31.

30 bani 13

ABONAMENTUL 25 LEI PE AN Delegatul-Comitetului M. E. PAPAMIHALOPOL APARE IN FIECARE

DE LUX EDITURA SOCEC & lea 21

ODD

DE

face pecâmpul de onoare, prin cooperarea tuturor sociale, o face pe a sa: aceea de a ingriji de familiile
Armata pe S. (x) membrllor
nevoiage ale celor cari duc, pámânt faima românegti. - Instantaneul de faiä
pe urma 1. d. Constantinescu; 2. d. Zanne;
pomitetului societälii Familia Luptätorilor" pentru ajutorarea
3. d. Chr. Staicovici; 4. D. Hagi-Tudoraky; 5. Inspectorul de Rafail; 6. Comisarul Mavrichi.
www.digibuc.ro
 Gazeta
FRONTIERA STRATEGICA A DOBROGEI
DREPT 500 ANI
bratul al armatei noastre am redobandit un drept care femee simbolizand Ora, un steag in inscriptia:
ne-a fost acum 500 ani,- posesiunea Darstorului lui Mircea- la Dreptul la dreapta vei putea". In
a frontierei strategice a Dobrogei. dosul femeei, care de pe Dobrogei spada
Interesul mare de al este asigurarea stä- se vederea podului de peste Dunäre.
Dobrogei contra scopurilor ascunse ale Bulgarilor.
prin cuceririle Bulgarii au devenit o Pentru Comitetul pentru baterea acestei medalii e din: I. P.
aceasta trebue ne frontiera strategica care ne S. S. Konon Aramescu-Donici, Mitropolitul Primat; C. Alexan-
garanteze aceastä posesiunea acestei regiuni drescu, sub-directorul Oficial, T. Burada, profesor,
este existentei Romaniei. Ana Conta-Kernbacb, Emil Casimir, colonel-adjutant, Al. Davilla,
Dobrogea a fost a Ro- directorul general al
timpurile istorice. trelor, George Dobias,
A pierdut-o Turci. cari putat Constanta, I.
au aproape 500 prima ul oasului
de ani, ei au pierdut-o Luca Elefterescu,
la Rusi in rásboiul prefect de Prahova, Cons-
din 1877. Rusii ne-au impus tance Gr. Ghika, Nicolae
schimbul ei, -ne o Gane, membru al Acade-
parte din propria miei RomAne, Gh. Ghibanes-
Basarabia profesor-deputat de Iasi,
Pe lângá acest drept Ion senator de
Dobrogea ne mai apartine Mehedinti, Teudor C.
in virtutea bace, prefect de Putna, Dr.
sat de noi de Rusi A. Leonte senator, Maria
pentru liberarea General Mustatza, Dumitru
Tot Românul e C. Moruzzi, publicist, Ana '
de dreptatea cererilor noas- Stefan Negruzzi, St. A.
tre avem drepturi gruzzi, prefectul, judetului
istorice cari nu se prescriu ; Nicodem, Episcopul
Husilor, Ion Peretz, profesor
ceeace am cucerit azi cu universitar, P. S fe u,
baioneta e al nostru, pen- Aversul Reversul medaliel.
prefect de Tulcea, Dr. A.
acum cinci veacuri tot Stern, presedintele,,Uniunei
al nostru a fost. Evreilor Elena N. Volenti, Vladoiano,
Un comitet a decis baterea unei medalii populare, simbolizand ralia Xenopol-Riria, A. D. Xenopol, membru al Academiei, pro-
dreptul acesta istoric al anul in care a fost revendicat_ fesor universitar, Sever Zotta, director al Archivelor Statului din
dobandit. Iasi, G. G. Burghele, avocat, Dorohoi.
Medalia, a reproducere o aci aläturat, are:
pe avers chipul lui Mircea Mare al Sale Regelui exemplare din aceastä medalie, artistic executata, au fost
Carol Mare Romaniei, cu inscriptiile: Mircea cel Mare Domnul trimise omagiu M. S. Regelui care a nilutumit comitetului
Ungro-Vlahiei al Silistrei la mare, 1386-1418; Carol cel termeni foarte magulitori.
Mare al 1913. Pe revers: alegorie reprezentänd o

Probleme aritmeticâ Joc de chibriturl

problemei din No. 30:
o apreciere trenul din New-York s'a problemei 30:
incruci at drum 7 trenuri, pentru 7 a durat si
a pornit un tren din directia opusd, dela San-Fran-
Socoteala aceasta la plecarea unui tren, alte 7 trenuri SA se scoatA 16 chibrituri fel, ca noua
din se af deja drum, zilnic trenul din New-
ork se va trenuri din San-Francisco, iar pe sA din 2 pAtrate mari 2 pAtrate
treaga linie se va 13 trenuri; al 14-lea sosit la destinatie
plecarea trenului opus din al 15-lea tren a plecat
statia de tocmai in trenului din New-York.
1. e o o
2. abon se copaci acoperifurile caselor
De ori, interval de 12 ore, se acoperA, se aflA la n'are aripi?
punct, cele minutare ale unui ceas? 3. De ce hotii mai priceputi medicii?

