Anul II, No. 45. 24 Noembrie 1928 36 patini.

t11ttOtH44-4-1.0.f..1-.
Apare Simbätä
4-H,14-14+

(Foto M. G. M.)
OdirtioaTA
Cetätile plutitoare din timpurile trecute, au ajuns azi simple bArci-jucariL care pot fi pilotate cu ustainta.

Pretul 8 Lei

www.digibuc.ro
 2
REALITATEA ILUSTRATA No. 45 24 Noembrie 1928

Chernareat sirenelor
'A MAI sctifundat un vapor. De mutt, porneau. Zdvorit, matelotul trimitea, Infri-
Inmormântäri oen-gror
OTRASATURA caracteristicA a hindusi-
de un an de zile oceanul nu mai in- viral, in noapte, mesajul tragic: lor, este ea acestia au redus la mini-
ghitise o pradd formidabild ca acum, Am lost incitiat in cabina de radio.... Nu mum teama de moarte. Faptul se datoreste
ecind av pierit sute de milli. tilt... a in ordin.., cdpitan... caarmd... convingerii de care sunt stapaniti. ca raiul
Anul trecut Principesa Mafalda", vapor ajutor...." lor e mai atrAgAtor decât raiurile
de lux, mdndria flotei comerciale italiene. In legatura cu vaporul naufragiat acum muritori. $i cd, de fapt, abia dupi
Plecase din Genua la 11 Octombrie. Urm.a cdteva zile, nu se Itie prim/ acum decdt cd, moarte, incepe apoteoza deliciilor Oman-
sd ancoreze la Buenos Ayres. Deodata, In odatd cu el, au pierit in valuri cam vreo testi
propierea grupului de insule skincoase A doud sute de in$i. Mai tdrziu au sd vind Nu tocmai in acelas fel, stau lucrurile
blonhos. cdldtorii sinitird i. druncinetturd amanuntele. la Bali, desi locuitorii de acolo sunt hin-
cumplitd. Se produse o tdcere mormdntald Omenirea se inchind cutremuratd. dusi devotati. Bali este cea mai Insemnatà
si, dupd aceea, un tumult infernal. Pe altarul cuceririlor omenelti, focal sa- dintre insulele din räsAritul archipelagului
Se inneca vaporul. cru e intretinut de jertfa omeneascd! indian, insulele care apartin tArilor de jos.
Se credea lotus, cd Nato incetase Pe in- Locuitorii din Bali, cel putin pânii mai deu-
Au fost scene sfdlietoare. 0 tancird pere- tinderea apelor. Marne si Oceanele erau ne- näzi, erau InspOmântati de spectrul mortii,
che napolitand, era in cdldtorie de nuntit.- putincioase in fata vapoarelor Inzestrate cu asta dintr'un singur motiv. Toata' teama lor
se datora unor cauze pur econoinice: Pe
insula Bali. moartea era mult mai costi-
sitoare decât traiul. Populatia era infrico-
satä de moarte, numai pentruea nu i-rr pu-
lea plati.
Intreaga viata a poporului din Bali con-
stitue o serie de festivitäti. Nasterea unui
a 1e.r..-
111113r
ropil, este o ocazie pentru o sarbatoare.
ii. Când copilul devine adult, se face alta fe-
WOW' 4/*PAIM*15111617:115
r -r-r-rys-r nr-irt
stivitate. Vine apoi festivitatea nuntii srn
sfârsit aceea a Inmormantàrii. Aceasta din
tirma, e cea mai fastuoasd, mai obliga-
Iorie srn acelas timp mai costisitoare din-
tre toate celelalte festivitati.
Când moare o persoanq la Bali. se con-
strueste un fel de turn funerar. din lemn
de bambus. cu sculpturi 5i ornainentatii.
VAPORUL WESTRIS" NAUFRA GIAT SAPTAMANA TRECUTA Furliul atini2e indllimea de aproape 15 metri.
et $i ea se refugiard intr'o cabinet pe care mijloace care intdreau increderea in sigu- Acesta devine probabil. in urind. piatra fa-
zervorira pe dinduntru. Incercdrile echipa- ranta cdldtoriilor. Uriase, solide, conforta- nerard a mormântului. Crremonia funrbra
giului de a-i scoate de-acolo au fost zadar- bile, cetdlile plutitoare bretzdau aPele, fa- capdtd aspectul unei festivituíi. la care ia
nice. Oamenii cdutard sa spargd usa. Dar, cand puntea intre un continent si altul, parte intreaga comunilate. Cii câl situalia
in clipa cdnd usa ceda rdsunard cloud fo- spintecdnd valul cu sirena, care isi sociald a mortului e mai Inaltatä, cu atât
cari de revolver. Tdndrul isi impuscase ne- par'cd joc de chemdrile ispititoare luitea cheltuelile de ceremonie sunl mai ridicate.
vasta si isi trdsese apoi un glont in cap.
ale Cu alte cuvinte. ceremonia finwhrd, este
sirenelor legendare, culcate pe alternutul lucrul cel mai costisitor din viata unui
Zguduitor deasemeni, a fast cazul tele- mdrgean al fundurilor addnci.
grafistului sechestrat in cabinet.. Vaporul se totu$.... Dar aceste chellueli imense, au provo-
inneca. Mesajele de alarma porneau in cele Titanicul" cu aproape cloud decenii in cat o crizd. Imediat s'a tinut ,un sfat al
patru puncte ale cuprinsului. arrud. tragedia Mafaldei" anul (recut, tra- sefilor si o hotdrare a [OA luatd. S'a decis
Ajutor! "Pr.incipesa Mafalda" in peri- (gam Westfrisului" acum cdteva zile, do- anume, ca pe viitor sl se faca Inmorman-
col!" nedesc existenla riscului, umbra fatalitdtii, täri en-gros". Când moare vreun locuitor.
Apoi un alt mesaj: care stdruelte, zdbranic cenuiiu, dea- nu e inhumat imediat. Corpul e Imbdisdmat
supra oceanelor si a indrilor, deasupra va- cu miresme Si e plasat bine. in asteptare.
Am fost incuiat in cabina de radio. Nu poarelor, care oricdt de solid prinse in cer- pând se completeazd eel putin *ase cada-
stiu ce se intdmpld in jurul meu. Stiu nu- curi de WI, oricdt de impresionante tub vre. In chipul acesta, afacerea ceremoniilor
mai cd am ordin din partea cdpitanului stX raportul desdvdrsirii technice, ramdy tot funebre, nu va da faliment. Numai marii
dau mereu alarma". cop de nucet, purtate capricios de valuri. bogdtasi, vor pulea sift' se mai bucure de o
Vaporul se 'nneca. Mesajele de alarnut ION PAS inmormântare individuald.
1111/ ernul t dritor de jos, desi nu prea in-
cântat de aceste pdstrdri de cadavre,
Tuw cî rrvociNer nizeitä e totus multumit. cd vechitil obiceiti, de
a se face imense cheltueli ridicole cu ce-
remoniile, s'a mai temperat.
(D.)
4 11-1411144 644
REALITATEA ILUSTAATA"
REDACTIA SI ADMINISTRATIA
Bucureeti, str. Sarindar 12

Pe un an
Pentru America
PENTRU STRAINATATE
Lei 300
888
....
Telefon 301/67
Telafon 30S/67

Pe o lumitate an
Pe trei Inni 85
Director redactional
NIC. CONSTANTIN
444144-0-11444-1-144-1-1-0444-0-144.44

CEL MAI MARE SUCCES

de librdrie, in lumen Intreagd, 1-au avut ro-
manele d-lui MAURICE DEKOBRA : Cu Mima
intristatd", Madona din Tren" *i Gondola cu
Himere`,' tipdrite i in române*te de Editura
,,Uugetarea", Ultimul sdu roman :

Placard attest pet strizile Constantinopolnlui, simbolizand
Umbel turcesti, la alfabetul latin.
Serenada Cäläului
care repurteaza acela* mare succes, a apidrut
zilele acestea tot in Editura Cugetarea" (Bu-
curesti, Str. Matasari, z3).De vanzare la toate
adaptarea librariile din tara. Pretul Lei CO.

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. 45 24 Noembrie 1928

MAnifestafie politick' la Cluj Sá ne cinstim eroli

La Pitesti au lost adusi din Ciineni 200 eroi, earl au

fost Inhumaii cu mare pompà

Manifestaila popularä la Cluj, cu ocazia instituiril guver-

nului Maniu. ,(Foto P. Bortes)

Pentru repaosul Duminical

Clerul si oficialitätile la solemnitate

Functionarii comerciali, manifestfind pe strfizi, pentru

aplicarea repauzului duminical

$eigoarea functionarilor wmerciali

Gortegiul funebru

Funclionaril comerciall, au tinut o sezitoa re la Ateneu,

la care a asistat si M. S. Regina Maria. Afluenta publi-
cului a fost atât de mare, Incât mare parte a ramas alará,
dupá cum se vede din fotogralla noastra Osemintele sunt Inhumate

www.digibuc.ro
 kkAtatAtEA iLUStRAtA ko. 45 24 Noemiarie Alt

Când pamântul se scutfunda

lung pdmdntul,
Ba e lat..."
spune Co*.buc Intr'una din cele mai fru-
moase poezii ale sale.
E Si lung si lat ,vom spune noi, bazati
pe datele statistice cdci pämântul e a-
proape rotund si circomferinta lui mdsoard
40.000 de km. Si totus acest glob uria*,
ptind'n mijlocul cdruia sunt 6371 km. adicd
de o mie de ori mai mutt deck Vaud 'n vâr-
ful celui mai Malt munte acest glob
urias nu e decal un strop de noroi
de universul intreg. goarele nostru e de
1.300.000 mai mare cleat pdmintul si se
gdseste departe la 152.000. ow km. §i mintea
abia poate concepe cà acest imens sistem
solar al nostru e o parte neinsemnatd a
marelin Univers, a Infinitului.
Numai atunci and ne avântdm o clipd cu
mintea spre aceste imensitati ale spatiului,
ne dam seama, intorcându-ne spre noi, ce
3 km. aldura e atAt de mare, Inca" apa rdmase pe urma mdrilor secate crescurd
clocoteste. pdduri i cel de pe urmä ca sd fie
Usor ne putem da seama cd dela 1000 de cel dintâi veni i ornul.
km. Incolo pamantul e incandescent, ca soa- ()mat, pdmantul Imbdtrânit s'a astâmpArat.
rele. $i tot miezul lui (pAnd'n mijloc sunt Acum din timp in timp isi mai aduce a-
dupa cum am arkat 6371 km.), e o mare rninte de vremile lui de tinerete si cea
de foc. Scoarta tare e foarte subtire, vreo- mai neinsemnatä clintire a sa seamdnd spai-
sutd,' cloud de kilometri fatd de partea to- Ind de moarte printre oameni, furnici slahe
neputincioase.
pitd, de cinzeci, sasezeci de ori mai mare Regele Firii", Stdp"anul Naturii" stint ex-
Ne putem Idmuri e acum i provenienta la- presiunea unei mandril ridicole. Pentruc'a
vei pe care vulcanii o varsä pe craterele isbUtit sà smulgd cAteva taine naturei, pen-
lor si geyserele sau isvoarele de al:4 fier- truc'a isbutit sä afle In ce mod se petrec
binte, care se IntAlnesc prim unele pdrti cdteva fenomene, omul nu trebuie sd se
ale globului (la noi, la Sovata, lacul Ur- Impäuneze prea mutt .
sului" e fierbinte pentrucd pe dedesubt are Ceace stim precis e cd nu stim trimic"
probabil un isvor de apd caldd)'. si domeniul cunoscutului pe lângd cel al,
Pamantul, un strop de soare, a fost im- necunoscutului, e cat o pied:turd de ploaie pe
proscat de acesta, la fel cu oelelalte planete, lângd un ocean Intreg.
Saturn, Neptun, Uranus, Marte, Venus si Pdmântul li scutura scoarta si se prd-
Mercur, din pricina rotirei repezi a Astru- pädesc sate, orase, mii de oameni si muncd
lui nostru. Globul pdmântesc läsat de sine de veacuri Isbucneste un vulcan *i cur-

0 cash" surpatà O casd daramatá la CiumagiValcea

atomi infirni suntem, cu toate faptele noas- stdtätor In UMvers a prins a se rdci, dupd- gerea nimicitoare a lavei fierbimi nu poat,
tre, cat de slabi, cât de neinsemnati, *i cat ce dintr'un strop al lui si-a format un fi opritd de toatd intelepciunea oamenilor
de supu0 la capriciile firii... satelit, La suprafata pdmântului s'a for- depe pdmânt.
Pentru fdptura noastrd pamfintul e un mat o coaid - subtire, s'au inchegat sub- latd cä acum si la noi In tinutul Ciurnaoi
colos. Presupunând cä toti locuitorii Ro- stantele care se, topeau ma' cu greu. (VOIcea) se cufundd pämântul. Munca si a-
mâniei Mari indiferent bdrbati, femei sau Declesubt, materiile incandescente se rd- gonisiala omului, le inghite präpastia, care
copii s'ar aseza unul pe umerii celuilalt, bul ciau si ele cu Incetul. Prin racire Insä glo- se surpà .
se stringea si scoarta ca sd acopere Din fericire aceste prdbusiri de teren nu
turnul urias care ar lua nastere, n'ar fi nici pämântul
un sfert din raza pämântului. a trebuit sd se Incretiascd. Asa sunt de naturd vulcanicd. Explicatia lor e
au luat nastere muntii si vdile. alfa. In tinutul de :late din Ciumagi existá
nac'am construi o scara lungâ, alât de Tot astfel se sbârceste un mâr, eand peste un strat de var unul de argild, care

Un mal surpat O easá drirtimatä la CiumagiNaleea

lunga Meat s'ajimgd pând 'n mijlocul glo- prin sedere Indelungatd uscându-si putin In partea lui de sus se continuâ err un
bului pdmintului, si am cobori pe aceasta, miezul, coaja se Increteste spre a se, da strat de nisip. Apa de ploaie care pátrunde
noi toti românii, primul s'ar atla cam la dupd dânsul. prin stratul de nisip a tot disolvat varul
o plitrime din cale, când ultimul deahia ar De bund seamd, ca'n timpurile geologice, de sub stratul de argild. Dedesubtul hu-
porni-o In jos pe prima treaptd aceste frAmantdri ale scoartei pämântului mei s'a format astfel un soi de pesterd,
o asemenea cäldtorie n'ar fi insd erau adevdrate cataclisme, se ridicau munti
cdci Induntrul parnântului temperatura de- se prabusiau oceane, nii de vulcane svir- o bortä si In locurile unde aceasta e mai
vine tot mai caldC' cu cAt ne coborim mai hair pietre i lava, vaporii de apd conden- mare, bolta de pämânt de d3asupra nu se
jos, cu atata caldura e mar de nesuportat. sati cadeau potop i alcatuiau fluvii mai poate tinea si se situ&
Pentru fiecare 33 metri, temperatura se mdri. Mai apoi Ina In mii i mii de ani, Odatá cu ea se prdbusesc casele i ase-
tidied cu un grad la termometrul Celsius lucrurile se potolird. Piatra se prefäcu In zdniintele omenesti.
Wand, se umtlard vane si se formará Uncle sunt tartish sd poatá priponi
(gradul centigrad). La o adancime de 1 km. cimpii, se ivird ierburile si aparurd pri- mântul?
Teroperatura e Rote 30 grade. la mele viti, Fria Ippurile slpate de ape 44

www.digibuc.ro
 REALITATEA iLUSTRATA No. 45 24 Noembrie 1925

periferiile au Inceput sit fie evacuate. ge

IN numarul trecut al revistei noastre,
am publicat o mica dare de seama, a-
supra dezastrului .provocat de recenta
eruptie a vulcanului Etna.
Telegrame sosite ulterior $i artico-
lele ziarelor straine arata ca proi tille e-
ruptiei sunt inteadevar catastrofale.
Lava curge mereu si se crede ca nu va
inceta atat de curând, dupe, cum afirma
geologii si profesorii vulcanologi, cari au
studiat procesul Etnei, inainte si in timpul
eruptiei.
Torentul de lav e. are o vitezA de 40 km.
'
vizibile si de acolo se prebuseste scântee-
toare, strttfulgerând intunericul noptii cu
mii de ochi, mii de scântei si lunecând In-
printre butasii de vie, printre
gradini.
Oamenii asista impietriti de durere la a-
cest spectacol de distrugere, de misture.
Si lumea, trezite, din groaza aceasta ud
gatoare incearca se, se salveze. Fug oame
nii cu ce apucta pArasesc satele, terând
dupa ei serecia.
La Nunziata a fost o tragedie zguduitoa
re. Satenti, uitând de durerile lor, au eve
crede totus, ca torentul se va opri la amp,
astf el ca nu va mai fi nevoe de un exact al
populatiei.
Catastrofa a fost prevezuta. si s'au luat
masuri din timp, astfel cä pagubele care se
inregistreaza azi, sunt ,jertfele inerente, jert-
fe care nu s'au putut inlatura.
Accident de persoane, s'au produs numai
din cauza aglomerärii populatiei pe sosele,
dar j acelea fará vreo gravitate.
Impresionant spectacol, acela al bAtritni-
lor, cari lasa prada clocotului fumegâncl de
lava, tot avutul lor, agonisit cu mutt& tru-
vreme de ani indelungati. Se sprijinesc
reciproc, uitându-se In zarea apropiatii, de
unde vine Mr% popes torentul ucigator
pornesc apoi in grabh, multumind Domnu-
lui, ce, au scapat cu viat.ä. Dupá potolirea
elementului, se var inapoia pe aceleasi lo-
vor dura case now i viata 1st va ur-
rna cursul inainte asa ea in trecut.
Ultima eruptie a vulcanului Etna, a avut
oc in anul 1911 cand proportiile au fost
mult mai reduse clecât astäzi. In timpul ve-
chiului imperiu roman, s'a inregistrat o 6-
ruptie atât de puternica, Trick ol a*ui Mes-
3ina, care este situat la o distanta aprecia-
aile, de vukan, a fost complet acoperit, iar

pe orA si a acoperit pane' acuma, tot ce a cuat biserica, o biserica mica, de tare. Du
ocuitorii si-au gäsit salvarea pe corabii,
intainit in calea lui. Astfel, comunele Nun- pa ce au desprins aureria si argintAria at
pornind spre timituri mai linistite. alti
ziata, Carabba, Mascali, Taormina, precum inceput coboare depe soclurile lor, pe
lrupte, cam prin mijlocul secolului XVIII,
si tinuturile inconjuratoare, cu ferme, cale sfinti. Sfinti saraci, de carton, ae lemn, vcp
¿eversat lava in mare, formând pe o In-
ferat6, poduri, etc., au fost acoperite de sii cu neindemânare de vre-un pictor ru Linidere de cAtiva kilometri, un dig natural.
lava. ral. De atunci tinutul a devenit de o fertilitate
Singura constatare ce s'a Mcut, fiinda Au fost apoi incercati intr'o autocarniot

Populatia paresind satele. In fund, se vede lava inaintând ,,Etna", vAzut din Taormina
nu se poate nimeni apropia de craterul a- Alte autocamioane, carute $i trilsuri, carä extraordinard si sè crede c, i lava revez-
sate, de aetuala eruptie, va fertilize pamân-
prins, e ca eruptia continua. Bratele imense ceeace se poate salve.
de lava se revers e. peste vale, se desfac, se Inspaimântati, oamenii privescapropie
dela dis- tul.
de Refugiatii, au fost primiti frateste in co-
inipreunä pentru a se, desparti iara, rate: tante torentul de lava, care se albiile munele invecinate, si se aduc mari elogii
cind hi nestire, cuprinzand mistuitoare al- ei, cu viteza unui tren, ecoperind
ida tinutului, pus acolo ca stt cuprinde, plaL rAurilor i distrugand orice legatura de co- soldatilor, cari cu o abnegatie desilvArsiM,
madeala aceea aprinsä. Uneori lava apare Orasul Catania, este si el amenintat si tiunea de salvarecel
municatie. au dat concursul
a
mai eficace, la opera-
sinistratilor.
pe un Wirt' de deal, urcatä de o voiWt in- 14-1-1+0444-11.144-1144

MAU P

SANATATEA
PRIN

DENT! FR ICE

PePulatie este salvatA en autocamioanele

www.digibuc.ro
 6
REALITATEA ILUSTRATA No. 45 24 Noembrie 1928

Cu Nobile la_ Polul-Nord de prof. FRANZ BEHOUNEIC-Praga

EZASTRUL Ilaliei', expeditiile de sal-
vare i sborurile curagioase, Intreprin-
se pentru salvarea echipagmlui, sboruri
care au costat multe vieti, printre care
si a lui Amunds.n, au pasionat lumea
limp de câteva luni.
Acum abea, se dau la iveald. amdnuntele
groaznice, ale catastrofei expeditiei genera-
lului Nobile. Supravietuitorn, incep sd-si
destdinulascd amintirile si printre ele, cele
mai importante si mai verosiniile, sunt ale
savantului cehoslovac, Franz Behounek care
a luat parte la sbor, ea oaspe al guver-
ului italian.
sunt cunoscute, din povestirile maiorului
Zappi. Acesta a declarat, cd el si cu Mariano.
au. sdpat o groapd In zdpadd, In care au
pului mizerabil, a fost imposibilä b de- depus corpul lui Malmgreen, dupd ce 1-au
narcare de oameni pentru a face cercetäri desbrdcat de baine. N'a putut insà afirma
pe ghiata polard. Am trebuit s ne muttu- precis, dacd savantul suedez, era mort sau
mirn cu mdsurdtori i Insemndri meteorolo- nu. Destul, eh" a fost pdrásit, iar ei doi.
gice 'pe bordul dirijabilului, care oscila In au pornit mai departe. El afirmd cd a
bdtaia vântului. Italia', s'a mentinut 2 ore primit ordin dela generalul Nobile, sl atingd
de-asupra Poluhii Nord. cu orice pret coasta, spre a cere ajutoore,
Catastrofa, s'a Intâmplat in timpul sbo- pentru restul grtipului naufraciat. Si gu §tiu
rului de inapoiere: din cauze necunoscute, totu* cu preciziune. cd Nobbile n'a- dat
piercfeam gaz; ingreunarea din ce In ce a niciodatd un asemenea ordin
aparatului; aruncarea grabnicd de, lest, ma- In ceeace priveste grupul Alessandrini
teriale i alimente pentru usurarea balonu- cred cii s'au putut salva la timp, Iriainte de
lui, apoi ciocairea formidabill a dirijobilu- incendierea balonului si cum In nacela lor
lui, de ghiatd. In cloud minute. ne-am aveau din belsug alimente, arme, combusti-
bit, si Imbrdeirninte, cred cd s'ar mai gä'si

, ITALIA'. in sbor spre Pol ul Nord

Destäintiirile sale, aa stArnit Alva' In toatd V ESTITUL DORT ROSU
lumea, mai cu seamd prin sobrietatea si-a gash nioar,ea Pomella. Apoi eabina rilor, poate le-ar mai da de urma. Nu tre-
lipsa de elocventä i patetism, cu care au de comandd a fost lovitä i desprinsd de buesc hied pierdute toate sperantele
fost fäcute, in conferinte tinute In Ger- corpul dirijabilu:ui. Cu mare greutate, ne-am
mania, Cehoslovacia si Franta. desprins din sfärâmdturi si am mai putut PLANURI PENTU VIITOR
Redärn mai jos, un fragment dinteo con edea o massii cenusie, dispdrând la orizont. In primdvard, seer cd voi pleca din nou
ferintd tinutd tuna aceasta la Lyon. Peste 15 minute vedeam o flacärd uriasd. la
Ardea Italia", dip care nu s'a Pol, impreund cu Eckener
gash cu noul Zeppelin. care a fäcut cursa 'Nansen.
SBORUL In
In anul 1926, am luat parte la expeditia nici
lui Amundsen, pe dirijabilul Norge", când MALMGREEN SI GRUPUL ALESSAN- America. De data acedsta, cred
putea face observatiuni mai .pozitive.
vor
1-am cunoscut pe comandantul Nobile si DRINI
I-am putut aprecia, dupe p'ecarea dela Spitz- Nu voi do azi arndnunte asupra suferin- Sborul lui Nohile, a fost un dezastru si
bergen. telor noastre morale si fizice, personale. costat vieti omenesti. Este o pierdere
Sborul s'a fdcut deja Inceput, Le veti gäsi in volumul .pe care 1-am sells pentru omenire, dar In fata tiinei, 'nu
in conditiuni defavorabile. Chiar in prima si care va apare In rum multe limbi. Thi conteazd. Ea cere jertfe i nimeni nu pro-
elapd, intre Roma si Viena, a fost gray sd precizez Insd, cd nu Malmgreen a dat fitd, deck omenirea.
avariatä carma stângd de ascensiune. Am ideea marsului, care 1-a costat viata. El a De data aceasta Insd, se spend in rezul-
trecut atunci printr'o furtund groavd, care fost din principiucontra despärtirii grupu- tate mai bune, cu victime mai putine. Dupd
s'a desldntuit numai la un kilometro de- lui Arndnuntele tragice ale marsului, ne ce-mi voi termina seria conferintelor md
in viatd, asa cà o noud expeditie, care voi prepara pentru noua expeditle.
ar pleca In primdvard, la topirea ghetu- (In romdneste de L. M.)

