Anul Ho. 34.

30

ABONAMENTUL 25 LEI PE AN Delegatul-Comitetului M. E. PAPAMIHALOPOL APARE IN FIECARE SAMBATA

DE LUX EDITURA SOCEC & BUCUREpTI Adminiatralla: Ylotoriel, 21

UN COLT AL NOUI
DIN
Prin semnarea tratatului de pace s'a ultima mulul oriental al In loo va 11
formalitate diplomatici - de Bulgaria - pentru chemat la o Turtucaia, care va legat
pirea la a cuprins vechea printr'un pod peste la
dobrogeand linia strategica
aces - caia va o
ta, de fapt localitate de
de noi din vilegiaturd. pen-
momentul ocu - tru
lui de Va deveni, la
tre armata ro- ceeace e
mâneasci, r e - Constanfa, la
o mare. Mare
tere teritoriali tor are Sill-
de bine de stra care va
7.500 km. p. -
jumitatea fai - brogea
Cadri - lungirea nouei
later. ferate con-
Convenim struitá de
le-a venit greu
Bulgarilor propiere de
cedeze chea a

foarte
-
parte din
un
provinclei trans-
danublene.
ceva mai
Do-

cols de favorizat de
Dar §i ei ministrana
au recunoscut - de
am

constl-
nu ne-am tuia un
rit ,
strategic- va
strict la ceeaoe sub
am o
mult stare de
a ne la deve-
mill - nind un insem-
nat centru in-
Cele u dustrial.
orage ale pro- despre
e menit
- Silistra, Tur- unul
tucala ,

de
- debu§eurile
la

din
punctul de ve- noastre repre-
dere al
1.
respondenni
edilitare,
sub
de ziare
vor teriorul mos -
deveni scurtá cheel.- 2.
derea exterl-
vreme centre a
moderne, de ne-

a
duce

vremea Bulgarilor.
mal
acolo actiunea
urmele
civilizatoare,
administrative
7. 0
-
cheel. - 3. Bazar turcese. - 4.
Tribunalul. - 6. de
de aprovizonare a
români. -
- 8. Vederea portului. - 9. Panorama ora-
de
trup din trupul Româniel, Tara peste Turtucaia. - 10. comandantulul militar al
ani numal, va putea despre bine- regiunil. - 11. (in dreapta in
facerlle Sarcinlle ce ne vom Impi ne nu vor näre, In oramulul. - 12. Inscriptia
darnice, - ele vor contribui la o mal In valoare pe o de aruncat - 13. 0 - 14.
a naturale ale care a din www.digibuc.ro
tembells- - 15. 0
 a

!
SOCIETATE ANONIMA

CAPITAL LEI

Strada Luteranä, 29-31

oseaua Jianu, 18
Adr. : SRA

TELEFON 30/33 51

SALA INTERIORUL GARAJULUI

Chenard-Walcker, o
Träsuri de turism: De Dion-Bouton, Pneumatice Articole de cauciuc:
Delaunay-Belleville, Hotchkiss, Minerva, Peugeot, Excelsior" Le Gaulois".
Pipe, Renault, Turcat-Mery.
Camioane, Motoare industriale, Reprezentanta a Casei
Lanterne, Dinamo
Grupe electrogene De Dion-Bouton,
Peugeot, Renault.
BLÉRIOT" Pharuri,
Phi", etc., etc.
o

i
SALA

www.digibuc.ro
 Gazeta 3

RAZBOIULUI
MARELE TRIUMF AL
Cel de al doilea
terventiunii energice a
trat un mare, strälucit triumf, pe care
-
din Balcani a luat sfar$it, gratie
tara a
lume civilizatá
ale unui alt Rege, vecinul de peste Dunäre al Regelui Carol. Se
Norocul
de Suveranul
slujise
de Tarul Ferdinand.
pe acesta din la
proclamá. kilometri de Constantinopol, unde ajunsese urma unor victorii
fulgerâtoare, nu mai de fäcut decât o sfortare, un
ultim gest ca rupt al Bizantului intre ca
moscheea Sf.
Dar Ce schimbare teribilá ce
ametitoare
' cum Tarul Ferdinand culege azi roadele uneiZpolitici
nesocotite, tot astfel Regele Carol adunä o recoltä
rasáritä din aruncatá de el din primul moment:al:alegerii
sale ca Domn al Romaniei.
La sosirea lui in obstacolel
turceasca
adunatá Dunäre,
I a Rusciuk, gata a
in principate.
Situatia
deplorabilä:
regimen te,
aproape arme,
munitiuni. Prin
toate mijloacele ne-am
procurat praf de
Am adus am
putut din Serbia,
Automobil din etapelor, in drumul dela la Sofia. turci au fost
de cum se cade
E o mare a datoritá carmacilor ei-Regele ne prafull
sfetnicii sái. De atunci
Frumoasá pentru cei patruzeci apte de ani de luarea sa aminte,
domnie a Regelui Carol
cerne titlul mägulitor de Ne-
stor al Suverandor.
Regele Carol - scri un
mare ziar francez -e Nesto-
suveranilor State lor din
sudul Carpatilor, al tuturor
veranilor din Europa chiar,
Franz
care este al 55-lea an
de domnie.
Alegerea unui situat
afará de State le beligerante
pentru Intrunirea Conferintei
de pace, ar complicat situa-
tiunea ar dat Conferintei
un alt caracter. despre un
Congres european, ar fost
cea mai rea din solutiuni. La
Bucuresti, plenipotentiarii s'au
gäsit ca neutr.
De i beligerant, Regele
Carol a avut un rol de arbitru.
Cu ministrii de cari e
jurat, el a fost perfect demn
de aceastä misiune.
Regele Carol asigurand
pacea Balcani, prin stabilirea
unui just echilibru de forte, a
binemeritat dela intreaga
primul dela
i popoarele Invräjbite
eri.

