetul ei ministru dela
Belgrad, Hartwig stabileasca Intelegerea
Serbia, Bulgaria Grecia ca toate trei comun
atace Turcia, care era släbitä de lunga indo-
lentä din timpul domniei lui Abdul Hamid, de
revolutiei prin care se instalase
gimul cel nou de cu Italia in Tripo-
litania.
Lovitura a fost dupä succese REPUBL.
arme ale Bulgariei Tracia ale in
cedonia, s'a ajuns la conferinta dela Londra, unde
s'a reducerea enormä a dominatiei impe-
riului otoman in Europa.
Iscusinta diplomatiei austriace a provocat al doi-
lea balcanic, acesta intre fostii aliati,
iscusinta presedintelui de consiliu de pe
vremuri, d. Titu Maiorescu a dus la pacea dela
Bucuresti, care, aibä un caracter pur
a stabilit, putin pentru un timp, echi-
librul de in Balcani.
De slabiciunea in care s'a aflat Bulgaria
pacea dela Bucuresti s'a folosit Turcia care a
pins pe bulgari din Tracia, dela linia Enos-Midia,
la linia Enos-Adrianopol.
Dar scopul lntelegeri pus executie de
Rusia izbutise in parte : Turcia fusese mult
redusä Europa ce-i mai
serveau mai putin ca'n trecut interesele germane REGELE GEORGE
Orient. AL ANGLIEI
ca fiecare de mari puteri
repare pierderile complecteze lipsurile ce
mai simtea, vederea marei catastrofe:
bolul general, la desfäsurarea de
un an
Germania din toate puterile la refacerea
instruirea armatei turcesth Tendintele de
bunare ale bulgarilor in contra sarbilor, nu
le satisfächse Macedonia, sunt incu-
rajate.
In uzinele nenumärate cu
fabricarea de tunuri, arme munitiuni,
tierele navale construesc un mare de
marine.
Franta voteazä creditele militare asupra
discutie ; repune aplicare
viciul militar de ; contingentele
unitäti.
Anglia se arati cu ei mun- VICTOR EMANUEL
citori face tot posibilul potoleascä pe irlan- ITALIEI.
www.dacoromanica.ro
C. DEMETRESCU
dezi. In vederea evenimentelor externe, sporeste

din nou flota se ingrijeste sporirea armatelor
coloniale.
Rusia dezvoltare elementului ei armat,
portä necontenit armament munitii din
bani din Franta, lash se intrevada in
posibilitatea unor reforme potrivite cu cerintele
stärueste tot prin ministrul ei la Bel-
grad, Hartwig, ca Serbia, acuin sporitä la
sud, caute o apropiatä unire cu sârbii
slavii din Austro-Ungaria.
Toate pregätirile merg bine. Armata
de in 1905, e
cetätile poloneze spiritul national
besc e exaltat.
Din toate pártile enervare retinutä, dar pregátire
febrilá in vederea apropriatei
lántuiri a furtunei groasnice.
Dacá conferinta dela Londra pacea dela Bucuresti evitase producerea
cataclismului general restabilise in Balcani, toti cei initiati in
tainele politicei externe erau convinsi
mai general, catastrofa se va produce, va fi de
Asasinarea principelui de austro-ungar
-
la primul incident ivit, caracter
a sotiei sale le
a
jevo de atre exaltati de patriotism din Bosnia a fost semnalul ma-

relui rázboiu european.
GERMkN[
www.dacoromanica.ro
261
Au fost scrise sute de volume vor

fi scrise spre a se stabili cine a pro-
vocat räzboiul, dar adevärul va neschimbat,
cum este : actual e de mult pus la
cale nu de Germania sau Rusia, nici de Austria
sau Anglia, ci de toate la un Ger-
mania avea trebuinta se desvolte economicege
dacä Austro-Ungaria respirä prin ger-
mani, tot de e Anglia avea inte-
rese superioare se mentinä comer-
tului universal Rusia avea nevoe räsufle la o
mare deschisä.
Cum tendintele interesele erau opuse, era fa- REGELE FERDINAND
tal sä se ajungâ la acest räzboi el ar mai AL BULGARIEI.
fi fost niciun caz nu se putea fie
Inläturat. Tot astfel, dacä viitoarea pace nu va sta-
bili de egalitate pentru cari corespundä cerintelor fiecä-
ruia pentru un lung de ani, pacea lumii va fi din nou turburatä dupä
cinci sau cel mult zece ani räzboiul va mai mai
sälbatic de de acum.
Asasinatul odios dela Sarajevo a provocat nota extrem
de umilitoare a Austro-Ungariei cätre Serbia. In acea toti au Intrevázut
deslantuirea räsboiului european, dupä cum asasinat toti au väzut o
GENERALUL JOFFRE DE COMUNICATIE, URMAT

DE STATULUI MAJOR.
www.dacoromanica.ro
262 C. DEMETRESCU
GERMAN1EI WILHELM II PE FRONTUL OCCIDENTAL, DIMPREUNÄ.

CU F1UL EITEL-FRIEDERIC.
ocazie binevenitä pentru Austro-Ungaria de a räzboi Serbiei

'ntr'un caz 'n altul prevederile au fost Serbia n'a satisfäcut
totul cererile monarhiei vecine, in timp ce se astepta raspunsul la acea
notä, mobilizarea in Rusia, ca in Germania Austro-Ungaria.
Numai Franta a putin cu inceperea mobilizArei. Propunerile ce
mers dintr'o diplomaticä in alta, ca diferendul sarbo-austriac
fie discutat anglo-franco.ruso-germaná, sau ca
sä fie märginit numat Serbia Austro-Ungatia, erau simple
de a timp, pentru ca fiecare din puteri poatä termina
bilizarea. De aceea una din acele propuneri n'a fost räzboiul a
declarat patru zile dela remiterea notei austriace la Belgrad.
Declarat inceput, cäci chiar din ziva când Germania a declarat
Frantei, trupele germane au pätruns in Belgia, trupele ruse se aflau la
frontiera dela räsärit, amenintând Prusia
Faptele de arme ce s'au produs, fie cele mai de fie chiar mai
neinsemnate sunt destul de cunoscute, pentru a le mai aminti in ordinea
cronologwä.
Vom asupra urmärilor politice, economice militare
faptelor principale, pentru a prin a deduce invätäminte pretioase
mai ales pentru statele mici, printre cari România.
Germania era temutá pentru formidabila ei pregätire militarä. erau

siguri räzboi scurt, ea ar putea avea victoria ; dar ridicAndu-se
contra ei cele trei state mari Rusia, Franta Anglia, se prevedea pre-
lungirea uzarea economice
deci victoria finalá a aliatilor.
www.dacoromanica.ro
263
PE FRONTUL ITALIAN. SOLDATI AUSTRIACI TRANEE IN MUNTI.
Forta recunoscutä dar ea se produce ales in

contra unuia slab forta, prin actiunea ei nastere la
deschide liber detestärei ea compätimirei pentru cel slab.
Atacul violent bruscat al germanilor contra Belgiei, pentru ca
un drum lesnicios Franta, a provocat de
cu inceperea o furtunä de contra Germaniet o largA
lesne de compätimire o vie simpatie pentru
In definitiv tarA de oameni harnici, negustori priceputi
artisti minunati, nu avea altA vinA, de fruntaria ei era slab
zitA a Frantei.
Belgia se asigurase prin tratate de o neutralitate de toti
in baza acestor asigurAri ea se läsase muncise pentru cea mai
punere in valoare a a produselor lui. De abia cu trei
de Belgia fusese de marele neuitatul nostru rege
Carol sä-si organizeze armata mijloacele de vederea rasboiului
Belgia care perduse puterei armate a ceeace s'a
putut pentru inarmarea ei, cei ani. Dar de bine s'ar fi pre-
gait, ea nu putea ajunge stare se temei unei a
armatei germane.
Cu ceiace a avut cu eroism ea a ofensiva germanA
in Franta a dat acesteia aproape tot timpul necesar ca mobilizeze
concentrece fortele
fapt contestat nimeni e recunoscut cu sinceritate
multumire de francezi.
Violarea neutralitätei Belgiei a ridicat o de contra
Germaniei au se foloseasca admirabil de
ca s'o sporeasca indirect simpatia celor multi de partea
pe lumea se protesta in actului violent al
Germaniei se manifesta simpatia pentru Belgia, aliatilor se
www.dacoromanica.ro
264 C. DEMETRESCU
intruneau stabileasca principiile de cari voiau

se in räzboi. Franta, Anglia Rusia
ele pentru libertatea nationalt-
subjugate pentru triumful civilizafiei
prin sdrobirea
Formula aliatilor pe era de lapidarä, pe
era de coprinzatoare iscusit ticluita.
Libertatea ! nationalitäti n'au
de fäcut Toate urmau se manifes-
teze, cel putin cu sentimentul, nu cu
tul, pentru statele mari care'§i stabileau o
nea
Triumful civilizatiei prin sdrobirea militarismului.
Dar in parte, fie orn, de simplu, iube§te
REGELE NIKITA
civilizatia militarismul, acel moloh
AL MUNTENEGRULUL
aproape din produsul muncei
Erau deci in programul social al aliatilor
formule foarte simple, dar psihologice§te bine ticluite ca toate
in mi5care toate fortele doritoare de libertate, nu nu-
mai de libertatea politica, dar de cea economicä, prin sdrobirea milita-
rismului.
stabilitä libertatea nationalitätilor sdrobit militarismul, ar fi
pärut dreptul celui mai tare ar fi dreptul tuturor, pentru binele
deplina multumire a fie cäruia.
Desigur formula aceasta acest panaceu universal a din
creerul unui francez, un al marilor luptatori pentru drepturile omului.
ne inchipuim u§or de stranii au párut lumei explicatiile
GENERALUL JOFFRE UN BATALION DE ZUAVI CARE SE INTOARCE

DE FRONT.
www.dacoromanica.ro
EUROPEAN 265
rului Germaniei, neutralitatea Belgiei a fost vio-

latä pentru necesitätile räsboiului nu cunosc
drepturi, - explicatie mintile erau
mite simtimintele cucerite de formula isteatä
profund umanitard a aliatilor : Libertatea pentru
nationalitäti ; triumful civilizatiei, prin sdrobirea
rnilitarismului
Milioanele de oameni cari vedeau opera milita-
rismului in Belgia, nu puteau de deteste
timp se de partea celor
cari aveau ca devizt : sdrobirea militarismului.
Dar sentimentele sunt trecttoare locul se
statornice§te in cele din urmá judecata rece, care
cerceteazä faptele vede corespund sau nu
devizelor, etichetelor. Vom vedea mai departe cum REGELE PETRU
fost deviza magict cum de fapt pentru AL SERBIEI
toate state aflate .necesitátile
bolului n'au cunoscut drepturi». anticipare pri-
mejdioast, dar foarte indreptätitä).
Germanii väzând furtuna ce se ridicase contra prin violärei
neutralitätei Belgiei a campaniei ce se ducea numele civilizatiei au
ceput fact un larg uz de publicitate, ca st se apere st se explice.
La acuzatia Germania a räsboiul, de germani
Anglia Rusia ca st rasa de o parte
prin sugrumarea contertului german, de altä parte prin expansiunea
a elementnlui
Dact stingherirea comertului german nu producea durere popoarelor din
Orientul european, infäti§earea pericolului le da de mai
MOMENTUL PRECIS AL EXPLOZIEI UNEI BOMBE LINIILE GERMANE

PE FRONTUL OCCIDENTAL.
www.dacoromanica.ro
266 C. DEMETRESCU
toate popoarele din sud-estul Europei din

germanismul, ajunge domine
politiceste economiceste - pericole de des-
-
tul de mari statele doritoare de libertate
schimb nu desnationalizeazA
distruge natiunile mici, tinandu-le sub tirania
nu
ratiei administratiei, cum fac propagatorii
vismului.
imperialilor era mai
desi mai practica, de a aliatilor care
era universalA larg umanitarA. cum oamenii
se usor de vorbele mari de
rile largi, de de realitate de lucrurile prac-
tice, - deviza resemnare de
Anglia cu o ironie de Rusia, deviza
G-RALUL GERMAN V. BELOW
aceea a mai multi aderenti.
Comandantul din Curlanda. astfel se explica foarte lesne de ce fiecare
batjocora adusa prindea in
marele public, nu numai la noi, dar in toate sta-
tele nealiate Germaniei. Barbari, bosi, trogloditi,
distrugatori ai civilizatiei, nesocotitori ai dreptu-
rilor sfinte ale popoarelor, etc., etc.
Cu acel spirit viu, inventiv, caustic insinuant,
caracteristic francezilor, presa acestora, profitand
de franceze
a de
simpatia admiratia poporului a
contribuit de la cultura civilizatia o-
menirei, - presa a creat o atmosferA
tolerabilA pentru germani.
Cu atmosfera trebuia se
publicatiile germane prin logica prin prof uziu-
nea
Dar logica profuziunea ziarelor, revistelor,
telegramelorserisorilor germane n'ar
GERMAN BESSELER
fi dus la un rezultat multumitor pentru germani,
armata organizatia economicA fi-
eorgievek. din Germania, fi dat rezultatele
noscute.
Faptele ! Minunea e de neintrecut. Toma
a crezut Isus a i-a
Mai necredinciosi de faimosul apostol nu sunt
mai In fata
mintea celor mai ademeniti de farmecul vorbei
al rationärei, se
faptele.
IV.
Germanii Belgia. Inaintarea

gerAtoare. Rezistenta belgienilor e aminteste
pe a grecilor macedonenilor, dar forta supe-
excesiv de a germanilor
beste acea rezistentA. Apar pentru prima in
PRINT LEOPOLD RE BAVARIA actiune tunurile monstre de 420 mm. diametrul
Comandantul Vareovia. gurei de socotite ca inexpugnabile
www.dacoromanica.ro
RÄSBOIUL
se valurile germane trec biruitoare

de triumf, merg tot
inte, ce putin de o din Belgia
nu rämâne de o parte sud-
vest, luptele se in nordul Frantei.
Neutralitatea tratatele cetätile
sdrobite, catedralele ddrâmate- barbarie, barbaria
räsboiului, dar vede lumea : ger-
sunt tari, sunt mai bine de cum
s'ar crede,
pe ce cuceresc.
In Germania ori unde se un ger-
man e veselie de nedescris. In fieca-re ce
la un timp - bucuria germanilor
creste pe ce cresc succesele, de astA
Franta. La Charleroi francezii sunt FRANCHET D'ESPEREY
tuti, e prima deziluzie agerea pe francez.
tot frontul care se spre sud
numai punctul de est, la flancului.
interea germanilor e vijelioasä ca in
gia. Lima frontului la Verdun, r
la apus se apropie de Paris, la Meaux.
lumea crede zile Parisul va fi
vestit
Dar timpul acestei Inaintári sunt
nevoiti scoatä o parte de trupe din front
sA le trimeatä grabnic Prusia
pätrunsese cu violentá disrugeau
calea
In timp armata francezä terminase
centrarea se in strategice mai bune
ca la Charleroi. Deci avantagii pentru aceastä
: ofensiva prin retragerea
pärti din trupe pentru cerintele din usia
orientalä; trupele franceze erau pe deplin concen- FOCH
trate ; indeplineau toate conditiile tactice francez.
strategice. Mai era un avantagiu foarte mare
provenind din inselarea germanilor asupra
trupelor franceze. Germanii retra-
gerea prelungitä a francezilor, au cre-
zut cA acestia sunt demoralizati cA nu vor trece
la ofensivA. germanii au inaintat astfel
pregäteasca terenul urma pentru o
eventualä defensiva.
Joffre a ordonat inceperea mare! lupte
Marna, care a dat mult pe germani
i-a stabilit aproape toate au
timp de an, dela Septembrie 1914
Septembrie 1915.
bucuria dela 'nceput a germanilor s'a
schimbat in Ingrijorare, '0-au clädit cele
mai mari sperante pe victoria francezá.
Faptele aspre de räsboi, de germani
Belgia in parte 'n nordul le fusese
räsplätite cu prisosintä de in Prusia orientalä. FRANCEZ
Dar atmosfera de presa contra
www.dacoromanica.ro
268 DEMETRESCU
DE PRIZONIERI RUSI PE FRONTUL GERMAN. IN FUND NENUMÄRATE