Vasul spfirgAtor de ghiatd .,KBASSIN", care

a salvat o parte din expedifie
asupra noasträ. In sborul spre Vadsb. am
sburat atit de jos, de-asupra märii Bal-
tice, Incât curentii de vânt, Impingeau a-
proape dirijabilul, In valuri. De ctiteva ori
prima naceld a intrat in apd.
In Kingsbay, hangarul n'avea acoeeris si
massele de Apadd, grämädite pe
amenintau sä-1 turteascd.
Primul start sere Pol, a insemnat un esec,
din cauza timpului defavorabil, care ne-a
silit sd ne Inapotem dela Caput Nord. In
al doilea sbor de 68 ore, am parcurs mai
inult de 2000 km. peste tinuturi necunoscute
dar din cauza lipsei .de combustibil, No-
bile a dat ordinul fie inapoiere, Inainte
de a ne fi atinsAtnta, care era insula
Franz-loser. Cu al'Ireilea sbor, am atins
Inteadevär Polul Nord, dar "din cauza tim
prdbusit dela 500 m. Iiiälime. Intâi, s'a fillOBOT", omni mecanio, a fost prezentat credinciosilor, la o biserica din America,
Invit de ghiatä caMna tnotoarelor, unde de
teologul dr. Christian F. Reisner, care i-a explicat tot mecanismul.

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. 45 24 Noembrie 1928 7

ACTUALITATEA
Schimbärile de
I LUSTRATIUNI
guverne Un accident de avion

Nonl cabinet francez Poincaré Un accident de avian, prins de un fotograf expert.

4444 4 t44

D. Venizelos la i;ionic +4 t 4 4444;44 *4 it 4 444 44 444+44444+4-04 41404444+44+0+4+144444444440 44 44 4 44 44 444444

Inmormântarea unui general grec

La Salonic, s'a oferit un banchet in onoa rea d-lui Veni- Immormântarea generalului Tziroyannys comandantul
zelos, cu ocazia vizitei sale la expozitia din acel ores. (Foto corpulut III de armatá grec, la Salonic. (Foto Traian
T. Biciolla). Biciolla)
tt ea.! 4 444444444 4.4. 44 ...It, 44,44+44 444444*, 4844 44+4 4444444444 4+444 44444 4444+4 4+444 +If f * / ++44 44+4** 41 titt+Ott4494 .44 t ti+4 4 44 4444 4 .4 44.+4 414+4444 444444-I4 44-444-4444 4+4
4-44-444 4-4+4

Expozilia de automobile din Berlin

SAPTAMANA trecuta, a avut loc cu o
deosebit6 solemnitate, inaugurarea ex-
pozitiei de automobile la Berlin, expozitie
la care au participat toate firmele produca-
toare din Germania.
Aranjamentul expozitiei, a fost la
me. Unii au afirmat chiar, eit a fost mai
bine organizatA, cleat multe alte expozitii
similare din strainAtate.
S'au numárat mai bine de 75.000 de vi-
zitatori, cari au flicut comenzi importante,
pentru toate fabricile. Fotografiile noastre,
reprezintA marea sala a expozitiei, i doua
accidente de automobil simulate, Prin care
se dovedeste cat de utila este bara apara-
toare pentru masina, atunci când se loveste
de un obstacol. Masina din stanga, este a-
proape distrusa de loviturä, pe cand cea
din dreapta, n'a avut de suferit nimic, fiind
apgratd de bará.

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA NO. 45 24 Noes-brje 1928

-------
...
-----
-------
I, 9
I. .¡ ;'
11; ir
.

3RTUL L NEW-YORK apare In zare. Pe

transatlantic domneste o zapAceald
grozava. Pasagerii, au cAlAtorit 6 zile 1m-
preun i peste un ceas, vor fi debarcati,
fiecare apucand directiunea care-i este desti-
.natl.
,o mie de oameni; o mie de tinte. Tana-
rul din fata mea, cu capul de artist, sperä
mai fie aciamat in aceeas seard la pupi-
trul dirijorului de orchestra', dela Metropo-
litan Opera". Vine din Germania, sA-si do-
vedeascà aci capacitatea, pentru a i-se re-
cunoaste astfel meritele, la el In tara.
Negrul cel simpatic II vom revedea pro
babil diseard Intr'un dancing, Deocamdati
distreazA pasagerii clasei I-a, pe covertä
eu ultima expresie a stepp-ului.
Domnul cu servieta, care In tot timpul
drumului, a fost de o seriozitate enervanta
spera sa bichee contractele pentru firma
lut, si In consecintä o ImbogAtire rapidb
'Miami elegant, cu ghetrele albe, vesnic
curate si calcate, merge la sigur, cd se va CINE ARE GLEZNA CEA MAI FRUMOASA ? Concursul La
reface In America, printr'o cdsätorie bo Castigat miss Mai Harods (la dreapta)
gata.
Examinez la rand toti pasagerii; toti stint "Americani, veniti cu-totii!! Votati ,voi si
seriosi i se gandesc la tintele lor. Si totus copiii vostrilll Faceti zzz de dreptul. de vot
este una i aceeas tinta: Dolari, dolari, do oePlacarde
care vi l-a dat statul".
lari.... uriase, cu litere uriase, lipite pe Concurs-
7oncurs
pentru cei niai mari pistrui.-
pentru cel mai puternic b:ceps.
Amicul meu Harris, care ma Insoteste in iduni uriase, invitä poporul american la
cAldtoria mea, pentru a-mi arAta adevdrata -oncursuri. La frizer, restaurant, macelan Dupa amiaza:
America.", adicd sA trdiascA 14 zile pe inematograf si in debitele de tutuu, peste ;oncurs pentru eel mai rapid indnceitcr de
socoteala mea, ine gafaind, pe fugd; tot te Intampind, aceleasi afise In culori
portocale.
stridente. Zece mii de dolari cdstigeitoare!. foncurs
asta Inseamnd noui descoperiri. pentru cel mai frumos spate fettle-
, Ce-i nou, Harris?" Amicul meu Is Iti mai amintesti de saxofonistul, fostu' nin.
trage sufletul: tau tovaras de cabind. care are pe constiinta Concurs pentru cele mai lungi vicioare
.yezi domnisoara aceia ro cata, de loptile tale nedormite? Vrea sa bath.' re
cordul de 68 de ore de cantat, pe care-I f emenine.
letine actualmente Jim Bill. Managerul lui, f;oncurs pentru mái scurte picioare mas-
iariazd 10 dolari contra 1, cd protejatul culine.
sau, va esi invingdtor. A si dat la tipar Conci r pentru cea mai subtire bazii su-
impreuna cu impresarul. brosura% ,Cum perioard.
deviu maestru saxofonist" care le va aduce Alà amenintA un lein. Toate se Invar-
cu sigurauta, peste 25.000 -de dolari castig. teau in' capul meu. Imi pipdi picioarele,
Doamna aceasta, Infasuratä In zeci de )ieepsul, ma' uitai In oglinda, spre a con-
valluri, se. duce pe plaja dela Palm-Beach, :lata marimea pistruilor mei. Din pAcate
nnde spell sA Tie aleasd de jurin ca femeea
cu cea mai subtire pielita a obrazului.
fabricd de creme pentru obraz. oferä un
premiu 4e 40 000 dolari crstigatoarei, iar
iul fabriznntului, din umbra. ma= sa...'
....Elicele vaporului Incepura manevra de
acostare si duä putind vreme, colosul d(
fier era lipit inert de cheiu!
NEW-YORK!!'
Harris ma sfAtui cim sincerilatea cea mai
amicala, sA-i Incredintez portmoneul meu.
de oarece In port misund prea multi pungasi
de buzunare, cari ar putea sa mà lase vdduy
de el. M'a asigurat cd mi se citeste pe
IRIS GRAY... fata, cd sunt strain, iar la hotel, mi-1 va
restitui. Cum 'era seard, i-am urmat sfa-
tul i ne-am culcat la hotel Continental".
A doua zi dimineata, Harris imi spuse:
Dragul meu 14 zile sunt un limp
foarte scurt, pentru a vedea ceeace este
important in America; asa cà daed vrei
sa' vezi ceva, trebue s'o pornim de urgentd,
Unite
...Si gura el, cea mai frumoasa din Statele- adica imediat.. Timpul este bani".
Banii mei, ma gândi eu dar nevoind sA-1
supar pe Harris, nu spasei nc un cuyant.
langa parapet? Da, da. Aceia care isi face Chiar vis-a-vis de hotel, se afla gardul
Castigatoarele premiilor, pentru par lung
tnsà vAzui, cà puteam lua parte la con-
curs, doar ca simplu spectator.
buzele. Vezi tu, este frumoasä ca un ,tablou imprejmuitor al unei constructii uriase, Harris md instald Intr'o masind vizi-
pe deasupra este si cuband. Dece crezi plin d.e placarde multicolore. Amicul meu, tardm, vizitardm, vizitarAm, acest urias
cd s'a läsat legAnata de valuri, timp de o ma conduse prin torentul de vehicule, in New-York. Ore, zile, nopti ,am trecut dela
sAptamand? Asa-i ca nu ghicesti? Ei blue, fata gardului si In timp ce-mi ardta cmi un concurs la altul. AdmirarAm toate pre-
ni voiu spune eu: Cel mai frumos pär hastonul de bambus, grädina de afise imi miatele, trebuiram sà aplauddm cortegiul
rosu va fi premiat Vineri la Chicago. Ora- spuse gray: celor 34 de pretniate ale saptämanii, in-
sul este In fierbere. Alegerea presedintelui VOTEAZA!'!" stalate pe care alegorice, din millocul
campania electorald, au fost pentru mo- Dimineata : miei multimi de peste o suta de mti de
ment trecute pe planul al doilea. persoane, cunoscui numele tuturor frumoa-
S'au facut pariuri uriase, atat verbal, cat Concurs pentru cea mai bine vdgcuitd glzeatd. selor, lungimea bratelor lor, numArul petelor
prin corespondenta. Cine va lua premiul Concurs pentru mustata cea mai lung& de ficat pe tare le aveau, si culoarea ochilor
pentru cel mai frumos pdr rosu? Massa- Concurs pentru gulerul barbdtesc, cel mai si -genelor lor.
chussetts, Oldo, Columbia sau Kentucky? Malt.

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No 45 24 Noembrie 1928 9

Cele mai frumoase 26 de lemei din America

Pâng si In timpul somnului, ma urmareau foarte simpatic, de vreo 25 de ani. Pang atras de sgomot, se repezi si el cu gura
aceste clasificari i visurile ingrozitoare pe sa-mi pot da seama de persoana lui, Imi si ceru eliminarea cafelei negre, de-
care le avui, nu le voi uita atat de curând. vorbi direct si fara nici o introducere: oarece protejatul sau, nu Ives voie sa
Gratie portmoneului meu, Harris, a fost
ales ca cel mai frumos barbat al Atueri-
cei. Aclamat de o multime imensa, ma con-
duse pând la vapor, uncle mii trezii deo-
MISS NE-
BRASKA", fe-
meea cu cel
mai frumos
par rosu si
Concursul la
Ca Te a luat
parte. La dreap
ta: Lionel Bar-
nett, cel mai
frmnos copli
din Statele-U-
nil e.

data singur, dupd ce primi urarile lui de Ati fost la concursul bäutorilor de
toiai bun', si invilatia prieleneasca: Re- cafea? Eu am luat parte la el, dar ant
vino cat de curând. America nu se poate fost Invins de un canadian, care a baut
cunoaste inteun timp atât de scurt! Te numai cu doud cesti mai mult ca mine.
astept la primavaral In Mai va avea loc Auzi d-ta ghinion!!! Am putut bea numai 91
concursul " de cesti in 53 de minute. Dar rândul vii-
Dar vaporul se pusese in miscare, i ul- tor, .11 bag pe Jonny In buzunar. Asta e , APOLLO" american. Juriul a lost compus
timele cuvinte ale lui Harris, se pierdurd sigur!! Auzi d-ta!! Doug cesti ,domnule, nu- numal din doamne si domnisoare.
In sgomotul haotic al cheiului. mai cloud' cesti". vada acest 'Rebid In fata ochilor, pang ce
Obosit, ma tarli pând In cabina mea. In acest moment, infra stewardul, cu ca- nu va lua parte la concursul international
Plimbarile pe la diversele concursuri din feaua comandata de mine. La vederea ei, al bautcrilot de cafea neagra rece, din
America, m'au costat pe Iânga 1600 de do- tovardsul meu de caltina, se iritd gro- Hamburg
lari, si 9 kg. jum. din greutatea corpului. zav i ameninta ea ya sparge tot ce ...Dupd 6 zile am fost ridicat dupe vapor,
Slabisem simtitor si abia ma puteam misca. va gasi in cale, dacd lichidul nogrti nu va de o arnbulantii i transportat la primul
Tovargsul meu de cabina, era un tartar fi scos imediat din cabind. Managerul lui. spital din portul de debarcare...
4-0444÷114+44-114-414-14-14-1-11-144-11-444414-4-14-1444+14-044-41-614+0-4 14-1M+ 4444-044.44404-1+0+44444.414

MOBILE de PRIMUL RANG Motto : Cumptirarea pianalui

anume: dormitoare, surragerii, garni- FRIZERIA BE e chestie de tncrederea
turi de salon, sezloane, scaune, etc. in
mare asortiment permanent la Garantia cea Mal deplinä
Depoziful de MOBILE VICTORIA" o ofera renumele
excelent al firmei
CRAIOVA
Palatal Minerva
Sfr. UnIril
lnvitam pe mull stimatii amatori de mo- II TRISKA
bile din CRAIOVA gi OLTENIA in prd- existenta de 58
1 välla noastra spre a vedea mobilele noastre. , ani, cel mai yes
Preturi ;1 conditiuni avantajoase. tit depozit al
4444+11-11+11-114
1
brawl
Moved Literal. ;i Artistic"
Calea MoOlor, 55 =111111t
Reprezentan-
Marindu-§i localul anunlä Onorata tul general al
revistg, scrisd de cei mai de seamä, clienteld, ca este servitfi fArá astep-
reprezentanti ai literaturei române tare, de catre un personal perfect canoscatel mirci Förster"
Aaare "in fiecar Vineri specializat in Tunsori, Ondulaliuni, 1 Cluj, Str. $aouna 14. Telefon 419
8 pagini nisari 7 Lei Manicure, etc.

www.digibuc.ro
 10 REALITATEA ILUSTRATA No. 45 24 Noembrie 1928

Si
tDt B'aldwil),.,/Yrern:IcTuf 21,,crez
Hattrsh.am,fa deschirerel
tnerau[uí,
rarduf

ori.ji.

T
Scrilloaree sueciez, Serma ot Si- a
tat arOversate?, de 7o era .-

T
Ptinelpefe vabiya
(are 44-4 szrNa/ 0
parte a averk.i. aI
5coas5 tic ttATie
rusi.

DuccIe, de YorIC
lr.ttrelirCàndu-5
cut O árt5tocratá
Ien.gfe.vá , 18 o -

1,8168re de vulpi,

irnp.Tatu[ trit-r6tito
ja auciuslz s.
o le au fc*,1 Incoronah
curaftd, í ToKo.

Dria Nice Cialles,itica pre-

Iorct 5ci,:tinlefut Mexicuiut 5'0
encl{ez lu(aM biaard ce- f,410-ra (.1) Iltiorge Arma-
rebrut c.51e( 'regat. Windsor
da.
de [anqa Londra,

PQN...DLE.71=t

www.digibuc.ro
 Anul II, No. 45
Mratenja
Bulefin sfiplämänal
E fac In cuprinsul acestui nu-
mer al revistei noastre. cateva
reflexii in legeturä cu vaporul scu-
fundat Vestris". Intretirnp, amenun-
_ tele comunicate de agentiile telegra-
fice, cu privire la nenorocirea a-
ceasta Incranceneazd carnea.
Cadavrele au fast pescuite zile des.-
rendul. Alte multe victime nu au
mal fost gesite. Le-au inghitit re-
chinii.
Intre timp Intinderile apelor sunt
scuturate de furtuni violente. Alte
cileva vase, au trecut prin momente
cumplite. Vreo cloud au lost purtate
de valuri si repezite In stinci.
E un anotimp priinejdios pentrn
naviaatie $i peniru navigatori. In a-
ceste zile pe coastele met-nor si o-
ceaue.or ,privirhe betrânilor, femei-
tor, copiilor, se Indreapte in larg.
Feciorul, sotal si perintele lor se
mai Intoarce oare?
In aveste zile doliul Intinde Wye-
nie negru In casele umile ale pes-
cari.or, in räminui ile mu tor cart au
un suflet drag pe mare.
Se Intelege acum tot tragicul din-
teo paaina de Loti.
UNTEM In pline viate politice.
Schimbarea de guvern a atras
dupe sine toate celelalte fapte le-
gate de un atare eveniment. Si., de
114411+11-
Curiozitäll eleciorale din America
Suntem n preajma aleaerilor._
Dar suntem in acelas timp si dupd
marea luptd electoratd care s'a dat
recent in America.
De aceea. e de mare actualitate
sd ardtdm unele date statistice si
ciuddtenii electorate din America,.
ln primul rdnd, cdteva cifre fan-
tastice:
In anut acesta s'au inregistrat.
43.000 000 volanti in alegerile Prezi-
dentiale din 6 Noembrie a. e.
Ingeniozitatea in alegeri nu e
desigur! un monopol al electorilor
nostri nationati. Noi am rdmas tot
la mortii cari voteazd. Dar in A-
merica, cu ocazia tatirnei alegeri
pro-;d,.ntialo. 1nregistrat un
true, care intrece tot ce se putea
¡Infiniti() in materie electorald, con
stituind in acela$ timp j ceva spe-
cific americdnesc.
Astfet, In Stahl! New Jersey s'a
descoperit a infinsd Conspiratie de
a umfla" volumul alegatorilor.
Amerka e obiceiul ca inainte de
1:amiswexem=o,w, irfshwar, 24 Noembrie 1928
ilustralte
data aceasta, schimb6rile sunt mai
radicale, cu cat noul guvern îi pro-
pune sä deschicie noui perspective
vieii noastre politice, prin introdu-
cerea unei noui conceptii si a unor
noui metode.
Intretimp. a Inceput campania In .00
vederea nouilor alegeri. S'au dal in- emola 444
structiuni tu sensul ca ele el se 4
desfesure dupe norme civilizate
pentruca rezultatul tor se exprime
vointa reala a poporului.
E un semn bun acesta, un semn
cä renuntem Insfersit la practici
care de vreine Indelungate nu mai
sunt l.a uz, In statele civilizate.
N FAPT imbucuretor, e dea-
semeni acela al revenirei la
viata normale prin desfiintarea cen-
zurei si a ridicerii, cu exceptia
unei zone de frontierä, a stall"
de asediu.
Prelunidrea mesurilor exceptionale TACIFISM AMERICAN
se dovedise de ani de zile inutile, Unchiului Sam, viata i se pare
dlunetoare. Multe acte abuzive au frumoase., aleturi de Pacea" care
fost se' Arsite la adApoqui lur. Men- se tmbate, cu vinul Kellog, la ade.-
tinerea bor. creia deosemenea in postul intregului armament arae.
strtinetate o atmoslere de nesigu- rican.
rante. care numal In interesul terii (n. 490 171orenta)
noastre nu putea fi.
Asa dar, bine ce reintrem. Insfer-
sit In normal.
votare, fiecare alegettor sa-St titre-
gistreze votul. In conformitate cu
numele ce apar n cdrtile de vat, ce-
tdtenii voteazd. Sore a putea vota,
trebuie set fii, deci inregistrat.
Mai multi ceteltent din statul a-
mintit au reclamat la judecdtorul
de instructie cd agentii electorali au
umflat" numdrul aleattorilor.
Din cercetdrile fdcute s'a aflat cd
multi sot-au inregistrat cdinii, pisi-
cite papagalii spre a vote..
Din judetul Atlantic Countty, din
cdt se spune, au fost sterse peste
2.500 de nume de animate si pasdri
din cdrtile de alegdtori.
Tot cu ocazia alegerilor prezi- Pactul Kellogg a decapitat rliza
dentiale dn America, s'a facut o so- bolul. Moartea acestuia a Indurerat
coteald din care reese cd America
a pldtit tuturor presedintilor a de pe cele doll& poeitenii: Mizeria".0.
la Washington pelnd la Coolidge,
Viata scumpV. Dar oare reabotui
a murit cu adeverat pentru totdea-
mai putini bani decdt au colectat una si stiinta, care a progresat atitt,
Tunney $i Dempsey ln timp de opt nu va putea Inteo bung, zi
ani la reprezentatii in care se lo- pitied,. la toe, capul?
veau cu puranii peste nast (Humoristische idstyP0410
www.digibuc.ro
 WITPLIMENTIIt REALITATZ/ IMISTRATE
A;
\ \
r n'epretuitul dar, adus da la Bucur,st"
M sg va spun o poveste de
A de mutt, etneasä in muntii Pra-
bovei. la o veche mänästire de maid.
Mi-a spus-o o prea cucernica sta-
reta, care a auzit-o e dinsa de la
alta mai banana, adortnild de mull,
cu capul pe cgramidd.
0 poesle de dragoste? Poa'e! Dar
mai mull decal eta"... Cramreial de
viatä, In Leo siltästrie, al unei dom-
nite calugarite ai-al unui boer, care
se haiducise.
Ani multi au trecut de-atunci. Era
pe la un sfArait de August.
Mangstirea dormia in umbra mun-
tilor, sub botta Instelatä.
Un sosi i bAtu In poarta
de trei ori. Cele trei lovitur: rgsuna-
rg prelung, In linistea noii. Duptt
cAleva clipe, past greoi s'auzirg. pe
lespezile cunti si-un glas femeesc
Intreba:
Cine e?
Om bun!
Cine e?
Eu sunt. eu, Eretnial Nu-mi
mai cunoeti glasul, maiel Natalie?
Dumneata esti boerule? l'of-
tim! Po ftim I Hei, da nu le mai vezi
pe la noil Cat p'aci sa te uilämt
zise calugärita, deschizAnd i aple-
cându-se adanc In fata lui boer E-
rem ia.
Cal si ettlgret trecurg pragul mi-
nastirei, poarta se inchise greu In
urma tor si iar se potohra cuprin-
surile dintre muntii negri. Numai pe
cer era valvg. multime de stele cg-
zgloare seaparau in large noapte de
August si se spulberau in zare. Pa-
mantul odi nia.
,,Boer Eremia" nu era altul de-
cal haiducul Miroslav.
Imbräcat In strae scumpe, el ve-
nia din and In când yea
matusa, s'areta Minodora. Niweni nu
stia cA omul acesta linist;t. !near-
cat totdeauna de daruri, pentru Mai-
ca Domnului $i pentru drept cre-
dincioasele-i sluatoare, era vestitul
Mbar care bägase spaima In cd1A-
torii de pe drumurile Muntenid si
negustorii de la ma'ffnea oraselor.
Maidle din mandstirea singurati-
ca stiau cum e la fatä blândul hoer
Eremia; cine Insg s'ar fi Incume-
tat sd spund c'a vdzut vreodatd chi-
pul cumplitului Miroslav?
Toti bogali jefuiti de el, toti sd-
racii de el ajutorati, zugraviau alttel
pe haiduc.
Oare stareta Minodora cunostea a-
devarata meserie a nepotului el?...
Mare taing! CLeodata, ce e drept, 11
mustra si-1 sfAtuia O. se lase de
viata sbuciumata, dar cei cari Ii au-
ziau mustrdrile se gand au cA era
vorba .de nenumgratele cnatorii ce
le Piece boerul, prin tare leseascd
si la Stambul.
Când venia Eremia sd-si vadg mg-
tusa, manästirea toatd par'cA 'Llflo-
bietele
ria de feri i -. Pen
boerul Inft.tisa ceva din lumea da-
pgrtata, lumea care pentru ele era
. "E.
\ 111.
\ ce i se Intindeau, Inlreba de sang.-
\s
moarta, pentru totdeauna! $1 nu
stiau, sgracele, ca Miroslav tocmai
de-aceia venia ei el la mAndstire;
venia sA gäsiascd un colt de
ceva din frearngtul i bucuria lu-
mii, de care pentru toldeauna se In-
strginase.
Pribeag pe drumuri departate, sin-
gur In pustillatile pddurilor, urn de
oameni, hartuit de potere, alungat
ca un aline, el se gindia cu Induao-
eare la clipele, and roiul ncgru al
maieilor Il Inconjoarn Si In mij-
locul tor. mai venia sa plânga
de multumire, vazAnd cg. fiinte o-
menesti It asculta, privindu-I cu ochi
prietenesti. Glumea i cânta cu ele,
ca un frate mai mare ce le era.
Eremia avea timplele cdrunte, cu
toate ei era Inca Omar; avea un
glas barbatese si-o privire cinstita,
care te
Episcopul Insui, Ii Ingddula ve-
nirile printre maid, caci pretuia
mult sufletul ales al boerului e
Stia bine. ca Minodora n'ar fi In-
&tuft niciodata unui barbat
treaca pragul mânastirei, deed acel
barbat n'ar fi fost numai smerenie
cuviinta, fata de oitele Domnului.
lar Inteleptul nepot al staritd. In-
telegea bine lucrul acesta at nici-
odalg n'ar fi Indrasnit sa tulbure
pacea sfintului toms cu vorbe
fapte prea omeneati. Venia cam de
vreo trei ori pe an, cu desagii In-
careati: slide cu untdelemn pentru
candeli. atg, 'Ana iânä, acadele,,
pentru bucuria maicilor bltrine ai-a
tinerelor surori.
Nu va mai spun a la plecare,
strecura In mama aspra a matuaei
o punga pling de galbeni, pentru
micile i multele nevoi ale minds-
tidi.
$i WA de ce. In mijlocul acelei
nopti de August, toate oitele Dom-
nului se trezu-A ca prin farmec si
umplurä mfinastirea cu aoaptele lor,
care a'ergau pretutindeni, din chine
In chilie, ca o adiere plina de mur-
mure.
A venit boer Eremial...
Sculati c'a venit boer Eremial..
Grabiti-vg, surorilor, c'a ve-
nit. boer Eremia! Si odatd cu mur-
murele acestea, luminite se aprin-
deau pe lei, pe colo si-alergau pe
la toate portile arhondniei.
Soptind vesel s'adunarg maidle In
jurul odäii, unde Starea Mined-ma
lira bun sosit lui Miroslav. Pe fu-
rls, ele se uitau In odaie si printre
perdelele albe de la ferestre, ve-
deau prietenescul chip al boerului.
Peste caleva cape. Eremia gh:ci
ca =idle erau colea, cdei le auzise
soaptele pe-afara.
Cu vole Staritei, el eaise In prag
le pofti in casA: un stol de u-
si
riasi fluturi negrii navali In odaie.
Incoujurând pe Eremia si pe maica
Minodora. care era blandä i cu
www.digibuc.ro
vole bung, orideciteori Il sosea
potul.
Eremia stranse multimile de miini
tate pe ficcare edluggrita, minglie
pgrinteste pe cele prea tinere, apol
deschizAnd desagii, dada fiecareia
eri din alte marl i minunate tar-
guri.
Da' pentru sora Porflrina ce-ai
aclus, boerule?.. 1ntrebA cu sfiala o
vdzand ca sacul fermecat
se golise.
Pentru sora Porfirina?.. N'o
*flu I.. Cine e sora Porfirina? se mirg
oaspele.
Asa e, nepoate, n'ai de undg
s'o zise stareta Sora Porn-
rina e la noi numai de vre o sase
sg, tIma.ai si mate n'ai mai dat pe-
aid de vrea trei luni. E o fatä de
neam, care s'a Iniulnat Doinnului
si a venit jarintre noi, s i se mage.
De-ai 5ti ce bung e ce fru-
moasa. el.. Parca-i un Inger picat
din cert. spuse tandra mdicuta, care
era tovarasd de chi le a Porfirinel.
Si de ce n a venit cu voi?
o 'ntreba Ereatia.
_ Nu Indritzneste... Am poftit-o
mi-a spus: : cum sa viu? I-am.
spas...
Se poate una ca asta?... Chema-
ti-o!.. Am si pentru dânsa ,ceva...
Chem ati-o !..
Stareta se Impotrivi.
Nu, n'o mai stanjenitit.. Ai s'o
vezi rnaine, nepoatel.. Acuma ple-
cati, maicilor... Pregniti-va de u-
trind!..
(And ramose numai cu nepotul ei
stareta Ii spuse:
N'am vrut s'o aduc cu die pe
Porfirina, cAci e cam sfioasit din
fire... cam Incapatanata, eu toate cA
e blândd In cale area..
,,E fatd de neam.. a logofnului
Dragomir... Era IndragosUla, ba
chiar se al Ingodise cu un Ungar
ofiter rus, care-si petrecea noptile
bind e chefuind cu tot felul de
femei...
,,Porfirina a aflat; de supdrare a
cgzut greu bolnavg. De logodnicul ei
n'a mai vrut sa *tie.
,,A calgtorit in lume, au venit alti
petitori, dar Porfirina n'a mai vrut
s'auda de casatorie, cad doria sd-ei
Inchine viata Dornnului. Logofatul
Dragomir mi-a adus-o aici, acura
cloud luni si eu stint foarte multu-
mita sA vad, cum printre maicile
umile din mingstirea mea, a Inflo-
rit un crin alb ei nevinovat ca
dinsa...
Bine-ai fAcut, mdtuall dragg.
ca n'ai stânjenit-o: daca e cum spui,
asa trebue sal fie, sora Porfirina
s'ar fi speriat, poate, de mine...
Noapte bund, mAtuaa...
Eremia saruta mama Minodorei,
care-i atinse fruntea cu buzele Gi
se urea In odaia ce i-o pregateau
de obicei, In anhondgrie, maidle.
Era odaia cea mai frumoasa, In care
dormeau cAteodata episcopii ei drier
Mitropolitul.
Lui Eremia nu-i era somn.
Se uita la pozele de pe zidurt
printre care vazu $i un batrAn ar-
hiereu, fAcut cu carbuncle de vre-un
ctiluggr stangaci.
Intfun tarziu, deschise fereastra,
stinse lumanarea al se cuIca sA
doarma.
 1111111,
SUPLIMENTUL REALITATII ILUSTRATZ