Regele Carol -constatá un

alt mare ziar strein -a apärut
pe primul plan al scenei
litici i mondiale.
Toate privirile spre el, spre
lui erau Indreptate.
Arbitru unui sân-
geros, Regele Carol, prin
lepciunea sa, a solutia cea
mai singura de gäsit la
o de
E un triumf
tru Suveranul
nu sunt deck luni
in lumea nu se
de minunatele Exodul In urma invaziunii turcWi

www.digibuc.ro
 4 Gazeta Ilustratá
grija sa fu armatei. Cu o meticuloasa ingrijire de nobil de care va face sA se uite un trecut
o aplicatiune metodicA, a organizat-o, gata pentru ziva va pregAti unui viitor Popoarele noastre ne
s'ar ivi prilejul. vor noi vom binemerita dela omenire.
S'a ivit momentul rAzboiului ruso-turc. Printul Ca soldat, nu pot sA nu marturisesc
lizat trupele imediat le-a concentrat partea din spre Dunzre. Mea admiratiune pentru jertfa de sine bravura ce au
Rusia, la sprijinul ei. Nelidof, ministrul rus, desfasurat voastre ostiri, timpul acestui de
spunea dispretuitor aproape un an, menit a
va in libera desvoltare a
o va face pe socoteala a statornici
riscul ei. intre toti un echilibru stabil.
Primirea asta negresit Amintirea ce-
nu prea incurajatoare. cari au cu
Dar nu mult apoi au opera de liberare in
Rusilorsi atunci mun, trebue sA fie
ajutorul trupelor sfmtenie, ca o A
e primit cu bucurie. de
Pastrez
Regelui Carol place dintare, cA pacea care s'a
sA reze, va statornica
uimitor de precise, amin- cu ajutorul Dumne-
tirile sale nespus de inte- zeu, ea va un prim pas
resante. Nu niciun cAtre acea
me, nici o Tot ce po- care va
vesteste reinvie n fa a voastr e de noui
Este istoria le va
de cineva care, dife- ridicarea, dupA
rite momente, a fost stare prin cari au trecut.
mersul. Dorinta Mea cea mai
Preciziunea este de a
claritatea exprimarii, uni- stabilindu-se
forma se intre
aminteste p e soldat. Dar tele Peninsulei Balcanice,
bu- cele mai
in nesti in interesul nostru al
de barba regimen tului care a patrulat pe tot malul
inelepciune 4
cugetare in tot ce spunel Se vede omul deprins, printr'o necon- Pentru opera de conlucrare la care
disciplina, toate faptele chiar cuvintele, a chemat glasul nostru Rege,
se neincetat, a nu nimic la unei impul- balcanice par a de pe acum pregatite. Toate dau seama cA
siuni. $i ca o urmare a acestei vointi nestrAmutate, adevarata emancipare a Sud-Estuliti Europei de sub tutela
acesta cu o usurintä o vigoare extraordinara cei Puteri nu poate veni deck de la o unire solidaritate
saptezeci patru de ani sub egida marei morale a Romaniei.
aproape cincizeci de ani de domneste. Va Primul a spus-o d. Passici, de Stat in
nunta de aur discursul sAu la banchetul dela ministerul de externe, a vorbit cu
Va o ar greu de spus care din doi insufletire de proectul unei fruntea
sA se mai fericit: Regele de poporul sAu, sau
rulpo de Regelq lui?
Rolul acesta de sfetnic ascultat de arbitru nepArtinitor,
indeplinit cu o strAlucire fArá M.
S. Regele Carol poate cu o sA priveascA la
opera in domnia lui de aproape o de veac.
Incoronarea acestei opere e mare de cu pacea
stabilita Balcanii vreme turburati.
Mare, e satisfactia pe care o resimte azi
poporul pentru roadele munci nepregetate
chibzuite. Mare ne-a fost orgoliul strAnsi pe
prezentantii Statelor balcanice in jurul Suveranului nostru,
la Palat, in seara zilei in care s'a
semnat pacea.
pace-dupA cum a spus M. S. Regele,
de de lumea a cerut dintr'o
parte un mare spirit de resemnare jertfe dureroase- desi
inevitabile - pentru a face acele
roase, cari au prea mult
popoarele menite a se
telege.
Aceste sacrificii vor totusi
indulcite, usurarea ce se va
aduce tuturor celor cari
prin speranta de a des-
chizandu-se o erA de incredere
reciprocA de pentru
Peninsula BalcanicA.
Nu exprim numai o
a Majestatea Sa - dar
chiar convingerea Mea cA, dacA
Statele noastre vor
libere la organizarea desvol-
tarea economica, vor culege
negresit, in putini ani, roadele
binecuvantate ale
AceastA erA nouA, a
inaugurare numai de noi, Vandalismul bularesc la Serres:
o doreste In deosebi, comercial.-
mod va contribui din 2. D (X) consulul general al
Austro-Ungarl ei la Salonic,
spre a ruinele
tuirea ei. SA facem spre a din 3.
ne uni actiune pen- lui Serres, pe trel distrus
tru atingerea acestui scop de Bulgari.