TUNURI CHESOANE CAPTURATE.
www.dacoromanica.ro
RECHIZIT1E.
EUROPEAN 269
DE CAMPANIE.
www.dacoromanica.ro
DE PACE DIN SOISSONS, PE BOMBARDÄRII.
270 C.
germanilor a contribuit ca devastärile pustiirile rusesti Prusia

neobservate.
Se putea vedea rusii nu tocmai pentru liberarea
civilizajiei, dar faptele erau socotite ca o räsbunare contra
purtärei germanilor in
Belgia räsbundrile se
in totdeauna la tri-
bunalul public de circum-
usurätoare.
Oprind contra-6fensiva
francezä, forti-
ficá tot frontul pe tea-
trul de apus al räsboiului,
apoi mai din for-
militare din acea par-
te pe frontul de
Francezii se fortificäsi ei
de-acum pentru
multä vreme un rásboi
din transee, cu obuze cu
MARBLE DUCE traectoria REGELE ALBERT
NICOLAEVIC1 be de din aero- AL
plane, cu mine
bile, cu gaze
In Prusia se ca un mare in ale rdzboiului
burg, un militar retras pensie, dar trudit de de ideia cum ar putea
apere mai bine Prusia orientaiä de o eventualä invazie a Acum
are ocazia execute in ceeace a presupus teorie. Hindenburg
prinde pe rusi de printre lacurile Mazure, ei nu se pot
retrage mai multe corpuri de armatä ruse sunt decimate.
la timp pentru a repune in puterea germanilor.
In schimb austro-ungarii, care avusese avantajul i.nei mai grab-
LUPTELE CARPATI. TRUPE AUSIRO-UNGARE TIRALIORI.
www.dacoromanica.ro
RÄSBOIUL
nice pätrunsese in Serbia in spre Lublin, sunt

respingi in scurtä vreme fugriti Bosnia in Galitia.
Pentru noi, cari eram mai aproape de aceste teatre ale räsboiului, res-
pingerea austro-ungarilor are o influenta covar§itoare. Multora le chiar
convingerea monar-
hia nu e
suporte in
care a angajat.
De ad
se tot mai pro-
mitátoare mari deci-
sive ruse§ti, mai
ales ofensiva
sia fusese scur-
vreme dezastrul
din lacurile Mazure.
se apropie
Germania se simte oare
care lipsä de
vernul dintr'un
GERERALUL CADORNA escesiv spirit de preve- G-RAL BOROEVICI
italian. dere, reglementeazä trupelor de
fabricarea
vinderea acestui pretios
aliment, dar mäsurile acelea dau impresia Germania e de foa-
mete. Mai bine de trei luni aliatil au fericiti cu speranta Germania
va fi capituleze din cauza foamei, la
menea probabilitate, se merge de departe cu neprevederea pentru eco-
nomia nationalä, se opre§te aproape intregul export cerealelor dis-
ponibile.
Trec räzboiul urmeazá. noua recoltá s'apropie se
imperille centrale n'au capitulat de foame. In schimb germanii nu sunt
GARÁ LA FRONTIERA PRUSIEI ORIENTALE, DUPÁ RETRAGEREA GERMANILOR.
www.dacoromanica.ro
medic belgian la
un ranit In ajutor.
din Franta, la
räsárit simtitor in Polo-
se a de Vistulei.
In timp se constatá
incercarea aliatilor de a forta
Dardanelele nu reu§e§te.
dar pu-
terea germanilor nu s'a istovit,
turcii se aratá viteji ca'n vre-
de
Numai Austro-Ungaria face
discordantä. Ea din nou
Bucovina din Gali-
tia. Trupele ruse, ce au dat
pe germani dela Vistula
i-au fixat linie de tran§ee
pe Rawka Nida, se
Galitia Car-
pe cari trec unele puncte
pätrund Ungaria.
In regind
aliatii obtin un recunoscut Nu au
un tratat pe regina dama care
mare succes vine in spre a le
cu Italia; pe care o pe toti cu mArinfniia curajul ei.
din Tripla
Situatia se prezintá foarte grea pentru puterile centrale. Armatele
ungare respinse apárate vremelnic doar de rezistenta a Carpa-
a reluat pentru a treia oarä ofensiva in Prusia orientalä. Se
impunea o mare o másurá deosebitä. schimburi de ve-
Berlin duc la solutia pentru eentrale.
are capitole 1) armata austro-ungará e Incadratä cu
ofensiva trebue pe tot frontul de cu fortele
cu cu intrebuintarea enorme cantitati de munitiuni.
incepe fie executatá cu zile ca Italia
declare räzboi Austro-Ungariei.
Când acea declaratie s a produs, ru§ii erau disloeati din Carpati, de pe
Dunaietz din Prusia orientalä, iar statele pe cari aliatii le a§teptau
intre foc de partea odatá cu s'au oprit brusc pe
a fost de pentru
cá luptele pe de pe la mijlocul lui April, continuau
www.dacoromanica.ro
273
Septembrie, cu pentru austro-germani ; italienii erau

pentru care luptau in Alpi, mai ales schim-
atmosferice, de neprielnice
In cursul ofensivei austro-germane care i-a dus pe centrali
Riga, Dvinsk, Minsk, dincolo de Pinsk, Volhinia la granita Basarablei,
aliatii din Impätrita
s'au ocupat mai
ales cu chestiuni
de seamä: fabrice mai
multe munitli re-
facá, folosul ali-
anta balcanieä, prin aju-
torul
Constantinopolul
porneascá o
dela contra
Vienei.
Fabricarea munitiilor
de bani de
material, lucrä-
erau la dispozitie
CONTELE ZEPPELIN
ca mobilizati, a dat -RA LUL GERM.V. GALLWITZ
näscocitorul baloanelor nele rezultate aprecia- Narev
dirijabile. bile. de
munitii ,
celei de austrogermani la Tarnov dat
prima chiar a doua linie de germane in
Artois Champagne. .
Demersurile Balcani n'au dat nici un succes aliatilor.
In timp ce atacurile contra Dardanelelor släbeau, Bulgaria
cauzei germane printr'o de teritoi Tracia de Mo-
cu intentia de a merge la ocuparea Macedoniei
be§ti, Bulgaria a dat prilej aliatilor legAturile diplomatice cu ea.
Grecia, care mobilizase ca
de prevenire fatá
de mobilizarea Bulgariei,
schimbat brusc
tica prin
Venizelos cu u-
nul de coalitie.
schimbare a
de neutrali-
Greciei de Im-
prin
barcarea de trupe la Sa-
Ionic.
Schimbarea de
dine din Grecia a dat
gariei
declare imediat VON DER
DE LANGLE DE Serbiei. Dar timp ce
General francez. Grecia Venizelos General mareffal.
times
germanii o viguroasi Ofensiva aceasta
ca o urmare a diplomatice suferitä de Impätrita
in Balcani. Scopul austro-germanilor, prin aceastá ofensivä
OALENDARVL www.dacoromanica.ro
1916.
274 C. DEMETRESCU
EVACUAREA UNUI SAT PE CARE A-L OCUPA

BELGIENI.
vädit pentru toti : ei prin Serbia un drum drept spre

Constantinopol, unde sä se opunä cu toatá energia la atacurile aliatilor con-
tra Turciei, ceeace de fapt duce la pästrarea pentru germani a drumului
de uscat spre extremul OHent.
Serbia a cerut ajutorul Greciei, in baza unui tratat secret dela 1913, de
a se reciproc bulgarilor. Grecia a räspuns cä Serbia nu
e numai de Bulgaria tratatul amintit
ajutor. Astfel, la venirea trupelor de ajutór din partea aliatilor säi,
Serbia e silitä sä lupte in timp contra austro-ungarilor, germanilor
bulgarilor.
Acestea sunt faptele de seamä petrecute in räsboi la 'nceputul lunei

Pe ce ele au fäcut in mintea celor
cari nu puteau situatiile cu
aprecieze de rezistentä de atac a fiecäruia dintre statele aflate
TSING-TAO, SAT DE CHINEZ, DEVENIT 12 ANI UN

GERMAN INFLORITOR EXTREMUL ORIENT,
DE JAPONEZI.
www.dacoromanica.ro
I: \ 275
CE RÁMÁNE DIN I3ISERICA DIN IN
UN CANTON PE LINIA SPRE TARNOV, UNDE FUSESE INSTALAT

UN POST RUS OBSERVATIE.
www.dacoromanica.ro
C.
Faptele mereu calea pe

ce lumina se in mintea celor
prudenta puterea de fas-
cinatie a formulelor magice umanitare.
Dupa un an de groasnic, nu
nimeni nu poate mai va
mai räsboiul. Dacä s'ar acum sau.
la incheerea anulul 1915. victoria ar fi indiscu-
a germanilor. Dar dusmanii acestora spera.
sdrobeasca prin prelungirea mai
a rasboiului. Poate fie iluzia de
a aliatilor multipli. Nu ne pro-
SARRAIL
General Dar din cele petrecute 'acum putem face
de constatari de interes general
trage unele invätäminte de un interes pentru noi.
Napoleon cel mare pentru un glorios are trebuinta de
trei lucruri : bani bani ! Spusa lui a cu prisosintä adeverita.
acest Niciodata nu s'a cheltuit de mult ca'n actuaL
S'a ajuns la un pe zi, socotind sacrificiile totale ale marilor
puteri aflate in luptä !
N'a fost pentru niciuna din ele sä numai cáci
s'au de o importanta elemente : munitiile
ferate.
au fost sunt necesari in dar viata
un armament, o mare cantitate de munitii o
retea de
Rusia aavut sacrifice sute de mii de luptätori raportul ei de infe-
rioritate de germani, ce priveste armamentul, munitiile ferate.
lar ofensiva din Septemvrie 1914 s'a oprit la Marna tot din lipsa
unei cantitati suflciente de Germania cu un numär inferior de oa-
de dusmanii ei, a putut pe toate fronturile, gratie
sale retele de ferate a putut rupe de ori frontul
oprit ofensiva din Septemvrie 1915. numai prin
buintarea unei enorme cantitäti de munitii.
Stiinta, ace! principal element de progres al
omenirei de Inflorire a civilizatiei, a fost
la o contributie
Submarinele, aeroplanele, gazele asfixiante, boni-
bele de minele explozibile, inlocuirea
zinei cu benzol, fabricarea artifi-
pentru animale a din pae pentru
oameni, sunt operele in acest
pe vechile contributii date militate.
forta presa
publicitatea genere forta
nu e dus numai de trupele cari ci
de milioanele pe la caminuri.
au trebuintä de de
la sacrificii publicitatea
MAUNOURY indeplinit de minune rolul ei.
coala, in genere, nu are o misiune
www.dacoromanica.ro
277
ea are schimb o misiune de

pregAtire, premergAtoare räzboaelor perspec-
pericolul ce Patria e un bun
profesor de educatie nationalä un minunat pro-
pagator al patriotismului, are misiunea
fiecare generatie pentru iubirea
-triei sacrificiul personal interesele ei superioare.
coala redusä la simpla predare a notiunilor de
nu nici a zecea parte
din marea ei misiune. E nevoe sä mai spunem,
ceeace am constatat fiecare, marele ne-a
surprins pentru indeplinirea
marelui vis al ? Ar fi dureros mai
punem mai vie lipsa
de noastre in misiunea de edu-
catoare ale natiunei. G-L GERMAN HEER1NGEN.
statele mari au fost
elemente de primul ordin pentru sustinerea rAsboiului, cu mai mult se
impune statelor mici sA uzeze de toate intelectuale ca, in limita
-puterilor sA se necontenit, ca fie capabile sA reziste cu
la respectarea demnitätei intereselor
unire o comunA lucrare a statelor mici e de logica cea mai
simplä. Din nenorocire de cele mai multe ori, statele mid sunt
mase urmä pe calea civilizatiei. Ele nu se pot ridica deci la conceptia
sacrificiilor reciproce pentru a ajunge la o conlucrare vederea unei
f atA de brutalitatea statelor mari, cari creazá drepturi
forta
nu se pot uni ca sA reziste in comun, statele mid vor pricepe,
dupA acest cA fiecare are datoria sA renunte la risipele bu-
cheltuiascA partea principalA din veniturile pentru
fortei armate a numärului
altA a unui stat mic e aceea de a dA desvoltare mijloacelor eco-
nomice pentru a cAt mai putin tributar statelor streine
spori avutia national& prin export, limp de pericolul
de a nu cu ce cAnd importul nu-i mai e posibil, cum a fost e
pentru noi, cursul acestui
Dar pentru dezvoltarea maximA a economiei nationale na-
-tionale, se impune o legiuire echitabilä pen-
tru toate clasele, cu drcpturi obligatiuni deopo-
pentru toti.
Cu cAt va o asemenea legiuire, cu atát
vom suferi mai mult de relele de azi, cari ne-au
lumei pentru evenimente
la care Vom suferi de relele de mAine,
cAd o organizatie economicA
rationalA, vom urmärile crizelor economice
financiare ce vor Europa din cauza enor-
cheltueli a simtitoarei a
de pricinuitä de räsbol.
Dar toate aceste suferinte la un sA ne
sA deschidem odatá ochii sA Intelegem
bine ce avem fácut pentru existenta
din viitor in vederea realizArei aspiratiilor
tre nationale. G-RALUL V. WOIRSCH
Octomvrie 1915 C DEMETRESCU.
www.dacoromanica.ro Comandantul Ivangorod.
VOPSEA EMAIL LACURI
ORICE CULOARE CALITATE
DE PROVENIENTA
OLANDEZA
CERETI MARCA
DELA. FABRICA
Rotterdam
Representat : GIUSEPPE DOGLIONI
STRADA MIRCEA 33.
1 9
PARFUMERII, SAPUNURI, CREME,
PUDRE, APE I
DELA
BANKMANNI
VIENA PARIS
SpeciaIitäti : SYLVIDIA, CLOU, CHEVALIER DU ROI,
VERITABILUL SPEICK
REPREZENTANTI:
DOGLIONI, BUCURE$T1, PENTRU BUCURESTI $1 MUNTENIA :
KLEINER, GALATI, PENTRU MOLDOVA $1
www.dacoromanica.ro
NEAMUL
Roman, de M. SADOVEANU.
omanul este gen in marele nostru scriitor poate

buti prin excelentä. Puterea de evocare, talentul epic iubirea
trecutului- pe de parte, pe de alta observarea asiduä a reali-
tätii darul de a tipuri, oameni vii, din umbrele trecutului, sunt
care indicau pe d. Sadoyeanu, ca pe singurul dintre scriitorii de
menit izbuteascä in acest gen. deci d-lui
Sadoveanu implinit fatá de admiratorii sM de
literatura pe care a cu un roman istoric, de
toatá strälucirea pe care i-o putea da un mare talent, ajuns, o po-
- variatä, la deplina sa maturitate.
sunt stränepotii acestor oameni,
aceastä istorisire de acum
scrie d. Sadóveanu, la
sute de ani, din
mea eau am scris-o in linistea
mea räsuuetul durerii
poate acum cititorul cu pioasá s'a plecat d. Sado-
veanu asupra cronicelor hrisoavelor vechi, in care stau scrise nácazurile
de pe vremuri, cai vedeau luate hapca de boeri
vicleni cu durere a povestit
acelör mosneni cu dragoste le-a
cat faptele, sufletul
Dar Neamul d. Sadoveanu a vrut mai cu seamä
arate cum au fost odinioara
aceasta operei sale un caracter social de mare importanta, romanul éste
un tablou Insufletit al unei de lucruri, al frätnântärilor
politice räsboinice din Moldova, de pe la veacului al 17-lea, ca
coloritul istoric atmósfera specialä a acelor vremuri sbuciumate.
Faptele se petrec la inceputul apoi in timpul a
Tomsa.
Tudor fecior de din tinutul Orheiulul, ce a
ani de zile largul lumii in multe sub steaguri
se simte purtat voe de dor tainic pámântul copiláriei
strämosilor Cäpitan oastea lui Tomsa, el luptá pentru ridicarea
acestuia la domnie, aduse de Irimia Movilá,
care Scaunul Moldovei, pentru ei, Alexandru. Tomsa biruitor
www.dacoromanica.ro
G. TOPARCEANU
se pe tron ; apitanul Tudor, ce scapä ei pe

Magda, fata Stroe Orheianu, care fusese rApitA de Cazaci,
cu satul unde-i dorm unde a
Acolo, el gäseste numai blästeme : mosia
fusese de boerul orheian. Din gura Mihu, ostea-
nul cum Ionascu, fusese uds miseleste, se
sculase pentru dreptate. Inconjurat de satului de rude, cäpitanul
Tudor jurA, mormAntul pärintelui uds, va va
penh-u dreptate.
Dragostea furtunoasä pentru Magda, fata asupritorului, abate
vreme din drumul datoriei ; oimaru cala pe
capätä dela Tomsa dreptate impotriva boerului
Dar domniile erau scurte pe vremea aceia. In zadar se cu
chiste in douA tronul lui Tomsa, sub comanda lui Tudor.
Tomsa, trädat de boeri, e biruit in- cele urmä. cu intoarcerea
Movilestilor, revine boerul Stroe din Polonia ca sA din
avutul räzesilor. De acesta, ne mai de unde astepte drep-
tate, Tudor face singur : el toatä chiar pe mor-
lui Ionascu, ucide pe boerul Shoe.
Pribeagul a prins rädäcini in dragoste sta-
torniceste de-acum satul lui, unde dreptatea e tot de trecAtoare ca
domniile care se perindau la scaunul nefericitei Moldove.
In cursul povestirii scenele mari, epice, se impletesc cu tablouri de un
realism viguros in cu episoduri de o fantezie romanticA f
meatoare. Cele caracteristice ni se par povestirile luptelor cu descrie-
ostilor alcAtuite din felurite judecata lui Tomsa, intrarea
in de pe.ptunci, serata din palatul marelui Vladimir
ribut, la care parte Elisabeta. frumoasa, cruda ambitioasa a
lui Irimia apol, minunata scenA de dragoste dintre Magda
pädurea mesteceni, pregAtirea pl&area rAzesilor in ajutorul lui Tom§a,
din Iasul vechiu, etc.
d. Sadoveanu sA le evoace cu de
artistice, printre care bogatia mlädioasä coloratA a nu stA mai
presus de rAnduirea limpede a expunerii.
Tipurile, dela armasul las, la Ilun Tätarul credincios
istet, dela inteleptul Simeon la Mihu,
care nu se dreptatea lui Tomsa ce aratA toate
turicele indreptärile», - sunt viguros sobru zugrävite. Ostenii au sufle-
tele aprige, ca care träesc.
DupA ce-ai cartea cu sufletul plin de viziunea larma acelor
yremuri tulburi. lar sentimentul care se degajeazä putere din toatä
vestirea, este dragostea a rAzesului de care-I
organicA a tAranului cu pe care l-a pururea cu
s'udoare l-a de-atAtea-ori
G. TOPÂRCEANU
CEVA SIGUR.
- AscultA, Mito, in care companie este ?
Cum sA ? Nioi nu cum !