Mirosul de ceara, se amesteca In Ba da... MA pocAese adesea., pareau cd lumineazd lunecand pe ne-
odaie cu mireasma fanului cosit, ce La ce te gande*ti, soro Porfirino? grul rasei.
urca din livezele de la poalele dea- Mi se pare cA-1 cunosc putin Poate.
lului. pe beer! rdspunse dame, vorbind Dar mai plangea de jalea lui in-
Eremia privia In noaptea verzuie, nu lui Eremia, ci staritei ! susi, de jalea vietii sale risipite In
deslusind matahalele muntilor. Are un mullet frumos. cele patru vanturi.
Toate parfumurile noptei de Au- Stiu cA e bucuria mAndstireie su- Isi amintia de copildria lui, de
gust, nAvAleau pe fete a tra deschisd rorile mi-au vorbit de-atatea ori tineretea lui sbuciumatA, de ziva
printre ele, se deslueia smirna de el! and, Infingand cutitul In pieptul o-
tran dal irilor gulbeni. Sora Porfirina tinea ochii In pa- mului, care-i furase inbirea, fugisa
$i boerul se &idea la sora Por- mant, In vretne ce haiducul Miros- In singurAtatea codrilor.
firina, pe care n'o vdzuse niciodata lav se uita la genele ei lungi, la Ii era rusine.
ei pc care, totuei i se parea cA o gura ei indureratd. Un simtarnant FAgAduia inimei sale ed se va pe-
cunoaste de and Indelung ceudat, pe care nu-1 Intelegea, It Im- at, pornind pe calea cea dreaptd.
Cu sufletul plin de icoana ei In- pingea cAtre (Musa. Porbrina Irn- Voi goni din mine canal de-aitd-
chipultd, adormi haiducul Miroslav. prhetia In juru-i adierea unei sufe- data. Voi ocroti-o pe sora Porfi-
tocmai In zori de zi i se trezi cu. flute lini*tite, a unei visdri Indu- rina.
rand de tot, cAci voia s'o vadA pe rerate. ,,De ce-an facut-o sa sufere pe
noua mAicutd. Iar haiducul Miroslav auzia In i- biata copula, neprihAnitä floare de
In Mime lui de haiduc, treceau Mind un glas care poruncia: crin? Dar eu, eu de ce-am fAcut
tot felul de sitn;tri; ganduri ciudate Trebuie s'o aperi. s'o ocro- pe atatia sa sufere?!
II frAmantau mintea.
Decd. fata asta e fericirea mult
visata?.. femeia pe care de cloud-
zed de ani o doresc?.. sufletul ales
de care Inchipuirea mea se Indrd-
gostise?
',Ohl.. Atuncea a* rdpi-o din ma-
ndstirea asta trista, m'as cununa cu
ea In fate oamenilor si a lui Dum-
nezeu i m'as duce sA trAese la la$1,
ca un adevarat boer Eremia, ginerele
logofdtului Dragomir!
CoborInd In odia mAtu$ei sale. gasi
Ingenunchiall lAngA (Musa, o tand.-
rA mated foarte albA la chip, cu
ochii mari, negri i cu mainile sub- Ns.
tiri, tremurAtoare.
Uite, boerule, sora Porfirina!
zise stareta Minodora, In vreme ce
tanara cAlugdritd se tidied repede.
Boer Eremia nu s'a*tepta s'o In-
talniasca. aea de curand; de aceea,
rosu la chip si cam stangaci, in-
drugä cateva vorbe:
A, dumneata esti sora Porfi-
rina?! MAtuea Minodora mi-a vorhit
aseard. Le eeti foarte dragd tutu-
rora, la mAndstire.
Sunt aea de buni cu mine
totii! rdspunse dame cu glas me-
lodios, i trist, trist din cale-afara.
Sora Porfirina pr nse Intre degetele taftffliki
sale dulci, maim asprA a staritei
privind la pAmant.
Nu! se gandia, in rästimpul
acestei neliniti, boerul Eremia.
Nu este femeia pe care o aeteptam:
e un copil... E un Inger, poate, dar
md tem de dense_ nu etiu de ce...
dar mA tern de ea... Mud beer Eremia infra In arhondfirie, gäsi pe maica Port irina,
Stai, nepoate, sezi colea... Ingenunchfata inaintea starifel IVIi nodora.
ePoriitino mama, nepetul meu e teeti... sd te jertfeeti pentru clansal De ce nu m'au miscat rugaciu-
un orn tare bland; nu.1 judeca dupd
InfAtivrea lui sAlbatecA; sufletul lui Si fArà sd *tie de ce li, venea sA nile celor pe cari li ucideam, sau
e potolit ea al unui calugdr. Ar fi vrut sA rdmaie sin- linistea pAdurilor, sau strdlucirea
Umbla Juni Intregi. In largul lu- gur ei sa isbucniascA In hohote, sâ sfintei cruel ei toate frumusetile a-
mei i totdeauna, la capAtul acestor verse lacrimi multe, sd se u$ureze. cestui piimant, care induice:azd ehiar
drurnuri lndelungate, In manAstirea Rdmai cu bine, soro Porfi- ochii fiarelor, de cc nu m'att cu-
noastrA vine sA caute linietea i o-' rind... Ne-om vedea dupd amiazA. cerit $i pe mine minundtiile ace-
dihna. "Imi fagAdueeli sA-mi fii prietini, stea?..."
M'am Intrebat adesea, nepoate, de Inteo zi? Multd vreme visa haiducul astfel.
ce nu te-ai cAluglrit pan'acum? Si fdrA sa mai astepte raspunsul Fu trezit de strigitele catorra
placA oare asa de mutt viata ca hi- eei repede In livadd. care it inconujrau.
crurile ei trecaloare? Se aruncd pe iarba Infloritd si Aid! E aici!
N'avea nici o grijä, mdtued, nu dete drumul suspinelor Te-am cautat peste tot, hoe-
sunt un mare iubitor al pldcerilor Potop de lacrimi fierbinti ti cadea rulel Au nu ti-e foame? A trecut
lumesti. Si eu trAese In s:ngerAtate, De ce pleangea boerul Eremia? Nu ceasul amiezill
dar n'as putea sd-mi petrec intrea- etia nici el... In umbra clopotnitei, cur Dormiam. copilelor! Nu m'am
ga viatA, la umbra unei clopotnite; Mime zdrobita plangea $i ofta, ea hodinit bine astanoapte.
prea mult mi-ar fi dor de zarea largd din ochi. Atipisem..."
a departArilor... un copil bdtut. Ii rdcori obrazul en apa nU
Poate cd se gandia la soarta ne- paraiae, care se furisa prim Wrbii,
5i-apoi, nu ma simt vrednic... Am fericitä a fetei lui Drag:omir Logo- *i-ale cdrui valuri murtnuran, che-
e nemultumirile mele, obiceiurile fatal. Il Induio$ase privtrea ochiler mfindu-se unul pe While ca sa nu
mele, ra.svrAtirile mele. ei tristi, blandetea chipului ei, far- se piardA prin livadd.
Si niciodatA remu$cdri? mecul mainilor albe i subtiri, care (Vet urntAti

www.digibuc.ro
 -strfiatitiftfit nt-Atitivrit War Halt 4

Iadul nostru as. in. ami. AN. mop *so 4.1,.10-"""-'41.0

aierweir vow -44r7 ems ater *is gar Is alip-ms. ay.

.^,:.%)., IT : --
Ape.

_
ots
tr;

TADUL, asa cum II descrie
Marcu, reprezinta vechea
imagine a pedepsei divine.
E un Was de spairna,
unde focul arde In perma-
nént i platosii sunt pe
vecie supuei la Infiortitoa-
rele tortun. Suferintele nu
biceteazd niciodatä acolo.
In vechiul i noul Tes-
tament, amenintarea cu
groaznicul foc al iaduhil, e
de nenuradrate ori repe-
Desenul nostru cld riispunsul la aceasM intreba-
Sfantul Matei, In capito- re. lnlaturrind ideea iaduhii, reiuMfile omenesti, pitcdtuesc, eland senmui
lul V versetul 22, Inen-d
pdcatele pentru care se foarte aspru.
cuvine iadul. Sunt prin- 11-1H+4+144-0-1144+4
tre aceste plcate, uncle
care in vremea noastrd nu con-
stitue decdt greseli neinsemnate, pen-
tru pedepsirea cdrora tribunalele
noastre se multumese sä dea amenzi
de câteva mii de lei.
Preotii puritani din vremurile a-
puse, predicau mai mult "despre fo.
cul ghenei, deedt despre bmeface-
rile raiulni ceresc. Vorbeau mai mutt
despre mânia Infricosdtoare a lui
Dumnezeu, decat de dragostea ei in-
durarea sa.
Veti admite insd a misionaril ca-
tolici, aveau nevoie de o armä a-
tunci când trebuiau sd lupte In tári
barbare, nu numai cu molirne si cli-
mil insuportabild, dar cu sdlbatici
cari trdgeau in ei.
Lumea astázi se leapda MO, de
aceste credinte antice. Foarte putini
la numdr sunt predicatorii culti, cari
sä mai insiste in vremea noastrd,
asupra existentei diavolului cu mar-
ne si coact&
Multi sunt acei cari, contemplând
universul, CU 'milioanele sale de pla-
nete si sori, cu miraculoasele ase-
zdminte i perfecjunea cu care toate
sunt conduse, nu-si pot Inchipui un
conducator al spa;iului nemdrginit
ei al vremei interminabile, dupá
chipul cum 1-au Infätisat slujitorii
bisericei.
Omul modern nu-si poate imagina
Dumnezeu eel at& de mare, care
are putinta sd guefneze intr,gul u-
eivers, sä fi creat fiinte imp-r:0dr.
Omul adcinc credinclos in preceplele vechii re-
se 'nfurie ori de &Re ori cineva indreczneste
sti punei la indoialei existenfa iadului.
ladul ingrozitor, cu foc i cazane cu smoalei,
care fierb in permanent& cu driicusori cari au
coarne, ghiare l cozi.
,,Cum?" intrebei tradifionalistul nostru, nu cre-
deg in pedeapsa eternet? Dace& vá bateti joc de iad,
ce and pedeapsil supremei existcl oare pentru
crimele, sunt tolus pedepsite. i incii meu nemernic i vicios.
cela care tocmai trece pe
.4-14+11444414 stradd, nu va fi bägat pen-
päcdtoase, pe care apoi tot dânsul
sd le asvArle In cuptoarele iadultd,
ca s fiarbd acolo o vesnicie.
Astdzi, admiratia fatä de o drep-
tate divind, bundtate si putere, fac
imposibile asemenea conceptii.
Altii, pe baze stiintifice, nu se mai
Indoesc cd Intelegcrea noaqra asupra
universului, s'a schimbat cu
de când vechiul si noul Testament
au fost scrise. Slim prea bine cd nu
poate exista, pe deasupra crp...telor
noastre, un rai ceresc. dupd cum
nici sub picioarele noastre nu poate
fi un iad; pentrucd pdmântul se in-
vârteste In juntl slit la fiecare 24
de ore, asa cà picioarele si capAele
noastre ating toate directille, In a-
ceastd. vreme.
Stirn de asemeni, cä Mkt soarele
cat si pdmântul, vor dispare intr'o
bung zi. Rezultà cá un iad, care
s'ar gdsi In interiorul pämântului,
nu .poate fi etern.
$1 presnpunând cd iadul s'ar gäsi
In alt univers, unui orn dupd pd-
mânt, care ar cdlAtori cu iuteala lu-
minii, 309.000 km. lag secundd,
i-ar trebui mai mutt ca un mi-
lion de ani de caldtorie, ca sA iz-
butiascá sd iasd d'n universul nos-
stru si sd ajungd intr'un loc unde
ar putea fi eventual un iad nesearn-
bat. Cdci iatä v'amintesc aci i poe-
zia lui Erninescu: ,
,.La steaua care a rdsdrit
tg-o cale atAl de lungä'..
Multi oameni
se Inclipdtâneazd sA nu ta-
ped() vechea idee a until
iad veritabil, cu draci ade-
vdrati. cari primesc pe
cdtosi ei-i mand spre ca-
zanele cu among', ca sit
fie arsi i chinuiti.
Milioane de minti HI%
cite, se intreabA pe de
altd parte:
ce ne foloseste bu-
nAtatea. deed, nu existil
iadul? La ce eu sit nu
tru faptele sale In cazanul
cu vreme ce eu si privesc
spectacolul din inAltimile rauguiln
Credinta in acest iad monstruos
trebue sa dispard cu desdvdrsire.
Dumnezeu nu se rdsbund.
Dar, asta nu Insemneazd cif cei
rill nu vor mai avea ad se teami
de pedeapsd. Pedeapsa vicillor 0 a
faptelor rele e In noi Insine.
Desenul pe care-1 Infdtisarn, ne
ratA un iad pe care fiintele ome-
nesti It cunosc prea bine.
Este iadul cdderii, al desonoareto
al remuscdrii
Acesta e iadal la care sunt con-
damnati oarnenii pentru propriile lot
nebunii, päcate i vicii.
NaVejclea, Prietenia, Ambitkz. Pd.
lejul i Increder-a. mor, se nimicesc.
Prin acest tin:irim al speranteil de-
senatorul a zugrävit o pedeapsä Inuit
mai asprd de cum ar fi aceea arA-
tatd In stânga figurei, unde capul
satanei spune pdcAlosului nou venit,
in care annme cazan de smoall va
fi ars.
$tiut este cd. fiintele omenesti,
dupd o vreme de suferinti fiz'ce,
ajung sa se obisnuinscd cu ele. Dar
nu se pot obisnui, sd rAmdie nepd-
fata de suferintele morale,
produse in lor, de propriile
gânduri acuzatoare.
Cine ar putea spune dacd existd
cineva, care pregateste aceste pe-
depse morale.

www.digibuc.ro
 SUPLTMENVIL REALITILTII ILUSI11-Atig
hip it IiFioriaervisp law Niiiimorap9441..vio gar-441.-wyerver

Dar dacA universul pe care astro- SA nu se creadA InsA ca eliminAnd

nomii l'au desläntuit, nu are un loc
potrivit pentru iadul material, In
care pAcAtosii sA tie fierti In cazane
cu smoalä, fArd IndoialA cd existä
InsA o reisplahl
Omul e creat dupa imaginea lap-
tuitorului sau. In primul capitol al
Genezei" se poate citi:
Dumnezeu fAcu pe orn dupa
chipul i asemanarea sa".
Asta nu InseamnA neapArat o ase-
manare fizicà. Noi astazi nu ne mai
inchipubn pe Dumnezeu, ca o fiintA
cu cloud' picioare cu mâinbb
barba, la fel cum suntem not Durn-
nezen nu poate fi deceit un spirit di-
vin, iar vorbele a omul a fost fdcut
dupa cbipul i aseinanarea lui Dutn-
nezeu, nu Inseamna alteeva decdt o
asemAnare spiritualA.
Omul e Inzestrat cu notinnea bine-
lui si a raului. El I1i creiazd, In chiar
viata aceasta, raiul i iadul sAu. Ras-
plata i pedeapsa, se dà omului
dupA merit, Ina. In timpul vietii.
Ce s'a Intdmplat dupA moarte, noi
nu putern sti.
APP., AWFIX. Offeh...tdeb.
din conceptla noastrA iadul, qa cum
era imainat de cei vechi. Ins:amnA
cA nelegiuflii rAman nepedepsiti. Ei
ghsesc pedeapsd destuld In tintirimul
In care se InmormAnteazA nAdejdea,
Drietenia si ambitia.
4-4111-2C401-141801+M1114110.44+I.14+44444+14-14444-0-
COPIL DESTEPT
i cu
Dar de cand ai Odine, Popes-
cule?
Pentru numele lui Dumnezeu, SA vezi ce a fost. NevastA-mea,
Lenuto, ce stint naurile astea, In ro- a gasit pe stradfi o betnitA si cum
chin tit? este econoamA nevoe mare, m'a si-
Ne-am lucat de-a bAcAnia l eu lit sA-1 cumpAr un cAlne, ea sA aibe
am fost schweitzer. ce face cu ea.
Anwsieeruglal....M..01110..41118.-

99
re45 Ap
AU PRODUS SENSATIE IN TOATA LUMIEA
DATORITA PERFECTIONARII DESAVARSITA
PIMP CONSTRUITE oupA NOUI PRINCIPII PC GAZA RACIOELECTRICITATM

NU CUMPARATI NICI UN APARAT

Nita NU ASCULTATI uN

ViINZARPNERATEPLNARE
CATA LOAGE GRA T IS
DEPOZ1TAQI IN TOATE ORASELE

REPREZENTMITA SI DEPOZITUL GENERAL P, ROMANIA

A UZIMELOR ODEON"
BUCUREVIII CALEA VICTORIEI
SUCURSALE:BDULELISABETA1 STR BARATIEI 52 CLUJ:11EMORMIDRUI16

www.digibuc.ro
 ,

SUPLIMENTUL 11EALITATII ILUStRATE

vairVie.iliv"1511Thili-Iii iNiteVorimpramormirwmayme".,,,w,ww,b,

O orá cu Georges
------- Carpentier
Postal capion mondial vorbe*te Rea UMW"
PLOESTI. Ore le 15.45. Expre- Georges se fntrerupe; Intins comool Trece primul round. Nici mai in-
sul intrd obosit In statie. Cdtive pe canapea adund j selectioneazd teresant nici mai putin pretentios
pasageri grabiti se Indreaptil spre amintirile. Depäsesc discretia profe- cu orice prolog. In al doilea, con-
vagoane. La fereastra unui compar- sionald dealtfel excesivd, pentru a stient cd diferenta de greutate in fa-
timent somptuos al vagonului de nu opri cursul convorbirei care mi voarea lui Dempsey nu poate con-
dormit, recunosc figura specifica a se anuntd interesantd. Observ c. fo- stitui un avantaj pentru mine socot
pugilistului profesionist. In sfdrsit, stul pensioner al lui Descamps se indicat a-mi plasa o lovitura a cd-
strang mina lui Georges". acomodeazd cu acest mod de a fi in- rei eficacitate desi nu o cunosc per-
terviewat. sonal, pare totusi a fi, dupa opinia...
Fostul campion mondial deapänd IN LUPTA CU DEMPSEY
unora din adversarii mei, decisiva,
firul bogatei sale activitd.ti, contu- inteun match. lieusesc inteadevar
rand rotocoale de fum din cari se _ Dempsey este in acest timp o dreapta care ar fi trebuit, in alte
destramd cei 22 ani de mulled. Eu regele regilor. Nici un adversar nu conditiuni sa distruga chiar un ani-
savurez o delicioasti havand ofe-
rita de amabilul manager, subtilul
egiptean Gino i-trhib excelent exem-
plar al rasei sau poate parfumul
Incantdtorelor girls Noel Cardew
Lena King Intro care m'a plasat os-
pitalierul dar insinuantul meu inter-
locutor: Intre Scylla si Carybda....
Jack Forester, faimosul sketch-
dancer, zdmbeste malitios.
CARIERA DE PUGILIST
.... Da, am 34 ani. Va mira de-
tigur infatisarea mea. Cu toate a-
cestea sunt nascut in 1894: ia Lievin
les Pins la 12 /anuarie. Ma apropi
deci vertiginos spre a 35-a primava-
rd, poate chiar iarna, a aventuroa-
sei mele vieti. $tiu cine sunt, nu cad
victima obisnuitei false modestii.
.Ftiu mai ales bud cd am lost uniti
din fii unui modest miner, modest
dar cinstit, care ingrijea zilnic pen-
tru a asigura bucatele farailiei sale.
Ea. personal am fost destinat ace-
leia$ cariere. Dar, l'homme propose...
...Dumne:eu a dispus. Descamps,
antrenoral reputat ve care-1 canons-
teti, m'a surprins inteuna din zile
cdnd aplicasem o corectie, la 10 ani,
'rung vlajgan de doled ori cdt mine.
La propunerea-i ispititoare, o pute-
re lduntrica, irezistibila, facu sa-mi
straluceasca ochii de fericire si sa
hotarise imediat alegerea: intre ae-
rut infundat nesanatos al minei
intunecate de umbra e praful sufo-
cant al cdrbunilor sau mineralelor
ciboria unui Jeffries, Fitzimons.
Himere de copil, irealizabile desigur,
inset s-peranta unui piciu care vrea!
La 42 ani sunt angajat inteun
campionat regional. In ziva con-
cwsului, zi de sarbatoare si deci de
odihna pentru muncitorii, cari au
inceput sd ma adore ca pe un idol,
iîza clasez al doilea. Ctintaream nu-
mai 35 kgr. j am avut de sustinut
cel mai dificil mstcn cu un pluto-
nier. care a lost anuntat la.... 71 kgr.
Frumos handicap! Imi amintesc si
azi de Legrand, sarrnanul ostas, care
urrna victoriei mele a devenit o-
biectul celei mai crude ironii din cuteaza sa infrunte punch-ul dur mal, Dempsey este groogy, out-ut
partea camarazilor cari panel atunci al fenomenalului american. Allii, nu inevitabil. Jack nu mai este standn
41 considerau cel putin campion sunt gasiti demni a-i fi opusi. Nimic pe facultdtile sale. Un ultim efort,
nu ni s'a pdrut greu panel acum. Am cdderea sa este irninentd. Dintr'un
SPRE GLORIE! un principiu: Vouloir, c'est pouvoir. colt un strigdt strident: soigneur-ul
Sub ochiul vigilent al lui Descamps Fard a fi Napoleon, va cer ertare sdu este disperat. Americanul... ane-
am continuat a ascensiune care m'a pentru indrdzneala comparatiel. roe.... se 7-idled totusi. Nu este incd
candus pe diferitele trepte ale trium- marturisesc cd nici In dictionarul doborit,
fului, tot mai Malt, prin filtrul celor meu nu figureaza verbul: nu pot! Din aceasta diva, cdnd jucasem
cateva zeci de matchuri senzatio- Am Trut si iata-ma viu aelamat de ultima mea carte si nu am realizat
niae prin campionate europene si zed de mii de glasuri in 1921, la Jer- rezultatul scontat, absolut siqur,
Frantei OM la culme: Insusirea sey. Nu am avut emotii. Jack a de- am recunoseut cd soarta imi este
tinuisti mondial al categoriei semi- clarat singur, loial cum este, cil eu pecetluitd. Nu std insa in vederile
am pronuntat primele cuvinte. mele set abandonez o lupta angajata.