www.digibuc.ro
 Gazeta 5

canice, sfatuindu-le indrumându-le. Necesitatea constituirii unei El este de prima importanta: pentru natiuni ca pentru indi-
Confederatii balcanice a afirmat-o cu elocventä d. Venizelos, vizi libertatea independenta, pe care maturitatea o nu
primul-ministru al Greciei, in toastul tinut la banchetul dat de merg responsabilitate datorii sub pedeapsä de a deveni
Capita lei in onoarea la Conferinta incapabile, natiunile ca indivizii trebue sä o intrebuintare
Genialul de Stat, Grecia datoreste renasterea bunä a capacitätei
ei de a pus in relief marele rol european jucat La a istoriei trebue deci printr'un fel de
de tara in examen constiin-
Orient. tei, sä recunoastem
Pentru a datoria noasträ

avut in mod constiinta responsabilitä-

inaltelor sale destine, Ro- tile noastre.
a putut sä rezolve Or, mi se pare mod
greaua prin care a prima dato-
trecut, ea a pus fortele sale rie e mod
materiale morale ser- practic amicitia a
viciul interesului general al principiy proclamat
Europei. atât desolemn.
Multumitä ei am ajuns interesele cari
la o pace care, ne comune. Cel mai
nu nici exces, nici bun de a le satisface
nedreptate, trebue conside- este a ne pri-
ca o pace trainica. spirit de
Marea lege a popoarelor de impartiali-
cari voiesc libere tate de a
si prosperande-legea echi- noi toate legaturile de unire
librului -a gäsit Bucu- de solidaritate.
resti, pentru Orientul Euro- sincere o
pei, formula sa aplica- vom pune cu totii
tia ei. atrocitätile bulgare la Serres: 3. din cadavrele mutilate spre a profita de era
Da r marea ale notabililor din Serres, gasite din imprejurimi. -2. D-na Leune (I de progres si de expansiune
sub auspiciile Ro- d. Georges Baurd de francezi. stau In contem-
fata cadavrului aproape de nerecunoscut grec din Serres. E economica de confraterni-
a produs un alt efect de oribil spectacolul, d-na Leune fata tate de nobil
de o mai largá, adineauri de d. primar.
poate, pentru viitorul popoarelor noastre. Este aproape un secol Fie ca orasul Bucuresti al vine pentru a doua
al Bucurestilor o altä pace a fost anun- sä se cu litere de istoria orientului crestin,
a renasterei crestine Orient. sä unei uniri din ce ce mai
De gratie nobilelor pentru cari datorim popoarele noastre".
deauna autorilor o nestearsä recunostintä, nationali-
tätile mai sus pomenite au mod succesiv nastere acesti Bulgaria, care ne-a nesocotit in ultimul timp. trezitá din
näscuti, de mai au betia chimericelor ei triumfuri, face amendá onorabilá.
pe calea libertatei a progresului. Prin gura d-lui delegatiunii. ea ei-a amintit da-
Dar timpurile sunt schimbacioase. toria de ce a contractat de dela care
Statele fase s'au ; ele au profitat de sfaturile primite de azi trebuie exemplu, pentru multe are de
dela protectorii au ajuns, nu accidente ale tineretei dela noi.
crize ale cresterei, la majoritatea Ajunge -a spus d. ca sä privim Bucurestii, pentru
Ele se simt de acum capabile de a se conduce sin- a constata am pute dela d-voastra foarte folositoare.
gure in viata natiunilor. Dar maturitatea Statelor nu este, ca aceia Aceasta va sarcina
a oamenilor, prin lege, ea este fapte. Acest viitor o apropiere ambele noastre po-
Or, aceste fapte s'au produs acum: Pacea din Bucuresti poare, cuceririle pacifice ale civilizatiei, o afmitate de gândire
concretizeaza, un eveniment capital istoria noastrá. din ce in ce mai mare mai -apropiata.
bulgari le place
a crede idee care
ne-a la banchet -
a ministrul de finante
al Bulgariei - este de un bun
augur pentru acest viitor pe
care dorim.

Dorinta aceasta a
mai a unor rapor-
turi de vecinatate
Bulgaria
aceasta vecinele ei Serbia
si Grecia, o avem noi am
manifestat-o eloc-
sinceritate, am
intervenit pentru un echilibru
forte Balcani. Ne-em afir-
mat-o nu numai prin actiunea
militara, dar prin
autorizata
spre a Incheerea
Suntem totul dispusi
credem pe d. pe
din nenorocire, d-sa
Grup de In dela transportatl la Silistra un vapor al de o
austrlaca pe Dunare. exceptie massd mare

www.digibuc.ro
6 itustratá
porului bulgar. Oameni raspundere ori pu$ca automobile militare,
ca delegatiunii bulgare la Confe- ciornagul ori cutitul pe
rinta dau seama de primejdia soldatii pe cari
ideei de dar drum.
politiciani de cea mai joasa Aceasta e ingratitudinea
are o mentalitate: visul Im- Vidinul de o ocupa-
perriului bulgar trebuie realizat tiune le-am crutat umilirea
pret, popoarele cari 1-au sangeroasä a unei ocupatiuni a Capi-
darnicit, trebuesc privite ca talei in schimb ei mi$e-
Spiritul acesta de respirá pe blajinul soldat care, tot
din ordinul de zi al Tarului Ferdinand timpul, a codrul lui de pine
armata sa, in care de cu nevoia$ul bulgar din sat.
nie pe Greci; de o pornire Dorim raporturi de veci-
mai caracterizata dau Bulgaria, dar trebuie ca mai
Bulgarii de trupele noastre Funeraliile erou al rdzboiulul Bulgaria aminte de
din regiunea de operatiuni. locotenentului sarb Marinkovici, mort In de din 1877 sá
Se semnaleaza anume - lucrul a o. Eroul a avut capul de un obuz nu uite binele ce i facut 1913,
fost relevat de A. S. Principele Ferdi- salvand-o de la un dezastru ireparabil.
nand, in proclamatiunea sa populatiunea Nu trebuie s'o uite, pentru interventia rázbo-
rate atentate banditeti contra trupelor noastre. Trag cu revolve- civil ar isbucnit la periclitand tronul Tarului Ferdinand.