-Nu tradat
www.dacoromanica.ro
FATÁ A MURIT
E frunza
de rugind...
a murit -
coase o
un steag de dimineafd -
alb
vremei
Doi cai in alb patru roate

la casa
fatd a murit,-
coase .
E iar... amintirea
iar vremi trecute,
Cu visuri,
de repede pierdute...
Trecut-au ani ani cu ele

sd-i
Din viata-i
Din viata ei, inchis 'acolo,
zidurile reci
Cu-acelap
dor de vremi trecute
www.dacoromanica.ro
Se scoald'ncet... aprinde lampa...
Mai casa...
ploaia pare un
Ce din de vremi
Cu vin uitate
Sperante... vise ne'mplinite
albe nopti,
In dorul ispite...
Un trist vorbe
Pornegte'n dulcea inoptare
lampa lampa
Povestea unei amare...
*
Doi cai in alb
la casa
a murit,-
patru
-
Pe
Lumini uitate la ferestre

pe zidurile
Pe dela 'ngropare,
Se'ntoarce, trist,un de rude...
Se
de grele
fata,
In ei singurdtate...
cd trudita-i frunte
la fecioara
Or la nevoile, ce
Neindurat, vor poartd...
vrea dar e noapte...

Plutesc mirezme de'ngropare.
cineva o
de ceva... Tresare...
e
De n'ar fi mai bine,
Sd fie ea pânza alba,
cele roate...
VICTOR
www.dacoromanica.ro
CRONICA
OPERA DELA TEATRUL LEON POPESCU ; ALTE INCERCARI DE

COMPANIA DE DE ;
PANIA GABRIELESCU».
in muzica de concerte festivaluri simfonice anul trecut s'a

bucurat de un prestigiu neobisnuit, nici a
zicei - muzica - n'a fost acest an.
Ceeace este mai de mult dorita pusa la 'Opera
din pricina anului acesta neprielnic pentru spectacole, sträinätate,
a putut fi in parte
nostri de cari pribegiei, din oras in ora
aiurea, s'au intors cei mai multi, gratie acestei strangeri la
s'a putut o de alcátuitä numai cu elemente
trupá de operä a putut fi gratie desinteresului
material nobil cu care un de tineri studenti au reusit
aproape toate elementele vocalice de valoare.
a in sigurantä prin prezenta in fruntea
de d-lui D. un apreciat un mare
indragostit de muzicá.
Multumitá acestui concurs de imprejurari 'Opera a putut rein-
via, dupä aproape de ani, dela disparitia celei formatiuni de
nationalä.
pe au apärut in creatii superioare, esind elemen-
tele de frunte ale noastre.
In fruntea impus prestigiul de care se aiurea marea
noasträ Drögulinescu, incomparabilä ale
facilitati de emisiune extravagante surprinzätoare in coloraturi i-au
atras America faima de 4Privighetoarea Romaniei».
A uimit, a aceastá prin uimitoarele resurse vocale de
care dispune gratie drora a ridicat spectacolele cu eRigoletto»
la insemnätatea unor adevärate särbâtori muzicale neobisnuite.
De aceastä voce tot de pe de mládioasä
in atacul dexteritätilor a uimit, in concerte, pretutindeni, prin dat
din pietrele de incercare ale marilor printre care se numará
spre cea mare bucurie a noastrá a tuturor.
www.dacoromanica.ro
D-SOARA MARGARETA RADULESCU, BARITONUL A.
TENORUL BASUL NICULESCU BASU.
www.dacoromanica.ro
SOPRANA ENRICHETA BASUL G. FOLESCU, TENORUL
BARITONUL TENORUL DUM1TRESCU-SYLVA
www.dacoromanica.ro
LÄUTARUL
Cei tenori ai trupei : dramaticul R. Durnitrescu-

Silva au adus. ambii, pe prestigiul unor elemente de
valoarea mai apreciabilä a creatii pe urma ckora s'au impus
tuturor.
a dat un Radames din absolut la nivel ca voce
ca prestantä creatiile marilor tenori dramatici ai timpului ;
d'al doilea Ducele de Mantova, din Rigoletto», in Cavaradossi din
aosca a strälucit prin unei voci conduse cu mare
pricepere.
Ca un al treilea tenor al trupei de aceiasi valoare s'a prezintat
.&efänescu-Spira, a anume pentru partea Du-
celui din gRigoletto», cu care simpatia obsteascä,
clu-se ca un element de valoare mai apreciabil cu nu s'a dat
la o parte, dela micile ca Arlequino din «Pagliacci, - le-a
impus prestigiul de apreciat.
Trupa s'a bucurat de apanagiul a douä voci alese de baritoni : Jean Ata-
Costescu-Duca.
Jean Atanasiu partea bufonului din in aceea a lui
nasso din «Aida», a uimit a electrisat realizandu-se, gratie
voci deplin omogene tot de de «Aida» «Rigo-
letto», la sfärsit. de «Cavaleria», «Pagliacci, «Carmen*.
E poate cea frurnoasä voce la noi in ultirnii ani amintindu-ne,
trecere, de inceputurile sfioase ale acestui element, astäzi pretuit ridicat
in slavä de nu putem trece cu vederea cä studiile le-a fäcut in clasa
maestrului Eliade, apreciatul profesor de dela Conservatorul din
fost bariton al de pe vremuri.
De din aceiasi de s'au ridicat alte elemente apre-
'date : Demetrescu-Silva, Jean Nicolescu baritonii
.Nedelcu ceeace dovedeste inraurirea unei bune metode asupra
lementelnr ce trcc prin clasá.
al - esit din clasa maestru-
lui D. Popovici-Bayreutli - s'a ilustrat partea lui Scorpia «Tosca»,
aceea a bufonului din «Rigoletto», Valentin din «Faust., Alfio din
Tonio gPagliacci» Escamillo din «Carmen*, atkea
rora le-a dat pe amploarea voci impresionante
scenica pe care n'o obtine deck un excelent al
ca A. Costescu-Duca.
Vocea de bas a lui Folescu a sunat maestoasä in Mefistofeles,
Ramfis din «Aida», dovedind cä este un element de o incontestabilä valoare,
de un rar simt artistic, ceeace-1 impune pentru formatie seri-
oasä de
Alte elemente afirmate aläturi de aceste forte ale de de pe
iarnä au fost : soprana Rodrigo, un element de mare utilitate,
bogatele sale resurse vocale ca prin repertoriu pe care este
soprana Margareta o voce bine
si care a o la nivelul de mari
mentate; Rabega, afirmat ca element de fortá in 4Cavaleria.;
barifonul a cärui voce mlädioas a dat mult farmec
pärtei lui Silvio din 4Pagliacci» altor pârti din «Rigoletto»,
etc.. impunandu-se ca element de valoare.
Nu putem trece cu vederea nici debut basului
Pátrutiu, din care a fost o revelatie, ca
mijloace vocale, pentru multi din. n'au avut parte pretuiasa
rará voce, din anii de
Toate aceste elemente toate aceste spectacble au reusit multumitä
bunei realizate incredintarea bagbetei lui E. Massini, un
www.dacoromanica.ro
CRONICA 285
;maestro» con§tiincios stare puie In valoare calitatile ele-

ment in parte.
De aceea succesul moral al intreprinderi de de ne
garantia succesului tormatii de pe baze
temeinice.
Succesul formatiei de pe le-a dat putinta formeze corn-

altor elemente In frunte cu Stönescu-Cerna, basul
impresionant al lui Niculescu-Basu, delicata subretä Bodescu, soprana
Feraru-o vote foarte bine soprana
garela Rödulescu, baritonii A. Costescu-Duca tenorul
lescu, comic Fotache tenorul comic Damian- totii reu§ind
dea o serie interesantä de fi rege», 4Cavaleria»,
gliaccio, «Faust», «Dragonii lui Villars», 4Stradella»,
major», In concentrare»... opere opere
interpretate ca lumea aceste elemente cu pricepere de
Franck Mendelsohn.
trupä de tenorul Demetrescu-Silva, comicul Ciucurette
subreta Florica Florescu, incepe activitatea un repertoriu opere
comice de ope'rete concursul elemente de valoare, sub
unui vechi al muzicei scenice dela noi Alecu
zicant maestru apreciat.
asemeni conditil cu patru trupe existente, de de
scenicä nu se Poate spune s'a in anul
BARBU
TEAMA DE
bal). - Ia Elizo, nu s'a pronuntat jude-
aseará ? CA a mai ori cu tine ?
Fiica. - nu s'a pronuntat. ; m'a numai,
dacA tu rAmAi mine , caz cand mArita
NU FACETI EROARE!!!
PAUL MILKER
FURNIZORUL CURTEI
REGALE
SE VIS-A-VIS DE
e
ADEVARUL"
www.dacoromanica.ro
[
PARINTE ? SAU
FRATE MAI MARE ? SAU
I PLU DORNIC
DE BINELE COPILULUI
SAU COPILEI
AI UN EXCELENT
MULOC FACI MARE
ABONEAZA-L SAU ABONEAZ-0 LA
a
AL
DIRECTOR ESTE D. C. G. COSTA-FORU
OARE CUMVA SINGUR PE LUME, DE BINE,
NIC D'A FOLOSI COPIILOR NEAMULUI ?
DELA SAU ACELEIA UNDE
CARTE, UN DE ABONAMENTE DE IMPARTIT COPIILOR
TINERILOR MAI LIPSITI MULOACE, SILITORI. -
VISTA COPIILOR A LE VA CULTIVA
FLETUL, LE VA VEDERILE SIMTIRILE, LE
VA DA GUSTUL NEPRETUIT AL CITITULUI.
REVISTA COPIILOR A TINERIMEI"

INSTALATA IN CASA PROPIE, STR.
8 BIS, POETULUI, SUB
TROPOLIE), 6 LEI PE AN IN EDITIE
10 LEI PE AN IN EDITIE DE LUX.
mii i la avantagii.
www.dacoromanica.ro
CANTECUL
Tu muza mea, tu vis al fericirii,

mele
tristul al
Au 'n noapte stele...
erau de de iubite,
ele
Cdnd seara le
Lumina da viaM
fund de grddinile 'nfloriau;
Jar lumea negura
cele stele
s le .un ;
Dar, pldnsetele lui nu ajungeau
Acolo, sus, cerurile
de April,
a razele
Pe fruntea
Acesta a 'nceput le sdrute...
lar alintörti,
In care necunoscute,
S'au_dat cu
Venia
'n durerea,
de stelelor
- Voi, nu ce e mila cd,
De visurile ne'mplinite!
mor, 'n vai! nu !...
De ce mi-a dat mie iubesc

dulce
La voi, zi noapte, md göndesc...
Mi-e dor de voi! Mi-e gura
De focul vostru, o, iubite stele !.,.
De mild,
Voi nu ce lacrimile mele!
tot de dorul pdstorul,

Muri 'ntr'o seard
lui amorul;
lar stelele, gura
S'aprind mai mutt cam mirate : --
Cu ce-am de nu ne mai ?
razele cad
KOSTYA
CALENDARUL www.dacoromanica.ro
1916. 19
dela C. de Argeg. Suveranii patrund in
dela C. de Cortegiul in urina Suveranilor.

www.dacoromanica.ro
PARASTASUL DE UN AN PENTRU REGELE CAROL.
In ziva de 27 Septemvrie implinindu-se un an dela moartea
marelui Rege Carol I, la toate bisericile. din s'a
oficiat un parastas
a unui public La bisericile de ca la
templele de confesiuni, de asemenea s'a oficiat parastasul
de un an. La multe biserici, ocazie s'au aju-
toare la prin respective, din legatul
Carol acest scop.
C u deosebitá ceremonie s'a oficiat parastasul de un an la Curtea-de-

Arge§.
Din in afará de trenul obi§nuit de 7.12 minute
neata, a un tren special la 7.30 pentru mini§tri,
demnitari ai Statului reprezentantii un tren regal care a plecat
din gara de Nord la 7.45.
Dela ora 7 dimineata peronul gärei de Nord plin de lume. In afará
de invitatii pentru trenul special au tinut sä salutul pios
or suveran un mare numär de bucuregeni, cari au plecat cu trenul de
ersoane.
Trenul special a sosit Curtea-de-Arge§ la ora 11 dupä 15
a sosit trenul regal. Gara ora§ul erau pavoazate cu tricolore cernite.
nu mai cel de anul trecut, apätase acum un
racter particular de vioiciune, era negre§it o neobi§nuitä, acum când
sosise atâtia vizitatori din din tará.
La ora 11 jum. curtea mänästirei e bine populatá. lau fata

mini§tri dr. C. Angelescu, Al. Constantinescu, Em. Porumbaru, V.
Mortun, G. Duca d. I. C. Brätianu, Consiliului, P. S.
Konon Mitropolitul primat, I. P. S. S. Pimen Mitropolitul Moldovei, PP.
SS. LL. Episcopii; apoi- : Teodor Rosetti pre.§edinte de consiliu, Al.
Marghiloman partidului conservator, C. Stere, profésor universitar,
Take lonescu, N. Filipescu, Nicolae C. I. Istrati, Al. Catargi
maresalul regale, general Robescu, C. I. Nano, secretarul general al
Ministerului de externe, Emil Petrescu Capitalei, Mihail Ferechide
pre§edintele general general Jugureanu, general Costescu,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Curtea de
www.dacoromanica.ro
dela Curtea de Suveranii parastas.
contra-amiral Eustatiu, general Culcer, colonel Brociner, d. G. N.
presedinte al de Casatie, general Mevrocordat, general
general general Paraschivescu, medic general general
rescu, colonel Portocal, Oscar Chirlacescu, adjutant G.
d-na Esmaralda Manu, Toroceanu, general adjutant Presan, G. T.
Kirileanu, profesor dr. Obeja, dr. M. Minovici, Al. G. Alexandridi
general al ministerului de flnante, dr. Gerota, Barbu Crasan primul
presedinte al tribunalului Arges, prefectul judetului, colonel
mir, D. Hagi Teodoraky presedintele Carnerei de comert din Capita
ghel Saligny, C. Dobrescu administratorul bisericei, Petru
ceanu administratorul Casei scoalelor, etc.
La ora 11 jum. precis MM. LL. Regele Regina päräsesc palatul
dela C. de Angec. cu
spre mormintul
indreaptä spre mânästire. Se formeazä astfel un impunAtor cortegiu având'
in frunte pe adjutanti ai Curtei. Vin apoi MM. LL. Regele
Maria, mare de cu decoratii. AA. LL. RR..
Principesele Elisabeta, Maria Niolae
doamnele onoare.
E adânc acest cortegiu. lumea e pätrunsä vizibil de
un se väd de lacrimi.
Clopotele adaugA o notä mai emotionantä. Ele au sunete
ce se armonizeazA intr'o rugAciune maestoasä profundi
La intrarea MM. LL. sunt salutate de membrii guvernului,
de Casatie, de Conturi de Apel, de dem-
nitari de generali.
www.dacoromanica.ro
PARASTAS DE UN AN PENTRU REGELE CAROL 295
Onorurile militare au fost date de o companie din reg. No. 4

comanda d-lui de cohortele de cerceta§i :
Hu§i, etc.
Serviciul de este oficiat de L P. S. Konon Mitropolitul Primat,
asistat de clerul corul bisericii.
M. Regele apoi la mormântul Regelui Carol cu
umezi face o rugaciune. M. S. Regina Maria E un moment
emotionant.
Paräsirea bisericei face cu acela§i ceremonial.
Majestatea Sa Regina Elisabeta n'a asistat la acest divin. Indu-
rerata S'a rugat la mormantul marelui aproape
ore slujbä.
Parastasul dela C. de Suveranii manastirea.
La ora 9 jum. dimineata M. S. Regina Elisabeta de Principele de