www.digibuc.ro
 SUPLIMENItt REALITATU ILUStItATO
Am continuat. Am fdcut imposibi-
lul. Matchul s'a terminat In. repriza
a cincea".
Din nou 1inite deplinä In compar-
timent. Se aude doar uruitul neince-
tat al maginei, al roatelor.... Tint,
pul tree%
Perig....
Buftea....
gi interview-ul meu ramâne in-
complet! Trebue sa Incerc o diver-
siune. Discut cu Arbib i cu Fores-
ter despre un subiect care nu dis-
place lui Georges: sexul delicat sau
frurnos, daca luam ca unitate de....
apreciere, pe Miss Cardew.
ROMANCELE
,,Nu am cunoscut Romania de
cat prin intermediul catorva roman-
ce adorabile. Fdra exagerare, eu, care
cunosc femeea francezd, englezd,
germand $1 pe cea americand, adicd
internationald, imi declard dispus
campionul, (in sd precizeze cd feme-
ile dvs. súnt cele mai demne repre-
zentante ale sexului. Intelidente,
pand la cea mai find substilitate,
frumoase, de o. frumusete mandrel,
impundtoare dar mai ales ceeace
noi francezii numim chic".
MI uit la vecina mea; gi unele
englezoaice tntrunesc superlativele
enumerate.
Chestiunea nu infra In specialita-
tea mea, vorbesc natural de snort.
Incere a cfmtäri $1 capacitatea in-
telectual a oaspetelui nostru:
PREFER PE BALZAC
... Pe Shakespeare l'a monopo-
lizat Gene Tunneg, cel mai proaspdt
ginere al unei soacre bogate. Eu vd
mdrturisesc cd nu pricey tot ce ci-
tesc din marele scriitor.
Ce prefer? Il ador ve Balzac si
md adap la izvorul tuturor autorilor
cari imi pot furniza noui cuno$tinte.
INTRE RING SI SCENA
La aceastd Intrebare Georges ras-
punde Mra a se gandì:
Nu am de ales: ntel atrage mai
mutt boxul. Precizez de asemenea
cd nu am ydrdsit incd. ringul. Zilnic,
chiar, fntre doud step-uri cu Jack
Forester, snd antrenez ca totdeauna,
-4104asigAllisriss.
cu sparring- partner-ul meu Peter sense WA obtinA victoria asupra com.
'Smith. Nici nu asi putea altfel sd-mi patrietulut men Plattner.
mentin forma de dansator: insdsi
agilitatea lui Forester se datore$te
practicei nobilei arte. In exhibitii Biletele pentru Bucuregtil" ri-
yeti remarca jocul de picioare Pe sunA pe culoar vocea aspri a ,,Se-
care il olefin Inca. fului".
GEORGES ESTE DISPUS SA In curand, In timp ce Capitala se
BOXEZE Invilue, trice-4 sub mantia tot mai
,.Nu am bra niel o intentiune densä a amurgului de toamnä, magi.
precisfi, desi sunt posesor al titlulud na intra In garit, respiränd din greu,
francez la toate categoritle. Cat OH-
veste obligatiunea Federatiunei de
a-mi pune acest titlu In joe, sunt ori
and dispus a sul treptele ringului.
Am insA de bnpus si eu anumite con-
ditiuni: sA se institue o competitiune
intre cei mai califeati pretendenti
francezi, pent= a mi se alege un ad-
verger demn. In cenditiunile actuate,
oratt de modest 2$ fi, nu pot accep-
ta sa flu opus unui adversar cu care
sA termin in prima reprizA. Yeti a-
vea poate In curfind prilejul sA obti-
nett dovada acester serloase afirma-
tiuni.
Sant profesionist, boxer pentru
bent, si nu inteleg sa dau un specta-
col gratuit, in imprejuriiri vitrege.
SUCCESORUL LUI TUNNEY
DacA bascul Pauline ar benefi-
eta de serviciile unui bun profesor
Intl amintesc cu plAcere de Des-
camps ar putea deveni pretendent
cu velettAti mai mutt dealt justifi-
cate la titlul mondiaL NecesitA o ci-
zelare dibace i insusirea unui stil
fArA de care existenta unit' cam-
pion este imposibint. DupA opinia
mea intruneste calitAti rare.
IZZY SCRWARTZ-PLADNER totusi satisfacutd, ea un pugilist uup5.
Favoritul intAlnirei este tin match distigat cu trudä, la li-
mitä, In 15 yeprize dificile.
tali
Schwarz. DupA ansamblul perfor- AL. VOGEL
mantelor sale anterioare cred cA are
N u de adevärat maistru i alte chesthmi
Pritrahn la redacile: interesante In legAturä cu sexualita-
A aparut In editura Cartea Roma- tea cmn sunt de pildä nevrozele.
neascA" un elegant volum tratand delictele sexuale, perversiunile. ca-
despre problema sexuald gi teoriile ractere $i glandele seuxale. problema
gcoalei lui Freud. Aceastä lucrare feministd, etc. etc.
intitulatä Instinctul sexual" este cea Cymarcse" un tango de Alfred
mai complectä si cea mai modernä Fray (Piatra-Neamt).
lucrare in aceastä directiune. 0 muzicä lang-uroasä, InflAcAratil,
Autorul acestai volum, d. dr. losif care, dovedegte cd autorul nu e la
Westfried. trateazä cu o competinta prima compozitie.
Eiratuit un aparat de radio
oferei cititorilar I alsonatilor ail, In
fiecare sfetpteltnfinei, revista RADIO.
Cititi ameinunte In revista RADIO,
care a apeirut azi In 16 paginl marl 4; I se
vinde nurnai cu lei 6 exemplarui.
/ 44. 4. 9+41444 44 49 944441449444444+14444444 44+11444 *44 *44,4
www.digibuc.ro
 .8
asep
W FLUFF i
iviam naseut la Constantinopo-
le. Parintele meu era drago-
man la curtea sultanulti, Indeletni-
cindu-se In acelaa tamp i cu un
negot destul de rentabil vanzand
miresme aromitoare j matasuri.
Mae dat o educatie bunk instruin-
du-ma chiar el, alaturi de instructia
pe care mi-o facea un preot. La In-
ceput hotarese sa-i urmez In negot.
Dovedind Irma ea sunt eapabil 0 de
altceva, cum nu-ei inchipuise,
clupa sfatul prietenilor sai hotart sa
ma fac medic, deoarece un medic,
cleat e invatat ceva mai mult cleat
un tarabagiu obienuit, poate sa a-
junga departe la Constantinopole.
In casa noastra veneau multi
francezi i unul din ei Men pe
%MI xueu sat ma lase sa face In
patria sa, In oraeul Paris, unde a-
semenea meserii se puteau Invata
degeaba mai bine cleat ori unde.
De asemeni 1i mai spuse, cA ma va
lua pe socoteala lui, la Inapolerea In
lard.
natal meu, care In tinerete
torise 0 el aproba i francezul Imi
spuse ca peste trei luni sa fiu gate.
Ifni esteem din fire de bucurie la
gaindul ea voi vedea tari straine
abia mai puteam aatepta momentul
cand ne vom Imbarca.
Francezal 10 terminase insMreit
afecerile 0 se pregati de calatorie.
In ajunul plecarii, tatal meu mâ
duse In odaita lui de culcare. Pe
masa de acolo vazul haine frumoa-
se, 0 arme. Ceeace imi atragea basil
rnai mult privirea. erea o gramada
mare de aur. Niciodatá nu ritai va-
zusem atdt de mult la un loc.
Parintele meu ma Imbratiel
$1-mi zise
Iata fiul meu! Ti-am ingrijit
de haihe pentru calatorie, Armele
acelea sunt ale tale. Sunt aceleaei
pe eari mi le-a dat bunicul tau,
and am plecat i eu Intro straina
atiu ea le poti purta.
Nu le intrebuinta Insa nici odata
decat cand este atacat, atunci sit
dai cu sete!
Averea mea nu este mare. Uite, am
lanpartit-o in trei parti: Una e a ta,
una e pentru nevoile mele, a trela
Ina sa-ti fie un bun Enna de nea-
tins, decal In ceasul celei mal marl
nevoi!"
Astfel vorbi batranul meu parin-
te 0 In ochi Ii straltaceau lacrimile
Poate din nresimtiri fiindea nu
mai avea sa-1 vac! vreodata.
Calatoria decurse bine. Nu peste
multa vreme eram In Franta
dupu sass zile ajungearn In marele
ora$ Paris.
Prietenul meta francezul. Imi
chime aci o camera, povatulndu-mA
SUPLIMENtUL REALITATII ILUSTRATE
sa-mi 1ntrebuintez bine banii, cari
erau In total doua mil de talent
Am stat trei ani la Paris, Invatand
tot ceeace avea nevoie ea etie un
mode bun
Ar fi Msg. el mint, decal ae spune
ca-mi placee acolo; obiceiurile popo-
rului aeela nu-mi placeau. Aveam
apoi foarte putini Prieteni adevarati.
Aceetia tnsil.. erau niete tineri foarte
cum se cade.
In cele din urma dorul de patrie
puse staranire pe anine. In toata vre-
mea aceea nu auzisem nirnic despre
tatal meu 0 de aceea cum m1 se
ivici eaeladinsti prilej prielnic, ma Ina-
Din Franta tocmai piece o solie
pentru Sublime Poarta.. Ca media-
chirurg 1mi gasi un loc In suita tri-
misului i ajunsei cu bine la Stern-
bul.
Casa tatálui meu o gasi tnsa In-
euiata, iar vecinii se mirara, cand
m'au va.zut, spunandu-mi ca Orin-
tele meu murise cu vreo data luni
mnainte. Preotul acela, care ma in-
struise in tinerete, imi aduse cheia.
Singur el parasit am intrat 'In
casa pustie Am gasit toate, Rea
cum le läsase tatal meu. Numai ba-
nil. pe cari fagaduise cil. mi-i va lase,
lipseau.
Intreband pe preot despre ei, aces-
ta se trichina $1 spuse:
Parintele d-tale a murit ea un
om slant, de oarece a lasat banli sal
bisericii".
Faptul acesta a fost i mi-a ra-
mas neInteles. Dar ce eram sa fac?
Nu aveam martori Impotriva pre-
otului i trebuiam sa flu bucuros,
ea nu. socotise l case 0 marfurtle
tatalui meu drept o moetenire pen-
tru el.
Aceasta a fost prima nenorocire
care maa izbit. DWI arela insta
vent lovitura dupli lovitura.
Renumele meu de medic nu se
imprastia deloc, deoareee mi-era ru-
eine sa mä faa tarabagiu de pieta,
peste tot lipsindu-mi recomandatia
parintelui meu, care m'ar fi Intro-
dus la cei bogati ei de seen&
lar aceatia nu se mai gandeau a-
curn la bietul Zalenkes.
Niel marfurile ramase dela tata,
nu gaseau cumpliratori, deoarece
clientii i Imprastiasera dupa
naoarta iar altii noui, capeti cu
multa greutate.
Odata and mili gandeam cu des-
nadejde la situatia mea, 1mi amintf,
co vazusem adesea In Franta, bar-
bati de meseria mea, earl cutrefe-
rau tara expunand in pietele orase-
lor marfa lor.
Mi-aminti de asemenl, ea se cum-
pax% bucuros de la et, deoarece
www.digibuc.ro
quiriNIWsorma~.411rge~gb
in rorn.àneste
de fiatha Chibu
veneau de departe, precurn si, cA, la
un asemenea negatt 88 putea citetiga
pana la suta In KIM.
Hotararea mea fu Waal curand.
Vandui casa parinteasca, incredin-
tai o parte din banii luati pe ea
unui prieten incercat, pentru a-i
piastre, cu ceilalti cumparai mar-
furl, care se vedeau rar In Franta
ea saluri, lucruri de matase, alifil
uleiuri, Inchiriai un loc pe un
vapor 0 aea purcese a doua mea
calatorie spre Franta.
Se Welt ca norocul era din nou
cu mme, de Indata ce Meat In urma
mea castelele Dardanelelor.
Calatoria noastra a fost scurta
fericita.
Cutreerai oraaele marl 0 Mici ale
Frantei, gasind peste tot, ueor, cum-
para tort.
Prietenul meu de la Stambul 4m1
trimitea mereu marfuri noi si
Imbogati din zi In zi mat mult.
Cand adunaeem Insfarsit destul pen-
tru a crede, di pot sa Indrasnesc a
face ceva mai mare, rn'am dus cu
marfurile mele In Italia.
Trebue sa marturisese Irma ceva,
ce nu-mi aducea putine parale : che-
mai In autorul meu 0 arta medi-
cala. Cand soseam intr'un orae, pu-
neam sa se 1neunoetiinteze lumea,
cti a venit un media grec, care mai
vindecase pe multi altii. $1 Inteade-
vAr, balsamul ei leacurile mete mi-
au adus destui techini.
Astfel ajunsesem In oraeul Floren-
ta din Italia Ma hotarai sal raman
mai multa vreme in oraeul acela.
Pe deoparte fiindca-mi placea mutt,
pe de alta fiindca vroiam sa ma o-
dihnesc putin de oboselile cutreee
ratului meu.
Imi Inchiriai o bola In mahalaua
St. Croce ei nu departe de acolo ca-
teva camere frumoase, care dAdeau
pe o terasa, la un han.
Numai dealt vesti peste tot sosi-
rea mea de medic e negutator.
Abia Imi deschisesem prat/Alin si
cumparatorii i incepura sil. curet.
ei cu toate cà preturae Ifni erau
oarecum urcate, vindeam tot eu mai
mult cleat altii, deoarece eram pre-
venitor el amical cu clientit met.
Petrecusern vreo patru zile pia-
cute la Florenta, i intiao seara, pe
cand trni ei Inchisesem pravalia
dupa obiceiul meu, mil. mai uitarn
Inca odata in cutioarele mele cu a-
gasii in una din ele un bilet,
de care eu nu frill aminteam sa-1 ti
pus acolo. Il desfacul j vazul ea e-
ram invitat sil. m. aflu in noaptea
aceea, pe Ponte Vecchio, la orele 12
punct. Ma sn-Pme. eine
sa-mi fi pus biletul aeolo, dar cum
nu cunoastem pe nimeni la Florenta

gandil ca vol fi dus In taing la vre-
un bolnav, lucru ce mi se mai In-
tarnplase mie. De aceia ma hotarli
sä ma duc Din prueenta imi
sei Ins& sabia, pe care mi-o daruise
tatal meu.
Cant/ era foarte aproape de mie-
zul noptii, plecai i ajunsei In cu-
rand pe Ponte Vecchio. Ggsii podul
parasit $i pustiu $i hotarai sa aa-
tept, pan& va apare acel,' care ma
chema.
Era o noapte rece. Luna stralucea
puternic i ma uitam la apele ran-
lui Arno, ce luceau sub lumina se-
lenara. La bisericele oraeului batu
ora 12.
M. ridical i vgzui in fata mea un
barbat Malt. Inv& luit tot Inteo man-
tle rove, cu un capat al acesteia a-
coperindu-ai fata.
La Inceput mg cam sperial. filM-
rasarise atât de brusc tn spatele
meu, Imi revenli Insä curand ai 11
Intrebat:
Dacd m'ati chemat alci, spu-
nett, care yd. e porunca r
Mantia ro$ie se Intoarse Incet si
tise rar:
Urmea za-ma".
Imi era acum un pit de team& O.
plec singur cu necunoscutul acesta:
ramasei deci pe loc $i arn spus:
Nu aert, domnule. Nu tail spu-
neti mai lnti, Incotro ? De asemeni
ai putea sgami aratati fata d-vtra,
pentru a sti, a nu 1ml volti rAul".
Boaul nu paru Insa sa se sinchi-
seasea le civintme mete.
Daca vrei Zaleukos, atunei
rdspunse si pleca mat de-
parte.
Atunci ma Infuriai.
Credeti strigai eu, ca un
barbat ca mine se WA hatjocorit de
orice nebun, $1 ca am aateptat de-
geaha, In noaptea asta rece ?"
Din trei sarituri Il ajunsesem, 11
prinsei de mantle $i strigai mai ta-
re, pe cand mane cealaltd, o punearn
pe sabie; mantle Imi ramase Msg.
In mama, iar necunoscutul dispdru
dupa cone] vecin. .
Mania mea se potoli Incetul ou
Incetul. Aveam cel putin mantia
ea avea sa-mi ajute de a gasi cheia
acest ei fantastice even t ura Mi-o
pusei pe umeri 1 o luai spre casa.
La vreo said de paai mai departe,
cineva trecu foarte aproape de mine
1mi sopti In frantuzeate:
aFiti prudent, conte In noaptea
asta nu e nirnic de fAcutl"
Inainte de-a mg fi Intors Insg,
acel cine a si trecuse. iar eu nti mai
putui 7ari (teat o umbra lunecand
pe Iângd case.
Observai imediat cA vorbele nu mi
se adresau mie ci mantlei de pe
mine: totusi nu am putut ghici
despre ce sà fie vorba.
A doua zi dimineata cugetai ce
am de Meat.
Dintru 1nceput mg gandii sit ves-
tesc in piatd, ca gasisem manila.
Necunoscutul putea Insä atunci sA
trimeatA o a doua persoana sd o
la si nu a-si fi avut In fetal acesta
nicio lamurire. Gilndindu-mA asa,
cercetal mai cu deamanuntul man-
tia. Era din catifea grea, de Genua,
rolie ca purpura, blanita cu astra-
chan i bogat brodatd cu aur. Splen-
dida priveliste a mantlei bui dada
o idcie, pe ,care ml hotgrii s'o pun
In practicit.
SUPLIMENTUL REALITATII ILUSTRATE
0 chisel la pravAlie, punând-o In
vânzare, dar pe an pret atilt de
ridicat, IncAt era imposibil sg-i gd-
sesc cumparator.
Scopul meu era, ca, oricine ar
fi venit s'o cumpere, sA ma uit bine
la el, deoarece statura celui care
mi-o lgsase In mAini, as fi recu-
noscut'o dinteo mie, ()rick de paths
11 vdzusem.
Venira multi doritori de a cumpg-
ra-o, atrasi de frumusetea el fdrA
seaman, niclunul nu semAna Insa nici
pe departe cu necunoscutul meu, pre-
cum nici nu vroia sA plateascA ni-
meni pretul ridicat de doua sate
de techini.
Ciudat era faptul, cgs Intreband
dacA mai exista vreo asemenea man-
tie In Florenta, toti Imi rAspundeau
nu, asiguranda-mA cA nu mat vdza-
serg mci odatä un lucru atât de
pretios ai de plin de gust.
Era aproape searA, and veni In-
sfgrait un tartar, care mat fusese
adeseorila mine ai care arunand
o punga cu zechini pe mesa, ex-
clamd:
Pe Dumnezeut Zaleukos, trebue
sA am mantia aceasta, chiar dacg
voi ajunge In sapd de lemn, din
pricina pretulai eil"
Incepu apoi sg numere monezile
de aur. Eram In mare Incuratura.
Eu nu expusesem mantia, decal pen-
tru a atrage priirile necanoscutului
acum venea un nebun de tândr,
pentru a ptati pretul acela enorm.
Dar, ce mai puteam face? Cedai;
pe de altA parte bni facea bine gân-
.dul, c Aeram atat dre frumoacrea
dul, cA eram atAt de frumos des-
pAgubit de aventura mea din noap-
tea aceea.
TAnArul tai puse mantia pe el sit
plea. Din prag se Inapole triaL
desfActind un bilet, care era prins
de mantle, ai mi-1 aruncA spunând:
Zaletikos, uite aici ceva, care
nu cred sa apartie mantle/.
Luai bLetul cu indi,erentg, and
iatA ce 'scria In el:
Adu In noaptea aceasta, la ora
stiutA, manila, la Ponte Vecchio, in
schimbul a patru state de zechini."
ParcA mA traznise cerul. Aaa dar
1mi jucasem singur norocul, gresin-
du-mi cu total scopull Nu rnd mai
tABRICA Dif TRICOTAJE $1 CIORAP1
PvflCtl E L COliENBucuPe5n.PAY)91CIAN
www.digibuc.ro
Wanda multA vreme, strânsei cele
doug sute de zechini fugi clapd cel
care cumpArase manila i spusei:
la-ti banii Inapoi, dragd prie-
tene ai lasA-mi mantia; mi-e cu ne-
putinta sd ti-o dau.
Acesta crezu la Inceput ca gla-
mesc; când vAzu insd cA e In serios,
se Infurie de pretentia mea, md Meta
nebun si In cele din armA ne luardrn
la bataie.
Dap o scurtg lupta, avui no-
rmal sA-1 smulg manila ai toc-
mai vroiam sg fug spre casa. când
tângrul cherna politia Inteajutor
ducându-ma în fata judecdtaralui
Acesta fu foarte uimit de cele pe-
trecute i clAdu chtig de cauzA ads
versarului meu. Eu oferii Insg tang-
rului dottAzeci, ciricizeci, ba chiar o
seta' de zechini, peste cei doug sute
ai lui, dacd Imi lasA mie mantia.
Si, ceeace nu fAcusevA rugAmintile
mele, a patut aura' meu. Imi lug
bAniaori, iar eu ma Inapoial trium-
fAtor cu mantia. Trebui sA rabd bask
ca toatA Florenta sat ma creadA un
sArit din rninti.
Pgrerea lumil rai-era indiferentl.
Stiam mai bine ca oricine, cA fa-
and asa cum fAcusem, tot eu mat
citatigam cove.
Asteptai noaptea cu nergbdare. La
aceia$ vreme ca i ieri porai, cSX'
mantia pe brat, spre Ponte Vecchio.
Cânci bätu ultima loviturg de ceas,
necunoscutul past din umbra spre
mine.
FArà Indoiala, era acelaa de eri.
Ai manila? am fost Intrebat.
Da, domnule, i-am raspuns,
dar mA costa acum o sing de zes-
chini".
Stitt, raspunse ei, uite aici pa-
t= sute.
PAO cu mine pAnA la balustrada
podulul 1 1ml numArA monezile de
aur.
01110.
Erau patru sute, minunat strata-
ceau In lumina lunii $i sclipirea lor
Imi bucura inima. Ah nu presimtea,
cg era ultima ei bucur'el
BAgai banii In buzunar $i mg In-
torsem sa mA aft bine la banal ne-
cunoscut. Avea Insa, o mascrt pe o-
braz, de sub care mA strgpungeau
privirile a doi ochi Intunscesi
(Va u rrn a)
144444-1444+14441-41-Mil v
'LA TONI'
PREZINTA 0
SERIE NOUA IN
TRICOTAJE DE
L U X CE vA
FACE PLACERE
--FEMEII-
EL EGANTE
REMAIAZA CIO
RAp oe MATASE
51 TRICOTAJE
DE ()RICE FEL
 -
10 SUPLIMENTUL REAL/TATII ILUSTRATE
.