Recomandam MAGAZINUL RADIVON"

tot felul de CADOURI pentru Logodne, Nunti, Botezuri, Zile onomastice, Jubileuri, etc., etc.
Solitari cu briliante marquise fasoane
Bracelete aur, cu pietre fine
Lanturi lungi pentru
Ceasornice fine Tabakeri de aur, argint
Bastoane de argint Jardiniere, Etajere,
Fructiere Serviciuri de masä, de ceai, de vin,
de bere de Märturii de botez
alte Insigne Statuete, etc., etc.
Preturi Eftine Fixe.

www.digibuc.ro
 Itustratâ
GLASUL ROMÂNIEI A FOST ASCULTAT
BULGARIA A PRIMIT TOATE NOASTRE
7
noaptea
de amiazi eel mai
máine - pe toatd
de
cedeze
e

se sau Ei trebuie se
de ori con- de interventia care, prin
inaintarea ei, reslabilind un just
ori Tarul Ferdinand echilibru Balcani, o
nicii primese discutie prea mutilare a tra-
toate
opti- De aceea, am spus,
motivecredem optimisti, foarte optimsti:
subcesorul Daneff, d. convingerea Bulgaria,
layoff, se va nu desmeticitd din
va expune sa unui unui nesocotit ca
mai mare ca de acum. din care a
acest moment mai e aruncat-o o de aventuri,
de tergiversdri, e deci- va demersul
care se nu va sd-i scape
virile, de urnilitoare lejul oferim de a o
amorul-propria parte din cruciadei contra
de dureroase prin jerfele Turciei.
devenite inevitabile. Sd mai o
Bulgaria se - La ce i-ar Isto-
situatia care, nemul- de din
gumit ceeace i-a partea Grecilor, Bul-
primal for- garia nu e nu
norocul rind tot piept, dar ded ochii
pe o in armata
de profitul: norocul a Noi, mili-
pe cuceritorul Kirk- tar* rdzboinic de
Burgas, care, spre care sunt e trupele
disperarea lui, a inceput noastre, simplul
din ceeace ca la general, ca un
asigurat. E omeneote rostogolindu-se din creas-
plicabil ca cei din nu ta dru-
se usor la o impetuozitate
putarea teritoriitor cotro- i se pouts impotrivi.
pite mai ales accepte Bulgarii, zile,
injositoare de a primi au /nod/at aprecieze
se dicteze ce ei au dicta' formidabild : numai la
imperiului otoman, dar tot ei ap r regimentelor
buie cd, noastre, s'au eclipsat, au
acumulate, de infan-
A. S. R. Principele Ferdinand (x), generalisimul armatei de operatiuni, In terie a marsul
inextricabild de a 'se trupelor concentrate la
de trecere In Bulgaria, de pe
de a pornite spre ei de retragere printr'o
supuie, ori de a In instantaneul coman-
dantul de capetenle un soldat sentinela a cavaleriei
anihilare. la poarta noastre, s'a pomenit

,Manifestatla de din reglmentuku 13 ($tefan-cel-Mare», In pe de lupta,

www.digibuc.ro
 Gazeta IlustratA
capituleze. pentru ureme Dar, mai de inde-
plinim o de popor pane
de a in in servicial al propasirei pacinice. Impie-
puterea
al nostra moral, zdrobirea unor viteze supe-
mztei incercarea ban-
zadar- a Daneff de a miseleste Serbia Grecia.
pentru
o asemenea
oaste e birui-
toare
mai fafd de
a n dasman
dar
de
versar egal
Isuperior

de soIdati inteun uac.

de un deplin succes.
seama cd nu de noi, in
numai, sd-i impunem la Sofia, in ei, con-
difiunile ce vom de condifiuni, mai
grele acelea pe cari i le-am comunicat in ce
gele Carol le-a Ferdinand la apelul desperat de pace
al din
Va mai cabinetul Radoslavoff-Ghenadieff
seze, la dar in cele din urmd, mai
instantanee prInse In momentul imbarcarIPtrupelor din va capul va primi
intr'un tren militar. a Romdniei: a beligeranfii
(Romania, Serbia Grecia) liniei
sd se entuziasmul brici-Balcic ca frontierd a
momentul trecerii pe spre a avea o
Luni, 8 lulie.
idee, aceasta, de valoarea sub arme. M. S.
gele, care a cunoscut vitejia dorobanfului in Ceea ce prevedeam s'a implinit: Bulgaria, din
s'a intors literalmente electrizat, dela din sub amenifarea unei a armatei
concentrate drept al fluviului. in Sofia, a vdzut, limpede primejdia a cedat pe
asemenea cele mai linia. Cabinetul Radoslavoff in condiliunile puse de
mari, cele mai ademenitoare. noi: a canoscut azi
ce l-a chemat la arme, mai are direct d-lui Maiorescu, depesa
o : biruiascd ori pe de mare e a telegrafic al Fer-
de a invinge, pe dinand Regcle
de e Ne apropiem
dispreful de repezi
Elanul acesta a final al dramei bal-
un ho- canice; pacea, nu e
in campania ce poate fi consi-
am intreprins, nu pen- ca asiguratd.
satisfacerea de ape- him cd cauzd de
teritoriale, ci pen- e pentru
Penin-
sulei Baleanice. Noi de Bulgari, n'ar
cerem Bulgariei im- tea fi in ace-
noi stora , cei dela au
dela Turci; pretenfiuntle infine,
noastre limbajul ferm al
: linia de fron- lui Prin ultima
expediatd
caia - Balcic pe chiar, cabinetul
care am o std- odatd al doilea
pe care cei dela al condifiunilor
nu se mai stre:
ne-o dispute. Ne-am cea trebue discutate
croit, baionetei, in de beligeran-
local de intrunire
in stare de pune Dobro- al plenipotenfiarilor sd
gea la
agresiuni ulterioare din E in interesul Bulga-
partea vecini cari sd nu mai incerce
ne-au dal din depo-
mei intregi dovada cd mind ale lui Daneff,
sunt lip- artificii diplomatice a
de cinstei i-au de fatale.
al Ne-am in care se
o contra trebuie
diei prezinte la
ale Bulgarului in- In momentul de