Opera de MINISTERUL INDUSTRIEI

ca patriotic al putin a inirnii de a uVra greu-
plecati pe de onoare, a fost elanul tatile celor pe cari chemarea i-a
celor in in actiunea de aju- sprijin. $i de
torare a farniliilor celor tate nationala initiativa s'a
Am mai relevat-o alt la intrecere aceea a
aceasta opera de soiida'ritate publice.
nationala care cu a Sub acest din raport e
pus relief unitatea sutleteascá a deosebi de relevat dispozitiunea d-lui

tuturor acelora pe cari dra- N. Xenopol, ministrul de industric

goste de patrie leagá de comert, care a transformat o parte
acestei de destinele a palatului departamentului in
cari sunt destinele pentru copiii familiilor
Am asistat, din momentul s'a dat ale mobilizati, o parte spital
ordinul de mobilizare, la o priveli$te pentru Instalatiunile au
a coheziunii sociale: ca onorate vizita AA. LL. RR. Principesele
prin farmec au toate deosebirile Maria Elisabeta. Instantaneul nostru luat
de clase, am numai insufletiti unii de dorul sacru in curted,ministerului, reprezinta (dela la dreapta pe: S. R.
de pe altarul patriei, de pornirea nu mai Principesa Elisabeta; A. S. R. Principesa Maria; d. N. Xenopol.

RecomandAm cälduros MAGAZINUL RADIVON

tot felul de CADOURI pentru Logodne, Nunti, Botezuri, Zile onomastice, Jubileuri, etc., etc.
Solitari cu briliante marquise fasoane
fantezii Bracelete aur, cu pietre fine
platinä Lanturi lungi pentru bomni
Ceasornice fine Tabakeri de aur, argint
otel Bastoane de argint Jardiniere,
Fructiere Serviciuri de masä, de ceai, de vin,
de bere de de botez
alte Insigne Statui Statuete, etc., etc.
Preturi Eftine Fixe.
9
M

www.digibuc.ro
 Gazeta 7

PACII
opt zile
Exact la Bucuré$ti opera anevoiasa a Statelor balcanice
bite furia unul contra celuilalt. Numai in opt zile - pentru de fapt, pacea era
de Miercuri seara, 25 prin mijlocirea de autoritate a s'a
la Bucure$ti, dorinta unanimä a omenirii civilizate de a se opri odatá vársarea de sânge pe
mult al Orientului european.
Noua numai au ne
Grecii Muntenegrenii Bulgaria s'a
nevoita primeascao pace care, s'ar
spune la Sofia, garanteazd neingrädita
economica a popoarelor cari au de-
pus armele.
Pacea s'a in ziva de
dupa cum am aratat, trecusera numai opt
zile dela intrunirea reprezentantilor Statelor bal-
(17 Conferinta dela Bucure$ti.
Ceca ce a mai ramas 25
n'au fost deck simple formalitäti protoco-
lare fará absolut nici o imporatnt.
aceste formalitäti au fost
indeplinite Marti delega
s'au despärtit in mod
definitiv.
D. Venizelos primul-minis-
tru a ca,
de a Bucurestii Ro-
se la masa lui pc
Un
dejun, foarte at, a avut
restaurantul Cap$a.
ramas bun
membrii guvernului nostru, d.
Venizelos exprimat regretul
silesc de a
nu-si prelungi in
nostru, in frumoasa Ro-
care fermecat de
unde sine
mintiri in nesterse.
De altfel, regret 1-au
exprimat

Joc de chibrituri
Solutiunea problemei din No.

Conferintei pentru pace, care

In sdgeata slaturata, for- s'a discutat aprobat cele zece arti-
16 chibrituri, se mute locul cole ale
Ivancioff (II) primul al
a 8 chibrituri, astfel ca noua legat bulgar, trasura spre palatul
din 8 triunghiuri egale; ministerului de externe. - 2. Dela stânga dreapta: Panas. -
ori 7 ehibrituri, spre a se obtine o din 5 3. D. (I) d nil
4. Generalul Vukotici, primul ministru al Muntenegrului, urmat de
Venizelos, Politis
al doilea al trellea
se duce
-
trulatere egale. la Conferintà. - 5. D. general Christeseu, ai

D. Sp.
Camera greceased
Probleme aritmeticá
director
ziarului Patris, cea Cum se in care s'a o Persoana
din e, de In Septembrie 1867.
D. care a stat spunem secret, 2 indicand luna
in (9 cazul Septembrie luna a 9-a a anului). La
mai un ziar tot adauge 5, suma s'o 50, adie secret
de Patris care rele operatii:
Bucuresti-vine din 18 23 50 1150
in unde are La acesta din adauge numdrul de ani
prietenie. sa (1913 - 1867 = din 365, iar la rest adauge
in a venit 115, - tot secret, urmdtoarele operatii:
delegatia la Confe- 1150 ± 46 1196 1196 365 831 831 ± 115 = 946
rinta primul- Persoana va numai acesta din (946).
ministru Venizelos al Prima cifrd din stanga, 9, indicd luna (Septembrie), iar
personal este. format din celelalte cifre, - 46 ani.
Sincer de
directorul zia;ului
pierde ocazia de a-si s Este cea MAI BUNA
ce ni
si, mai trecute, int'un in
le
exprimat HENOL THICTURA pentru :
Or in toate
dragoste dorinta de a
lui de prietenie poporul grec. prost nuanlat de
Lei 2.50, 5 8.