Prentice Mulford

PRENTICE MULFORD
Nerozta viefii
nume aproape necunoscut la
noi 4i are proselifit fericiti in strednatate. Nu numai In Arne-
care era devastat regulat de prie-
tenii mei, deoarece bauturile nu-i
, rica de unde a fost originar, el i in Europa, uncle filozofia costau acolo aproape nimic, ba In
lui cumpatata, scrisa intr'o limM pe intelesul tuturora, preset- cele mai multe cazuri chiar niiuiic
fapt, ce sporea veselia generalg, dar
rata cu umor, a stetrnit admiratie printre intelectuali ca nu si veniturile.
printre oamenii de rand. ()resin meu natal era o localitate,
Redam aci un capitol din una din operile sale: in care doer incercarea unui bgiat,
Nerozia in care desvolta teorii nespus de Mte- de-a povcsti mamei sale tot ce gan-
resante fi practice, traduse in fapte de catre d-sa, asupra or- dise, Meuse si Incercase in decurs
de dougzeci si patru de ore, ar fi
ganizarit sistematice a viefii. E o lecturd folositoare fi instruc- start& atata ceartg, groazg ei dis-
tiva pentru toata lumea, indiferent de vetrstei, sex, rang social. pret, Meat 1-ar fi alungat peutru o
Opera lui Prentice Mulford e un fel de biblie a omulul inte- lung de zile din comung.
ligent. Oras, In care copiii lei .minteau
sistematic, conetiinclos i f Ara
ULTA vreme mit ea bucgtar, spre rnarea jale a tutu- urma de remu$care pärnL tot a-,a,
muncise gandul rora de pe bord, care graVitau in 'clupl cum i aceetia mintiserg pe
construiese cu sfera crimelor mele culinare. Abea vremuri bunicii". In care jumgtate
propriile mete mai- and pluteam In largul marii, cei in din populatie era abstinentg, urand
ni, o ea-A In inima drept descoperirg, cum cg n'aveani pe bautorii de whisky, mai mult de-
codrului, s fia in habar de nobila si atat de folosi- ck whisky-ul Insgsi, injurand In ne-
acelas timp si ha- toarea artg a gAtitului. Dar atunci temperate societgti de ternperantg pe
mal i stApan i sA era prea tarziu. acei ce erau de altg pgrere. In care
trgesc acolo in sin- Doisprezece aaL i-am petrecut In oratorii erau beti de prejudecgti, zel
gurgtate. California, unde tot sapand, am scos furie de convertire, asa dupg cum
Nu cg as fi fost la ivealg putin aur si o groazg de alti betivi se 'mbata cu rachiu.
cinic sau certat cu gunoi. Am tinut o scoala, am condus Barul nostru s'a Inchis intr'o bung
lumea. un Bar ei o bacAnie, am citlarit, zi, deoarece stiusem sa potrivese In-
N'am nid un motiv s fiu certat tinand sub sea carnea destinata mi- crurile In asa fel, ca suma cheltueli-
cu lumea. Mi-a pricinuit multg ve- nerilor dela raul Tuolnarnne, spre lor, sa depgeeasca totdeauna yen M.
selie presgratg printre migrene, ac- a o fragezi. Am candidat la depu- rile. 0 urmare bung a lost aceea, cg.
cese de cAii-it i fabricare de bune tatie; am organizat o crescAtorie de dupg inchiderea barului nostru, tine-
hotgrari. Pe acestea n'am pulut sh pore', care a dat gres: am servit rii erau nevoiti salt procure stimulen
le pun des in practicA, deoarece imi ca sergent de stradg; ea agent fisCal tele In alt Yocal, unde trebuiau
Iputrezeau prea curand printre de- si poster; am cautat argint In Ne- le plAteascg; si aceasta e totdeauna
gete. vada si n'am ggsit decat zapadg, de- un puternic imbold la sobrietate
Am incercat sà Ind port bine cu cor si mizerie; am fAcut planuri clacl la eticg in general.
viata si via(a m'a rdspleitit. Càci uiafa uriaee; am gospodarit ferme Imbel- Dupg ce izbutisem sA le fac toatd
rdspunde in chip ineluctaW1 zeirnbe- sugate, prefactindule In pustietAti; astea si nu e putin lucru pe.ntrd
tului cu un zdrabet. louiturii cu o am tinut conferinte si am scris la un bliat de seaptesprezece am., i
loviturd. Si dacrt acea care mri ci- ziare. Mi-am pus la Incereare con- m'am dus in lume, sg-mi emit no,
teste e o fatd tangra, isi va pgstra stitutia si legile-i secundare in chip rocul ei-1 caut i acum, cu re-,
frumusetea vreme mutt mai indelun- respectabil. Mai e intactii si emu, zultate, care vorbesc desigur parte
gatg, dacg e amabilre de dr, gul ie N
deei as fi putut sA am la boll, cate pentru mine, parte impotriva meal
si nu de dragul societgtii dad' as fi poftit dacg mi-ar fi dat In lntentionez sil trgesc alte timpuril
poartg pe obraz- o mascg de ama- and, sit plAtese pentru asta doc- mull mai Lame.
bidtate: ci dacg zambe$te viitorului, torilor.
atunci ei el li zambeste la randul 9-11.4.411144.
Am vgzut Caput Horn, Londra, Pa-
lui.
In New-Yersey am dat lnsfarsit de ris, \gene, o balenä la tam, un
echipat rgsvrittit i o cucoang,
AR e I NT41;2 IA.
o bucatg de padure, de o mlasting,
de-un izvor, de un paraias si de care n'avea nevoe de o pAlgrie PFORZHEIM
un nobil stejar cu crengile mari. noug; éra moartg. BUCUREP. sia.COLTE I. 6
Sub acest stejar nfam apucaat srt-mi Am trAit doi ani In Anglia, am -givdczoca AiRG;:z zov
SPZCZArz OPPEr/ReR,
fac case. atrut acolo un timp minunat ei foarte MCAMCIRI C121.rrRLz'
Asta s'a Intamplat acum cinci putin capital, am vgzut tare dela
ani. Pe atunci eram In varsta de granitele Scotiei pang la Dover, am CEA AI 120134TA EXPOZME
patruzeci i noug de ani frequentat peste treizeci de familii, CELE 14AI EFTINE PREfL1121
iar astazi
nu mg simt mai bâtran ba chiar saraci si bogati, suspusi $i umili, HIND DEPOZIT
ceva mai tartar. Ceiace stiu altil pe aristocrati $i oarneni de rand. OE FAIBIZICA
despre varsta Inca, asta-i altg che- Pang a nu.mi lua zborul In lume,
.stie. Martorul cel mai important am condus, la varsta de patruspre-
mane constiinta mea personalg. zece ani, un hotel la targ, pe care
. Ce se sinchiseete omul, in timp ce l'arn dat de rapg in patru ani; dar
,organisrnul sau e regem rat de o bu- pe prietenii copilAriei mele, cAlgri-
itelie de sampanie, de felul cum altii tut cailor mei, nu-1 costa un cent.
it judecit pe el sau varsta lull A- Frumoasa epocg am mai trait eu
ceaski stare de nepdsare, ar trebui ca director al acestui hotel, pe care
$'o putem elimina oricand dirt tatgl meu muribund, 1-a lgsat MOS-
tenire mamei. A fost nevoitd,
Din aceeti patruzeci i noug de ani lase aproape in intregime pe seama
ai vietli mele, am petrecut doi, ca celui mai In varstA si unicului fiu
matelot pe un vas comercial si pe al ei. Acel fiu, erarn eu. Mama mea,
balenierg. Inzestratit cu simt practic, avea o
Pe aceasta din uring, am servit antipatie pentru aceastg gfacere, iar
eu am scApatm curand de belea, fa-
1) Tradus dupg a 8-a editie a vo- candu-i un bine cu asta i avand
Vagie4 diet axkul 1925. ei eu ,plAcereameaineaui un bar,

www.digibuc.ro
 15UPLIMENTUL REALITATII ILUSTRATE
11111..1111. MS11.
IPLU (A
elancolia zilelor de toarun& ne
-kV* turbura sufletul, Investmân-
tandu-1 in mozaicul dorurilor si al
tarziilor aduceri aminte. Ultimile cri-
sauterne care ne-au leganat visele In
amurguri pline de duiosie, Ii iau
rámas bun dela noi Iris-
tetile, In nesfOrsirea fara nume, Lira
raze aurii de tuna si Írä acorduri
de viola.
Toamna Isi Intinde aripele grele
ImbratisAnd Intregul stol de gungu-
riri lente i matasoase.
Prin unghere. antecele au tacut.
iar d'asupra gandurilor mete pluteste
regretul utter cirip;ri de mult apuse
fn nostalgia serilor de toamna ce-
nusie.
Uncle sunt florite?
Uncle sunt antecele?
Unde e primavara?
Uncle sunt zarnebtele ei?
$i cum Imi plimbam desnadeidea
gindurilor prin cenusiul noptei pline
de nepricepute desamagiri, da o data,
zaresc prin penumbra albelor tro-
tuare, pe doi din prietenii mei Mi-
Petria agitandu-se gro-
zav In calmul stradei cu case de
rugita.
M'am oprit locului si am stat ni-
wit, i doritor sa aflu pricina acestei
aprinse discuii, din care nu bite-
legeam nimici
Nuinai un prost nu poate in-
telege
Rogu-te Costia drag! Nu te
pripi, fil mai calm! Despre ce e
vorba?
PAL sa vezi, raspunde amicul
row la fatat Eu m'am asatorit cu
o vkluvit simpatia, Tanti Parapon
care la randul ei, avea o fata fru-
moasO Valerica, de vre-o 16-17 a-
ce sa-ti spun, un boboc I
Venind din and In and pe la
mine p'acasa, tatal meu, vaduv de
mutt s'a vizut deodata Indragostit
de fattt i fara sa stea mutt pe gAo-
duri s'a casatorit cu ea, devenind
tata, ginerile meu, iar fata mea vi-
trega Valerica, mi-a devenit mie,
mama iar nevestei mete Tanti, i-a
devenit soacra
Cum scoacra?
Foarte simplut Ca sotie a ta-
talui men, prin tata
A, da! Prin WM! Asa el
Nevasta mea, Tanti, a naseut
tin Mat Nicusor. care a devenit
cumnatul tatalui meu $1 frate vitreg
al soacrei mete, adiel al mamei sale
vitrege.
Cum, al rnamei sale vitrege?
Avea doua mame?
Nu fratet De ce nu Intelcgi?
Mama mea vitrega nu este fiica ne-
estel mete?
Este!
PAi daca este, hatatul meu nu
e frate cu ea prin tata?
A, dal Tot prin tatal Asa et
PAi dacit e asa, Imi este si
11
41116. 4110 Mg/ .11111, MOP
DACA NU *TIE ?
11
ZIUA"
mie unchiu i lui tata tot unchiu.
Cum asa?
Foarte simplut Mie prin nevasta
si lui tata prin mama! Dar cum te-al Mat särutatd de
A, dal Prin mama! american. fata-mea ?
Mama vitregä care este sera Ce eram sii fac main& deed nu
unchiului meu adica nice nevestei stin boabil englezeste?
mete, a nascut si ea un baiat,
lone! care a devenit, nu numai REZON
fratele meu, dar si nepotul meu, a-
dica fiul fetei nevestei mete. Este?
Estel Adia... dal Nepot de
fiica
Nevasta mea Tanti, este soacra
tatalui mett. i nevasta tatalui meu,
este Rica nevestei mete asa, cA eu
sunt socrul tatalui meu l fiul fe-
tei mete vitrege.
Nu Inteieg! Cum fiul?
dacit esti prost?1 Nu vezi
ca e simplu ca buna ziue?
Asa? Atunci, ce mai Incoace
Incolo? Buna zivat
Un usurel se zbengue cu De and ne cunoastem, nu te-
noaptea risipindu-se zglobiu prin i- am anon spunAndu-mi un cuvAnt
n,...nsitate. De undeva se aud ()coati curios.
murinde de carat:Ulna. Prin aer cir- El: PA! dacA tot limpul vorbim nu-
cula fantome de plumb. nevazute. mai de tine l ? I
E toamna In sufleel MODESTIE
E toamna pretutindeni.
ION PRIBEAGU
OMININIMM.11/111MINIONYMIIINNISOP.
Peen)! cititearele Hato
SPATURI DE HIGIENA.RETETE
DE PRUMUSETE. INDRUMARI
PENTRU A DUCERI $1 PASTRA
SIMPATIILE. RETETE DE GDS..
PODARIE
Aceste vor fi subiectele rubrical
noi pe care o introdncem si care de
bund seamA va interesa in mod de-
osebit pa boats cltitoarele noastre. Spnne-mi, Mimi, au lost multe
Rubrica aceasta va ft scrisA de dia- fete frumoase la bal ?
ttnsa noastrâ colaboratoare doanula Nu dregii I Eram doar vre-o
Laura. clad.
Inapolatfi de curând din Paris,
uncle a cercetat Wail() institute de hi.-
Monti, infrnmuselare, cursurile de e-
leganta, d-na Laura riimasii in co-
rospondent ca conduclitearele
Cel mai
medicii acestor marl case, va linea
la curent pe citiloarele noastre cu
ultimele inveniii ale salute!, pine in
mare succes
de librArie, In lumea tutrerigi, l-au
sluiba idealului femeiesc. avut romanele MAURICE
Acelea de-a fi aträgátoare, de-a pla-
cea, de-a ret'nea, d'a if mereu DEKOBRA: Cu Inima In-
seduciitoare, lubitá de toil al tristata Madona din Tren
4si Gondola cu Himere,lipà-
In none rubricA, sfaturile de higi- rite ip In romAneste de Editure
auk reietele de frumusele, retetele .,Cugetarea" thtumul ski roman:
gospodiresti vor alterna cu sfaturile
ea privesc interiorul. Serenada Cáläului
Ceva mai mult. D-a Laura ve 'Ju- care repurteazA ;wells* mare sum
ne competenia, experienta sa la dis- nes, a apArut allele aoestea Won
pel:ilia cifitoarelor, rAspunzfind ori- Edltura ..Cugetarea" (Buouresti,
arid intrebari en privire la sublec- Str. MAtitsari, 23.)De vanzare la
tele de mai sus. Cititi deci in nuuid- toate librArtile din WA
ini noua rubricA: Pentru fe- Preful Lei 60
mei" de Laura.
www.digibuc.ro
 12'
-40Mi1516
nialtorn
VINI/110* .{0,18r MNIVOT0,111111,01

Rubrica FiIafeIiôä anermatografica

I
Filatelistii protesion0 amaton NOTATI CA,.
Pentru neinitiati, pentru cei cari ste cloud extreme se afld clasa inter- ...frumoasa sotie a lui Doug. Mary
priuese curiosi, dual nu chiar com- mediard a amatorilor, deveniti une- Pikford, rdspunde prin urmAtoarele
patimitori minutiozitatea cu care ori, ocazional, profesionisti. Excep- 7 regult, cititoarelor care ti cer sA le
prietenii filateliei culeg raritati, ca- . land pe acestia din urmd, filatelistii introduc.a in studio $i sA le prezinte
talogheaza serif si ingrijesc de ulbu- enum,drati aci se ocupd cu aceasta regisorilor:
mete tor, se pane intotdeauna o intre- materie exclusiv in urradrirea unui 1. Nu debutati fArA a ayes traiul
bare justa in parte, si care rare ori beneficiu material, perzistent insd, asigurat pe cel putin un an de zile.
capala un rdspuns acceptabil: ce fo- nu eventual. Sursa lor de intretine- 2. Nu incercati sA vA faceti carie-
los rezultd de pe urma acestei in- re o constitue cumpararea de valori rA in cinematograf fArA a vA, fi asi-
deletniciri, pentru colectionari? pe un pret convenabil si distribuirea gurat o a doua carierA, unde sA vA
Un cunoscdtor in materie, solutio- lor cu o diferentd care le constitue refugiati in caz de insucces.
neazd chestiunea foarte simplu: 0- castigul. 3. Inainte de a debuta, dacA e posi-
cupatiunea sa, j Se pare atat de g- In a doua categorie infra amato- bil strangeti-vA o bunA du& de ex-
reased, Meat nu-i pare necesard e- rii puri, cari colectioneaza numai perientA de seen&
nun(area unei de dragul artei. Ei nu wind, ci cum- 4. Atunci cand ver. prezentati, adu-
Pentru a stabili lotus, in ling petrel numai, pentru completarea ceti cat mai -multe fotografii; veti
activitatea noastra dela albumelor. Scopul tor este estetica avea astfel o mai mare $aria. de a
Dash ai rubricei, sa cautam albumelor $i satisfactia infinitd ce fi angajate.
a furniza noi lamttrirea. rezulta dinteo colectie desdvarsitd, 5. Garderoba voastri trebuie sit
Deosebim doud categorii de fila- rard ci frumoasel. Pot fi comparati fie bogatá si variata.
tei;ti: profesionisti amatorii. atdt cts amatorii de antichitati cat 6. Va fi fatal pentru vol de yeti
In prima categoric cuprindem a- si cu pasionatii colectionari de pic- considera cinematograful doar Un
t& pe comerciantut confortabil in- turi, broderii alese, arme, etc. simplu amuzament; arta cinemato-
stalat, nu nurnai in doua-trei rafturi Aceste cloud clase trdesc una prin graficA e dificilA; pentru a reusi
cum este cazul la noi, sau pe cei cu alta: existenta primei este dePen- trebuie sA fiti sincere si ambitioase.
firma inregistrata, cari activeazd denta de a celei secunde vicever- 7. Ca si In celelalte profesiuni, nu
contrar prevederilor codului comer- sa. uitati cA acelea care pun mai multi
ci si marite case de specialita- Not, avem deasemenea un rost inteligentA In lucrul lor, vor avea
te ca Yvert, Stock, Gibonn, etc., cat precis: set stabilim intre ambele, o mare sansA de a reusi.
si pe micul comerciant, sd-i zicem
ambulant, care-ti vinde Romaniile" relatiune cat mai stransd si utild. ...Doug ei Mary, trebuie sA plAtea-
'Cu Mia pentru cativa lei. Intre AR. VOGEL scA drept impozit statului american
suma de 15,000.000 lei. Facandu-se
Mica. Publicitate One
socateala dupA aceastA impunere.
Mary trece vorbind de bogAtie
drept a treia femeie din lume jar
Doug vine imediat dupA Rockfeller,
ANUNCIURI ECONOMICE. 5 LEI ECHANGE 1-10 pas communs aussi Vanderbilt si Ford.
CUVANTUL. MINIMUM 10 CIA% sur feuil. M-me Reyman, villa des
SCHEDIB marci cu toate riIe chip& Hirondelles, Wandee (Relgia). ...-Sandra Milovanoff, este foarte
yvert. Minimum 200 fr. M. BLUMENTHAL &-Co. Clisuta gray bolnavli., In urma unei dwell
Bravais, 75, Rue du Pinson, Bolts- PostalA 451 Bucureeti, schimbA ce a contractat acum cAteva tile,
fort Bruxelles (Belgia). mArci cu toate la turnarea unui film, in care deti-
SCHIMB marci cu toate täriIe. 300 E. ANDROULAKIS, P. 0. B. III, ne rolul principal.
fr. Th. Allard, Linkoping (Suedia). Post Sudan (Sudan) Africa, dores-
D-NA MARG. GALIBERN, Pelotas te relatiuni cu toti colectionarii ...Presa strAinA a consacrat ca cel
Sud (Brasilia), schimbti marci cu din lume. mai reusit film ce trateadt viata
toate tArile. SCHIMB 1-25 buc. cu toate tArile, studenteasca din Heidelberg, reali..
DR. FISCHL, Truhlarska 7, Praga, dau Olanda si colonii. zarea lui Ernst Lubitsch Printul
schimbä mArci cu toate tArile. Min. I. V. SCHAIJIC; Soerabaijsir, 20, Student" in care apar Ramon No,
200 fr. Utrecht Olanda). varro ai Norma Shearer.
M .ESTRADA, Rue Batten 126 Bar- HAMILTON JACKSON, Joeville Jo- ....Preturile la teatrul din Berlin
celona (Spania), schitnbli marci cu hanesberg (Trasvaal), vinde mArci uncle va cAnta Ramon Novarro, s'au
toate tArile. PreferA neuzate. in curs cu 10 la sutA rahat. ridicat la sume nemai auzite. Ne
mai gAsindu-se bilete de vAnzare si
fiind o cerere foarte mare pretul
de pildA a unui loc din fundul
rt n sAlli s'a ridicat la frumoasa sumA
de 4500 lei.
... Mutt asteptata revistA
Mondial", care apare la 1 Decembrie,
va intrece presa noastrA de specie,
litate, prin bogAtia articolelor sem-
nate de persoane cu renume mon-,
prin diversitatea cliseelor, ce
vor abunda In paginile el si prin
forma literarti In care e redactata,.

Pachlrul: Ulla un tAntart SA stii c'o
sit in& pieta I (Gatierea, Madrid)
CONCURSUL
EROARE Dln prIcina Upset din Capitala
Imi face impresia, e toti bar. celni mai de searna membrn din co-'
batil aunt tot atat de pcaett ca mitetnt concursuint de frnmusete
tine. suntem nevoiti sa amanam pe sap-
Nn credo asta, dragal Cad stint tamana viltoare publicarea lurtiloL
multi necasatoritil

www.digibuc.ro
 WeinnareffiTC-VRALITATITITATSTRXYg
FiloWNWPftervirvirifflTvgar m
LOUA milrunt. Era toanind
Intunerec besnA. Scevola Po-
pescu, Dulu cum li zicea ne-
vasta. venia stropit de noroiu cu
genunchii slahi, cu capul greu. lu-
decindu-se cu asprime: SA lipscsti
douttzeci 5i patru de ore Incheiate:
...Om lnsurat egti tu, ori ce dracu
esti: Ce-or zice colegl la biurou,
prApAditulet... Ce o sä zicA biata ne-
vastA. amArAtuiel... Tu peireci ei ea
sAraca, asteaptite. pentrucA e proa-
stA... SA fie mai deeleaptA... Cx-ai
putea Pierzi OnAtatea.
pierdut band, o sà i pierzi i stieba,
sA vedem cu cat o sA tii casA, cA
suntem abia la Inceputul luniit... Ptiu,
bAtute-ar Dumnezeu 0 te batAL.,
MutrA de secelar al tu?..." se epos-
troll el. privindu-se In oglinda unef
falade lurainatA puternie de int bec-
réclamit: Tigan nu slujbag, (igan de
lae cu ochi de capra moartA e In
loc de na.s borta."-
Dar pe mAsurA ce se apropia de
eastl i se strAligea inima... .,Ce-are
sit zicA Pula. Nu i am luat nimic...
Am chettult alftlia hani.. SA-i fi luat
barim ceva.... Auzi haiL., SA pled cu
noaptea 'n cap ei sA I1 la trei
dindneata... De nu s'ar trezi... La
Urine. urmei o sA-1 spun si eu. dragd
belt-nil, am fAcul-o. am fAcut-o...
caput, fA-mi ce vrei, dar
lasA-mit sit rat cute nitele. ei numai
iNlicA e de vinA. De cAte ori mA In-
tAlnesc cu omul Ala, mA Incurc re-
gulat; n'am vAzut de cAnd sunt aea
'Mae-bran.
IntrA binieor. N'aprinse nici un
ehibrit Defter, sperAnd sa se poatA
strecura nebAnuit. In pat. Dibuind
se aeezA pe scaun In antreul ce-i
tservea ei de sufragerie i. retinfin-
du-ei rAsuflarea. desbrAcAndu-se ho.
Pete. renunlAnd de a mai scoate
'gulerul din cauza butonului care se
deschidea greu, se bideepta cAlcAnd
ca o silfidà. spre dormitor. Nimeri
uea din instinct, dar cAnd s'apese
pe clang, umbrela pe care o rAzi-
mase de percte, cAzu cu egornot asur-
zitor.'repercutat de ecou, lnzecit de
linistea noptei.
Cine-i, se auzi vocea nevesti-si
din dormitor, repezndu-se sA lncue
Dutule tu eeti?
Ed.
Vat, cAt m'am speriatl
Descue, dA-mi drumul... Eu
sunt.
Acurn se vine?
Ce-a cAzut?
N'a clzut nimic, tu stii ce-a
eAzut.
Nu vorbesc de umbrelA, am
auzit un sgomet in dermitor.
Poale rand am sArit din pat.
Aprinde.
Nu, te rog. Bine c'ai venite.
MIPM6917"11111W
Dac'ai eti ce rlu. 1mi este...
Migrena?
MA doare capul de nu vAz cu
ochil..,
Nu deschide ua dela bae cA-i
frig, nu vezi, sunt InghetatA. CumpA-
rA-mi mai bine un piramicion.
Acu noaptea...
DacA tii la mine.
Noaptea dragd... Ai idee cAt e
ceasul?
Ma?... Da cAnd stai, cu cine
stai, nu te uiti sA vezi cAt e censul...
eu care mA doare capiti i more.
Bine dragä tnA duc, numai sA
gAsesc. Da-mi
Ce Wei?
lartl-ml, Iti spun eu,..
Na. adu mina... SA vii roped%
cA mi-e
ImettiaLe Ce feel, nu fil co-
Bucuros cA scApase ieftin, d-nul
Scevola Popescu, secretar la pm:A-
riile statului, se imbrAcA la repezealA,
luAndu-ei din cuer paitonul peste cA-
masA l eel stApin pe soartA, sl-
rind scArile, fligactuindu gi sA fie cu-
minte, ara.njAnd lucrurile strund pen-
tru viitor.
eNu mai beau, nu mai fumez, nici
nu mai, joe sA mA pice cu cearA...
Stau acasA. mAnAnc, citesc un ziar
si cute... CAnd m'oiu duce ies
cu nevasta... Noi Un cine-
matograf, o bere et nestle. Am de
Incasat ore suplimentare. mai o de-
legatie, ne ajunge... Leafa o pun
toolA la economie, la yard sA ne
ducem i noi la Paris. S'au dus
toti idiotii, numai eu am rAmas,
pentrucl am hrAnit toti .pAcAtogii
am dat de bled la toti
Ad= s'a isprAvit. SA mai &easel
si prosti.'
MonologAnd astfel, *01/Ise la far-
macie. VAntul rAscolea ploala
i-o anima In obraz. SunA Indelung
cu gulerut ridicat, sgribulit, de frig.
FArA sA cerceteze avusese noroc. Un
tAnAr cu pArul vAlvoi, ImbrAcat cu
pardesiu peste cAmaea de noapte
deschise Intrebl. ursuz, cu ochii
cArpiti de soren ca orice intern de
serviciu:
Ce doriti?.. Aa, bunl scare
domnule Popescu... Ce s'a intâm-
plat?
DragA, bunAseara. IartA-mA, te
rog... Nu-i nime. Nevasta. o cinn
doare capul... Te-am deranjat de-
geaba... Numai un pirandclon, nu te
supAra... zAu., *tilj cum surd femeile.
Vai de mine, vá cunosc, ce-are
aface... Suntai mobilizat?
Eu?
Uncle vA vedeam la manta...
Stali! Domnule Popescu,... Pirami-
CH. BRAESCU.
www.digibuc.ro
13
''''..410.4611121114"41
Superslifii durioase
HENRY III, regele Frantei, nu M.-
mAnea niciodatl singur in camerA
eu o
DUCELE DE EPERMON, leeina la,
vederea unui epurae.
WLADISLAW, regele Poloniel, In-
cepea SA treinure i O WA la WO,
la vederea merelor.
SCALIGER, cunoscutul filolog,
tremura din tot corpul, la vederea
borcanului.
Lui 'IRMO DE RRAHE,i se titian
picioarele, dacrt It trereau pe dinain,
te un epure sau o vulpe.
BOYLE, era apucat de crampe,
cAnd auzea curgand apa din ro-
binet.
MARIA DE MEDICIS, nu putea
sufert tranda.firii, nici chior pe
cei pictatti,cu toate cA iubia wate
florile.
TARUL IOAN II al Ruslel, leaine;
la vederea unei femei.
BACON. avea regulat ameteli, In
noptile fria lunA.
4+9-1-9-11414+14MIM
DAR PERSONAlat
Ce inbesc la tine? rata ta de
lapte, ochit, ca mura, bralele de mar-
mord, Taunt de...
Dar pa Mitlf) PerSonali au ma
inbesti?
oCun NNW
Un canoscat scrlitor de romane a
avut lericita idee sa stndieze 1,rata
Domnitorului Cuza" si sá extragfi
pärlile cele mal interesante peeitru
public.
Din acestea a aleAtuit an roman
care, brodat pe difer.tele intampnri
politic% de pe atunci, rausestc ah
captiveze In cel mai limit grad in-
jeresul cititorulul.
Autoray acestui roman este minas-
cutut sertitor Vasile Pop, automul u-
nul mare munbr de scricri, s; ár;.Tem
in anted, catoral Inconjuralat la-
mil MA vote"
Etna: romanulai .,Cuza VodA" pa
lAngA cA e de o rat% limpczhne, era
avantalul de a fi extrem do in'eee-
sant, prin faptul cA trateaza bilr'e
limbA clerA, cele mai palpTtante eve-
nimente din vremurile de zbucium
politic de acnm 75 ani.
Cititorul. pe lAngA placerea ce-i
produce lecture acestei scr'eri, nee
51 avantajul. 0 se doeumenfea0 in
mod plAcut asupra unor evenierente
pe care altfel ar trebui sA le scoatA
de pan biblioteci.
Romanul .,Cuza VodA" meritá sA
fie citit de catre toll admiratorii ma.
relui ,,Domn".
GM FR.
 14 SUPLIMENTUL REALITATIT ILUSTRATE
"EgramprWW,1110,"45P, VIIIW1111, ,1111/.111,PW .1101'.111111r41111.111111P1111/.1.1411/