Hohenlohe a luat parte la un serviciu de pomenire, oficiat de P. S.
chimandritul Dionisie staretul
La ora 12 au fost invitatitor. La una in
tamentele Suveranei, au luat parte MM. LL. Regele Ferdinand, Reginele
Elisabeta Maria, AA. LL. RR. Principii Principesele, I. P. S. S. Mitro-
politul Primat, I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei, d. ceilalti
membri a d. M. Ferechidi deputatilor.
La a doua au luat parte invitati Casa militará a
M. S. Regelui.
A fost in timp o de .100 pentru populatia
säracä. CRONICAR
www.dacoromanica.ro
PROGRESUL SI ANIMALELE
- REPLEXIUNI ASUPRA ANIMALELOR FOLOSITOARE STRICATOARE -
timpurile aceste evolutive se pare e mai mult

chestiunea, unele sau altele dintre animale sunt
folositoare sau stricatoare la care grad. Este folosul ce ni'l
aduc cele folositoare absolut numai relativ ? Tot dau-
nele din partea Mai ales tendintele omuhii modern
a fi cu natura, poate intim de mult,
pretind chiar naturei in starea ei virginalä,
de a culturei» toate ei care
nu se pot Prudenta omului modern trebue afle mijloacele
indeplinirea compromisului ce se impune, spre a
culturei mijloacele ei distruggtoare a tot ce e
de altä de a o pästrâ in
stare. asemenea de au
rintele trebuintele noastre incontestabile. Cultura pretinde
sporirea veniturilor materiale prin folosirea a tuturor
rurilor naturale, dar trebuintelor vietii senti-
mentelor, excursiunile locurile petrecere de varä, spor-
tul a. Cultura este un factor e
vorba de schimbarea, sau starea ei
turalii, toate frumusetile ei ce ni le face.
aici viata anima% vom purcede convingerea,
diferitelor animale dintr'o anumit
scade necontenit, dar medie rämâne totdeauna constant.
Aceasta regiunile neatinse de prin urmare
de influenta sau a omului. Cu
stau lucrurile inteo regiune cultura omeneascl. Atunci
codrii dispar locul se intind câmpii ca in
locul de Drumul de fier
muntii, torential-
nioarl. E vorba la grad omul sub astfel
schimbarea «biocenozei» sau comunitatea tuturor animale-
www.dacoromanica.ro
PROGRESUL 297
ce sub
sunt dependente aceste E mai departe vorba.:
in ce sau la care grad, este omul stare
care ii folosindu-se de
de instrumentele de strivire, sau le
pe cele din netliate. Aici trebue
constatat mai care animale stint de care
stint stricatoare.
Ori miraculos s'ar tot* trebue constatam
e departe de a fi rezolvita deplin.
pomenim pe de privire al
totul e stricator ce ar putea primejduiasca cumva starea vâna-
PEISAJ
cu ar putea fi chiar vorba de animale de

in folositoare. In virtutea privirilor moderne amintite
mai : ne va putin o nedumerire,
de a just bun. Numai
cu de stricaciune, dar aid
de unilateralitate. ne in mo-
ment la de vânatoare ale statelor moderne, vom
la convingerea, anumite puncte din ele ar trebui sau.
www.dacoromanica.ro
.298 DR. E. BOTEZAT
schimbate, ba chiar principiile din care pureed aceste legi, de

sul carora sunt ele, sunt gresite, mai bine necores-
punzatoare felului modern de a de a simti. Astfel se
pune modificarii legi. folositor negresit
este el agriculturei dar el
aceastt stricaciune ce o aduce, nu numai prin carnea sa ci mai ales
ce se trage din a
acestui vânat.
Ursul alte fiare
din codrii nostri aunt
daunatoare, dar
le sustragem
nostri
odor ! Oare nu plânge
Europa de vest
acest farmec
din padurile s ?
Sporirea
lui vânat folositor,
cred ar da un con-
tigent mai preferat
de hran pentru
pitoare goana
lui domestice.
Protectiunea
de munte (de ambele
specii) peste tot
ar spori
cestui care
fiarele mai ar
prospera, de pe
unele altele s'ar
scoate prin- arendarea
taxe
pentru bucatä, veni-
turi din care
BUNESCU la pägubasi fie aceste
un punct
semnat bilantul
giei vânatoarei -ar o probabil putin relativ
foarte In tot cazul este animal stricator d. e. de câmp
inimicii ar deci protejati.
acestia ar fi de amintit mai ales care se
aproape numai Gândindu-ne astfel putem merge mai
departe, le trecem de folositoare pe toate
pitoare (nocturne diurne), poate singura exceptie a ulilor
palumbarius nisus).
Pe pasärilor rapitoare se poate cu oare-
care e foarte anevoioasä constatare la mân-
www.dacoromanica.ro
ANIMALELE 199'
de insecte. Intre insecte sunt principali ai

turei, unele
d. e.
toate aceste
- e
prin larvele
stare
declararea
altii - precum
animalul adult. Cu
de folosi-
toare, de ce. adic insecte folositoare, precum
bina, unii sau - furnicele care vreun
care rgmâne de - dar mai insec-
tele care stârpesc un mare numgr de omizi. Se pare
stârpire mult mai cea din partea
A. Ban a constatat mod convinggtor cele mai multe
dintre omizile de - care se hrgnesc
omizi - 'erau atacate de ichneumonide. Astfel vedem
N. VERMONT PEISAJ
trus de un mare de ichneumonide care nimi-

numgr mult mai mare de omizi cucul
se astfel drept multe alte pasgri
ce tree de folositoare, mai bine, nu putem le
aranjám lista stricgtoare. Coada altele
uncle pitulici (Muscicapa) distruggtoare de
omizi. alte pasári crezute distruggtoare, aunt mai de
d. e. (Alceda) prigonit de care ne-
gresit pesti, dar mai ales de se hränete mare
parte cu de care prin stria o mul-
time de tineri de prost de nobil.
Dar daunele provenite din partea animalelor mai .superioare (mai
ales mamiferelor nu pot fi intensive ne
a nimici prin toate felurile de mijloace,
du-se premii din partea pentru sthrpirea con-
form de precum de parte nici specii
www.dacoromanica.ro
300 PROF. DR. E. BOTEZAT
nu sunt de fapt de folositoare, precum presupune legea

tiunei sau a anatului folositor. Studiul bioceno-
zelor raportul reciproc al animalelor din aceiagi regiune
preponderenta specii are drept urmare inimicilor
In fine se o astfel de corectare restabilire a echilibrului
biocenotic chiar activitatea inimicilor ordinari ai
prepondereazi, ci prin catastrofe ce ca prin minune numirul
animalelor preponderente. Exemple de felul acesta sunt prea cunos-
mai ales cercurile silviculturale agriculturale. Origicum,
astfel de animale este de mare, inat nu vom
stirpirea a ci vom o isprivim
de ce ele Incep a deveni periculoase prin sporirea prea mare
a (D. e. misurile profilactio pentru risandirea filoxe-
rei, a.).
Dar animalele care nici nu se pot prea tare, aducindu-ne
chiar din daune, nu le vom fie chiar
din indicate privire la caracterul decorul
dar mai pe aceasta mai pot fi un is-
vor de venituri care ar pentru daunele ne
dim la lup sau la pisica din codrii
ceasta trebue s'o facem rezon la care suntem nu numai
ci chiar protejim d. e.
striaciunile de albine a de omizi, amintite mai sus. Tot
astfel ne vom la animalele decorative, care nu stint
toare altfel numai ochiul coloritul, formele
Oare nu trecem vederea, sprintena stria din
un sau pui de ? Nu ne va
un sentiment dureros, nu o vom veda mai mult pe
a noastre» din crâng ?
va fi, se vor trece cocostarcii cocoarele, stolurile
nu ne vor mai impresionh, nu va mai
glasul sau al nagâtului prin intunericul noptii din
drumurilor de ? Cum ne prezintAm inaintea
generatiunilor ce au ?
Da, ideia modera a protectiunei naturei este un lucru foarte serios,
ea este un product al trebuintei omenegti ; trebue ne
cu seriozitate la acest In timp ne la spo-
rirea veniturilor materiale. poate ar aparenta, aceste
probleme opuse economiei se exclud, trebuesc
cate o care numai are cont de
trebuintele sociale. Poezia, izvoarele ei - la care
se animalele noastre, pe freamitul codrului, zgomotul
torentilor sau stincilor - este tot o a omului,
alte lucruri la care el nu mai poate precum d. e.
la amintirile istorice. Ce jale ne pitrunde, la din
mele Moldovei de emblema României ne bourul,
uriagul piept voi-
nicii neamului nostru, nu mai este vietätile de pe fata pämân-
tului !
www.dacoromanica.ro
PROGRESUL 301
Dar din norocire nici plumbul, nici capcanele, nici cursele, ba chiar
nici otrava nu nimicirei animalelor
au in privint/. foarte mare cul-
tura cum se ea este mai
invergunat. Economia modern/. strivegte dar chiar
cea mai de folosirea lemnului tlierea
huceagulni räpe§te locurile de clocit, vechii prieteni, pri-
vighetorile, sturzii ceata se tree aceste
e in adevIr culturit, in modern al
trebue tie cont de aceste lucruri. Animalele
tente trebue pot fi eel putin nu fie totul nimi-
cite, dispgrute, dar existente alte - sau
anumit vânat strgin, conditiunile vitale sunt favorabile -
troduse. De sigur nu va fi mare lucru d. e. anumite contigente
de codru ar fi lasate In naturalitatea prin introducerea din
strlinfitate s'ar face, vreascurile sub picioa-
rele zimbrului ca pe Aceste-pe exis-
tente timpul, ai din
jertfite, ba probabil un vânat atractiv, ar intrece chiar
loarea acestei prin venitul de pe In
teren.
Cultura, ce e drept, nu le unor locurile de clocit,
ba altora i le sporegte chiar. d. e. ce se
tind in locul mlagtinilor de sunt priel-
nice sporesc decât numärul päturnichei a. Unele
se aclapteazä la cele nouk d. e. parcurile
noi foarte bine, pentru ce chiar cultura influenteazä
de mult asupra faimei unei regiuni. cultura modifia con-
care sunt fundamentul mai principal al faunei
unei regiuni, are deci asupra biocenozei.
numai sporirea veniturilor materiale rafinäriile luxului
aceea ce se atunci, se 'ntelege, in zadar ne vom
conservAm creatiunile naturei pentru trebuintele sen-
timentale, a a Dar sä ne
aceastä chestiune mai are o parte din care poate fi
Omul, sentimental/ are nu-
mai nevoie nici una din nu nelmpäcatä.
Cultura are sä le mobilizeze aläturea eu afle
mijloacele a le toate-trei conform cerintelor
parto dintre sentimentele nobile este In viata mo-
adorarea naturei de a de
dese ori de contact ea. Aceastä
in timp pästrarea se In starea ei origi-
eu codri cu ei ce In ele.
nici poate sä fie omul, cum s'ar
ca se desfaa ea, cât timp cea mai
chemare a fiintei mai perfecte, de a fi activ la ? Acesta,
in ce privegte echilibrarea trei ale vietii
omenegti, spre deosebire de anormal la care aceastä echilibrare
www.dacoromanica.ro
302
impiedecatg, fie naturale sau artificiale

blazarea, fudulia numai acesta munca, dar nai-
vitatea sa a fost va fi de iubire pentru
produsole ei. Drept aceea vedem poetii de renume alti
mari ai tuturor neamurilor timpurilor pltrunsi de iubirea
cea mai a naturei a neamului drept urmare a ei. Nu-
mai in care iubire expresia, este feluritg.
naturei, deci produselor -mai ales a
podoabelor ei, este un fundament solid pentru progresul cultural.
deci in consideratiune cele amintite raport
cregtere a de tot felul, mai sporirea
numgrulut oamenilor dar prin culturei, ajunge la
chestiunea mai sus, a animalelor folositoare
nu e de o de lesne de
rezolvit, precum se pare e in existente ale
moderne.
ce priveste natiunile din statele mai tinere, care
drept 'model experientele de cele mari, veche, bine
.ar fi, pune la tendintele moderne 'care tot mai tari
contra pgcatelor vechi, pentru binele vii-
-tor, dintre cari pe noi aici apárarea produselor
ca timp fie culturei. Drept nu e lu-
cru ugor punerea in a compromis de da-
dar pentru aceea e un lucru mai serios.
(Rev. Pädurilor)
PROF. DR. E.
al Academiei Romano,
ADAUS FATAL
plac zi§ii oameni de ori simpatizati cei
spun, mai mult mai ales la baluri..
nu ca spun pläcut !»
un oferind Poftiti, domni-

serviti-vä e o calitate cam tare.
Un A, de acestea se numai
un copios.
-Dar de ce te uiti de nesimtitor la doar nu-

-mai de aseará sunteti
azi m'am trezit mi-am venit in
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL
INST. DE ARTE MINERVA"
BULEVARDUL ACADEMIEI, No. 3. -
CLASICI
(OPERE COMPLETE)
334 pag. Ou o de A
Toateversunle lince eroice ale bardului
dela .Doine etc.
pretul lei 1.50
Teatru Volum de 400 pag. Scenele comice Mama Anghe-
lu§a, Kera-Nastasia, etc., etc. pretal lei 1.50
Teatru : vii,
Cinel, Arvinte Pepelea, dela Sadagura, etc. pretal lei 1.50
Teatru Alte lucrAri de teatru ale genialului scriitor : Ia§ii In car-
naval, Kir Zuliaridis, Ginerile lui Hagi-Petcu, Simziana Pe-
pelea, etc. pretul lei 2.-
Teatru IV. Comoara nemuritoarelor opere : Sgarcitul risipitor, Cetatea
Lipitorile ciocod, etc., etc.
lei 1.50
Teatru V. Dramele cele mari care au Incoronat strrducita
teatralä a lui : Despot-Vodk Blanduziei, Ovidiu,
etc. lei 1.50
400 pag. Toate fragmentele novelistice, de alltorii,
expunerea misiilor sale In critici seamt despre
autori contimporani, etc., etc. pretal lei 2.-
Poezii populare. cea mai de poezii
populare adunate de maestrul Alecsandri. Celebrele
balade §i
de lux lei 3.- lei 1.50
pag. tie G-.
Gr Co§buc cu despre Gr. Alexan-
drescu», de loan Ghica. Poeziile, epistolele, fabulele,
mele, traducerile proza puternicului scrütor.
Poezil. Beldicean u a a simtit
Beldiceanu lucruri totul originate i o culegere a poezulor
sale de mult a§teptatA.
de lux lei 2.50 lei 1.25
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL LIBRÁRIEI
Istoria Rom4nilor sub Viteazul. 412

pag. Cele mai pagmi de istorie
care limba asupra sbuciumate epoce dela 1595 -
1600.
de lux lei 3.- lei 2.-
Poezii. Boliaci este eel poet
Cezar social al nostru. In el se luptele
1840-50. Editiunea e sub Petre V. Haneg
lei 3.- pretul lei 2.-
Poezii. 410.7pag. de St. Toate
poeziile marelui poet, toate legendele eroice,
despre a aror valoare nu e nevoe sä mai vorbim.
de lux lei 3.- pretul lei 1.50
Oitim mereu numeroase descrieri de
lätorii ale autorilor avem In ro
frumos din de românese. Astfel sunt
Descriesile lui la cum
a descoperit d-1 Petre V. care le publicat In editura
nervei. Scriitorul ne duce e Dunäre. prin Bulgaria, la Ounstantinopol,
In Egipt, Palestina, In Asia ce e mai interesant - la Sf.
Munte la 3,4acedoneni.
lux lei 3.- vol. lei 2. - vol. 11
(Romane). Oele
Bolintineanu Manoil Elena, eu scene din vieata
dela 1850-1860 frumusetile Sunt
duse originale cu un interesant studiu, ca prefatä,
de d-1 V.
Edifia de lux 3.- lei 2.-
- Vol. I. Teatru.Dram
comedie, : Noaptea furtunoaa,
pierduta. D'ale Carnavalului, Näpasta, etc., opere care au
gloria s'au jucat mare pe toate scenele
noastre. pretul lei 2.-
ol. Nuvele povestiri, : Fáclia de Pagte, Hanul lui
Manjoalä, Loturi, altele, adevärate capo-d'opere novelistice
cari au fost fie In volume fie prin diferite publicatii.
pretul lei 2.-
Vol. 111. Note, Amintiri, adevarate juvaere de
de poezie, numai acest mare scriitor a
literaturei noastre. pretul lei 2.-
eenr
scriitor moldovean al megtegug de a povesti fost

nimeni Intrecut
Editia de lux lei 3.- pretul lei 2.-
Poezii postume. Editia de
Ohendi, p3g. Poeziile scoase din manuscrisele
ale poetului. lei 1.50
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL LIBRÄRTEI
Literaturd populard. inedite. pag.

dau poeziile populare adi.nate de marele poet, dimpreunit po-
vestile in versuri prozá, cu minunatul poen :
de lux 3.- pretul lei 1.50
pustiu. Roman inedit 300 pag. Editia
d-lui L Scurtu. Singurul roman cris inescu.
lei 2.-
Scrieri politice literare. Vol. (1870-1817
de d. I. dorescu Kirileanu, cuprinzand scrierile
politic critico-literar.
de lux lei 3.50 pre 2.-
de (poezii). pag. care 1-a nemuritor pe
Eminescu, astAzi completh, riguros de d.
I. Scurtu originalele aflate la Academie. pretal lei 2.-
Articole politice. culegere de de
din care putem cunoaste marea dragoste pentru interesele
pricepere multele cunostinti ale marelui dispärut. lei 0.80
vechi noi.
Filimon pag. Prefatä de N. un
scriitor mai bine ca de amor
luptele zilnice din viata boerilor din a
trecut».
lux lei 3.- lei 1.50
Discursuri politice, publicate de N. Pandelea.
F Vol. I. 1888-1901. In acest sunt adunate
rostite de acest mare bärbat de stat parlament
Intruniri publice, In prima a sale
dela la 1901. Filipeseu este teoretician al doctrine,
conservatoare, doctrinä pe care-o expune o fortä incom-
parabilä.
de lux lei pretal lei 3.-
Vol. 1. printre cari Ion
GhicaI Ghica a strälucit mod deosebit, aveau darul de a scrie
mod aträgAtor, chiar au avut a scrie studii, cum este cel
de fatä, de caracter Sunt instructive pline de
adevär «Oonvorbirile economice» ale marelui al neamului.
de lux lei 3.- preful lei 2.-
Vol. 11. Ouprinde partea a III-a din Economice»,
minunatele finale despre Bucurestii trecut.
Vol. Fermeatoarele atre Alexandri».
Vol. IV. opere uitate ale lui Ghica inedite. Ghica
apare sub fata mai putin de de politic.
«Amintiri din pribegie», «Omul
«Ochire asupra <Organizarea noastre
re de comunicatie», etc.
www.dacoromanica.ro
IV LIBRXRIEI
Toate volumele au o interesana la fine indice o