111111
Proverbe CAMOMIL EXTRACT deschlde
pentru oopil 4.- StIcla.
* Cine seamänd secerd furtund.
* Apa adânc.
* Apa stdtätoare e des rep direct : Str.
* Nu da bâta in balta, te DEPOZIT GENERAL 7 : Telef. 20 94
* se rupe greu.

www.digibuc.ro
 ESCURSIUNE IN TINUTURILE OCUPATE DE ARMATA ROMÂNEASCA

din Samovit de ata§atii militarii Bulgari la Silistra.- 6. Sectiune de bicicli§ti la Sidstra.-

corespondentii ziarelor. - 2. Podul dela Corabia 7. Debarcaderul la Silistra. - 8. Proclamatia comandan-
cut in mijioc, spre a vapoarele. - 3. Loco- tului trupelor de ocupatiune din Silistra. - 9. Oficiul tele-
româneasa vaporul la Samovit cir- instalat statie
culând acest Plevna. - 4. militar la Samovit. - 5. 10. Vederea portului din la a militari
www.digibuc.ro
 ZECE LUNI DE
DE DE TOT

Instantaneut acesta bivuacul diviziei a la Golemi-Vrh: soldatii, de obosealá in urma marsurilor fortate fäcute In zilele precedente a
unei lupte crâncene care a durat noaptea de 6 spre 7 se odihnesc, fiecare unde a apucat sau mai bine zis unde a din picioare.
Tablou impresionant de starea de epuizare a fortelor armate care de zece luni a din cele mai sangeroase campanii din
eroi s'au purtat
t de
la Kumanova, tot ca eroi s'au purtat la Koceana
ar fi un soldat, nu-i poti cere triumfeze
Istip. Dar
asupra släbiciunii trupului
are
istovit.
ea o
se pomeneste
sau mai just, depinde de puterea de rezistenti - ca

Pacea a venit tocmai la timp: ea e deopotrivi binecuvântatä de din balcanice, ca de soldati dornici ei de odihnä.
www.digibuc.ro
 Gazeta
OPERA DE ALINARE A IV1IZERIILOR PRICINUITE DE RAZBOIU

una fericitele inovafiuni ale L P. S. 5. Mitropolitul L P. S. Mitropolitul Pimen, de idee

Pimen al Moldovei Sucevei a fost, fdrd aceea de de a face din calugdri elemente folositoare Bisericii
a da monachilor din mándstirile eparchiei sale pregdtirea nece- neamului, a nu se poate mai bine in
sard spre a putea fi utili in opera de a mizeridor in foc, a pus in practicd proectul pentru crearea unei
de rdzboi. secfii a Crucei-Rwii", numai din De prin

Sectia din M rile Neamtu pentru «Crucea

Din inaltului chiriarch,- de P. S. S. Archi- caracterul e indical ca, in mari ale

Antim Petrescu, Vicarul Mdropoliei Iasi, de P. C. atunci gloria se cucereste sub ploaia foculni inamic,
Archimandrit Stupcanu, s'a orga- de celor in serviciu
de reculegere o de indoit de cd, infirmierul legarea
.,Crucii-Rosii". rdnei, aduce balsam sufletul celui
care se

PALACE
BUCURESTI
BULEVIRBUL :: Colt cu
ADMINISTRATOR-PROPRIETAR:
Inginer N. NACU PISSIOTA
DIRECTOR : GEORGE FABRIS
director al Serviclulul Apartamentelor M. S.
Regelui Leopold al a diferite marl europene

Slngurul hotel din Bucure§ti, construit mod special

inzestrat tot confortul cel mai modern mai ::
Camere Saloane :: Apartamente cu de
W. C. :: Lavabouri bidets alimentate
rece toate camerile :: Zece publice de :: Salon
de :: Säli de §1 de :: Hall ::
Bar de Billard engleze §1 :: Restaurant
galerie superloard :: de primul
rang, la carte §i cu pre xe ::
:: Aseensorli :: :: :: aspiranti refulanti :: Vacuum Cleaner :: cu
abur :: Trei frigorifere :: Telefoane toate camerile, precum toate etajele in :: Concerte simfonice la orele de ::
Five o'clock Tea :: Aranjamente speciale pentru familli pentru de :: :: :: ::
OMNIBUS-AUTOMOBIL LA TOATE TRENURILE

www.digibuc.ro
 Gazeta Ilustratá
bupä semnarea päcii: ELF1
de unde puseserd
pace- in
Capita lei el o r
21 i de exemplare ale
tun- a fost de
in in- mai erau
terval de membrii corpului
suri. printr'un diplomatic,tofi
Deum solemn cari
at la Mitropolie n'au parte
de P. S. n delegafiunea
matul in per- Casele ci-
soand. milliard ale
MM. LL. M. S.
gele Regina,
mero$i
AA. LL. administrativi
judecdtoregi,

RR. PTincipesele foarte multe doa-

Maria Elisabeta nine din
au stat la slujba in
prin care
celui Toatd lumen
puternic
miri cd, in pe
sa lui gloriosului
durare de Suveran
meni, a se via
o operd de pace cd
a zeu I-a zile
de eri sd se la
de o de 36 ani,
cucerirea
meneascd.
Erau
la bisericd, in in
de reia $i-a
in mare crat acum
nuld (milit 47 ani din bine-
in Mitropolie (sus, dela stânga la dreapta): d. C. Dissescu, generalii Zottu Harjeu, d-na C.
Arion,:generalul d. generalul - 2. M. S. Regele. lnconjurat de clerul mitropolltan P.
S. S. Konon, (la spatele suveranului). - 3. M. S. Regele de regal! general
minis- Socec, comandantul uniforma de general de cavalerie). - Venizelos si Panas, In automobll, dupa
terului externe Te Deum-ul Mitropolie. - La intrarea (dela la dreapta): I. Calimleru,
nistru plenepotentiar al Svilokosici, primul-secretar al
gre§it
D-ra Ana, ddrue$te-mi o sdrutare. Proprietarul. - Regret, dar nu inchiriez
Nu se camere la dame singure.
la o . Chiria. -Sd n'ai nici-o grija, nu singura.