www.digibuc.ro
rile de ei create, zultat: acela do a se face
din de a contra sa indignarea
intregei lumi civilizate.
Aceastd e Gavernul bulgar a trimis
patibild pe plenipotenfiari cari nego-
de la Nis,
demoralizare Serbia. E chestiune
a armatei Grecia va
pele ori cend,
peste lad in prealabil
duc imediat la neputinfd. contra relei-cre-
de cei de cabin
7.000 oarneni ai din
dei, prizoniera sd
divizia de cavalerie, au de ce
prizonieri sont cari
600 in le va cere cabinetul din
spre au capta- Atena, dar
rat un de ele sunt
care de arme muni- valoarea unei che-
care se retragea cd Bulgaria se
dela Rahova spre capi- na sill, in ascuni$, sd se
tala Bulgariei. de tncetarea
ro- provizorie a
si-
tat o Mafia, prin
departare de de
Sofia in de cari
acest moment std- spune actualmen-
pe fie prin
zifiunile strategice carea de a
cari dru- cliversiunea i
mul deschis spre euro-
acest oras. pene. Odald
nu avem sesiunea r
niciun
ducem Bulg ariei va trimite, la
milirea sdngeroa- pe
de a-i ternicifi pentru dis-
pitala, dar inchee-
va la acea- rea
sta, even- Pacea aceasta,
tuald incercare de precum am mai
temporizare, relevat-o, e azi o
vom ezitd de a-i chestiune de
de moarte pen-
Dar, precum Bulgaria
incheiam eri, sun- pe de
in
con- civil.
vom interesul
fi de a zori
curgem la acest incetarea definiti-
act de a
gere. din partea
prin nid, Serhiei
faptul cd s'a dei,
se pane din nou
stdruitor pacea de in chestiune pose-
la siunea
guvern bulgar a
nzanifestat
unea virild de a nu numai se
in mod defi- dar a
nitiv de luat
ofensiva.
in cir-
sub Daneff.
Radoslavof f cancelariilor euro-
pene, declard cd
ea mai
e linia de
frontierd En
Instantanee dela plecarea trupelor Midia in
din con
Londra cd
cere ca gra-
mai spre apus,
Maritza-Adrianopol.
aceasta a eo
pentru Balgariei, iar pericolul
fi conjurat prin incheere a
ca crestine beligerante.
gasindu-se in unei
va de a presiune la Constanti-
spre a se pune ordine in intreaga Penin-
Ziva de trebue ne fixeze in mod
Ghenadieff vor binemeritd dela patria jertfe nitiv in ce priveste intrunirii plenipotenfiarilor cari
Prin:Moui tergiversari, Bulgaria n'ar re- se In de rdzboiu.