tablä d-lui Petre V. Haney.
de lux lei 3.50 lei 2.50
pe care
Golescu Const. (i inicu) marele boier dela 1830 poveste§te
de at! activ lui Europa pune mereu
ce acolo ce noi. cuprinde numeroase
tratiuni e de un studiu asupra lui Golescu, datorit d-lui
Petru V. Haney.
Ursita. Romanul acesta scris prima de
activitate a marelui poet ne
stráluzitá a marelui Voevod tefan-cel-Mare, tuturor.
lei 2. -
Vol I. Legendele sau Basmele Românilor. Pre-
fatá V. Alecsandri. 448 pag. Editia II.
sfátos», cum poreclit Ispirescu, a In acest
o adeváratá comoará de povestiri minunate, luate din popor.
Edifia de lux lei 3.- lei 2.-
Vol. II. Scrierle mai putin cunoscute ale
me§terului povestitor. : basme mitologice, vietile marilor voevozi
fan Mihai, descrieri de alátorie snoave.
Multi care au buna
se osteneasca pentru Intärirea credintei
pazá sufleteascä a nu au la o carte spre a le
servi ca model pentru predicile ce ar fi Indemnati le Lipsa o
cu prisosintá acest volum de mare valoare.
lei 2.-
Discursuri. Aláturi de Mihail
Barbu Katargiu constituie fala oratoriei ro-
Convingere In cugetare de limbá
o vreme scriitorii oratorii dru-
Publicatiunea a apárut sub Ingrijirea d-lui Petre V. Haney.
care a desvoltata, un indice de lucruri altul
de cuv:nte.
de lux lei 5.- preful lei 3.-
(1834-1849). Vedem aici
o parte din maturitatea
tineretea
marelui scriitor, orator de stat vremea studiilor lui
In Franta Germania, precum aceea a dela 1849 In Mol-
dova. Scrisorile sunt reproduse chiar originalele din Biblioteca
Academiei române de d-nul Petre V. Haney sunt
de o introducere, de indice de lucruri, de nume proprii de cuvinte,
precum de vre-o 20 de ilustratiuni.
de lux lei 3.- lei 2.--
Vol. Editia II-a. In acest prim volum
se studü polemici : Poezia ro-
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL L1BRÄRIEI V
la 1867. Limba in jurnalele din Austria. In contra direc-

tiei (1868). Directia (1872). de cuvinte, etc.
Vol. II. II. Ooprinde studii polemici de
precum: Despre limbei romane. Asupra ortografiei.
Neologismele, Contra Barnutiu. Progresul adevärului,
III. Critice. Editia II-a, cu un adaos, : Literatura
(1882). Poeziile traducerea d-nelor
Sylva Mite Kremnitz. Teoria romanului poporan. Literatura
Istoria d-lui Oaragiale. Poeti critici. End-
nescu poeziile lui. Oratori etc., etc.
de lux lei 3.- volum lei 2.-
Negri literare. Pagini din
publicate abia
editie co
de lux lei 3. lei 1.50
Nicoleanu Stamati pubhcatie Ingri-
jitä de d. Bogdan-DuicA. 350 pag. din cei mai buni mai
putin cunoscuti scrütori vechi ai nogtri
editie excelenta.
de lux lei 3.- preful lei 1.50
Vol. I. Proza, cu Chendi
Ed. II. Oostache Negruzzi este
mare prozator al nostru, volum, - in care so coprind
istorice, lui, articolele critice-literare -
prin faptul poate fi socotit ca fundamentul prozei noasti e literare.
2.-
II. Poezil. Negruzzi a scris putine dar unele din
ele ating un artistic. El indeletnicit mai mult
cerea In versuri aceastä a fost un virtuos. tradus
din Victor Hugo, precum satirele epigramele vestite ale Printului
Antioh Acest volum contine poezii
pretul lei 1.50
Vol. Teatru. Negruzzi a fost unul din emeietorii teatrulai
in Moldova. A piese originale. A tradus din diferiti autori
striini a indicat aceasta gustul
de lux lei 3.- preful lei 1.50
Poezii. a tuturor versurilor ini-
Nenitescu I mosului autor, a activitate literart Academia
a de
preful lei 1.50
Vol. I. Literatura. Editia
Cu o de Il. Chen& E. A
versuri scrise de Odoboscu in prima sa la
1855) acest volum contine acestui
al rornâne. pretul lei 2.-
Vol. II. Articole critice. Odobescu a fost de toate un de
iar lui a fost de a aproape
toate : literaturi, estetici, special arheologie, filo-
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL LIBRÄRIEI (MINERVA»
logie, pedagogie altele. al doilea al scrierilor cuprinde

numeroase studii pe toate aceste lei 1.50
Vol III. Arheologie. Profesor de arheologie, Odobescu Inchinat cea
mai mare parte a acestei Escursiile lui arheologice,
ca sunt adevArate giuvaeruri literare se citese cele mai
frumoase nuvele.
Opere. Editia Un 400 pagini,
Pann Anton prinzand toate mai mari ale popularului
scriitor : <Povestea vorbei», la », (Nastratin etc.
Scrieri. Ast&zi al marelui Al. Russo are
strglucirea de vremuri, gratie tocmai
scrierilor sale desmormântate fie din manuscrise fie din
publicate In acest volum.
Edifia de lux lei 3.- preful lei 1.50
Proza (Suvenire contimporane), o serie lungi
romane, foarte atrlgatoare cuprinsul
variat minunat pevestit. Editiunea a sub Ingrijirea d-lui
Petre
Eneida. Traducere de Pandelea. Oea mai
epopeie a nogtri, Romanii. In ea se povestese
In cele mai mai armonioase versuri, pribegiile eroului Enea
d&ramarea Troiei glorioasele Inceputuri legendare ale poporului
roman. d. Nicolae Pandelea, a redat textul exacti-
tate cum se numai In traducerile europene
lebre. In privinta traduc&torul aturnat versurile lui
ace mai literar muzicall, ritmatá, care
locuiegte succes versul. pre lei 2.50
246 pagini. Povestirile lui Adam sunt

de se Indepárteze dela
adevárul Multa originalitate, precum propriu puternic,
ne fac sá recomandám cartea lui Adam. preful lei 1.50
Constanfa E minunatá descrierea acestui al
Imprejurimele sale atrágátoare, legendele din
vremuri trecute. Nu se mai poate o cartea lui Adam, ci
un poem al Numeroase valoarea
preful lei 2.-
Pe vaträ. glume 250 pagini. Táranul
are o literaturá din care autorul a cules
o ne-o In acest volum. preful lei 1.50
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL «MINERVA» VII
Aripi Mate. Povestirile din volum au toate o dramaticl spe-

cialá adeseori gustata de cititori In mod deosebit. preful lei 2.-
Caleidoscopul lui Mirea. VoL I. Versurile
color doi poeti pentru muzicalitatea arta
care sunt au fAcut fie citite de lume
cititoare. lei 1.50
Caleidoscopul lui A. Mirea. Vol. II. culegere de origi-
nale. Acest al doilea volum ne face dovada frumoaselor
sugiri cu care A. Mirea a fost Inzestrat, succesul este din-
nainte asigurat. lei
Cireful lui Luculus. culegere de proz1, remarcabile prin
originalitatea inspiratiei prin forma care sunt
preful lei
«fantomele« sale sunt evocári aci pioase, aci sarcastice

din trecutul apropiat, interesante documentare prin felul de tra-
tare. preful lei 2.-
1ntuneric. Auto rul es te un nume In
i rodnica sa activitate a fost
dincoace de Oarpati acest volum, menit de sigur repare o
asemenea sá ne bucure. lei 2.-
B la aparitia
Maria. Versurile tinerei poete degi nu au
mai dinainte
In volum au fost foarte comentate, ceeace ne face
reviste,
le recomandám tuturor. lei 1.50
Roman, traducere de Radu Baltag. Ma-
rele scriitor, creatorul naturalismului francez In litera-
dat In aceastá lucrare o de mai aträgAtor
realism. lei 2.-
Feciorul. Cele lucrári literare ale
Baltag itor, din care observatiei ijusteea
situatiilor se releveazá toatá puterea. lei 1.50
Dor 250 pagini puternica nu-
velá pustiu», foarte apreciatá de critica
competentá, scriitorul acesta, care mai presus de are farmecul, ne
mai dá alte pagini de aceiagi emotionantá. lei 1.50
PDpasuri 206 pagini. Admirabile schite de vánátoare,
de un umor ales sánátos precum vestitele povestiri :
Lorenzo, Copilul de care au interesul
eititoare, cel mai mare grad. lei 1.50
RapsodU Qi balade. Minunata muzicá inspiratá a .versurilor din
sodii balade, menitá sá migte auzul, dau
dreptatea acelora care dela au incredere
tAnärului poet. preful lei 1.50
PoezU. 170 pagini. d-lui
Zaharie sau, pentru forma i pen-
tru duioasa filosofie quasi-ImpAcatá, ne cuceresc dela cele
versuri. pretal lei 1.50
www.dacoromanica.ro
LIBRÄRIEI «MINERVA»
278 pagini).
Bassarabescu I. Inteun stil elegant vioiu, sobru
concentrat, ni se dau puternice caracterizari de umor obser-
vatie pretul lei 1.50
zugrave§te din bucuregteana,

unde lumea interesanta a mahalalelor ne apare scene pline haz,
pe oricine. pretal lei 1.50
Taina. 250 pag. Ni aceastá carte un de schite
care vor bucuria tuturor. lei 1.50
doctorului. Scriitorul matur ne In acest volum o
puternice caracterizari de situatii tipuri, viu colorate, fárá a fi
constituind un volum literaturá serioasá.
pretal lei 2.-
Pe drumuri. viata sbuciumata a
Beza pagini literare pe simtul notelor
interesante din viata mai un literar
mai pronuntat. Cartea d-lui Beza un pas mai mult In
2.-
Din satul carte de povestiri
Boteni-lonescu tr'o smältatá coloratá acele
din ne vin eroii d-lui lei 1.50
Povestiri din 150 pag. unui
eu toate de haz,
pe pretal lei 1.50
gar. Roman din viata
Bjornson. cu acea de
observatie, cu acea iubire de oameni §i naturá, care ne face ido-
latrizám un scriitor. pretul lei 1.50
prelucrate
Caraivan Virgil La cu
Pove§ti
de un pe care
d. 1-a remarcat inceput. pretal lei 1.50
Chipuri Din d-lui Cazaban
rásare o mare dragoste adevár o mare price-
artisticá. lei 1.50
Ce nu se poate spune. care altii ar putea
neobservate, autorul ô
originala In fiecare din povestirile acest
volum. lei 2.-
Sale. nou icoane
pezi, prinse de sarcasm vioi, cum §i unele descrieri
In mod just, In totul
unui consumat, arta lui me§ter e vorba
ne mi§te. pretul lei 2.-
Preludi.i. 210 pag. Studii asupra scriitori-
Chendi Emmescu, Bodnarescu,
Iuliu Radu Rosetti, etc. Se ce zgomot a aparitia
In lumea literara. lei 1.50
www.dacoromanica.ro
LIBRÄRIEI «MINERVA»
Folletoane. 256 pag. Alte studii despre diferiti autori

astfel, pentrua o parte au fost publicate ca foiletoane prin zia.
rele românesti. lei 2.50
de observatie asupra noastre
rare, date forma cea mai In aparentá, forma de cronia. dar
care in realitate este forma cea mai grea, cand ei este atât de
consistent. lei 2.50
Grdnicerul. Unul din scriitorii ti-
M. (Priar) neri a cu
e din ce in de amatorii de frumos.
pretul lei 2.-
povestiri In care ni se de interes tipuri
peripetii menite ne adeviruri sociale palpitante,
totul veridic lei 2.-
Pe Schitele Oioarlan nu numai
moase, dar unele din ele cu nuvele,
sub forma mai lei 1.50
nostru. Povestirile acestea sunt adevarate din viatä
de un ochiu pátrunzátor. lei 1.50
AdudiaoasLeawae.
Constanta
de femeie redate Intr'o coreett
la pretul lei 2.-
autorul Baladelor idilelor. pretul lei 1.50

in Editia adause.
In care marele din Iais,
dovedeste puterea unui popor se pe o Inflorire
pretul lei 2.-
Doamna Oltea. Poem dramatic In versuri, glori-
Ludovic figura a mamei lui tefan Mare.
lei 1.-
Roman din viata micei burghezii naive In atingere o
de parveniti, de bani de lei 1.50
Daudet 1Seaapnhuo. SuRcocesaunl
ducátorul l romanul de Maupassant l-a ne dea
pe eel mai realist mai tandru dintre autorii mai
lei
Hagl-Tudose. lui Hagi-Tu
unut din cele reuiste ale puternicului
scriitor autor dramatic. de mai mare efeet.
pretal lei 2.-
Sfinxul. autor lumea de
Davidescu toate zilele, In de varieteuri, In spelunci
elementuele stranii care-i trebuesc spre tulbura cititorul,
www.dacoromanica.ro
X «MJNERVA»
spre a'i Infige In creer arta lui, spre a'l impresiona dofinitiv.
Davidescu aceste desválue destule care-lfac intere-
sant. lei 2.-
In ce std superioritatea anglo-saxo-
nilor probleme sociale, sau de
educatie, de naturä ni se pun In fiecare zi, vedem tra-
necompetintä, suferim de o carte care
lumineaz1, care ar putea fi temelia unei alte educatii, unei alte
sociale economice. N'am avut limba o carte de
importanta. deosebire tinerilor co se aflá pe
punctul de alege o lei 2.-
242 p. din viata
port, pe care autorul ne-o cu
simple, dar sigure. astfel cá ne intereseze,
pretal lei 1.50
Rdsplata. medin cunoscut autorului, mediul apelor cu orizonturi
nemärginite, redat sincerá simplicitate.
Din stufului. Multe multe idile, povestite un
de dragoste atingátoare pentru eroi din lumea oragelor
din lumea rátácitorilor pe apá. lei 2.-
Amintirile Amintirile sunt un gen de a
povesti care cucere§te prin sinceritate, adevárul e
totdeauna mai interesant podoaba lei 1.50.
100 de basme istorioare
Delatismana Cornelia I pentru 320 pag. Dati
piilor citiri cari le innobileze inimile, le sufletele
Aceastá carte e mai nimeritá pentru ei. lei 2.50
La trei Un primitiv care spun e
Dragoslav loan auzite, care i
succes. lei 1.50
P. Dulfu care a pe vremuri
Dulfu feluritele isprávi ale lui acest volum se
vedegte a fi un poet plin de simtire. lei
a
caract eazá pe toti modernii, care In cazul d-lui Victor Eftimiu
realizeazá prea interesante, lei 2.-
Ringala In toate unele nedrepte,
neindreptátite, lucru dovedegte ajeneze»,
drama s'a impus lectura ei este o pentru iubitor de
literaturl. lei 2.--
Fantezie In 6 acte In versuri, care a
In deajuns la reprezentatiile ei spre a nu mai fi nevoe
noi literare puterea dramatic& ce sunt cuprinse aceastá
operá. pretul lei 2.-
Doamna Bovaq. Roman, revázutá, tra-
Flaubert ducere de Ludovic Daug. Oel mai roman din
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL LIBRARIEI «MINERVA» XI
cate le-a Flaubert, cea mai fericitä alegere care o poate face un
traducator printre literaturei franceze. preful lei 2. -
lamb& Un roman, un adevárat poem al antichitatii, meticulos studiat
Inchegat, unul din succesele marelui Flaubert. lei 2.-
lui Odobac. In acest volum de
povestitor ale lui G-arleanu, ese suficient In evi-
oricine poate constat progresul ce l-a regretatul gcriitor.
lei 1.50
pe-o geand. Nuvelele postume din acest volum fac
dovada Insugiri de povestitor de poet delicat al
durerilor, pe care le le-a Indurat.
lei 2.-
Povestiri morale pentru 180 pag.
d-na culegere de povestari morale, puse
tinerimei, nu poate aduce foloase reale durabile.
1.50
Cesar. Teatru, traducere a cunoscutei
N. po-d opere gemalului Shakespeare.
lei 1.50
Autorul privegte
cum este, scideri,
exagerari. lei 1.50
Floarea lubirel. Ni se povestesc agezat care
le urmárim un de multumire pentru
rare care nu ne sgudue totugi ne lei 1.50-
280. Se aci 40 de
Gorun Ion caror este genere tama a a
lei 1.50
Lume Puterea. de observatie realismul uneori escemv al
autorului, fac carte o de o valoare deosebita.
lei 2.-
graiuri din Bucovina.
Grigorovitza cu numeioase ilustratiuni.
Inteun cadru limbei moldovenegti se
aceste interesanet scene. lei 2.50
130 primit
bucurie d-lui Goga. Din ele rásar ac-
centele de durere ale unui Intreg popor Ingenunchiat, iar Academia
a premiat aceastá lei 1.-
pdmântul. Poetul recunoscut, ale cárui versuri puternice au
avut un de mare rásunet, ne In acest volum toate poeziile sale
din publicul cititor se poate cel mai favorit
poet al nu e cel mai putin productiv. lei 2.-
Din zidurilor. Poezii de aceeagi originalitate,
coardile cunoscute mai armonios, vede lu-
mea cu o privire mult mai
de
-e iubit, otelit
lei 2.-
Editia Luptele suferintele
Hodo Constanta fratilor nogtrii, au In d-na Constanta
www.dacoromanica.ro
XII CATALOGUL LIBRKRIEI
interpretul mai cald vibrätor, de romanul acesta se va