www.digibuc.ro
12 Gazeta
FAURITORII MARI

ROADELE POLITICEI MAIORESCU SI TAKE IONESCU

riscul de a exagerafiune, putem vorbi de rea- cului latin de eri gurile care nu s'a
unei Mari. spunem Mare, nu dar a la bun o din
ne la sporul teritorial ci la considerabila crestere cele mai anevoioase, strivitoare pentru
de prestigiu a noastre. Sfatul marilor Nu numai cd ne-am pre-
de am prilejul cucerim o intindere de ce asigurarea noastre Dobrogea,
de zece ori mai mare anexat, n'am fi crescut dar am isbutit acolo unde in repetate suferise
raza lumei intregi, ca un lamentabil: am sabia spre a Bal-
prin simpla indeplinire a rolului acest singur gest de a deajuns spre a pune
nostru de Slat civtlizat in care costase zeci de de
europenese al Europa e astfel cd, de n'ar
e incaTculabil de fost mica" tunul continuat Balcani,
strei- incendiile groaza pe intreg
se cuprinsul teatrului de universald
ge la ochi, ca se dar
minte a noastre, puternici Wilhelm
al Germaniei Nicolae al Rusiet. in
telegrame de felicitare
rol, marea, a
care incinge
untea sunt Titu Maiorescu Take
nescu, celor din de cola-
borare. Spiritului de prevedere,
a unei din cele mai
mai periculoase, virile a celor mari
de Stat, fruntasii
datorim o mare materiald:
rului Dobrogei de linia
Turtucaia-Dobrici-Balcie - o mai mare victorie
garantarea culturale pentru Aro-
din Macedonia azi pe din trei;
Titu Maiorescu unui just echilibru de
(I Take in Peninsula
parasind ministerul Maiorescu si Take au tot dreptul
de externe In seara In care a adoptat toate fie de preciziunea care au eveni-
stipulatiunile tratatului. mentele aveati de efect infrarea
a Maiorescu si Take
dintr'un somn
admirafie
unui popor a
respect
pu-
pus numele pe
ca
Se pot
- ales eu
opera
al
cd s'au
ca intindere
zi si noapte, spre a
(ere n'o cunoscuse asigura de care se
Un concert de laude se din la a resa mi-

Sfaturi medicale
Insolatiunea.- Vara, pe cele
sunt foarte cazurile
cari sunt mortale.
Simptomele acestui accident provocat
de sunt: la
la o presiune pe piept,
greuiarea respirafiei, pierderea
Capul e uscat, rosu.
Se recomandd ca, imediat, bolnavul
fie dus umbrit fie asezat
capul picioarele
mai jos.
Se comprese reci la cap,
sau, ceea ce e mai eficace, se
intreaga parte de sus a inteun
muiat in rece.
Foarte eficace sunt clistire
Se de asemenea se dea
bolnavului in cantitate mare bea
ori limonacld Ofiterii regimentului 37 Tulcea intruniti la o la Restaurantul Modern
din

Jocuri de societate
o
Batista
o
care
deasupra
totu§i
unei
- de E
FABRICA PENTRU ARTISTICE DE
Batista foc, dar aceea se stinge
sine a absolut nici o
acestei minuni" e
muiem batista care o stoarcem bine, spre Casa
a o muia din nou BUCUREpTI
Batista, apropiatd de foc, dar arde No. 7, Straaa
numai spirtul din ea; n'a mai spirt, se No. 7
dela sine.

www.digibuc.ro
 13

UNUL DIN MARTIRII TERORISMULUI BULGAR

GREC DIN DOIRAN DE TRUPELE

armata a Mitro- ei moartea victimei din care au por-
politul grec Fotios din Doiran (Macedonia) in momentul tru- pe jos la Doiran.
pele salvat din escortei bulgare Se decide atunci ca grec fie din tern-
din toti tot mai mare
soldati $i aceastä secret trimis la Etropol,
n'a incetat s'o Balcani, unde se
rosteasca zi, in execute sentinta"
fiece de ca prin Spre norocul
minune o moarte tului, chiar
se pe care soldatii
nostru. or urmau
Prelatul acesta repre- omoare, face aparitia In.
zint, printre noi, pe unul Etropol un deta$ament
din de neam Martirul
de patrie-muma. Pentru la comandantul or
Grec a fost Grec a noastre care-1 sub ocro-
voit n'a tirea sa.
la hoardele bul- Trimis cartierul
gare cari au cu sa- neral din ordinul
bia cu toarta A. S. R. Principelui Fer-
incendiara cealaltá, dinand, vindicitei
tinuturile pe cari nu pu- bulgäresti e transportata
teau pune automobilul la Corabia, de
e
Odiseea Mitropolitului tot automo-
Fotios e o dramatica bilul la Bucuresti.
tuire de peripetii in cari in Capitalä, Mi-
cruzimea firei tropolitul Fotios s'
apare se prezinte, la hotelul
sinistra ei d-lui Venizelos, pri-
La plecarea din Doi- mul-ministru al Greciei,
ran - pe care l'au trecut i-a povestit peripetiile
prin foc sabie - cetele printre Bul-
in ale Tarului Fer- gari.
dinand au luat ca Prelatul a cerut apoi o
prizonier pe prelatul grec. la Palat in ter-
Nu l-au omorit pe pen- meni emotionanti, a tinut
tru alocutiune care a expri-
cerea de plimbä prin mat Suveranului
de supune la via, sa recuno$tintä.
tot felul de cazne, iar in
ca spe- Prezenta la a
ctacol, pentru prelatului grec a
dela Lale-Burgas lesne e de Inchipuit, o
Kilkis. foarte
schingiuit, Mitro- pentru Bulgari. pe deo-
politul Fotios a parte, de
cu picioarele a unor oameni san-
trupul de guinari le o
la a fost de pret; pe de alta,
aruncat ti- nu le de ca,
nut In tratativelor dela
In interval se aflase de Mitropolitul Conferinta pentru pace,
urma lui. Bulgarii puteau se la Bucure$ti o
se astepte, dintr'un moment intr'altul, la interventia diplomatiei vie a atrocitatilor de ei prin nenorocitele
streine din Sofia astfel nevoiti de a pune libertate pe nuturi macedonene pe cari au trebuit abandoneze aliatilor
prizonier. asemenea eventualitate trebuia pentru Dar, altfel a soarta prelatul pat