www.digibuc.ro
6 austratá
Marti, 9 La dreptul vorbind, streindtatea nu se astepta la un de
succes lumea a fost
Eri se atribuiau Greciei cari ar pe de impundtoarea, a
de naturd inceperea de pace; temerile acestea noastre pe de alta de abilitatea
neintemeiate, in exagerate: din noastre diplomatice. e o singurd notä discordantä in concertal
Athena a avizat cd, ca aliat at Serbiei, pri- de laude guvernul din a
propunerea ca terenul pentru intervenirea
preliminärile se des- oportun, in
bald semneze la ce
militare, deosebi, un atasat
cea diplomaticd militar al legafiunii din Ca-
un pitald a mari in
toate inieresate adresat ministrului
de de respectiv, spune
Peninsula Balca- mobilizarea trecerea
Eo pen- Bulgaria e o
pres,iigiul care, pe zi de
ce trece, tot mai mull
admirafia, stima Suntem consacraf
Europei. Intreaga sire- factor in
e in a ca de
cd cdreia Europa va
in deplind libertate a totdeauna
sale, s'a ca reprezen- noi, de forfa
tanta autorizaid a civilizafiei neo exercitäm
europene moment dublu scop: asigurarea
care toate intereselor noastre; al doilea,
o justd a
neputinfa de a stinge focul in luat dela Turci de
Orient. Un furgon al servi..iului farmacie desinfectare al trupelor de aliafi, in cruciada contra
pentru Semilunel. Energialimbagiului
butal de considerafie elogii aduse noastre e noua atitudine atitudinei au avut darul sd impue
a ziar englez Times, de o pocdinfa, iar doi adversari ei in pretenfiunile
diald in chestiunile de de unde mai acum Noi n'am inireprins un cucerire, ci unul de res-
zile gazeta aceasta se rostia, in ce in tabilire a päcii in Peninsula Frontiera Tur-
termeni ce numai mdgulitori nu face cor putut-o o
presa europeand, marele dar am cd, imprejurdrile
general, prin
Times - a intervenit la
militarä.
ce am
acolo unde nici din cele
- Orientului in
minare, e pentru o imperioasd de a
ai
de a opri un räzboiu de exter-
mari putea hotdrator. dardul al umanitdfii spada, sä
de a in plind rezistenfa Bulgarului orbit de sa de heghemonie.
a realizat o operd pentru care Neintervenind cd, conflictul de
opinie publicd europeand trebuie sd-i interese nemärturisite ale celor constelafiuni

OfIteril care a frontiera dobrogeanä, intrarea In Silistra pe care a pus

www.digibuc.ro
 Gazeta Itustratá 7

politice din Europa, Tripla-Intelegere, s'ar des- Joi, Julie.

o incalculabile.
un motiv puternic pentru care cu mulfumire Azi putem afirma e asiguratä. o spunem
simpatie actiunea vingere, continuarea ostilitätilor Macedonia, o
Chestiunea a ajuns astfel de cd diplo- ne dea câtva o desmintire.
std spectatoare sau ultimele cartuse pe cari le trag BulgarH
de a mai din terenul pierdut, spre a
se in momentul suspendirii provizorii a
de in unor pazitiuni cari nu se in-
sä renunte. Tentativi sorti de zeul raz-
continuând armelor adverse.
Pacea e se va face in conditiunile fixate
de Actiunea a guvernului nostru a
triumfat, pe toate interesate au subscris
la punctul nostru de vedere.
In deosebi in ce Bulgaria, nu
cabinetul Radoslavoff-Ghenadieff, considerat ca
ireductibil in s'a din con-
stient de gravitatea momentului capabil. tocmai prin
patriotism, de a se ridica la
prejuririlor de a consimti la sacrificiile ineluctabile.
Declaratiile Sobranie, de d. Ghenadieff, in cali-
tate de ministru de externe. dovedesc o mare prefacere
s'a petrecut in felul de a gândi vedea al con-
a regat vecin au trecut vre-
de blestemati memorie Daneff, desi cutitul
la os, tot sfida bunul simt realitatea. lar
ultima telegramä eri de guvernul nostru dela ca-
binetul din Sofia echivoc: Bulgaria subscrie
P. Mitropolltul Pimen al Moldovel trupe in in mod formal la toate conditiunile puse de lar
momentul pe demersul acesta al guvernului al Statului vecin
a fost printr'un apel al Ferdinand
o avem in RegeleY Carol. glorios de eri dela Kirk-Kilissi,
nea Europei de sau mai bine zis Burgas Adrianopol care se vedea pe punctul de a se incorona
militar al in Tracia. Sfatul odor a al Bulgarilor in moscheea Sf. Constantinopoi,
in mod solemn dela Londra prin e azi un al un-Rege umilit disperat care implorä
care se ca intre ajutorul Suveranului unel tári a prietenie n'a s'o
Bulgaria. acestea, cabinetele europene nu lui Dumnezeu. salvati ce mai e de salvat
s'au de acord un derners la Con- din Bulgaria" esenta apel al Tarului,Fer-
stantinopol, in scopul de a impune respertarea dinand Regele pentru semetia de eri a
decal. Coloanele volante tot malt spre Vest, Japonezilor Orientului"!
una din ele a ocupat eri -Ce mai
Europa? Ca Turcia vechea fron-
Herd, ca apoi nevoie de o
spre a isgoni lui Enver-bey din
pierdute definitiv abandonate?
Nu credem cd lucrurile vor departe,
dar mai cuminte, mai conform
interesul de pace al Europei, ca intervenfiunea
se produs chiar in care ru-
negociafiunile plenipoten-
Bulgariei, a cd se considerd deslegatd
la Londra
ar prevenit noui convulsiuni in Orient,
cari, oricurn, pot
Sd cd diplomatied pe
Europa o va in cele la Con-
stantinopol va destul de spre a risipi
negri ce din se la
orizontul
rompardnaindeciziunea marilor cu ener-
gia a Romdniei, nu se poate sd nu cd
noi am cari, generald,
am ce am ne
Un de Infanterie, sectia sa de momentul din