IL
Grafologia
A eerA erea cititorilor, introdu-
rnbrica grafoiogica. Pentru
linistea. Foarte aprins. Ti pine corn-
plicatiile i daca nu exista si le
astfel nu poate termina nici
unul. Se sunära repede dar supAra-
rea nu tine mult. Nu-i plac oamenii
si se retrage din fata lor, din pri-
cina cA, in fiecare vede un rAuvoi-
tor. E necomunicativg si capricioa-
eel cari n'au urmarit revista dela face. Nervos. Nehotdrit. Ager la sd. Afettuoasti si are sentimentul
aparitia ei, suntem datori sii dam na- minte. Istet sensibil. Se Insufleteste muzicel. A citit mult dar arum o
teva repede. Totul depinde la el de dispo- plictiseste lectura. Nu prea cunoaste
Grafologia este o stilata: stlinta cu zitia sufleteascA, DA Inuit pe exterior. dragostea.
ajutorul careia din scrisul cuiva se Se agittc. E multilateral. Adesea In- Adonis. Foarte sensibil. Agitat.
poate preciza caracterul sari.. Ada- chipuit. Activ. Vorbeste cu usurin- In lucrurile lui nu arat5 vreun re-
giul cnnoaste-te pe tine insult." e tg. Are tendinta sA, facA' totul ! zultat deosebit, pentrua se plicti-
vechi de cateva mil de ani, dar nu Venera. Nrtscut5, cu o nervezi- seste curAnd. Se ocupg, cu prea
toil ti acorda Insemnatatea pe care tate boIntividoasg, pesimista. Me- te, aa IncAt rnintea lui cunostiin-
trebue s'o aibli acest precept. Ni- lancolia nehotarttl. E pticat ca a tele nu aunt suficient ordonate
meni nu se cunoaste indeatuns 31 ni- deraieze In felul n'are o imagine clarl despre vreun
mic nu e mai folositor dealt sit te lasat ca viata lucru. Exagerat. ThcA.pAtA nat. Se pre-
cunosti singur, pe tine. In acest fel de azi. A avut dar acum e tueste mai mutt deck valoarea pro-
multe necazuri si dureri s'ar putea foarte pastvg. Are sentirnentul for-
evita, mulls defecte corecta si fiecare melor si s'ar potrivi pe scena. Se o- prie. Influentabil. De multe ori
ar putea sa-si pima In valoare can- eupti cu prea multe lucruri de oda- tact, dar credinclos 51 prieten bun.
4111111. 461,11.-41.16.411.41101.
tatas utile. San and e vorba de doi
insi cari vor sa-si lege viata laolalta
toate milloacele ca in mod reciproo
sa-si cunoasca caracterul, trebnese
fo'osite. Stinta grafologiei este cea
dintai chemata, in acest car., sa-al
spuna cuvantul eL
Bealitatea Ilustrate a angajat un
grefolog special si in revista, sau
prin scrisoare, vom raspunde citito-
rilor cart ne vor solicita. Spre a se
putea face analiza, cititorii vor tri-
mite un manuscris cu cerneala, de o
data ceva mai veche, adica nu until
PAR FU M
SO
anume Meat pentru cercetarea gra-
fologiciL Ca raspunsul sa alma In EAU DE
revista, se va adaoga o taxa de 100
lei. Abonatii plätesc nnmai 50 lei
Elea adaugg numarul chitantei de
COLOGNE
abonament.
Ella. Nu-i un caracter comma
din pricina multiplelor contraziceri.
S'ar Wee a. are doult suflete:
and unu1 and celitlalt e detronat.
Repede Isi d6 searna de orice si-
tuatie Inteligentg, acum se desvoltti,
are inclinare spre teatru, fantezia
bogata, asa !neat adesea pierde sen-
tirnentul realil,tiI. Ironic% si mall-
tioasa. Sensibilitatea ti stria mutt.
E capricioas6 erotia sj de multe
ori faa tact. St5, sub influenta im-
presiilor mornentane. Are multe de-
presiuni sufletesti.
Nina. rifluantabil. Suflet
nnvicios, care-si creeaz6, eufertnte.
Funda mental rAu edjfjcatl. asa tricAt
toat il. viata tsi va face dureri. Nu
e prea comunicativn tn Chestiuni su-
fletesti. Totdeauna netncreatoare, 51
ttrp pasiun rnulte. InchipuitA si a-
leargA, dung iluzii la care nu poate
ajungti Are mult6 Incredere In-
ten nouà carlea, dar pentru a-
ceasta nu e f5cutg. R6utac1oasA, ci-
tesie mull dar artile si le alege
Mr% valoare. Fire vigtoare, nervoa-
sA si inflgarat6.. Simtitoare, neli-
nistit 5. cu vointa slab5 Adesea
pierde judecata dreaptà
Achille. Nehotärtt. Prea repede
face un Went fär s5, chibzuiasa
se plictisest repede. PrevAator. In-
obis. cam tnchipuit, rationabil.
Foarte sensibil j repede reactionea-
z 6. daca este vardmat. Se inspirg lu-
te Nu C1.1..ot,.#R destul sentimentul
datoriei. Usuratic de multe ori ti-
mid. Iubirea pentru el o distractie.
In ultimil ani s'a schimbat foarte
m171*
(PAcostdre. caracterizeaA ne-

www.digibuc.ro
 SUPL/MENTUL REALITATH TLUSTRATE
.11.".111111,7,11., 11111,WP1111111.
4OSUL SCH ITA
Mitu Stäneseu is/ lua palaria din
cuer hj mbraca, pardesiul. Mai
privi odata telegrama.
Vasazica cu trenul de cinci...
Mai e o jumatate de ceas... Tocmai
bine"...
Coborf scara si e$i tn strada... Ae-
rul umed de toamnd fl izbi In fata
facandu-1 sa-si dud., batista la gura,
Innecat de o tuse seacL
Ah ! Tusea asta, tusea asta!"...
si-i spusese doctorul sa, se fereasca
de umezeala, ca, e primejduit. Dar a-
cum trebuia s primeasca, pe Ivi, lo-
godnica lui. Cum s. nu se ducal?...
Ivi a
Drumul Mná la gara e scurt. Cate-
va minute de mers. Ca ldartimul
poartä ochiuri de MAL semanand a
pete de grasime. Cerul Ii seamana:
nori murdari patand seninul. Mitu
e supitrat pe toamntt. Prea contras-
teaz 6. mult cu prinattvara din sufle-
tul lui.
De-a ciirmezisul stradei se zareete
gara. Ea se potriveete anotimpului:
neagra si urata. Dar aci va primi pe
Ivi, i unde e lvi a lui, se risipesc ne-
gurile si capittá fartnec chiar uratul.
Se cunoaste chiar c e aproape, asta
o arata, ghirlandele de vita salbatecit
ce impodobesc fatada gärei, dinspre
terasament.
In lungul peronului, se plimba o
multime impestritata de oameni con-
sultand des ceasornicul implantat In
peretele decorat cu reclame multico-
lore. Mai sunt douazeci de minute
pan& la sosirea trenului. Ivi e din
ce in ce mai aproape.
Fumul dela ma$inile in manevrg
Ii attttà din nou plmânii. Tusea ti-
nu mult, zguduindu-i tot trupul, u-
reezindu-j ochii. In hatisli rAtntisese
un firicel ros de sange. Mitu 1-a el-
rit. Inima i se stranse dureros. 31
aduse aminte de spusele doctorului.
Cate fi vorbise acesta atunci:... ai
plat/16mi slabi... fereste-te cat mai
tuberculoza"... II venea
tipe, sa-si verse sufletul... Tubercu-
loza... Ah Doamne !... $1 Ivi ?"...
Ideile II trec prin cap repede, re-
pede. Ii veni aproape 0
noua tuse mai lunga si mai seacg,
asternu fn batista un nou fir rosu,
peste primul.
Sboard trenul casi gdndul
Pufuind in tungut sinii.
In vagoane, caldtorii.
Dorm in cântecta masinii.
Dela geam privese in noapte.
Departari nedefinite,
Cu cdmpii, pdduri si sate,
In miresme adormite. , Totu2 doarme.... Doarme firm
Nu mai vdd fUIci, nici fete.
Ca'n Cuptoru" aprins de soare,
Aplecati de corp in (loud.
Secerdnd printre ogroare.
Si nici turma cu ciobanii.
Aciuitel la vreo tdrld;
AiNs "MS .4111/
Pagina scried de cititori
Rosu.
CatA urti, d e stramse in inima lui
Mitu, pentru acest rosu L.. Se refugie
In restaurantul garei. Nu mai putea
sta pe peron: erati prea mulie lu-
cruri sepcile functionarilor c.
f. r-isti, reclame, automatele,... toate,
toate erau
Se asezg, greuiu pe un scaun la me-
sa tuna, a restaurantului. Dii mi-
jlocul mesei, cateva cr,zanteme re-
varsg din vazg, culoarea lor sânge-
roasg,
Voi
...Ohl Rowl... Tubereulozal... Dar,
row nu era si trandafirul primit de
la lvi, prima dovad a. a iubirii catre
el ?... Ori buzele ei nu erau rosii,
rosii ?...
Mitu zAmbi dalilor rosii...
Ding - dang ! Ding - dang ! Trenul
pleca din ultima static.
Isi zise incet:
...Vine Ivi..."
Apoi il chema rowl buzelor ei, ce-1
recunoscu fn culoarea unui automat.
Se apropie si introduse o monedti. 0
napolitana cu Strivelie row cazu. 0
desfazu Incet pastrolnd numai Inve-
litoarea. Se uita cu drag la ea: ve-
dea trandafirul, buzele ei. Un curent
de aer provocat de deschiderea usei
dela sala de asteptare, i-o smulse din
mama, tarand-o pe ciment, printre
picioarle sefttlui ggrii, apoi o duse
Ong Intro sine. Mitu, rgmas cu ma-
ne, tntingt, se uitl, buimac dupa ea4
Trupul i se convulsiona iar ai tusea
rasunti innecandu-1 din nou. Nu se
uifg la rosul din batista, ci la acela
dintre sine... buzele ei... Departe
se auzi flueratul trenului. Sufletul Il
trggea Inainte. Ii chemau rotile ce
veneau in gonna., II cherna rosul fo-
itei dintre sine. Buza i se litsg inteo
parte, ochti i se bolbarg prosteste...
Trenul intr gonind In gall..
Mitu se avântg Imbrâncind pe se-
ful rii i nu se mari fleck in fata
botului masinei, oare-i tart corpul,
sfaramtIndu-1 de pietrisul terasa-
mentului.
Dealungul sinelor. se insirg o dArg
de sange, row ca primul trandafir
dela Ivi, rosu ca buzele
EUG. STARER
cu trenut
Ori cirezile de ite,
Cum s'adapd /a vreo gdr/d.
Nici monumentale poduri,
Peste apete 'n prigoand
Numai hurnitu-mi spune,
C'am trecut un pod in goand.
Sub un cer cu lund puintt.
Dour, in cdte-un sat... leparte....
Mai zdresc cdte-o tuminL
Numai trenul, cd/duid
Vemic trealld i fugartt,
Tot. imbárciL.. st debarcit
p«sageri, din gard
A. BRUMA
www.digibuc.ro
1111.^.111111,
Morn
Se spune ea la noj se citeste foar-
te putin sau aproape de loc. Totu$
nu-i atat de adevarat. La noi se ga-
sesc cititorl de carti serioase, nu a-
tat eat in alte parti, dar totu$ sunt.
E o mare gresala, de a se stabili
numarul eititorilor dupa numarul
cartilor vandute. Oare toti eititorii
au posibilitatea de a-si cumpara
earti? Cati t$i permit luxut acesta?
Foarte putini.
Ctr toate acestea si acei cart nu-si
pot cumpara c.rti, citesc, tmprumu-
tAndu-se unii pe altii. De multe ori
o carte cumparata de unul ajunge
a fi egad si de alti 5 sau 13 cititori.
Cinol vinovat crt se Wind atat de
putine carti? Publicul? Nu.
Vinovati, sunt editorii, prin faptul
el pun preturi enorme la volurne.In
raport, cu cgrtile literare strgine
ceeace face pe multi cititori sg se
lase pagubasi de teat& dragostea
pentru literatura rornameasca. cu a-
tat mai rnult cu cat prin neglijenta
legatului o carte, pe care o plätesti
cu 100 lei dupa, ce o citese odatà, ti
cad Mile sau eopertile asa c toata,
valoarea ei bibliofila, se pierde. pe-
a, s'ar da mai multa atentiune
faptului acesta s'ar vedea c sunt
mai multi cititori, cleat se banueste.
EM. G.-Vaslui
Toamnd
Frunzele-au cdzut din creaned
Pomii cdnt o epopee
Pe cdrare se mai piimbd
Intristatd, o femee...
Pe o banc'ascunsd'n tufd,
Ea s'aqeazd obositil;
Asta-i locut uncle-o vard,
Ea cu drag a fost
si privind discreta 'n
(Ca sd nu fie vdzutd)
Buzele-si apleacd iute
$i speteaza e sdratd,
7.1v711. R. NONU
40.46.-
Bunica
Ca o icoand a prea Sf intei
Din bldnda mea copildrie,
Bunico, tu-mi rdsari in minte
Cu zdmbet plin de duiosie.
Te vdd sezetnd /a focu/ vetrei,
Spundnd povestile cu smei.
.
Mirati. de smeul din poveste,
Te-ascultd patru nepotei.
Ace/cts zeimbet l'ai re buze,
Ca'n golut zilelor trecute,
Aceleasi vorbe repetate,
Firave, bldnde si telcute.
Tu torci i snui mereu rovesteo,
Cu Felt-Prumos si Cosinzeana,
Cu craiut Dan. stdpdn pe codru,
Cu mdndra zena lui. Ileana......
Au adormit visdnd nepotii
L 'a basmului duioasd vra jd,,
linistea molcum, a ease&
Tu singurd mai stai de strafe.
GEORGE PREOTESCU-Urlueal
 18
locurilor din No. 37,38,39, 400 41
An intrunit cel mai mare numar
de puncte, edict: 150, urmatorii:
Cimpoiesn Nicolae, Natan t Boren
Enghelberg, Ion L Zaharescu, locot,
Sohasky, Coast. P. Horjea Tanta Io-
Negulescu,
nescu Cure, Viorica
Bled Pisosky, Ramiro Delamare, Gh.
D. Ionescu, Andrei N. Sandn, Nico-
lae Strom:.
Prin tragere la serti au cdstigat:
premiul de 1000 lei Nicolae Stroe,
preminl de 500 lei, Ramiro Delama-
re; cal de 300 lei, Cimpaiesn Nico-
las.
Urmatoril au castigat câto o carte:
Locot. Sohasky, Tanta Ionescn, Na-
tan si Boren Engheiberg, Worica
Negulescn, Gh. D. bones= Rica Pi-
nsky si Andrei N. Sandy.
Albota (Arges): St $tefänescu, 15;
Delamarian N., 110; Cimpoes Nico-
lae, 150.
Alba-Iulia: Emil Bosclog, 60.
Albota-Arges: Stefan Gh. $teffi-
resell, 80.
Alexandria (Teleorman); Ioan An-
w 40; George N. Georgescu,
1helescu,
00.
Bean: Maria Palade, 110; Nathan
fi Beret: Enghelberg, 150; Gerge Ca-
iserliu, 110.
Bistrita: Aurel Moldovanu, 15.
Botosank Albert Gross. 25.
Barlad: AIaxandru Dobrinescu, 10;
Ovidiu Idricéanu, 45.
Braila: Teodor Stagnate, 135; Sil-
vestru TIMM. 125; Cristu Teodoride,
125; Tita R. Ghetu 120; Arthur Po-
pew:. 125; RAdoi S. Silvestru, 105;
Aronld Kohl, 105;, C. Carapetru, 140.
Brasov: Loan Mang, 75; Al. N.
Ivan, 105; Marcel ei Dora Abramo-
vici, 130; Clara Abramovici, 125.
Bucurest1: T. Biculescu, 20; Ion L
Zaharescu, 150; E. Mavrache, 110;
Iscovitz Hugo, 115; locot. Sohaschy,
150;; Vicenta lonescu, 15; Henriotte
Galanter, 5; Elena I. TeodorescU,
130; Leonida L., 135; Irdne D'Y, 120;
Socrate D. Panaitatu, 20; Suzana
Baliff, 105; /qarinescu Petre, 110;
Morlova L Vasile, 110.
Buzau: Misu Niculescu, 85; Lionel
D'Ally, 125; Roman Gh. Traian, 95;
Gogu Titeica i Aurel Vasilescu, 80.
CArapina: Jojy Wagner, 85; NiCu
C. Slavu, 130; Mioara C. Vasilescu,
125; Const. P. Horjea 150.
Craiova: Enescu. 65; Micu E-
liezer, 125; Gh. Dumitrescu
80; Corneliu Putureanu, 125; Tanta
lonescu Guré, 150; Sandy Franco,
120; Mircea V. BArsan, 100; Gicd Io-
nescu, 125; I. Munteanu. 80; I. Elias,
125; Paul si Aurel Enescu, 125; Vio-
rica I. Negulescu, 150; I. Munteanu,
130; M. T. Budech, 125; Niculescu Gh.
Romulus. 110; Marin S. Popescu, 125;
Bied Pisosky, 150.
Cernauti: L. Mihalcea, 35.
Focsani: Nicolas T. Nicolau, 130;
Nicolae Iliescu, 135; Ramiro Dela-
mare, 150
Darmanesti (Bacan): Stoian I. Po-
povici, 135.
Calat1: lane Chirstein, 55; Costicd
si Virginia Teodor, 60; VaMle Ro$C8,
105; Gh B. Rosca. Dänild B. Riciu
si N. Pats& Bliddlau. 35; Ciuna I.
Ioan, Popescu R Mihail. 25; I. Po-
pescu, 100; Moline I. Dimitriu
Aurora Dimitriu, 125; C. Palade. 125;
Heimich Herscovici, 130; Moses Ten-
dler, 11k-
SUPLTMENTUL REmurrm iLTYSTRATE
VOi,V10,4111W "IIMI"111W
Chloroc (Arad): Ion Simion, 60.
Giurgiu: Minciunescu Gh., 115.
Iasi: Vlaicu Mitru, 75; Ghering Vla
dimir, 105; Georges Berghiner, 115;
Honore Seus, 125: lonel Teifer, 135;
Halperin Alex. 130; Panaite N. Theo-
dori, 105; Aurel Gh. Teodorescu, 105;
Const Pavelescu, 130; Wladcowschi
P. 125; Romeo Musteatd, 125;
Lipova: Dimitrie A. Ardeleanu,
110;
Lupeni (Huniedoara): Remus Gro-
pean. 85.
Pecica-Arad: Romulus Ponta, 95.
Moreni: N. Tutoveanu, 125.
Pitesti: Nelu Tudorache, 70; Gicd,
MilAescu, 70.
Ploesth Chititure Zamfirescu, 15;
Olga Ghilenoo, 65; Quaiser Sidonia,
70.
Poiaha (Campine): Stdnescu Gh.
Corneliu, 140; Gh. D. Ionescu, 150.
Ramnicu-Valcea: Mircea si Grigo-
re Lebridd, 135; Gose Bordea, 120;
Jean si Misu Constantinescu, 140.
Retina: Marg. $chiopu, 70.
R.-Sarat: St. D. Campanie Drogu,
100.
Radanti (Bucovina): Petru Vasi-
liu, 85; Rezus Petru, 115; Stefan C.
Vasiliu 125.
Roman: Plutonier V. Buataru, 30.
Sienna: N. Aragon, 100; Dragon
Mugurel, 140.
Slobozia-Ialemita: Gh D. Beslegea-
nu, 20.
Tg.-Ocna: Herman Kurzberg, 110;
Mist: Cerbeanu, 140; Mauriciu Hers-
covici, 125.
Adevárata
surs§ de
BLANURI
fine importate direct
de la origine
Astragan, samuri, Biberi,
nutria, vidre, o pozo
scongi, nurci, ideri, bizam,
lutru, petit gris, vulpi, Lenks
etc. precum si tot telul de
imitatiuni fine.
Este la vastul si vechiul
deposit de engros
Wilhelm Steinhart
BUCUREOTI
Calea Mosilor No 188
Telefon 74115
www.digibuc.ro
Tataresti (Basarabia): Jorgacev A-
lex., 50; Melenciuc Alex., 130; Vla-
dimir Ciobanu, 50; Claudia Cioba-
nu, 25.
Timisoara: Nicolae Stroe, 150.
T.-Magurele: Theodor A. StInescu
Costicd P. Marinescu, 95.
T.-Severin: Grigore Timoftescu,
70; Dumitru C. Sitaru, 85; D. Gr.
Mircea, 130.
Tulcea: Andrei N. Sandu, 150.
Tecuci: Cpt. Sol. Graur, 75; Gh.
Rombeanu, 130.
Tighina: Boris I. Imas, 125.
Vulcana: Lony Popp, 80.
ITinerefea livs.
Frumuselea firs.
depind de 1:1-voastri
tânärd, ai
Femeia ramilne
frunioasd atata vreme cat te-
nul ei este curat, atAta vre-
me cat fata ei nu cunoaste
ridurile. Dar 1ntrebuintarea
fardurilor, cremelor, pentru a
ascunde defectele fetei nu fac
dealt BA agraveze rdul. Ceea
ce trebue fticut, este sa se
reinolascd, sd se Intinerea-
scd-, sd. se reinvie tesuturile,
arteriolele, porii. Lucrul a-
cesta 11 face NOVABELLA,
produs absolut nou Gird vre-
un similar, care dä rezultate
vizibile imediat dupd. apli-
care.
Femeii care nu are nici
vremea, nici raijloacele pen-
tru a recurge la Ingrijirile
pretioase ale unui institut de
Infru mu setare, NOVABELLA
li procura aceleasi avant agii.
Dacd, doriti sd rämáneti
tândrä §.1 frumoasd, fncercati
dual de acum preparatul
Veritabil tratament de In-
frumusetare.
Produs al easel Institut
Beau té NOV A BELLA".
4 Avenue de l'Opera. - Paris
De vanzare pretutindeni
TUBUL Lei 140
putand servi la numeroase
aplicatiuni. Pentru a putea
da tuturora posibilitatea sd
aprecieze eficacitatea acestui
produs minunat, vom trimite
un tub pentru 1ncercare ori-
cdrei persoane care va adre-
sa suma de 40 lei (cheltueli
de transport. ambalaj) catre:
Agentia DI X OR
Bucuresti, strada Rdureanu 5
Telefon 379/94 - 351/19
Pentru Capitalá. trimitem
la dorniciliu. la o simpld ce-
rere. un specialist al casei
noastre pentru demonstrati-
um gratuite.
1.4114111111111141101110.11111M4
 IlEALITATEA ILUSTRATA No. 45 24 Noembrie 1928 11

, ,
Dtn. servitoare ducesa! Ducre de LeucEitert-1
beyl as'at:orLt ;a MurtL:. u O servIti,8rt
IMS1111,111111111Wil..

Noua unilomfà a ar-

matei. 3rsorizTe
ce .sean-váni raLa
(1) cea en.jezi.