mare de oricine. pretul lei 2.-
Departe de Nuvele. Talentul puternic al d-nei Hodo§, este o
fiecare cititorde literaturä va acea de
dramatismul care caracterizeazá operá a scriitoarei.
lei 1.50
pe Tot nuvele. Acesta de e genul mai potrivit
pentru un temperament de inventiv In subiecte dramatice, care ar
cere fiecare cadru mai larg, ceeace ar
nu ar mai fi spre cititorului. lei 2.-
Lu pta pentru Acte lámuriri pri-
vitoare la faptele din martie 1906 când d-nul Into-
de tineri scriitori, s'a ridicat inpotriva dreptu-
rilor limbei noastre. pretul 1
In sec. Vol. 1821-
1840). Nu este, spune titlul, numai o istorie a literaturei románe,
ci o istorie a române din acea epock reconstituitt
acea pâtrundere putere numai marele istoric N. putea
o pretul lei 5.-
Istoria In sec. Vol. (Dela 1840
mace). Epoca rena§terii noastre literare a marelui istoric un mate-
rial pe de bogat interesant. Lucrarea e un
ment lei 5.-
Cuvinte adevdrate. 346 pag. Moravurile presei ale unor bárbati eu
primejdioase deprinderi pentru binele poporului puse In adevärata
aceste de o valoare netágáduitá lei 2.50
trecutul romdnesc, pag. comoará
de cuno§tinti In limpede artisticá. Oricine e dator
ale noastre.
ni le istoria. lei 2.50
Neamul Ardeal ungureascd. 2 volume. In aceste
marele ne descrie foc lumea Ardealului. Sant
pagini de toatä frumusetea e bine ce a väzut peste hotare
marele lei 5.-
Mare Viteazul ca Intemeietori ai bisericii
nilor din Ardeal, 48 pag. Ou ocazia práznuirii lui Mare, la
2 1904, a aceastá Inaintea Academiei
Române, rostul mitropoliei Românilor din Ardeal.
50 bani
In chipuri
icoane. 220 pag. Ilustratit Se vorbe§te
despre doamnele voivozilor, despre obiceiurile trecutului, despre mor-
mintele voevozilor, de toate lucrurile scumpe neamului
lei 2.50
sfaturi ale unui ca oricare 256 pag. Minunate
idei luminoase scápáräri de Prin aceastá carte d. N.
dovede§te este un cugetátor original. pretal lei 1.50
Neamul românesc In Bucovina. 250 pag. Un cald patriotism strábate
aceastá carte despre rostul suferintele Bucovine,
Instrainatá. Nici o paginá nu va rámâne necititá de care va
cartea aceasta. lei 2.50
Prin Bulgaria la Constantinopol. de comoará pentru
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL «MINERVA» XIII
oricare doritor de a cunoaste particularitätile locurilor

ne de aproape, ca vecini ca interese. pretal lei 2.50
lumii al astäzi, 300 pag. Dustratii.
Oartea marelui Invátat ocupandu-se tocmai de cel mai apropiat
este deci cu pretioasä. Conflictele popoare,
prefacerile culturale lämuriri asupra oamenilor mari
pretul lei 3.-
Prin diferite reviste d-na Natalia
losif NataH a o seam versuri a etror cule-
gere in volum va face o mare pläcere cititorilor d-sale.
pretal
Zorile. versuri. Episod din
St revoluite ardeleanä din 1848. Figunle manlor martin
ai neamului sunt evocate cu cueernicia se
de ce cartea a fost dragostea In lumea cititorilor.
1 leu
Credinfe. Poezii In care a pus credin
a a simtit. Delicata simtire a a
Inceput pe toti cei care au citit aceste versuri, astfel numele lui St.
O. losif, este de poet recunoscut. pretal lei 1.50
Din zile 120 pag. pietate suflul de cucernieie al
anilor de glorie din trecut, autorul ne oase pagini de poezie
asupra epocei lui tefan Mare. Lucrarea a fost premiatä de Acade-
Românä. pretal lei 2.-
Toate ce le-a flcut scriitorul din diferiti poeti
mari : Goethe, Schiller, Heine. Sylva. Lenau, Möricke.
multi acei cari au tradus versuri, putini au tradus ca St.
O. pretal lei 1.50
AL. Culegere de descdntece.
pag. misterioasg. a descantecelor,
care mesterele satelor, babele vräjitoarele, prin puterea superstitiei
adeseori minuni. pretal lei 1.50
N. pag.
Brun Roman din viata de aventun a romanilor
cedoneni. fie citit acest roman scenele, aci
dramatice, aci fioroase, multe traaturi cari oglindese
moravurile acestor conationali. lei 1.50
Livescu Florea Marin Nu se =vine. 140 pagini. Regule
practice de buna Intro
oameni. Nici unui care se pregAte§te intre In grea
a vietii n'ar trebul carte. pretal lei 1.50
zgecaarRdene emdai eTr aaldulucie .LSoatnid
datoreste parte chiar romanului pe care d-1 O. Sandu-Aldea,

tradus pentru românesc. lei 2.-
Gr. Alexandrescu, Viata operile lui.
Lovinescu Eugen Printre scriitorii nostri clasici Gr.
drescu un loe de frunte, astfel un studiu despre ope-
rile lui de vreme asteptat. pretal lei 2.-
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL LIBRÄRIEI «MINERVA»
lui C. Negruzzi. Studiu tot documentat asupra celui

prozator al Moldovei. prelul 2.-
In d-lui Lungianu se deosibese
prin grija ce pentru tot ce este
loare locall, traditie ziceri, ele au o valoare docu-
mentarth pretal 1.50
senine. odatá se adevárul puterea de a
teresá e cu mai mare elementele miste
nu sunt strMne cititorului, ci mai mai apro-
piate de cunostinta pretal 1.50
Fete. 320 Intreae
Manolache se sufere pagmele
Gheban», «Maria Magdalena», «nria curtilor», sunt de o
putere de pretul 1.50
senine. Versuri printre au
autorului numele de poet al trecutelor
triarhale, au suflul poeziei. pretal lei 1.50
Din lumea basmelor.
publicate de autor Oonvorbin literare»,
din Sibiu, limbá frumoasá. lei 3.50
Corn versuri a
a regelui David,
comparatiilor. pretul lei
224 pag. Ou multá verva, cu
D. adevär cu adeváratá simtire
româneascá, analizeazá basarabcan, diferitele stári sociale
care compun Rusia de azi. pretul lei 1.50
ie experimentald. 240 pag.
Experientele au
gFiziolo asupra teoretice
aceastá carte adevär, chiar prin forma cum
Viata plantelor, devine extrem de interesantá oricine.
pretul lei 3.-
Maupassant Guy aIgI-.a paud
lui Maupassant de a sufletele, a se poate convinge

oricine citind acest volum, tradus din mai talentati scriitori
pe care-i avem. pretul lei 2.-
Viata de boem. de d. V. G-.
Murger Henry Henry a unul din mai fini
hologi, cartea este o capo-d'opera adevár El a §tiut
scoatá chinurile mai mult banale prozaice ale vietei de artist
nerecunoscut fárá materiale, o povestire fermecátoare,
pretul 2.-
Fabule Istoricul
Negoescu S. Cristu hteratura lui. un studiu
nostri, se dá o culegere a celer mai bune fabule care le
avem. pretul lei 1.25
www.dacoromanica.ro
ntem? ? m murim
carte de eel mai mare
popularizat&). pentru
ce vor ce este omul, din ce organe se cum.
functioneazd ele, mai cum se moare.
stratii foarte reu§ite foarte numeroase
lucrare important& lei 2.-
Olânescu Adina.
In Cugetdrile dovedesc aceasta cu lei 1.50
Poezii. Cum s'ar mai bine
Ecaterina versurile acestei poete, de amintind d-1
N. seriitorul do cunoscut'§i iubit, are cuvinte de
pentru ele. lei 1.50
Mai tare ca iubirea. Schite nuvele de un autor
a cu umoristul american M ark
Twain lei
DomnifaViorlca.Ed.II. Autorul aci un roman, duioask
dar duioask atinge tragicul.
lei 2.-
o Editia II-a. Ziarele cele mai chiar la
aparitia au vorbit despre carte, curg&tor,
de originalitate. lei 2.-
Prin dragostei. Ed. IL stil totul deosebit de
rilor celorlaltLaproape special, autorul 13 care demon-
ce o iube§te. lei 2.-
iubim ?Ed. nou al fecundului autor, unde
tile de povestitor modern interesant se pun In relief.
lei 1.50
f ericirea se D. Vasile Pop intereseze mijloacele
cele mai putin D-sa drame puternice care
de pagini. 1.50
lubirea e biruitoare. Harnicul scriitor ne un
masa publicului cititor.
lei 2.-
de frumoasd. chinuitoare trebue fie pentru
femeie, §io pune : e frumoasá
trebuie se i se spune :
e§ti ! - Autorul problemk
lei 2.-
dragoste din ochi. Succesul acestei din scrieri datore§te
sigur sentimentale sudiate cu ingrijire, care s'a
lei 2.-
Vorbe
Popovici A C. de ale mai scriitori
ai omenirii : Homer, Aristotel, Seneca, Horatiu, Shakespeare V. Hugo,
Lamartine, Goethe, Schiller, Tiers, Voltaire,
Cervantes, Eminescu, Gr. Alexandrescu, etc.
lei 1.50
Marin. 200 pag. Povestire educa-
Petrescu N. Petra. minunat pretuind
onestitatea. mai pentru copii.
lei 1.50
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL
Prat. 300 pag. Lucruri väzute

aunte. Stil u§or. Ardeal din
sunt zugravite pe lei 1.50
Ededlueacar9 pvaogi n. odpuecne eNa .
Payot
tradusd s'a bucurat de un mare rAsunet. E o carte de Incurajare
teascIL. Mai ales intelectualii studentii ar sá o citeascl.
preful lei 2.-
Inteo noapte pe Are d-1 Pora pagini care
pot sta mod onorabil alátun frumoase, um-
de fantasmagorice ale cutárui Indepártat, are
gini mai limpezi In care vedem lucruri de toate zilele, dar are §i unele
pagini transparente, despre lucruri persoane pe care le recunoapem.
pre ful lei 1.50
poporulul
Rutenizarea date autentace de Un
BucovInean. 372 pag. despre una din cele mai Insemnate
din viata poporului ; prin ce mijloace se poate
pástrá populatia din Bucovina. lei 2.-
Epigrame. Un de tene In-
foarte care a auto-
rului un acest gen cultivat. preful lei 1.50
La pdmântului. Oartea a d-lui Rosetti ni se
tot farmecul unei cálätorii comode regiunile extreme ale frigului
zápezilor. E eel dint& In limba noastrá din larga poezie a
Nordului polar. preful lei 2.-
Din toate. Ni se aci o culegere de poezii din toate volumele de ver-
ale poet. Nu e mai mare sacrificiu par-
tea unui poet ? preful 1.50
Sadoveanu Izabel Impresii literare. 280 p.

unora din scriitorii
asupra
mai noi, pe cari
d-sa Intelege. lei 1.50
Povestiri. pag. itia IV-a. Oea din cae
care harnicul a intrat In
Povestirile sale pasioneazá pe oricine. lei 2.-
Editia 304 pag. Evocarea viforoaselor vremi a
Peripetii dramatice mi§cátoare. e
pretal lei 2.-
Editia II-a. 286 pag. premiatá de Academia
Povestiri din viata meseriaplor de prin fabrici, multe grele
necazuri, putine bucurii. Icoane dela jiuternic redate
preful lei
lui Mos-Precu. Editia II-a, 250 pag. povestire este un
capo-d'operá mai Indelungatá de adevär poezie unde ni zugrávepe
viata dela Alte povestiri Implinesc preful lei 2.-
Povestiri din 250 pag. Editia Drama dela 1877,
este de puternicul pagini de un Induio§etor
realism. de N. Mantu, V. R. Piecarski. lei 2.-
pag. Editia II. Roman. unei pärti a
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL LIBRÄRIEI «MINERVA» XVII
noastre, a micilor functionari din provsincie. Cu

cu coboará alesul povestitor suflete
umile. lei 2.-
Amintirile Cdprarului Editia 270 pag. cazarmá
diferite caractere descrise putere vioiciune. Tri-
alterneazá umorul. lei 2.-
unui 250 pag. povestiri din tainele
feluri sufletului omenesc. originale sunt
presiile copilului a soartá este In
unui ! pre lei 2.-
La noi 250 pag. Editia IL Viata unui sat de din Mol-
dova. Dragostea pentru pámántul vechiu, figuri
defilosofi rustici, nevoi, bucurii, ampiei románesti.
pretul lei 2.-
Insemndrile lui Neculai Manea. 228. pag. Ilustratii de Stoica.
cu mijloace inte-
dar lipsit de energie. de trist adevár.
lei 2.-
de demult. 250 pag. Simtiri tainice, ori gingage, ori dureroase,
eu zugrávite. Dovedegte volum ce adancá de a
are Sadoveanu. lei 2.-
de bejenie. 250 pag. In acest volum marele povestitor ne
una din mai puternice creatiuni ale sale, In figura vajnicului
Morocane, eroul povestiri. lei 2.-
Oameni locuri. 250 pag. de impresii totdeauna interesante
asupra oamenilor locurilor cercetate de autor,
pre lei 2.-
amintirii. 250 pag. Singur titlul acesta ne lume
totul e de mai ugor mai
Acesta e coloritul aproape In total al acestei
pre lei 2.-
Povestiri de o culegere de puternice icoane smulse din viata
acea limpezime de stil autorului.
lei 2.-
Apa morfilor Un roman, al treilea roman din a d-lui
Sadoveanu, larga a oamenilor Imprejurarilor
odatá ni se releveaza In mod cu totul Imbucurätor. preful lei 2.-
perindare de icoane luate din viata zbuciumatá totugi
de farmec patriarhal a satelor noastre. preful lei 2.-
Privel4ti dobrogene. Tainice amurguri In orizontul nemárginit al Deltei
povestiri din viata pescarilor, §i multe alte
lei 2.-
Neamul Ilustratii de Stoica. din trecute
se cu o mare de stil asupra cá-
ruia nu mai stäruim este vorba de Sadoveanu. Putem
numai cá acest roman istoric pare mai lucrare a
scriitorului nostru : e maturitatea care justificá din trecut.
lei 2.-
Doud Editia
Sandu Aldea problemá socialä foarte gravá. Oonflictul din-
tre proprietar sau tratat cu
multá artá competintá. pre lei 1.50
www.dacoromanica.ro
LIBRARIEI «MINERVA»
Drum popas. Editia II-a. Un scriitor format ne schite

de cAlittorie viguroaselimpezi, care intereseazt pe oricine.
lei 1.25
urma plugului. 250 pag. Editia Pagini impetuoase.
a vietii mai ales de pe malul dunlrean,
autorul a lei 2.-
Pe drumul 250 pag. «Frati de crace»,
«Datoria», «La sunt schito prea interesante, cea
este o dovad& de mare de inspiratie. lei 2.-
Ape Nuvele. d-lui Sandu, au totdeauna ceva din mireazma
a nostru, mänos aceia ultima sa lucrare
va fi primitä dragoste de fiecare. lei
Pe Mcirgineanca. D-1 Sandu Aldea de bine oamenii
din creiat din aceastä a sa o
mint lei 2.-
Carticica plugarului. Lucrare de mare care
vrea st ce st samene, cum, unde. despre unelte
ma§ini de plug&rie. romlneascä. lei 0.50
a cerealelor bazele ale
Toate datele pe cari se alegerea Imbunätätirea semintelor
spre a recolte minunate, lucrare de foarte limpede scrist.
lei 3.-
Sfaturile Plugarii de timp au
simtä lipsa cártilor In cari ar gtsi de in
aceastl. carte se dau sfaturile cele mai de clpetenie
lei 0.50
Sofronie Craioveanu Arhiereul.

Mateiu, Marcu, Luca Un volum forte, de peste pagini,
exact editia Sfântului Sinod al sfintei biserici autocefale
ortodoxe din 1905, cu a se citi evangheliile
Infi ecare zi a ; cu o introducere la fiecare evanghelist
mai splendide preful lei 4.-
za stafiunilor balneare.
u, carte de
tr'un gen care acum n'a fost
cercat la noi. Indicatiuni pentru bolnavi, etc. lei 1.-
alb& larga pri-
mire din partea publicului cititor, la prima ediite
a In prest o adevärat& furtunt. roman apare
Inteo editie foarte lei 1.50
Din 328 pag. Naratiune premiatä de
Slavici Academia Oonceptiune original& ca
plint reflexiuni frumoase. lei 2.50
Nuvele. I, 320 Editia II. Tanda», Scormon» «La cru-
cea din sat», audulea taichii», «Bobocel». povestiri admirabile
cari au fost traduse In limba germant aparitia bor.
preful lei 2.-
Nuvele. Vol. II. perdutt» este un mic roman, iar «Norocul»,
«Oomoara», mai cu vestita «Moara noroc», fac din acest
volum un model de literatuft. preful lei 1.50
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL LIBRÄRIEI XIX
autor Slavici §tie de frumoase povegti populare,

mai ales le de natural ! pretal lei 1.50
Mara, roman. mai puternia mai din lucrArile povesti-
torului Intelept, scriitor Slavici. pretul lei 2.-
Anecdote mai culegere
Sperantia anecdote de umor fin, In graiul po-
pular, redat de un artist megter. Th. D. Speranta care a cultivat
genul acesta, de datá s'a Intrecut sine, cartea
d-sale esto In interesantA originall. pretal lei 1.50
Din tainele Autoarea este
Tailler Emilia servatoare,
-
tele sufletegti ale eroilor din nuvelele sale §i-i In actiunile

o de pretal lei 2.-
Solovenilor. Un roman care
tema In cadrul raporturilor dintre pro-
prietar . pretul lei 1.50
Calea sufletului. Cartea aceasta pe care
cititorii primul Caton Theodorian are un mare
capital de de lucruri pe care ni
le frumos. pretul lei 1.50
Muzeul este un
Tzigara tat
un stilist. Oartea sa e
care de asemenea vorbesc cugetului inimii.
pretul lei
Arta in (Vol. Studii de mare interes de
mai mare actualitate, competenta autorului ni se
ne oboseascA. volum lei 4.-
pag. Carte distractivA,
interesantA, asupra
nilor din acele pretul lei 1.50
Existenta, Mama, Plictiseala
Varone G. T. N. Volumul acesta reflexii foarte
e asupra acestor patru subiecte.
a citit recomandAm cititorilor reflexiunile d-sale
lozofice interesante. Pretal lei
de Cele mai puternice ale ma-
estrului, de iubit, Al. Pagini din
care viata o mare intensitate. pretal lei 1.50
pitoreasca. Ilustratii tablourile pictorului Grigorescu.
Nu numai publicul dar eel strAin, a fost cucerit de fru-
musetea descrierilor pitoregti ale maestrului. lei 1.50
In lumea de Comedie de moravuri In 4 acte.
Verzea Cu o cunoa§tere excelentA a moravurilor unei anu-
mite societáti, autoarea intereseze pe la
pretul lei 1.50
www.dacoromanica.ro 2
9111111112111111111111111111111
Biblioteca Minervei"
111/1011111 30 VOLUMUL
NUMERILE APARUTE
SADOVEANU. Duduia Margareta.-Povestea a unei

tinere inimä care iubeste sinceritatea naivä a celei dintäi
la viatä, apoi veste desiluzie.
L. ANDREIEW. Guvernatorul - Tradus Sandu-Aldea. mai
puternic din scriitorii ai Rusiei de azi, Leonida Andreiew
noscut de noi acum.
L. ANDREIEW. Nuvele.-Tradns de Sandu-Aldea. Fiecare va
mecul straniu al acestor nuvele pe de amuzante, pe de veridice.
PROSPER Poate nu in literatura
o povestire mai de vioiciune, mai de a
dar perfidei spaniole Carmen.
literarki. -E lesne de cä In acest volum
se hteraturä deci prozd literard.
T. postume.7 de N.
povici (T. Robeanu) ale de luminat nu au
a fost un adevärat poet.
din de Pandelea.
mai scriitor naturalist, pnntre altele a o serie de impresii
ispita din
mele dela seco-
al ne este prea este foarte apropiatä de
epoca noasträ. un istoria vielii sale odatä chiar
secolului trecut.
Spiru 0 mare povestire din
N nilor, simpatie idila ciudatä a lui
I. ROSSIGNON. In Sfaturipentru Inteun
literar, de ni se dau principalele pen-
pomilor.
POTAPENCO. In adeväratä. - Traducere din ru-
seite de I. Duscian. mare povestire, un roman, care ne
prin care pune eroul, un preot se
iq N. N. RELDICEANU. Cea culepre de

acea a burgheze, care formeaza majontatea
tätei noastre.
E. Traducere de o
velä romantick totusi multe
ce contine.
www.dacoromanica.ro
"CATALOGUL XXI
NEGRUZZI. möldovean Negrutis:

No 15 a fost spirit foarte activ. a mai tradus
acum au necunoscnte.
Bulba.-Traducere de Luca
No lui Gogol, e cunosent lumi cititoare, opera
rus a fost toate limbile.
AL. DOINARU. Gherasim. -0 mare povestire din viata
unui cälugär, interesantä desigur noutatea
I.
fost apreciati
Din valurile
dela In chip
- a
de favorabil, pentru
a
tocmai talentul Slavici este matur sä mai a
sale.
CAMILLE FLAMMARION. instelate. - Traducert de
fia cerul cu stelele pe profan,
tacelor ce se haosul pe numim mai mult,
vom cunoaste cerul este, ni Inchipul.
I. TURGHENIEV. Povestiri vânfitoresti-Marele scriitor
toreste faima mare parte 'acestor povestiri simple fer-
mecätoare.
22 R. FESTETICZ.
insulelor rämän
-
vreme
de poezie
dupä citirea
e
GRAZIA DELEDDA. vietei. -0 scriitoare modern&

. de care-si subiecte din viatä, cu
Insufletindu-le inimei.
MUMULEANU, EERISOVERGHL CUCIUREANU.
Cu adevilrat cä scriitorul regretat Chendi a fäcut o alegere
pagini de frumoase din sériltori de vechi.
S.OLCOTT Catechismul bisericei budiste. - nu e ade-
de tot interesul, misticul orient de au
ca nu ne intereseze aceastä de
tndus
26 A.DAUDET.
mai de mai atingatoare
nu
de
ocarte
Ni-
lui Daudet.
JACOLLIOT. In tarza
27 Orient, mai minunatele ale de care
nu mai trebue
No. 28, P. Colomba.- al a-

cesta a tradus toate hmbile, cari au *Carmen»,
1tiu ce trebue fie "Colomba».
Dr. ANDREI LESPEZI.
ruia, la noi ales, unde chestiunile la
sate la rin aceasti
0. Maestri muzicanti.Facem acei dintre noi
o tntelegem vom face mai bunä muzicä
dupä ce vom martirul vietii mai multi muzieanti.
No. 32. NANSEN. Spre

polare, face
-descrierea
mai explorater
prbnejdioasei lui
,No. 33. GOROVEI A Datinele noastre la naltere. Moravurile dispar, totusi

e bine le instructive.
frumoase
GUY DE MAUPASSANT. Cei fulgi. Nuvelele lui Maupassaut
34. astäzi, nu mai au de landa nimänui.
No. 35. ZAHARIE Nuvele. - are
dar d-sale nu e cu putintit nu ne intereseze.
www.dacoromanica.ro
»
A. LA.MENAIS. poporului,
carte ni se pe larg tot cmace ni pare numai
despre drepturile ca despre datoriile noastre.
EA. -Nise aceste pagini prea-fru-
moase din vech. cei mai vechi scrutori pamantului acesta
romänesc, e totul
A. DUMAS Strigoii -Fecunda
pularalm scrutor A. Dumas, a nascocit o poveste curioasä
interesantä.
I. Cititi frumoasa poveetire care
No. 39 lumul, de asemenea celelalte mmuna de
de observatie a lui Adam.
Anestinun bun
40 V.
tronomiei, ne in carte, un al stelelor,
ale
ultimile
date
Fire de Traducere italieueste de
Isabela Sadoveanu. In literature modernä se-afirinä tot mai mult,
numele datorim paginile de puternice.j
42 atät de transparent Vis de de

povestire
nu e smgura In acest
volum, care merite a fi numitä
J. Mansarda. - Dintre bunii scriitori ai Jules
Claretie se printre Minunata sa Mansarde, este In
fond o sufleteascä de mai mare interes.
44 E. ZOLA.
din opera
nuvele.-Cea mai nemeritä alegere care se
Zola, douä de mai viu interes, traduse
face
limbä fermecätoare.
I. Educatia scriitor, este totodatä
un mare observator al sufletulni, deci mai multi peda-
gogi cunoascä sä arate unei educatiuni ractionale.
Indrumarea de a grijä de
46 pastrarea de buna desvoltare a organismului .
L. TOLSTOI. Amintiri din Sevastopol. - de

Cadioschi. Aceastä carte a fost la timp toate
bile, coprinde din räzboiul Crimeei, de tot dramatismul.
Cinci ant de (1902-1906). un
scrlitor cu adevärat competent, care privelte interes
miscarea noasträ literará. pärerile färä exage-
meritele sau ale altuia.
Tuberculosa. Cunostintele medicale cele mai ne-
50 DR. I.
cesare, care in alte sunt räspandite straturile,
a societatea de flagelul boalelor, asemenea cunostinti lipsesc publicalui .
A. de rugioare.-Traducere d-na
Natalia are necesarä bun
are respectul realitätii, mai are delicat al simtirii, astfel
HARRY. Nuvelearabe.- Traducers de N. Pandelea. Din

. debun traducätor ale d-lui Pandelea. mai
bunä recomandatie ce se poate da unei fi aceasta
de d. N. Pandelea.
53 C. Eruptia vulcanului de
Scarlet Georgescu. Pe cine nu va eve-
niment al eruptiunei mai puternice de glob, ce o descrie este
un om de talent ca Flammarion.
ADALBERT DE Minunata poveste a lui
Schlemihl.-Traducere din limba Voiti un scriitor cu
romantic voiti o poveste totodatä atunci povestea lui
- cum trebue e mai nimeritä
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL LIBRÄRIEI «MINERVA) XXIII
(Pentru ce s'a certat Ita.novici

55 Nichiror - Un nu pomenit, ar tre-
bui sii fie soarta acestei E tot ce poate fi mai delicios. satira de
de a scriitor rus, poate cel mai talentat mai poet.
D. JERROLD. doamnei Caudel Traducere de Eiduti
Douglas Jerrold, a intemeiat cea mai din Anglia
ne descrie necazurile eroul nenorocit din
unei prea gilcevitoare.
I. Cea mai grea parte a educatiunii
I este de sigur educayunea lnaltarea
datoriile Dumnezeu, sine societate.
RENAN.
58 Ernest Renan, a -
de
N. Pandelea. Marele Inviitat
de observatie, cari a
traduse In
J. M. Pentru copii.-Tradueere N. Pandelea.
Guyau interesul ce deqtepte are de a
H. (Jun ). Astronomie popular& - Traducere de

V. Popularizatorul Macpherson Jun. este o autoritate ne-
materie de astronomie dar mai cu limpezimea care'
cititorii, a foarte
I. Asia. Roman, traducere de N.' Pastia. La noi
foarte din Turghenief, devi marelui poet rus e foarte
cunoscut. Romanul este din cele mai caracteristice pentru felul
de a simti al marelui poet.
H. DE BALZAC, Albert Savarus. - Traducere de C. Calfoglu. Pe
. vestitele sale romane. a tot de
nice iar dat osteneala ne dea o lucrare
63 V.
CARAIVAN. Doamna Printre scriitorii de povezti d. Ca-
raivan se recomandA publicului prin ce are de a
mai viu limbajul prin gustul ce alegerea povestilor ce
D'ANNUNZIO. ZUCCOLL OJETI. Nuvele. de.nuvele din
cei gustati prozatori moderni ai Italiei, astfel asupra interesului
ce nu e nevoe
ANDRÉ THEURIET. doi povestire asupra
de provincie, In jurul unei idile amoroase aproape de necrezut.
EMILE ZOLA. Cum mor culegere din povestirile
No. 66 duitoare ale marelui scriitor
67 IVAN TURGHENIEF.
matick prin peripetii neasteptate, o
-0 povestire dra-
68 E. DE AMICIS. Din hteratura

e foarte putin cunoscuta, o literatura care are capodopere, cum
multe din scrierile lui E. de Amicis.
ANDRÉ THEURIET. nuvele. «Prima
«Mica nuvelelor
povestitot,care ele singure tot continutul de al
operii.
H. TAINE. Despre natura operii Sadoveanu o
alegere traducAnd pentru publicul mare lucrarea
de atriglitoare de
1 HENRY Balade. - se povestirile de
simtire din lumea a florilor a povestite
poet.
ARTUR Datinele noastre la - Cunoa sterea
chilor traditii ne fie modernismul ne-a
Insträinat de ele tot mai
www.dacoromanica.ro
i CATALOGUL iMINERVA»
LIVIU atinghere. - are multe

de public, povestirile sale ne intereseaza la
cea din urmä.
GORCHI. Conovalow.- Scriitorul rus Gorchi
No. 74 nume european tocmai vigoarea tipurilor pe care le descrie
Conovalow este unul din aceste tipuri.
75 XAVIER ni
DE MAISTRE. Biberiana.- Cine n'a
de suferintele Pracoviei, nu poate
splendida
ce delicat
suflet avei Xavier de Maistre.
76 de BOTENI.conflicte,aile de vacanti.-Amintiri, idilice,
iatä care autorul volumului de
exceleazi.
IVAN TURGHENIEF. Apele Cel mai
77.-78 roman marelui poet rus, cu frägezimea tine-
lui de hogate simtiri!
N. CEHOV. Nuvele. D-1 N. Dunäreanu ca traducitor este cunoscut
79 din traducerea celebrei a Gogol, succea
a suficienti.
No. 80 PROF. DR. PETRINI-GALATZ. Tratamentul general al sifili-

sului. 0 carte de mai mare interes toti acei cari vor
dea seama de primejdia ca de tratamentul ce o asemenea boalä.
de
81 -82 observatii pitoresti de poezie documentatä asupra mai
colt de Tradncerea e de Pandelea.
H. DE lui Balzac su nt a-
sufletesti sociale. Cititorii romanului Go
desigur convins.
FLAMMARION.
. 84 cutä de un bun cunosckor al
din Martinica. - e
lui Flammarion anume de
tor Anestin, ceea ce e o dovadi de constientiozitate.
VOLTAIRE. Micromegas. asemenea
ceri, ale uriasilor
. se fac limbo abia Dar act
meritele fost rezervate Institutului de editurä
- Cine altul decit d-1 I.
86 un scrutor din luptele noastre
nationale, fi fost mai drept ne vorbeasch despre stirile culturale, economic°
politice ale fratilor din Ardeal.
I. mai bine.-E de mare cunoasterea
87 rilor ganditori traducerea d-lui S. Georgescu este de cal
mare interes.
Na. 88. H. TZCHOKHE. Ionitan

pronuntat, se foke, dar
- autorului e cam
schimb povestirea lui despre
de
Frock nu numai ci nu ne dar este,chiar fermecitoare.
No. 89. Diana de Lys.- Un roman,
de Dumas-Finl, pen 30 de bani.
H. TAINE. Despre producerea de art& - Este urmarea stu -
diului de No. 70, traducere de asemenea
a d-lui
SILVIO PELLICO. Ani de temniiii, Cartea celebri de multi,
No. 91 de foarte multi e cea mai pentru ce
nedreptäti.
No. 93 XAVIER
mai
DE imprejurul
instructivä, tot odati, lucrare a vechiului scriitor,
-
umor splendid, amintind a spiritului clasic francaz.
No. 94 CLARA TCHUDI (Ciudi). Antoaneta.

de Invitäminte In care a nefe-
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL
a Frantei, Antoaneta. lucrare de istorie

pricepere.
BOTENI. se dau carte
scrntor.
MASOCH. -Un scriitor dotat puteinc
spirit de observatie, ne ii coane precise din viata ziaristilor lu-
ming de realism plin de
Creditoril, trad. de C. Constantinescu
Baia. - Autorul pune de observatie povestirile lui,
Creditorii lui au cu adevärat un caracter documentar.
99 CHATEAUBRIAND. Atala.- Una din cele
marelui povestitor, care ca floare a delerturilort
are colibelore pune simplicitate povestirea
DR. MIRONESCU. Cura de de 0
de vulgarizatä, unde ce ni se
generale ale alimentatiei, principiile de ale metodelor de
ni se dau toate indicatiile spre a putea urma una din cele
FLAMMARION. Urania.-tMarele talent de al
cetätean al ceralui, se In lucrare toatä.
cirea Date, observatiuni ipoteze sub o form
OSCAR WILDE. sufletul Oscar Wilde, a
poveste este a fost un literat
A fost tradus limbile e uimitoare
ce ni le-a
a dragostei dintre o
de
un
- de o simplitate
poveste de obser-
vatii gingase, de de
EMILIE TAILLER. Succesul - Odatä eu americanizarea
multor relatii sociale, o carte de spre succesul de
fiecare, un caracter de asemenea american,
adevär se pare americanit detin mai mult ca oricine tainele succesului.
AL. DUMAB-TATAL Maistrul Adam Calabrezul.- Este o
. in stilul romanelor puternic colorate ale celebrului Dumas-tatäl, plinä
de observatii veridice, unele grave, altele comice, petrecutä In Calabria, tara
a cutremurelor a handitilor.
EDMONT ABOUT. Grecia de (Cu numeroase ilustraln)
este o icoanä a a loeuitorilor
acelui de un mare noi, a darul
zgomot la aparitie.
109 H. Doamna Elzen.-Este un roman cu totul

modem, petrecut in lumea multe griji a pretentii
de cera : actiunea se la Nizza.
CHARLES LANE POOR. Sistemul solar traducere de Victor
Anesttn. nu va scäpa ce o poate tra-
ducerea lucrarea Charles Lane
Poor.
GOETHE. Herman -Poetii mari ai ar trebui
ne fie mai de rominilor. Herman Do-
rothea e o traducere e o lucrare de sufleteasch, de
preamärire dragostei de
IVAN TURGHENEF. Faust.- Un roman un suflet
fraged nepregätit citirea vestitului poem Faust de Goethe, este
ispitit a fel gresit, opera marelui Goethe nu
pare fie o
Legende eroice. E o lecturá
In paginile nemuritoare ale istoric
vestea a strämosilor
www.dacoromanica.ro
XXVI
No. 115 THEODOR Pagini romane. - Puternice visiuni din viata

vechhor romani, o carte de literaturd in mai mare grad
instructivä.
H. DE BALZAC. Amorul acesta a-
cum de necunoscut, Intre fa-
din Franta. Cititorii vor pretuiaseä valoarea eeite din
pana lui Balzac.
M. LUNGIANU. La Crud. -Toate povestirile d-lui Lungianu, au
No. darul nu obosesc pe cititor, ar fi de lungi.
EDGAR POE. Povestiri extraordinare. - Cartea care l-a ce-
No. lebru mai talentat mai ciudat poet al Americei.
VOLTAIRE. din Babilon. Este o p9vestire fantastiä,
No. rod al sprintene al
tea fericite laborioase.
CARL din or animalelor.-
teligenta iscusitul de vietuire al multora dintre animala
au atentiunea tuturora. Forma in care autorul
multe din apucäturile vietuitoarelor face din acest volum lectura instructivi a
larilor ca oamenilor mari.
V. VERESAGHIN.. Amintiri din
pictor, mare de
PIETABI PAIVÄRINTA. din
No. popor care sufere Indeajuns merite
in vijelie.-0 scriitoare care a
No. 123. OUIDA.
le-a suflet de femee scrütoare.
multe
.
LEON TOLSTOI. Povestiri -In toate
s'au tradus aceste povestiri dintr'o
de oameniopera mare poet a
No. 125. AL.
drama
DUMAS-FIUL. Un pachet de
si o Al.
adevärata -
TOLSTOI. arestui poror istorie
No. 126-127 are de contact a a un poi
vrednic de subiectul sau.
MENDES. parizian, cam neurel,
128 foarte poet, foarte autorul
acestei
M. GORKI. a dus o de zdrun-
a träit mai oamenii mai de
urmare ce vorbesti de suf7ete desnödöjduite.
No. 0. VASCHIDE. visele.- ,tudiu conetiincios al

de problemele sufleteeti. '
No. 131-132 Romanilor

sunt märete paginile
deajuns de
bravurd de energie totdeauna de
CONSTANT...Pribeagul. - mai dureros ca povestea
lui talentul autorului face
toute o poveste
- Un
134 GEORGE echilibrat, contestat
si
dar tot*
suflet
arta lui
de un mare de admiratori.
SALTIKOV-SCEDRIN. Povesti.-Nu ci povestiri
din animalelor autorul le imprumutä
spre a adeviruri dureroase.
vestirile de
AL. CAZABAN. Bozica. - nuveletele d-lui Al. Cazaban
scrise gen aparte, ele sunt de pur
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL LIBRARIEI XXVII
o valoare recreativä suficientä a fi de lumea, deo-
H. B. STOWE. lui MorToma. - vreme e celebri