MAGAZINUL BENVENISTI
FURNISORUL CURTEI REGALE
28, LIPSCFINI BUCURESTI Colt
TUSTRELE ETAJE ASCENSOR Tetefon 3512

Manufactura Fânzirie Mode pentru

LINGERIE, TRUSOURI GATA
ESTE TOTDEAUNA MAI BINE ASORTAT ULTIMELE NOUTATI
CASA DE PRETURI FIXE MAI CA :: IN PROVINCIE SE TRIMET MOSTRE

www.digibuc.ro
 a României. - regimentelor de gräniceri

Cele regimentede gräniceri, de a pe de au fost (I), d. Al. Marghiloman, ministrul de fin azistat de
(2), secretarul general al departamentulul, Seteanu (3), directorul contributiunilor directe.
de reprezinti regimentele_de gränicerl gata piece ampul de onoare. - de pe d. in mijlocul
acestor regimente. www.digibuc.ro
 Elanul de solidaritate nationalä. - Organizarea ajutoarelor pentru familiile mobilizali

ne-au admirat eri pentru mobilizarea pe care o o de militari; ei ne pentru repeziciunea care s'a organizat
tetul Familia Luptitorilor" spre a se veni in ajutorul familiilor celor mobilizati.
In instantaneul de se vede o extraordinari de femei copii la intrarea Camera de comert, undelfunctioneazi societatea'Familia Luptitorilor".
www.digibuc.ro
 Gazeta
s'au
cu adversarii cari
le-au in pe
de compAtimi-
mitori ne-am noi
de ei.
si-au gAsit raiul la noi adus le-am
nenorocitii soldati ai Ta- nu
rului Ferdinand, cuti i umilit.
prizonieri de trupele noas- grosului le-am
tre. Neodihniti acordat libertatea
cati de zile a fost Cei 6.000 bulgari ai
pen tru ei o gadei rapturate in drumul
tuire cA i-am liberat de dela Rahova la
jugul purtau nici ce au fost au
un pentru de a se
De la bor.
luni stau oamenii sub Prin ge-
me, de zece luni nerozitate am tari-
ei lipsuri mizerii groaz- pe putrezesc
nice, de zece luni chi- recoltele mii de
nueste gAndul cA familiile brate, am intre
se de sArA- o razA de in
foame boalá - e deele unde de zere luni
firesc ca ei sA primiascA nu domneste
cu un suspin de jalei a desnAdejdei.
soldatului Ne-am purtat ca un
care-i dezarmeazA. DacA popor civi-
nu pot fi de un aju- lizat. N'am format
tor pentru cei de prizonieri spre ai
cel putin se acum la alaiu pe stradele
cA nu mai oraselor, expunandu-i bat-
sA acopere tru- jocurei. cum au pro-
udat cedat bulgarii
din belsug nierii greci turci
pe de pe cari nu i-au
rezervandu-i anume pen-
cu bucurie au tru un asemenea
pornit spectacol.
pe drumul care-i ce priveste pe
ducea in surghiun. i-am tratat
Din primul moment au o curtenie de care nu nu-
constatat c'au pe mai cA s'au minunat dar
unor oameni de o- au abuzat. Multi dintre
menie pentru ofiterii prizonieri
nierul nu e o victimá cu brigada de care
destinatA mortii, ci un am vorbit, folosindu-se de
versar de cA- o libertate relativA ce
nu sA-i dai s'a acordat,
lovitura de de onoare
Vor Bulgarii fugit. o
asta dela noi: un tratament cAt de departe Bul-
uman pentru prinsii de garii de civilizatie : in
razboiu. Ce deosebire lumea, pentru un
tre ei Ei, cruzi, soldat dat adver-
aruncandu-se ca o sarului biruitor e ceva
asupra bulgar
zarmat, spre mentalitatea primitivu-
mutila; noi, liti care nu are notiunea
rinimosi, constienti de
ce ne e bulgar foarte
civilizatie care firesc ca atunci e
am ajuns. cut prizonier, sA im-
facem din pur- puscat, dar nu pricepe de
tarea un titlu de Grup de musulmani Inrolati de Bulgari spre a trimisi contra cari au sA respecte
merit, constatAm numai un dezertat, predandu-se - 2. Grup de prizonleri bulgari curtea Inchisoarei dat in mod solemn. S'au
fapt: pe de sAlbatici, Militare din Bucuresti. - 3. Masa prizonierilor bulgari In curtea Inchisoarei Militare. desonorat

de societate Prover be
Muncile lui Tantal".- Umple un castron Si_magarul are picioare, dar nu e cal.
induntra o de stearind care va deasupra apei. Daca magar, te duce
apoi pe una din persoanele de apoce Nu sac, i se unghiile.
rea s'o din Se bate ea pestele pe usrot.
Cam va foarte se va gdsi nu ci mai Petrece ca porcul in
se la castron, dar se vor de
de a mai
a buzele, ea va la mai
obositoare spre a prinde
produc efect de comic spectatorilor. In
prost nuantat
Lei 2.50, 5
Bucurie
- o bucurie mai mare a eia de-a
De
Extract
farmaca, nu
Da, de-a la Septemvrie. direct DEPOZIT GENERAL
una MAISON
- Spune-mi, Cohn ce tu, optimist pesimist? STR. CLEMENTE!, No. 7. - TELEFON 20/94
ea? Sant zionist