S'arojiniNaidu
veslaa
wrtlertnq
Arne-riza

Trannortul kineforde
construg Le Fa Bornlyatj,
ln.chA)

Ce[e rnadinere siefe de drienTa .1

La varsta d trL furti c,a5110
-`iekare 12,Do Çei pe sdpUni'án.a.
TuTc2 sa rnodernizeat ..?-rInit_rf au-
.c)rnobif- chic, du (onstentirtopore

Goc) sijiavg
1 ce,1 dot uriai,
de cartoR ai
bon.drei,

Uri, Therican juandu-4

DOTI:La e 13e4te , de
ecoperisuf
582_

www.digibuc.ro
12 EEALITATEA ILUSTRATA No. 45
flak Adorde Dusmanul meu
CM_ IMPATICA vedetd, Cure a aucirut de
cdtiva uni pe ecranul american, e din de BEBt DANIELS
sdnge jumdtate francez, jumdtate spaniol.
AND flirtez, caldresc duelez, când fac
dar din punet de vedere legal e spciniold,
de oarece tatdl ei a fost cetettean spaniol,
iar mama ei a fost francezd.,
C ochiade, and râd conform planului
prim, sau imi incretesc fruntea, atunci
Henéé Adorée s'a ndscut la Lille , jar co- tiii ca' sunt
pilltria si-a petrecut-o prin circurile ce cu- Dusmani? Nu. Niciodatal nu voi putea sà
treerau Franta. fitact o iscusitd cd/cireatd. cred, cä o fatä de doudzeci de ani, ar
Mai tdrziu, fu atrasd de teatru si chiar jucei putea sä aibà dusmani. Rivale? Da.
pe cciteva scene pariziene, dar visul ei era Insa când meditez mai adânc, vald
Ioiul e fals.
sd treacd in America. Aci, cinematograful Eu nici rivale n'am, pentrucà nici una
o subjugd. dintre frumoasele mete colege n'are am-
bitia sa devind un Douglas Fairbanks In
lustd; sä sard în lungime i in Indltime; *sal
se catere pe ziduri i sà pätrundä In palate
ca un urangutan evadat din graldina zoolo-
gical; sa tie In respect o duzinä intreagä
de apasi si totdeatma sä soseascd
inomentul oportun, intrând in sufragerie ta prietenului" d-tale e o himerd.
prin acoperis. Nu. Eu n'am rivale. PETRUSCA.
Insa am un dusman.
Acesta este un tânär foarte bine Imbrä-
cat. Nu este artist si nici nu ma' iubeste.
Insal nu stiu dacd md urdste, tot asa de
mutt cum Ii urdsc eu.
Styloul lui de aur mi se infige in inirnd
si tor tureazd
imi mintea. Bade in-
continuu *i e foarte prietenos. Insd fac
mai bine optsprezece ore de acrobatie, de-
cat sä discut cu el cinci minute.
Il gdsesc peste tot. Obositd, dupd o pro-
d lungd vreau sd ma' odihnesc pe chaislon-
gul garderobei. dar el e acolo; iar seara
gäsesc pandindu-mi locuinta. Dumineata
când ma' urc in automobil el e de-acum lângd
sofeur. In timpul mesei Imi piere pofta de
mâncare, observându-1 la masa de aläturi.
Ceeace Ind innebuneste e ocupatia cM
intrebarea-i eternä: mana.
Ti-a venit ceva In minte?"
(Cred cä ati ghicit cd acest doinn e zia-
Dar debuturile furd putin remarcate si rist).
continua, timp indeltingat sd interpreteze Nu, nu mi-a venit absolut niinic In in nte.
inici roluri, in filmele ce se turnau ta Hol- $i nici n'are sd-mi
lywood. Dar a perseverat si incetul cu ince- Odatd i-am spus:
tat a reusit sci se feted apreciatel de cdtiva Dacà a fi avut fantezie, m'as fi faieut
regisori, cari descoperird in ea o gratie scriitoare. Poate m'ar fi angajat si pe mine
francezd si un fin humor. o revistd ca sä iau inter wievuri. Dir n'an:
Primul ei film in care a interpretat un fantezie. Posed toate trucurile din dome-
rol principal a fost Trenul de 6,39". Au niul acrobatiei si in viitor voi inghiti chiar
urmat Bandolero", Chassé-Croisé o fru- roc, dar nu stiu sä scriu i sà povestesc.
moasd comedie, in care a avut ca partener Intelegi?
pc Lew Cody, Padurea In flacari", Vie de Nu trebue sà fie adevärat eeeace imi
Bobéme" Parada cea mare" Ii ceiteva fil- eti spline," Imi rilspundea surâzând dus-
me de succes. manul meu. E vorba numai de cancanuri,
flirt,
dv.".
charleston, capriciul
Activitatea regisorilor Lam räspuns.
Eu nu flirtez, charlestonul meu e
ALEXANDRU WOLKOFF... suficient de plalcut, dar mai bine dan-
...regisorul Sheherazadei", a fest insärci- sez polka. Automobilul meu n'are ca-
nat de Ufa" cu realizarea filmului Had- pricii, acestea le-am eu i momen-
shi Murat", al cärui subiect e luat din nu- tan sunt foarte indispusä, cdci vorbesc cu
vela cu acelas nume a lui Lew Tolstoi. J-ta. Intelegi ?"
LEVIS MILESTONE... Of co d-ta n'am ce sji fac", suspMa el.
...regiseazd noul film a lui Emil Jannings Vin maine, poate iti vine ceva In minte".
in America : Euis Island", film cu subject
Acesta-i cosmarul meu
din vtata emigrantilor din America.
4-1,11444.444+f-H,44414-W-11-0-14M4-11441+44-.4-4-H9+9-0.-f fird4+0-14+H-14-04-1H1-11+1-0-1HH-H41444+ 1-0-9-94-044-1-144-144-t#44~t#8,...m.
Patrick Robertson. intee neufi comedie
www.digibuc.ro
24 Neembrie 1925
Po;ta cinefililor
COCA. 1) Renée Heribel, Paris (17-érne),
9, Rue Verniquet. 2) Elga Brink, Berlin W.
50, Pragerstrasse 31. 3) R. H. nu-i casätoritil
si are 26 de ani.
MADY. Werner Fuetterer are ca adre-
sd: Lehman, Berlin-Steglitz, Kleistrasse, 27.
PHOEBUS. Anna May Wong, Co. Bri-
tish International Pictures, 137, Wardour-
street, London W. I. Eveline Holt, Berlin,
Darmstadterstrasse, 2. A. v. Schletov,
O. Grosse Frankfurter Strasse, 4.
Berlin.
Paul Wegener, Berlin W. 35 am Karlsbaid,
2. Gösta Ekman are 38 de ani.
EVA GALATI. Pentru adresa si varsta
lui Ben Lyon vezi rasp. Mia, iar pentru a-
dresa lui Fuetterer vezi rasp. Mady. V. M.
113, Cluj. Adresati-vé. direct.
LENTICA. Harry Liedtke: Villa Harry
In Liedtke, Saarow-Pieskow bei Berlin. Dorin-
1) !Pole Negri, casd,toritä
cu printul Mdivani, are 30 de ani. 2) Ra-
mon Navarro, necasätorit, are 31 de ani. 3)
A. Vogel. 4) Ion Sahighian, Jean Mihail.
GEORGE BELLU. Conrad Veldt: c/o
Universal Film, Universal City, California
U. S. A.
V. N. 113, CLUJ. Adresati-va, direct.
WALLY. Werner Fuetterer. Vezi rasp.
Mady. La 10 Ianuarie implineste 22 de ani.
MONDESIR. loan Mosjoukine filmeazä
momentan pentru Ufa". Casatorit cu Ag-
nes Petersen, artista de cinema. In editura
Cinémagaene" a aphrut o carte despre via-
ta lui de Jean Arroy. Costa 5 fr. plus 1 fr.
50 expeditia. (,Ivan Mosjoukine").
VERA D'ANJOU. -- Ivan Mosjoukine :
C/o Universum-film, A. G. Berlin S. W. 68
Kochstr. 6-7. Scrieti in rusa, franceza si ger-
f-4 14-1.114-9-94144444++.44+414-414-14444--144-M
HHGllE4. DEEM
CLINICA ULTPA-MODERNA
DUL. ELISABETA.17 Etajul I (CASA RADIVON)
Te!eftm 302/38
Plombe
Extracliuni bird
durere
Denturi in aur,
automobilului platinA, cauciuc
Diagnostic precis
prin Radiogratie
Deschis loath' ziuta
INLESNIRI
DE PLATA
.1-0-6.14444
Sceng din , Rasarit de Seare"
 REALITATEA ILUSTRATA No. 45 24 Noembrie 1928 13

Zigoto
S'A STINS tu depgrtare, precum se sting
Zambete
NST1TUTELE: mari, uncle frumusetea fe- sweater-uri si jersey-uri. Femeea mo-
uncle stele, fall ca sa .fi fost o stea. JIi. creiatä
meei este framantatä, modelata, ref gcutg
chiar, ca o ceara de arta purl,
derna, adoptat cu patima, exagerând
poate chiar predilectia ei pentru tesgtura
A disparut din viatä, precum dispar unii cei ce au decis cä nu mai trebue sa existe elasticä cu ochiuri invizibile.
meteori de pe cer, si cad undeva In i batrane, pe lânga saloaneie miste-
locuri necunoseute. urâte Nemultumindu-se a purta jersey-ul la
Zigoto a fost bucuria copiilor, a tinere- rioase, Incarcate cu produse stiintifice, au
i. un curs al seductrunii.
sport >curse, plimbgri, eleganta practicä a
metropolelor, unde viata se scurge cu o
tului Inteo masurd mai mica i dacg am introdus artiste celebre, stele de cinema repeziciune electrica, a lansat rochiile de
voi sg intram In suflete, am afirma ca si sauCâteva teatru, al egror icognito e pästrat o tesfatura complicatä dar in fond tot din
unii oameni-maturi, se amuzau, privindu-1. prin jurgmant, de clientela parfurnatä A mi- jersey si la ceaiurile intime, la teatru i vizi-
Disparitia lui In America, la Hollywood
unde pe un pat alb de sanatoriu, sr-a dat lioanelor, le da zilnic in schimbul cecurilor tele In expozitii.
lectii de atitudine, gratie, mers,
sfarsitul, prins in brate uciatoare de boalg. scumpe,
(a murit din pricina unei pneumonii) n'a cochetgrie, zambet.
Zambetul, mai cu searna zambetul, acea
starnit prea mult sgomot.
N'a avut cine sg-1 planga; si dacg au städetailat
suprema arma de cucerire a femeei,
fost unii, n'au avut timp. Timpul e doar einstitute, In numeroase lectiuni, la putinele
uncle frumusetea se capdtg i gra-
bani, formula eminamente anglo-saxonä.
A dispgrut Larry, Semon, cgruiá nu stiu tia se invatg.
due i-a spus Zigoto.
Si-a cautat In toed viata lui de actor,
o expresie originalg i n'a reusit. NU-1 putem
compara nici cu Charlie Chaplin, canna Ii
acordgm geniu, creeatorul acelui tip ce mar-
cheazg o epocg, precum au rn.arcat altädatg
eroii ram* panel astAzi: Pierrot, Arlequin,
Colombina; nici cu Harold Lloyd, creatorul
acelui tip de orgsean, ce stia sa iasä din
Incurcatura, cu propriile mijloa e, frà sa
asteaptg miracolul, ca Chariot; nici cu
Buster Keaton (Malec) alt creator 0.e tip,
tipul omului ce nu poate fi influentat de
eleMentele de afara, precum nici de cele
clinguntru: tipul 1ide1 al omului egal, pen-
lru' care lucrurile n'au sensul lor propriu.
Zigoto a wit sä creeze tipul omului matur
ramas copil. De aceia luat drept Imbrgca-
minte pantalonii i bretelele dupd haina co-
piilor. Tot dupä acest gen, si-a modelat
gesturile, elanul, inconstienta. Dar resortul
interior, cel care anima', n'a fost clgdit, din Pentru asta Insä, tesätura e din mgtase
eel mai fin otel. buclatä, frizatä ca un nie astrahan tuns si
Superficial in expresie, nereusind sg ne firul de aur apare in broderii cu nuante
emotioneze, Zigoto avut totus publicul palide.
ce 1-a iubit i apreciat. L'au iubit copii pen- Nu e urât, dar o femeie teatru In
tru. giumbuslucurile ce fgceau parte din pa- astfel de costum, e tot aqa de .putin ele-
noplia lpi; pentru torturile i cremele ce ga.ntä ca una In tailleur-ul ee fAcea furori
arunca In tapul unora, amintiri ale cefuilalt acum citiva ani.
comic Max I.inder, creme albe astäzi din Sg" pastram deci mäsura, lasand tricoul,
nog tratate cu onoare de regisorii americani sweaterul pentru dimineata, curse, vizite cu
de comedii; pentru lipsa (1.?. expresie a fetii, totul intime si In ciuda celor mai frumoase
identicg la liecare prezentare. inovatii ale fabricelor de tricotagii, sä ne
Fostul ziarist, scenarist, in urmg actor drapdm pentru" teatru, ceaiuri, vizite, In mg-
de teatru i cinematograf, a reusit totus E zâmbetul ciudat, imperceptibiT al Gio- lasosul crêpe de chine, ce nu suferg nici
adune o frumoasä _avere ce a fost condei, zâmbetul melaricoliei, zarnbetul su- o comparatie domeniul elegantei.
investitg dupg succese lungi, In filme pro- voluptatii rafinate, care
prii. dic, i zâmbetul
Lipsit de mijloacele de raspandire a fil- nuRadioase,
Intalneste nici o opunere masculinä.
apoi, cg au reusit sa stapaniascg
melor, Zigoto n'a putut rezista in lupta
ce s'a angaiat intre dansul *i celelalte firme ofemeile
parte din secretele marilor cuceritoare,
banale de pang mai eri, pornesc
puternice.
A. fost invins, Ruinat, bolnav, n'a mai
cu pasi de zeite ,plutesc pe asfaltul strä-
avut vreme sg reinceapä o viata., ce ar fi zilor largi i umplu magazinele noutätilor. 44-114-CH-.4-4144

putut fi mai bung'. Cati vesnic, ca dintr'o sursä nesecata, in-

Din lunge serie de filme, inegald ca va- ventiile modei se scurg, se aseazd pentru
loare, n'ar avea sens sà citam titlurile. Au putin timp n vitrine contribuind cu arta
fost filme ca Zigoto contrabandist, boxer, lor desavarsitä, la farmecul femenin. Ni-
politist, amcrez, incasator, etc. Dintre cele micuri i totuSi puternice, mart atout-uri ale
mai de valoare. se pare a.' Le prince gu'on gatelii, stint perlele ,,Tecla" irizate, de care
sort, a lnregistrat un succes mai pronuntat. nici o eleganta nu se lipseste. Nimicuri,
S'a incheiat o viata trista, o viata lipsitä mänusile cu mansetele Incrustate cu tur-
de bucuria succesului deplin. coaze i opaluri, formand o bratara strân-
MtNALQUE s. umbrela de mätase, ce se
strange intr'o posetd, se face apoi mare
aparä de ploaie. Da, de ploaie, e de ne-
crezuto dar Asa este.
Unde medem ? Mätasea din care e fabricata aceastä mn-
DDRINTUL STUDENT" e titlul filmului ce breld, este Insä asa de finä, ca ar trece,
.1r se va reprezerita de Luni In frumosul vorba cântecului, prin urechile acului,
armatura ei din cel mai fin otel e sub-
cinematogral Select".
In rolurile principale apar Ramon No- tire ca ata.
Un nimic, dar cat de gratioasa este si
varro si NOrma Shearer. pana mica, push sub pglarioara de fetru
INEMATOGRAFELE Capitol" si
NI.re scald" proecteaza puternica realizare taupe".
Rosu i Negru" cu Ivan Mosioukin si Lil lor,Ea mângdie obrazul, dg strälucire ochi
i valoare gurei ce zambeste. Dease-
Dagover. nu credeti t eleganta cu jerseyul din
r. LEGANTA SALA Trianon" reprezintä meni,
marele film O taunt(' in revolutie". land find merinos" si fir de aur oxydat,
a trecut si ea prin cursul de gratie al
CINEMATOGRAFUL Scala" reprezintg uneia din marile profesoare ale institutu- W.+
, Copiii si revista Ca la mama lui parizian? 4..t.4-04 1+444~1 ..144.4...+144+W444-04-04444444

acasii". Bieurile de panglicg lagnata", limbile In-

rsi) OULEVARD-PALACE, reia cu succes, cheiate cu nasturi de safir si aur In fata D, Ion Marin Sadoveanu, inspectorul tea-
s'a cfisätorit
Martirii dragoster, film de mare con- dau o non de rafinament deosebit, Intre- trelor din Ministerul Artelor, Zili
sfiptimana trecut5, cu d-ra Lipatti
flict. gului costum. Dealtfel, suntem In pling furie

www.digibuc.ro
 14 REALITATEA ILUSTRATA No. 45 24 Noembrie 1928

2) Mt alt prieten al dansatoarel e asasinat In mod misterlos

(Urmare) Imediat a fost ernis un mandat de arestare nici o probd. asupra unei eventuale oomph-
Cu alte cuvinte, toate acestea au fostimpotriva dansatoarei. Dar a fast prea Li.r- citAti a acestora.
special aranjate". ziu. Child politia neprimind nici un rdspuns Rousseau tot clAclea tArcoale prin afara ai
Sunt de aceea$ pArere din apartarnentul ocupat de dansatoare, a
degi printre 'nduntru localului Cafe des Amis, and de-
fortat usa si a pdtruns induntru, a gd.sit to-
cheflii se aflau i persoane in afard de ori- odatd veni vestea mortii inisterioase a ba-
ce bAnuiala. Veti vedea. Desigur cA acestiatul In dezordine, iar dansatoarea dispAruse. ronului de Zeidler, stire care a irnpresionat
vor adveri a La Belle Lisette" a plecat o- Pe mdsuta de toaletd, a fost gdaitA o scri- intregul Paris.
datA cu dânsii un alibi". soare adresatd organelor politienesti. In ea Baronul acesta era faimos pentru eaii de
Dar de unde stii cä i dansatoarea a La Belle Lisette destAinueste cA dânsa a u- curse ce poseda. Mai ales cd, unul din pen-
fost aiei ?" cis pe domnul Chapalle, intr`o clipd de ge- sionarii grajdurilor sale, o lapd pur-sang. cu
Nu stiu Ina precis dar petrecerea lozie furioask pentrucA atat colierul at si numele de Mariposa, a fost inscrisd la ma-
avea caracterul unei bachanale. 0 MI6 a banii arm' destin.ati unei rivale. Scrisoarea rea cursd anuald Grand Prix. Bogat l dis-
danSat, cu picioarele goale, pe mares masA se termina cu hotdrirea pe care o luase de a tins, baronul de Zeidler a cheltuit o mare
se sinucide. parte din timp i sumedenie de bani, pentru
MA veti gAsi in Sena" terming, dansa- colectionarea de bijuterii istorice. Deo Insu-
toarea. ,Briliantele si banii nu vor ajunge
niciodatA in manilla altei femei.
Imediat a fogt organizatá o cercetare a-
rnAnuntitd, pentru gdsirea fetei. intrucAt
credinta politiei era, a scrisoarea nu-i de
cat un true banditesc. Dar, iatd cA paste
cloud, zile, corpul dansatoarei a fost pescuit
din Sena. Deei avea fate, camplet desfigu-
ratil, de o loviturA. ce pArea a fi data de an-
cora grea a Willi vaporas, totus artistii co-
legi, au putut s'o identifice, dupri imbrdcd-
minte.
Dificultatea de recunoastere a fast mull
usuratd prin aceea, cA avea tatuat pe bra-
tul stâng o steluttt albdstruie. $1 steluta era
cunoscutA i deseori cornentatá de colegi.
Acum, asta a fost pentru ei un indiciu si-
gur. Asa dar, La Belle Lisette se sinucise $i
politia a trebuit sd se multumeasa cu a-
cest desnodgmant.
Sena a fost rdscolitä in lung si In lat, au
fast lansati scafandrieri, dar in zadar, aid
bani, raci briliante n'au lost gdsite. Era in-
teadeviir un caz care ne desiluzionase. Ceea
ce s'a petrecut in camera rosie, a rdmas
pentru noi un mister.
Toate indiciile, toate urmele pe care Mu-
tant sA le analizám nu ne &Wean satisfac-
tie. Valetul un om mai in varstA -- care
a servit mAncgrurile reci,- comandate de d.
Chapalle dela un restaurant din Paris, a do-
vedit cu precizie, cl el a plecat inainte de
inceperea chefului. Servitorul, care a ajutat
pe musafiri, in timpul petrecerii, nu era de
cAt un safer angajat ocazional, de unul
dintre prietenii mortului. Domnul Cha-
NENESSE, until dintre apasii cari free- palle
ventau localul ,,Calé des Amis". nu Utica servitori la Auteuil. Ne rA-
din sufragerie. printre tacâmuri si pahare. mAnea deci, numai cilinele, care a dat alar-
.

ma. Am aflat, in aceastd, privintA cA dansa-

Picinarele acestei dansatoare erau probabil
ude de bAuturd. Pe masA au rdmas urme toarea numit
avea un atel albicios cu pete negre,
Kiki, dar acesta n'a mai fast vdzut
distincte".
In aceiasi mark In birourile cartierului nicderi, de când cu sinuciderea artistei. NA-
nostru general, ne aeteptau noutäti surprin- clAjduiam cä, dacA vom cAuta acest cAine
in caz de s'ar mai Osi In viatd voin, da
zAtoare. poate de urma complicilor cari au incercat
Dommil Chapalle a sucombat in urma sA spargd, caseta din Vila Medici.
unei otrAviri cu morfinA. Rousseau avea Rousseau era convins cA uneltele
dreptate; rana i-a fost flicut6, dupi ce care au fost probabil uitate din pricina ne-
bietul am 10 dguluse duhul.
Toti rausafirii au declarat cA amfitrionul aeteptatei sosiri a politistului. Dubois, apar-
lor, a pAstrat toatA, seara aparenta destul de tineau unor spArgAtori rutinati.
veselA, deei se cam ametise cu bAutura. La In sfAreit, cercetArile noastre ne-au dus
Belle Lisette era musafir de onoare a pe- spre un restaurant murdar din Auteuil, reArma, aviind fixate doua potcoave, cu ca-
a lost lovit baronul de Zeidler, in asa fel
trecerii. Dânsa a executat ateva din dan- Café des Amis. ca sit se creadii ca a lost =is de propriul
surile favorite. La plecarea musafirilor. ea a
AiCi îi aveau intalnirea toate haimana- sAu cal.
!limas cu Chapalle. Don& alte fapte impor-lele din suburbii. iar patronul un bri- rat, atractia sa cAtre sexul slab era bine cu-
tante, desvAluite In urma investigatiunilor,
gand numit Julot era un cunoscut client noscutA O nu o datA a fost comentatd de
au fast cA Chapalle, in timpul serii, a ard-
al puscAriei. Nevastd-sa, d femee neastam- presd.
tat, cu o vdditä mândrie, tin minunat colier
pdratd, poreclitii La Frangine", era bine
cunoscutA politiei. Doi prieteni ai sotului 0 comunicare telefonia a anuntat politia,
de briliant pe care intentiona sA-I ofere fii-
amândoi apasi de rand cunoscuti sub nu- cA nefericitul baron a fost gAsit zdand in
cei sale, ca dar de nuirld. $i am mai aflat cd
in chiar ziva premergAtoare crimei, ban- mele de Nenesse i Toto, ar fl tocmar oa- boxa calului sdu favorit, cu craniul frac-
cherul a primit. printeun mesager de ban- menii capahili de o crirnd ca aceea fdptuitA turat
d.. suma de jumlitate milion de franci. la Villa Medici. Dar ptmil acum, -nu aveam (Va aqua)

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. 45
Irouquoree í«d/ut4/Ì1
Bucur0 -laded
Ofidilifjfile fie peton /nafrile
pfecatea repdduil
eresfrek veyo,e/67:
Un atentat din gelozie
I.
BARMEN (Germani a). traiau do; soli.
A-L Yânä acum, nimic neobisnuit. Sotul,
functionar la o uzind chimica, era insa
foarte gelos pe sotia lui, care era de o fru-
musete ri-iput,are st care uuph" spusele co-
noscutilor, nu-i dAduse nici un motiv,
irilare a Maniei, de care suferea.
Dar se spune ca omul gelos, este nelum.
pentru ca sA confirme aceasta credintd,
hietul Kränier
erljat in rdzbunäior ill
sexuluj srai.
In acest scop, a ridicat sistematic din
tizina la care lucra, o cantitate impor-
tant6. de dinamitA, care transformata in'
aud- nurnite mine", a lost imprästiatA in
toate coltiuoarele casei.
Un fitil circular, unia intregul depozit
de dinamita i acum cateva zile, sotul Ve- in aer, impreunA cu eel doi soti nenoro-
nind acasä si negasindu-si sotia, a fost citi.
apucat de un nou acces de gelozie.
24 Noembrie 1928 15
Trend Inainfe de pfecarea diï
Oradra
/ny/k§ /a
rDirectonit regiorlar CER. vorbesfe Matti
'de tlfecarea rapidurui.
40-4/10-41)-40-40-4!
,--411--40-4110-
La inapoierea sotiei, dupat o scena furtu- j imobilele vecine. in special tin debit de
noasA a legat-o de un scaun ut a dat foc tutun.
fitilului. Dupa doua minute, casa särea care a lost distrus in intregime.
Ancheta politiei, s'a fäcut pe simple de-
intruat din cei doi eroi ai dramei,
n'au earnas decat resturi Imprautiate prin-
tre ruini...
Fotografia noastrA reprezinta casa dis-
trusä de explozte.
.11101111.mrimrEgoNger-.,,,........,.....iporwlifijr
Ingriiiii-vä DîniI
Proleza Dentará
Dentistii asociall
Str. Biserica Enel 14
Extractii, plombe, dinti artificiali fi
toate sistemele. Preturi moderate. In
lesniri de plata. Consultatii 8-1 a.
Din cauza exploziei, au avut de suferlt m., 2 jumatate 8 p. rn. Telefon 3Z24
www.digibuc.ro
 16 REALITATEA ILUSTRATA No. 45 --- 24 Noembrle 1528