punsuri La de mare
Oa dela la -Ce nenorocitule, te te duel
2. Urzicile.
3. -Ce are aface? n'am azi.

MAGAZINUL BENVENISTI
FURNISORUL CURTEI REGALE
28, LIPSCFINI BUCURESTI cu
TUSTRELE ETAJE ASCENSOR ELECTRIC Telefon 3512

Mode Copii
LINGERIE, TRUSOURI GATA COMANDÂ
ESTE TOTDEAUNA CEL MAI BINE ASORTAT ULTIMELE NOUTATI
CASA DE INCREDERE :: PRETURI FIXE :: MAI EFTIN CA ORIUNDE :: IN PROVINCIE SE TRIMET MOSTRE

www.digibuc.ro
14

Mercuri 24 - Se face o cearg limpid acesta se trag 21 de lovituri de tun dar nu se

la Braila celor 1500 de prizonieri aud in Bucurelti. nu Apoi toata lumea ss Mi-
au fost pusi libertate de tru- tropolie, unde se celebreaA un Te-Deum solemn la care M. S. Regele
pele noastre trimisi la Constantinopol. Ce fericire pentru oamenii familie regalg. Pe tot parcursul pe Victoriei delegatii
revaA de din care 5 luni de capti- aliati sunt de multime. E o
vitate la Bulgari! - Se desminte arestarea Dar nu Seara are un pranz la palat. Snveranul nostril un discurs foarte
drgsneste Sofia. obrasnic, cu nenorocirea ce Even imentul principal este de Regele
a adus eonvorbire un ziarist strein a zis nu e vinovat Carol Germaniei.
Rusia l'a tras pe telegere sgi. tâta Luni 29 lulie. Reele Carol a telegraflat Kaiscrului toate
mai rar. Dar cine a ca trupele bulgare pe pe ivite s'a pacea in Orient gratie va
Greci Cine ne-a Românilor, dificultate pentru Silistra? fi durabila". Acest cuvant indica rolul covarlitor al
Cine s'a cu noi pentru 500 metri? altul decat acesteia de a se oricarei revizuiri tratatului de Bucuresti.
mai are obraz niai Toval obraz. Dar compstriotii lui se a foaite entusiast Regelui Carol rolul ce i
vor rgfui el la timp. Nu au nici indoialg. Stambulof creatorul s'a atribuit in efectuarea istoricului eveniment. Pe de d. T.
Bulgariei, omul genial al a fost ciopirtit pe So- Maioreseu, presedintele consilinlui de a primit mare de-
- Puterile tratativelor Bucuresti. E tot ca un aprobare a
atitudinea a fi relevatg. Bulgariei eel a condus desbaterile a contrilmit la semnarea o
putin pe e contra acordarei Cavalei Greciei mgrirei prea recompenA foartemeritata care toti exceptie o vor aplauda.
mult a Serbiei. Rusia e alaturi cu Austria, nu din dra- Seara primarul Capitalei a dat un hanchet delegatilor la care
goste pentru ea, ca nu se ea putere slav e putin bulga- Gr. Cantacuzino, Venizelos
Austria. Anglia este pentru-contra. Franta pe 30 - Bulgarii nu de i de conditiile
pentru Grecia mai opozitie atitudinea aliatei sale. Tot cred cg tratatul se va revizul. murgule. Regele Ferdinaed
este contra-pentru. cum va SinguA Germania este impenetra- a dat un ordin pe extraordinar trupelor sale. aliatii de
asteptând ca la ultimul moment spue cuvantul Mai Am citit tot nu ne vine a Dar se vede e predestinat
mult e favorabila Grecilor. Doer nu degeaLa e cumnat toate extraordinare trebue sit ne vie dela Sofia. - S'a
regele Constantin al Greciei. deeretul de demobilizare. la 1 Septembrie lumea va
25 - Conferinta merge bine. Bulgarii s'au cu Vor mai ales tgranii se ocupe de recolta a a
complect. Dan Bulgarilor orasul Strumita Restul p oprietarilor. - es e extiaordinar de itate cantitate. -
acesta e foarte mare
cgror trebue le
important. Sârbii
o parte din teritoriile
mai au Muntenegreni
apoi natiunea
Perderile ce a suferit tara se vor
Mai trei sau patru chiar. va fi
-
ia bsnchetelor continua.
Sindieatului Zia-
a facut sacrificii imense a dat dovadg de o extraordinarg vi- ristilor. La dejun fost acel al Dine din oferit d-lui
talitate curaj. Singuri nu se Grecii Bulgarii. Cei Venizelos. primul ministru al Greciei dejun ministrii
nu Cavala, d'al doilea nu fac pranz merge la vila Albatros la d. Marghiloman.
port important pentru viitorul economic. Cu toaA sincera pleaA la Braila, iar Joi cu un tren special merge la
dorintg a d-lui Venizelos de a terminl, nu poate face contra vointei intilnindu-se delegatia se va duce la Belgrad
suveranului poporulni acest sacrificiu.Un moment se to- primire triumfalg. Toti sunt incântati tara
tul se va rupe. In momentul acesta a intervenit un Mai ales le-a impresie Sinaia unde