www.digibuc.ro
 Gazeta Itustrat -
MAR§UL AL ARMATEI ROMÄNE

La câteva ceasuri de Sofiei

O chpo-d'operä de militarä e mobilizarea desfä-
românesti pe câmpul de operatiuni din Bulgaria",
constatä, dupá cum relevat dejá in altá parte a numárului de
un atasat militar sträin in raportul adresat guvernului
E un just omagiu adus admirabilei organizatiuni a armatei
noastre capacitiltii cornandament.

Cascada din Carlovo, In defileul de Sofia.

sunt conduse operatiunile noastre poate citat impresurarea

capturarea brigadei bulgare. nostru major acest
important detasament care acoperia retragerea grosului armatei
de Nord a inamicului consecintä, luase din timp dispoziti-
unile dictate de configuratia terenului. Bulgarii au fost literalmente
inchisi intr'un cerc de neavând incoteo s'au predat. Astfel,
dintr'o datá, fárá din partea numai multumitá

dela Vratza. Intrarea carierele Zgorigrad.

Critici de o competintä nediscutath, generalii

in studierea rezolvirea celor mai dificile probleme
tactice au uimiti in fata repeziciunii sigurantei care
statul nostru major a miscat masele de aproape de
lion de oameni pe un teren accidentat ca acela din Bulgaria. Totul
a fost prevAzut, dinainte calculat o preciziune matematicá,
loviturá n'a dat gres. Ca o de modul strälucit cum

Trecatoarea din Rilo.

§tiintei tactice a comandamentului ei, armata româneascá a scos

din luptá oameni ai vräjmasului.
Vederile fotografice pe cari le reproducem aci pe cari le
datorim d-lui architect V. tefánescu - autorul
rat al planurilor monumentalei moschee din Constanta -ne dau
o idee de greutätile ce trupele române au avut de invins
inaintarea spre
Dela Vratza incolo, au avut de parcurs numai o regiune
rnuntoasá, de defileuri a posesiune drumul
spre Bulgariei. E un strábaterea cáruia o armatä
are putinta dovada puterii sale de a
sale tactice.
Nimeni mai putin statul-major bulgar nu se
la aceastá inaintare vertiginoasá a Românilor. Aceasta atitu-
dinea de expectativá a guvernului din primele zile ale actiu-
Rilo. noastre militare. Daneff, piazá rea a Bulgariei, puneá

www.digibuc.ro
12 Gazeta

Desi avem pe de efectiv de marele stat

major, totusl din contigentele nechemate se prezinte
la cercurile de recrutare, cerând §i trimisi in Bulgaria.

Instantaneul de reprezinta un vagon al tramwaiului electric, din

Bucuresti. tixit de - din cari unii de ori
pe - alergând la biroul de mobilizare.

Enigme grafice

Satul Katino, a*ezat In de

in greutätile ce armata româneascä va

desfäsurarea ei pe terenul inamic; toatá speranta lui
Inaintárii, spre a vreme sá provoace o inter-
ventie Socotealá gresitá sub ambele raporturi: trupele
noastre s'au miscat cu o sigurantä care a consternat statul-major
bulgar, Europa s'a spälat pe declarand ea nu poate Dar ce ca la
nimic, rolul diplomatiei internationale incetând spre a face
glasului României sub arme. El. - De, domnule ne-am
Trupele noastre se aflá la portile Sofiei.
Färä sacrificii, armata româneascä s'a acoperit de o glorie toate vrem
neperitoare. e al trellea personaj ? ne retragem ,,viata

PALACE HOTEL
BUCURETI
BULE1EDUL cu
ADMINISTRATOR-PROPRIETAR:
Inginer N. NACU PISSIOTA
DIRECTOR : GEORGE FABRIS
Fost director al Servioiulul Apartamentelor Voiagiilor M. S.
Regelui Leopold al II lea a diferite marl hoteluri europone

Singurul hotel din Bucuresti, construit mod special

inzestrat tot confortul mai modern mai
Camere Saloane Apartamente de
Baie W. C. :: Lavabouri bidets alimentate
rece toate camerile Zece publice de :: Salon
de primire de de corespondenla :: Hall ::
Bar de Biliard engleze franceze :: Restaurant
superloara de primul
rang, la carte preluri nein-
Ventilaliune aspiranta §1 :: Vacuum Cleaner ::