Stowe de vremea
autorului, desfiintarea sclavajulni e de domeniul istoriei, Ant atätea
meetere ale omenesc care o atractie totdeanna
meritatä.
AL. DUMAS-TATAL. Cei doi studenti.- Povestitorul fecund,
imaginatie vie care a creat literare monnmentale
povestiri unde calitätile lui de povestitor puse la contributie cu
necontestat
VOLTAIRE. Povestiri.-Ironia revoltat filosof este isvorul
acestor fantasii prea interesante, date
nite a face educatia a celor dispuei lumea sau aspectele ei
dintr'o E un clasic impur, dar de sigur clasic
r once
CARL EWALD. din viata plantelor animalelor. - In
acest volum pe ittelesul marea a
aparitiei pe pämänt, trecerea treptatä dela starea de cea de
civilizatie.E lucrare de acest fel care se adreseazä publicnlui mare.
EDMOND HARAUCOURT. Pélisson. - destul de
a colectionar de de
lui, de care o sotie galcevitoare sile§te sä se despartä
a se
V. se viata a doi care
dupe ce'i la se stabilesc sat linntit
obscur nu de ce se
CAMILLE COCUAND. Vulturaplui. lui
Napoleon I Bonaparte, nefencitul crescut educat la
Austriei, sub ochii odiosulni ministru Metternich, care a &cut pentru
print yalat o inchisoare, cunoscut de partea a vietii
s'a la o Arsta And steaua lui nu
ARTHUR CONAN DOYLE. Una din acele
povestiri curioase dramatice In cele mai mici care tin
nervii cititorilor la And.
CIOCARLAN. mai mere
de mireazma noastre,
cadru sobru rustice, totdeauna interesante.
DEM. Oamenii -Note pretentie dar
n cu rost, sense ceeace esclude
de un eminent, care a multe a multe, astfel cä
despre oameni citirea acestor pagini a
I.
marelui
care o are Dragoslav
da
de
evlavia ce o are
.Creanga, lesne de Intel
Cu a
cu care ne va
- a
amintirile,pätaniilor särbätorilor
FOGAZZARO. Povestiri. - Unul din cei mai puterpici
Italiei moderne la a moarte, 22 1911, din toate
tile Italiei au venit aducä acesta a fost autorul voi
lumasului de care a punä cele mai
ale lui
oupedagiongle e oricienee.
aceasta e o mai de deAt
Raphael.- foarteplpandä
idila romantsmul povestirei acesteia,
comparatiilor delicatetea fac din aceastä carte, o lucrare
literarä.
www.dacoromanica.ro
XXVIII CATALOGUL LIBRÄRIEI «MINERVA»
E. TAILLER. Dragostede - Ni se in acest

romanul vieth scriitor francez Victor Hugo, in mare parte
poetului, putere sinceritate
L. de - Im presiuni de prin
regiuntle cele ale undo nu totul e
ochiul are celelalte au desamkiri.
Seraiu. desci ierea acestut monument
istoric «care aproape a
care zidurilor sale trunchiurile copacilor,
cronica mai a
GUY de MAUPASSANT. de de
patruspre-zece povestiri, fäsii de par träite in ade-
de minunat de complect ele omenesti.
VOLTAIRE. scriere a marelui sta-
ateu, de spirit nepasare,
amalgam netnteles al secol de idei in fermentatie.
158 G. lebedei. -Unmic roman din peana au-
tor totdeauna preocupat mult de binele ce vrea
de felul cum fi arta
Z. Nuvele.- situatii
Imprejurari care apoi le un hrism totdeauna
SEVER PAVELESCU. In lumea vegetalelor. -Carte ilustratii,

160 bogatä descrieri din minunata lume a vegetalelor, o lume o-
se tot mai acestei lumi deosebite aunt din cele mai
muirete.
Paainkof.- povestire peana
ef, scriitorul In care mintele cele
mai nobile un interpret neobosit.
T. N. VARONE. strlini.- acestea,
autorului fantome din ci
din viata oamenilor care i-a asupra
Mtitorii vor pronunta favorabil.
A. THEURIET. Lumini Sunt povestiri gratie
acel simtimant pentru dilele
i simple care fac Theuriet
pentru categorie cetitori.
E. TAILLER. Sand. Viata uneiscriitoare din celebre
care reprezinta atitea pasiuni generoase, de
a reputatie a oscilat admiratie ana-
desi nu merita pe
FRIEDRICH din Traneilvania traduse
. A. E culegere de legende
tului german Transilvania, interesante pline poezia a
cápitalei,
166 a speluneilor firme sonore, unde de vicisitudinile
soartei printre multe suflete vinovate destule suflete naive
FOLCHETTO, DrANNUNZIO, DE RUBRIS. Linia ini-
alte nuvele, din de N. Pora. din
mai moderni ai frumoasei farmeculunui sol
168 N. GOGOL. La
poet ucranian, puternice ca
in Ukraina.
unui
poyestiri
popor, tot
de tu umorul tot de de zie.
169 MIHAIL VLA.DESCU. adevärate.
pra ochiul poate a
destule fapte pline de care par de asemenea
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL LIBRARIEI XXIX
Autorul nu se aceastfi ne spue

opue.
No. 170 JULES MICHELET. Femeia. Partea I. Traducerea uneia din cele
mai celebre de eruditie, de
delicateta de un asemenea subiect.
VILLIERS ADAM. Vestitorul. Tot ce e
171 legenda a poporului
constitue in povestire un fond propriu pentru fautazia
tot ce e modern.
G. T. 'De o
despre o femee
lucrare de mare valoare de
un abil stilist - observe, descrie momentele cele mai de seam&
din
I. TURGHENIEF. Roman. societate care
Turghenief a la perfectie, destule
asupra moravurilor, asupra deosebitelor caractere, astfel opera apare
vesnic
No. 175 LUCIAN. Cocosul

mai frumoase buati din
Pitagora.
mortilor
vestiti,
de o
de
neobo-
un spirit scanteitoc. o ironie
176 N. noapte de Una din cele mai povestiri
ale autor, pe spre superstrtie a
omenesti, de peripetüle cele mai emotionante.
No. 177 GUY DE MAUPASSANT. Mostenirea. Un

acest volum,
realist, cuprinde
perfectie de obser-
vatie, banalitatea a sufletelor descrise
autor, e pe deplin justificat.
178-79 LOUIS JACOLLIOT. de robL
roaselor aventur ale cu un temperament fericit,
deosebite care le cerceteazit, instruit
totdeauna
SEVER PAVELESCU. Trombe Descrierea pe
No. 180 tolesul tuturor a ciudate. Nume-
roase relatiuni celebre, asupra acestor au diferite ale
cuprinde foarte
stil simplu,
pretentn, se spun trecute. dar care par a se
petrecut abia eri, autorul care ni le descrie
a sufletului omenesc.
G. T. N. VARONE. Singur. In acest sunt sin-
cere redate in mod magistral viata a
autonllui - al instructive bine un amant artei».
Mai alte schite amestec de melancolie,
CHATEAUBRIAND.. Aventurile din

sau scoboritor al
Grenadei, o poveste Induiosetoare, unde nu se cavaleris-
regilor mauri, nici patirna a
JOAN STROE. Un povestitor nou,a luat pilda
din a celor nepovestite a ce
dea o carte
DE L'ISLE ADAM. Misterul esafodului. prea
putini ei-au da seama din vrerne
Mrpereche. e cinste pentru s'au literati care
piept indiferentei pe care o o glorie literarit, care ce merge
vine tot mai evidentil.
de onoare Situatia a unui
unchin bogat_care se ruineazi pentru o aruncandu-i picioare
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL LIBRÄRIEI
partea nepotnlni, ca agonisind suma

Intreaga poveste ajungä la un foarte dramatic.
ALPHONSE DAUDET. Povestiri. in acest volum
Tovestiri din cele mai caracteristice pentru felul de a simti al
povestitor.
BALZAC. rovestiri un privilegin
. pricini de a are el destule
zisele am crezut lucru patriotic al dracului un
dram de pe vremea asta, cade ca o ploaie care udä,
sträbate la piele vechile noastre obicinuinte, din
aura o distractie pentru cea mai mare parte dintre ei,» - zice singur
In Prologu primclor Contos
www.dacoromanica.ro
111115
. BIBLIOTECA
11 M11111111 TEATRULUI NATIONAL
NUMERILE APARUTE
HEIDELBERCUL DE ALTA DATA, in 5 de Wilhelm Mayer Förster.

Traducere de d. Ovid Densugianu. de care caracterizeazi
lucrarea lui Mayer i-a succes traducerea
Ovid Densugianu, cu superioarane o dovadä de ce
pretul 40
2 NOTARUL comedie in 5 de Emi-A.ugier. Traducere de L
Brätescu- Voinegti, E destal se
traducätoral Britescu-Voinegti, ca sä succesul
rului 45 bani
UN de Traducere de B. Hétrat.
putermc se vede e de providenti cerem
mai oamenilor de la Nord. Ilustrul autor norvegian ne sgudue
sä ne intereseze la 45 bani
SANDA, I. adeväratä
a actuale, cea dar
de originalitate. 35 bani
REVIZORUL, de N. Gogol. Nu se la
din Gogol. Multe din tipurile Rusiei de
puri ale de pretul 45 bani
DIAVOLUL, de Molnar.
oase ne
comedie
de mare i un diavol
pretul 45
carne
N. Pandelea. lucrare destul de

metoasa pvitoare la de munti din care a
scene de eefect. preVul 35 bani
comedie in 5 acte de Ludwig Fulda. Tradusä de d-na Sofia
Nadejde, mare succes pe scena Teatrului National din
a Multe pe care critica le-a relevat la
timp, consacränd-o definitiv comediile cele mai 50 bani
ELECTRA, tragedie in 5 acte de d. Murnu.
Numele lui Sofoclea supravietuit traducerea d-lui Murnu
este un model de n'a avut nid o
ficultate a acestei de
totngi de 35 bani
DON CARLOS, de Schiller. Traducerea de G. Maestrul
ales un maestro german. l-a tradus impecabil, a pus vigoarea pe
care i-o avem astäzi o are care teatrului un
totdeauna meritat
CALDERON, judecitorul din Zalamea, dramE in 3 acte. de
d. Ovid Una din cele mai puternice draine a vechiului Cal-
deron, prin simplitatea ei interesantä prin origina litatea conflietului.
prelul 40
www.dacoromanica.ro
XXXII «MINERVA»
P. LOCUSTEANU. lu-
mea va de bietulm Cercelul, care consecinVele
propriei sale 30 bani
W. SHAKESPEARE. 5 plirintelui
care inzestrat opreasci nimic,
cá va la ele sprijin la se alungat despretuit.
De sigur nu se poate o tragedie. 45 bani
CARLO BERTOLAZZI. Zile de comedie In 3 acte. tea-
ocupat la timp de lucrare, o
comedie situatii puternice, adesea foarte dramatice. o
de Incercare pentru arti@ti. 40
BRI X. (Blanchette), comedie 3 acte. Se ce

. . lurnea teatrelor are ce au piesele lui. Suc-
e meritat, lucrare de mare merit. de va-
loarea ei pentru teatru, are o cel mai mare
40 bani
www.dacoromanica.ro
Biblioteca Minerver
15 VOLUMUL
NUMERILE APARUTE
a V Vol I. Date
despre luptele Romanii,
Mihai.
Vol II. Domniile strälucite ale Mihal, Matei Vasile
eanu, la
Domniile regulamentul organic, miecarea culturala etc.,
la din 1877.
României. Istorieul poem, al autor a fost ne-
cunoscut vreme: acest poem de o inspiratie
popularä a literaturii capitol despre literatura
popularä, apoi istoricul culte din sec. XII
lui Tudor Epoca a
marelui
Perderea Basarabiei. Lungul martirolog al acelora ce trebue uite ce
este mai scump : limba in care am
noi prea fruznoasä provincie.
Unirea Domnia lui Cuza mare voevod a
foarte de a un mare act Datori suntem
cunoaetem b ne
Mihail Mare a fost Mihail demnul
. nistru al Dar nu se Intelege bine din
ei, a pe a celuilalt.
portretnl poetnlni. Alecsandri a
fost nu mai fost bärbat convins
patriot. Aceasta reese chiar din faptele sale.
suirea pe noi mai
färä fi fost cotropiti de demult de
aceasta se datoreete prevederi a
mare
,
lui Mihai-Viteazul poporul
N. mai muncitor
Cel mai al nostru, ne
splendide pagini, mare erou
No. 14. lui Horia.Povestirea a evenimentelor dela 48 din
Ardeal.
No. 15. Bucovinei. fatale ne-au räpit

(vesela azi, suntem datori peripetille acestei
Cum ne E pe altora, e
No. sä ne singurl de ei. dar rezultatele nu sunt aceleaei. Aci
se lamuririle cele mai priincioase privinta.
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL LIBRÄRIEI «MINERVA»
Pfistrarea Noi de
No. 17. strä. E bine sä cum trebue ne ingrijim.
Ce Ziarele In
No. 18. Aci se ce
o
citeascä un are se
Maiu. nationalä, In patru tablouri. care se poate-

No. 19. juca de e d. Th. Avr. Aguletti.
21, 22. pentru neatarnare. 30 de ani,
deca neceeitatea
ne vor de variate din care am ieeit biruitori.
No. 23. Mitropolitului Costache. de N.
mare de integru, care a mitropolitul Ve-
niamin Costache.
No. 24. Aritmetica. lume,-la duce de o
din care invete trebuie socoteasca. carte
un ajutor
No. 25. Femeile in de rinaArbore In
un milion de frati de ai noetri. Prin urmare e de
toria ori a
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Calendarul Minerva 1916 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calendarul Minerva 1916 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.dacoromanica.

dorind popularizeze frumosul liigienieul sport al vánatoarei

D. ADANIA CASA FONDATA

PRETURILE CELE MODESTE

STRADA REGALÄ, 9 TELEFON

De aceia timpul pentru

Sunt Ideale pentru

De vinzare la toate Magazine e de Farmaci

CRONOLOGIE PE ANUL 1916

crearea revolutia din Europa

SARBATORILE CE SE TIN IN ADMINISTRATIA A C. F. R.

Ajunul anului st. n. 1 Petre Pavel 12 st. n.

Duminicele In genere urmatoarele 24 Sf. loan Botez. (Drag.)

Domnului. 8 Septemvr. 3 . . . . 10, 11, 12

CE TIN COMERCIANTII DE ORASE IN GENERE CONFORM LEGEI

Art. 1. - impiegat, elev (ucenic), 8, Intreprinderile de iluminat, distri-

1. Zile le de Vineri de peste an. 5. Sintei-Märii dela la 14

Vinerile natterea Mercurea Vinerea

1334 1 Rebi-ul-achir . . 1916 23 1334 1 Scheval . . . . 1916 19

1 (t) T. lmpr. 14 Felix

10 C. Grigorie Episcopul 23 Log.

17 t Antonie c. Mare 30 Martina

24 C. Xenia Romana (S.N.) 6 Dorothea

7 Sf. Partenie Luca

FAZELE LUNARE. La 6 Luna timp

6 S. 42 M. din Amorea 19 Iosif Logotn.

13 Ad. moa§t. Sf. Nichita 26 Emanoil

27 Matroana 9 Maria El.

3 (t) Hie (S. Den.) FlorHie

10 Sf. Pagte 23 (t) Sf. Pagte

24 Sf. Elisabeta 7 Stanislaus

8 Apost. Ev. loan 21

15 Pahomie cel Mare 28 Germaniu

29 (t) RusalIlle 11 (t) RusalIlle

Mercuri M. Justin Filosoful 14 Basiliu

5Sf. Mart. Dorotea (L.S.) 18 (t) Sf.

19 Sf. luda fr. 2

26 C. David din Tesal. 9 Ciryl

Mercurl 29 Ap. Petru 12 Guilbert

FAZELE LUNARE. La 4 ploae märunta rece

3 S. M. lacint Anatol. 16 Valerie

17 Marea Marina 30 Beatrice

24 Martira Cristina Sc. la

7 Martirul Dometie 20 Bernhard

14 Profetul Michea 27 Russu

21 Apostolul Tadeu 3 Mansuetus

4 Sf. Martir Vavila 17 Lambert

11 Cuvioasa Teodora 24 Concep. S. I.

Evmenie Oct. Rernigiu

Duminici 25 Maica Eufrosina 8 Brigida

Marti D-ri Cosma Damian 14 Jucunda

6 Párinte Pavel 3 19 Elisabeta

Ion Crisostom 26 Conrad

27 Mart. Persul 10 Malachie

FAZELE LUNARE La 6 timp noros

4 Martira Varvara 17 Adelaida

11 Daniil Stalpnic. 24 Adam .

18 M. Sebastian Zoe 31 Silivestru

25 (t) Domn. Is. Chr. 7 Lucian

evruarie in 2, Domnului, la (Neamt), Galati. In 8 la Piatra.

CERETI LA TOATE LIBRARIILE CELE 3 TABLOURI IN CULORI :

Dintre tablourile pictorului unul din mai sugestive este

2 Berlin 1829 12 160,80 104,60 62,75 2,68