competent: Generalul D-sa a tras o linie prin care se sa- pofititi de d-na d-nul Take - Ministrul de interne
tisfac dorintele Grecilor Bulgarilor. Presedintele Consiliului de mi- Vineri In streingtate. D-nul va tine
nistri grec, de competinta d-lui general si
avantagiile strategice ale declaA primeste. Bulgarii Intre ele
deasemenea. Cavala Grecilor, dandu-se Bulgarilor o
district putinta de a face p linie de drum de fer. D. Veniz-los ce nu
Conferintei pacea poate
Congratulgri generale.
jumgtate.
ca Veselie generall.
a clurat 3 ore -0
nirnic mine.
prea mult
Vined 26 - Pacea este opera României. Meritul e al
al regelui al guvernului. Se cinsteste românese, se
loveste actiunea niinisterului, se ridieg slava cerului cali- Câtig de 2995 Lei 3 luni
poporului, sacrificiile lui ce a argtat. Credeti s'ar fi
500.000 de soldati români nu eran mobilizati? E vre'o
Bulgarii ar repede conditiile Inventiune
aliatilor li se la ureche Joi, Sambgtg
trupele noastre vor In corpore Sofia? Mai e nu in- Un
tram in ar fi usor lupta extrem de
ar sfarsit? Dar nu ne
ne intenece. noi
acest Nu trebue
d'intai popor din Orient, puternie, de existenti!
lizat ales cumpgtat. De azi ce vom spune se va face ce
noi se va Grecii au acest rol Nu trebue nid-o experientä.
doresc o eu noi pentru viitor. S'o vom Se bani in
fi o mare in parte a Europei ca discretia
puterilor la capriciile Vom face politica nationalg,
de activitate. Sute de
dependentg, dovedesc de usor
telegerea pentru
27 - totul merge repede. Principalul
Celelalte chestiuni se discute
sigur se poate
INSEMNAT prin :
pe cale ca chestia religioas1 acea a despagubi-
rilor. Bulgarii au cerut reciprocitatea pentru bisericit. au
primit, dar Sirbii au refwat. Se
mit o comisiune care luereazg pe
zor redactarea tratatului. S'a nu-
se va termina. Maine
a lui
se va Se va evenimentul lovituri de tun. Bulgaria un aparat miraculos care reproduce tablourile direct pe
cea demobiliseze cu de Luni. Apoi vor fie nevoie de Apa-
ceilalti. se principalul factor dintre care a
a fost Germania care a decis acordarea Cavala Greciei. Regele ratul lui Mandel contine tot ce este necesar pentru repro-
Constantin a trimis o telegramg entusiastg D ii Venizelos a-1 ductie developare, prezintá carta
timp face decorat co Mara Cruce a Mântuitorului" gata, fotografiile reproducindu-se un sistem
singura decoratie d.
o decoratie! - Au banchetele. E o serie
nici
la
direct pe carta filme.
Ministerul externe. D. Maiorescu un foarte important discurs.
unirea tuturor pentru a o Orient. ventia
puterilor a cazut in Tratatul nu se va revizul. Se opun Indrumeazá câqtig. Cu acest pret VA puteti pro-
Franta. Anglia a retras declaratia ei. A actiunea ei cura un aparat complect. Prin primelor art!
Austro-Ungaria prietena care vrea strice tratatul dela Bucuresti intoarceti Tineri bätrâni au ocazie un
care e gloria noastre. La dela o
amicg, nu ne Ne vom aminte la timp. vom plgti anual de 5000 10000 Lei.
Noroc Germania, aliata Austriei, vede situatia
tine real cinstit la prietenia se gratis :: imediat prospectul 103.
28 - Toat presa din lume Avem totdeauna depozit cunoscutul Tun
Romania opera toate accesoritle
de pace pe care a La Atena, detinge, Belgrad snare
veselie. Peste tot tras tunuri anunte fericitul eveniment. - ARMSTRONG & DESSAU, Male Berlin
La ora 10 se la ministerul de externe tratatul de pace o Berlin S. W. Friedrichstr. 204 0
solemnitate. prim-ministru personal

www.digibuc.ro
glimrwmmomormimmmmeemmmemommwrms
TOTI AUTOMOBILISTII
CARI
E
n
E PNEUL GOODRICH 1

11 nu mai intrebuinteazd
marca, CAL1TATEA
S
sa, justifia Deviza sa, .
Superior celui mai bun
M
ATELIER SPECIAL pentru reparatiunea
Depozitul. General. la:
ALEX. RIEBER, Bucureti, lea Victoriel, 186
11.1111111111EMS111 Telefon No. 44 53

Drojdie M. E. PAPAMIHALOPOL
DOCTOR IN

pentru DEPUTAT
AVOCAT

Brutärii AFACERI DE
7 2-9 Dim.
STR. SCPITU MAGUREANU, 17 BIS. 7-8 SEARA

Adresa

Gesellschaft
Berlin SW

DONSULTATIUNI DELA 5-7

PENTRU PROVINCIE PRIN CORESPONDENTA

STR. No.158=Telefon 53

www.digibuc.ro
;

www.digibuc.ro