www.digibuc.ro
 Gazeta
3 lulie. Armata de nu va fi nici aceast Ori pace toti,
ocupatiune Dobrogea S'a ori la Sofia. - Suntem la 18 Kilometri departe de Sofia trupele
ocupat Dobriciul ce noastre au ocupat Orhania, o localitate foarte strategicg. - D. Gabriel Ha-
s'a luat Turtucaia. Astfel posedgm linie pe care o revendicgm. notaux, fost ministrn de externe, releveazg in Le protestarea mai
putem ocupa Rusciukul. E posibil nu. In oameni politici ce s'a trimis d-lui ministrul Bnlgariei la
partea asta a Bulgariei misiunea armatei este precisa. Totusi nu s'a dat Paris, moderatiune. Nu ne trebuesc sfaturi. - In sfarsit
ordin se mersul se la aman cere accepte pacea
de zile. unui Mesagiu in care se toti. a primit o direct dela d. Ghenadieff, mi-
evenimentele importante urma nouilor de externe, Regele Ferdinand din pe Regele nostru
Se proiectele necesare folosul mobilizatitor, creditele necesare trupele noastre nu inainteze la Sofia. - Acum e chestia Ser-
armatei. - socotelile, nu va mult, nu bia Grecia dea o adeziune sa se Buco-
vom cheltul mult de 250 foarte resti. Grecia cam face
de marele castig moral pe reprezintg actiunea României 9 -Toate sunt azi spre pace definitiva.
obti mt. am numai Silistra, tot am cheltuit 45 milioane. guvernul Maiorescu-Take are un imens succes
Joi 4 lulie. - Sarbii grecii a fi - Armata solutiunea ce s'a dat gravei noastre probleme Balcani. e al
de operatiune centrul trecerea pe pon- spiritului ei de sacrificiu, ostasilor din toate clasele
toane, pentru repe7iciunea ei de din al patriotismului al celor obscuri, dar acest
pe prin vite7a care se la 75 pregatit cari aveau frânele momentele delicate. - D. dr.
de kitometri de Sofia cavaleria eu mai sile Locaci arele nostru un entusiast articol Ro-
cari ne va trebul 20 de numai tre- dela Arad pentru armata româneasca. E extraorclinar efectul pe
cerea Dungrei Prizonierii bulgari printi la sunt transportati care l'a avut actimiea României asupra fratilor nostri. Dar a imblan7it
Roman. - Ofrandele pentru fondul aj itoarelor la familiile putin pe Unguri. De acuma ar trebui deschiclg ochii patru
celor plecati curg zilnie. Se dau sume insemnate. Se mai ales toate concesiile Romani, poate nu e
evreii In schimb bogati oameni departe ziva le cerem socotPli am Bulgarilor.
avuti ridicule. Un mare negustor din ioman, milionar Austria, prin noua ei atitudine de noi când numai cum ne
mare proprietar, a semnat pe lei! Sg-i nu alt dovedeste nevoe el nu fim pe dansa - M.
La ce a mai semnat sgarcitul? preferabil servitor S. Regele, la inspectia ce a fleut la Corabia Bulgaria, a
in numelui sau. omulare pretentie de admi- avansat la de sergent pe V. G. Mortzun, fost ministru. -
nistratie de ei seamil Statul cand interesul lui Franta a ordonat o asupra masacrelor Bulgarilor. - Am
nu face niciun de sacrificiu. eu ce i-ar trebul acestuia, ce se omis spun trupele noastre au mai 600 prizonieri bulgari
va rgzboiul. Dar acurn nu e vreme. Auzi d-ta, vezi ungurii Orhanie. - Toate ziarele din Franta, Germania, Austria, Italia
sernnând sute de un roman pentru un scop atat de ganizatia actiunea ei - Pacea se va
calos! Bucuresti.
Vineri 5 lulie. Se alege d. Ion Lahovari presedinte al Senatului
locul d-lui Teodor Rosetti. - Un se
Odessa. Trupele turcesti,
in posesia bulgarilor,
ce au ocupat
Enos-Media,
ea obiectiv Adrianopolul. Din
de 2995 Lei 3 luni
preocupate de actiunei otomane. E
cam ce fac Turcii. Pricepem
bulgarii nu ar
ia linia de teren
la mai
la
dar
Invenliune !
Londra pentru
mai intre posesia localitatilor cedate prin tratatul de pace
in
nu vinecredem E iropa Rusia s'o tole- Un nou
In tot cazul mai mult o situatie
complicata. Se zice armatei se Enver Bey. de
Garnizoanele bulgare cat pot la apropierea turcilor. - Rusia, la in-
terventia Bulgariei initiativa restabilirei pgcei, sfatuind-o Nu trebue nici-o
se direct beligerantilor. Situatia Bulgariei devine din ce ce
Se in orice
mai din toate eu armatele inamice drum spre
vede pierdut marirea Ce dezastru ire- nut de activitate. Sute de
parabil pentru ea! adevarat nici-odata un stat prin po- dovedesc de uqor
litici n'a comis mari pacate de erori. se sigur se poate un
un popor pierde mintile nu vede realitatea. de
INSEMNAT prin :
exem
6 lunie. - R gele Bulgariei, printeo
regelui nestru, cere, implorapacea. Dela acest demer- se poate
sitatea dezastrului eroilor dela I s'a ra-puns
imen-
a de erti a lui Mandel,
formulat o nota care expus Acestea stint linia un aparat miraculos care reproduce tablourile direct pe
Turtucaia-Balcic pe deoparte, restabilirea pe dt pacea ge-
foarte repede. - Moare sculptorul de Apa-
bulgari or proclame republica. - Majestatea ha ratul lui Mandel contine tot ce este necesar pentru repro-
Sarbii spre Kustendil. Camera serviciol de ductie developare, carta tabloul
trei acest serviciu, 21 ani la 20. .Astfel tinerimea gata, reproducindu-se dupä un nou sistem
nu va perde pe care socializtii ca nu Ingreu-
neze muncitorimea. reiau cursele vapoare pe Mare.- direct pe carta filme.
In
lui.
primul ministru nefast
lungi tratative, e d. Radoslavoff
e un minister oportuni-t
In
d.
Indrumeazá
I
Cu acest puteti pro-
Glienadief,
va face tot va spune regele Ferdinand al Bulgariei. cura un aparat complect. Prin vânzarea primelor po§tale
7 lulie. - Nu vom Varna nici intoarceti Tineri au ocazie a'§i un
armata imprejurul acestor orage. voim se voim
mai decat ce am hotgrat ni se In schimb
at
anual de 5000-10000 Lei.
mata din parte a Bulgariei A
se la 40 de Kilometri de In drum a prins o informatie se :: Cerell imediat prospectul nostru
12 tunuri a prizoniera. Sunt ceva ai Avem totdeauna cunoscutul Tun mIraoulos" precum
parte din armata accesoriile
de 6000 de oameni. Brigada aceasta
generalului se spre aduti
Prizenierii vor MELCHIOR, ARMSTRONG & Filiale Berlin
trimisi la T.-Jiu la Mai vor suputi Berlin S. W. Friedrichstr. 204
unei supravegheri sanitare de 5 pentru nu aduc ho-
lera care o parte din armata Trebue mai mare
epidemii e mai temut decat
prudents. Pericoln! acesta sau al unei
Unii spun
lele trimise la vreme
brigada ar fi viut
mijlocul le-a
se apere dar
pofta
ghiu-
reziste - Intreaga E
din lume se de Bulgari Macedonia. E FABRICA PENTRU LUCRARI ARTISTICE DE
Cu au fost asasinati locuitorii turci din Preturi Catalog la cerere
ceva - Asupra
orasele pe care le Bulgarii comitagii
prizonierilor ce au fost adusi la Salonic
degete urechi co bijuterii pe ele. Te
in buzunarele soldatilor
barbarie. Casa
suntem pe vremurile lui Atila. Macedonia sunt
8 lulie Printre masacrati de Bulgari No. 7, Strada No. 7
greci vre-o 35 popi. - Bulgaria are aerul vrea
doui Grecii. Dar
fac`i noi apoi se Sarbii