Viata Ill exil a Impärätesei Maria Feodorovna

Mate mediocra. In gospoditrie se pastra cea nu numai in Domnul, dar si In viitorul Ru-
MPARATEASA Maria Feodorovna a mai stricta economie... siei noastre acumpe. Va vent o zi rand le-
murit Sarnbata. 13 Octombrie 1928, a- Camera de culcare a fostei imparatese as o sa vada limpede, rand vistO acesta
proape de Kopenhaga, In varsta de 81 era asezata langa biblioteca ei. La etajul grozav va lua sfarsit. Tot ce s'a intamplat
ani. intai al vilei, marea ducesa Olga Alexan- trebuia BA se In-ample, pentru ca noi am
Näscutti printesa Maria-Sofia-Fre-' drowna, cea mai mica fata a Mariei Feodo- pacatuit mult trebuia sa ispasim.
derica Dagmar de Danemarca, In 26 Noem- rovna, locuia cu sotul ei si cei doi copii, un Nu voi doamna, desigur, spuse generalul.
brie 1874, fata regelui Christian al IX-lea al apartament separat. Ba da, si eu. Am avut partea mea In
Ginerele ei, cápitanul Culikovsky, lucreaza
ca vânzator al unei man agentii de automo-
bile si dânsul ingrijea de tot ce avea nevoe
fosta imparateasa. A dat cloyed& de un de-
votament minunat fata de clause, si fara a-
jutorul salt e probabil ca, fosta imparateasä
n'ar fi putut sa continue sa tralasca in vita
Hevidore.
Când bolsevicii i-au ingaduit sa paräseas-
ca Rusia, Maria Feoclorovna n'a putut sa
ia cu sine deck câteva bijuterii, intro altele
faimosul colier de perle pe care 1-a primit
ca dar de nunta si la care.tinea mutt. A
fost vândut; dar pnai 'nainte de a se des-
parti de el, Maria Feodorovna desfacuse o
singura pen& pe care o purta pe un fir de
matase legat in jurul gátului. E tot ceeace-i
ramasese din minunatele diamante i biju-
terii care au fost podoabele ei de eta data.
Plâcerea cea mai mare a fostei impargte-
se era sa. aiba in jurul ei nepoteii. Singura
cheltuiala pe care si-o ingaduia era aceea
de a cumpara pentru dansii iucilru .
Dii tinip in timp, rate un exilat din Ru-
sia venea la Kopenhaga si cerea sa fie pri-
mit de fosta imparOteasa4 mai era un nu-
mar oarecare de refugiati rusi la Kopenha-
ga, carora, dupa, serviciul divin, le oferea
un fel de receptie in camera altarului ca-
pelei rusesti.
Intr'o zi, veni s'o vadd un general care al-
tadata comanda escorta cazacilor, care in-
tovani*ea pe imparateasa In cal&toriile ei
E unul dintre rudele mete; e batran acuma
si In exil, dar numele lui reamintea fostel
impäratese lucruri atat de scumpe, hick I, Maria Feodorovna, la Copenhaga, Insolita
ruga sa yin& s'o vadä, indata ce clause afla de cazacul insiireinat en pare ei
ca el era in Kopenhaga. atastrofa cea mare vac' arum pentril
Generalului de-abia Ii venea a creada 2d a fi trebuit sá far multe lucniri pe care
Maria Feodorvna, larind aceasta doamna batrana, imbracata sdraca- itt le-am facut. Suntem cu totii vinovati,
cios, strangandu-si In jurul umerilor un sa' Jar trecutul... nu sunt atilt de neno-
Danernarcei si a printesei Luiza de Hesse de Lana, putea ea fie aceeas Imparateasä cocita curn ti-ai putea inchipui... Am prie-
Cassel, clause era sora reginei Alexandra, a care altadata stralucitoare de diamante, fi teni, cari ca si d-ta vin sa ma \ma in exil,
Angliei, mama regelui George al V-lea. amintesc de mine In saracia mea. Via-
Ni s'a parut interesant sa reproclucem ar- ta mea a fost foarte fericita timp de ani de
ticolul emotionant pe care-1 puclidi princi- zile, rand iroparatul Alexandru trala
pesa Radziwill, care povesteste viata in e- and eram sotia lui iabita si iubitoare. talk
xit a defunctei imparatese. e tot ce-mi mai ramâne ca amintire din zi-
Maria Feodorowna, fosta imparateasa a lele trecute.
tuturor tinuturilor rusesti, care a murit de Si Maria Feoctorovna arata vizitatorului
curand, se inapoiase in tara copildriei ei, perla solitara singura ramasita, a colierului
de unde plecase acum 62 de ani, ca prin- ei splendid, si o sdruta domol.
tesa Dagmar a Danemarcei, spre a deveni Singurul lucru care as vrea sag stiu,
sotia mostenitorului prezumptiv al unuia continua Maria Feodorovna, e ce s'a intam-
dintre cele mai man tronuri din Europa. plat cu Misa.
Aclapostul umil in care a locuit in timpul Nu pot sa cred ca a lost ucis. Dar uncle e,
exilului ei, a fost ridicat de catre dânsa unde poate sa. fie ? Unde crezi c poate fi
sora ei, regina Alexandra a Angliei, catäva ascuns ?
vreme Inainte de razboi. TAci, amandnua va Siberia e o tar% mare foarte putin exploa-
duvele, Si-au petrecut impreuna parte din atâ doamna, spuse generalul. Sunt niulte
vara. locuri unde a putut a& se refugieze.
Vila e mobilata cu cea mai mare simpli- Da, la asta ma gandesc si eu totdea-
citate. Nu sunt tablouri pe pereti; dar ne- una, spuse fosta Imparateasa ; dar e foarte
nurnarate fotografii, flori i carti. In tim- trist sa astepti tot mereu i BA' nu stii ni-
pul iernei, sala dea mare era inchisa i lbs- Micul meu Mihail, micul men bliat !
ta impar&teasa isi petrecea cea mai mare Daca, a ti numai unde poate fi...
parte din timp, intfo bibliotecA mica, cu Mai târziu, generalul aft& ca la un a-
ferestrele spre mare. numit moment, imparateasa s'a gasit in a-
Personalur de serviciu era redus. O semenea greut&ti, Meat doamnele din Ko-
doamna de companie, contesa Mengden; un Maria Feodorovna, principesi penhaga au deschis printre ele o subscrip-
sambelan care era totoclata secretarul ei cea inconjurul triumfal al palatului de iar- tie al rani produs Ii era destinat. S'au adUnat
particular; doua cameriste, dintre care cea na, In timpul mentor receptii. astfel 100.000 de coroane. Cu acesti bani,
Mai In varsta, avea 80 de ani si nu putea Musa vorbi IntAi Maria Feodorovna a putut sä tralasca WA-
sa, faca mai nimic; un cazac Malt care In- ,,Ne'ntalnim in imprejurari mult dif e- va vreme pan& rand sora ei ducesa de Kum-
tovrirasea ca valet, pe imparateasa rand rite de cele ale ultimei noastre intrevederi...` berland se inapoie din Germania In Dane-
esia cu antomobiltilz o bucatareasa daneza Apoi observand emotia vizitatorului, dam- marca si lua asupra-si o parte din cheltue-
si doua servitoare. Vara, un gritdinar din sa continua: lile casei imparatesei.
Kopenhaga venea de (ma ori pe saptamA-- Nu-ti face inima rea de mine. Sunt Pn In afar& de areste ajutoare si de o pensie
na sa-i ingrijeasca. gradina. Nu se servia p&cata cu soarta i foarte fericitä aid pe care i-o cladea statulclanez, fosta impa-
rateasa nu avea nici o alta resursa cleat
decal o singura. mesa substantial& pe zi, D-zeu a fost bun cu mine, ingaduindu-mi
cea dela pranz; seara, ceai, carne rece si o sa m Inapoez in tare mea natala. Am cre- ceeace ginerele el, capitanul Culikovsky, II
bucata de prajitura se serviau imparatesei zut un timp. cA n'o s'o mal revad niciodata. dadea.
pe o tax& De ani de zile ea nu bea deck Se opri apoi ianis Nu ma plangeti prea mult, spunea
apit, In afara de unele solemnitati: La Pasti, Sora mea Alexandra, spunea ca clarul dânsa totu i arnintiti-va a nu vreau mi-
la Anul Nou, la ziva fiicei sale; atunci se cel mai pretios pe care 1-am primit dela l& Am pierdut mutt, dar am caotigat 0y4;
yu4t3» apiiran4 o sticla, de yin rap de
r
D-geu eate çreclippl. Am pitstrat erediala, pacea divinít.

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. 45
Lentenarull morn! MI
Schubert
UN1 19 Octombrie, s'a cbmemorat
intreaga Wine, centenarul mortii
Franz Schubert, marele compozitor vienez.
Dupet o serie intreagd de privatiuni,
inerente exiitentei oricdrui artist Schu-
bert s'a afirmat cu vestitele sale lied"-uri
ridialnd Muzica populard vienezd la opere
de o adevdratd artd muzicald.
Lucretrile sale sunt animate de un admi-
rabil suflu artistic, inchegand in elé tonuri
de cea mai find delicatetd. Nici un sunet
distonant, nici o arie neplacutd
iuì
Desemn simbolic pentru sirbAtorirea lui
Schubert
o serie de simfonii, 2 opere, muzici de
balet, solo-uri pentru pian sau diferiteinstru-
mente, trio-uri quartete, quintete si ro-
mantele sale, au cucerit toate cercurite mu-
zicale i astdzi, sunt nelipsite din cele mai
selecte concerte vocale si instrumentale.
Muzica lui Schubert, este foarte cunoscu-
td la noi in tard apreciatd in toate cer-
curile. Se numdra cu miile, acei ce-au, au-
zitlucrdrile lui, printre care si faimoasa
opereta Casa cu trei fete", aranjatd de
Berté, pe liedurile lui.
Maestrul vienez, a ldsat o opera uriasd.
peste 2000 de lucrdri toatd omenirea
a sdrbdtorit centenarul mortii sale, prin con-
certe festive, uncle s'a executat muzicd
exclusiva de el, precum si prin conferinte
comemorative, in care s'a demonstrat pe
larg, intreaga lui personalitate.
Pentru ea a fost ales preseülnte al Statelor-
Unite, d. HOOVER, pescueste cu mai multa Arta popular% canadianä (Dela congresul
bucurie
24'Noembrie 1928 17
in
ROFETII au insenmat totdeauna. etape Vona trece peste ceilalti profeti, cari fie-
importante în desvoltarea omenirii. De care a Insemnat o era In viata popoarelor
la batranul Abrahám, despre care vorbeste lor, si ne vom opri la profetii moderni
religia, pana'n zilele noastre, profetii au de cari sunt pline coloanele gazetelor.
fost acei cari au rästurnat principiile i Annie Bessant, vestita teosofa olandeza,
bazele de organizatie ale lumii, In vigoare se intituleaza cu multa pompa, profeta, a
'Ana la ei. nouei religii .creata, de Krishnamurti, des-
Ca acesti oameni dispuneau de forte ,su-
pranaturale, care li aparau de lovrturile
dusmanilor si le dädeau puterea de a ini-
pune masselor credinta lor, ramane o pro-
blema, care nu poate fi rezolvata de sa-
vantii actuali, oeupati cu construirea avioa-
nelor_rachetà, creearea gazelor, s: rnolvarea
diferitelor probleme moderne.
Cell este Insd,_ca , popoarele au creeat
In jurul lor legende, care s'au transmi
din tata'n fiu, din generatie in generatie
Astfel profetul Daniel, hind aruncat In
groaPa cu lei, a scäpat neatins ceeace a
-darnit uimirea celor cari 1-au condamnat,
si a fost purtat In triumf de popor, care
a vazut in scaparea lui, o minune dum-
nezeiasca. Cit leii erau intamplator
Eau Cb. batrânul profet a sugestionat ani-
malele, este o chestinne de apreciere, pen-
tru oricine.
.,Icoana" lui Mahatma .Gandhi
pre care revista noastra a publicat nu
Inuit un studiu.
Un Mt profet, In várstä de 100 de ani,
care colindä lumea Impreuna cu sotia sa,
este filozoful persian Mirza Assad Allah
Khan,- care propaga iubirea de oameni con-
damnând räzboiul.
Un- alt profet, care joact' Insä rolul , de
,sef al miscarii nationaliste indiene, este Ma-
hatma Gandhi, celebrul agitator, care a dal
pänä acorn foarte mult de lucru autorita-
tilor britanice din India. La o recenta pro-
cesiune, portretul lui Mahatma Gandhi, a
lost.' sanctificat drept Icoanä, de preotii
budhisti, i poporul s'a prosternat in fata
lui, Inchinandu-i-se. latà dar un nou
In cortegiul imens, care orneaza diferitele
Protetul persan Mirza Assad Khan eaten dare.
Ialb./11111.1.31 411114115132u801,e1/P,
Un preot catolic, distruge publicafiunile
international de artà populara din Praga). pornografice la Berliu
www.digibuc.ro
 18 REALITATEA ILUSTRATA No. 45 24 Noembrie 1928

fin Confratele Callectionneur de Timbres

Cronica noutifilor ROMANIA. Seria semi-eentenarului
Dobrogei ale cgrei clisee au aparut In unul poste", a intreprins o campanie pentru fa-
din numerile trecute, a lost emisä In 200 cerea unei serii comemroative care sa annie
AUSTRALIA. Kookabura, frumoasa pa- de mii exemplare. * * In curs.
sgre ce a apgrut. pe mgrcile de 6 pi. din * *
Un negustor itatian de marci, originar
1914 va apare din nou pe marca de 3 pi. ELVETIA. Mgrcile Pro Juventute" au
albastrà ce va fi emisg cu ocazia expo- apärut anul acesta cu armura cunoscu- din Florenta, a fost arestat deunazi, sub bd.-
zitiunei filatelice din Melburne. tului oras Winterthur, in care se gäseste nuiala de escroeherie.
Cu ocazia a aceleasi expozitiuni s'a con- cele mai mari uzine de motoare din Eu- Florentinul, vanduse o cantitata conside-
stituit un concurs pentru o noug serie de ropa, S. L. M.". * * rabilä de nadrci false, hi valoare de 100.000
mg.rci. Premiul I a fost acordat d-lui M. lire.
CEHO-SLOVACIA.
Harrison fost tipograf Intfun atelier de aniversarea Cei zeee ani dela * *
niärci care a prezentat efigia regelui republicei Ceho-Slovace a dat Dela 10-16 Noembrie, a avut loc la, Di-
George V. ,prilej la emiterea unei seHi comemorative jon, o mare expozitie filatelicg.. La aceastä
Un serviciu postal aerian s'a Infiintat de 10 valori. expozitie au participat cei mai reputati fila-
nitre Adelaida Perth. La acest serviciu, .* telisti din lume.
curn este si natural, s'a emis o rnarcg de auURUGUAY. MArcile geaeralului Garzon * *
3 pence albastrg. fost emisv in 30,000 exemplare. Adolphe Menjou, cunoscutul artist de ci-
nematograt, este un pasionat filatelist. Re.
BORNEO. Marca taxe de 2 c. verde, putatul artist poseda o frumoasg colectie,
a fost scoasä din circulatie in schimbul compusä din Mani rare.
altei, de acelasi tip, lilas-negru.
* *
BULGARIA. La 6 Octombrie au apgrut
doug märci cu portretul regelui Boris de
o leva si 2 leva.
ETHIOPIA. Mgrcile anise In onoarea
printului Tafari-Makenon au fost scoase
in 5 mii exemplare.
* *
UNGARIA. In onoarea oamenilor cele-
brii maghiari, se vá emite o noug serie
de mgrci.
* *
LETONIA. La 18 Noembne s'au Im-
plinit zece ani dela cucerirea independentei Märeile centenarulni Leon Tolstoi
micului stat de pe malul mgrii Baltice Toate asociatiunile filatelice din twit aunt
rugate a ne remite procesele-verbale ale a-
dungrilor, precum si lista tuturor mem-
Noua mama albaneza cu efigia brilor.
lui Zogu I * *
Pentru a evita tot felul de neplaceri ce
filatelistii strgini le suport din partea celor
bg,stinasi si vice versa, tot aceia a cgror
Peste cateva luni, va avea loc in Franta, bung, credintä a lost Inselatg sunt rugati a
jubileul de 500 de ani dela plecarea Jeannei ne trimite adresa celor ce Intrebuinteazii
d'Arc, fecloara din Orleans, din Vancoule- astfel de procedee, urmand ca noi ad facem
urs, pentru a executa sfanta sa nalsiune. cnnoscut tuturor filatelistilor numele bor.
+0+04+14+11-11411.11 11+

ereo tea
deectrx7--ftleccu24cce.
t3c4crarva-44:
8d. Maráre:/64'../YE:s. .4

ercopcd ,Pcocceeee.n6z ale cc forma.

Seria, jubiliarg a fost executatä de un
ann. Pictor: Charles Krause. Compusg din
sase valori, seria a fost artistic executatg.
0 a doua serie, emisd pentru ridicarea
unui monument al Libertgtei" va fi vfindutg
cu un plus de 10 s. la valoarea nominalg.
NIGERIA. Marca de 2 p. este scum im-
primatg in rosiu-Inchis.
PANAMA. Ferdinand de Lesseps a fost
dupg cum se stie initiatorul canalului de
Panama. Cum el are marca sa, americanii
au hotgrat facerea a doug mArci cu chipul
lui Gorgos*z$i Gojethals, doi din principalii
executori ai acestui canal.
PARAGUAY:- Cu un tiraj de zece mii
de exemplare a fost emisg o marcg pur-
Mud blazonul familiei de Espinossa.
Caw,cteAciore-Dereacctori ACAnk.g.».126'C4
..rezetricate Axiculd ( *.rkettl. includirk.
."4.014 C(.06724fe rseldna4.
.SCreoenia.40072I2Ctriaad Ja.c2 oat: oustit.
echzIrcaarsie: 4e gi Przenzrie
clta...pireceez. etc.
ece.r.fuei& iceatei jran, predecle
Arài Care-ri el`rfek7!490:5 aeovii
po4 tarnux fcocteec'Airozparasirea
occg=ruaz de. admittre Jiprosna.
eau! de .41:gcliija ?mind 2talcrift3 centre.
en-
4parolu/ arehojonic 4114+----....-++4444-prea+.444-44.44-4+.
idea/
20-2000 Mtr
-Compfu r
St r abo Brezolanu.203-uc uresti-

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. 45 24 Noembrie 1928

jocurile ReaIitäîî
Joc No. I Cuvinte incruciate (Billie Dove)
pean; 39) Albastru Inchis; 41) Interjectie;
42) Nota muzica18; 44) Pronume; 4b, 1m;
ala i finals limn lac In Africa Centralll:
,

46) Personagiu biblic; 49) Fluviu in Suedia;

(10 puncte) de BICA PISOSKY-Craiova 51) Artistä de cinema.
Vertical: 1) Oras In Iugo-Slavia; 2) Rilu
1n Europa; 3) Fluviu in Franta; 4) Coloare
111111111111111MMIENNIMMIN ce domina inteun tablou; 5) Darmotin; 7)
PrOnume; 8) Fluviu In Suedia; 9). Inspec-
niiiMENNEM tori; 10) Livede (tr.); 11) Alifie (Mold. si Tr.);
12) Numele moldovenesc al tatarilor titeni
ummirr 1
;
17) Fluviu european; 19) Personagiu biblic;

Fur
1 21) Ora§ francez cu vinuri renumite; 26) A

limn_ al
rosi tare la fata printr'o emotiune (fig.) ; 27)
Li EIR74111116-11 Rege al lui Israel; 27 a) Sultan; 28) Duh ram;
29) Rau In Asia Centrall; 32) Fluviu; 33)
Fluviu In Franta; 34) Oras In Olanda; 36)
i lill11111 general mexican (1783-1834); 40) Pictor t.4i
desenator francez (1804-1860); 41) Mic flu-
L( iLuir iLl 11=1
IIIVILV
viu In Olanda; 43) Compozitor rus, näscut
la Vilna in 1835; 47) Particula ce indica o
stare nedeterminatá; 48) Dir. de timp; 49)
1111111E1161 Ll L 1-11 f11111Li Nota muzicald; 50) Interjectie.
Joc No. 2 (Antonim)
NEIMAIIIIINFIETIC -Limo;
Limmittilz 'Aim
(5 puncte) de BORIS I. IMAS-Tichina
Se dau urmatoarele 7 cuvinte : INSUFLE-

mown= simmumi
TIT SECRET. RAIU NEINTENTIO-
AT MOCANI INSURAT EXOTICA.
li se gäseasca antonimele astfel ca ini-
tialele sä formeze un cuvant, iar finalele

amminim EWEN
IL Liornimmusa In
;ntonirnul acelui cuvant.
Joc No. 3
(5 puncte) de SOREL AVRAMESCU
In forma directa
L1111111 SF1 Eu sunt o unelta;

I 11-1 Invers de ma luati,

Un sgomot aflati.
ELI Allri IFILS111111 Joc No. 4

Il_ I I 11 Li =T IE 1A
(5 puncte) de BORIS L IMAS-Tighina
I. Cu *apte litere aunt o sanie mica; II. Faxa
finalá sunt un lemn lung a*ezat vertical;
111F-A1111117-011111111 ilUL III. Amputandu-se din nou finala, sunt un
animal; IV. Eludand iaras finala, sunt bi-
tilicìt (zool.); V. Taind in nou finala
dllrIIIIIIEMIMIMIIIIIIIIIMIIII
grec 429
Orizontal: 1) Celebru filozof
odata-mi suprimati
turc (1741-1822); 24) Interjectie; 25) Con dati.
peste o conjunctiune
(In adverb; VI. Si In fine &tat finala Inca

347; 6) Rege in Danemarca (1843-1912); 13) junctie; 27) Interjectie; 29) Personagiu mi-
Insula in Turcia; 14) Poet francez (1644 tologic; 30) Nume a doi imparati din Ori- Lista desiegidorilor si a ceior
1712); 15) Rau in Franta; 16) Rau in Franta; ent; 31) Ora4 In Grecia; 34) Initiala si finals cari au castigat oremiile se ges.
17) Conjunctie; 18) Interjectie; 20) Ministru unui ora$ tn Spania ; 35) Nota muzicala; seste In SUPLIMENIUL
musulman;
__ 22) Prepozitie; 23) Guvernator 37) Ora$ $i port in Japonia; 38) Ora$ euro- tu Ilustrate".
II I 1 MI r

Solutionarea jocurilor Ilustrate" pe luna Octombrie

rpflj
Attu ,,011Ertrat-a EurastAae tneruclIate, tUrtalarrldrrIMISSAIM
4,rfass Cuaante Inerucialta
At. await Rd.u.AALL (5 pu)icto- )
Curtnte InCrrICISale Autattatt,
. 44P ocL, s, ort,c;Anze.u. A
Fluue,7d ,,;;01
1".411
f, 14,cA4 ,A,,d4 MEE
141Waalatigggiri
4VA
.a..taft. Oi WCAM0151121MI
fin
00111111111161 iatArdun ui Atifatril
S:17/.1 filc.f=t4 ;MO
7-41g1E1OM Mg1 wuraitu
e 0,,1 m
'AM
mir.1UM
CI MN
Ca' War t77 !MAE 111E7 31 rd'ACI °
uisj WNW; Win
EAWAA sa MOSIWZ
.

E1IE1171 WOW/ 'Ada. W.MUU RA ';.IN AWEr

FA MU &AMIN 1/7--1.7,7-71U1 MAN L4 WU .1140.4 rii4dgErielJtag
ii61 Wart_figiill TIMM 111[OuLfin ns FARM CHN UVIA
warAmwau L.:up AGIV
:45JOWN

nrillmillirtIEDIFI
.tulArete Incruclitate
vanmeram paarls, ti LilUSEEI 3
DIM MEIN NIN
gmfiriGMEIMirigni. ir,d/r71W7ONISI
,1NC ;flan/ MsAIIM OEM 21 aC124
curinte Ittetrateitoate

191 zimmeemuu AMU41 u game.

IIII21rAN ¿Amara
;A Ann
numunA Mra8103Urann tic ARO Ic
'1,,aurwte

ammo e ssi mina ma, Anna IffillE11711 P _

NUM_ ta la umrzti
3N90 661Awa UVN2
121113N1.51 gi aging n
NOK060R8
'A LÁT R i s
0 MUM n gULMU_41
j Arils! M wawa iE iga u
ielIMEN1 65112
161 I c °derail. 111E1PP1111f !MD ra_ arimm
DMa U m 4ann3
Se...eaeTtOwt.'"'
"ittateuata.
I. TOS PA)L
ri_ _UM:1 .17311E41111VE
95.141A94rang ¡MOOR FAE80
WZ15112 MMEZIR
EOM WIE4 2113W1 0 0 R WIA L / N
1r E No 011
co
R
_ AlWgiML 4M01:0 R r a 81/ 4
1

Aft ,s6RIT!og RR M ti ---m1111111/r- ISKIM CaTALO/A/0

n ,r1 L
!_t 7.1"Y
WriMel

rF
ic=A L ONVL:
)
/\/AK EL A /°
CQMP$?IIT0A
/v TZ/L'
III p
TIStaltISPA.41trilliatel At Le.s, a,cti JI.k gay .¶90 OIk
Rae cotaEll(
ra eAA
Iit t
0 t a,
7 t

I t-t elletr
AIPA RA, I sTA0 ti
I , a !

It a

www.digibuc.ro
 .
:-
-
IB
4-1-04-1-1-1.4-114+1-1 41-114-1-044-1-4-14/4-1-144-11-044,4444-01-144+

ANIIL I L No. 45
24 Noembrie 1928
:.
.-:
:
ITATEA
nuts Wald
4-6-.0-64.44-04+11.4-1444-1-1-14++1+0+++4- 1444-11-04-11-11-1-11-1-0-1-64

.
z
:
36 PAGINI
Ap are Sina b Ate
-.
Z
--
- FO-14-1-1
.-41-0-5-0-Fi+4++++++++++4-14-1++44-1-1-64 I-0-11-44-11-140-1.1Th .

'oto M. G. M.)
Ramon Novarro
cunoscutul artist american, la examenul corporal, pentru obtinerea brevetului de aviator.
Atelierylo ..Aderern1". s.
www.digibuc.ro