www.digibuc.ro
PENTRU GUTA

SCHIAS NUMAI

UNGARIA, la 3 ore direct acceleratul dela Viena Budapesta

thermatá de 67° C. PLICIOASÄ =
Edificiul camere
Noul Hotel THERMIA PALAC mai mare confort
rifer, telefon in fiecare camerä,
Instalatie de rece, Vacuum-Cleaner); in apropiere, de
(insta'at deasupra afarä de aceasta, cabine izolate pentru de nämol
diná de larná, Zandersaal, pentru examinarea ca razele Roentgen, tratament ca
radium, de de acid carbonic de electricitate ; pentru trata-
ment apä rece. Ingrijire deosebitä dietale. (Medic in preturi

Seson tot anul = 18.000 Vizitatori 22 Medici = 4000 Camere pentru toate pungile
Prospecte: BADEDIRECTION PÖSTYÉN (Ungaria)

12 1913.

TELEGRAMA
La marea cursá de 2.000 k
KIINEU-MOSCOVA
au obtinut pneumaticele

Premiul al al VI lea
CUPA DE AUR

EPOZIT BOQAT
CALEA VICTORIEI, 102 de Palatul Regal)

be la magazinele de articole fotografice

MANUALUL SATRAP" GRATIS

Recomandate de toti consumatorii

Chemische

www.digibuc.ro
ra
irns
STR.

Orojdie
Brutá
M. E. PAPAMIHALOPOL

pentru
DOCTOR IN

MAGUREANU,
FORT DEPUTAT
AVOCAT
.

...
PNEUL GOODRICH

Superior

CONSULTATIUN1 $1 AFACERI DE NOTARIAT,

BIS. 7-8 1/2 SEARA

Adresa

Gesellschaft
Berlin SW
TOTI AUTOMOBILI STII
CARI AU INCERCAT

sa,
cáci CALITATEA
Deviza sa,

Telefon No. 4453

STR.

www.digibuc.ro
bun Pneumatic
ATELIER SPECIAL pentru reparatiunea Cauciucurilor
Depozitul General.
ALEX. RIEBER, Bucureti, Calea Victoriel, 186
:
.

CONSULTATIUNI DELA 5-7

PENTRU PROVINCIE PRIN CORESPONDENTA

No. 158=Telefon 12/53
..
I

...
;

www.digibuc.ro